Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ÎN
ANUL 2020
pag.
NATALITATEA
1 Născuţii-vii pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare, judeţe, medii de
rezidenţă şi sexe, în anul 2020............................................................................ 33
2 Născuţii-vii după grupa de vârstă a părinţilor, pe medii de rezidenţă, în
anul 2020 ............................................................................................................
34
3 Născuţii-vii după statutul ocupaţional al părinţilor, pe medii de rezidenţă,
în anul 2020 ........................................................................................................
36
4 Născuţii-vii după grupa de vârstă a mamei şi rangul născutului-viu, pe
medii de rezidenţă, în anul 2020 ......................................................................... 38
5 Vârsta medie a mamei la naştere, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare,
judeţe şi medii de rezidenţă, în anul 2020 ........................................................... 41
6 Fertilitatea feminină după vârstă (în ani împliniţi) şi Indicatorul conjunctural
al fertilităţii, pe medii de rezidenţă, în anul 2020 ................................................. 42
7 Născuţii-vii cu reşedinţa obişnuită în România pe macroregiuni, regiuni de
dezvoltare, judeţe, medii de rezidenţă şi sexe, în anul 2020 ............................... 43
MORTALITATEA
8 Decesele după mediul de rezidenţă şi sexe, pe macroregiuni, regiuni de
dezvoltare şi judeţe, în anul 2020 ........................................................................ 44
9 Decesele sub 1 an şi rata mortalităţii infantile, după mediul de rezidenţă şi
sexe, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2020 .................. 45
10 Decesele după grupa de vârstă, pe cauze de deces (18 grupe), în anul
2020 ....................................................................................................................
46
11 Născuţii-morţi şi rata mortinatalităţii, după mediul de rezidenţă şi sexe, pe
macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2020 ................................ 48
12 Născuţii-morţi după grupa de vârstă a mamei, pe cauze de deces, în anul
2020 ....................................................................................................................
49
13 Decesele persoanelor cu reşedinţa obişnuită în România, după mediul
de rezidenţă şi sexe, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe,
în anul 2020 ........................................................................................................50
NUPŢIALITATEA
14 Căsătorii şi rate de nupţialitate pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare,
judeţe şi medii de rezidenţă, în anul 2020 ........................................................... 51
15 Căsătorii după grupa de vârstă corelată a soţilor, pe medii de rezidenţă, în
anul 2020 ............................................................................................................
52
16 Căsătorii după rangul căsătoriei încheiate, pe medii de rezidenţă,
în anul 2020 ........................................................................................................
54
17 Căsătorii după rangul căsătoriei soţului, pe medii de rezidenţă,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2020 ................................ 55
18 Căsătorii după rangul căsătoriei soţiei, pe medii de rezidenţă,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2020 ................................ 58
19 Vârsta medie la căsătorie a bărbaţilor şi a femeilor după mediul de
rezidenţă, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2020 ........... 61
20 Vârsta medie la prima căsătorie a bărbaţilor şi a femeilor după mediul de
rezidenţă, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2020 ........... 62
DIVORŢIALITATEA
21 Divorţuri şi rate de divorţialitate pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare,
judeţe şi medii de rezidenţă, în anul 2020 ........................................................... 63
22 Divorţuri după grupa de vârstă corelată a soţilor, pe medii de rezidenţă,
în anul 2020 ........................................................................................................
64
23 Divorţuri după grupa de vârstă a soţului, pe medii de rezidenţă şi rangul
divorţului, în anul 2020 ........................................................................................65
24 Divorţuri după grupa de vârstă a soţiei, pe medii de rezidenţă şi rangul
divorţului, în anul 2020 ........................................................................................65
25 Divorţuri după grupa de vârstă a soţului, pe medii de rezidenţă şi durata
căsătoriei, în anul 2020 ....................................................................................... 66
26 Divorţuri după grupa de vârstă a soţiei, pe medii de rezidenţă şi durata
căsătoriei, în anul 2020 ....................................................................................... 67
27 Divorţuri după durata căsătoriei, pe cauza desfacerii căsătoriei şi din vina
cui se desface căsătoria, în anul 2020 ................................................................ 68
28 Vârsta medie a soţilor la divorţ, pe medii de rezidenţă, macroregiuni,
regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2020 ....................................................... 70
Evenimente demografice în anul 2020
Informaţiile din domeniul evenimentelor demografice sunt de o importanţă vitală deoarece acestea
influenţează în mod direct evoluţia sporului natural şi, deci, evoluţiile şi schimbările demografice
din România, cu implicaţii deosebite asupra îmbătrânirii demografice. Aceste fenomene
influenţează decisiv politicile sociale, în special din domeniul pieţei muncii, sistemului de sănătate,
sistemului de educaţie şi a celui de protecţie socială.
