Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La bunici
Cînd ne vine cîte-un dor- Bunii ne așteaptă-n prag
Cu mămica, cu tăticul, ȘI venim la ei cu toții.
La bunica și bunicul Nepoțelele,nepoții,
Ne-adunăm în cuibușor. Că ne-au legănat cu drag.
Apoi ca să îi vezi...dormind.
Ți-aduci aminte...
Ți-aduci aminte de bunici?
Și zîmbetele-mpărătești?
La trecătorii încurcaț
Bunica
Cu părul nins,cu ochii mici Căta la noi așa de blînd,
Și calzi de duioșie, Senină și tăcută;
Aievea parc-o văd aici Doar suspina din cînd în cînd
Icoana firavei bunici La amintirea vre-unui gînd
Din frageda-mi pruncie. Din viața ei trecută.
Bunica mea
La bunica în grădină
Nepoții au adus lumină.
Toți cu vise îndrăznețe
Au pus mâna pe hîrlețe.
Și-au săpat rânduri de vie
Să –i facă o bucurie
În ast^toamnă arămie.
Nici bunica nu a stat
Pe cei dragi i-a alintat
Cu mămăligă, peștișor
Și vin dulce din ulcior.
Și i-a petrecut la poartă,
I-așteaptă și altă dată.
Au promis că vin ma des,
Dar bunica i-a-nțeles.
Bunica
Bunicuța,în umbrar
O clipă nu stă măcar,
Coase nasturi, veste,ii,
Parc-ar colora câmpii,
Croșetează ciorăpiori,
Cu zig-zaguri și cu flori,
Și când ghemu-i atâtica
O ajută și pisica.
Ea ne cîntă și ne spune
Cum să facem fapte bune
Și privind prin ochelari
Ne vede cum creștem mari!