INFLAMAȚIA

1. Infecțiile oportuniste apar în următoarele condiții:

a. patogenul nu infectează gazda
b. bacteriile provoca boli infecțioase la persoanele imunocompromise+
c. igiena precară a mâinilor
d. bacteriile seăspândesc în rândul pacienților spitalizați
e. bacteriile afectează persoanele în condiții de temperatură scăzută+

2. Un canal epitelizat care conectează porțiunea mediană a jejunului și un punct pe piele la

trei cm în stânga de la nivelul ombilicului este un exemplu de:
a. autoliză
b. coriostomă
c. chist
d. fistulă +
e. abces

3. "Reacția de fază acută" în inflamația acută este un grup de modificări biochimice

mediate de:
a. dilatarea vaselor mici sanguine
b. factori eliberați din macrofage +
c. componente de histamină și complement
d. leziunea neutrofilă a țesutului
e. creșterea ratei de sedimentare a eritrocitelor

4. Care din următoarele celule sunt caracteristice în inflamația cauzată de helminți:

a. eosinofil +
b. limfocit
c. macrofag
d. neutrofil
e. plasmocit

5. Care dintre factorii enumerați, sunt asociați cu inflamația acută:

a. neutrofilele +
b. macrofagele
c. limfocitele
d. fibroza tisulară
e. scleroza tisulară

6. Inflamația acută poate fi declanșată de infecții, traume, agenți fizici sau chimici, necroză
tisulară, corpi străini și reacții imune. Care dintre următoarele condiții NU sunt observate
în inflamația acută:
a. modificări ale calibrului vascular
b. scăderea fluxului sanguin +
c. schimbări structurale în microcirculație (edem)
d. proteinele plasmatice și leucocitele care părăsesc circulația
e. infiltrat leucocitar pentru eliminarea agentului cauzal
7. Modificările vasculare asociate cu inflamația acută includ ____ și ____ permeabilității
vasculare.
a. vasoconstricția; scăderea
b. vasoconstricția; creșterea
c. vasodilatația; scăderea
d. vasodilatația; creșterea +
e. vasodilatația; normalizarea

8. Care dintre următoarele nu este un principiu general al mediatorilor chimici ai

inflamației:
a. mediatorii provin fie din plasmă, fie din celule
b. producția de mediatori activi este declanșată de microbi sau proteine
c. un mediator poate stimula eliberarea altor mediatori de către celulele țintă
d. mediatorii pot acționa pe una sau câteva tipuri de celule țintă
e. odată activați și eliberați din celulă, majoritatea acestor mediatori persistă pe o perioadă lungă
de timp (durata lungă de viață) +

9. Care dintre următoarele condiții este falsă în ceea ce privește contribuția la inflamație:
a. componentele lizozomale cresc permeabilitatea vasculară și deteriorarea țesuturilor
b. radicalii liberi de oxigen amplifică cascada care provoacă răspunsul inflamator
c. neuropeptidele favorizează inițierea și propagarea răspunsului inflamator
d. răspunsul la hipoxie scade permeabilitatea vasculară +
e. răspunsul la celulele necrotice este pro-inflamator

10. O consecință posibilă a inflamației acute este rezoluția, celelalte consecințe fiind
inflamația cronică și fibroza (pierderea funcției). Care dintre următoarele condiții nu sunt
asociate cu rezoluția:
a. agenezia
b. apariția celulelor inflamatorii acute+
c. Înlocuirea celulelor necrotizate
d. funcție normală
e. angiogeneză
11. Care dintre următoarele procese patologice se manifestă histologic, ca o rețea eozinofilă
de fibre sau uneori ca un coagul amorf:
a. inflamația seroasă
b. inflamația fibrinoasă +
c. inflamația purulentă
d. ulcerul
e. inflamația gangrenoasă

12. Care dintre următoarele procese patologice se caracterizează prin producerea unor
cantități mari de exudat purulent constând din neutrofile, celule necrotice și lichid de edem:
a. inflamația seroasă
b. inflamația fibrinoasă
c. inflamația purulentă +
d. ulcerul
e. inflamația gangrenoasă

13. Care dintre următoarele procese patologice este marcată de revărsarea unui lichid
transparent, care, în funcție de mărimea leziunii, este derivat fie din plasmă, fie din
secrețiile celulelor mezoteliale care căptușesc cavitățile peritoneale, pleurale și pericardice:
a. inflamația seroasă +
b. inflamația fibrinoasă
c. inflamația purulentă
d. ulcerul
e. inflamația gangrenoasă

14. Granulomul reprezintă un focar al inflamației cronică constând dintr-o agregare

microscopică a macrofagelor. Care dintre următoarele sunt cauza unui granulom infecțios
și nu a unui granulom de corpi străini:
a. talc
b. suturile
c. microbi +
d. uratul de sodiu
e. viruși +

15. Care dintre următoarele nu este un efect sistemic al inflamației:

a. febra
b. creșterea proteinelor fazei acute
c. leucocitoza
d. scăderea pulsului și tensiunii arteriale +
e. eliberarea citokinelor (IL-1 și TNF)

17. La autopsie, zona focală de necroză coagulativă a miocardului înconjurată de

fibroblaste și angioblaste proliferative indică faptul că infarctul a apărut:
a. cu 1 până la 2 ore înainte de moarte
b. 7 - 24 ore înainte de moarte
c. 7 până la 14 zile înainte de moarte +
d. 25-48 de ore înainte de moarte
e. cu mai mult de 5 luni înainte de moarte

18. Durerea asociată cu o reacție inflamatorie poate fi cel mai bine explicată prin:
a. lezarea nervilor în contact direct cu agentul inflamator
b. efectul combinat al creșterii presiunii în țesuturi și al anumitor mediatori chimici (de exemplu,
bradikinina) +
c. eliberarea serotoninei din mastocite
d. acțiunea directă a enzimelor lizozomale
e. acțiunea directă a histaminei și a fragmentelor de complement
21. Care dintre următoarele nu este un semn cardinal al inflamației:
a. durere
b. căldura
c. răceala +
d. roșeața
e. tumefierea

22. Semnele cardinale ale inflamație sunt cel mai probabil asociate cu:
a. reacții inflamatorii acute +
b. reacții cronice inflamatorii
c. reacții inflamatorii granulomatoase
d. vindecarea plăgilor
e. reacții inflamatorii subacute

23. Celule care apar cu cel mai mic grad de frecvență într-o reacție inflamatorie cronică
sunt:
a. fibroblastele
b. angioblastele
c. macrofagele
d. limfocitele
e. neutrofilele+

24. Celula caracteristică pentru inflamația granulomatoasă este:

a. miofibroblastul
b. celula epitelioidă +
c. celula plasmatică
d. celula gigantă
e. mastocitul activat

25. Celulele epitelioide sunt derivate din:

a. celulele microgliale
b. monocitele sanguine +
c. T-limfocite
d. bazofilele activate
e. celulele gigante

26. Care celule inflamatorii sunt considerate a fi "semnul distinctiv" al inflamației acute:
a. celulele epitelioide
b. miofibroblastele
c. neutrofilele +
d. B-limfocitele
e. eozinofilele

27. Care dintre celulele enumerate au capacitatea de a se reproduce în locul leziunii:

A. neutrofilele și macrofagele
b. limfocitele și eozinofilele
c. bazofilele și neutrofilele
d. macrofagele și limfocitele+
e. plasmocitele și macrofagele

29. Caracteristica precoce a modificărilor hemodinamice în inflamația acută este:

a. scăderea fluxului de sânge către țesutul afectat
b. permeabilitatea crescută a capilarelor și venulelor+
c. eliberarea histaminei în țesutul afectat
d. exudarea neutrofilelor
e. creșterea fluxului sanguin către țesutul afectat +

30. În stadiile precoce ale inflamației acute, histamina este responsabilă de creșterea
permeabilității în:
a. vene și capilare
b. venule și capilare +
c. artere mari și arteriole
d. arteriole și venule
e. vene și arterele mari