Datele statistice privind divorţurile sunt colectate prin buletinele statistice de divorţ de la
judecătorii, notarii publici şi de la primăriile municipale, orăşeneşti şi comunale.
La data de 26.10.2010 a fost publicată Legea nr.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea
soluţionării proceselor, cunoscută şi sub denumirea de „Legea micii reforme în Justiţie”. Prin
această lege au fost modificate unele dispoziţii legale din Codul Familiei referitoare la divorţ, fiind
reglementat pentru prima dată divorţul pe cale administrativă care face posibilă constatarea
desfacerii căsătoriei de către ofiţerul de stare civilă sau de un notar public.
Oficiile de stare civilă din cadrul primăriilor transcriu datele statistice privind divorţurile din
documentele administrative în buletinele statistice demografice care sunt apoi transmise Direcţiilor
teritoriale de statistică.
Direcţiile teritoriale de statistică primesc de la judecătorii buletinele statistice de divorţ completate
cu date referitoare la căsătoriile desfăcute pe cale juridică.
5
Evenimente demografice în anul 2020
cercetării în tabele statistice sintetice sau de detaliu, validarea tabelelor şi întocmirea notelor
analitice şi metodologice pentru realizarea publicaţiei.
Indiferent de fenomenul demografic observat, datele sunt prelucrate după momentul producerii
fenomenelor demografice şi arondate geografic (pe judeţe şi medii de rezidenţă). Datele statistice
privind născuţii-vii, născuţii morţi şi decedaţii sunt arondate geografic după domiciliul sau după
reşedinţa obişnuită a persoanelor care au trecut prin aceste fenomene demografice, iar datele
legate de căsătorii, respectiv divorţuri, după localitatea de domiciliu a soţilor, respectiv localitatea
unde s-a încheiat căsătoria sau divorţul.
4.2. Natalitate
Se consideră născut-viu produsul concepţiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei,
independent de durata sarcinii şi care, după această separare, prezintă un semn de viaţă
(respiraţie, activitate cardiacă, pulsaţii ale cordonului ombilical sau contracţii musculare
dependente de voinţă).
În numărul născuţilor-vii cu domiciliul sau cu reşedinţa obişnuită în România sunt incluşi
născuţii-vii ai căror mame aveau, la data naşterii, domiciliul sau reşedinţa obişnuită pentru o
perioadă de cel puţin 12 luni în România.
1
Datele definitive urmează a fi diseminate cu caracter definitiv în luna ianuarie 2021.
6
Evenimente demografice în anul 2020
În numărul născuţilor-vii cu reşedinţa obişnuită în România sunt incluşi născuţii-vii ai căror mame
aveau, la data naşterii, reşedinţa obişnuită pentru o perioadă de cel puţin 12 luni în România.
Repartizarea născuţilor-vii după luna naşterii s-a făcut după momentul producerii evenimentului
demografic şi nu după data înregistrării acestuia la Oficiul de Stare Civilă.
Rangul născutului-viu reprezintă numărul de ordine al născutului-viu, în raport cu numărul
total de născuţi-vii ai mamei.
Vârsta părinţilor este exprimată în ani împliniţi.
Situaţia juridică se referă la starea civilă a mamei la momentul conceperii născutului-viu.
Rata de natalitate reprezintă numărul de născuţi-vii dintr-un an raportat la populaţia la
1 iulie din statistica curentă şi se exprimă în număr de născuţi-vii la 1000 locuitori.
Rata generală de fertilitate reprezintă numărul născuţilor-vii dintr-un an raportat la
populaţia feminină de 15 – 49 ani de la 1 iulie din statistica curentă a anului respectiv şi se
exprimă în număr de născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15 – 49 ani).
Indicele conjunctural al fertilităţii (rata totală de fertilitate) reprezintă numărul mediu de copii
pe care i-ar naşte o femeie în cursul vieţii sale fertile, în condiţiile fertilităţii anului respectiv.
