Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Determinarea Precipitatiilor Atmosferice, A Stratului de Zapada
Determinarea Precipitatiilor Atmosferice, A Stratului de Zapada
Facultatea de Geografie
Specializarea:Geografia Turismului
Student:
CARMOCANU Ionela-Marina
Grupa 105
BUCUREȘTI
Noiembrie 2021
Cuprins
Introducere …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………....3
Cap. 1 Clasificarea precipitatiilor atmosferice………………………………………………………………………………………………...............................................5
Unitati de măsură ………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…9
Instumente de masura precipitatii …………………………………………………………………………………………………………………………………..10
Instrumente utile in determinarea cantitatii precipitatiilor……………………………………………………………………………………………………….….11
Cap.2 Stratul de zapda ………………………………………………………………………………………………………………………………………………..….…12
Unitatea de masura –stratul de zapada ………………………………………………………………………………………………………………………………13
Locul determinarii obsevatilor ………………………………………………………………………………………………………………………………….…...14
Realizarea observatiilor ………………………………………………………………………………………………………………………………………….….15
Determinarea grosimii stratului de zapada …………………………………………………………………………………………………………………….……16
Determinarea densitatii stratului de zapada……………………………………………………………………………………………………………………….. 17
Cap 3 Depunerile de gheta ………………………………………………………………………………………………………………………………………………….18
Observatii asupra depunerilor de gheata………………………………………………………………………………………………………………………….. 19
Cap. 4 Determinarea cantitatii de apa provenita din depunerile de roua si bruma ……………………………………………………………………………….....….….20
Instrumente utile…………………………………………………………………………………………………………………………………………………. 21
Complexul de observatii ……………………………………………………………………………………………………………………………….…………..22
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………..23
2
Stratul de zapada este format dintr-o
Roua se formează de obicei seara precipitatie atmosferica solida sub forma de
sau în cursul dimineții, prin răcirea fulgi albi, alcatuiti din cristale de apa
aerului vaporii de apă existenți la inghetata (zapada), strat provenit din
suprafața solului se condensează aglomerarea acestor fulgi, cand temperatura
formându-se pe diferite obiecte de INTRODUCERE solului este sub zero grade Celsius
pe sol picături de apă.
3
Bruma este formată prin procesul de Apa este un lichid inodor, insipid și incolor,
condensare și ulterior de înghețare a de cele mai multe ori, sau ușor albăstrui sau
vaporilor de apă care iau naștere la chiar verzui în straturi groase. Apa este o
suprafața solului. Ea se formează de substanță absolut indispensabilă Vieta,
fapt în loc de rouă în sezonul rece, indiferent de forma acesteia, fiind unul
când temperatura a atins punctul de dintre cei mai universali solvenți
îngheț, iar cristalele mici de gheață nu
sunt bune conducătoare de căldură
4
Clasificarea precipitatiilor atmosferice
5
TIPUL PRECIPITATIEI CARACTERISTICI
8
Cantitatea de apa provenita din
precipitatii se exprima in Intensitatea precipitatiilor se
milimetri sau in milimetrii pe exprima in milimetrii sau litrii
metro patrat( 1mm=1 l/m^2) pe ora
Unitati de măsură
9
Instumente de masura precipitatii
10
Instrumente utile in determinarea cantitatii precipitatiilor
Pluviograful tip
Junkalor
Pluviograful tip R.
Fuess
Foto 3 Pluviograful
U.R.S.S.
Foto 1 Pluviometrul
Foto 2 Pluviometrul de tip
I.M.
Tretiakov 11
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
Stratul de zapda
12
Gradul de acoperire cu
zapada se exprima in zecimi
Densitatea zapezii se
masoara in g/dm^3
13
Chiciurometrul se amplaseaza in partea de nord a
platformei meteorologice, pe prima linie de
instrumente alaturi de cele mai inalte instrumente de
pe platforma (giruetele).
