UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Specializarea:Geografia Turismului

DETERMINAREA DIRECTIEI SI VITEZEI VANTULUI

Student:
CARMOCANU Ionela-Marina
Grupa 105

BUCUREȘTI
Ianuarie 2022
Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..3
Cap. 1 Scara Beaufort……………………………………………………………………………………………………………………………………………5
Cap. 2 Instrumente utile n determinarea directiei si vitezei vantului……………...…………………………………………………………………………7
Cap. 3 Particularitati de instalare ale instrumentelor……...…………………………………………………………………………………………………15
Cap. 4 Efectuarea observatiilor………………………………………………………………………………………………………………………………...17
Cap. 5 Determinari aerologice………………………………………………………………………………………………………………………………….18
Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..21

2
 Directia reperezinta Se apreciaza de regula in
sensul in care bate functie de punctele
vantul intr un punct cardinale si intercardinale
sau regiune. are rozei vanturilor
Vantul este un element
meteorologic important,
caracterizat printr o foarte mare Introducere
variabilitate spatiala si
temporala atat in privinta
directiei cat si a vitezei

Foto 1
Viteza vantului reprezinta
Se exprima in m/s
distanta parcursa de aerul
sau km/ora
aflat in miscare pe unitatea
de timp.

3
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
 Formarea vantului

Cauza principală a formării vântului este diferența

presiunii atmosferice între două regiuni. Aerul cald fiind
mai ușor se înalță producându-se un minim de
presiune, locul lui va fi preluat de masele de aer din
zona rece (maxim de presiune atmosferică), până când
se va egala diferența de presiune dintre cele două
regiuni. Această circulație a maselor de aer stă la baza
aerodinamicii. Intensitatea vântului depinde direct
proporțional de diferența de presiune dintre cele două
zone geografice.
Scara Beaufort

Forță Viteza, Viteza Viteza în

Descriere Starea mării Pe pământ
bf în noduri în km/h m/s

0 Calm sub 1 sub 1 sub 0.2 Marea e ca oglinda Fumul se înalță vertical. Frunzele nu se mișcă.

Unde care seamănă cu siajul peștilor, Fumul indică direcția vântului. Unele frunze tremură.
1 Adiere ușoară 1 - 3 1-5 0.2 - 1.4
fără spumă. Girueta nu se orientează după vânt.

Se simte adierea pe față. Girueta începe să se orienteze.

2 Briză ușoară 4-6 6 - 11 1.7 - 3 Unde care nu se sparg. Frunzele foșnesc din când în când. Pavilionul și flamura
încep să fluture ușor.

Valuri foarte mici. Crestele cu Drapelele fâlfâie. Frunzele se mișcă continuu. Grânele
3 Vânt slab 7 - 10 12 - 19 3.3 - 5.3
aspect sticlos, care încep să se spargă. încep să se clatine.

Valuri mici (max. 1,5 m), cu creste care Se ridică praful. Rămurelele se mișcă vizibil. Grânele se
4 Vânt moderat 11 - 15 20 - 28 5,5 - 7,8 se rostogolesc, formând pe alocuri ondulează. Flamura se întinde, luând o poziție
"berbeci". orizontală.

Valuri mijlocii (1,8- 2,5 m), cu creste Arborii mici se leagănă. Vârful tuturor arborilor se
5 Vânt tare 16 - 20 29 - 38 8 - 10,6
care se sparg, eventual cu împroșcări. mișcă.

5
 Se aude șuieratul vântului. Folosirea unei
Valuri mari, cu creste care se sparg și
6 Vânt foarte tare 21 - 26 39 - 49 10,9 - 13,6 umbrele devine dificilă. Sârmele telegrafice
împroașcă.
șuieră.

Valuri mari (până aproape de 4 m), marea e Toți arborii se mișcă. E greu de înaintat
7 Vânt puternic 27 - 33 50 - 61 13,9 - 17
plină de spumă. împotriva vântului.