4.3. Mortalitate
Mortalitatea reprezintă componenta negativă a mişcării naturale, fiind fenomenul demografic al
deceselor într-o populaţie dată şi într-o perioadă de timp determinată (de obicei un an).
Evenimentul demografic al acestui fenomen este decesul. Decesul reprezintă încetarea definitivă a
funcţiilor vitale după trecerea unui timp oarecare de la naştere.
În numărul decedaţilor cu domiciliul sau cu reşedinţa obişnuită în România sunt incluse
persoanele care aveau, la data decesului, domiciliul sau reşedinţa obişnuită pentru o perioadă de
cel puţin 12 luni în România.
În numărul decedaţilor cu reşedinţa obişnuită în România sunt incluse persoanele care aveau, la
data decesului reşedinţa obişnuită pentru o perioadă de cel puţin 12 luni în România.
Se consideră născut-mort produsul concepţiei, expulzat sau extras complet din corpul
mamei după o durată a sarcinii de peste 28 săptămâni şi care, după această separare, nu
manifestă niciun semn de viaţă.
Cauza morţii născutului mort poate să fie o boală sau afecţiune a fătului sau a mamei care
putea influenţa moartea fătului (cod P01 - Q992).
Rata de mortalitate reprezintă numărul persoanelor decedate dintr-un an calendaristic raportat
la populaţia la 1 iulie din statistica curentă şi se exprimă în număr de decese la 1000 locuitori.
Rata mortalităţii infantile – reprezintă numărul de decese în vârstă sub 1 an dintr-un an
raportat la numărul de născuţi-vii din acelaşi an şi se exprimă în număr de decese în vârstă
sub 1 an la 1000 născuţi-vii din acelaşi an.
Rata mortalităţii infantile pe cauze de deces reprezintă numărul de decedaţi în vârstă de
sub 1 an la care decesul a intervenit dintr-o anumită cauză ce revin la 1000 născuţi-vii (sau
la 10000 născuţi-vii).
Rata de mortinatalitate reprezintă numărul anual de născuţi-morţi dintr-un an calendaristic,
raportat la numărul de născuţi (vii şi morţi) din acelaşi an calendaristic şi se exprimă în număr
de născuţi-morţi la 1000 de născuţi (vii şi morţi) din anul respectiv.
2
P01 – Q99 reprezintă codurile cauzelor de boală în conformitate cu Clasificarea Internaţională a Maladiilor
(CIM), Revizia a-10-a, Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
7
Evenimente demografice în anul 2020
4.4. Nupţialitate
Fenomenul de nupţialitate defineşte masa căsătoriilor în limitele unei perioade de timp.
În numărul căsătoriilor sunt incluse căsătoriile persoanelor care aveau, la data încheierii căsătoriei,
domiciliul în România, precum şi căsătoriile persoanelor de cetăţenie română care se căsătoresc în
străinătate şi care sunt înregistrate la oficiile de stare civilă din România.
Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii.
Starea civilă anterioară a soţilor se referă la starea civilă a soţilor înainte de căsătoria
actuală, aceasta putând fi: necăsătorit(ă), divorţat(ă) sau văduv(ă).
Vârsta la căsătorie este exprimată în ani împliniţi. Vârsta legală a soţilor la momentul
încheierii căsătoriei este de 18 ani (conform Legii nr. 288/2007); pentru motive temeinice,
minorul se poate căsători în temeiul unui aviz medical cu încuviinţarea părinţilor săi ori,
după caz, a tutorelui şi cu autorizarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul.
Prima căsătorie este căsătoria încheiată de o persoană care nu a mai fost căsătorită şi
care are vârsta legală de căsătorie.
Rata de nupţialitate reprezintă numărul căsătoriilor dintr-un an raportat la populaţia la
1 iulie din statistica curentă şi se exprimă în număr de căsătorii la 1000 locuitori.
4.5. Divorţialitate
Fenomenul de divorţialitate defineşte masa divorţurilor în limitele unei perioade de timp.
În numărul divorţurilor sunt incluse divorţurile persoanelor ale căror divorţuri s-au încheiat la
judecătorii, stări civile sau notari publici, în conformitate cu Legea nr. 202/2010, precum şi
divorţurile cetăţenilor români care au divorţat în străinătate (în care cel puţin unul dintre soţi are
cetăţenia română) care au fost transcrise şi înregistrate la ofiiciile de stare civilă la care au fost
încheiate căsătoriile în România.