31. Care dintre următoarele celule nu este un component activ al procesului inflamator:
a. neutrofilele
b. bazofilele
c. eritrocitele+
d. monocitele
e. eozinofilele
36. Procesul prin care se produce diapedeza leucocitelor prin lumenul vasului sanguin în
țesutul perivascular este denumit:
a. endocitobioză
b. migrație +
c. marginație
d. fagocitoză
e. chemotaxis

37. Înglobarea particulelor străine de către celulele inflamatorii este denumită :

a. migrație
b. fagocitoză +
c. chemotaxis
d. leucocitoză
e. anaplazie

38. Toate afirmațiile următoare sunt adevărate pentru exudatul fibrinos, cu excepția:
a. fibrina este componentul major al exudatului fibrinos
b. exudatul fibrinos este asociat cu reacții inflamatorii
c. exudatul fibrinos este un component major al flegmonului +
d. exudatul fibrinos apare în principal pe membranele mucoase și seroase
e. exudatul fibrinos servește drept substrat pentru procesele de reparare

39. Toate din cele enumerate reprezintă caracteristici ale exudatului purulent, cu excepția:
a. prezența neutrofilelor
b. prezența bacteriilor piogenice
c. moartea celulelor
d. lichefiere
e. membrane difterice +

40. Exudatul caracterizat prin producția excesivă de mucină este denumit:

a. exudat cataral +
b. exudat seros
c. exudat non-inflamator
d. exudat hemoragic
e. exudat purulent

41. Care din următoarele structuri are cea mai mare capacitate de regenerare:
a. glomerulii renali
b. cardiomiocitele
c. celulele mușchilor scheletali
d. neuronii sistemului nervos central
e. hepatocitele +
42. Identificați tipurile inflamației exudative:
a. inflamația fibrinoasă +
b. inflamația gangrenoasă +
c. inflamația interstițială
d. inflamația granulomatoasă
e. inflamația purulentă+

43. Identificați factorii etiologici ai inflamației fibrinoase:

a. bacilul difteric+
b. streptococul
c. bacilul antrax
d. endointoxicația
e. stafilococul

44. Care dintre exudatele indicate este caracteristic inflamației difteroide:

a. exudat purulent
b. exudat seros
c. exudat fibrinos +
d. exudat hemoragic
e. exudatul cataral

45. În funcție de natura exudatului inflamația este clasificată în următoarele tipuri:

a. inflamație specifică
b. inflamație nespecifică
c. inflamație acută +
d. inflamația cronică +
e. inflamație invazivă

46. Identificați tipurile inflamației acute:

a. inflamația catarală +
b. inflamația interstițială
c. inflamația hemoragică +
d. inflamația fibrinoasă +
e. inflamația granulomatoasă

47. Flegmonul se caracterizează prin:

a. inflamația catarală
b. inflamația fibrinoasă
c. delimitarea fibro-conjunctivă
d. prezența membranei piogenice
e. prezența inflamației purulente difuze +

48. Identificați faza inițială a inflamației:

a. exudația
b. proliferarea
c. alterația+
d. fagocitoza
e. pinocitoza

49. Specificați formele morfologice ale inflamației:

a. inflamația proliferativă +
b. inflamația mezenchimală
c. inflamație mixtă
d. inflamația exudativă +
e. inflamația post-necrotică

50. Flegmonul apare de regulă în:

a. țesutul adipos subcutanat
b. țesutul fibro-conjunctiv lax +
c. țesutul cerebral
d. ficat
e. miocard

51. Identificaţi etiologia inflamației hemoragice:

a. antrax +
b. ulcer peptic
c. gripă +
d. tireotoxicoză
e. pestă+

53. Specificați tipurile și variantele inflamației purulente:

a. abcesul +
b. flegmonul moale +
c. flegmonul dur +
d. inflamația crupoasă
e. inflamația difterică

54. Fazele succesive ale inflamației includ:

a. petrificarea
b. induraţia
c. aglutinarea
d. exudația +
e. proliferarea +

55. În exudatul purulent, spre deosebire de cel seros, predomină:

a. celule exfoliate ale epiteliului de suprafață
b. celulele exfoliate ale mezoteliului
c. neutrofile +
d. mucus
e. bacterii +

56. La nivelul microcirculației ca rezultat al permeabilității vasculare crescute pot apărea

următoarele modificări:
a. exudarea plasmei +
b. exicoza
c. migrarea celulelor intravasculare +
d. exudarea și formarea infiltraților celulare +
e. hipostaze cadaverice

57. Identificați tipurile de inflamație acută:

A. inflamația putridă +
b. inflamația crupoasă +
c. inflamația difteroidă +
d. inflamație proliferativă
e. inflamație productivă

58. Specificați tipul de inflamație exudativă caracteristică pentru căile respiratorii

superioare în difterie:
a. purulentă
b. catarală
c. crupoasă +
d. difterică
e. putridă
59. Abscesul se caracterizează prin:
a. inflamației purulentă focală +
b. caracterul difuz al inflamației purulente
c. prezența țesutului necrotic în centrul inflamației +
d. disponibilitatea membranei piogenice +
e. inflamației cronică focală

60. Identificați tipurile de fagocitoză:

a. fagocitoză completă+
b. fagocitoză incompletă+
c. fagocitoză directă
d. fagocitoză indirectă
e. endocitobioză

61. Identificați etiologia inflamației fibrinoase:

a. uremia +
b. difteria +
c. dizenteria +
d. anemia
e. eritremia

62. Care dintre următoarele bacterii pot cauza inflamația nespecifică:

a. streptococi+
b. micobacteria tuberculozei
c. meningococi+
d. treponema palidum
e. stafilococi+

63. Inflamația crupoasă este localizată de obicei, la nivelul:

a. cavități bucale
b. amigdalelor
c. faringelui
d. traheei +
e. bronhiilor +

64. Identificați tipurile de inflamație care se caracterizează prin multiplicarea celulelor:

a. inflamația alterativă
b. inflamația exudativă
c. inflamația proliferativă +
d. inflamația parenchimatoasă
e. inflamația productivă +

65. Inflamația purulentă acută se caracterizează prin următoarele:

a. fistule +
b. tromboflebită +
c. celulită +
d. ihtioză
e. amiloidoză

66. Care procese reflectă migrarea celulelor sanguine în timpul inflamației:

a. pinocitoză
b. fagocitoză
c. diapedeza leucocitelor +
d. endocitobioză
e. diapedeza eritrocitelor+

67. Selectați tipurile de inflamație acută:

a. inflamația crupoasă +
b. inflamația putridă +
c. inflamația granulomatoasă
d. abces
e. celulita purulentă

68. În funcție de evoluție, inflamația este clasificată în:

a. inflamație acută +
b. inflamație fibrinoasă
c. inflamația cronică +
d. inflamație specifică
e. inflamația nespecifică

69. Identificați etiologia inflamației seroase:

a. tirotoxicoza
b. amiloidoza
c. scleroza
d. uremie
e. tuberculoza

70. Identificați tipurile de inflamație exudativă:

a. inflamația parenchimatoasă
b. inflamația purulentă +
c. inflamația catarală +
d. inflamația interstițială
e. inflamația granulomatoasă

71. Inflamația difterică de regulă este localizată în:

a. faringe +
b. amigdale +
c. esofag +
d. stomac
e. intestin

72. Stadiile succesive ale procesului inflamator sunt:

a. coagularea
b. alterarația +
c. exudația +
d. infiltrația
e. proliferarea +

74. Inflamația granulomatoasă este un tip de:

a. inflamație productivă +
b. inflamație exudativă
c. inflamație interstițială
d. inflamație proliferativă +
e. inflamație alterativă

75. Care din următoarele celule se identifică în granulomul tuberculos:

a. neutrofile
b. limfocite +
c. celule epitelioide +
d. eozinofile
e. mastocite

77. În care procese patologice se dezvoltă inflamația specifică:

a. febră reumatică
b. sifilis +
c. tuberculoza +
d. febră tifoidă
e. dizenterie

78. Granulomul tuberculos este constituit din:

a. celulele Virchow
b. celulele Langhans +
c. amiloid
d. necroză cazeoasă +
e. necroză fibrinoidă