14
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
Realizarea observatiilor
1 uniform
2 moderat neuniform
3 foarte neuniform
4 cu pete de sol, fara zapada
5 zapada numai pe alocuri
15
Parcela degajata. Se afla la Pe ambele parcele,
statiile meteorologice situate in determinarile zilnice ale
terenuri deschise, iar parcela grosimii stratului de zapada se
adapostita, la statiile situate in efectueaza cu ajutorul riglelor
locuri relative inchise. de zapada. Ceste au o lungime
Ambele au o suprafata de 400 de 180cm, latime de 6 cm si
metri patrati grosime de 2,5 cm
Determinarea grosimii
stratului de zapada
16
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
Determinarea densitatii
stratului de zapada
Foto 7
17
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
Depunerile de gheta
Depunerile de gheata pe
conductiruu aerieni constituie
fenomene meteorologice
daunatoare, care provoaca
Masurarile depunerii
ample perturbatii in
respective se efectueaza cu
functionarea normala a
ajutorul unei instalatii
acestora: polei, chiciura tare, Foto 8
speciale, numita
chiciura moale, bruma si
chiciurometru si a unoer piese
lapovita
auxiliare: sublerul si
sabloanele Ponomarev
Foto 9
Determinarile depunerilor
de gheata constau in:
stabilirea felului depunerii,
stabilirea duratei cresterii
depunerii, masurarea
depunerii
Foto 10
18
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
Observatii asupra
depunerilor de gheata
Inregistrarea de punerilor
de gheata se realizeaza cu
In etapa de la inceputul depunerii, se In etapa de crestere a depunerii se chiciurograful
curate chiciurometrul, se stabileste examineaza conductorii
felul depunerii, se curate gheata de pe chiciurometrului se determina felul
conductorii ficsi pe o portiune de 20 depunerii si se curate de gheata
cm si se efectueaza determinari conductorii pe o portiune de 20 cn
auxuliare privind grosimea stratului
de zapada, fenomenele atmosferice
etc.
In etapa de mentinere si
descrestere a depunerilor de
gheata se efectueaza numai
examinarea conductorilor
chiciurometrului
Foto 11 19
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
Determinarea cantitatii de apa provenita din depunerile de roua si bruma
20
Placile drosometrice
DROSOGRAFUL
Constituie drosometrele cele mai
simple,a căror funcționare se bazează pe Aparat de înregistrare continuă a cantităților de rouă și brumă ce se produc într-
proprietatea anumitor materiale de a un punct oarecare,confecționat la Institutul Meteorologic din
absorbi apa provenită din depunerile de București.Funcționează pe principiul unei balanțe sensibile.
rouă.Cantitatea de rouă se determină prin PIESA RECEPTOARE PENTRU ROUĂ ȘI BRUMA ESTE UN PLATAN
cântărirea plăcilor respective atât înainte PĂTRAT CU LATURA DE 10 CM,FORMAT DINTR-O ȚESĂTURĂ ALBĂ
cât și după expunere. DE NYLON,INTINSĂ PE UN CADRU SUBȚIRE,DE ALUMINIU.
In fiecare zi la ora 14 se schimbă diagrama,reglându-se aparatul astfel încât
vârful peniței înregistratoare să se găsească exact pe diviziunea marcată cu zero.
21
Observații vizuale asupra fenomenelor
meteorologice nu se referă numai la felul,ci și
la intensitatea lor.Toate fenomenele observate
se înscriu la registrul RM-1M prin simboluri la
care se adaugă exponentul “0” când
intensitatea este foarte slabă și exponentul
“2”când intensitatea este mare.
Pentru a se putea nota cu exactitate ora și
minutul la care au început și s-au sfârșit
diversele fenomene meteorologice,trebuie ca Asupra fenomenelor optice și
observarea acestora să se facă fără întrerupere electrice,vitejiei,vârtejului,trombei și acelor de
pe tot parcursul celor 24 de ore ale zilei. gheață nu se fac aprecieri de intensitatea.
Astfel,sfarșitul fenomenului de rouă este dat de Pentru grindină cu granule mari se impune și
momentul dispariției picăturilor de apă notarea greutății medii a acestora.Determinarea
,indiferent dacă ele s-au evaporat ori au greutății se face prin introducerea în eprubeta
înghețat. pluviometrica a unui număr determinat de
granule,care se topesc la temperatura camerei.
22
Bibliografie
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti
https://www.wikipedia.org/
https://www.google.com/
23
24