Divorţul reprezintă desfacerea unei căsătorii încheiate legal, printr-o hotărâre definitivă a
instanţei judecătoreşti, a ofiţerului de stare civilă sau a unui notar public. Datele se referă la
cererile de divorţ pentru care desfacerea căsătoriei a fost admisă.
Executarea hotărârii de divorţ- după rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ, instanţa o
comunică din oficiu Serviciului de Stare Civilă. Efectuarea menţiunii despre hotărârea de
divorţ pe actul de căsătorie constituie o măsură publicitară, ce are ca scop de a face
opozabilă faţă de terţi desfacerea căsătoriei. Căsătoria este desfăcută din ziua când
hotărârea judecătorească prin care s-a pronunţat divorţul a rămas irevocabilă. În cazul în
care căsătoria este desfăcută de ofiţerul de stare civilă sau de notarul public, aceasta este
desfăcută la data eliberării certificatului de divorţ.
Rata de divorţialitate reprezintă numărul divorţurilor dintr-un an raportat la populaţia la
1 iulie din statistica curentă şi se exprimă în număr de divorţuri la 1000 locuitori.
8
Evenimente demografice în anul 2020
NATALITATEA
1. Născuţii-vii cu domiciliul sau cu reşedinţa obişnuită în România1
În anul 2020, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de
178609 născuţi-vii, cel mai mic număr de născuţi-vii din 19302 până în prezent. Faţă de anul 2019,
în 2020 s-au înregistrat cu 24500 mai puţini născuţi-vii.
În anul 2020, mai mult de jumătate (51,6%, respectiv 92163 copii) din totalul născuţilor-vii au fost
băieţi, iar raportul de masculinitate a fost de 107 băieţi la 100 fete. Scăderea numărului de
născuţi-vii înregistraţi în România s-a produs la nivelul ambelor medii de rezidenţă. În mediul rural
s-au născut cu 11773 mai puţini copii decât în urban şi cu 7916 mai puţini decât în 2019. Rata
natalităţii a fost, în anul 2020, de 8,1 născuţi-vii la 1000 locuitori, în scădere faţă de cea din 2019
(când s-au înregistrat 9,2 născuţi-vii la 1000 locuitori).
40 35 30 25 20 15 10 5 0 % 0 5 10 15 20 25 30 35 40
1
Datele pentru anul 2020 sunt semi-definitive.
2
Datele statistice privind născuţii vii din perioada 1941-1945 nu sunt disponibile.
3
Ratele sunt calculate în funcţie de populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an de referinţă.
4
Datele pentru anul 2019 sunt definitive.
5
Ratele pentru anul 2020 sunt provizorii.
6
Diferenţa până la 100% reprezintă procentul născuţilor-vii pentru care vârsta tatălui este nedeclarată.
9
Evenimente demografice în anul 2020
În anul 2020, vârsta medie a mamei la naştere a fost egală cu cea din anul 2019 (28,8 ani), iar
vârsta medie la prima naştere a fost de 27,5 ani, în uşoară scădere faţă de anul 2019, când vârsta
medie a mamei la prima naştere a fost de 27,6 ani. În mediul rural, vârsta medie a mamei la
naştere a fost mai mică, 27,3 ani (25,1 ani la prima naştere), comparativ cu cea din mediul urban
unde vârsta medie la naştere a fost de 30,1 ani (29,1 ani la prima naştere).
Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vârstă a părinţilor arată că aproape 60% dintre nou-născuţi
(105664 copii) au avut mame cu vârste între 20 şi 34 ani şi taţi cu vârste între 25 şi 39 ani.
În anul 2020, ponderea născuţilor-vii cu mame în vârstă de 30 de ani şi peste a fost de 44,8%,
comparativ cu 43,9% în anul 2019, continuând tendinţa crescătoare din anii anteriori. Această
pondere este mai ridicată în mediul urban: 53,9%, în comparaţie cu mediul rural, unde a fost de 34,4%.
Din totalul născuţilor-vii, 122781 (68,7%) au fost născuţi în cadrul căsătoriei, iar dintre aceştia
55576 (45,3%) au fost născuţi în primii doi ani de căsătorie.