82. Echinococoza afectează în primul rând:

a. plămânii+
b. rinichi
c. ficatul +
d. stomacul
e. ochii

84. Ce tip de inflamație apare de obicei în țesuturile care înconjoară paraziții:

a. inflamație alterativă
b. inflamație exudativă
c. inflamația productivă +
d. inflamație specifică
e. inflamația nespecifică +

85. Cordul „în cuirasă” se caracterizează prin:

a. inflamație fibrinoasă+
b. organizarea și calcificarea exudatului +
c. supuraţie
d. formarea de aderențe+
e. inflamație seroasă

86. Cea mai frecventă cauză a inflamației purulente este:

a. viruşii
b. toxinele
c. protozoare
d. substanțe chimice
e. stafilococii +

87. Microscopic exudatul purulent este reprezentat de un număr mare de:

a. monocite
b. limfocite
c. neutrofile +
d. eritrocite
e. trombocite

88. Cauza inflamației purulente sunt următorii agenți patogeni, cu excepția:

a. stafilococii
b. virușii +
c. escherichia coli
d. streptococii
e. klebsiella

89. La ce tip de inflamație se referă celulita flegmonoasă:

a. catarală
b. purulentă +
c. crupoasă
d. gangrenoasă
e. difterică

91. Identificați tipurile inflamației exudative:

a. inflamația fibrinoasă+
b. inflamația gangrenoasă
c. inflamația interstițială
d. inflamația granulomatoasă
e. inflamația purulentă+

92. Exudatul care conține o cantitate mare de leucocite neutrofile se numește:

a. seros
b. hemoragic
c. purulent +
d. fibrinos
 47. Care dintre următoarele modificări sunt prezente în hipertrofia miocardului:
a) creșterea volumului sarcoplasmei
b) distrofia cardiomiocitelor
c) necroza cardiomiocitelor
d) creşterea numărului de miofilamente
e) creşterea în dimensiuni a nucleului

49. Regenerarea hepatică se realizează prin următoarele mecanisme:

a) regenerare celulară
b) regenerare intracelulară
c) acomodare histologică
d) atrofie
e) displazie

51. Care dintre următoarele sunt cauze ale atrofie localizate:

a) boala Simmonds
b) ischemia
c) atrofia disfuncțională
d) atrofia neurotică
e) cașexia cerebrală

52. Exemple de restructurare a țesuturilor sunt:

a) circulație colaterală
b) atrofia
c) distrofia
d) necroza
e) acomodare histologică

53. Hipertrofia vicariantă este caracteristică următoarelor organe:

a) splină
b) creier
c) rinichi
d) suprarenale
e) ficat

PATOLOGIA
TUMORALĂ
 1. Care dintre următoarele modificări celulare sunt considerate pre-tumorale:
a. apoptoza
b. displazia
c. metaplazia
d. hiperplazia
e. hipertrofia

2.Care dintre următoarele boli se caracterizează prin proteinurie:

a. mielomul multiplu
b. ciroza hepatică
c. litiaza vezicii urinare
d. glioblastomul
e. melanomul

3. Care dintre următoarele afirmații este adevărată pentru hiperplazia endometrială:

a. cel mei frecvent se întâlneşte la femeile care utilizează contraceptive orale

b. forma cunoscută sub denumirea de hiperplazie simplă este precancer obligatoriu

c. hiperplazia predispune la endometrioză

d. hiperplazia predispune la endometrită

e. poate fi cauzată de tumori ovariene

4. Care dintre următoarele tumori poate conține o componentă cartilaginoasă :

a. nefroblastom

b. hepatoblastom

c. osteosarcom

d. teratom

e. adenocarcinom

5. Care dintre următorii viruși este în relaţie directă cu carcinomul colului uterin:

a. Ebstein-Barr

b. citomegalovirus

c. virusul papiloma uman

d. herpes
e. HIV

15. Alegeți tipurile de creștere a tumorii în raport cu lumenul organului:

a. expansivă

b. exofită

c. endofită

d. unicentrică

e. multicentrică

16. Care dintre următoarele neoplasme sunt nediferențiate:

a. glandular

b. mucinos

c. medular

d. nefrocelular

e. coloidal

17. Indicați particularităţile neplasmelor maligne din ţesutul fibros:

a. creştere predominat expansivă

b. se caracterizează numai prin atipie tisulară

c. metastazează

d. sunt carcinoame nediferenţiate

e. se dezvoltă din ţesutul conjunctiv

18. Care dintre următoarele afirmaţii NU sunt caracteristice pentru tumorile maligne:

a. creşterea invazivă

b. atipia celulară

c. incapacitatea de metastazare

d. creştere lentă

e. recidivare
19. Care dintre următoarele afirmaţii sunt caracteristice pentru tumorile maligne:

a. creşterea invazivă

b. atipia celulară

c. incapacitatea de metastazare

d. creştere lentă

e. recidivare

20. Care dintre cele enumerate sunt tipuri de adenoame:

a. chistadenom

b. glandular

c. acinar

d. necheratinizant

e. tubular

21. Bifați caracteristicile carcinomului solid:

A. metastazare tardivă

b. creștere expansivă

c. este neoplasm nediferențiat

d. atipie tisulară

e. atipia celulară

22. Următoarele modificări sunt adesea identificate datorită influenței generale a tumorii maligne
asupra organismului:

a. modificarea activității enzimelor din sânge

b. scăderea vitezei de sedimentare a hematiilor

c. anemia

d. hiperproteinemia

e. leucocitoza
23. Selectaţi căile de metastazare ale tumorilor maligne:

a. recidivare

b. hematogenă

c. localizată

d. limfogenă

e. generalizată

24. Care dintre următoarele tumori sunt diferențiate:

a. carcinom cu celule mari

b. adenocarcinom

c. carcinom scuamocelular

d. carcinom coloid

e. carcinom microcellular

25. Care dintre următoarele semne sunt caracteristice pentru carcinomul coloid:

a. se dezvoltă din țesutul epitelial

b. este tumoare nediferenţiată

c. sunt caracteristice perlele keratozice

d. are capacitate de metastazare

e. creştere exofită

26. Localizarea frecventă a adenomului este :

a. mucoasa vezicii urinare

b. epiteliul esofagian

c. nodul limfatic

d. glanda mamară

e. suprarenala
27. Selectați tipurile de atipie care se disting în celulele tumorale:

a. antigenică

b. fizică

c. morfologică

d. clinică

e. distrofică

28. Indicaţi formele microscopice de carcinom:

a. glandular

b. fibros

c. fibrinos

d. nodular

e. scuamos

29. Care semne din cele expuse sunt caracteristice pentru papilom:

a. atipie tisulară

b. atipie celulară

c. metastazare

d. creştere invazivă

e. perle keratozice

30. Care dintre următoarele semne sunt modificări secundare în tumorile maligne:

a. calcificarea

b. malignizarea

c. formare de mucus

d. necroza

e. pinocitoza

31. Care dintre următoarele sunt caracteristice pentru tumori maligne:

a. creştere exofită

b. atipia tisulară

c. metastazare

d. creştere rapidă

e. recidivare

32. Identificați tipurile de adenom:

a. alveolar

b. scuamos

c. tubular

d. papilar

e. medular

32. Care sunt trăsăturile carcinomului scuamos:

a. creştere expansivă

b. predominarea stromei asupra parenchimului

c. predominarea parenchimului asupra stromei

d. pot fi perle cheratozice

e. este carcinom diferenţiat

33. Enumăraţi tipurile de adenom:

a. polip adenomatos

b. teratom

c. fibroadenom

d. papilar

e. adenocarcinoma

34. Papilomul se poate complica cu:

a. hemoragie
b. inflamaţie

c. resorbţie

d. malignizare cu dezvoltare de carcinom scuamocelular

e. malignizare cu dezvoltare de adenocarcinoma

35. Care tipuri de creștere tumorală se disting în raport cu lumenul organului cavitar:

a.expansivă

b. exofită

c. difuză

d. endofită

e. apoziţională

36. Care dintre următoarele sunt tipuri microscopice de carcinom:

a. mezenchimal

b. fibrinos

c. scuamos

d. glandular

e. medular

37. Alegeți caracteristicile adenomului:

a. atipie celulară

b. atipie tisulară

c. atipie ultrastructurală

d. creştere exofită

e. creştere infiltrativă

38. Care din organele și țesuturile enumărate pot dezvolta carcinom:

a ganglionii limfatici

b. stomacul
c. pancreasul

d. splina

e. țesutul osos

39. Selectați varietatea atipiei histologice a tumorii:

a. celulară

b. tisulară

c. organică

d. biochimică

e. mixtă

40. Alegeți formele microscopice de carcinom:

a. mucinos

b. coloidal

c. fibros

d. desmoidul

e. limfocitar

41. În care dintre următoarele organe și ţesuturi se poate dezvolta adenomul:

a. glanda tiroidă

b. hipofiza

c. substanţa albă a creierului

d. splina

e. țesutul osos

42. Care dintre următoarele tumori au originea în epiteliul glandular:

a. papilomul

b. polipul adenomatos

c. carcinomul mucinos
d. carcinomul medular

e. carcinomul scuamos

43. Alegeți caracteristicile carcinomului mucinos:

a. are origine din epiteliul glandular

b. este un carcinom diferențiat

c. creștere invazivă

d. stroma tumorii predomină asupra parenchimului

e. atipia celulară

44. Alegeți formele diferențiate de carcinom:

a. adenocarcinom
b. leucemia
c. carcinom scuamos
d. carcinom mucinos
e. limfom

45. Care dintre următoarele tumori sunt benigne:

a. adenom
b. papilom
c. fibroadenom
d. sarcomul
e. melanomul

46. Carcinomul "in situ" se caracterizează prin:

a. creștere invazivă
b. creștere exofită
c. atipie celulară
d. creștere infiltrativă
e. de obicei afectează oasele

47. Tumorile organo-specifice maligne se caracterizează prin:

a. creștere expansivă
b. creștere lentă
c. creștere invazivă
d. atipie celulară
e. acestea afectează orice tip de epiteliu

48. Care dintre următoarele sunt tumori organo-specifice maligne:

a. nefrocarcinom
b. seminom
c. fibroadenom
d. corioepiteliom
e. adenocarcinom

49. Alegeți tumorile maligne organo-specifice:

a. limfom
b. polip
c. tecom
d. disgerminomul
e. seminom

55. Tumorile benigne organo-specifice se caracterizează prin:

a. creștere expansivă
b. creştere rapidă
c. creștere distructivă
d. atipie celulară
e. atipie tisulară

61. Care sunt căile de metastaze ale neoplasmelor maligne:

a. invazivă
b. prin implantare
c. limfatică
d. morfologică
e. expansivă

62. Care dintre următoarele tumori sunt benigne:

a. fibroadenom
b. papilomul
c. limfom
d. disgerminom
e. seminom

63. Selectaţi tumorile epiteliului cutanat:

a. limfom
b. carcinom mucinos
c. bazaliom
d. papilom
e. mola hidatiformă

65. Fibromul se caracterizează prin:

a. creștere invazivă
b. creștere expansivă
c. atipie celulară
d. atipie tisulară
e. atipie celulară și tisulară

66. Care dintre următoarele sunt tumori musculare maligne:

a. fibrosarcom
b. rabdomiom
c. leiomiosarcom
d. rabdomiosarcom
e. mixom

67. Citoplasma melanoblastelor poate acumula următorii pigmenți:

a. hemoglobinogeni
b. pigmenți proteinogeni
c. lipopigmenţi
d. melanină
e. pseudomelanină

68. Care din afirmaţiile referitor la lipom sunt corecte:

a. metastazare hematogenă
b. metastazare limfogenă
c. atipie celulară
d. atipie tisulară
e. creștere lentă

70. Care dintre cele ce urmează sunt neoplasme benigne din țesut fibros:
a. fibrom
b. adenom
c. lipom
d. desmoid
e. fibrosarcom

71. Selectaţi cele mai frecvente localizări ale fibromului:

a. piele
b. plămâni
c. uter
d. ficat
e. glanda mamară

72. Care dintre următoarele tumori metastazează:

a. fibromul
b. osteosarcomul
c. condromul
d. hemangiosarcomul
e. melanomul

73. Membranele seroase pot fi sursă de dezvoltare a următoarei tumori:

a. bazaliom
b. mezoteliom
c. meningiom
d. osteosarcom
e. sinoviom

74. Selectați tumora malignă de origine mezenchimală:

a. fibrom
b. sarcom
c. lipom
d. leiomiom
e. carcinom

75. Caracteristicile distinctive ale sarcomului sunt:

a. prevalența metastazelor limfogene
b. prevalența metastazelor hematogene
c. recidivarea
d. origine epitelială
e. origine mezenchimală

76. Termenul cancer înseamnă (derivă de la):

a. diviziunea celulară
b. multiplicarea celulelor
c. lipsa controlului (autonomie)
d. crab
e. homar

77. Un neoplasm malign din celule epiteliale derivat din mai multe foițe germinale este denumit:
a. sarcom
b. carcinom
c. teratom
d. tumoare mixtă celulară
e. adenom

78. Neoplazia este obiectul de studiu al:

a. tetralogiei
b. anaplaziei
c. oncologiei
d. neoplaziei
e. displaziei

79. Un neoplasm benign epitelial, derivat din suprafețe non-glandulare, este denumit:
a. papilom
b. sarcom
c. adenom
d. hamartrom
e. carcinom scuamos

80. Identificați leziunile premaligne obligatorii:

a. xeroderma pigmentosum
b. polipoza adenomatoasă familială
c. hiperplazie
d. displazie
e. metaplazie

81. Toate cele enumerate sunt modificări anaplastice cu EXCEPTIA:

a. pleomorfismul și hipercromatismul
b. creșterea numerică a mitozelor și mitoze anormale
c. nuclee care variază ca formă și dimensiuni
d. prezența celulelor nediferențiate
e. prezența cromatinei în organitele citoplasmatice

82. Identificați tumorile hepatice:

a. hepatom
b. carcinomul hepatocelular
c. sarcom benign
d. hiperplazie nodulară
e. anaplazia ductelor biliare

83. Care dintre cele enumărate NU constituie criteriu de diferențiere dintre tumorile benigne și
maligne:
a. gradul de diferențiere celulară
b. rata de creștere
c. tipul și cantitatea de necroză
d. prezența metastazelor
e. modul de răspândire

84. Care dintre următoarele neoplasme crește invaziv, dar rar metastazează:
a. papilomul pielii
b. carcinoamele din celule scuamoase ale pielii
c. adenocarcinomul plămânilor
d. carcinoamele din celulele bazale ale pielii
e. sarcoamele osteogene ale membrelor

85. Care dintre semnele enumerate sunt caracteristice pentru un neoplasm benign:
a. crește infiltrativ cu implantare în organele adiacente
b. metastazează dacă tumoarea primară este la nivel cerebral
c. tumoarea nu are capsulă
d. recidivează după înlăturare chirurgicală
e. ca regula este un nodul ce nu recidivează

86. Care dintre următoarele se consideră a fi semnul distinctiv al malignității:

a. anaplazia și rata de creștere a masei neoplazice
b. metastazele și gradul de încapsulare a tumorii
c. formarea de celule gigante și anaplazii celulare în interiorul și în jurul masei tumorale
d. prezența celulelor nediferențiate și prezența metastazelor
e. anaplazia și creșterea prin expansiunea masei neoplazice

87. Deplasarea celulelor neoplazice prin sistemul circulator cu obstrucția vasculară este denumită:
a. anaplazie
b. neoplazie
c. tromboză
d. transplantare
e. embolism

88. Procesul prin care epiteliul glandular al prostatei este transformat în epiteliu scuamos sub
influența estrogenilor este cunoscut sub numele de:

a. neoplazie
b. displazie
c. hiperplazie
d. metaplazie
e. anaplazie

89. Un neoplasm caracterizat prin prezența "perlelor canceroase" și a punților intercelulare este
cel mai probabil:
a. bazaliom
b. feocromocitom
c. carcinom scuamocelular
d. histiocitom
e. adenom

