Imunologie Anul II F Sem II

MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII I INOVRII
UNIVERSITATEA OVIDIUS din CONSTANA

FACULTATEA DE FARMACIE
Aleea Universitii nr. 1, Campus, Corp B, Constana
TEL.: 0241-605050, FAX: 0241-605050 interior 1074
E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro
Web: http://www.pharmaovidius.ro
CATEDRA NR. I - DISCIPLINE FARMACEUTICE
TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL LA

Disciplina IMUOLOGIE, IMUNOPATOLOGIE
DIN SEMESTRUL II
SESIUNEA DE VARA
Specializarea Farmacie, Anul II
Sef Catedra I Discipline Farmaceutice

Prof.univ. Dr. Rodica Sirbu
Sef Disciplina IMUOLOGIE, IMUNOPATOLOGIE

Sef lucrari Dr. Ramona Mihaela Stoicescu
2008-2009
COMPLEMENT SIMPLU
1. Interferonul alfa este produs de:
a. monocite
b. fibroblasti
c. celule endoteliale
d. eritrocite
e. eozinofile
2. Citokinele proinflamatorii:
a. intervin in procesele inflamatorii
b. au actiune antiproliferativa
c. moduleaza raspunsul imun celular
d. au rol in hematopoieza
e. au rol in chemotaxie
3. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
a. sistemul imun este alcatuit din organe limfoide si celule imune
b. toate celulele sistemului imun (celule tisulare si leucocite) se dezvolta din celulele stem pluripotente
din maduva hematopoietica
c. celulele sistemului imun au un numar limitat care nu se reinnoieste in cursul vietii unui individ
d. hematopoieza are doua linii de diferentiere: mieloida si limfoida
e. organele limfoide se clasifica in primare si secundare
4. Ce tip de celule imune apar primele in focarul inflamator:
a. polimorfonuclearele
b. limfocitele
c. monocitele
d. eritrocitele
e. trombocitele
5. In raspunsul inflamator de faza acuta, modificarile hemoleucogramei sunt:
a. neutrofilie
b. neutropenie
c. trombocitoza
d. limfocitoza
e. anemie feripriva
6. Complementul este de natura:
a. proteica
b. lipidica
c. glucidica
d. glicolipidica
e. glicoproteica
7. Care componenta a complementului se gaseste in cantitatea cea mai mare:
a. C 1
b. C 2
c. C 3
d. C 4
e. C 5
8. Ce afirmatii privind opsonizarea sunt adevarate:
a. legatura covalenta a proteinelor complementului se face cu nucleul celulei microbiene
b. opsonizarea inhiba aderarea componentei microbiene opsonizate de membrana celulei fagocitate
c. C 3 este o opsonina puternica
d.
e.
C1 este o opsonina puternica

invelirea de catre proteinele complementului promoveaza aderarea componentei microbiene
opsonizate de membrana celulei fagocitate
9. Componenta C3 a complementului determina:

a. leucocitoza
b. pancitopenie
c. trombocitoza
d. hiperuricemie
e. anemie hipocroma
10. Antigenul declansator al raspunsului imun umoral este transportat in:
a. maduva osoasa
b. arile timodependente ale organelor limfoide
c. ficat
d. glande suprarenale
e. pancreas
11. Rezultatul raspunsului imun umoral este activarea limfocitelor B care se transforma in:
a. celule prezentatoare de antigen
b. plasmocite
c. macrofage
d. limfocite T helper
e. celule dendritice
12. Fragmentul ce contine situsul de legare a antigenului este denumit:
a. Fab
b. Fc
c. balama
d. epitop
e. paratop
13. Fragmentul responsabil de functiile efectoare ale moleculei de imunoglobulina este denumit:
a. Fab
b. Fc
c. balama
d. epitop
e. paratop
14. Balamaua este:
a. fragmentul ce contine situsul de legare a antigenului
b. fragmentul responsabil de functiile efectoare ale moleculei de imunoglobulina
c. zona dintre lanturile grele
d. zona dintre lanturile usoare
e. paratopul
15. Variabilitatea izotipica:
a. diferentiaza membrii unor specii diferite
b. diferentiaza membrii in cadrul aceleiasi specii
c. se datoreaza prezentei unor secvente de aminoacizi in regiunea variabila
d. se datoreaza prezentei unor secvente de aminoacizi in regiunea constanta
e. se coreleaza cu cea a situsului de legare a antigenului
16. Variabilitatea allotipica:
c.
d.
e.
se datoreaza prezentei unor secvente de aminoacizi in regiunea variabila

se datoreaza prezentei unor secvente de aminoacizi in regiunea constanta
se coreleaza cu cea a situsului de legare a antigenului
17. Variabilitatea allotipica:

c. se datoreaza prezentei unor secvente de aminoacizi in regiunea variabila
d. se datoreaza prezentei unor secvente de aminoacizi in regiunea constanta
e. se coreleaza cu cea a situsului de legare a antigenului
18. Ig M:
a. persista 3 saptamini
b. sunt implicate in raspunsul imun umoral ce apare incepind cu al doilea contact cu antigenul
declansator
c. sunt cele mai active imunoglobuline in activarea complementului pe calea clasica
d. au actiune aglutinanta asupra bacteriilor si virusurilor
e. sunt cele mai active imunoglobuline in activarea complementului pe calea alterna
19. In faza de debut a raspunsului imun primar se sintetizeaza:
a. Ig G
b. Ig M
c. Ig A
d. Ig E
e. Ig D
20. Dupa activare, majoritatea limfocitelor B au ca receptor pentru antigen:
a. Ig G
b. Ig M
c. Ig A
d. Ig E
e. Ig D
21. Cea mai eficienta cale de administrare a antigenului pentru aparitia raspunsului imun este:
a. intradermica
b. orala
c. subcutana
d. intramusculara
e. toate variantele
22. In raspunsul imun celular sunt recunoscute si indepartate urmatoarele tipuri de celule, cu exceptia:
a. celule maligne
b. celule infectate
c. celule transplantate
d. celule hematopoietice
e. celule self antigenice
23. Care este afirmatia falsa:
a. celulele implicate in raspunsul imun umoral distrug celulele tinta prin mecanisme de citotoxicitate
extracelulara
b. receptorii de recunoastere antigenica stabilesc conexiuni cu antigenul expus
c. receptorii de recunoastere antigenica stabilesc conexiuni cu MHC I
d. receptorii de recunoastere antigenica stabilesc conexiuni cu MHC II
e. receptorii de recunoastere antigenica sunt CD 25, CD 28, CD 45
24. Receptorii de adeziune intercelulara sunt:
a.
b.
c.
d.
e.
CD 2
CD 8
CD 25
CD 28
CD 45

a. limfocitele T citotoxice CD 8+ au rol distructiv
b. limfocitele T citotoxice CD 4+ au rol imunoreglator
c. limfocitele T citotoxice CD 4+ intevin in maturatia limfocitelor T h p
d. limfocitele T h p devin limfocite T h 1
e. limfocitele T citotoxice CD 4+ au rol distructiv
26. Celulele cu cea mai mare implicare in raspunsul imun celular sunt:
a. limfocitele T c
b. celulele NK
c. celulele K
d. limfocitele B
e. plasmocitele
27. Caracteristica raspunsul imun celular este:
a. declansarea intraganglionara
b. declansarea medulara
c. declansarea tisulara
d. desfasurarea tisulara
e. desfasurarea intraganglionara
28. Limfocitele T cu memorie au urmatoarele caracteristici cu o exceptie:
a. intervin in a II-a etapa a raspunsului imun celular
b. adera la endoteliul vascular
c. coopereaza cu macrofagele intratisulare
d. traverseaza prin diapedeza capilarele
e. se transforma in limfocite T nave
29. Alegeti raspunsul corect referitor la vaccinuri:
a. Profilaxia anti-difterica si anti-tetanica reprezinta cele mai eficiente programe de imunizare
b. Vaccinul antiholeric ofera protectie individuala cu eficienta mare si este eficient in epidemii
c. Vaccinarea antivariolica se aplic la nivel global
d. Eficienta vaccinului BCG este intotdeauna crescuta
e. Poliomielita este o boala eradicata in prezent
30. Alegeti raspunsul gresit referitor la vaccinurile inerte:
a. Sunt vaccinuri corpusculare care contin bacteria sau virusul in intregime
b. Vaccinurile inerte conin fragmente antigenice sau subunitati bacteriene sau virale
c. Vaccinul antihepatitic B este un vaccin inert
d. Vaccinul antihepatitic A este un vaccin inert
e. Vaccinul inactivat se poate replica si poate fi transmis la alte persoane
31. Alegeti raspunsul gresit referitor la vaccinul anti-tetanic:
a. Se administreaz ca trivaccin sub forma de DTP ( diftero- tetano- pertussis)
b. Se administreaz n 3 doze la sugari, ncepand de la 2 luni de via
c. Toxoidul protejeaza prin inducerea sintezei de antitoxina tetanica
d. Toxina tetanica difuzeaz pe cale sanguin i nervoas, retrograd la nivelul SNC
e. Tetanolizina este o hemolizin care produce contractura musculara spastica
32. Alegeti raspunsul gresit referitor la vaccinul anti-pertussis:
a.
b.
c.
d.
e.
In vaccinul DTP componenta pertussis actioneaza ca un adjuvant aditional pentru toxoizi

Vaccinul antipertussis este un vaccin viu atenuat
Exista si vaccinuri monocomponent: pertussis monovalent, tetanos monovalent
Primovaccinarea pertussis este suficienta pentru o imunizare buna
Vaccinarea asigura protectie la >80% vaccinati
33. Alegeti raspunsul gresit referitor la vaccinul anti-haemophilus:

a. Haemophilus influenzae este un microorgansim conditionat patogen
b. Endotoxina are rol major in patogenitate
c. Tipul b capsular apare in 90% din cazurile de infectie severa cu Haemophilus de aceea intra in
componenta vaccinului antihemophilus
d. Capsula Haemophilus influenzae prezinta 7 tipuri
e. Vaccin este eficace la copiii peste 1 an
34. Alegeti raspunsul gresit referitor la vaccinul anti-haemophilus (vaccinul Hib):
a. Vaccinul utilizeaza preparatul purificat obtinut din polizaharidul capsular al serotipurilor majore
b. Vaccinurile Hib sunt conjugate cu toxoidul tetanic sau difteric, proteina membranei externe
meningococice grup B
c. Pot fi utilizate in amestec si co-administrate cu DTP
d. Vaccinul anti-haemophilus este un vaccin obligatoriu in Romania
e. Este un vaccin cu administrare intramusculara
35. Alegeti raspunsul gresit referitor la vaccinul anti-meningococic:
a. Neisseria meningitidis prezinta 13 serotipuri iar grupele B si C sunt cele mai frecvent implicate in
infectii
b. Mortalitatea n meningita meningococica este de 10% iar n septicemie meningococica este de 1520%
c. Vaccinul antimeningococic MenC conjuga componentele polizaharidice cu o proteina carrier
d. Vaccinul antimeningococic este un toxoid
e. Rezistenta la infectia cu Neisseria meningitidis e coreleaza cu prezenta anticorpilor specifici
anticapsulari
36. Alegeti raspunsul gresit referitor la vaccinul anti-meningococic:
a. Vaccinul Menactra este un vaccin antimeningococic anti-grup A, C, Y, W 135 combinat cu
toxoidul antidifteric
b. Vaccinul anti-meningococic este administrat cu DTP i anti-haemophilus la 2, 3, 4 luni
c. O singura doza de vaccin anti-meningococic este suficienta pentru imunizarea adolescentilor si
adultilor tineri
d. Vaccinurile antimeningococice pe baza de polizaharide purificate sunt eficiente la adulti i la nou
nascuti
e. Grupul meninigococic C este mai frecvent la copiii sub 1 an
37. Proportia indivizilor imuni la un anumit agent infecios intrun grup populational care poate preveni
aparitia unei epidemii (nivelul de prag) este:
a. 10%
b. 20%
c. 100%
d. 0%
e. 80%
38. Care afirmatie este falsa:
a. reactiile de hipersensibilitate reprezinta un raspuns exagerat
b. reactiile de hipersensibilitate reprezinta un raspuns neadecvat, daunator gazdei
c. la primul contact cu antigenul are loc o reactie puternica cu semne si simptome caracteristice
d. in reactiile de hipersensibilitate se produc leziuni tisulare prin mecanisme imune
e. primul contact cu antigenul duce la sensibilizarea gazdei
39. Degranularea mastocitelor si bazofilelor in reactiile de hipersensibilitate este dependenta de

imunoglobulinele:
a. G
b. M
c. E
d. A
e. M si G
40. Reactiile de tip citotoxic intervin in reactiile de hipersensibilitate de tip:
a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V
41. Degranularea mastocitelor si bazofilelor sta la baza reactiilor de hipersensibilitate de tip:
a. I
b. II
c. III
d. IV A
e. IVB
42. Legarea anticorpilor de tip IgG sau IgM de membranele celulare sta la baza reactiilor de
hipersensibilitate de tip:
a. I
b. II
c. III
d. IV A
e. IVB
43. Formarea complexelor imune sta la baza reactiilor de hipersensibilitate de tip:
a. I
b. II
c. III
d. IV A
e. IVB
44. In reactia de hipersensibilitate de tip I, antigenele sunt:
a. exogene
b. pe suprafata celulei
c. solubile
d. tesuturi si organe
e. toate variantele
45. In reactia de hipersensibilitate de tip II, antigenele sunt:
a. exogene
c. solubile
e. toate variantele
46. In reactia de hipersensibilitate de tip III, antigenele sunt:
a. exogene
c. solubile
d.
e.
tesuturi si organe
toate variantele
47. In reactia de hipersensibilitate de tip IV, antigenele sunt:

a. exogene
c. solubile
e. toate variantele
48. Alergenele care produc reactii de hipersensibilitate de tip II sunt:
a. fructele de mare
b. polenul
c. penicilina
d. antigenele grupelor de sange
e. veninul de albine
49. Reactia de hipersensibilitate intirziata de tip tuberculinic:
a. apare la 3-4 saptamini de la contactul cu antigenul
b. histologic sunt implicate macrofage, monocite, limfocite
c. se produce datorita prezentei persistente a unui corp strain
d. este o reactie intradermica
e. manifestarea clinica este eczema
50. Exemple de hipersensibilitate de tip II:
a. eritroblastoza fetala
b. astmul alergic
c. febra de fan
d. lupusul eritematos sistemic
e. granulomul
51. Exemple de hipersensibilitate de tip III:
a. lupusul eritematos sistemic
b. testul la tuberculina
c. dermatita de contact
d. eritroblastoza fetala
e. astmul alergic
52. Timpul de reactie in hipersensibilitatea de tip I este:
a. 15 - 30 min
b. Minute ore
c. 3 8 ore
d. 48 72 ore (uneori zile)
e. 7 zile
53. Timpul de reactie in hipersensibilitatea de tip II este:
a. 15 - 30 min
b. Minute ore
c. 3 8 ore
e. 7 zile
54. Timpul de reactie in hipersensibilitatea de tip III este:
a. 15 - 30 min
b. Minute ore
c. 3 8 ore
d.
e.
48 72 ore (uneori zile)

7 zile
55. Timpul de reactie in hipersensibilitatea de tip IV este:

a. 15 - 30 min
b. Minute ore
c. 3 8 ore
e. 2 4 minute
56. Aspectul histologic in hipersensibilitatea de tip I este:
a. bazofile si eozinofile
b. anticorpi si complement
c. complement si neutrofile
d. monocite si limfocite
e. toate variantele
57. Aspectul histologic in hipersensibilitatea de tip II este:
e. toate variantele
58. Aspectul histologic in hipersensibilitatea de tip III este:
e. toate variantele
59. Aspectul histologic in hipersensibilitatea de tip IV este:
e. toate variantele
60. Singele este alcatuit din:
a. 55-60% plasma si 40-45% elemente figurate
b. 40-45% plasma si 55-60% elemente figurate
c. 90% plasma si 10% elemente figurate
d. 10% plasma si 90% elemente figurate
e. 30% plasma si 70% elemente figurate
61. Leucocitele care apar primele la tesuturile afectate sunt:
a. neutrofilele
b. bazofilele
c. eozinofilele
d. monocitele
e. limfocitele
62. Leucocitele care cresc in boli alergice si parazitare:
a. neutrofilele
b. bazofilele
c. eozinofilele
d.
e.
monocitele
limfocitele
63. Leucocitele cu granulatii albastre care intervin in stadiile tardive ale inflamatiei sunt:
a. neutrofilele
b. bazofilele
c. eozinofilele
d. monocitele
e. limfocitele
64. Leucocitele care produc anticorpi sunt:
a. neutrofilele
b. bazofilele
c. eozinofilele
d. limfocitele T
e. limfocitele B
65. Impartirea pe grupe de singe se face in functie de antigenele aflate in cantitate mare pe suprafata:
a. eritrocitelor
b. bazofilelor
c. eozinofilelor
d. monocitelor
e. limfocitelor
66. Grupa 0 I are:
a. aglutinine si
b. agluinogene A si B
c. aglutinina si aglutinogenul B
d. aglutinina si aglutinogenul A
e. aglutinina si aglutinogenul A
67. Grupa A II are:
a. aglutinine si
68. Grupa B III are:
a. aglutinine si
69. Grupa AB IV are:
a. aglutinine si
70. Primitor universal este:
a. O I
b. A II
c. B III
d.
e.
AB IV
toate variantele
71. Donator universal este:

a. O I
b. A II
c. B III
d. AB IV
e. toate variantele
72. In incompatibilitatea Rh, anticorpii mamei produc la copil:
a. hemoliza
b. eritropoieza
c. limfocitoza
d. trombocitopoieza
e. neutropenie
73. In anemiile hemolitice pierderea membranei duce la transformarea eritrocitelor in:
a. sferocite
b. eritroblasti
c. plasmocite
d. limfocite
e. reticulocite
74. Organele in care are loc hemoliza extravasculara sunt:
a. splina
b. ficatul
c. ganglionii limfatici
d. rinichii
e. pancreasul
75. Intreaga cantitate de eritrocite se reinnoieste la:
a. 10 zile
b. 17 zile
c. 120 zile
d. 30 zile
e. 60 zile
76. Pierderile prin hemoliza sunt inlocuite cu:
a. reticulocite
b. trombocite
c. mielocite
d. plasmocite
e. macrofage
77. Hemoliza patologica actioneaza asupra:
a. tuturor eritrocitelor din circulatie
b. eritrocitelor care au atins durata maxima de viata
c. tuturor celulelor sanguine
d. eritroblastilor
e. reticulocitelor
78. Organismul raspunde le hemoliza patologica cu:
a. hiperreticulocitoza
b. leucocitoza
c. trombocitemie
d.
e.
hipereozinofilie
limfopenie