Fig.2 Ponderea născuţilor-vii după situaţia juridică, pe medii de rezidenţă, în anul 2020
Total Urban Rural
36,8%
31,3% 26,4%
73,6%
68,7%
63,2%
Peste jumătate (55,3%) din numărul total al născuţilor-vii înregistraţi în România au mame
salariate, iar 33,5% au mame casnice. Situaţia diferă mult pe medii de rezidenţă. Astfel, în mediul
urban, 67,8% din mamele copiilor născuţi în anul 2020 sunt salariate, faţă de numai 41,2% în
mediul rural, unde ponderea copiilor născuţi de mame casnice este de 48,0% (faţă de numai
20,7% în mediul urban). În familiile în care ambii părinţi sunt salariaţi s-au născut aproape jumătate
dintre copii (87575 copii), iar în familiile în care tatăl este salariat şi mama casnică s-au născut
26724 copii (15,0%).
Puţin peste jumătate dintre născuţii-vii din anul 2020 (90637 copii) au fost născuţi de rangul I, iar
74203 copii (41,5%) au fost născuţi-vii de rangul II şi III.
Ponderea născuţilor-vii de rangul I a fost superioară în mediul urban (56,0%) celei din mediul rural
10
Evenimente demografice în anul 2020
(44,7%). Din totalul celor 13769 născuţi-vii de rangul IV şi peste, două treimi s-au născut în mediul
rural.
În anul 2020, cei mai mulţi copii s-au născut în luna iulie (16702 născuţi-vii), iar cei mai puţini în
luna decembrie (11982 născuţi-vii).
Fig.3 Fertilitatea feminină7 după vârstă (în anii împliniţi) pe medii de rezidenţă, în anul 2020
100
90
80
născuţi-vii la 1000 femei
70
60
50
40
30
20
10
0
15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49
Fertilitatea feminină a fost cuprinsă în anul 2020 între 43,6 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă
fertilă în judeţul Sălaj şi 27,0 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă în judeţul Caraş-Severin.
Rate scăzute ale fertilităţii (sub 30 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă) s-au înregistrat şi în
judeţele: Bacău, Brăila, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Neamţ, Tulcea şi Vâlcea.
În mediul rural, rata fertilităţii este superioară celei din mediul urban.
Rata natalităţii a fost, în anul 20208, de 8,1 născuţi-vii la 1000 locuitori, mai ridicată în mediul rural
(8,6 născuţi-vii la 1000 locuitori) faţă de mediul urban (7,6 născuţi-vii la 1000 locuitori).
În profil teritorial, rata natalităţii s-a situat în anul 2020 între 10,0 născuţi-vii la 1000 locuitori în judeţul
Sălaj şi 6,1 născuţi-vii la 1000 locuitori în judeţul Caraş-Severin. Dintre judeţele cu o natalitate ridicată
(peste 9 născuţi-vii la 1000 locuitori) se numără şi judeţele: Bistriţa-Năsăud, Braşov, Covasna, Iaşi,
Ilfov, Mureş şi Suceava. Rate scăzute de natalitate (sub 7 născuţi-vii la 1000 locuitori) s-au înregistrat
şi în judeţele Hunedoara, Galaţi, Gorj, Mehedinţi, Olt, Tulcea, Teleorman, şi Vâlcea.
7
Născuţi-vii la 1000 femei 15-49 ani; date provizorii.
8
Ratele pentru anul 2020 sunt provizorii.
9
Date semi-definitive.
11
Evenimente demografice în anul 2020
Născuţii-vii cu reşedinţa
din care:
Mediul de rezidenţă obişnuită în România
În anul 2020, dintre născuţii-vii cu reşedinţa obişnuită în România 56,7% au avut ambii părinţi cu
vârsta sub 35 ani. Ponderea copiilor care au reşedinţa obişnuită în România născuţi de mame în
vârstă de 30 de ani şi peste a fost de 44,9%, iar ponderea născuţilor-vii cu taţi din aceeaşi
categorie de vârstă a fost de 61,6%.
În anul 2020, peste două treimi dintre copiii născuţi cu reşedinţa obişnuită în România au tatăl
salariat (117771 născuţi-vii) şi aproape jumătate dintre născuţii-vii cu reşedinţa obişnuită în România
(87149 născuţi-vii) au ambii părinţi salariaţi. Ponderea copiilor născuţi-vii cu reşedinţa obişnuită în
România ale căror mame sunt casnice este, în anul 2020, de 33,3% .
Pe medii de rezidenţă, dintre născuţii-vii care au reşedinţa obişnuită în mediul urban din România,
68,0% au mame salariate, iar 47,9% dintre cei ce au reşedinţa obişnuită în mediul rural au mame cu
statut ocupaţional de casnică.