90. Ce semnifică termenul pleomorfism:

a. multiplicare necontrolată
b. nuclee multiple
c. variabilitate în formă și mărime
d. prezența celulelor altor țesuturi în țesutul afectat
e. displazie

91. Procesul caracterizat prin migrare și implantare secundară a celulelor la distanță de tumora
primară poartă denumirea de:
a. transportare
b. biotransformare
c. metastazare
d. stază
e. flagelare

92. Metastaza de adenocarcinom gastric în ovar poartă denumirea de:

a. adenocarcinom metastatic
b. melanom
c. tumora Krukenberg
d. tumora Wilson
e. tumora Richtsler

93. Tumoarea benignă ce provine din epiteliul scuamos al pielii poartă denumirea de:
a. tumoare malignă
b.tumoare Krukenberg
c. adenom
d. papilom
e. carcinom

94. Tumoarea benignă de origine glandulară poartă denumirea de:

a. tumoare malignă
b.tumoare Krukenberg
c. adenom
d. papilom
e. carcinom

95. Selectați denumirea tumorii benigne ce provine din cartilaj:

a. osteom
b. condrom
c. leiomiom
d. lipom
e. melanom

96. Indicați tumoarea benignă ce provine din țesutul muscular neted:

a. osteom
b. leiomiom
c. lipom
d. condrom
e. rabdomiom
97. Deplasarea la periferia celulei a nucleului ca rezultat al abundenței de mucină citoplasmatică
semnifică:
a. hipertrofie
b. tumoare benignă
c. semnul Krukenberg
d. celula în inel cu pecete
e. inele Wilson

98. Ce semnifică TNM:

a. dimensiunea tumorii, metastaze în nodulii limfatici, malignitate
 b. dimensiunea tumorii, nodul tumoral, malignitate
c. forma tumorii, metastaze în nodulii limfatici, metastaze la distanță
d. dimensiunea tumorii, nodul limfatic, metastaze la distanță
e. acesta nu este un sistem de clasificare medicală

HEMOBLASTOZE
1. Un pacient cu eritropenie are cel mai probabil tulburări cu:
a. producerea de anticorpi
b. transportul de oxigen în țesuturi
c. formarea de trombi
d. infecții bacteriene
e. tensiunea arterial

2. Alegeți afirmațiile incorecte referitoare la eritrocite :

a. celulele roșii sanguine mature nu au nuclee
b. celulele roșii sanguine conțin hemoglobină
c. deoxihemoglobina transportă oxigen
d. celulele roșii nu au mitocondrii
e. celulele roșii sanguine nu au sistem Golgi

3. Precursorul celulelor sanguine este:

a. mieloblastul
b. hemocitoblastul
c. proeritroblastul
d. progranulocitul
e. limfoblastul

4. Când celulele roșii sunt uzate, o parte din componentele lor sunt reciclate, în
timp ce altele sunt reutilizate. Alegeți afirmațiile INCORECTE cu privire la
distrugerea celulelor roșii sangvine:
a. pigmentul verzui, biliverdina, este reciclat în măduva osoasă
b. fierul este transportat în măduva osoasă de o proteină numită transferină
53. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte pentru carcinomul scuamo-celular (CSC) al
plămânului:
a. CSC este o tumoare periferică
b. CSC are o asociere cu fibroză (cancer de cicatrice)
c. se caracterizează histologic prin formarea de keratină
d. sindromul paraneoplastic datorat producției ectopice de ACTH este asociat cu CSC
f. este prezentă necroza cazeoasă.
55. Care dintre următoarele afirmații este caracteristică pentru astm:
a. atrofia glandelor bronșice din submucoasă
b. atrofia membranei de bază a epiteliului bronșic
c. infiltrat inflamator mixt în pereții bronhiilor, cu predominarea mastocitelor
d. hipertrofia muscularei peretelui bronșic
e. distrugerea pereților alveolari

56. Care dintre următoarele afirmații pentru emfizemul centroacinar este corectă:
a. implică bronhiolele respiratorii
b. afectează predominant femeile fumătoare
c. afectează pulmonul drept mai sever decât cel stâng
d. este asociat cu alcoolismul cronic
e. este asociat cu narcomania

57. Toate cele enumerate sunt complicațiile astmului bronșic sever cu excepția:
a. bronșiectaziile
b. pneumonia
c. bronșita cronică
d. cordul pulmonar
f. carcinomul bronhogenic
58. Infecțiile virale pulmonare cauzează cel mai frecvent:
a. pneumonia acută a cailor respiratorii cu acumulare de leucocite
b. pneumonia de aspirație cu acumularea de leucocite
c. pneumonia interstițială cu infiltrație predominant limfocitară
d. pneumonia granulomatoasă și degranularea mastocitelor
e. pneumonia oportunistă cu acumularea de eozinofile

PATOLOGIA
STOMATOLOGICĂ
1) Grupele histologice de tumori odontogene sunt:

a) osteogene

b) epiteliale

c) vasculare

d) mezenchimale

e) mixte

2) Caracterul de evoluție și localizarea ameloblastomului sunt:

a) tumoră benignă

b) tumoră benignă cu caracter local invaziv

c) maxilarul (incisivii)

d) mandibula (ramura ascendentă)

e) mandibula (regiunea molarilor)

3) Formele histologice ale ameloblastomului sunt:

a) foliculară

b) alveolară

c) plexiformă

d) papilară

e) tubulară

4) Semnele microscopice caracteristice ale ameloblastomului folicular sunt:

a) creşte difuz

b) în centru - celule poligonale şi stelate

c) în centru - celule cubice sau cilindrice

d) la periferie - celule poligonale şi stelate

e) la periferie - celule cubice sau cilindrice

5) Tumorile epiteliale odontogene sunt:

a) ameloblastomul

b) odontomul

c) mixomul odontogen

d) tumora adenomatoidă

e) fibromul ameloblastic

6) Formele clinico-anatomice ale ameloblastomului sunt:

a) viloasă

b) chistică

c) nodulară

d) difuză

e) solidă

7) Tumorile benigne din mezenchimul odontogen sunt:

a) dentinomul

b) fibromul ameloblastic

c) mixomul

d) cementomul

e) ameloblastomul

8) Variantele histologice ale cementomului sunt:

a) odontomul compus

b) ameloblastomul bazocelular

c) fibromul cementifiant

d) cementomul mixt

e) cementomul gigant

9) Tumorile odontogene de geneză mixtă sunt:

a) fibromul ameloblastic

b) fibroodontomul ameloblastic

c) tumora adenomatoidă

d) odontoameloblastomul

e) mixomul odontogen

10) Afecţiunile pseudotumorale ale maxilarelor sunt:

a) osteoblastoclastomul

b) chemodectomul

c) cherubismul

d) epulisul

e) displazia fibroasă

11) Variantele histologice ale epulisului sunt:

a) simplu

b) angiomatos

c) cavernos

d) gigantocelular

e) fibromatos

12) Semnele histologice ale epulisului gigantocelular sunt:

a) țesut de granulație

b) țesut hialinizat

c) amiloidoblaşti

d) osteoclaști

e) depozite de hemosiderină

13) Identificați formele displaziei fibroase şi localizarea ei preponderentă:

a) monoosală
b) poliosală

c) intraosală

d) mandibula

e) maxilarul

15) Caracteristica histologică a displaziei fibroase include următoarele, cu excepția:

a) lezarea osului

b) depozite de melanină

c) substituirea cu țesut fibros

d) formarea ţesutului osteoid

e) formarea chisturilor

16) Caracteristica macroscopică a tumorii gigantocelulare include următoarele, cu excepția:

a) tumoră odontogenă

b) tumoră osteogenă

c) nodul delimitat

d) focare de hemoragii

e) formarea chisturilor

17) Caracteristica microscopica a tumorii gigantocelulare include următoarele, cu excepția:

a) osteoblaști

b) osteoclaști

c) rezorbția osului

d) țesut osos neoformat

e) structuri glandulare

18) Identificați variantele histologice ale adenoamelor glandelor salivare:

a) monomorf

b) pleomorf
c) folicular

d) chistic

e) bazofil

19) Semnele macroscopice caracteristice ale adenomului pleomorf sunt:

a) creşte rapid

b) crește lent

c) în formă de nodul

d) creşte nelimitat

e) consistenţă densă

20) Semnele morfologice caracteristice ale adenomului pleomorf sunt:

a) structuri glandulare

b) structuri mezenchimale

c) recidivează

d) nu recidivează

e) nu metastazează

21) Identificați variantele histologice ale adenomului monomorf:

a) folicular

b) tubular

c) bazocelular

d) gigantocelular

e) cu celule clare

22) Semnele microscopice caracteristice ale adenolimfomului sunt:

a) se afectează ganglionii limfatici

b) se localizează în glanda parotidă

c) nodul bine delimitat

d) epiteliu cu citoplasma eozinofilă

e) epiteliu cu citoplasma bazofilă

23) Semnele morfologice ale tumorii mucoepidermoide sunt:

a) nodul bine delimitat

b) celule de tip epidermoid

c) celule acinoase

d) celule mucogene

e) celule intermediare

24) Criteriile de evoluţie malignă a tumorii mucoepidermoide sunt:

a) predomină celulele intermediare, care nu produc mucus

b) predomină celulele mucogene

c) creştere expansivă

d) creştere invazivă

e) metastazează

25) Caracteristica morfologică a tumorii acinocelulare include următoarele, cu excepția:

a) celule mucogene

b) celule seroase bazofile

c) celule clare

d) formează câmpuri solide

e) metastazează

26) Tumora malignă frecventă a glandelor salivare este:

a) tumora mucoepidermoidă

b) tumora acinocelulară

c) adenolimfomul

d) carcinomul adenochistic
e) carcinomul folicular

27) Leziunile necariate ale dinţilor sunt următoarele, cu excepția:

a) abraziunea dentară

b) fluoroza

c) pulpita

d) eroziuni dentare

e) defectele cuneiforme

28) Care afirmaţii sunt corecte referitor la caracteristica cariei dentare:

a) afectează frecvent copiii, adolescenţii

b) afectează frecvent dinţii maxilarului superior

c) afectează frecvent dinţii maxilarului inferior

d) sunt afectați frecvent primii molari

e) sunt afectați frecvent incisivii inferiori

29) Factorii locali, care au importanță în dezvoltarea cariei dentare sunt:

a) excesul de glucide alimentare

b) flora microbiană bucală

c) grupa de sânge

d) componența salivei

e) termenii erupției dinților permanenţi

30) Factorii generali, care au importanţă în dezvoltarea cariei dentare sunt următorii, cu
excepția:

a) predispoziţia ereditară

b) tulburările metabolismului

c) patologia sistemului osteoarticular

d) conţinutul de vitamine, microelemente

e) tulburări hormonale

31) Depozitul dentar constă din următoarele componente, cu excepția:

a) microbi

b) resturi alimentare

c) epiteliu descuamat

d) colesterol

e) mucină

32) Stadiile de evoluţie ale cariei dentare sunt:

a) stadiul de pată

b) stadiul de pigmentare

c) carie superficială

d) carie circulară

e) carie profundă

33) Componentele microscopice ale peretelui cavităţii cariate sunt:

a) zona de dentină ramolită

b) zona de dentină transparentă

c) țesut de granulaţie

d) zona de țesut fibros

e) zona dentinei de substituție

34) Tipurile cariei dentare la copii sunt următoarele, cu excepția:

a) circulară

b) retrogradă

c) staționară

d) fluoroza

e) precoce sub smalț

35) Complicaţiile locale ale cariei dentare profunde sunt următoarele, cu excepția:

a) pulpita

b) periodontita

c) parodontoza

d) abces al țesuturilor moi

e) flegmonul planşeului bucal

36) Complicaţii generale ale cariei dentare profunde sunt următoarele, cu excepția:

a) boli reumatice

b) sepsis

c) vasculite

d) ictus cerebral

e) reacţii alergice

37) Modificările reactive ale pulpei includ următoarele procese, cu excepția:

a) dereglări circulatorii

b) atrofia

c) pulpita

d) distrofia

e) chisturi

38) Factorii etiologici generali ai pulpitei sunt:

a) infecţioşi

b) alimentari

c) metabolici

d) toxici

e) ereditari
39) Factorii etiologici locali ai pulpitei sunt următorii, cu excepția:

a) traume

b) factori chimici

c) sialoadenita

d) caria profunda și medie

e) agenți termici

40) Structura histologică a pulpei dentare prezintă următoarele elemente, cu excepția:

a) fibre colagene

b) fibroblaşti

c) miocite

d) odontoblaşti

e) vase sangvine și limfatice, terminaţiuni nervoase

41) Variantele pulpitei acute sunt:

a) catarală

b) seroasă

c) fibrinoasă

d) flegmonoasă

e) gangrenoasă

42) Variantele pulpitei cronice sunt:

a) seroasă

b) granulantă

c) purulentă difuză

d) fibroasă

e) fibrinoasă

43) Complicaţiile locale ale pulpitei sunt următoarele, cu excepția;

a) periodontita

b) osteomielita

c) periostita

d) amiloidoza

e) flegmonul planşeului bucal

44) Complicații generale în pulpită pot fi următoarele, cu excepția:

a) pneumonia

b) endocardita infecţioasă

c) glomerulonefrita

d) boli reumatice

e) vasculita

45) Factorii etiologici ai periodontitei sunt următorii, cu excepția:

a) pulpita

b) caria profundă

c) trauma

d) factori chimici

e) factori psihici

46) Formele periodontitei după localizare sunt:

a) difuză

b) acută

c) apicală

d) cronică

e) marginală

47) Variantele periodontitei apicale acute sunt:

a) seroasă
b) fibrinoasă

c) catarală

d) purulentă focală

e) purulentă difuză

48) Variantele periodontitei apicale cronice sunt:

a) granulantă

b) granulomatoasă

c) fibrinoasă

d) fibroasă

e) purulentă

49) Variantele granuloamelor în periodontita cronică granulomatoasă sunt:

a) simplu

b) "de corp străin"

c) specific

d) epitelial

e) chistogranulom

50) Complicaţiile locale ale periodontitei sunt următoarele, cu excepția:

a) periostită

b) limfadenită regională

c) osteomielită

d) amiloidoză primară

e) sinusită

51) Particularităţile periodontitei la copii includ următoarele, cu excepția:

a) se localizează la bifurcaţia rădăcinilor dinţilor poliradiculari

b) formarea chisturilor hidatice

c) distrucţia foliculului dintelui permanent

d) formarea chisturilor foliculare

e) se afectează dinţii temporari şi permanenţi

52) Cauzele locale ale gingivitei sunt:

a) traumatisme dentare

b) factori chimici

c) fluoroza

d) infecţia din depozitele dentare

e) caria medie

53) Cauzele generale ale gingivitei sunt:

a) boli infecţioase

b) boli cardiovasculare

c) boli pulmonare

d) boli endocrine

e) factori metabolici

54) Formele morfologice frecvente ale gingivitei:

a) catarală

b) ulceroasă

c) fibrinoasă

d) hipertrofică

e) purulentă

55) Cauzele principale ale periodontitei sunt următoarele, cu excepția:

a) anomalii dentare

b) anomalii ale țesuturilor moi bucale

c) boli endocrine
d) boli reumatice

e) hemisinusita

56) Tabloul morfologic al pungii parodontale în parodontită include următoarele, cu excepția:

a) în lumen se conține detrit

b) peretele format din ţesut de granulaţie

c) sectoare de epiteliu pavimentos

d) resorbția osului

e) sechestre osoase

57) Variantele de resorbţie osoasă în parodontită sunt:

a) difuză

b) sinuoasă

c) lacunară

d) idiopatică

e) netedă

58) Complicaţia frecventă a parodontitei sunt:

a) căderea dinților

b) osteomielita

c) periostita

d) periodontita apicală

e) pulpita

59) Tabloul morfologic al paradontozei include următoarele, cu excepția:

a) retracția gingiei

b) denudarea coletului si rădăcinii dintelui

c) scleroza si hialinoza microvaselor

d) modificări distrofice ale țesutului conjunctiv

e) periostita

60) Afecţiunile inflamatorii ale maxilarelor sunt următoarele, cu excepția:

a) osteită

b) periostită

c) periodontită

d) osteomielită

e) infecţia odontogenă

61) Variantele morfologice de periostită sunt:

a) catarală

b) fibrinoasă

c) seroasă

d) purulentă

e) fibroasă

62) Tabloul morfologic al osteomielitei maxilarului include următoarele semne, cu excepția:

a) cavitate umplută cu puroi

b) membrană piogenă

c) țesut de granulaţie

d) sechestrul osos

e) exces de mucus

63) Complicaţiile infecţiei odontogene sunt următoarele, cu excepția:

a) sepsis

b) sinusită

c) tromboflebită

d) pancreatită

e) mediastinită
64) Identificați complicația osteomielitei cronice a maxilarelor:

a) pericardita

b) pleurita

c) amiloidoza

d) pneumonia

e) hepatita cronică

65) Variantele de chisturi ale maxilarelor:

a) seros

b) fibrinos

c) mucipar

d) folicular

e) radicular

66) Tabloul morfologic al chistului radicular include următoarele semne, cu excepția:

a) 0,5-3,0 cm în diametru

b) tapetat cu epiteliu pavimentos

c) sechestre osoase

d) peretele fibros

e) infiltraţie inflamatorie

67) Afecţiunile dobîndite ale glandelor salivare sunt următoarele, cu excepția:

a) sialoadenită

b) sialolitiază

c) anomalii de dezvoltare

d) chisturi

e) tumori
68) Sialoadenita primară se întîlneşte în:

a) parotidita epidemică

b) tuberculoză

c) sarcoidoză

d) citomegalie

e) toxoplasmoză

69) Cauzele sialoadenitei secundare:

a) alergii locale

b) bacterii

c) virusuri

d) intoxicații cu săruri ale metalelor grele

e) factori mecanici

70) Variantele morfologice de sialoadenită acută:

a) catarală

b) seroasă

c) fibrinoasă

d) purulentă

e) hemoragică

71) Formele clinico-morfologice de cheilită sunt următoarele, cu excepția:

a) exfoliativă

b) papilară

c) glandulară

d) de contact

e) meteorologică

72) Formele clinico-morfologice de glosită:

a) specifică

b) exfoliativă

c) romboidă

d) nespecifică

e) hipertrofică

73) Grupele principale de stomatite după etiologie sunt următoarele, cu excepția:

a) traumatice

b) infecţioase

c) alergice

d) în pneumopatii

e) în dermatoze

74) Variantele frecvente de stomatită după caracterul inflamației sunt următoarele, cu excepția:

a) catarală

b) ulceroasă

c) gangrenoasă

d) fibrinoasă

e) descuamativă

75) Bolile infecţioase cu manifestări bucale:

a) gripa

b) rujeola

c) scarlatina

d) varicela

e) poliomielita

76) Afecţiuni dermatologice cu manifestări bucale:

a) lichenul plan
b) scabia

c) pemfigus

d) dermatita herpetiformă

e) streptodermia

77) Boli de sânge cu manifestări bucale sunt următoarele, cu excepția:

a) anemia hipocromă

b) anemia pernicioasă

c) eritremia

d) agranulocitoza

e) anemia posthemoragică acută

78) Avitaminoze însoţite de manifestări bucale:

a) hipovitaminoza A

b) avitaminoza D

c) avitaminoza B2

d) avitaminoza B1

e) avitaminoza C

79. Primele elemente ce au de suferit în evoluţia necrozei pulpare:

A. celulele;

B. fibrele conjunctive;

C. pereţii vasculari;

D. fibrele nervoase;

E. substanţa fundamentală.

80. Necroza de colicvaţie:

A. este o formă a gangrenei pulpare;

B. este produsă sub acţiune enzimatică;

C. este dominată de fenomene de coagulare a protoplasmei;

D. frecvent instalată după aplicarea pansamentelor arsenicale;

E. poate fi cauzată de soluţii antiseptice de tipul antiformină.

81. Factorii cauzali cu acţiune favorizantă în necroza pulpară pot fi:

A. traumatisme cu intensitate redusă, dar repetate;

B. luxaţii, intruzii;

C. diabet, hipertensiune arteriala;

D. temperaturi mai mari de 75°C;

E. temperaturi sub 0°C.

82. Despre necroza de colicvaţie sunt adevărate următoarele:

A. este o mortificare aseptică a pulpei dentare;

B. dintele este modificat la culoare;

C. testele biochimice sunt negative;

D testele de vitalitate cu curent electric pot da un răspuns fals pozitiv;

E. toate răspunsurile sunt corecte.

83. Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt:

A. spasme vasculare prelungite urmate de ischemie ;

B. avitaminozele (A şi C) ;

C. microorganismele ajunse în spaţiul endodontic ;

D. stări fiziologice: menstruaţia, travaliul prelungit ;

E. luxaţii cu intruzii.

84. După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic:

A. se produce o necroză de coagulare;

B. se produce o necroză de colicvaţie;

C. deschiderea camerei pulpare produce o sângerare abundentă;

D. pulpa necrozată are aspect uscat;

E. pulpa necrozată are un aspect galben-brun sau negru-violaceu.

85. Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în:

A. necroza pulpară;

B. pulpita cronică;

C. gangrena pulpară;

D. pulpita acută seroasă;

E. pulpita acută purulentă.

86. Microorganismele implicate în patogenia gangrenei pulpare sunt:

A. streptococi beta hemolitici;

B. stafilococul alb;

C. stafilococul auriu;

D. gonococi;

E. pneumococi.

87. Gangrena umedă se caracterizează prin:

A. țesut pulpar putrificat ferm;

B. imagine radiologică cu modificări periapicale;

C. țesut pulpar putrificat foarte moale;

D. pierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei;

E. pierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei.

88. Necroza de coagulare se caracterizează prin:

A. pulpa uscata;

B. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu;

C. consistenta pulpara este redusa;

D. extirparea se realizează destul de ușor cu instrumente de canal;

E. apare adesea după arsenic.

89. Necroza de colicvație este produsă prin:

A. enzime vegetale;

B. enzime animale;

C. soluții antiseptice;

D. arsenic;

E. bradichinina.

90. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniți din:

A. cavitatea bucala;

B. chisturi de vecinătate;

C. canal radicular lateral;

D. osul alveolar;

E. nici un răspuns corect.

91. Tabloul clinic al necrozei pulpare cuprinde următoarele:

A. dinte cu transparenţa mai mare decât a dinţilor vecini;

B. durere la excitanţii termici;

C. durere la excitanţi chimici;

D. dinte cu coloraţie modificată, brună sau galben-cenuşie;

E. durere la percuţia în ax a dintelui.

92. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpară este determinat pe baza:

A. modificarea culorii dintelui;

B. hipersensibilitate la palparea cu sonda în camera pulpară;

C. hipersensibilitate la palparea cu sonda în canalul radicular;

D. teste de vitalitate pozitive;

E. însămânţare bacteriană pozitivă.

93. Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt:

A. spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie;

B. avitaminoze;

C. microorganisme ajunse în spaţiul endodontic;

D. luxaţii, intruzii;

E. intoxicaţii exogene cu diferite metale grele.

94. Un factor cauzator al gangrenei pulpare este:

A. formolul;

B. creșterile mari și bruște de temperatură;

C. acțiunea unor enzime de proveniență bacteriană;

D. dezechilibrul circulator;

E. pansamentul arsenical.

95. Necroza pulpară poate evolua spre:

A. rămâne o perioada in acest stadiu;

B. vindecare spontană;

C. pulpita cronică cu camera pulpară închisă;

D. gangrena pulpară;

E. fractura dentară.

96. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin:

A. modificarea brutala a pH-ului;

B. precipitarea proteinelor plasmatice și lezarea membranei celulare;

C. paralizia pereților vasculari;

D. blocarea respirației celulare;

E. depolimerizarea colagenului.
97. Parodontita apicală acută hiperemică:

A. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei pulpare;

B. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei ligamentelor periodontale;

C. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei osului alveolar apical;

D. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interradicular;

E. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interdentar.

98. Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:

A. modificările vasculare;

B. modificările chimice;

C. modificările enzimatice;

D. durere;

E. resorbție osoasa.

99. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial își pot avea originea în:

A. resturile epiteliale Malassez;

B. mucoasa sinusală;

C. mucoasa bucala in cazul unor fistule;

D. pulpa dintelui;

E. osul alveolar.

100. Morfopatologic, parodontita apicala acuta seroasă se caracterizează prin:

A. turgescența vasculară;

B. ligamente alveolare îngroșate;

C. fenomene de agregare eritrocitară;

D. fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey;

E. corticala internă alveolară prezintă un contur neregulat.

101. Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se caracterizează prin:

A. prezența unui infiltrat leucocitar bogat;

B. durerea este localizată;

C. tensiune mare intratisulară;

D. tumefierea și infiltrarea mucoasei;

E. liza țesutului osos.

102. Identificați evoluția și complicațiile în parodontita apicală acută purulentă :

A. resorbție radiculară externă de natura iatrogenică;

B. fistulizare, resorbție și vindecare temporară;

C. complicare cu un proces osteomielitic;

D. resorbție radiculară internă de natura microbiană;

E. supurația lojelor și a spațiilor cervico-faciale;

103. Morfopatologic, parodontita apicala cronica fibroasă se caracterizează prin:

A. se formează așa numitele leziuni de granulom conjunctiv ;

B. la periferia formațiunii, aglomerarea celulară este mai mare decât in interior;

C. vase sanguine cu pereți îngroșați și lumenul îngustat

D. prezența infiltratului limfo-poliblastic;

E. apar zone de țesut osos dens cu puține trabecule osoase și spații intratrabeculare.

104. În granulomul simplu conjunctiv după mecanismul de formare se disting următoarele zone:

A. zona de stimulare;

B. zona de colicvație;

C. zona de iritație;

D. zona exudativă;

E. zona de necroza;

105. Vindecarea plăgilor după incizia chirurgicală a supurațiilor se va realiza:

A. prin prima intenție;

B. prin secunda intenție;

C. după sutura intradermică;

D. după sutura în planuri anatomice;

E. După sutura de poziție.

106. Flegmonul este o supurație difuză în care:

A. există o colecție de fibrină;

B. există țesut necrotic datorită lizei purulente

C. nu este modificată temperatura corporală;

D. nivelul leucocitelor din sânge este normal;

E. apare constant poliuria.

107. În abcesul spațiului vestibular, faza subperiostală este dominată:

A. de congestia tegumentului;

B. de febră înaltă;

C. de congestia mucoasei corespunzătoare dintelui cauzal;

D. de dureri intense;

E. stare generală intens alterată.

108. Flegmonul de planșeu bucal poate determina:

A. tromboza septică a sinusurilor craniene;

B. meningita septică;

C. pareza de nerv facial;

D. mediastinita acută;

E. gangrena pulmonară;

109. Fasciita necrozantă:

A. se referă la o supurație gravă a parților moi;

B. este determinată de o flora exclusiv anaerobă;

C. poarta de intrare poate fi decelată cu ușurință întotdeauna;

D. debutează cu manifestări clinice specifice;

E. poarta de intrare nu poate fi decelată întotdeauna cu ușurință;

110. Osteoperiostita:

A. este o reacție inflamatorie osoasă localizată

B. diagnosticul diferențial se face cu osteomielita

C. diagnosticul se stabilește doar pe baza examenului anatomopatologic

D. tratamentul constă în sechestrectomie

E. este o reacție inflamatorie osoasă generalizată

111. Sifilisul cu localizare în teritoriul OMF(oro- maxilo-facial):

A. este o infecție contagioasă nespecifică

B. evoluează în mai multe stadii

C. stadiul terțiar prezintă gome la nivelul țesuturilor moi

D. diagnosticul pozitiv se stabilește pe baza reacțiilor serologice specifice

E. tratamentul este chirurgical

112 Flegmonul planșeului bucal:

A. se mai numește angina Ludwig

B. procesul supurativ cuprinde spațiul submandibular, sublingual și submentonier

C. supurația difuză se poate extinde spre spatiul laterocervical

D. focarul patologic este localizat cel mai frecvent la nivelul spațiului pterigomandibular

E. focarele primare sunt procesele septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurate ale molarilor
de minte superiori

113. Adenita acută supurată se caracterizează prin:

A. Colecție difuză

B. Colecție bine delimitată

C. la periferie se determină periadenita

D. Tegumentele acoperitoare sunt congestive

E. Starea generală nu este alterată

115. Sinusul maxilar:

A. este o cavitate anexa a foselor nazale

B. se deschide in meatul superior

C. se deschide in meatul mijlociu

D. se deschide in meatul inferior

E. este implicat in apărarea imuna nespecifică

116. Mucoasa care acoperă peretele sinusului maxilar este :

A. formată dintr-un epiteliu cu ortokeratoză

B. formată dintr-un epiteliu cu parakeratoză

C. formată dintr-un epiteliu cilindric, cu cili

D. formată dintr-un epiteliu pluristratificat

E. formată dintr-un epiteliu de tip respirator

117. În sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei faze successive:

A. tumor, calor și dolor

B. congestivă, catarală și supurată

C. marginația fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza

D. exudativă, de granulare și epitelizare

E. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate

118. În sinuzita maxilară cronică, mucoasa este :

A. congestionată

B. hiperplaziată

C. atrofiată
D. cu formațiuni polipoide si chistice

E. profund alterată

119. Factorii de risc locali în vindecarea întârziată a plăgilor sunt:

A. Corpi străini restanţi în plagă

B. Sutura plăgii sub tensiune

C. Vârsta pacientului

D. Plăgi zdrobite

E. Imunosupresia

120. Chistul branhial:

A. Este adenopatie laterocervicală

B. Este manifestarea cervicală a unui limfom Hodgkin

C. Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom laterocervical

D. Abordul chirurgical este pe cale intraorală

E. Poate maligniza

121. Chistul canalului tireoglos:

A. Se mai numește și chistul median al gâtului

B. Apare numai la copil

C. Poate fistuliza tegumentar

D. Apare laterocervical, în 1/3 superioară

E. Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom

122. Sialochistul:

A. Se datorează dilatației chistice a canalului de excreție a glandelor salivare accesorii

B. Apare doar la vârstnici

C. Apare frecvent la nivelul buzei superioare

D. Poate fi localizat și in parotida

E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar

123. Mucocelul:

A. Este o tumoră malignă

B. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul mucoasei orale

C. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale

D. Consistența este fluctuentă

E. Este foarte dureros la palpare

124. Ranula se caracterizează prin:

A. reprezintă un chist de retenție sublingual

B. conține un lichid vâscos incolor

C. Se poate perfora spontan

D. se complicată frecvent cu supurație

E. apare numai la adulți

125. Chistul sebaceu:

A. Are originea în celulele adipoase din derm

B. Ia naștere prin blocarea secreției glandelor salivare

C. Își are originea la nivelul foliculului pilos

D. Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale

E. Cavitatea chistică este umplută de sebum

126. Epulis fissuratum:

A. Este o tumoră malignă a cavității orale

B. Apare la purtatorii de proteza mobila

C. Se localizează pe mucoasa jugală

D. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificată clinic

E. Ridică suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne

127. Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugală, mai este cunoscut și sub
denumirea de:

A. Epulis Fibros

B. Epulis granulomatos

C. Epulis angiogranulomatos

D. Botriomicom

E. Hiperplazie papilomatoasa

128. Granulomul periferic cu celule gigante:

A. Este asociat cu hiperparatiroidismul

B. Este prevalent la sexul masculin

C. Apare mai frecvent la vârste tinere

D. Este localizat palatinal

E. Se mai numește epulis cu celule gigante

Tema: Patologia cavităţii bucale și a dinţilor.

PIESE MICROSCOPICE:

№ 90. Epulis fibro-angiomatos Coloraţie H-E.