a. limfomul este o proliferare neoplazica a celulelor hematopoietice in singele periferic
b. expansiunea apare in liniile limfoide
c. expansiunea apare in liniile mieloide
d. expansiunea apare in liniile monocitare
e. in leucemii poate fi afectata si linia megacariocitara
80. Succesiunea etapelor eritropoiezei este urmatoarea:
a. proeritroblast, eritroblast bazofil, eritroblast ortocromatofil, eritroblast oxifil, reticulocit, eritrocit
b. reticulocit, eritroblast bazofil, eritroblast ortocromatofil, eritroblast oxifil, proeritroblast, eritrocit
c. proeritroblast, eritroblast bazofil, eritroblast ortocromatofil, eritroblast oxifil, eritrocit, reticulocit
d. proeritroblast, eritroblast ortocromatofil, eritroblast oxifil, eritroblast bazofil, eritrocit, reticulocit
e. eritroblast bazofil, eritroblast ortocromatofil, eritroblast oxifil, proeritroblast, reticulocit, eritrocit
81. Succesiunea etapelor granulopoiezei este urmatoarea:
a. promielocit, mielocit, metamielocit, granulocit nesegmentat, granulocit segmentat, mieloblast
b. mieloblast, promielocit, mielocit, metamielocit, granulocit nesegmentat, granulocit segmentat
c. mieloblast, granulocit segmentat, promielocit, mielocit, metamielocit, granulocit nesegmentat
d. promielocit, mieloblast, mielocit, metamielocit, granulocit nesegmentat, granulocit segmentat
e. mielocit, metamielocit, granulocit nesegmentat, granulocit segmentat, mieloblast, promielocit
82. Succesiunea etapelor trombopoiezei este urmatoarea:
a. precursor megacariocitar, megacarioblast, megacariocit, trombocit, agregate plachetare
b. megacarioblast, megacariocit, trombocit, precursor megacariocitar, agregate plachetare
c. precursor megacariocitar, agregate plachetare, megacarioblast, megacariocit, trombocit
d. megacarioblast, megacariocit, trombocit, agregate plachetare, precursor megacariocitar
e. precursor megacariocitar, agregate plachetare, megacarioblast, megacariocit, trombocit
83. Prima etapa in diagnosticul leucemiilor acute este:
a. examenul citologic al singelui periferic si maduvei osoase
b. examenul citochimic
c. citogenetica
d. biologia moleculara
e. citometria in flux
84. Examenul maduvei hematopoietice se face prin:
a. punctie creasta iliaca
b. biopsie ganglionara
c. frotiu de singe periferic
d. biopsie tesut splenic
e. examen histopatologic hepatic
85. In LAL predomina:
a. limfoblastii
b. limfocitele
c. monoblastii
d. segmentatele, mielocitele si metamielocitele
e. mieloblastii
86. In LAM predomina:
a. limfoblastii
b. limfocitele
c. eritroblastii
d.
e.
segmentatele, mielocitele si metamielocitele

mieloblastii
87. In LLC predomina:

a. limfoblastii
b. limfocitele
c. monoblastii
e. mieloblastii
88. In LMC predomina:
a. limfoblastii
b. limfocitele
c. monoblastii
e. mieloblastii
89. Etapa cea mai importanta in tratamentul leucemiilor acute este:
a. inductia remisiunii
b. tratamentul postinductie
c. tratamentul adjuvant
d. transplantul medular
e. tratamentul chirurgical
90. Forma cea mai frecventa de leucemie este:
a. LAL 1
b. LAM
c. LLC
d. LMC
e. LAL 3
91. Modificari paraclinice in limfoame:
a. VSH scazut
b. eozinofilie
c. IDR la PPD intens pozitiva
d. proteina C reactiva scazuta
e. raport T 4/ T8 inversat
92. Ce tip de reactii de hipersensibilitate implica aparitia anticorpilor citotoxici:
a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V
93. Tendinta la tromboze si reactiile VDRL fals pozitive sunt date de:
a. anticorpii anti ADN
b. anticorpii antinucleoproteine
c. anticorpii anticardiolipinici
d. anticorpii antihistaminici
e. anticorpii antiplachetari
94. Ce tip de reactii de hipersensibilitate implica formarea complexelor imune:
a. I
b. II
c. III
d.
e.
IV
V
95. Formarea complexelor imune este caracteristica pentru:

a. poliarterita nodoasa
b. spondilita anchilozanta
c. lupusul eritematos sistemic
d. dermatomiozita
e. sclerodermia
96. Ipoteza mecanismului complexelor imune in aparitia bolilor autoimune implica o productie de
anticorpi generata de hiperreactivitatea:
a. limfocitelor B
b. limfocitelor T helper
c. limfocitelor T supressor
d. macrofagelor
e. neutrofilelor
97. Prezenta Ag HLA B 27 este caracteristica pentru:
d. dermatomiozita
e. sclerodermie
98. Ag HLA DR4 apar mai frecvent in:
b. dermatomiozita
c. sclerodermia
d. poliartrita reumatoida
e. spondilita anchilozanta
99. Eruptia eritematoscuamoasa sub forma de fluture sau ochelari este caracteristica pentru:
b. dermatomiozita
c. sclerodermia
100. In lupusul eritematos sistemic mecanismul fiziopatologic este:
a. formarea anticorpilor citotoxici
b. aparitia complexelor imune
c. implicarea limfocitelor citotoxice, nule si killer
d. actiunea limfocitotoxica dependenta de anticorpi
e. toate variantele
101. Lupusul eritematos sistemic este o boala autoimuna sistemica mai frecvent intilnita la:
a. femei 20-40 ani
b. femei 35-50 ani
c. femei 30-35 ani
d. barbati 15-40 ani
e. barbati 35-60 ani
102. Cel mai frecvent tip de manifestare clinica la bolnavii cu lupus eritematos sistemic este:
a. cutanata
b. mioarticulara
c.
d.
e.
renala
cardiopulmonara
vasculara
103. Poliartrita reumatoida intereseaza:

a. articulatiile mici ale mainii simetric
b. articulatiile mici ale mainii asimetric
c. articulatiile sacroiliace
d. articulatiile lombosacrate
e. articulatiile coloanei cervicale
104. Urmatoarele afirmatii despre poliartrita reumatoida sunt adevarate cu o exceptie:
a. are evolutie cronica
b. intereseaza asimetric articulatiile periferice
c. evolueaza spre deformare articulara
d. evolueaza spre anchiloza articulara
e. afecteaza aproximativ 1% din populatie
105. Poliartrita reumatoida este o boala autoimuna sistemica mai frecvent intilnita la:
a. femei 20-40 ani
b. femei 35-50 ani
c. femei 30-35 ani
106. In poliartrita reumatoida se descrie o reactivitate deosebita a:
a. limfocitelor B
b. limfocitelor T helper
c. limfocitelor T supressor
d. macrofagelor
e. plasmocitelor
107. Spondilita anchilozanta este o boala autoimuna sistemica mai frecvent intilnita la:
a. femei 20-40 ani
b. femei 35-50 ani
c. femei 30-35 ani
108. In spondilita anchilozanta este caracteristica prezenta:
a. Ag HLA B 27
b. Ag HLA B 8
c. Ag HLA DRw 2
d. Ag HLA DRw 3
e. Ag HLA DRw 5
109. Sclerodermia este o boala autoimuna sistemica mai frecvent intilnita la:
a. femei 20-40 ani
b. femei 35-50 ani
c. femei 30-35 ani
110.
a.
b.
Care este afirmatia falsa in legatura cu boala Addis primitiva:

apar anticorpi anti-microsomali specifici pentru glandele suprarenale
este afectata medulara glandelor suprarenale
c.
d.
e.
111.
a.
b.
c.
d.
e.
este afectata corticosuprarenala

anticorpii anti-microsomali specifici pentru glandele suprarenale pot fi detectati prin
imunofluorescenta
anticorpii anti-microsomali specifici pentru glandele suprarenale apar in cazurile asociate cu
menopauza precoce si sterilitate
Care este afirmatia falsa:
anticorpii anti-muschi striat apar in miastenia gravis
anticorpii anti-muschi striat sunt diagnosticati prin imunofluorescenta
titrul anticorpilor anti-receptor de acetilcolina nu este in corelatie cu evolutia miasteniei gravis
anticorpii anti-receptor de acetilcolina apar in 90% din cazurile de miastenia gravis
anticorpii anti-receptor de acetilcolina sunt diagnosticati prin metode radio-imunologice
112. Alegeti raspunsul greit referitor la mecanismele tolerantei imunologice datorata limfocitelor T:
a. Deletia limfocitelor T ai caror receptori recunosc antigene proprii in combinatie cu molecule de
histocompatibilitate proprii
b. b.Stimularea receptorilor de pe suprafata limfocitelor duce la apoptoza
c. Selectia negativa in timus
d. d.Sechestrarea autoantigenelor
e. Hiperergia : limfocite T periferice care raspund antigenelor proprii
113. Alegeti raspunsul greit referitor la transplant:
a. Transplantul defineste prelevarea unui organ de la donator si transplantarea lui la primitor cu
restabilirea circulatiei vasculare
b. Termenul de grefa se utilizeaza ca sinonim pentru transplantarea de organe cu restabilirea
circulatiei vasculare
c. Termenul de grefa se foloseste pentru transplantul de tesuturi
d. n cazul grefei de organ nu se stabilesc anastomoze vasculare
e. Pentru transplantul de cornee termenul corect este de grefa
a. Prognosticul transplantului este conditionat de raspunsul imun al primitorului fata de antigenele de
transplantare donatorului
b. Antigenele donatorului sunt prezente pe organul transplantat
c. Testele de histocompatibilitate HLA sunt criteriul de baza in alegerea donatorului compatibil
d. Rejetul supraacut se datoreaza presensibilizarii primitorului deci a prezentei anticorpilor citotoxici
anti-antigene HLA
e. Genele HLA sunt de 4 tipuri
a. Exista riscul transmiterii virusului HIV de la donator la primitor deci testarea HIV este obligatorie
pretansplant
b. Se exclude de la donare pacientul care antigenul HBs (antigenul de suprafata pentru virusul
hepatitic B) prezent
c. Nu se exclude de la donare pacientul care are anticorpi anti HCV (anti hepatita C) deoarece
prezenta anticorpilor semnifica imunitatea fata de boala in toate situatiile
d. Se poate transmite virusul Epstein Barr (EBV), agentul mononucleozei infectioase deci serul
donatorului se testeaza pentru EBV
e. Sifilisul poate fi transmis de la donator deci se testeaza serul pentru infectia luetica.
a. Succesul oricarui transplant se bazeaza pe controlul sistemului imun al primitorului
b. Moleculele de histocompatibilitate sunt polimorfe
c. Moleculele de histocompatibilitate permit identificarea structurilor proprii (self) fata de cele nonself
d. Genele HLA sunt mostenite de la parinti
e. Rejetul supraacut de organ apare in primul an posttransplant

a. Selectia donator-primitor este conditionata si de compatibilitatea de grup sanguin de tip ABO
b. Limfocitul T helper este stimulat de incompatibilitatea HLA
c. Limfocitele Th au rol de baza in generarea raspunsului imun umoral de citotoxicitate
d. Limfocitele Th au rol de baza in generarea raspunsului imun celular de citotoxicitate
e. n transplantul de cord nu exista rejet cronic de organ
118. Alegeti raspunsul greit referitor la reactia grefa contra gazda:
a. Reactia grefa contra gazda poate fi de tip acut
b. Reactia grefa contra gazda poate fi de tip cronic
c. Primitorul este un adult imunocompetent
d. Primitorul are o boala autoimuna
e. Primitorul este un adult imunoincompetent din cauza terapiei imunosupresoare
119. Alegeti raspunsul greit referitor la reactia grefa contra gazda:
a. Primitorul grefei la care apare reactia poate fi un sugar cu imunitate fiziologica pentru varsta sa
b. Pielea nu este afectata in acest proces
c. Apar manifestari sistemice majore ale ficatului, sistemului imun i mucoasei intestinale
d. Pacienti cu forme usoare supravietuiesc
e. Doar 15% din pacientii cu forme grave pot supravietui
120. CA 125 creste in urmatoarele boli cu o exceptie:
a. cancer ovarian
b. cancer endometrial
c. endometrioze
d. hepatite
e. ulcer gastro-duodenal
121. CA 19-9 creste in urmatoarele boli cu o exceptie:
a. cancere colo-rectale
b. cancere pancreatice
c. pancreatite
d. hepatite
e. adenom de prostata
122. PSA creste in urmatoarele boli cu o exceptie:
a. adenocarcinom de prostata
b. adenom de prostata
c. traumatisme de prostata
d. prostatita
e. cancer de colon
123. Urmatoarele tehnici pot fi folosite in determinarea markerilor tumorali, cu o exceptie:
a. cromatografie lichida de inalta performanta (HPLC)
b. teste imunoenzimatice (ELISA) cu anticorpi monoclonali
c. hemaglutinare
d. imunofluorescenta
e. examen microscopic
124. Care este afirmatia falsa cu referire la markerii tumorali:
a. pot detecta cresterea tumorii
b. determina prognosticul bolii
c. cu ajutorul lor se poate face monitorizarea tratamentului
d. detecteaza metastazele
e. se detecteaza valori crescute la toti bolnavii cu cancer inca in stadii incipiente
125. Care este testul de screening utilizat in infectia cu HIV:

a. ELISA - determinare anticorpi anti HIV
b. Western-blot
c. PCR determinare de ADN viral
d. Raportul CD 4/ CD 8
e. ELISA determinare Ag p24
126. Care este testul de confirmare utilizat in infectia cu HIV:
b. Western-blot
e. ELISA determinare Ag p24
127. Cum se face diagnosticarea infectiei HIV in perioada de fereastra imunologica:
b. Western-blot
e. Numar limfocite CD 4
128.
a.
b.
c.
d.
e.
Ce test se utilizeaza la nou-nascuti din mame infectate cu HIV pentru determinarea infectiei:
ELISA - determinare anticorpi anti HIV
Western-blot
PCR determinare de ADN viral
Raportul CD 4/ CD 8
Numar limfocite CD 4
COMPLEMENT MULTIPLU
129. Care sunt elementele centrale celulare implcate in raspunsul imun specific:
a. limfocitele T
b. limfocitele B
c. trombocitele
d. bazofilele
e. eozinofilele
130. Care sunt celulele implicate in imunitatea naturala:
a. celulele NK
b. macrofagele
c. eritrocitele
d. trombocitele
e. eozinofilele
131. Care sunt afirmatiile adevarate:
a. celulele sistemului imun provin din celule stem pluripotente din maduva hematopoietica
b. toate celulele sistemului imun sunt reinnoite permanent in cursul vietii unui individ
c. neutrofilele sunt elementele centrale ale raspunsului imun specific
d.
e.
celulele sistemului imun nu se reinnoiesc in cursul vietii unui individ

celulele stem pluripotente se gasesc in ganglionii limfatici
132. Dintre celulele prezentatoare de antigen specializate fac parte:

a. limfocitele B
b. celulele dendritice
c. monocitele si macrofagele
d. neutrofilele
e. celulele endoteliale si epiteliale
133. Dintre celulele prezentatoare de antigen ocazionale care intervin doar in anumite conditii de
activare celulara fac parte:
a. limfocitele B
b. celulele dendritice
c. monocitele si macrofagele
d. neutrofilele
e. celulele endoteliale si epiteliale
134. Neutrofilele:
a. intervin in imunitatea naturala prin fagocitoza
b. intervin in imunitatea specifica prin receptorii pentru imunoglobuline si complement
c. cresc in alergii sau in infectii parazitare
d. sunt cele mai numeroase granulocite
e. reprezinta 1-3 % din totalul leucocitelor
135. Eozinofilele:
a. cresc in alergii sau in infectii parazitare
b. au functie fagocitara limitata
c. au granule cu substante toxice pentru paraziti
d. fagociteaza fungi, bacterii, complexe Ag-Ac
e. reprezinta 20-40% din totalul leucocitelor
136. Bazofilele si mastocitele:
a. contin receptori pentru IgG
b. au rol in reactiile de hipersensibilitate mediata umoral tip III
c. elibereaza substante ce cresc permeabilitatea capilara
d. elibereaza substante ce activeaza sistemul compement
e. elibereaza radicali liberi ai oxigenului cu efect toxic
137. Mastocitele:
a. se gasesc in limfa si in tesutul conjunctiv
b. produc histamina
c. sunt implicate in alergie
d. nu au rol in imunitate
e. transporta complexele imune din sange la celulele Kupfer din ficat
138. Trombocitele:
a. au rol accesoriu in imunitate
b. contin serotonina
c. exprima receptori pentru Ig G si Ig E
d. exprima receptori pentru Ig M si Ig A
e. produc histamina
139. Eritrocitele:
a. au receptori pentru complement
b. transporta complexele imune din sange la celulele Kupfer din ficat
c.
d.
e.
sunt cele mai numeroase celule sanguine