În timp ce, în mediul urban, 58446 născuţi-vii cu reşedinţa obişnuită în România (61,8%) au ambii
părinţi salariaţi, în mediul rural numai 28703 născuţi-vii cu reşedinţa în România (34,9%) au ambii
părinţi salariaţi.
Ponderea născuţilor-vii de rangul I cu reşedinţa obişnuită în România a fost de 50,6%, născuţii-vii
de rangul II au reprezentat 31,7%, iar a celor de rangul III a fost de 9,9%. Ponderea născuţilor-vii
de rangul I cu reşedinţa obişnuită în România a fost superioară în mediul urban (55,9%) celei din
mediul rural (44,5%).
La nivel european, în anul 201910, ţările cu cea mai mare rată a natalităţii sunt Irlanda cu 12,0 născuţi-vii
la 1000 locuitori, Franţa cu 11,2 născuţi-vii la 1000 locuitori şi Suedia cu 11,1 născuţi-vii la 1000 locuitori.
Rata natalităţii din România (10,3 născuţi-vii la 1000 locuitori), se situează peste media europeană
(9,3 născuţi -vii la 1000 locuitori). Ţările europene cu cea mai mică rată a natalităţii au fost Grecia
(7,8 născuţi-vii la 1000 locuitori), Spania (7,6 născuţi-vii la 1000 locuitori) şi Italia (7,0 născuţi-vii la 1000
locuitori).
10
Sursa datelor: Eurostat- La nivel european rata este calculată prin raportarea numărului născuţilor-vii cu reşedinţa obişnuită în fiecare
ţară la populaţia rezidentă medie a fiecărei ţări în anul de referinţă. Ultimul an pentru care sunt disponibile datele pe site+ul Eurostat.
12
Evenimente demografice în anul 2020
MORTALITATEA
În anul 2020 au decedat 297345 persoane, cel mai mare număr anual de decedaţi din anul 1938
până în prezent. Faţă de anul 2019, s-au înregistrat cu 36992 persoane decedate mai multe,
respectiv cu 18,0% mai multe în mediul urban, şi cu 10,7% în mediul rural. Rata mortalităţii
generale a fost de 13,4‰ în anul 2020 faţă de 11,7‰ în anul precedent, mai mare în mediul rural
(15,5‰), faţă de mediul urban (11,8‰).
Rata mortalităţii
Decese Diferenţe (decese la 1000
(persoane) 2020 faţă
Mediul de rezidenţă locuitori)
de 2019
(± decese)
2019 202011 2019 202012
Pe grupe de vârstă, peste jumătate dintre decesele înregistrate în anul 2020 au fost în rândul
persoanelor în vârstă de 75 ani şi peste, dintre care au decedat cu 19312 persoane (13,4%) mai
multe decât în anul precedent. Creşteri semnificative ale numărului de decese, faţă de anul 2019,
s-au înregistrat şi la următoarele grupe de vârstă: 7770 persoane decedate mai multe la grupa de
vârstă 70-74 ani (28,3%), 5320 persoane decedate mai multe la grupa de vârstă 65-69 ani
(19,4%), 1690 persoane decedate mai multe la grupa de vârstă 50-54 ani (17,3%), dar şi la grupa
de vârstă 30-34 ani (168 persoane decedate mai multe).
Numărul persoanelor decedate în rândul copiilor şi tinerilor cu vârsta până la 24 ani scade în anul
2020, comparativ cu anul 2019, cele mai semnificative scăderi fiind înregistrate la grupele de
vârstă 15-19 ani (-11,2%) şi 20-24 ani (-10,3%). Deşi în scădere faţă de anul 2019, valorile
absolute înregistrate în anul 2020 ale numărului decedaţilor din primii ani de viaţă se menţin
ridicate pentru grupa de vârstă 0-4 ani, mai ales în primul an de viaţă.
11
Date semi-definitive.
12
Date provizorii.
