UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Specializarea:Geografia Turismului

DETERMINAREA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE, A STRATULUI DE ZAPADA SI A

DEPUNERII DE GHEATA. DETERMINAREA CANTITATII DE APA PROVENITA DIN DEPUNERILE
DE ROUA SI BRUMA

Student:

CARMOCANU Ionela-Marina
Grupa 105

BUCUREȘTI
Noiembrie 2021
 Cuprins

Introducere …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………....3
Cap. 1 Clasificarea precipitatiilor atmosferice………………………………………………………………………………………………...............................................5
Unitati de măsură ………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…9
Instumente de masura precipitatii …………………………………………………………………………………………………………………………………..10
Instrumente utile in determinarea cantitatii precipitatiilor……………………………………………………………………………………………………….….11
Cap.2 Stratul de zapda ………………………………………………………………………………………………………………………………………………..….…12
Unitatea de masura –stratul de zapada ………………………………………………………………………………………………………………………………13
Locul determinarii obsevatilor ………………………………………………………………………………………………………………………………….…...14
Realizarea observatiilor ………………………………………………………………………………………………………………………………………….….15
Determinarea grosimii stratului de zapada …………………………………………………………………………………………………………………….……16
Determinarea densitatii stratului de zapada……………………………………………………………………………………………………………………….. 17
Cap 3 Depunerile de gheta ………………………………………………………………………………………………………………………………………………….18
Observatii asupra depunerilor de gheata………………………………………………………………………………………………………………………….. 19
Cap. 4 Determinarea cantitatii de apa provenita din depunerile de roua si bruma ……………………………………………………………………………….....….….20
Instrumente utile…………………………………………………………………………………………………………………………………………………. 21
Complexul de observatii ……………………………………………………………………………………………………………………………….…………..22
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………..23
2

Roua se formează de obicei seara
sau în cursul dimineții, prin răcirea
aerului vaporii de apă existenți la
suprafața solului se condensează
formându-se pe diferite obiecte de
pe sol picături de apă.
Stratul de zapada este format dintr-o
precipitatie atmosferica solida sub forma de
fulgi albi, alcatuiti din cristale de apa
inghetata (zapada), strat provenit din
aglomerarea acestor fulgi, cand temperatura
INTRODUCERE solului este sub zero grade Celsius

Precipitatiile atmosferice cuprind totalitatea produselor

decondensare si cristalizare a vaporilor de apa din atmosfera,
denumite si hidrometeori, care cad de obicei din nori si ajung la
suprafata pamantuluisub forma lichida (ploaie si aversa de
ploaie, burnita etc.), solida (ninsoare siaversa de zapada,
grindina, mazariche etc.), sau sub ambele forme in acelasitimp
(lapovita si aversa de lapovita)

3
 Bruma este formată prin procesul de Apa este un lichid inodor, insipid și incolor,
condensare și ulterior de înghețare a de cele mai multe ori, sau ușor albăstrui sau
vaporilor de apă care iau naștere la chiar verzui în straturi groase. Apa este o
suprafața solului. Ea se formează de substanță absolut indispensabilă Vieta,
fapt în loc de rouă în sezonul rece, indiferent de forma acesteia, fiind unul
când temperatura a atins punctul de dintre cei mai universali solvenți
îngheț, iar cristalele mici de gheață nu
sunt bune conducătoare de căldură

Gheața este o substanță

solidă, cristalizată, obținută
prin înghețarea apei,
substanță al cărei punct de
topire servește drept standard
termometric

4
 Clasificarea precipitatiilor atmosferice

In functie de marimea picaturilor si viteza de cadere In functie de compozitie(starea de agregare a apei)

Precipitatii cu caracter Burnite – numai precipitatii

general-ploi si ninsori
obisnuite, cu caderi uniforme
si continue
lichide cu picaturi foarte
mici.
Lichide – ploaia, aversa de ploaie si burnita
Solide – ninsoarea, aversa de zapada, lapovita,
aversa de lapovita, acele de gheata, grindina

Averse (de ploaie, zapada, lapovita) –

cu picaturi mari si cu variatii de
intensitate si de viteza

5
TIPUL PRECIPITATIEI CARACTERISTICI

Precipitatie constituita din picaturi de apa cu

diametrul in general mai mare de 0,5 mm, a caror
PLOAIA
cadere se observa usor

Ploaie de scurta durata, cu inceput si sfarsit brusc, AVERSA DE

care prezinta in intervalul producerii ei schimbari PLOAIE
de intensitate foarte rapide (adesea violente)