in leucocitoza scade numarul lor
cresc in bolile alergice
140. Care sunt afirmatiile adevarate despre interactiunile dintre celulele imunitare:
a. se realizeaza prin 2 mecanisme complementare
b. se realizeaza prin contactul celular strans prin intermediul moleculelor de adeziune
c. factorii stimulatori sunt citokinele
d. contactul dintre cele doua celule se face spontan
e. moleculele de adeziune intervin in reactii chimice ireversibile
141. Care sunt afirmatiile false:
a. selectinele au rol in inhibarea procesului inflamator
b. integrinele sunt glicoproteine
c. integrinele se gasesc pe suprafata celulelor anucleate
d. integrinele contribuie la migrarea celulara
e. selectinele sunt glicoproteine
142. Imunoglobulinele sunt:
a. molecule de adeziune
b. clasificate in 3 familii: ICAM, VCAM, PECAM
c. intervin in interactiunea eritrocit-endoteliu
d. fac parte din familia selectinelor
e. fac parte din familia integrinelor
a. caderinele sunt exprimate pe suprafata celulelor
b. caderinele au rol in legarea intercelulara
c. caderinele intervin in mecanismele independente de calciu
d. adresinele vasculare sunt glicoproteine
e. adresinele sunt imunoglobuline
144. Citokinele sunt:
a. peptide asemanatoare hormonilor
b. glicolipide
c. imunomodulatori
d. produse de celulele care raspund invaziei microbiene
e. pot fi: autocrine, paracrine, endocrine
a. citokinele autocrine au efect pe celule la distanta
b. citokinele paracrine au efect pe celule in vecinatate
c. citokinele endocrine au efect pe celule la distanta
d. citokinele paracrine au efect asupra celulelor care le produc
e. citokinele autocrine au efect pe celule in vecinatate
146. Factorul de necroza tumorala este produs de:
a. monocite, macrofage
b. limfocite T si B
c. eozinofile
d. bazofile
e. celule gliale
147. Factorul de necroza tumorala:
a. este produs la contactul cu bacteriile
b. atrage la nivelul procesului inflamator alte monocite si polimorfonucleare
c.
d.
e.
inhiba lipoliza
inhiba glicoliza
are activitate antiparazitara
148. IL 1 si IL 6 sunt produse de:

a. monocite si macrofage
b. limfocite T si B
c. celule gliale
d. hepatocite
e. adipocite
149. IL 1:
a. inhiba limfocitele T si B
b. are actiune pro-antiinflamatorie
c. scade catabolismul celulelor musculare
d. scade catabolismul osteoclastelor
e. creste sinteza proteinelor de faza acuta la nivel hepatic
150. Limfotoxinele:
a. au efect citoprotector asupra limfocitelor activate
b. au rol in initierea inflamatiei
c. au rol in protejarea fata de agresiunea microbiana
d. activeaza macrofagele
e. induc sinteza de interferon gamma
151. IL 12:
a. are efect citotoxic asupra limfocitelor activate
b. activeaza macrofagele
c. induce sinteza de interferon gamma
d. stimuleaza raspunsul inflamator
e. stimuleaza hematopoieza
152. IL 17:
a. are efecte proinflamatorii
b. inhiba hematopoieza
c. are efect citotoxic asupra limfocitelor activate
d. activeaza macrofagele
e. face parte din familia citokinelor proinflamatorii
153. IL 18:
a. stimuleaza sinteza de interferon gamma
b. are efecte proinflamatorii
c. intervine in infectii produse de bacterii tip E. coli
d. intervine in infectii produse de paraziti
e. intervine in infectii produse de virusuri (gripale)
154. Interferonii:
a. au actiune antivirala
b. inhiba celulele NK
c. activeaza productia de IL 2
d. au actiune antiproliferativa
e. au actiune provirala
155. Interferonii:
a. stimuleaza celulele NK
b. inhiba productia de IL 2
c.
d.
e.
au actiune antivirala
au actiune antiproliferativa
au actiune retrovirala
156. Interferonul beta este produs de:

a. monocite
b. fibroblasti
c. celule endoteliale
d. eritrocite
e. eozinofile
157. IL 2:
a. este folosita in tratamentul cancerului
b. inhiba proliferarea limfocitelor T
c. inhiba proliferarea limfocitelor B
d. transforma celulele NK in LAK
e. este produsa mai ales de limfocitele T CD4
158. Interferonul gamma:
a. este produs de limfocitele T helper
b. activeaza macrofagele
c. este produs de monocite
d. activeaza eritrocitele
e. controleaza apararea antibacteriana, antivirala si antiparazitara
159. Citokinele activate de raspunsul imun umoral sunt produse de:
a. limfocite T helper 2
b. mastocite
c. limfocite B
d. bazofile
e. neutrofile
160. IL 4:
a. stimuleaza productia de IgM
b. blocheaza productia de IgG
c. este factor de crestere pentru bazofile
d. este factor de crestere pentru mastocite
e. are rol in hematopoieza
161. IL 5:
a. stimuleaza raspunsul imun umoral la nivelul mucoaselor
b. are rol de crestere pentru eozinofile si bazofile
c. are rol hematopoietic
d. stimuleaza sinteza IgA de catre limfocitele B
e. induce diferentierea initiala a liniei de celule B
162. Chemochinele au rol in activitatea chemotactica fata de:
a. limfocite
b. monocite
c. eozinofile
d. eritrocite
e. trombocite
163. Stem cell factor:
a. apartine familiei hematopoietinelor
b. provine din celulele stromale ale maduvei osoase
c.
d.
e.
stimuleaza diferentierea si cresterea bazofilelor si mastocitelor

stimuleaza diferentierea si cresterea eozinofilelor
favorizeaza dezvoltarea megakariocitelor

a. IL 3 are rol in stimularea proliferarii si diferentierii celulelor stem pe diferite linii
b. IL 4 stimuleaza diferentierea si cresterea bazofilelor si mastocitelor
c. IL 5 favorizeaza dezvoltarea megakariocitelor
d. IL 10 stimuleaza diferentierea si cresterea eozinofilelor
e. IL 11 este factor de cretere pentru linia trombocitar
a. IL 5 stimuleaza diferentierea eozinofilelor
b. IL 10 favorizeaza dezvoltarea megakariocitelor
c. IL 11 permite diferentierea celulei stem spre celule NK
d. IL 11 este factor de cretere pentru linia trombocitar
e. IL 3 stimuleaza diferentierea si cresterea bazofilelor si mastocitelor
166. Manifestarile locale ale inflamatiei sunt:
a. eritem
b. caldura locala
c. edem
d. durere
e. eruptii cutanate
167. Inflamatia depinde de:
a. extinderea procesului inflamator
b. microorganismele implicate
c. reactivitatea gazdei
d. organul afectat
e. tensiunea arteriala
168. In inflamatie apare:
a. vasodilatatie capilara locala
b. modificri structurale microvasculare
c. acumularea leucocitelor
d. vasoconstrictie capilara
e. leucopenie
169. In inflamatie, polimorfonuclearele sunt atrase de factori chemotactici:
a. de natura bacteriana
b. produsi in urma activarii complementului
c. rezultati prin degranularea mastocitelor
d. produsi in urma inhibarii complementului
e. produsi de trombocite
170. Care sunt cele mai importante celule producatoare de citokine:
a. macrofagele
b. limfocitele
c. neutrofilele
d. eozinofilele
e. bazofilele
171. Simptomele generale determinate de citokine sunt:
a. febra
b. durerea musculara
c.
d.
e.
somnolenta
cresterea tensiunii arteriale
tahicardie
172. Raspunsul de faza acuta este:

a. o reactie generalizata a organismului
b. o reactie generalizata a organismului
c. o reactie specifica
d. stimulata de infectie
e. mediata de citokine
173. Cele mai importante citokine implicate in raspunsul de faza acuta sunt:
a. IL 1
b. IL 6
c. TNF-alfa
d. PGE 1
e. IL 18
174. Care sunt citokinele implicate in producerea febrei:
a. IL 1
b. TNF
c. Interferon alfa
d. IL 12
e. IL 17
a. proteina C reactiva (CRP) este produsa de celulele hepatice
b. concentratia serica a CRP creste in primele 10 zile de la debutul inflamatiei
c. productia de CRP este stimulata de IL 1
d. CRP este un marker nespecific al inflamatiei
e. CRP este produsa in splina
176. Complementul:
a. creste efectul altor componente imune
b. scade efectul altor componente imune
c. este o componenta importanta a mecanismelor de aparare innascute
d. este o componenta importanta a mecanismelor de aparare dobindite
e. scade efectul anticorpilor
177. Complementul:
a. este un constituent principal al apararii naturale
b. este un constituent principal al imunitatii umorale
c. este un constituent principal al imunitatii celulare
d. este un constituent principal al imunitatii dobindite
e. apare in urma reactiei antigen-anticorp
a. complementul este o componenta normala a serului
b. complementul este dependent de gradul de imunizare
c. complementul este rezistent la actiunea caldurii
d. complementul se inactiveaza prin incalzirea serului la 56C
e. imunoglobulinele sunt activate la 56C
179. Functile complementului sunt:
a. apararea specifica impotriva infectiei
b. inhibarea fagocitozei
c.
d.
e.
chemotactism pentru polimorfonucleare

eliminarea complexelor imune
reglarea fiziologica a raspunsului imun
180. Functile complementului sunt:

a. contribuie la inflamatie
b. intervine in reactiile anafilactice
c. hipersensibilitatea citotoxica
d. intervine in apararea specifica impotriva infectiei
e. inhibarea fagocitozei
181. Componentele complementului sunt sintetizate de:
a. hepatocite
b. macrofage
c. celule epiteliale intestinale
d. limfocite
e. mieloblasti
182. Componentele complementului sunt sintetizate de:
a. hepatocite
b. celule epiteliale tegumentare
c. macrofage
d. trombocite
e. celule renale
183. Care sunt caile de activare a complementului:
a. clasica
b. alterna
c. lectinica
d. intrinseca
e. extrinseca
a. componenta b a complementului este de dimensiuni mai mici
b. componenta a a complementului este insolubila
c. componenta b a complementului se fixeaza la nivelul celulelor tinta
d. componenta a a complementului are activitate anafilactoida
e. componenta a a complementului are activitate chimiotactica
185. Calea clasica de activare a complementului:
a. are componentele in stare activa
b. are nevoie de un stimul pentru declansarea componentelor complementului
c. stimulul este complexul antigen-anticorp
d. poate fi activata de bacterii gram negative
e. este initiata de legarea specifica a IgG de antigen
186. Calea alterna de activare a complementului:
a. apare dupa constituirea raspunsului imun
b. are rol in imunitatea dobindita
c. poate fi activata de microorganisme
d. activarea se face in cascada
e. poate fi activata de insulina
a. in absenta infectiei, proteinele complementului sunt in stare activa
b. cascada de activare a complementului este reglata de proteine insolubile
c.
d.
e.
reglarea cascadei complementului minimalizeaza lezarea gazdei in timpul procesului antiinfectios

activarea complementuluieste normal localizata la locul infectiei
activarea complementuluieste sistemica
188. Care sunt functiile biologice principale ale caii alterne de activare a complementului:
a. opsonizarea membranei microbiene
b. activarea leucocitelor
c. activarea eritrocitelor
d. activarea trombocitelor
e. liza celulei tinta
189. Activarea leucocitelor in cadrul caii alterne a complementului:
a. implica actiunea proteinelor complementului asupra leucocitelor
b. se produce la locul infectiei
c. C 3 a este un inhibitor al procesului de ardere respiratorie
d. C 3 este un factor chemotactic slab
e. are loc la distanta de locul infectiei
190. Liza celulelor tinta in cadrul caii alterne a complementului implica:
a. aparitia complexul de atac al membranei
b. formarea porilor membranari
c. impermeabilizarea peretelui bacterian
d. asocierea proteinelor complementului se face pe suprafata membranei microbiene
e. asocierea proteinelor complementului se face la nivelul nucleului celulei bacteriene
191. Calea finala comuna de activare a complementului se mai numeste si:
a. clasica
b. lectinica
c. alterna
d. efectoare
e. litica
192. Calea litica de activare a complementului:
a. incepe cu activarea C5
b. continua cu activarea C6, C7, C8
c. are ca rezultat perforarea membranei
d. are ca rezultat acumularea de apa si electroliti
e. are ca rezultat liza celulei perforate
193. Calea lectinica:
a. lectina se leaga de suprafata bacteriei
b. se formeaza un complex asemanator cu cel din primele etape ale caii clasice
c. e necesara prezenta complexelor antigen-anticorp
d. inhiba calea clasica
e. are ca rezultat liza celulei bacteriene
194. Componentele sistemului complement:
a. se pot fixa pe bazofile
b. se pot fixa pe mastocite
c. determina eliberarea de histamine cu vasoconstrictie
d. se fixeaza pe eritrocit
e. determina agregarea leucocitelor polimorfonucleare
195. Agentii infectiosi extracelulari sunt distrusi prin:
a. activarea directa a complementului
b. anticorpii care fixeaza complementul
c.
d.
e.
fragmentul Fab al imunoglobulinelor

niciuna din variante
toate variantele
196. Complexul de atac al membranei lizeaza:

a. bacterii
b. virusuri
c. paraziti
d. leucocite polimorfonucleare
e. limfocite
a. raspunsul imun umoral este declansat de antigene T dependente
b. raspunsul imun celular este declansat de antigene T independente
c. raspunsul imun umoral este declansat de antigene B dependente
d. in raspunsul imun umoral sunt implicate celulele prezentatoare de antigen
e. in raspunsul imun umoral sunt implicate limfocitele T helper si supresoare
a. raspunsul imun umoral are doua etape: prima cu efect activator asupra limfocitelor B si a doua cu
efect inhibitor prin activarea limfocitelor T
b. in raspunsul imun umoral sunt activate limfocitele T supresoare care limiteaza participarea
limfocitelor B si T
c. prima etapa a raspunsului imun umoral are efect inhibitor asupra limfocitelor B
d. a doua etapa a raspunsului imun umoral are efect stimulator asupra participarii limfocitelor B si T
e. cele doua etape ale raspunsului imun umoral nu sunt interrelationate
199. In raspunsul imun umoral, antigenul declansator este initial preluat de:
a. celulele prezentatoare de antigen
b. limfocitele B
c. macrofage
d. limfocitele T supresor
e. celulele dendritice
200. Antigenul preluat de celulele prezentatoare de antigen este prezentat:
a. limfocitelor T helper
b. limfocitelor T supresor
c. limfocitelor B antigen specifice
d. neutrofilelor
e. monocitelor
201. Antigenul declansator al raspunsului imun umoral este transportat in:
a. maduva osoasa
b. ariile timodependente ale organelor limfoide
c. ficat
d. ariile bursodependente ale organelor limfoide
e. ganglionii limfatici
202. Limfoblastii T h si B coopereaza prin:
a. MHC I
b. MHC II de pe suprafata limfocitelor T h
c. MHC II de pe suprafata limfocitelor B
d. IL 2
e. IL 4
a.
b.
c.
d.
e.
limfoblastul T h se transforma in plasmocit

limfoblastul B se transforma in plasmocit
plasmocitul produce anticorpi specifici
limfoblastii T h si limfoblastii B coopereaza direct sau indirect
interleukinele IL 2 si Il 4 sunt eliberate de limfocitul B activat
204. IL 2 este:
a. implicata in raspunsul imun celular
b. implicata in raspunsul imun umoral
c. produsa de limfocitele T
d. produsa de limfocitele B
e. macrofage
205. IL 4:
a. este sintetizata de limfocitele T h
b. este sintetizata de limfocitele B
c. stimuleaza raspunsul imun umoral primar
d. inhiba raspunsul imun umoral secundar
e. stimuleaza raspunsul imun umoral secundar
206. IL 4:
a. inhiba producerea si maturatia limfocitelor B la nivelul maduvei osoase
b. stimuleaza producerea si maturatia limfocitelor B la nivelul maduvei osoase
c. inhiba producerea de Ig M
d. inhiba producerea de Ig G
e. participa la producerea de Ig E
207. IL 4:
a. amplifica raspunsul imun umoral declansat la nivelul mucoaselor bronsice, digestive, urogenitale
b. creste expresia MHC II pe suprafata limfocitelor B
c. stimuleaza productia de Ig A
d. inhiba productia de Ig M
e. are rol important in producerea de anticorpi
208. IL 5:
a. este sintetizata de limfocitele T h
b. este sintetizata de limfocitele T supresor
c. inhiba raspunsul imun umoral
d. stimuleaza productia de limfocite B
e. inhiba productia de Ig A
209. IL 5:
a. este produsa de limfocitele T
b. este produsa de limfocitele B
c. este produsa de limfocitele T h primitive
d. amplifica raspunsul imun umoral declansat la nivelul mucoasei bronsice
e. inhiba raspunsul imun umoral declansat la nivelul mucoasei digestive
210. Imunoglobulinele:
a. sunt glicoproteine
b. sunt lipide
c. se gasesc in plasma
d. nu se gasesc in secretiile organice
e. au proprietati antigenice
211. Imunoglobulinele:
a.
b.
c.
d.
e.
au proprietati de anticorpi
se gasesc in plasma, lichide interstitiale, secretii
sunt alcatuite din 2 perechi de lanturi cu greutate moleculara mare
sunt alcatuite din 2 perechi de lanturi cu greutate moleculara mica
sunt alcatuite din 2 perechi de lanturi: unul cu greutate moleculara mica si unul cu greutate
moleculara mare
212. Lanturile grele sunt de tip:

a. alfa
b. gamma
c. kappa
d. lambda
e. delta
213. Lanturile usoare sunt de tip:
a. alfa
b. gamma
c. kappa
d. lambda
e. delta
214. Paratopul este:
a. situsul de recunoastere a antigenului
b. alcatuit din secventele variabile VH si VL
c. alcatuit din secventele constante CH si CL
d. alcatuit din o secventa variabila si una constanta
e. situsul de recunoastere a anticorpului
a. o molecula de imunoglobulina contine 2 situsuri de legare a antigenului identice
b. o molecula de imunoglobulina contine 2 situsuri de legare a antigenului diferite
c. o molecula de imunoglobulina contine un singur situs de legare a antigenului
d. anticorpii sunt structuri monospecifice
e. anticorpii sunt structuri polispecifice
216. Secventele constante ale imunoglobulinelor sunt responsabile de:
a. recunoasterea antigenului
b. activarea complementului pe calea clasica
c. atasarea la suprafata unor celule
d. traversarea barierei feto-placentare
e. activarea complementului pe calea alterna
a. imunoglobulinele sunt glicoproteine din plasma
b. secventa constanta a imunoglobulinelor este responsabila de traversarea barierei feto-placentare
c. secventa variabila a imunoglobulinelor este responsabila de traversarea barierei feto-placentare
d. imunoglobulinele sunt alcatuite din 2 lanturi H
e. imunoglobulinele sunt alcatuite din 2 lanturi L
218. Molecula de imunoglobuline are o variabilitate:
a. izotipica
b. allotipica
c. idiotipica
d. homotipica
e. paratipica
219. Idiotipul este:

a. zona variabila din structura imunoglobulinelor
b. zona constanta din structura imunoglobulinelor
c. implicat in legarea antigenului (Fab)
d. poate functiona si ca determinant antigenic
e. o zona de legare a antigenului (Fc)
220. Ig G:
a. sunt in concentratie scazuta
b. sunt in concentratie ridicata
c. reprezinta 75% din imunoglobulinele circulante
d. persista in lichidele organismului citeva ore
e. sunt implicate in raspunsul imun umoral secundar
221. Ig A:
a. se gaseste in ser sub forma de monomeri
b. este secretata la nivelul mucoaselor ca dimeri
c. este secretata in lapte
d. e implicata in reactiile de hipersensibilitate imediata
e. reprezinta 75% din totalul imunoglobulinelor circulante
222. Ig E:
a. e prezenta in ser in cantitati foarte mici
b. e prezenta in ser in cantitati foarte mari
c. e implicata in declansarea reactiilor de hipersensibilitate imediata
d. e implicata in declansarea reactiilor de hipersensibilitate intirziata
e. este frecvent asociata cu Ig M
223. Ig D:
a. persista 3 saptamini
b. e frecvent asociata cu Ig M
c. e frecvent asociata cu Ig G
d. indeplineste functia de receptor pentru antigene
e. are semnificatie patologica
224. Caracteristicile raspunsului imun sunt:
a. specificitatea
b. diversitatea izotipica
c. memoria
d. afinitatea
e. aviditatea
225. In raspunsul imun secundar:
a. dupa stimularea secundara, titrul anticorpilor nu creste semnificativ
b. se sintetizeaza predominant Ig M
c. se sintetizeaza predominant Ig G
d. memoria imunitara este slab exprimata
e. memoria imunitara este puternic exprimata
226. Anticorpii indeplinesc urmatoarele functii:
a. se combina specific cu antigene solubile
b. neutralizeaza toxinele
c. stimuleaza infectiozitatea virusurilor
d. fixeaza complementul pe suprafata unui antigen celular
e. inactiveaza macrofagele
227. Factorii care conditioneaza intensitatea raspunsului imun sunt:

a. calea de administrare a antigenului
b. doza antigenului
c. modul de administrare a antigenului
d. factorii genetici a organismului imunizat
e. tipul de antigen
228. Raspunsul imun celular este implicat in:
a. eliminarea celulelor infectate cu microorganisme intracelulare
b. eliminarea celulelor infectate cu microorganisme extracelulare
c. apararea antitumorala
d. rejetul grefelor
e. proliferarea celulelor maligne
229. La raspunsul imun celular participa:
a. limfocite T citotoxice
b. celule NK
c. celule killer
d. plasmocite
e. neutrofile
230. Limfocitele T citotoxice exprima pe suprafata lor urmatorii receptori:
a. de recunoastere antigenica
b. cu rol accesor in activarea celulelor
c. de adeziune intercelulara
d. de adeziune intracelulara
e. de stimulare
231. Receptorii de recunoastere antigenica sunt:
a. CD 2
b. CD3
c. CD 8
d. CD 25
e. CD 45
232. Receptorii cu rol accesor in activarea limfocitelor T citotoxice sunt:
a. CD3
b. CD 8
c. CD 25
d. CD 28
e. CD 45
233. Limfocitele T citotoxice:
a. realizeaza recunoastere imunologic specifica
b. realizeaza recunoastere imunologic nespecifica
c. sunt dependente de MHC I
d. sunt dependente de MHC II
e. recunosc o singura specificitate antigenica
234. Celulele NK sunt:
a. 15% din totalul limfocitelor periferice
b. 50% din totalul limfocitelor periferice
c. limfocite B
d. limfocite T
e. limfocite mari granuloase
235. Celulele NK au pe suprafata lor receptori:

a. de recunoastere a celulelor tinta
b. de adeziune intercelulara
c. cu rol accesor in activitatea celulei
d. de recunoastere specifica
e. pentru MHC II
236. Celulele NK:
a. realizeaza recunoastere imunologic nespecifica
b. realizeaza recunoastere imunologic specifica
c. realizeaza recunoastere imunologic MHC I independenta
d. realizeaza recunoastere imunologic MHC I dependenta
e. recunosc complexele imune membranare
237. Celulele killer:
a. au un numar mare de receptori CD 16
b. realizeaza recunoastere imunologic nespecifica de tip MHC I - independenta
c. realizeaza recunoastere imunologic nespecifica de tip MHC I dependenta
d. au un numar mare de receptori CD 8
e. distrug celulele tinta cu ajutorul perforinei
238. Limfocitele T cu memorie:
a. sunt limfocite T naive
b. nu au avut contact anterior cu antigene
c. au avut contacte repetate cu antigene
d. sunt implicate in raspunsul imun celular
e. sunt singurele limfocite existente in singele periferic
239. Limfocitele T naive:
a. sunt limfocite T cu memorie
b. nu au avut contact anterior cu antigene
c. au avut contacte repetate cu antigene
d. sunt implicate in raspunsul imun celular
e. sunt singurele limfocite existente in singele periferic
240. Limfocitele T naive:
a. au traseu predominent intracirculator: singe-limfa-sange
b. au homing intraganglionar
c. au traseu intratisular
d. au homing intratisular
e. intilnesc antigenul specific transportat de celulele prezentatoare de antigen
241. Limfocitele T cu memorie:
a. au traseu predominent intracirculator: singe-limfa-sange
b. au homing intraganglionar
c. au traseu intratisular
d. au homing intratisular
e. intilnesc antigenul specific transportat de celulele prezentatoare de antigen
a. prima etapa a raspunsului imun celular este de inductie
b. inductia este initiata in focarul antigenic
c. inductia este derulata intraganglionar
d. a II-a etapa a raspunsului imun celular are loc intraganglionar
e. toate macrofagele ramin la nivel tisular
243. Etapa de inductie a raspunsului imun celular:

a. este initiata ganglionar
b. apar in final celule T cu memorie
c. este initiata de patrunderea antigenului captat nespecific de celulele prezentatoare de antigen
d. implica macrofagele intratisulare
e. implica aderarea limfocitelor T cu memorie la endoteliul vascular
244. Macrofagele:
a. capteaza nespecific antigenul
b. produc intratisular un proces inflamator
c. transporta intraganglionar antigenul
d. se transforma in celule T cu memorie
e. adera la endoteliul vascular
245. Celulele implicate in a II-a etapa a raspunsului imun celular sunt:
a. macrofagele
b. limfocitele T helper 1
c. limfocitele T citotoxice CD 8 +
d. limfocitele T citotoxice CD 4 +
e. limfocitele B
a. limfocitele T h p devin limfocite T h 1
b. macrofagele prezinta fragmentele antigenice limfocitelor T h si limfocitelor T citotoxice CD 4 +
c. macrofagele elibereaza IL 2 si interferon gamma
d. limfocitele T citotoxice elibereaza enzime si radicali liberi de oxigen
e. limfocitele T h p fagociteaza resturile celulare
247. Macrofagele:
a. sunt activate de interferonul gamma
b. se transforma din celule prezentatoare de antigen in celule distructive sau citotoxice
c. le scade capacitatea fagocitara
d. le creste citotoxicitatea
e. sunt inhibate de interferonul gamma
248. Citotoxicitatea extracelulara:
a. este realizata de limfocitele T citotoxice, celulele NK si K
b. se realizeaza prin mediatori insolubili
c. elimina celulele singenice
d. elimina celulele allogenice
e. nu actioneaza asupra AND-ului celulei tinta
249. Toleranta imunologica:
a. organismul in contact cu antigenul nu mai declanseaza raspunsul imun
b. este un proces de stimulare a raspunsului imun celular
c. este un proces de inhibitie activa a raspunsului imun umoral
d. este un proces de inhibitie specifica a raspunsului imun umoral
e. este un proces de stimulare a raspunsului imun umoral
250. Antigenul poate fi imunogen sau tolerogen in functie de:
a. doza antigenica
b. calea de patrundere a antigenului
c. maturitatea sistemului imun a organismului gazda
d. durata actiunii
e. tipul de antigen
251. Toleranta de doza joasa:

a. apare la doze mici
b. apare la doze foarte mari
c. e caracteristica limfocitelor B
d. e caracteristica limfocitelor T
e. produce raspunsul imun umoral sau celular
252. Toleranta de doza inalta:
a. inhiba raspunsul imun
b. e caracteristica limfocitelor B
c. e caracteristica limfocitelor T
d. produce raspunsul imun umoral sau celular
e. raspunsul imun este accentuat
253. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la vaccinuri:
a. Renbolnavirea cu un acelasi agent infectios nu este posibila niciodata
b. Pot apare reinfectii cu acelasi agent infectios atunci cand pacientul este imunocompromis
c. Vaccinarea este utilizata pentru prevenirea individual impotriva unei boli infectioase
d. Vaccinarea nu este utilizata pentru prevenirea impotriva unei boli infectioase in comunitate
e. O epidemie de obicei se opreste inainte ca toti membrii comunitatii sa fie infectati
a. Vaccinul antirubeolic este un vaccin viu univalent atenuat
b. Vaccinul antirujeolos este un vaccin inactivat
c. Vaccinul antiurlian este vaccin viu atenuat
d. Vaccinul BCG este un vaccin corpuscular inactivat
e. E. Vaccinul antigripal este un vaccin ADN recombinat
255. Alegeti raspunsurile corecte:
a. Memoria imunologica depinde de supravietuirea clonelor de populatii de limfocite mici B si T
b. Memoria imunologica depinde de supravietuirea plasmocitelor
c. Pentru a reduce proportia indivizilor susceptibili sub pragul critic de raspandire epidemica a bolii, toti
membrii comunitatii trebuie vaccinati
d. imunitatea castigata in copilarie va fi pastrata toata viata
e. Multe protocoale de imunizari sunt mai putin eficiente si au o durata de protectie mai mica cand sunt
administrate la indivizii naivi (nou nascuti) fata de adulti
a. a.Imunitatea naturala pasiva este transmisa prin anticorpi de tip IgM
b. Imunitatea naturala pasiva este transmisa prin anticorpi de tip IgG
c. Imunitatea naturala pasiva se obtine prin vaccinarea la nastere
d. Imunitatea naturala pasiva asigura protectie cateva luni dupa nastere
e. Imunitatea naturala pasiva asigura protectie 2-3 ani dupa nastere
a. Imunitatea artificiala pasiva se obtine prin administrarea de seruri hiperimune sau imunoglobuline
specifice
b. Anticorpii secretati IgA din colostrul matern ajung in tractul digestiv al nou nascutului i asigura
protectie impotriva unor boli ale tractului gastrointestinal
c. Ig transplacentare ofera protectie pasiva nou nascutului impotriva acelor boli la care mama este imuna
d. Imunitatea impotriva tuberculozei se transmite transplacentar
e. Imunitatea impotriva tetanosului nu se transmite transplacentar
258. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la imunitatea dobandita pasiv:
a. Se poate obtine prin adminstrarea de anticorpi preformati de la animale
b. Se poate obtine prin adminstrarea de anticorpi preformati din serul donatorilor care au trecut prin boala
c.
d.
e.
Se poate obtine prin administrarea de anticorpi preformati n culturi celulare

Confera imunitate pe termen lung
Nu interfera cu vaccinarile concomitente
259. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la imunitatea dobandita activ:

a. Se poate obtine prin administrarea de anticorpi preformati
b. Se poate obtine prin trecerea prin boala
c. Se poate obtine prin vaccinare
d. Injectarea antigenului duce la sinteza de anticorpi-IgM
e. Injectarea antigenului duce la sinteza de anticorpi-IgA
260. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la vaccinarea cu vaccinuri vii:
a. Mimeaza cursul natural al infectiei
b. Este necesara administrarea a trei doze pentru primovaccinare
c. Expunerea poate fi mediata pe calea naturala de infectie
d. Vaccinul viu atenuat administrat pe cale naturala nu se poate replica
e. Timpul procesului de replicare isi poate pierde atenuarea si poate apare boala
261. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la vaccinarea cu vaccinuri inactivate:
a. Sunt vaccinuri vii
b. Sunt capabile sa imite infecia natural
c. Imunitatea obinuta este complet
d. Pot fi administrate la gravide i imunodeprimati
e. Nu se multiplic n organismul uman, fiind necesare 3 doze
262. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la imunitatea activa:
a. Imunitatea activa este protectia indusa de sistemul imun al unei persoane
b. Protectie transferata de la o persoana sau de la un animal
c. Este de obicei de lunga durata
d. Anticorpii sunt molecule proteice produse de limfocitele B pentru a ajuta la eliminarea antigenului
e. Anatoxinele se obtin din endotoxinele bacteriene prin tratarea cu formaldehida la cald
a. Vaccinurile ADN Folosesc ADN-ului care codific factorii specifici de virulen a unor patogeni
pentru a produce un raspuns imun
b. Boli endemice in grupuri populationale au o incidenta constanta a noilor cazuri
c. Numarul persoanelor ce vor fi infectate de catre un individ bolnav nu depinde de densitatea populatiei
d. Vaccinul antidifteric este un vaccin viu
e. Vaccinul anti hepatitic B este in prezent un vaccin obtinut prin inginerie genetica
a. Antitoxina difterica neutralizeaza doar toxina nefixata pe receptorii specifici tisulari
b. Anatoxina difterica este un toxoid
c. Bacilul difteric produce toxina doar cand este lizogenizat cu un bacteriofag specific tox plus
d. Difteria este o boala produsa de invazia bacililor difterici in diferite organe is tesuturi
e. Vaccinul antidifteric este un vaccin viu atenuat
a. Virusul hepatitic A se transmite pe cale parenterala
b. Vaccinul anthepatitic B este un vaccin intreg inactivat
c. Imunogenitatea vaccinului anti hepatitic A este de peste 95%
d. Persoanele expuse la virusul hepatitic A vor primi imunoglobuline specifice
e. e.Vaccinul antihepatitic A nu se asociaza niciodata cu vaccinul antihepatitic B
a. Vaccinul antihepatitic B este un vaccin recombinant
b.
c.
d.
e.
Vaccinarea antihepatita B nu este o vaccinare de rutina a noilor nascuti

Virusul hepatitic B produce pana la 80% din cancerele hepatice primare
Vaccinul antihepatitic B previne infectia cu virsul hepatitic D (delta)
Vaccinul antihepatitic B previne infectia cu virsul hepatitic C.

a. Vaccinul antihepatitic B se administreaza copiilor hemofilici sau altor primitori de sange sau produse
de sange
b. Vaccinul antihepatitic B se administreaza adolescentilor nevaccinati la nastere pentru a preveni
transmiterea infectiei pe cale sexuala
c. Vaccinul antihepatitic B nu are indicatie de administrare adultilor din grupele de risc inalt ( personal
medical)
d. Imunizarea cu vaccin antihepatitic B se face intro singura administrare
e. Vaccinul antihepatitic B poate fi asociat cu vaccinul anti-Haemophilus B
268. Alegeti raspunsurile corecte la vaccinul antihemophilus tip B Hib:
a. vaccinul antihemophilus tip B este un vaccin polizaharidic conjugat cu o proteina carrier
b. Vaccinul anti- Hib se adminstreaza in 3 doze
c. Imunogenitatea si specificitatea vaccinului sunt date de tipul polizaharidic capsular
d. Hemophilus influenzae este o bacterie strict patogena
e. Vaccinul anti- Hib nu infleunteaza producerea meningitei cu Hemophilus influenzae
269. Alegeti raspunsurile corecte la vaccinul antihemophilus tip B Hib:
a. Stimuleaza imunitatea T dependenta
b. Creste producerea de anticorpi in special la copii mici
c. Varsta minima pentru administrare este de 1 an
d. Nu e recomandat peste 59 ani
e. Nu se poate adminsitra in combinatii cu alte vaccinuri
270. Alegeti raspunsurile corecte la vaccinul anti HPV (papiloma virusuri)
a. Este un vaccin recombinant
b. Antigenul folosit pentru imunizare este proteina structurala a anvelopei virale
c. Tipurile 16 si 18 au potential oncogen inalt
d. Vaccinul este tetravalent
e. Se poate administra numai peste varsta de 18 ani
271. Alegeti raspunsurile corecte la vaccinul anti HPV (papiloma virusuri)
a. Previne infectia cu toate cele 100 tipuri de HPV
b. Proteinele din structura vaccinului sunt neinfectioase si neoncogene
c. Pentru fetele nevaccinate se recomanda vaccinarea intre 13-26 ani
d. Se pot vaccina si femeile gravide
e. Vrsta optim de vaccinare este ntre 11-18 ani
272. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul antigripal:
a. Gripa reapare din cauza alterarii antigenelor de suprafata
b. Vaccinul antigripal este un vaccin inert
c. Vaccinul antigripal contine antigene ale tulpinilor A si B care se asteapta a fi prevalente in comunitate
in timpul iernii
d. Aparitiei unor noi tulpini de virus gripal este detrminata de variatiile antigenice ale hemaglutininei si
neuraminidazei
e. Virusurile gripale de tip C produc periodic pandemii
273. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul antigripal:
a. Clasificarea virusurilor gripale in tipurile A, B, C are la baza variatia antigenului nuceloproteinic
b. Glicoproteinele anvelopei virusului gripal nu sufera variatii antigenice
c.
d.
e.
Hemaglutinina virusului gripal prezinta 15 tipuri antigenice iar oamenii sunt infectati cu tipurile H1,
H2, H3
Exista peste 30 tipuri antigenice de neuraminidaz
Vaccinul antigripal se administreaza toamna
274. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul antigripal

