Sunteți pe pagina 1din 4

TESTUL 1 – Autoevaluaţi-vă însuşirea conceptelor şi

terminologiei sistemice
1.1. Care din variantele de mai jos descrie cel mai bine 3 subsisteme în care
poate fi divizată orice locuinţă relativ modernă, forma predominantă de energie şi
funcţia fiecăruia ? = 2 puncte
1. Temelie – energie mecanică, funcţia - reazem pentru pereţi; pereţii – energie
mecanică, funcţia – protecţie termică şi mecanică; acoperiş – energie mecanică,
funcţia – protecţie la intemperii;
2. Sistemul arhitectural (Construcţia) – energie mecanică – protecţie; instalaţia
electrică – energie electrică – iluminare, mecanizare şi automatizare casnică,
divertisment; instalaţia sanitară – energie hidraulică – asigurarea cu apă potabilă,
apă caldă, evacuarea apei menajere;
3. Instalaţia electrică – energie electrică – iluminare, mecanizare şi automatizare
casnică, divertisment; instalaţia sanitară – energie hidraulică – asigurarea cu apă
potabilă, apă caldă, evacuarea apei menajere; mobilier – energie mecanică –
protecţia hainelor, îmbunătăţire ergonomică, îmbunătăţirea esteticii (ambientului) .

1.2. Care este funcţia pentru care este construit un pix (creion, stilou)? = 2
puncte
1. să scrie;
2. să citească;
3. să convertească suportul informaţiei.

1.3. Care este sistemul din care face parte pixul (creionul, stiloul) cu această
funcţie şi care este forma lui predominantă de energie? = 2 puncte
1. sistemul de învăţământ – energie mecanică;
2. sistemul de comunicare – energie chimică;
3. sistemul de comunicare – energie intelectuală;
4. sistemul educaţional – energie intelectuală.

1.4. Ce alte funcţii ar mai putea îndeplinii pixul (creion, stilou) în alte sisteme
(descrieţi forma predominantă de energie care asigură acele funcţii)? = 2 puncte
1. decorativă – energie luminoasă;
2. izolator electric – energie electrică (dacă este din plastic) ;
3. armă – energie biomecanică;
4. conductor electric (dacă este din metal)- energie electrică;
5. sursă termică (dacă este din plastic)- energie termochimică;

1.5. Care este procesul fundamental într-o clasă de elevi şi forma de energie
prin care se produce? = 2 puncte
1. Învăţarea, studiul individual – munca;
2. Instruirea dirijată pentru modelarea premeditată a personalităţii – energie
intelectuală;
3. Conştientizarea omului modern – comunicare;
4. Schimbul de experienţă dintre generaţii – fără energie.

1.6. Care sunt elementele minimale ale sistemului „clasă de elevi” şi funcţiile
fiecăruia? = 2 puncte
1. Tabla - suportul pentru informaţii şi creta - instrumentul de vizualizare a informaţiilor;
2. Elevul – materia primă şi profesorul managerul elevului;
3. Profesorul – sursă de informaţii (energie intelectuală) şi elevul – receptorul
informaţiilor, aerul – canalul de comunicare.
4. Elevul – receptorul, cărţile – sursa de informaţii, profesorul – evaluatorul.

1.7. Care din ştiinţele de mai jos şi aprofundările lor ar putea asigura o cultură
generală preuniversitară relativ completă ? = 2 puncte
1. Limba maternă – gramatica, scrierea, citirea; matematica - aritmetica, geometria,
algebra, analiza; fizica - mecanica, electrotehnica, termotehnica; biologia - flora, fauna,
sociologia.
2. Filosofia – materialism, metafizica, sistemica; matematica - analiza, algebra,
trigonometria; chimia – organică, anorganică, nucleară;
3. Genetica: inginerie genetică, genetica umană, clonarea; economia: politică,
agrară, producţiei; sociologia: muncii, educaţiei, migraţiei.

1.8. Ce alte subsisteme ( cu procesele lor) mai sunt necesare unei „clase de
elevi” pentru a-i finaliza eficient procesul fundamental? = 2 puncte
1. Sală de clasă – protecţie climatică, mobilier special – asigurare ergonomiei,
mijloace didactice de predare şi experimentare - transferul de informaţii şi deprinderi,
mijloace de iluminare – vizualizarea informaţiilor, mijloace de încălzire – asigurarea
condiţiilor de microclimat ;
2. Cărţi - citire, caiete - scriere, ghiozdane - transport, uniforme – identificarea
elevilor, grupuri sanitare – asigurarea nevoilor fiziologice ;
3. Sală de sport – educaţie fizică, sală de muzică – educaţie muzicală , ateliere
mecanice – educaţie tehnologică.

1.9. Realizaţi şi explicaţi, după modelul din schema 1.8.2., autoadaptarea


procesului dumneavoastră de învăţare. = 2 puncte
1. Ritm de învăţare (RÎ), nivelul capacităţilor acumulate (NC), nivelul necesar al
capacităţilor (NNC), timpul la dispoziţie pentru achiziţionarea capacităţilor necesare TAÎ) ;
2. Ritm de învăţare –RÎ, ritm de uitare (RU), timpul de recuperare a cunoştinţelor uitate
(TU) ;
3. Cunoştinţe primite (CP), cunoştinţe uitate (CU), cunoştinţe memorate (CM),
reamintirea cunoştinţelor uitate (RCU).