13
Evenimente demografice în anul 2020
Tabel 4. Numărul decedaţilor înregistraţi în România, pe medii de rezidenţă şi grupe de vârstă, în
anul 2020 comparativ cu anul 2019
Total 260353 125364 134989 297345 147884 149461 14,2 18,0 10,7
0-4 ani 1411 604 807 1320 580 740 -6,4 -4,0 -8,3
15-19 ani 438 189 249 389 143 246 -11,2 -24,3 -1,2
20-24 ani 564 212 352 506 235 271 -10,3 10,8 -23,0
25-29 ani 735 337 398 747 353 394 1,6 4,7 -1,0
30-34 ani 1225 594 631 1393 695 698 13,7 17,0 10,6
35-39 ani 1879 888 991 1935 929 1006 3,0 4,6 1,5
40-44 ani 3825 1728 2097 3883 1848 2035 1,5 6,9 -3,0
45-49 ani 6407 2840 3567 6677 3007 3670 4,2 5,9 2,9
50-54 ani 9769 4716 5053 11459 5672 5787 17,3 20,3 14,5
55-59 ani 12661 6453 6208 13173 6745 6428 4,0 4,5 3,5
60-64 ani 22254 12304 9950 24290 13461 10829 9,1 9,4 8,8
65-69 ani 27407 14982 12425 32727 18699 14028 19,4 24,8 12,9
70-74 ani 27486 13953 13533 35256 18855 16401 28,3 35,1 21,2
75 ani şi
143949 65421 78528 163261 76528 86733 13,4 17,0 10,4
peste
În anul 2020, repartizarea persoanelor decedate după luna decesului relevă faptul că punctul de
maxim al curbei de sezonalitate s-a înregistrat în luna noiembrie (34952 decese), iar minimul în
luna mai (20971 decese).
13
Date semi-definitive.
14
Evenimente demografice în anul 2020
Dacă în luna ianuarie 2020, se înregistrau mai puţin cu 3346 decese comparativ cu aceeaşi lună
din anul precedent (-12,2%), din luna iulie numărul lunar al deceselor a cunoscut creşteri
semnificative faţă de lunile corespunzătoare din 2019. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în
lunile octombrie (30,3%), noiembrie (69,6%) şi decembrie (52,6%).
Figura 4. Decese după luna decesului, în anul 2020 comparativ cu anul 2019
36000
34952
34000
34497
32000
30000
27406
persoane
28000
27554
26000
23686 23273
24000 22406
22380 21899 22612
24060 21282 21003 21154
22000
22845 19939
22151 21358 21734
20000
20971 20558 20338 19034 20606
18000
tie
rie
ai
ie
lie
ie
ie
ie
ie
ie
s
ni
ar
br
br
br
ril
gu
br
Iu
ar
ua
Iu
Ap
nu
em
om
em
em
Au
M
br
Ia
ec
oi
ct
pt
Fe
N
O
Se
D
2019 2020
În anul 2020 s-a menţinut ordinea principalelor cauze de deces înregistrate în anii anteriori: primul
loc a fost ocupat de bolile aparatului circulator (54,7%, din care 18,7% - boala ischemică a inimii şi
13,8% - bolile cerebro-vasculare), urmate de tumori (16,7%) şi, în ordine descrescătoare, de bolile
aparatului respirator (13,0%), bolile aparatului digestiv (5,2%), leziuni traumatice, otrăviri şi alte
consecinţe ale cauzelor externe (3,0%), iar alte boli au reprezentat cauzele de deces pentru 7,4%
dintre persoanele decedate.
În contextul pandemiei COVID-19, faţă de anul 2019, în anul 2020 s-au înregistrat creşteri
semnificative ale deceselor cauzate de unele boli. Cea mai mare creştere, de 2,2 ori, s-a
înregistrat la decesele cauzate de bolile aparatului respirator (de la 17742 decese în 2019, la
38578 decese în 2020), urmată de creşterea de 1,4 ori ale deceselor cauzate de diabetul zaharat
(de la 2863 decese în 2019, la 3954 decese în 2020).
Un efect direct al pandemiei l-a reprezentat modificarea structurii deceselor pe cauze de deces.
Astfel, în anul 2020, faţă de anul 2019, ponderea deceselor cauzate de bolile aparatului respirator
aproape s-a dublat (de la 6,8% în 2019, la 13,0% în 2020 din numărul total al deceselor), şi s-a
diminuat ponderea bolilor aparatului circulator, cea a tumorilor, cea a bolilor aparatului digestiv şi
cea a leziunilor traumatice, otrăvirilor şi altor consecinţe ale cauzelor externe.