a. Imunitatea antigripala obtinuta postvaccinal dureaza mai multi ani
b. Recurenta gripei este cauzata de tulpini diferite antigenic
c. Pandemiile severe de gripa sunt produse de tipul B
d. Vaccinul antigripal se obtine din virusuri cultivate pe oua de gaina embrionate inactivate cu formol si
purificate
e. Eficiena vaccinului antigripal este de 95-100% la persoanele vaccinate
275. Alegei raspunsurile greite referitoare la vaccinul antipoliomielitic:
a. Vaccinul inactivat Salk induce formarea de anticorpi de tip IgA intestinali
b. Vaccin viu atenuat Sabin poate fenomenul de reversie cu aparitia bolii (poliomielitei)
c. Vaccinul viu atenuat Sabin se adminstreaza intramuscular
d. Vaccinul viu Sabin induce imunitate durabila, asemanatoare celei ce urmeaza infectiei naturale
e. Vaccinul viu Sabin este ieftin si permite imunizarea in masa fara necesarul unui echipament scump
steril
276. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul antipoliomielitic:
a. Vaccinul inactivat Salk este vaccinul inactivat prin formalin pentru administrare intramusculara
b. Vaccinul inactivat Salk este alcatuit din doza injectabila a celor 3 tipuri de virus poliomielitic
c. Vaccinul inactivat Salk are o potenta (eficienta) si puritate redusa
d. Tulpinile vaccinului inactivat Salk isi pot restabili virulentaproducand imbolnavirea celor vaccinati
recent
e. Majoritatea cazurilor de poliomileita paralitica din tarile dezvoltate sunt asociate cu vaccinarea cu virus
Salk mai frecvent decat poliomielita produsa de virusul salbatic
277. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul antipoliomielitic:
a. Vaccinul inactivat Salk produce imunitate dar nu impiedica raspandirea virusului in populatie
b. vaccinul oral Sabin actioneaza in intestin si confera imunitate reducand raspandirea tipului salbatic
c. Vaccinul antipoliomielitic viu Sabin mai ieftin decat cel inactivat Salk
d. Vaccinul antipoliomielitic viu Sabin se administreaza la 2,4,6,18 luni cu rapel la scoala
e. Vaccinul antipoliomielitic inactivat Salk se administreaza intro singura doza
278. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul antirotavirusuri:
a. Rotavirusurile sunt agentii etiologici ai celei mai frecvente boli diareice din lume, gastroenterita
infantila
b. Vaccinurile antirotavirus cuprind serotipurile prevalente care induc infectia
c. Exista 3 serotipuri ale rotavirusurilor
d. Cele mai frecvente serogrupuri sunt serogrupurile E si F
e. Exista doua vaccinuri pe piata RotaTeq (Merck) i Rotarix (Glaxo)
279. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul antivaricelo-zosterian:
a. Virusul varicelo-zosterian face parte din Familia Herpes virusuri
b. Vaccinul anti-varicela (Varivax) se administreaza la nou nascuti
c. Vaccinul anti zoster (Zostavax) se administreaza la pacientii peste 60 ani
d. Vaccinul antivaricela se poate administra combinat cu vaccinul impotriva rujeolei, rubeolei i
parotiditei epidemice
e. Infectia n copilarie cu virusul varicelei produce imunitate pe viata iar virusul este eliminat complet din
organism
280. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul antirujeolos:
a.
b.
c.
d.
e.
Virusul rujeolos nu poate supravietui in afara organismului de aceea vaccinarea are potential de
eradicare a bolii
Vaccinul antirujeolos este un vaccin viu atenuat
Rapelul nu este necesar pentru mentinerea titrului de anticorpi protectori
Se poate administra persoanelor imunocompromise sau femeilor gravide
Vaccinul este administrat subcutanat copiilor in vrst de 15 luni de obicei in combinatie cu
vaccinurile anti-rubeola si anti-urlian
281. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul antiurlian

a. Este un vaccin viu atenuat
b. Virusul urlian prezinta mai multe tipuri antigenice
c. Previne aparitia rubeolei
d. Nu se administreaza la imunodeprimati, femei gravide
e. Este eficient si imunitatea dureaza 10 ani
282. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul anti-rubeolic:
a. Vaccinul este inactivat
b. Virusul rubeolos prezinta mai multe serotipuri
c. Asigura imunitate pe viata
d. Pentru obtinerea vaccinului virusul cultivat in fibroblaste diploide umane
e. Virusul rubeolei produce epidemii periodice la populatia nevaccinata
283. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul anti-rubeolic:
a. Infectia naturala duce la aparitia imunitatii permanente (pe viata)
b. Important sa vaccinam femeile inainte de prima sarcina
c. In rubeola congenitala virusul infecteaza placenat si fatul ducand la rubeola congenitala
d. Imunizarea duce la seroconversie la 50% din pacientii vaccinati (eficienta scazuta a vaccinului)
e. Vaccinul se administreaza oral
284. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul anti-tuberculoza BCG
a. Se administreaza la nou nascuti fara IDR la PPD
b. Vaccinare BCG la adolescenti si adulti presupune un IDR la PPD
c. Vaccinul BCG este derivat din tulpina atenuata de Mycobacterium bovis
d. Vaccinul poate fi administrat la pacientii cu IDR pozitiv la PPD
e. Vaccinul BCG este folosit in tarile in curs de dezvoltare si in tarile dezvoltate pentru intreaga populatie
285. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul anti-tuberculoza BCG:
a. Vaccinul adminstrat la copiii 13-14 ani si adulti neimuni in tarile dezvoltate are o eficienta >70%
b. In tari unde starea de sanatate si prosperitate este mai scazuta, vaccinul s-a dovedit a fi mult mai putin
eficient
c. Reactia Mantoux detecteaza sensibilitatea unei persoane la derivatul proteic purificat
d. IDR pozitiv la PPD semnifica tuberculoza activa
e. Vaccinul BCG are un efect profilactic crescut in tuberculoza secundara a persoanelor care au trecut
deja prin primoinfectie
286. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul anti-difteric:
a. Vaccinul antidifteric este un toxoid
b. Se adminstreaza oral
c. Este un vaccin viu
d. Vaccinul este adsorbit pe un adjuvant de obicei fosfat de aluminiu sau hidroxid de aluminiu
e. Protejeaz mpotriva infeciei tractului respirator
a. Vaccinul este preparat prin tratarea cu formaldehida a toxinei purificate
b. Imunizarea protejeaz prin stimularea producerii de antitoxin
c. Se administreaza in 3 doze ncepnd de la varsta de 2 luni
d.
e.
Vaccinul contine antitoxina difteric

Pentru adulti se foloseste vaccinul trivalent DTP

a. Vaccinul antidifteric este un vaccin corpuscular
b. Bacilul difteric se multiplica la poarta de intrare iar boala este produsa de exotoxina difuzibila
c. Toxina difterica poate fi neutralizata dupa fixare pe receptorii celulari pentru care are tropism prin
adminsitrarea de vaccin antidifteric
d. Toxina difterica are tropism pentru miocard, suprarenale, ficat, nervi periferici
e. Difteria boala este o toxiinfecie ce poate fi prevenita prin vaccinare
289. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul anti-tetanic:
a. Toxina tetanic este o endotoxin
b. Tetanospasmina se fixeaz la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos central
i blocheaz eliberarea mediatorilor chimici rezultnd paralizia flasca
c. Tetanosul se produce prin contaminare la nivelul plgilor produse accidental prin nepare, accidente,
d. Tetanosul se produce prin contaminare la nivelul bontului ombilical sau operator cu intrumentar
nesteril
e. Toxoidul este obtinut prin prelucrarea toxinei cu formaldehid i adsorbit pe un adjuvant anorganic
290. Reactiile de hipersensibilitate determina:
a. alergii
b. boli autoimune
c. inflamatii granulomatoase
d. vasculite
e. infarcte miocardice
291. Reactiile de hipersensibilitate determina:
a. glomerulonefrita
b. litiaza renala
c. encefalita
d. boli autoimune
e. infectii cu germeni oportunisti
292. Hipersensibilitatea de tip I are la baza:
a. degranularea mastocitelor
b. degranularea bazofilelor
c. legarea anticorpilor de tip IgG sau IgM de membrana celulara
d. formarea complexelor imune
e. raspunsul la antigene solubile
293. Caracteristic pentru reactia de hipersensibilitate de tip II este:
a. formarea complexelor imune
b. degranularea mastocitelor si bazofilelor dependenta de IgE
c. legarea anticorpilor de tip IgG sau IgM de membranele celulare
d. reactia de hipersensibilitate intirziata
e. activarea sistemului complement
294. Hipersensibilitatea de tip III are la baza:
a. degranularea mastocitelor
b. activarea sistemului complement
c. formarea complexelor imune
d. activitatea celulelor T citotoxice
e. raspunsul la antigene solubile
295. Care sunt afirmatiile corecte:
a.
b.
c.
d.
e.
hipersensibilitatea de tip IV A este reactie de hipersensibilitate intirziata

hipersensibilitatea de tip IV A apare ca raspuns la antigene insolubile
hipersensibilitatea de tip IV A este hipersensibilitatea mediata umoral
in hipersensibilitatea de tip IV B celulele tinta sunt distruse prin actiunea limfocitelor citotoxice
hipersensibilitatea de tip IV B este o reactie de hipersensibilitate imediata
296. Anticorpii in reactia de hipersensibilitate de tip III sunt de tip:

a. IgG
b. IgM
c. IgE
d. IgA
e. IgG si IgE
297. Exemple de reactii de hipersensibilitate de tip I:
b. dermatita de contact
c. granulomul
d. astmul alergic
e. febra de fan
298. In hipersensibilitatea de tip II se produce:
a. liza
b. necroza
c. eritem
d. induratie
e. edem
299. In hipersensibilitatea de tip III se produce:
a. liza
b. necroza
c. eritem
d. induratie
e. edem
300. In hipersensibilitatea de tip IV se produce:
a. liza
b. necroza
c. eritem
d. induratie
e. edem
301. Reactia de hipersensibilitate de tip I este cunoscuta si sub denumirea de:
a. hipersensibilitate de tip imediat
b. hipersensibilitate de tip intirziat
c. hipersensibilitate de tip anafilactic
d. hipersensibilitate de tip citotoxic
e. alergie atopica
302. Mediatorii preformati in hipersensibilitatea de tip I sunt:
a. histamina
b. bradikinina
c. citokinele
d. factorul chemotactic pentru neutrofile
e. factorul chemotactic pentru eozinofile
303. Mediatorii nou formati in hipersensibilitatea de tip I sunt:

a. leucotrienele
b. prostaglandinele
c. triptaza
d. histamina
e. citokinele
a. histamina produce bronhoconstrictie
b. bradikinina creste permeabilitatea vasculara
c. histamina produce bronhodilatatie
d. bradikininele produc relaxarea musculaturii netede
e. prostaglandinele induc edem si durere
305. In reactia de hipersensibilitate de tip I:
a. exista un istoric familial de atopie
b. exista niveluri serice crescute de IgE
c. IL 6 scad productia de IgE
d. raspunsul IgE este influentat de limfocitele B
e. apar niveluri serice scazute de IgE
306. Pasii reactiei de hipersensibilitate de tip I sunt:
a. expunerea initiala la alergen
b. productia de anticorpi de tip IgM
c. sensibilizarea mastocitelor si bazofilelor prin legarea IgE de receptorii de suprafata ai celulelor
d. reexpunerea la antigen
e. formarea complexelor imune
307. Antigenele care produc reactii de hipersensibilitate de tip I sunt:
a. fructele de mare
b. polenul
c. penicilina
d. antigenele grupelor de sange
e. veninul de albine
308. Reactiile locale in reactia de hipersensibilitate de tip I sunt:
a. cutanate (urticarie, eczema)
b. hipertensiune arteriala
c. conjunctivita
d. palpitatii
e. edem vascular
309. Reactiile sistemice in reactia de hipersensibilitate de tip I:
a. ameteala, crampe abdominale, hipertensiune arteriala
b. dispnee, convulsii, cianoza
c. apar dupa 3-4 zile de la contactul cu alergenul
d. apar frecvent dupa administrarea parenterala de penicilina sau procaina
e. apar la primul contact cu alergenul
310. Hipersensibilitatea de tip II:
a. implica anticorpi nespecifici legati de antigene celulare sau tisulare
b. anticorpii tip IgM si IgG produc distructia celulelor prin mecanism direct sau prin activarea
complementului
c. sunt implicate celulele fagocitare
d. sunt implicate limfocitele T killer
e. apare la primitorii de transfuzii cu sange izogrup
311. Reactia de hipersensibilitate de tip II apare in urmatoarele situatii:

a. copiii cuplurilor in care tatal are Rh negativ si mama Rh pozitiv
b. copiii cuplurilor in care tatal are Rh pozitiv si mama Rh negativ
c. ambii parinti au Rh negativ
d. incompatibilitate de grup AB0
e. anemie hemolitica autoimuna
312. Incompatibilitatea AB0 este o reactie:
a. tip I cu nivel crescut de IgE
b. tip II cu anticorpi IgM
c. tip IV intirziata
d. tip III cu formare de complexe imune
e. in care se produce liza eritrocitelor de catre complement
a. pentru prevenirea bolii hemolitice a nou-nascutului se foloseste un ser cu anticorpi anti AcRh
b. testul Coombs indirect detecteaza anticorpii anti Rh
c. la al II-lea copil Rh negativ, anticorpii antiRh din sangele mamei pot trece in placenta
d. femeile cu Rh pozitiv primesc anticorpi anti AcRh
e. hipersensibilitatea de tip II apare in anemiile hemolitice autoimune, lupusul eritematos sistemic
314. Bolile care produc reactii de hipersensibilitate de tip III sunt:
a. infectiile microbiene
b. infectiile virale
c. incompatibilitatea AB0
d. boala hemolitica a noului nascut
e. bolile autoimune
315. Hipersensibilitatea de tip III este:
a. boala complexelor imune
b. hipersensibilitate intirziata
c. mediata de IgG
d. produsa de antigene insolubile
e. caracteristica pentru incompatibilitatea de grup Rh
316. Mecanismele reactiei de hipersensibilitate de tip III sunt:
a. depozitarea complexelor imune pe peretele vaselor sanguine
b. mastocitele leaga complementul de receptorii specifici si sunt activate
c. neutrofilele elibereaza enzime degradative
d. complementul inhiba fagocitele
e. complementul protejeaza celulele tinta
317. In reactia Arthus complexele antigen-anticorp se depun in:
a. rinichi
b. artere
c. oase
d. miocard
e. ganglioni limfatici
318. In boala serului:
a. complexele antigen-anticorp produc singure leziunile
b. complexele antigen-anticorp nu produc singure leziunile
c. e necesara o permeabilitate vasculara crescuta
d. complementul seric este crescut
e. complexele antigen-anticorp-complement nu apar in zonele cu vasculita
319. Lupusul eritematos sistemic este o boala autoimuna:

a. cu anticorpi anti ADN
b. complexele imune sunt solubile
c. complexele imune activeaza complementul
d. este mai frecventa la barbati
e. caracteristica este policitemia
320. Hipersensibilitatea de tip IV este:
a. hipersensibilitate mediata celular
b. hipersensibilitate mediata umoral
c. hipersensibilitate de tip intarziat
d. limfocitele B produc o reactie cronica inflamatorie
e. limfocitele T produc o reactie acuta inflamatorie
321. In hipersensibilitatea de tip IV A sunt implicate:
a. limfocitele T
b. limfocitele B
c. monocitele
d. trombocitele
e. metamielocitele
322. Reactia de hipersensibilitate intarziata de contact:
a. apare la 21-28 de zile de la contact
b. produce induratie locala
c. apar macrofage, celule gigante si epiteloide
d. antigenele implicate sunt substante chimice, metale grele, cosmetice
e. reactia are loc la nivelul epidermei
323. Reactia de hipersensibilitate de tip IV granulomatoasa:
a. apare la 21-28 de zile de la contact
b. produce induratie locala
c. antigenele implicate sunt tuberculina si lepromina
d. apare eczema
e. se manifesta cu eritem, prurit, vezicule
324. Reactia de hipersensibilitate tip IV B:
a. apare in infectii virale
b. apare in reactia grefa contra gazda
c. apare in cateva minute de la contactul cu antigenul
d. limfocitele T citotoxice distrug celula tinta
e. complexele imune se depun la nivelul glomerulilor renali
a. citokinele au efecte in hipersensibiliatea de tip I si II
b. macrofagele produc IL1, IL12, interferon-alfa si TGF-beta
c. superantigenele activeaza limfocitele B
d. socul septic are evolutie benigna
e. socul septic rezulta din patrunderea bacteriilor in singe
326. Exemple de hipersensibilitate de tip IV:
a. testul la tuberculina
b. dermatita de contact
c. granulomul
d. eritroblastoza fetala
e. astmul alergic
327. Hipersensibilitatea mediata celular este:

a. I
b. II
c. III
d. IV A
e. IV B
a. plasma contine factorii coagularii
b. serul nu contine factorii coagularii
c. culoarea galbena a serului este data de bilirubina
d. culoarea galbena a serului este data de hemoglobina
e. culoarea galbena a plasmei este data de hemoglobina
329. Elementele figurate ale singelui sunt:
a. eritrocitele
b. leucocitele
c. trombocitele
d. adipocitele
e. hepatocitele
330. Eritrocitele:
a. au o forma de disc biconcav
b. au culoare rosie data de hemoglobina
c. transporta gazele respiratorii
d. sunt celule nucleate la maturitate
e. emit psudopode
331. Eritrocitele:
a. sunt celule anucleate la maturitate
b. au culoare rosie data de bilirubina
c. au durata de viata de 120 zile
d. se distrug prin hemoliza
e. se formeaza prin granulocitopoieza
332. Eritrocitele:
a. transporta gazele respiratorii
b. se distrug prin hemoliza in ficat si splina
c. se formeaza in ganglionii limfatici
d. sunt in numar de 4,5-5 milioane/ mmc la femei
e. au granulatii in citoplasma
333. Leucocitele:
a. sunt in numar de 4000-10000/ mmc
b. au o forma de disc biconcav
c. emit psudopode
d. sunt celule nucleate
e. se clasifica in functie de granulatiile din citoplasma
334. Leucocitele:
a. transporta gazele respiratorii
b. sunt cele mai numeroase celule din singe
c. se clasifica in 5 categorii: neutrofile, eozinofile, bazofile, limfocite, monocite
d. sunt celule anucleate la maturitate
e. emit psudopode
335. Bazofilele:
a. sunt cele mai putine leucocite
b. au granulatii colorate in albastru in coloratia panoptica
c. numarul lor creste in boli alergice si parazitare
d. sunt celule anucleate
e. intervin in stadiile tardive ale inflamatiei
336. Eozinofilele:
a. au granulatii colorate in rosu in coloratia panoptica
b. numarul lor creste in boli alergice
c. numarul lor creste in boli parazitare
d. transporta gazele respiratorii
e. se distrug prin hemoliza
337. Neutrofilele:
a. sunt cele mai frecvente leucocite
b. ajung primele la tesuturile afectate
c. fagociteaza microbii
d. au o forma de disc biconcav
e. nu au granulatii
338. Leucocitele granulare sunt:
a. eozinofilele
b. limfocitele
c. monocitele
d. neutrofilele
e. bazofilele
339. Leucocitele agranulare sunt:
a. eozinofilele
b. limfocitele
c. monocitele
d. neutrofilele
e. bazofilele
340. Trombocitele:
a. contin factorii coagularii
b. provin din megacariocite
c. sunt in numar de 150.000-400.000/ mmc
d. se clasifica in functie de granulatiile din citoplasma
e. numarul lor creste in boli alergice si parazitare
341. Trombocitele provin din:
a. megacarioblastii
b. metamielocite
c. plasmocite
d. megacariocite
e. limfoblasti
a. anticorpii corespunzatori antigenelor A si B se numesc aglutinine
b. anticorpii corespunzatori antigenelor A si B se numesc aglutinogene
c. anticorpii corespunzatori antigenelor A si B sunt IgG
d. aglutininele nu traverseaza bariera placentara
e. determinarea grupelor de singe are la baza principiul izohemaglutinarii