1.10. Care din variantele de descrieri constituie o informaţie importantă, în sensul


propus prin §1.5 = 2 puncte
1. Astăzi am o întâlnire la ora 14;
2. De la data de 01.01. anul viitor, se majorează cu 10 % preţul produselor alimentare;
3. Vremea este în schimbare;
4. Niciodată să nu spui niciodată!

1.11. Ce trebuie să conţină interpretorul nostru uman, când mergem la cumpărături? =


2 puncte
1. Cunoştinţe despre bani. Cu ajutorul lor cumpărăm orice;
2. Aritmetică zecimală, informaţii despre calitatea produselor pe care le dorim, modul de
identificare a calităţii şi magazinele în care găsim astfel de produse. Prin intermediul lor putem
face o achiziţie cu pierderi minime;
3. Teoria negocierii, teoria manipulării intelectuale. Cu ajutorul lor putem obţine un preţ mai
bun;
4. Adunarea şi scăderea sumelor de bani, citirea cântarelor şi locul unde sunt cele mai mici
preţuri. Cu ajutorul lor nu putem fi păcăliţi.

1.12. Deosebirea esenţială dintre o sursă şi un receptor este: =2 puncte


1. Felul cum este construit şi aspectul exterior;
2. Procesul specific: sursa produce energie, receptorul consumă energia sursei;
3. Poziţia în structura sistemului;
4. Forma de energie pe baza căreia funcţionează.

1.13. Alegeţi din variantele de mai jos, care descriu cel mai aproape de realitate, acelaşi
sistem: =2 puncte
1. trezire, igienizare corporală, hrănire, somn = orice animal evoluat;
2. somn, joacă, hrănire, somn = orice ființă;
3. trezire, igienizare corporală, hrănire, joacă, desenare, hrănire, odihnă, joacă, hrănire,
igienizare, somn = copilul preșcolar în familie;
4. orice animal este inteligent;

1.14. Filosofia sistemică poate constitui o bază teoretică fundamentală pentru


cunoaştere şi management deoarece: = 2 puncte
1. Este structuralistă, statică şi uşor de înţeles;
2. Încearcă să pună ordine în cunoaşterea umană, care a devenit mai complexă decât
realitatea cunoscută, datorită redundanţelor, confuziilor şi neconformităţilor faţă de realitatea
însăşi;
3. Surprinde de la general la particular complexitatea realităţilor materiale şi spirituale în
dinamica lor, subliniind inseparabilitatea structurilor sistemelor de procesele pe care le
finalizează;
4. Organizaţiile sunt sisteme naturale cu autoadaptabilitate complexă, ce pot fi suficient de
clar şi precis studiate pe baze sistemice.

1.15. Orice ştiinţă este: = 2 puncte


1. Rezultatul experienţelor individuale ale unor persoane cu aptitudini intelectuale;
2. O carte care ne învaţă cum să cunoaştem realitatea şi să ne descurcăm în diferite
împrejurări;
3. Un sistem de informaţii care descriu calitativ şi cantitativ un sistem, obiect de studiu al
acelei ştiinţe;
4. Ceea ce are în minte orice om care a terminat o instituţie de învăţământ superior.

1.16. Putem susţine că din punct de vedere al instruirii există deosebiri fundamentale
între om, animal şi maşină „inteligentă”? = 2 puncte
1. Nu, pentru că aşa susţin unii autori recunoscuţi ca autorităţi ştiinţifice în materie;
2. Da, pentru că procesele de instruire a celor trei entităţi sunt denumite diferit: educaţie la
om, dresaj la animale, programare la maşina „inteligentă”;
3. Nu, pentru că, în final, cele trei entităţi pot avea acelaşi comportament la acelaşi stimul;
4. Da, pentru că forma de energie prin care are loc instruirea este fundamental diferită: la
om - energia intelectuală, cuantificată în informaţii umane, la animal - componenta
instinctuală a bioenergiei denumită „reflex condiţionat” (pe care o are şi omul dar nu este
folosită ca element de bază al instruirii aşa cum se întâmplă în dresarea animalelor), la maşina
„inteligentă” – o formă executivă (naturală) de energie (de regulă electrică) a cărei
interacţiune se supune unui algoritm (schemă logică umană) implementat de om în elementul
„inteligent” al maşinii.

1.17. Cum ar fi mai corect să înţelegem conexiunea dintre conceptele „domeniu


funcţional” şi „domeniu structural”? = 2 puncte
1. Ca două componente inseparabile ale aceluiaşi sistem integrator: componenta procesuală
(funcţională), respectiv, componenta structurală (sursa proceselor, funcţiilor);
2. Ca două elemente de generalizare total diferite, care reflectă două proprietăţi generale;
3. Nu există nici o conexiune;
4. „Domeniul funcţional” reprezintă o proprietate de dinamică, „domeniul structural”
sugerează o proprietate statică.

1.18. Care dintre cele trei ştiinţe fundamentale: lim ba maternă, filosofia şi m atematica,
aţi plasa-o pe primul loc şi de ce? = 2 puncte
1. Filosofia, pentru că ne ajută să înţelegem esenţa cunoaşterii actuale şi direcţiile de
cercetarea a necunoscutului;
2. Matematica, pentru că fără ea nu putem evalua cantitativ nimic şi deci nu putem să ne
descurcăm cu banii şi bunurile pe care dorim să le obţinem pe ei;
3. Limba maternă, pentru că fără ea nu putem cunoaşte nici matematică şi nici filozofie, fiind
ştiinţa cuantificării energiei intelectuale;
4. Nici una, pentru că toate sunt importante în viaţă.

Total testul 1=36 puncte

S-ar putea să vă placă și