t--

Fetila care l-a luat pe NU in brale

dupo Octav Pancu-IaEi

imi place mult sd scriu poveqti, dar nu oricum, nu la magina de scris

ctci face prea multd gal5gie gi nici la calculator pentru cf, nu imi glsesc
inspirafia. Nu, eu sunt de modd veche gi singurele instrumente care-mi
trebuie sunt: s coal5 de h6rtie, o penil[ gi o cdlimar[. Da, da, o c[Iimar5!
Unii dintre voi poate cI mai gtili cum arat5, este sticlufa aceea cu cernealS
albastrd unde incap toate cuvintele lumii. in sticlufa aceea mic[ gdsesc orice
cuvAnt doresc, iar dacf, nu-mi trebuie un cuvAnt, il pun la loc Ai iau altul.
Bineinleles cd toate cuvintele se cunosc intre ele, e gi normal sE fle aga, doar
stau in aceeagi cas[.

rlnxlcrg
 Ei, dar de cAteva zile m-am cdznit sI inchei o poveste gi nu am reugit.
Am incercat dimineala, cuvAntul nu era. M-am g6ndit c[ e somnoros gi
doarme pdn[ tArziu. Am incercat gi Ia prAnz, c6nd p[sdrelele ciripeau voioase
gi te chemau afard sE Ie asculli. Cuv6ntul era nepds5tor Ia zarva naturii gi
nu se ifea deloc. Am incercat gi seara, cAnd greierii imi cdntau balade la
geam gi crinii aproape cE m[ adormeau cu mirosul 1or. CuvAntul pe care il
cdutam, simplu gi comun, era dispdrut. M-am g6ndit atunci cI e prea mic Ai
s-a pierdut intre miile de cuvinte din cdlimar5. Am luat o lantern[ mic[ gi
am dus-o la gura cilim5rii, lumindnd induntru. Toate cuvintele erau la locul
lor, cuminfi, agteptAnd sd fle intrebuintate. Dar cuvAntul care-mi trebuia, nu.
Am scuturat nervos sticlufa cu cuvinte, poate, poate o veni la suprafafS. Dar
nu am reugit decAt sf, stropesc cu cerneal5 toate colile de pe mas5, chiar gi
cele scrise.
Dezn5dljduit gi obosit am pus penila jos gi am oftat adAnc. ,,Povestea
aceasta nu va avea un sfArgit", mi-am zis. Atunci apdru in gura cdlim5rii
cuvdntul POLITEJE, care mI intrebS:
Egti bine? Te pot ajuta cu ceva?
-
$i imediat dup[ el se ar5t5 cuvAntul ffAnNfCIE care, fdrd sE mE
mustre pentru deranjul care era pe mas5, se apucd s[-mi ordoneze colile de
hdrtie, s5-mi absoarb5 cu sugativa stropii de cerneal5 impr[gtia{i in toate
p[4ile, ba chiar sd gteargd cu picul petele din manuscris, astfe] inc0t sE nu
pierd girul pove$tii.
Nici bine nu termind de agezat instrumentele la locul lor cf, ap5ru
cuv0ntul PRIETENIE, care mE intrebd ingrijorat:
Spune-ne p[sul t5u gi cum putem s[-1i flm de folos?
-
Oare cuvintele astea: POLITETE, HARNICIE, PRIETENIE, umbl[
mereu impreun5? Nu mi-am bdtut capul sE r5spund la intrebare, dar tare
bine le stltea unul l6ng5 altul. Le-am spus deschis of-ul meu:
L-am pierdut pe domnul NU. De cAteva zile il caut necontenit gi
-
parcd a intrat in p5mdnt. Degi e un cuvAnt mic, e la fel de important ca
oricare alt cuvAnt. FErd el mi-e imposibil sE termin povestea. A disp[rut gi
eu nu gtiu ce s[ md fac.

$tiam, intuiam c[ pe el il cau1i, spuserd in cor cele trei cuvinte. Dar

-
nu este in cdlimard, e in altd parte.
Unde, unde este? Spuneli-mi repede cE fug s5-l glsesc. E at6t de
-
mic Ai nu vreau sd se piard5!
Pai tocmai de aceea a fugit, sd nu-l mai gdsegti. Pe cAt de mic, pe-
-
atAt de indlrltnic
e. $i-a gdsit un loc care-i convine de minune, la cdlduricS,
Ia in5llime, ocrotit gi iubit, unde nimeni nu-l deranjeaz5" Pe NU l-a luat o
fetifd in brale!
Credeam cd nu aud bine gi era sd izbucnesc in rAs. Cine a mai pomenit
aga ceva?
 Da, da, int5rir5 cele trei cuvinte. L-a luat in brale gi nu vrea sd-i
-
mai dea drumul. Ce-i drept, gi lui ii place. S-a lenevit, s-a rotunjit gi s-a
obrlznicit. Std ca-n puf!
Cum aga? intrebai eu nedumerit.
-
Uite-aga! spuse cuvantul HARNICIE. Dacd mama ii spune: ,rPune
-
masa!" sau ,,Adu ap5!" sau ,,strAnge-1i juc5riile!" fetila care l-a luat pe NU
in brale se face cf, nu aude. Cum sd fac[ toate acele lucruri dac5 are bralele
ocupate cu NU? Sigur cE aude dar e mai comod sd nu facd nimic.
Sau, continud cuv6ntul POLITEIE, dac5 bunica vine de la pia15 cu
-
sacoge grelein ambele m0ini, fetila nu se sinchisegte nici m5car sd-i deschidfi
uga, dar5mite sI o ajute. Biata bunic[ se ostenegte cdrAnd lapte, pAine, fructe
gi juc[rii pentru ca nepo{ica ei sd creascd frumos gi s5ndtos. Dar fetilei care
l-a luat pe NU in bra(e nu-i pasf,, ea preferd s[ stea degeaba.
Ori dac5, vorbi cuvdntul PRIETENIE, o colegd ii cere ajutorul la
-
teme, este imediat refuzatd pe motiv cE are alte treburi mai importante de
fdcut, cum ar fl s5-l {in5 pe NU in brafe.