Este o ploaie cu picaturi supraracite (avand temperaturi

sub zero grade Celsius) care ingheata in momentul
PLOAIA CARE atingerii solului sau obiectlor de pe sol si formeaza
INGHEATA astfel poleiul

Precipitatie uniforma constituita exclusiv din picaturi BURNITA

dense si fine de apa, al caror diametru nu depaseste
0,5 mm

Este o burnita care are picaturi supraracite care ingheata

BURNITA CARE in momentul atingerii solului sau obiectlor de pe sol si
INGHEATA formeaza astfel poleiu
6
 Precipitatie constituita din cristale de gheata care
NINSOAREA formeaza cel mai adesea fulgi de diferite forme si
dimensiun

este o ninsoare de scurta durata, cu inceput si AVERSA DE

sfarsit brusc, care prezinta in intervalul producerii NINSOARE
ei schimbari de intensitate foarte rapide

Precipitatie compusa dintr-un amestec

LAPOVITA de picaturi de apa si fulgi

Lapovita de scurta durata, cu inceput si sfarsit AVERSA DE LAPOVITA

brusc, care prezinta in intervalul producerii ei
schimbari de intensitate foarte rapide

Precipitatie constituita din graunte albe si opace de

MAZARICHEA
gheata avand forme sferice sau conice si diametre
MOALE
cuprinse intre 2 si 5mm. Particulele de mazariche moale
sunt usor deformabile prin strangerea intre degete, iar
cand cad pe suprafete tari ricoseaza inapoi si se sfarama 7
 Prcipitatie formata din particule transparente sau
translucide de gheata, avand forma sferica, neregulata sau
MAZARICHEA TARE conica si diametre de pana la 5mm. Boabele de mazariche CHICIURA MOALE
tare iau nastere din granule de mazariche moalesau zapada
care se imbraca intr-un strat de gheata transparenta

Precipitatie (cristalina sau pufoasa) este o depunere

constituita din granule de gheata albicioasa separate intre
ele prin incluziuni de aer si ornate uneori de ramificatii
Precipitatie constituita din granule albe si opace de cristaline cu aspect de ghirlande pufoase, ciucuri, frunze de
ZAPADA GRAUNTOASA gheata avand forme feriga sau ramuri de vasc.

Precipitatie formata din granule transparente sau

GRANULELE DE translucide de gheata, avand forme sferice sau
GHEATA neregulate si diametre cuprinse intre 1 si 5mm. CHICIURA TARE

Precipitatie constutuita din sferule sau fragmente de

gheata cu diametre cuprinse intre 5 si 50 mm (uneori Precipitatie (granulara) depunerea de gheata
GRINDINA mai mari), care se asociaza cateodata in blocuri granulara alba-mata care prezinta initial
neregulate aspect de zapada sau mazariche, devenind
apoi compacta si sticloasa.
Precipitatie formata din cristale de gheata
ACELE DE GHEATA
neramificate avand forme de ace, coloane sau
lamele, adesea atat de subtiri si usoare incat caderea
lor pare a fi o plutire lenta prin atmosfera.

8
Cantitatea de apa provenita din
precipitatii se exprima in Intensitatea precipitatiilor se
milimetri sau in milimetrii pe exprima in milimetrii sau litrii
metro patrat( 1mm=1 l/m^2) pe ora

Unitati de măsură

Durata intervalului in care cad

precipitatiile se exprima in ore
sau zecimi de ora

9
 Instumente de masura precipitatii

Cantitatea de apa provenita dein precipitatii se

masoara cu pluviometrul si se inregistreaza cu
pluviograful.

Durata intervaluluu in care cad precipitatiile se

masoare cu ajutorul unui cronometru si se
inregostreaza prin mijlocirea pluviografului

Intensitatea precipitatiilor se calculeaza

raportand cantitatea de apa de apa la durata
fenomenului si se inregistreaza cu pluviograful

10
 Instrumente utile in determinarea cantitatii precipitatiilor

Pluviograful tip
Junkalor

Pluviograful tip R.
Fuess

Foto 4 Pluviograful cu cupe

basculante

Foto 3 Pluviograful
U.R.S.S.