Unele ramuri se rup. Autovehiculele își pierd

8 Vânt foarte puternic 34 - 40 62 - 74 17 - 20,6 Valuri mari (6-7,5 m), cu creastă arcuită.
direcția.

Valuri cu înălțimea de 10 m, care se

9 Furtună 41 - 47 75 - 88 21 - 24 Clădirile ușoare sunt afectate.
răstoarnă.

Valuri foarte înalte (max. 12 m) și violente.

Copacii sunt scoși din rădăcină. Clădirile sunt
10 Furtună puternică 48 - 55 89 - 102 24,7 - 28 Suprafața mării este albă și frământată.
afectate.
Vizibilitatea este redusă.

Valuri excepțional de înalte (16 m). Navele

Furtună violentă
11 56 - 63 103 - 117 28,6 - 32,5 de tonaj mic și mediu pot fi ascunse de Clădirile sunt puternic afectate.
(tempestă)
valuri Vizibilitatea este redusă.

Valuri imense. Aerul e plin de spumă și apă.

12 Uragan peste 64 peste 118 Peste 33 Clădirile sunt distruse pe scară mare.
Vizibilitatea este foarte redusă.

6
Instrumente pentru determinarea
caracteristicilor vantului

Giruetele sunt
instumente relative simple cu ajutorul
carora se determina directia cat si
viteza vantului
Giruetele fixe

Fot 2 Giruetele Vild- Foto 3 Giruete Vild- Foto 4 Maneca de vant Foto 5
model vechi model nou Giruetele
portabile
7
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
 Anemometrele

Imstrumente sensibile cu ajutorul Se impart in 3 categorii: Cele mecanice au ca piesa

carora se pot efectua determinari anemometer mecanice, receptoare fie un sistem de cupe
precise asupra vitezei vantului, chiar magnetice si termice anemometrice, fie o morisca cu palete
si la inaltimi foarte mici deasupra fine de aluminiu
scoartei terestre

Foto 7 Foto 8 Anemometrul Foto 9 Anemometrul Foto 10 Anemometrul

Foto 6 Anemometrul
Anemometrul mecanic cu cupe mecanic cu morisca cu mecanic cu morisca cu
mecanic cu cupe J.Richard
mecanic cu cupe R.D.G. palete tip J.Richard palete tip URSS
R.Fuess 8
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
 Instrumente folosite pentru
determinarea precisa a vitezei vantului,
Anemometrele
a caror functionare se bazeaza pe
magnetice
principiul inductiei magnetice

Foto 11 Anemometrul Foto 12 Anemometrul magnetic tip Foto 13 Anemonetrul magnetic

magnetic tip J.Richard Rosenmiller A.R.I tip URSS

9
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
 Anemometre termice

Instrumente relative simple a caror El este defapt un termometru

functionare se bazeaza pe principiul cu alcool
racirii sub influenta vantului a unui fir de
par incalzit

Foto 14
Catatermometrul

10
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
 Indiferent de tipul lor, toate sunt
Aparate
alcaturite din doua parti mari:
inregisratoare pentru
partea receptoare pentru vant si
viteza vantului
partea inregistratoare

Foto 15 Anemograful cu
contact electric tip J. Foto 16 Anemograful Foto 17 Fot 18 Electrocinemograful
Richard electromagnetic tip Anemocinemograful
Papillon
11
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
 Giruete prevazute cu
Aparate
dispositive
inregisratoare pentru
inregistratoare
directia vantului

Fot 19 Girueta inregistratoare cu Foto 20

rezistente electrice tip Papillon Girueta optica

12
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
Aparate
inregisratoare pentru
viteza si directia
vantului

Prezinta in general o mai mare

complexitate decat aparatele care
inregistreaza numa viteza sau
numai directia vantului

Foto 22 Anemograful
Fot 21 Anemogiruete universal tip Dines
de tip J. Richard
13
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
Rachetele meteorologice
pentru determinari asupra
vantului

Prin inregistrarea
traiectoriilor descries de
foite, radarul determina
inaltimea lor si furnizeaza
datele necsare calcularii
directiei si vitezei vantului