a. aglutinogenele sunt notate cu A si B
b. aglutininele sunt notate cu si
c. aglutininele se gasesc pe suprafata eritrocitelor
d. aglutinogenele sunt anticorpi care se gasesc in plasma
e. aglutininele nu trebuie sa ajunga in contact cu aglutinogenele de acelasi fel pentru ca se produce
aglutinarea si liza hematiilor
344. Aglutinogenul A se gaseste:
a. pe eritrocitele de grup A II
b. pe eritrocitele de grup B III
c. pe eritrocitele de grup AB IV
d. pe eritrocitele de grup 0 I
e. in serul de grup A II
345. Aglutinogenul B se gaseste:
a. pe eritrocitele de grup A II
b. pe eritrocitele de grup B III
c. pe eritrocitele de grup AB IV
d. pe eritrocitele de grup 0 I
e. in serul de grup B III
346. Grupa A II poate dona la:
a. A II
b. B III
c. 0 I
d. AB IV
e. toate variantele
347. Grupa B III poate dona la:
a. A II
b. B III
c. 0 I
d. AB IV
e. toate variantele
a. grupa 0 I este donator universal
b. grupa AB IV este primitor universal
c. transfuziile peste 500 ml nu se fac niciodata cu singe izogrup
d. grupa AB IV este donator universal
e. grupa 0 I este primitor universal
a. persoanele Rh pozitive reprezinta 15% din populatie
b. persoanele Rh pozitive reprezinta 85% din populatie
c. persoanele Rh negative reprezinta 15% din populatie
d. persoanele Rh negative reprezinta 85% din populatie
e. antigenele Rh se gasesc pe eritrocite
350. Care sunt grupele de singe cel mai frecvent intilnite la caucazieni:
a. 0 I
b. A II
c. B III
d. AB IV
e.
Rh pozitiv

a. 80% din persoanele expuse la singe Rh pozitiv vor avea anticorpi anti-D
b. in mod normal nu exista aglutinine anti Rh care sa aglutineze propriile eritrocite ale persoanelor
Rh pozitive
c. determinarea Rh-ului este importanta pentru prevenirea bolii hemolitice a nou-nascutului
d. persoanele Rh negative primesc intotdeauna transfuzii cu singe Rh pozitiv
e. anticorpii anti-D pot fi produsi in sarcina la o femeie Rh negativa
352. Femeile cu Rh negativ
a. nu trebuie sa primeasca singe cu Rh pozitiv
b. produc anticorpi antiRh daca au o sarcina cu Rh pozitiv
c. pot fi imunizate pentru prevenirea aparitiei bolii hemolitice a nou-nascutului
d. nu au pe eritrocite aglutinogen D
e. au pe eritrocite aglutinogen D
353. Nu exista niciun pericol pentru copil daca:
a. ambii parinti sunt Rh negativ
b. ambii parinti sunt Rh pozitiv
c. mama este Rh negativ si tata Rh pozitiv
d. mama este Rh pozitiv si tata Rh negativ
e. toate variantele sunt adevarate
354. Manifestarile clinice ale incompatibilitatii Rh sunt:
a. icter
b. anemie
c. bradicardie
d. purpura hemoragica
e. eruptii cutanate
a. mama Rh negativ cu tata Rh pozitiv pot da nastere unui copil Rh negativ in 85% din cazuri
b. daca copilul este Rh negativ, ca si mama, nu are nicio consecinta pentru sarcinile viitoare
c. copilul Rh pozitiv poate sa-si imunizeze mama Rh negativ cu anticorpi anti-Rh cu ocazia primei
nasteri
d. gravidele cu Rh pozitiv trebuie sa-si verifice nivelul anticorpilor anti-Rh (anti-D) si sa urmeze
tratament
e. femeile cu Rh negativ trebuie sa primeasca transfuzii doar cu singe Rh negativ
356. In incompatibilitatea Rh:
a. apare hemoliza severa la copil
b. poate sa apara moartea fatului
c. bilirubina e scazuta postpartum
d. apare anemie
e. persista anticorpi maternali Ig A
357. Incompatibilitatea AB0 insarcina intre mama si fat:
a. este mai putin grava decit incompatibilitatea Rh
b. produce hemoliza
c. sunt implicate Ig G
d. Ig nu traverseaza placenta
e. poate sa apara daca mama a fost anterior sensibilizata prin antigene alimentare sau bacteriene
358. Testele efectuate mamei in incompatibilitatea Rh sunt:
a. citometria de flux
b.
c.
d.
e.
testul Coombs indirect

testul TORCH
numarul de reticulocite
examinarea maduvei osoase
359. Profilaxia in incompatibilitatea Rh se face la:

a. 28 saptamini de sarcina
b. 34 saptamini de sarcina
c. 14 saptamini de sarcina
d. 8 saptamini de sarcina
e. 20 saptamini de sarcina
360. Testele efectuate din singele fetal in incompatibilitatea Rh sunt:
a. testul Coombs direct
b. hemoleucograma
c. bilirubina directa si totala
d. VSH
e. proteina C reactiva
361. Hemoliza autoimuna produsa de medicamente apare dupa administrarea de:
a. peniciline
b. cefalosporine
c. chinidina
d. antinflamatoare
e. beta-blocante
362. Cauze de hemoliza autoimuna:
a. infectii virale
b. neoplasme
c. administrarea de medicamente
d. fracturile
e. ulcerul duodenal
363. Hemoglobinuria paroxistica nocturna este asociata cu:
a. sifilisul tertiar
b. parotidita epidemica
c. rujeola
d. conjunctivita
e. pneumonii
a. prin hemoliza sunt indepartate din circulatie eritrocitele imbatrinite
b. eritrocitele imbatrinite devin mai flexibile
c. hemoliza este un proces patologic
d. eritrocitele imbatrinite sunt fagocitate de macrofage
e. hemoliza se produce doar la nou-nascuti
365. Hemoglobina rezultata in urma hemolizei intravasculare este metabolizata in:
a. splina
b. rinichi
c. ficat
d. intestin
e. maduva osoasa
a. organismul raspunde la hemoliza cu scaderea numarului de reticulocite
b.
c.
d.
e.
hemoliza patologica actioneaza asupra tuturor eritrocitelor din circulatie

cind capacitatea maduvei osoase este depasita de pierderile prin hemoliza apare hemoliza
compensata
in mod normal exista un echilibru intre productia si distructia de eritrocite
prin hemoliza extravasculara se distrug 90% din eritrocitele imbatrinite
367. Testele care evidentiaza hiperdistructia eritrocitara:

a. bilirubina indirecta crescuta
b. urobilinogenul crescut
c. reticulocitoza
d. hiperplazie medulara
e. hemosiderinuria crescuta
368. Testele care evidentiaza hiperproductia compenstorie de eritrocite:
a. bilirubina indirecta crescuta
b. urobilinogenul crescut
c. reticulocitoza
e. hemosiderinuria crescuta
369. Testele specifice pentru hemoliza intravasculara:
a. reticulocitoza
b. hiperplazie medulara
c. hemosiderinuria crescuta
d. hemoglobinuria
e. hematuria
370. Anemiile hemolitice intracorpusculare:
a. eritrocitele au defecte structurale
b. sunt in general boli ereditare
c. sunt in general boli dobindite
d. defectul apare in mediul de viata al eritrocitelor
e. eritrocitele sunt normale
371. Anemiile hemolitice extracorpusculare:
a. eritrocitele au defecte structurale
b. sunt in general boli ereditare
c. sunt in general boli dobindite
d. defectul apare in mediul de viata al eritrocitelor
e. eritrocitele sunt normale
372. Manifestarile clinice din anemia hemolitica includ:
a. paloare
b. dispnee
c. fibrozarea pielii
d. predispozitie la infectii
e. eruptii cutanate
373. Manifestarile clinice din anemia hemolitica includ:
a. palpitatii
b. ameteli
c. astenie
d. dureri osoase
e. adenopatii
374. In anemia hemolitica apare:
a.
b.
c.
d.
e.
numar crescut de reticulocite

numar scazut de reticulocite
urobilinogen crescut
bilirubina indirecta scazuta
aplazie medulara
375. In anemia hemolitica apare:

a. numar crescut de reticulocite
b. urobilinogen crescut
c. LDH scazut
e. bilirubina indirecta scazuta
376. Pe frotiul de singe periferic in anemia hemolitica se observa:
a. hipocromie
b. sferocite
c. eritrocite in semn de tras la tinta
d. schizocite
e. devierea formulei leucocitare la stinga
377. Leucemia este:
a. expansiune neoplazica a celulelor hematopoietice in singele periferic
b. expansiune neoplazica a celulelor hematopoietice in maduva hematopoietica
c. expansiune neoplazica a celulelor limfoide
d. o proliferare a celulelor neoplazice mature
e. o boala a sistemului imun
378. Limfomul este:
a. expansiune neoplazica a celulelor hematopoietice in singele periferic
b. expansiune neoplazica a celulelor hematopoietice in maduva hematopoietica
c. expansiune neoplazica a celulelor limfoide
d. o proliferare a celulelor neoplazice mature
e. o boala a sistemului imun
a. in leucemie maduva osoasa este inlocuita cu celule neoplazice
b. in leucemie maduva osoasa este inlocuita cu tesut limfoid reactiv
c. in general in leucemii apare leucocitoza in singele periferic
d. in general in leucemii apare leucopenie in singele periferic
e. leucemiile afecteaza frecvent seria eritrocitara
a. in leucemii sunt frecvent afectate organele limfoide
b. celulele neoplazice in limfoame sunt mature sau imature
c. limfoamele afecteaza linia megacariocitara
d. inlocuirea maduvei induce pancitopenie
e. in leucemii apare frecvent leucocitoza
381. Limfomul este caracterizat prin:
a. anomalie fenotipica
b. monoclonalitate
c. policlonalitate
d. proliferare celulara fara modificari structurale
e. lipsa proliferarii
382. Hematopoieza se studiaza prin:
a.
b.
c.
d.
e.
examen citologic
examen histologic
imunofenotipare
biologie moleculara
teste cutanate

a. leucemiile sunt forme particulare de cancer
b. maduva hematopoietica este rezervorul secundar de elemente figurate ale singelui
c. celulele neoplazice produse in hematopoieza sunt rapid eliminate din organism
d. celulele neoplazice pot fi gasite in maduva osoasa
e. limfoamele sunt forme benigne de evolutie a leucemiilor
384. Leucemiile acute:
a. apar doar proliferari ale celulelor mature
b. apar proliferari ale celulelor imature
c. sunt implicate celule nediferentiate
d. sunt implicate celule partial diferentiate
e. beneficiaza de tratament chirurgical
a. LAM este frecventa la copii
b. LAL este frecventa la copii
c. LAM este frecventa la adulti
d. LAL este frecventa la adulti
e. leucemiile afecteaza mai frecvent sexul masculin
386. Nu sunt factori de risc pentru aparitia leucemiei acute:
a. substantele chimice
b. medicamentele
c. factorii genetici
d. reactiile de hipersensibilitate intirziata
e. infectiile bacteriene
387. Substantele chimice implicate in aparitia leucemiilor acute sunt:
a. benzenul
b. arsenicul
c. petrolul si produsele petroliere
d. oxalatul de calciu
e. fosfataza alcalina
388. Medicamentele implicate in aparitia leucemiilor acute sunt:
a. fenilbutazona
b. cloramfenicolul
c. agentii alchilanti
d. cefalosporinele de generatia a III-a
e. beta-blocantele
389. Urmatoarele boli sunt factori de risc pentru aparitia leucemiei acute:
a. anemia feripriva
b. sindromul Down
c. anemia aplastica
d. hemoglobinuria paroxistica nocturna
e. sindromul Raynaud
390. Agentii virali implicati in aparitia leucemiilor acute si a limfoamelor sunt:
a.
b.
c.
d.
e.
virusul leucemiei cu celule T a adultului

virusul leucemiei cu celule B a adultului
HIV
virusul Epstein-Barr
virusul citomegalic
391. Rezultatul expansiunii populatiei leucemice:

a. pancitopenie
b. insuficienta medulara
c. policitemie
d. stimularea hematopoiezei
e. anemia megaloblastica
392. Manifestarile clinice in leucemiile acute:
a. infectii
b. hemoragii
c. splenomegalie
d. fracturi osoase
e. anchiloza articulara
393. Manifestarile clinice in leucemiile acute:
a. febra
b. apetit crescut prin hipercatabolism
c. hipertrofie gingivala
d. hipertensiune arteriala
e. epistaxis
394. Examenul citologic in leucemiile acute:
a. recunoaste celulele blastice
b. numara blastii din maduva osoasa
c. foloseste anticorpi monoclonali
d. demonstreaza caracterul clonal al proliferarii
e. determina boala minima reziduala
395. Examenele de citogenetica si biologie moleculara utilizate in diagnosticul leucemiilor includ:
a. FISH
b. PCR
c. RT-PCR
d. mieloperoxidazele
e. hemoleucograma
396. Avantajele tehnicilor de biologie moleculara:
a. identificarea celulelor nediferentiate
b. demonstrarea caracterului clonal al proliferarii
c. studiaza boala minima reziduala
d. cost redus
e. determina agentii etiologici ai leucemiilor
397. Criteriile de remisiune completa:
a. < 5% blasti in maduva osoasa
b. > 10% blasti in singele periferic
c. 5-20% in maduva osoasa
d. doar proliferare extraganglionara
e. absenta altor determinari de boala
398. Tratamentul in leucemiile acute:
a.
b.
c.
d.
e.
are doua faze: inductie si postinductie

faza de postinductie se face cu chimioterapie agresiva
faza de inductie se face cu chimioterapie agresiva
faza de inductie trebuie sa obtina remisiune completa
faza de postinductie se face in doua etape
399. Neutropenia din leucemii predispune la:

a. infectii cu germeni oportunisti
b. infectii severe bacteriene
c. hemoragii cutanate
d. insuficienta renala
e. adenopatie
400. Debutul in leucemiile acute:
a. este lent, insidios
b. este rapid
c. paloare, febra
d. infectii, sindrom hemoragipar
e. asimptomatic
401. Debutul in LLC:
a. rapid
b. lent, asimptomatic
c. astenie fizica, psihica, palpitatii
d. leucocitoza cu neutrofilie
e. adenopatie, splenomegalie
402. Paraclinic in leucemiile acute:
a. anemie normocroma, normocitara
b. anemie megaloblatica
c. deviere la stinga a formulei leucocitare
d. hipocelularitate medulara
e. trombocitopenie
a. LLC este forma cea mai frecventa de leucemie
b. incidenta in LLC creste cu virsta
c. LLC este mai frecventa la barbati
d. in general proliferarea se face cu limfocite B
e. LLC are un debut acut
404. Paraclinic in LLC:
a. anemie normocroma normocitara
b. trombocitoza
c. leucocitoza cu limfocitoza
d. leucocitoza cu limfoblasti
e. trombocitopenie
405. Leucemia mieloida cronica:
a. are frecventa crescuta la copii
b. e prezent cromozomul Philadelphia
c. prolifereaza celulele liniei mieloide
d. apare splenomegalie
e. prolifereaza celulele liniei limfoide
406. Manifestarile ganglionare din limfoame sunt:
a.
b.
c.
d.
e.
dure
nedureroase
insotite de semne celsiene
persista citeva zile
rar intilnite
407. Boli asociate cu risc crescut pentru limfoame:

a. poliartrita reumatoida
b. lupusul eritematos sistemic
c. infectiile virale cu virusul Epstein-Barr si HTLV
d. infectiile virale cu HIV
e. hipergammaglobulinemia dobindita
408. Printre colagenozele majore se numara:
c. spondiloza cervicala
d. poliarterita nodoasa
e. periartrita scapulo-humerala
409. Printre colagenozele majore se numara:
a. dermatomiozita
b. sclerodermia
c. conjunctivita
e. artroza
410. In patogenia bolilor de colagen sunt implicate reactii de hipersensibilitate de tip:
a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V
411. Leziunile anatomopatologice intilnite in bolile autoimune sistemice sunt:
a. vasculita
b. leziunile degenerative ale tesutului conjunctiv interstitial
c. leziunile necrotice ale tesutului conjunctiv interstitial
d. macroangiopatia
e. depozitele de amiloid
412. Care din urmatoarele boli autoimune sunt mai frecvent diagnosticate la sexul feminin:
b. dermatomiozita
c. sclerodermia
413. Care din urmatoarele boli autoimune sunt mai frecvent diagnosticate la sexul feminin:
d. dermatomiozita
e. sclerodermia
414. Care din urmatoarele boli autoimune sunt mai frecvent diagnosticate la sexul masculin:
a.
b.
c.
d.
e.
poliarterita nodoasa
spondilita anchilozanta
lupusul eritematos sistemic
dermatomiozita
sclerodermia
415. Pe ce tip de tesuturi tinta se fixeaza anticorpii citotoxici:

a. la nivelul vaselor
b. la nivelul sinovialelor
c. seroase
d. tesut conjunctiv
e. tesut adipos
416. Ce celule participa la actiunea anticorpilor citotoxici:
a. macrofage
b. neutrofile
c. eritrocite
d. hepatocite
e. trombocite
417. In bolile autoimune complexele imune se depun in:
a. jonctiunea dermo-epidermica
b. glomeruli renali
c. seroase
d. sinoviale
e. epiderm
418. Factorii chemotactici mobilizeaza:
a. limfocitele
b. polimorfonuclearele
c. macrofagele
d. trombocitele
e. eritrocitele
419. In perioada de activitate a bolilor autoimune in sangele periferic scade nivelul:
a. limfocitelor T 4
b. limfocitelor T 8
c. eozinofilelor
d. bazofilelor
e. monocitelor
420. Ce tip de celule prezinta deficite in sinteza de interferoni in bolile autoimune:
a. neutrofilele
b. limfocitele T
c. limfocitele B
d. eozinofilele
e. bazofilele
421. Autoanticorpii specifici sunt:
a. anti ADN
b. antinucleoproteine
c. anticardiolipinici
d. anti-eritrocit
e. anti-leucocitari
422. Autoanticorpii nespecifici sunt:
a.
b.
c.
d.
e.
anti ADN
antinucleoproteine
anticardiolipinici
anti-eritrocit
anti-leucocitari
423. Mecanismele autoimune din cadrul hiperreactivitatii de tip IV implica:

a. limfocite citotoxice
b. limfocite nule
c. limfocite killer
d. macrofage
e. neutrofile
424. Citopenia in bolile autoimune este data de anticorpii:
a. anti ADN
b. antinucleoproteine
c. anti-eritrocit
d. anti-leucocitari
e. anti-trombocit
425. Factorii de risc in bolile autoimune sistemice sunt:
a. predispozitie genetica
b. infectii virale repetate
c. medicamente
d. alimentatie
e. fumat
426. Modificarile genetice in colagenoze afecteaza:
a. maturarea macrofagelor
b. sinteza de interleukine
c. fractiunile complementului seric
d. nivelul seric al acidului uric
e. maturarea trombocitelor
427. Medicamentele care produc reactii colagen-like sunt:
a. procainamida
b. hidralazina
c. contraceptivele orale
d. antihistaminicele
e. antiinflamatoarele nesteroidiene
428. Manifestarile cutanate din lupusul eritematos sistemic includ:
a. eruptie eritematoscuamoasa in forma de fluture
b. urticarie
c. ulceratii bucale si nazo-faringiene
d. fibrozarea pielii
e. eruptie purpurica
429. Principalele leziuni din lupusul eritematos sistemic sunt:
a. cutanate
b. renale
c. hematologice
d. ale articulatiei sacroiliace
e. ale articulatiei mainii
430. Complexele imune din lupusulul eritematos sistemic se depun in special in:
a.
b.
c.
d.
e.
glomerulii renali
seroase
vase
tesut interstitial
tesut adipos
431. Fenomenele sistemice in lupusul eritematos sistemic includ:

a. febra
b. astenie
c. exsudate pleuropericardice
d. policitemie
e. leucocitoza
432. Manifestarile mio-articulare din lupusul eritematos sistemic includ:
a. poliartrita articulatiilor mici
b. poliartrita articulatiilor mari
c. mialgii
d. afectarea articulatiilor sacroiliace
e. afectarea articulatiilor lombosacrate
433. Manifestarile renale din lupusul eritematos sistemic includ:
a. proteinurie
b. hematurie
c. hipertensiune arteriala de cauza renala
d. cetonurie
e. cistita
434. Manifestarile hematologice din lupusul eritematos sistemic includ:
a. anemie
b. leucopenie
c. neutrofilie
d. eozinofilie
e. micropoliadenopatie
435. Manifestarile neurologice din lupusul eritematos sistemic includ:
a. neuropatie
b. cefalee
c. convulsii
d. hipertensiune intracraniana
e. fotofobie
436. Manifestarile cardiopulmonare din lupusul eritematos sistemic includ:
a. pleurita
b. pericardita
c. endocardita
d. miocardita
e. pneumonia
437. In lupusul eritematos sistemic apar anticorpi:
a. anti ADN
b. antinucleari
c. anti-CMV
d. anti-leucocitari
e. anti-HCV
438. In lupusul eritematos sistemic apar urmatoarele modificari:
a.
b.
c.
d.
e.
limfocite T 4 scazute
limfocite T 8 scazute
limfocite T 4 crescute
limfocite T 8 crescute
interferon crescut

a. limfocite T 4 crescute
b. limfocite T 8 crescute
c. interferon scazut
d. IL 2 scazuta
e. prezenti anticorpi antinucleari
a. limfocite T 4 scazute
b. limfocite T 8 scazute
c. interferon crescut
d. IL 2 crescuta
e. prezenti anticorpi antinucleari
441. Manifestarile hematologice din lupusul eritematos sistemic includ:
a. prezenta limfoblastilor in sangele periferic
b. trombocitopenie
c. devierea formulei leucocitere la stanga
d. sangerari cutanate
e. test Coombs negativ
442. Obiectivele tratamentului in lupusul eritematos sistemic includ:
a. combaterea procesului autoimun
b. intarzierea instalarii leziunilor viscerale
c. combaterea fenomenelor de malabsorbtie si maldigestie
d. combaterea tulburarilor de ritm cardiac
e. vindecarea fara sechele
443. Factorii de risc implicati in aparitia poliartritei reumatoide sunt:
a. ereditatea
b. infectiile virale
c. infectiile cronice de focar
d. dislipidemia
e. diabetul zaharat
444. Stadiile de boala in poliartrita reumatoida sunt:
a. deformant
b. anchilozant
c. sclerozant
d. algic
e. inflamator
445. In stadiul algic din poliartrita reumatoida apar:
a. dureri si redoare poliarticulara in articulatiile mici ale mainii
b. artrita care afecteaza coatele, genunchii, gleznele
c. devierea ulnara a mainii
d. fenomene Raynaud
e. conjunctivita
446. In stadiul algic din poliartrita reumatoida artrita are urmatoarele caractere:
a.
b.
c.
d.
e.
afecteaza articulatiile mici ale mainii

afecteaza articulatiile lombosacrate
e insotita de caldura locala, tumefactie si roseata
este simetrica
are debut lent, insidios
447. In stadiul inflamtor din poliartrita reumatoida apar:

a. poliartrita simetrica
b. atrofia muschilor mainii
c. artrita trenanta la antiinflamatorii nesteroidiene
d. devierea ulnara a maiinii
e. fibroza pulmonara
448. Stadiul deformant din poliartrita reumatoida este caracterizat prin:
a. devierea ulnara a maiinii
b. atrofie articulara
c. prezenta nodulilor reumatoizi
d. cardiomiopatie
e. fibroza tubului digestiv
449. In stadiul de anchiloza din poliartrita reumatoida apar:
a. mobilitate articulara compromisa
b. distrofie cutaneo-mucoasa
c. fibroza pulmonara interstitiala
d. cardiomiopatie
e. eruptie eritematoasa in placarde
450. Modificarile paraclinice in poliartrita reumatoida:
a. VSH scazut
b. anemie
c. factor reumatoid negativ
d. fibrinogen scazut
e. raportul limfocitelor T4/ T8 scazut
451. Modificarile paraclinice in poliartrita reumatoida:
a. VSH crescut
b. proteina C reactiva pozitiva
c. fibrinogen scazut
d. raportul limfocitelor T4/ T8 crescut
e. hemoglobina si hematocrit scazute
452. Tratamentul medicamentos din poliartrita reumatoida include:
a. antiinflamatorii nesteroidiene
b. antibiotice
c. imunosupresoare
d. antivirale
e. saruri de aur
453. Spondilita anchilozanta este o boala autoimuna care:
a. afecteaza articulatiile mici ale mainii
b. are evolutie acuta
c. afecteaza articulatiile sacroiliace
d. afecteaza articulatiile coloanei vertebrale
e. evolueaza catre anchiloza
454. Factorii de risc implicati in aparitia spondilitei anchilozante sunt:
a.
b.
c.
d.
e.
infectiile cu enterovirusuri
infectiile bacteriene cu Salmonella
infectiile uretrale cu Chlamydia
infectiile cu virusul Epstein-Barr
infectiile cu virusul hepatitei B
455. In faza sacrolombara a spondilitei anchilozante:

a. durerea este simetrica
b. iradiaza spre fata posterioara a coapsei
c. apare mai ales noaptea si dimineata
d. este accentuata de efortul fizic
e. cedeaza la repaus
456. In faza sacrolombara a spondilitei anchilozante apar:
a. nevralgii intercostale
b. dureri nocturne si matinale
c. cifoza dorsala
d. accentuarea curburilor coloanei vertebrale
e. mialgii lombare
457. In stadiile avansate ale spondilitei anchilozante apar:
a. fenomene de insuficienta vertebro-bazilara
b. rigidizarea coloanei
c. Ag HLA B 27 negativ
d. sensibilitate la percutia coloanei vertebrale
e. dureri simetrice in articulatia mainii
458. Manifestarile clinice in spondilita anchilozanta includ:
a. conjunctivita
b. mialgiile lombare
c. dureri in musculatura cefei
d. adenopatii supraclaviculare
e. splenomegalie
459. Sclerodermia este o boala autoimuna caracterizata prin:
a. artrita simetrica a articulatiilor mici ale mainii
b. evolutie lenta
c. fibroza difuza a pielii si tubului digestiv
d. prezenta complexelor imune
e. deformarea coloanei vertebrale
460. Fenomenul Raynaud:
a. este o criza vasomotorie
b. evolueaza in 3 timpi: paliditate, cianoza, recolorare
c. apare la caldura
d. apare frecvent in bolile imune
e. apare in fazele avansate ale sclerodermiei
461. Manifestarile digestive in sclerodermie sunt:
a. esofagita
b. maldigestia
c. malabsorbtia
d. litiaza biliara
e. ulcerul duodenal
462. Manifestarile cutanate in sclerodermie sunt:
a.
b.
c.
d.
e.
fibroza pielii
eruptia in fluture
fenomenele Raynaud
faciesul de icoana bizantina
eruptia veziculara
463. Manifestarile renale in sclerodermie sunt:

a. proteinurie
b. hematurie
c. hipertensiunea arteriala de origine renala
d. anemia hemolitica microangiopatica
e. hipotensiunea arteriala de origine renala
464. Manifestarile cardiace in sclerodermie sunt:
a. insuficienta aortica
b. tulburari de ritm
c. insuficienta cardiaca
d. pericardita
e. endocardita
465. Manifestarile pulmonare in sclerodermie sunt:
a. hipertensiunea pulmonara
b. insuficienta pulmonara
c. dispneea
d. cianoza
e. pneumotoraxul
a. dermatomiozita se manifesta cu eruptie eritematoscuamoasa
b. in polimiozita apare atrofie musculara
c. dermatomiozita si polimiozita se asociaza frecvent cu neoplasme viscerale
d. afecteaza mai frecvent femeile intre 70 si 80 ani
e. afecteaza mai frecvent barbatii intre 30 si 50 ani
467. Mecanismul de producere a polimiozitei si dermatomiozitei include:
a. reactii de hipersensibilitate limfocitotoxica
b. anticorpii anti-muschi
c. anticorpii anti-tegument
d. anticorpii anti-trombocit
e. anticorpii anti-factorii coagularii
468. Poliarterita nodoasa este o boala autoimuna caracterizata prin:
a. vasculita inflamatorie nespecifica cu caracter necrozant sistemic
b. frecventa crecuta la barbati
c. evolutie localizata
d. se asociaza cu infectii virale
e. evolueaza catre infarcte viscerale
469. Paraclinic in poliarterita nodoasa:
a. VSH crecut
b. Ag HBs pozitiv
c. Ac anti HIV pozitiv
d. gamma-globuline crescute
e. eozinofilie
470. Bolile imune organ-specifice afecteaza:
a.
b.
c.
d.
e.
tiroida
stomacul
pancreasul
faringele
organitele intracelulare
471. Bolile imune organ-specifice afecteaza:

a. glandele suprarenale
b. pielea
c. musculatura striata
d. tesutul adipos
e. tesutul conjunctiv
472. In diabetul zaharat tip I apar urmatorii auto-anticorpi:
a. anti-insule Langerhans
b. anti-membrana plasmatica a celulelor
c. anti-receptor pentru insulina
d. anti-muschi striat
e. anti-membrana bazala a stratului malpighian
a. anticorpii anti-substanta intercelulara a stratului malpighian (anti-desmozomi) sunt diagnosticati
prin imunofluorescenta
b. anticorpii anti-substanta intercelulara a stratului malpighian (anti-desmozomi) apar in pemfigusul
bulos
c. nu exista corelatie intre titrul anticorpilor anti-desmozomi si evolutia pemfigusului bulos
d. in pemfigusul bulos apar si anticorpi anti-membrana bazala a stratului malpighian
e. anticorpi anti-membrana bazala a stratului malpighian se detecteaza prin reactii de latex-aglutinare
474. Anticorpii antimicrosomali tiroidieni:
a. apar in tiroidita Hashimoto
b. apar in mixedemul primitiv al adultului
c. au titru foarte crescut in cancerul tiroidian
d. nu sunt detectati in boala Graves
e. se determina prin imunofluorescenta indirecta si hemaglutinare pasiva
475. Anticorpii anti-receptori pentru TSH:
a. sunt anticorpi stimulanti ai functiei tiroidiene
b. sunt anticorpi blocanti ai functiei tiroidiene
c. apar in boala Graves
d. apar numai in mixedemul primitiv
e. titrul lor nu este in corelatie cu evolutia bolii
a. anticorpii anti-stomac apar in anemiile prin deficit de vitamina B 12
b. anticorpii anti-factor intrinsec nu sunt implicati in patologia digestiva
c. anticorpii anti-factor intrinsec sunt anticorpi blocanti, impiedica legarea vitaminei B12
d. anticorpii anti-microsomali gastrici apar in anemia Biermer si tiroidita autoimuna
e. anticorpii anti-microsomali gastrici sunt caracteristici pentru bolile autoimune sistemice
477. Autoanticorpii specifici de organ sunt:
a. anti-membrana glomerulara
b. anti-miocard
c. anti-hipofiza
d. anti-nucleari
e. anti-organite intracelulare
478. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la tolerana imunologic:

a. Este asigurata prin limfocitele B
b. Este asigurata prin limfocitele T
c. Este o lipsa de rspuns general fa de toate antigenele cu care sistemul imun vine in contact
d. Toleranta celulelor B implica deletia clonala in maduva hematopoietica a celulelor ce exprima
anticorpi autoreactivi
e. Toleranta celulelor B implica permiterea supravietuirii celulelor care exprima anticorpi
autoreactivi in stare de inactivitate funcional
479. Alegeti raspunsurile greitereferitoare la tolerana imunologica indusa artificial in vivo:
a. Inocularea de celule alogenice la adultul imunocompetent dupa terapie imunosupresoare
b. Toleranta tesuturilor transplantate se poate obtine prin administrare de anticorpi monoclonali
antiCD4 si anti CD8
c. Toleranta pentru limfocitele T din splina si timus este indusa cu doze mari de antigene in cateva
zile
d. Toleranta pentru limfocitele B din splina sunt necesare doze foarte mici de antigen si apare in
cateva ore
e. Epuizarea clonala apare dupa stimulare antigenica repetata printun raspuns imun puternic
480. Alegeti raspunsurile greite referitoare la tolerana imunologica indusa artificial in vivo
a. Mentinerea tolerantei induse artificial in vivo se realizeaza prin persistenta antigenului
b. O concentratie de antigen peste un anumit prag duce la reaparitia resposivitatii fata de acesta
c. c.Exista metode de inducere a tolerantei imunologice specifice prin mecanisme centrale
d. Exista metode de inducere a tolerantei imunologice specifice prin mecanisme periferice
e. Promoveaza toleranta fata de grefel de esuturi si organe
481. Alegeti raspunsurile greite referitoare la tolerana imunologica:
a. Toleranta imunologica indusa artificial in vivo are rol in controlul reaciilor de hipersensibilitate
b. Toleranta imunologica indusa artificial in vivo are rol in controlul bolilor autoimune
c. In bolile autoimune apar autoanticorpi si celule T autoreactive
d. Iradierea scade toleranta imuna
e. Ciclosporina A este un medicament folsit pentru scaderea tolerantei imune
482. Alegeti raspunsurile greite referitoare la bolile autoimune:
a. In bolile autoimune organ specifice autoanticorpii sunt directionati impotriva unor componente
celulare
b. b.Bolile autoimune nu pot afecta pielea si musculatura striata
c. Bolile autoimune sunt in legatura cu factorii de mediu mai frecvent decat cu factorii genetici
d. Diabetul zaharat este o boala autoimuna de organ
e. Boala Addison este o boala autoimuna a glandelor suprarenale cu hipocorticism
a. Autoanticorpii ndreptai mpotriva receptorilor hormonali pot mima functia hormonului respectiv
b. Tireotoxicoza este o boala in care au fost identificati autoanticorpi antireceptori tiroidieni
c. Autoanticorpii pot apare printro reactie intre un factor de mediu di un antigen propriu
d. Agentii infectiosi nu au rol in aparitia autoanticorpilor
e. Exista medicamente ce pot induce formarea autoanticopilor
a. Limfocitele de tip T helper sunt stimulate de antigenele din organele afectate
b. Limfocitele autoreactive sunt stimulate in bolile autoimune
c. La individul normal limfocitele autoreactive sunt controlate prin diferite mecansime
d. In tiroidita autoimuna Hashimoto apar anticorpi anti- microsomali tiroidieni la 10% din pacienti
e. Anemia pernicioasa Biermer apare prin deficit de factor extrinsec