Foto 1 Pluviometrul
Foto 2 Pluviometrul de tip
I.M.
Tretiakov 11
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
 Stratul de zapda

Stratul de zapada este un fenomen Asupra stratului de zapada se efectueaza

characteristic zonelor reci si temperate la statiile meteorologice o serie intreaga
ale globului terestru de observatii zilnice

• Determinarea gradului de acoperire cu

strat de zapada a imprejurimilor statiei
• Determinarea grosimii stratului de
zapada
• Determinearea structurii zapezii
• Stabilirea existentei si grosimiii crustei
de gheata sub stratul de zapada

12
 Gradul de acoperire cu
zapada se exprima in zecimi

Determinarea grosimii stratului de

zapada este puternic influentata de Unitatea de masura –
actiunea vantului si prezenta diferitelor stratul de zapada
obstacole motiv pentru care se
determina cu 3 rigle fixe dispuse in asa
fel incat sa formeze un triunghi
ecilateral cu laturi de 10 m

Densitatea zapezii se
masoara in g/dm^3

13
 Chiciurometrul se amplaseaza in partea de nord a
platformei meteorologice, pe prima linie de
instrumente alaturi de cele mai inalte instrumente de
pe platforma (giruetele).

Determinarea gradului de acoperire cu strat de

Foto 5 zapada a imprejurimilor statiei si a caracterului
asezarii acestuia se efectueaza zilnic la observatia
climatologica de la ora 07 sau putin mai tarziu,
Pe platformele meteorologice se găsesc întotdeauna două pluviometre de tip I.M. cand lumina zilei devine suficienta. Punctul ales
care se fixează pe laturile de est şi de vest ale unui stâlp vertical de lemn. In centrul pentru observatii trebuie sa permita o buna
platformei meteorologice, pe acelaşi aliniament cu pluviometrul Tretyakov şi vizibilitate asupra imprejurimilor statiei si sa
pluviograful. ramana intotdeauna acelasi. Ambele determinari
sunt vizuale.

14
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
 Realizarea observatiilor

Determinarea gradului de acoperire cu strat de zapada se

face consderand tot terenul vizibil din jurul statiei egal
Observatiile se efectueaza la ora 07 sau outin cu 10 si apreciind a cata parte din el reprezinta invelis de
mai tarziiu, cand lumina zilei devine zapada. Gradul de acoperire se exprima in zecimi
sufucienta

Observstiile se fac vizual

Calificative pentru aprecierea asezarii

stratului de zapada

1 uniform
2 moderat neuniform
3 foarte neuniform
4 cu pete de sol, fara zapada
5 zapada numai pe alocuri
15
 Parcela degajata. Se afla la
statiile meteorologice situate in
terenuri deschise, iar parcela
adapostita, la statiile situate in
locuri relative inchise.
Ambele au o suprafata de 400
metri patrati
Determinarea grosimii
stratului de zapada
Intrucat caracterul asezarii,
grosimea si densitatea stratului
de zapada sunt puternic
influentate de diferiti factori,
este necesar ca determinarile sa
se efectueze pe parcele speciale
alese.
Pe ambele parcele,
determinarile zilnice ale
grosimii stratului de zapada se
efectueaza cu ajutorul riglelor
de zapada. Ceste au o lungime
de 180cm, latime de 6 cm si
grosime de 2,5 cm
Grosimea medie a stratului de
zapada intr o zi oarecare se
calculeaza impartind la 3, suma
grosimlor citite la toate cele 3 rigle
Foto 6
instalate, , chiar daca la 1 sau 2 nu a
existat zapada
16
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
 Determinarea densitatii
stratului de zapada

Determinarea structurii zapezii:

0-zapada proaspata, in pulbere
Se efectueaza in zilele 5, 10, Determinarea densitatii stratului 1- zapada proaspata afanata
15,20,25 si ultima din fiecare de zapada se efectueaza prin
luna, daca stratul de zapada are mijlocirea densiometrului de 2- zapada proaspata lipicioasa
grosimi mai mari de 5 cm zapada cu cantar 3- zapada veche
4- zapada veche densa
5 zapada veche umeda
Formula de calcul pentru 6- crusta de zapada
densitatea zapezii:
d=m/v(m-greutatea probei si v- 7- zapada densa, cu crusta la suprafata
volumul probei 8- zapada umed, cu crusta la suprafata
9- zapada inghetata, compacta