Sunt formate dintr un mic

motor-racheta si un
container incercat cu foite
sau ace metalica

Foto 23
Racheta
meteorologica 14
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
 PARTICULARITATI DE INSTALARE
Cele doua giruete Vild (cu placa
usoara si cu placa grea ) se instaleaza
in partea de nord a platformei
meteorologice,pe aceeasi linie cu
chiciurometrul .In acest scop se
planteaza in sol(prin betonare)cate un
tub metalic in care se introduce capatul
inferior al stalpului de sustinere.
Aparatele sunt instalate la linia 1,
iar la linia 4 se afla catargul
pentru anemometrul situat la circa
1 m nord de heliograf.
Inregistratorul anemografului
cu contact electric tip
J.Richard se instaleaza pe o
consola in biroul statiei
Transmitatorul giruetei tip
Papillon se instaleaza la 10 m
inaltime, pe o teava metalica
verticala prin interiorul careia trec
firele de linii.Inregistratorul se
instaleaza pe o consola fixata de
unul dintre peretii biroului statiei,
la 1,35 m deasupra podelei.
Inregistratorul anemografului
Dines se instaleaza in biroul Foto 24 Platforma
statiei pe o consola special fixata meteorologica
pe perete.
15
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
INSTALAREA ȘI ÎNTREȚINEREA GIRUETELOR.

Cele doua giruete Vild(cu placa ușoară și cu placa )se instalează în partea
de nord a platformei meteorologice,pe aceeași linie cu chicurometrul.În
acest scop,pentru fiecare giruetă se platează în sol(prin betonare)câte un
tub metalic în care se introduce capătul inferior al stalpului de susținere.În
vederea efectuării unor observații de noapte corecte, girueta este luminată
cu ajutorul a trei beuri instalate la extremitatea superioară a stalpului.
Irana,când chicura sau poleiul blochează funcționarea giruetei,se
procedează la scuturarea ei prin lovirea unuia dintre cablurile de susținere.

16
Efectuarea observatiilor
Consta in determinarea mai
inatai a directiei si apoi a
vitezei vantului, la toate cele
4 ore de observatii
climatologice
Pentru determinarea directiei vantului
observatorul aflat langa stalpul giruetei,
trebuie sa urmareasca timp de 2 minute,
oscilatiile contragreutatii. El apreciaza s
noteaza in registru pozitia medie a
acestor oscilatii
Pentru vitezele vantului cuprinsa intre 0
si 9 m/s, observatiile se efectueaza la
girueta cu placa usoare, iar pentru cele
mai mari de 9m/s, la girueta cu placa gra
Pentru determinarea vitezi vantului,
observatorul aflat la o distanta
oarecare de stalp, trebuie sa
urmareasca timp de 2 minute,
oscilatiile placii dreptunghiulare in
dreptul dintilor metalici de pe rama
arcuita
17
 DETERMINĂRI AEROLOGICE

SONDAJUL DE VÂNT CU BALONUL PILOT

La stațiile meteo de pe aeroporturi se efectuează sondaje
aeriene pentru determinarea vitezei și direcției
vântului.Balonul pilot este confecționat din cauciuc elastic
și umplut cu hidrogen, și este lansat în atmosferă se
înalță grație forței ascensionale a hidrogenului.

Se amenajează o platformă de lansare a

baloanelor ,care nu trebuie sa aibă unghiul
vertical de închidere a orizontului mai mare
de 5 grade.

Observațiile se execută de 2 tehnicieni,în Pentru determinarea vitezei vântului de la

fiecare zi la orele 01,01,13 si 19;pentru diferite înălțimi nu rămâne decât să se
determinările de noapte,balonului I i se scadă viteza proprie a balonului pilot din
atașează un lampion special. cea rezultată.
18
 BALANȚA AEROLOGICĂ
Este o balanță cu barte tubulare,suspendate prin mijlocirea unui cuțit cu
secțiune triunghiulară,pe o garnitură metalică specială.

Foto 25

19
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
 ROBINETUL TARAT
Dispozitiv de umplere cu hidrogen a balonului pilot,până la o anumită forță
ascensională.

Foto 26

20
Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 2021
Bibliografie

Ciulache S., 1973, “Meteorologie, manual practic”, Tipografia Universitatii din Bucuresti
https://www.wikipedia.org/
https://www.google.com/

21