a. In tiroidita Hashimoto apar anticorpii anti receptori pentru TSH
b. Anticorpii anti receptori pentru TSH stimulanti produc boala Graves (hipertiroidia)
c. Anticorpii anti receptori pentru TSH blocani produc mixedemul primitiv (hipotiroidia)
d. Anticorpii stimulanti ai cresterii tiroidien apar in gua autoimun cu hiperfuncie tiroidian
e. n tiroidita Hashimoto nu apar anticorpii anti- tireoglobulina
a. a.In boala Addison apar anticorpi antisuprarenale, cu afectarea corticosuprarenalei
b. In dibetul zaharat de tip II apar anticorpi anti-celule pancreatice producatoare de insulina
c. n miastenia gravis apar anticorpi antiepiderma
d. In miastenia gravis apar anticorpi anti-muchi striat
e. In miastenia gravis apar anticorpi anti receptori de acetilcolina
487. Alegeti raspunsurile greite referitoare la anticorpii antinucleari:
a. Anticorpii antinucleari totali sunt ndreptai mpotriva antigenelor nucleare
b. Anticorpii antinucleari totali caracterizeaza bolile autoimune sistemice de tip lupus eritemoatos
sistemic (LES)
c. Un rezultat negativ ( absenta anticorpilor nucleari) exclud diagnosticul de LES
d. Anticorpii anti-ADN nativ sunt mai putin specifici pentru LES
e. Anticorpii anti-ADN nativ se ntlnesc frecvent i in alte boli autoimune
488. Alegeti raspunsurile greite referitoare la anticorpii antinucleari:
a. Anticorpii anticentromer apar in slerodermie si sindrom Raynaud
b. Anticorpii anti membrana nucleara sunt specifici pentru ciroza biliara produsa de virusurile
hepatitelor B si C
c. Autoanticorpii din bolile imune se evidentiaza in laborator din serul pacientilor prin reactia
imunoenzimatica ELISA
d. Anticorpii anti membrana nucleara se detecteaza prin metoda de imunofluorescenta directa
e. Anticorpii anti membrana nucleara se detecteaza prin metoda de imunofluorescenta indirecta
489. Alegeti raspunsurile greite referitoare la anticorpii anti-organite intracitoplasmatice:
a. Anticorpii antimitocondriali apar la 95% din pacientii cu ciroza biliara primitiv
b. Anticorpii antimitocondriali apar i in bolile asociate cirozei biliare primitive
c. Anticorpii anti-muschi neted apar in miastenia gravis
d. Anticorpii anti-muschi neted (SMA) sunt importanti pentu urmarirea evolutiei hepatitei autoimune
de tip I
e. E. Anticorpii anti-KLM3 se asociaza cu hepatita cronica produsa de virusul hepatitic C
490. Alegeti raspunsurile greite referitoare la anticorpii anti-celule si anti-proteine din snge:
a. apar in anemiile hemolitice autoimune
b. sunt autoanticorpi anti-leucocitari
c. Pot fi imunoglobuline anti-Rh
d. Anticorpii antiplachetari sunt de tip IgM
e. Anticorpii antiplachetari apar in purpura trombocitopenica idiopatica s in fazele avansate ale
sidnroamelor limfoproliferative cronice
491. Alegeti raspunsurile greite referitoare la auto anticorpii anti-imunoglobuline:
a. Factorii reumatoizi (FR) sunt autoanticorpi cu specificitate pentru IgG
b. Factorii reumatoizi apar in poliatrita reumatoida
c. Factorii reumatoizi sunt prezenti in 100% din cazurile de poliartrita reumatoida
d. Factorii reumatoizi nu apar in alte boli autoimune
e. FR se evidentiaza prin reactia Waaler Rose, latex aglutinare i metoda imunoenzimatica ELISA
492. Alegeti raspunsul greite referitor la transplant:
a. Prognosticul pe termen lung de peste 5 ani este de 100%
b.
c.
d.
e.
Prognosticul posttransplant nu este influentat de terapia imunosupresoare

Terapia imunosupresoare are efecte adverse minime asupra pacientului care a primit transplantul
Terapia imunosupresoare are rol in mentinerea functionalitatii organului transplantat
Rejetul acut apare mai frecvent in primele 6 luni posttransplant
493. Alegeti raspunsurile greite referitoare la transplant:

a. Nu exista posibilitatea transmiterii virusurilor herpetice de la donator la primitor
b. cea mai scurta rata de supravietuire pe termen lung posttransplant este atunci cand organul este
prelevat de la un cadavru
c. Cea mai mare rata de supravietuire posttransplant se obtine atunci cand donatorul este un parinte
d. Copiii si parintii au HLA identice
e. transfuziile efectuate la primitor pretransplant cresc procentul de supravietruire a grefei pe termen
lung
a. Reusita unui transplant este influentata de starea anatomico- functionala a organului transplantat
b. Reusita unui transplant nu este influentata de starea fiziologica a donatorului
c. Exista situatii in care donatorul este o persoana nenrudita cu primitorul de organ
d. Infectiile reprezinta o cauza principala a complicatiilor posttransplant
e. Rejetul acut este intotdeauna ireversibil
a. Rejetul supraacut prin mecanism imunitar este refractar la terapia imunosupresiva standard
b. Pacientii care au anticorpi citotoxici antiantigene anti HLA resping aproape imediat grefa
c. Pretransplant se face obligatoriu screeningul anticorpilor citotoxici fata de o gama largita limfocite
d. Terapia imunosupresoare reduce capacitatea limfocitelor B de a se transforma in plasmocite
e. Terapia imunosupresoare nu reduce capacitatea limfocitelor T de a recunoaste antigene straine
a. Rejetul cronic de rinichi apare ca o fibroza interstitiala
b. Rejetul cronic de rinichi apare in proportie de 30-40% in 5 ani posttransplant
c. Ficatul este organul transplantat cel mai frecvent afectat de rejetul cronic
d. Exista un tratament standard pentru rejetul cronic de organ
e. Rejetul cronic de plaman evolueaza ca o brosnita obliteranta
497. Alegeti raspunsurile greite referitoare la rejetul de organ posttransplant:
a. Limfocitul T helper recunoaste direct antigenele intacte ale celulelor organului transplantat
b. Limfocitul T helper poate fi activat prin intermediul celulelor prezentatoare de antigen (APC)
c. Limfocitul T este efectorul mecanismului de respingere a grefei
d. Limfocitul T helper prezinta pe suprafata markeri de tip CD8
498. Alegeti raspunsurile greite referitoare la reactia grefa contra gazda:
a. Reactia grefa contra gazda apare in transplantul de rinichi
b. Reactia grefa contra gazda apare in transplantul de maduva osoasa (MO)
c. Reactia grefa contra gazda nu apare in cazul transfuziilor de snge
d. Limfocitele T din testutul transplantat ataca antigenele de origine straina de pe celulele primitorului
e. Primitorul este imunologic incompetent
a. In reactia grefa contra gazda apare o eruptie tegumentara veziculara si descuamare
b. In formele severe ale reactiei grefa contra gazda apare diareea si sindromul de malabsorbtie
c. Raportul crescut limfocite CD4/CD8 semnifica posibilitatea rejetului
d. Rejetul cronic de cord se manifesta ca o boala coronariana progresiva
e. Monitorizarea biologica posttransplant nu include evaluarea imunologice nespecifice a gazdei ci
doar a imunitatii specifice

a. markerii asociati tumorii sunt reactanti de faza acuta
b. markerii asociati tumorii semnaleaza activarea sistemului imun
c. markerii derivati din tumoare reflecta raspunsul organismului la lezarea tesutului prin crestere
neoplazica
d. markerii derivati din tumoare pot fi citokine
e. exemple de markeri derivati din tumoare: CA 125, CA 15-3, CA 19-9
a. recoltarea markerilor tumorali se face numai dupa tratament
b. markerii tumorali au un timp de injumatatire de citeva zile
c. o scadere de 50% semnifica remisia bolii
d. lipsa markerilor tumorali nu inseamna absenta neoplaziei
e. majoritatea markerilor tumorali sunt specifici pentru un singur tip de cancer
502. In cancerul de sin cresc urmatorii markeri tumorali:
a. CA 15-3
b. antigenul carcino-embrionar
c. creatin-kinaza
d. CA 27.29
e. PSA
503. In cancerul de prostata cresc urmatorii markeri tumorali:
a. creatin-kinaza
b. fosfataza acida prostatica
c. PSA
d. CA 15-3
e. Calcitonina
504. In cancerul de prostata cresc urmatorii markeri tumorali:
a. creatin-kinaza
b. antigenul carcino-embrionar
c. CA 50
d. receptori celulari pentru estrogen si progesteron
e. catecolamina
505. Care sunt afirmatiile adevarate referitoare la infectia HIV:
a. raportul limfocitelor CD 4/CD 8 creste
b. apare limfonenie
c. numarul limfocitelor CD 4 este in corelatie cu progresia imunodepresiei
d. testele imunologice se fac pentru modularea terapiei antivirale
e. numarul limfocitelor CD 4 se determina prin citometrie in flux
506. Pentru diagnosticarea imunodeficientelor se folosesc urmatoarele teste:
a. reactii intradermice de sensibilitate intirziata
b. teste functionale ale limfocitelor B si T
c. evaluarea metabolismului lipidic
d. determinarile cantitative ale proteinelor serice
e. determinarile cantitative ale claselor si subclaselor de imunoglobuline
507. Pentru diagnosticarea imunodeficientelor se folosesc urmatoarele teste:
a. imunoelectroforeza
b. imunodifuzia radiala
c. ELISA determinari imunoglobuline
d. dozari hormonale
e. studierea functiilor celulelor fagocitare
508. Alegeti raspunsurile greite referitoare la reglarea raspunsului imun de ctre sistemul nervos si
sistemul endocrin:
a. Stressul sau frica influenteaza dezvoltarea i migrarea limfocitelor
b. Stressul sau frica nu influenteaza capacitatea de rspuns imun
c. Stressul reduce capacitatea sistemului imun de a rspunde eficient la agresiunea antigenica
d. Sistemul nervos nu actioneaza direct pe celulele imune
e. Sistemul nervos actioneaza asupra limfocitelor prin modularea fluxului sanguin din vase
sistemul endocrin:
a. tesuturile limfoide primare sunt inervate de sistemul nervos simpatic
b. tesuturile limfoide secundare nu sunt inervate de sistemul nervos simpatic
c. fibrele nervilor sunt asociate cu vasele de sange si limfocitele si macrofagele
d. cresterea fluxului sanguin in ganglionii limfatici nu influenteaza migratia limfocitelor in tesuturi
e. Limfocitele primesc semnale direct de la nervii simpatici
sistemul endocrin:
a. Zona T a pulpei albe a splinei este strabatut de fibrele noradrenergice
b. Cortexul ganglionilor limfactici este strabatut de fibrele noradrenergice
c. Fibrele noradrenergice din cortexul ganglionilor limfatici nu au butoni incarcati cu
neurotransmitatori in apropierea muchilor netezi ai vaselor de sange
d. Limfocitele nu primesc semnale directe prin neurotransmitatori de la nervii simpatici
e. Catecolaminele determina o migrare crescuta a limfocitelor din organele limfoide secundare
sistemul endocrin:
a. Numarul limfocitelor din circulatia periferica nu este influentata de ciclul diurn (zi/noapte)
b. Numarul limfocitelor atinge valori maxime la miezul noptii
c. Numarul mononuclearelor atinge valori maxime in timpul zilei
d. Corticosteroizii eliberati din suprarenala au efect de crestere a raspunsului imun
e. Corticosteroizii sunt produsi in suprarenala sub controlul hormonilor adrenocorticotropi (ACTH)
sistemul endocrin:
a. Hormonul adrenocorticotrop (ACTH) este produs de glanda tiroida
b. Limfocitele si macrofagele participa la controlul sintezei de corticosteroizi prin producerea de
ACTH
c. Hormonul adrenocorticotrop ACTH inhiba limfocitele B si producerea de anticorpi
d. Hormonul adrenocorticotrop ACTH stimuleaza limfoctele T si raspunsul imun celular
e. Limfocitele primesc semnale direct de la nervii simpatici
513. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la fenomenul inflamator:
a.Reprezinta un proces de aparare fata de agresiunile chimice
b. Reprezinta un proces de aparare fata de agresiunile infecioase
c. Nu reprezinta un proces de aparare fata de agresiunile fizice
d.Nu apare in fenomenele de hipersensibilitate
e. Este prezent in bolile autoimune
514. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la medicamentele utilizate in reducerea inflamatiei:
a.Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sunt folosite in terapia inflamatiilor acute articulare
b. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) nu sunt folosite in terapia inflamatiilor cronice articulare
c. Majoritatea AINS actioneaza ca inhibitori neselectivi ai ciclooxigenazei
d. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sunt antagonisti de prostaglandine
e. Glucocorticoizi se pot folosi in n tratamentul bolilor reumatice
515. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la medicamentele utilizate in bolile sistemului imun:
a. Azatioprina scade imunitatea prin inhibarea dezvoltarii limfocitelor T.
b. Azatioprina creste aprarea imuna si este folosita in tratamentul bolilor autoimune
c. Ciclofosfamida este un medicament citostatic dar poate fi folosit si ca imunosupresiv cu actiune foarte
scazuta.
d. Sulfasalazinul este o sulfonamida antibacteriana si este folosit in tratamentul colitei ulcerative si in boala
Crohn.
e.Sarurile de aur sunt folosite in tratamentul poliartritei reumatoide
516. . Alegeti raspunsurile corecte referitoare la medicamentele utilizate in bolile sistemului imun:
a.Ciclosporina A are efect imunosupresiv prin inhibitia sintezei de citokine
b. Tacrolimus (FK506) este un antibiotic din clasa macrolide folosit pentru imunosupresie
c. Rapamicina creste actiunea interleukinei 2
d. Mycofenolatul este un imunosupresor folosit cu rezultate bune in tratamentul respingerii transplantului
e. Leflunomida este un imunodepresiv ce inhiba in egala masura limfocitele B si T.
517. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la anticorpii monoclonali:
a. Anticorpi monoclonali sunt produsi de o clona de celule care rezulta din fuziunea dintre celulele splenice
si celulele mielomatoase
b. Celula din care se vor obtine anticorpii monoclonali este un hibrid
c. Celulele mielomatoase sunt celule neoplazice
d. Celulele mielomatoase produc imunoglobuline
e. Mielomul este o neoplazie a plasmocitelor
a. Plasmocitele deriva din limfocitele T
b.Celulele mielomatoase dobndesc imortalitate in cultura
c. Hibridomul se obtine din celulele splenice ale soarecelui imunizat cu un antigen si celulele mielomatoase
d.Fuziunea intre celule este inhibata de substante chimice de tip polietilen glicol
e. Anticorpii monoclonali sunt eficienti in tratarea artritei reumatoide, artritei psoriazice si spondilitei
ankilopoetice
a. Alemtuzumab este un anticorp monoclonal utilizat in tratamentul leucemiei limfatice cronice
b. Infliximabul este folosit pentru tratamentul bolilor autoimune severe ( psoriazis, boala Crohn, artrita
reumatoida)
c. Bevacizumabul ( Avastin) inhiba cresterea tumorala prin blocarea formarii de vase noi de sange , folosit
in cancerul colrectal
d. Basiliximab (Simulect) este folosit pentru cresterea raspunsului imun in infectii
e. Ibritumomab tiuxetan ( Zevalin) este utilizat in radioterapia cu anticorpi monoclonali in unele forme de
limfom non- Hodgkin cu celule B

Imunologie Anul II F Sem II

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Imunologie Anul II F Sem II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII I INOVRII

UNIVERSITATEA OVIDIUS din CONSTANA

CATEDRA NR. I - DISCIPLINE FARMACEUTICE

TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL LA

Sef Catedra I Discipline Farmaceutice

Sef Disciplina IMUOLOGIE, IMUNOPATOLOGIE

C1 este o opsonina puternica

9. Componenta C3 a complementului determina:

se datoreaza prezentei unor secvente de aminoacizi in regiunea variabila

17. Variabilitatea allotipica:

25. Care este afirmatia falsa:

In vaccinul DTP componenta pertussis actioneaza ca un adjuvant aditional pentru toxoizi

33. Alegeti raspunsul gresit referitor la vaccinul anti-haemophilus:

39. Degranularea mastocitelor si bazofilelor in reactiile de hipersensibilitate este dependenta de

47. In reactia de hipersensibilitate de tip IV, antigenele sunt:

48 72 ore (uneori zile)

55. Timpul de reactie in hipersensibilitatea de tip IV este:

71. Donator universal este:

79. Care este afirmatia falsa:

segmentatele, mielocitele si metamielocitele

87. In LLC predomina:

95. Formarea complexelor imune este caracteristica pentru:

103. Poliartrita reumatoida intereseaza:

Care este afirmatia falsa in legatura cu boala Addis primitiva:

este afectata corticosuprarenala

117. Alegeti raspunsul greit referitor la transplant:

125. Care este testul de screening utilizat in infectia cu HIV:

celulele sistemului imun nu se reinnoiesc in cursul vietii unui individ

132. Dintre celulele prezentatoare de antigen specializate fac parte:

sunt cele mai numeroase celule sanguine

148. IL 1 si IL 6 sunt produse de:

156. Interferonul beta este produs de:

stimuleaza diferentierea si cresterea bazofilelor si mastocitelor

164. Care sunt afirmatiile adevarate:

172. Raspunsul de faza acuta este:

chemotactism pentru polimorfonucleare

180. Functile complementului sunt:

reglarea cascadei complementului minimalizeaza lezarea gazdei in timpul procesului antiinfectios

fragmentul Fab al imunoglobulinelor

196. Complexul de atac al membranei lizeaza:

limfoblastul T h se transforma in plasmocit

212. Lanturile grele sunt de tip:

219. Idiotipul este:

227. Factorii care conditioneaza intensitatea raspunsului imun sunt:

235. Celulele NK au pe suprafata lor receptori:

243. Etapa de inductie a raspunsului imun celular:

251. Toleranta de doza joasa:

Se poate obtine prin administrarea de anticorpi preformati n culturi celulare

259. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la imunitatea dobandita activ:

Vaccinarea antihepatita B nu este o vaccinare de rutina a noilor nascuti

267. Alegeti raspunsurile corecte:

274. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul antigripal

281. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul antiurlian

Vaccinul contine antitoxina difteric

288. Alegeti raspunsurile gresite referitoare la vaccinul anti-difteric:

hipersensibilitatea de tip IV A este reactie de hipersensibilitate intirziata

296. Anticorpii in reactia de hipersensibilitate de tip III sunt de tip:

303. Mediatorii nou formati in hipersensibilitatea de tip I sunt:

311. Reactia de hipersensibilitate de tip II apare in urmatoarele situatii:

319. Lupusul eritematos sistemic este o boala autoimuna:

327. Hipersensibilitatea mediata celular este:

343. Care sunt afirmatiile adevarate:

351. Care sunt afirmatiile adevarate:

testul Coombs indirect