Foto 7
17
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
Depunerile de gheta

Depunerile de gheata pe
conductiruu aerieni constituie
fenomene meteorologice
daunatoare, care provoaca
Masurarile depunerii
ample perturbatii in
respective se efectueaza cu
functionarea normala a
ajutorul unei instalatii
acestora: polei, chiciura tare, Foto 8
speciale, numita
chiciura moale, bruma si
chiciurometru si a unoer piese
lapovita
auxiliare: sublerul si
sabloanele Ponomarev

Foto 9
Determinarile depunerilor
de gheata constau in:
stabilirea felului depunerii,
stabilirea duratei cresterii
depunerii, masurarea
depunerii

Foto 10
18
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
Observatii asupra
depunerilor de gheata

In etapa de la inceputul depunerii, se
curate chiciurometrul, se stabileste
felul depunerii, se curate gheata de pe
conductorii ficsi pe o portiune de 20
cm si se efectueaza determinari
auxuliare privind grosimea stratului
de zapada, fenomenele atmosferice
etc.
Inregistrarea de punerilor
de gheata se realizeaza cu
In etapa de crestere a depunerii se chiciurograful
examineaza conductorii
chiciurometrului se determina felul
depunerii si se curate de gheata
conductorii pe o portiune de 20 cn

In etapa de mentinere si
descrestere a depunerilor de
gheata se efectueaza numai
examinarea conductorilor
chiciurometrului

Foto 11 19
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
 Determinarea cantitatii de apa provenita din depunerile de roua si bruma

Bruma este formată prin procesul de

condensare și ulterior de înghețare a
vaporilor de apă care iau naștere la
Roua se formează de obicei seara suprafața solului. Ea se formează de
sau în cursul dimineții, prin răcirea fapt în loc de rouă în sezonul rece,
aerului vaporii de apă existenți la când temperatura a atins punctul de
suprafața solului se condensează îngheț, iar cristalele mici de gheață nu
formându-se pe diferite obiecte de sunt bune conducătoare de căldură
pe sol picături de apă.

20
 Placile drosometrice
Constituie drosometrele cele mai
simple,a căror funcționare se bazează pe
proprietatea anumitor materiale de a
absorbi apa provenită din depunerile de
rouă.Cantitatea de rouă se determină prin
cântărirea plăcilor respective atât înainte
cât și după expunere.
DROSOGRAFUL
Aparat de înregistrare continuă a cantităților de rouă și brumă ce se produc într-
un punct oarecare,confecționat la Institutul Meteorologic din
București.Funcționează pe principiul unei balanțe sensibile.
PIESA RECEPTOARE PENTRU ROUĂ ȘI BRUMA ESTE UN PLATAN
PĂTRAT CU LATURA DE 10 CM,FORMAT DINTR-O ȚESĂTURĂ ALBĂ
DE NYLON,INTINSĂ PE UN CADRU SUBȚIRE,DE ALUMINIU.
In fiecare zi la ora 14 se schimbă diagrama,reglându-se aparatul astfel încât
vârful peniței înregistratoare să se găsească exact pe diviziunea marcată cu zero.
21
 Observații vizuale asupra fenomenelor
meteorologice nu se referă numai la felul,ci și
la intensitatea lor.Toate fenomenele observate
se înscriu la registrul RM-1M prin simboluri la
care se adaugă exponentul “0” când
intensitatea este foarte slabă și exponentul
“2”când intensitatea este mare.
Pentru a se putea nota cu exactitate ora și
minutul la care au început și s-au sfârșit
diversele fenomene meteorologice,trebuie ca Asupra fenomenelor optice și
observarea acestora să se facă fără întrerupere electrice,vitejiei,vârtejului,trombei și acelor de
pe tot parcursul celor 24 de ore ale zilei. gheață nu se fac aprecieri de intensitatea.
Astfel,sfarșitul fenomenului de rouă este dat de Pentru grindină cu granule mari se impune și
momentul dispariției picăturilor de apă notarea greutății medii a acestora.Determinarea
,indiferent dacă ele s-au evaporat ori au greutății se face prin introducerea în eprubeta
înghețat. pluviometrica a unui număr determinat de
granule,care se topesc la temperatura camerei.

22
Bibliografie

Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti
https://www.wikipedia.org/
https://www.google.com/

23
24