15
Evenimente demografice în anul 2020
Figura 4. Decesele după principalele cauze de deces, în anul 2020 comparativ cu anul 2019
Principalele cauze de deces diferă sensibil între bărbaţi şi femei: numărul deceselor în rândul
populaţiei masculine a fost mai mare în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator, bolilor
aparatului digestiv, leziunilor traumatice, otrăvirilor şi altor consecinţe ale cauzelor externe, bolii
ischemice a inimii, bolilor infecţioase şi parazitare, inclusiv în cazul tuberculozei, şi nu în ultimul
rând, tulburărilor mentale şi de comportament. Bolile aparatului circulator (în special bolile
cerebro-vasculare), bolile sistemului nervos, precum şi bolile endocrine, de nutriţie şi metabolism,
inclusiv diabetul zaharat, au fost responsabile de un număr mai mare de decese în rândul
populaţiei feminine.
În anul 2020 mortalitatea maternă a fost de 17,9 decese la 100000 născuţi-vii, înregistrând
o creştere faţă de anul precedent (9,8 decese la 100000 născuţi-vii).
16
Evenimente demografice în anul 2020
Tabel 5. Decesele după principalele cauze de deces şi sexe, în anul 202014 comparativ cu anul 2019
Total Decedaţi de Decedaţi de
decedaţi sex masculin Creştere/ sex feminin Creştere/
Creştere/
(persoane) (persoane) scădere (persoane) scădere
Cauze de deces scădere
(%) (%) (%)
2019 2020 2019 2020 2019 2020
TOTAL 260353 297345 14,2 136516 158506 16,1 123837 138839 12,1
Bolile aparatului
145333 162780 12,0 67615 77542 14,7 77718 85238 9,7
circulator
din care:
Boala ischemică a
49804 55617 11,7 24825 28302 14,0 24979 27315 9,4
inimii
Bolile cerebro-
38684 41118 6,3 17114 18816 9,9 21570 22302 3,4
vasculare
Tumori 50324 49769 -1,1 29486 29182 -1,0 20838 20587 -1,2
Bolile aparatului
17742 38578 117,4 10851 23327 115,0 6891 15251 121,3
respirator
Bolile aparatului digestiv 15696 15318 -2,4 9836 9924 0,9 5860 5394 -8,0
Leziuni traumatice,
otrăviri şi alte consecinţe 9762 8891 -8,9 7599 6934 -8,8 2163 1957 -9,5
ale cauzelor externe
Bolile sistemului nervos 4141 4319 4,3 1774 1939 9,3 2367 2380 0,5
Faţă de o rată a mortalităţii la nivel naţional de 13,4‰, cele mai mici rate ale mortalităţii generale
s-au înregistrat în judeţele Iaşi (10,3‰), Ilfov (10,5‰) şi Vâlcea (10,7‰), iar cele mai ridicate rate
ale mortalităţii s-au înregistrat în judeţele Giurgiu (17,6‰) şi Teleorman (18,4‰). În Municipiul
Bucureşti rata generală a mortalităţii a fost de 12,0‰.
14
Datele pentru anul 2020 sunt semi-definitive.
17
Evenimente demografice în anul 2020
2. Decedaţii cu reşedinţa obişnuită în România15
Din totalul persoanelor decedate în anul 2020 ale căror decese au fost înregistrate sau transcrise la
oficiile de stare civilă din România, 297093 persoane au avut reşedinţa obişnuită în România, iar
252 decedaţi au avut reşedinţa obişnuită în străinătate. În anul 2020, din totalul persoanelor decedate
care aveau reşedinţa obişnuită în România, 53,3% au fost de sex masculin. Pe medii de rezidenţă,
49,2% din totalul decedaţilor rezidenţi în România au avut reşedinţa obişnuită în mediul urban.
Tabel 6. Decesele persoanelor cu reşedinţa obişnuită în România, pe medii de rezidenţă şi sexe,
în anul 2020
din care:
Mediul de rezidenţă Total
Masculin Feminin
Total 297093 158316 138723
Urban 146070 77869 68201
Rural 150969 80447 70522
Printre principalele cauze de deces pentru persoanele care au avut reşedinţa obişnuită în
România, pe primul loc se află bolile aparatului circulator (54,8%), urmate de tumori (16,7%) şi de
bolile aparatului respirator (13,0%). Ponderile cauzelor de deces în numărul total al decedaţilor cu
reşedinţa obişnuită în România sunt foarte apropiate de cele raportate pentru numărul decedaţilor
cu domiciliul sau cu reşedinţa obişnuită în România. De asemenea, distribuţia pe sexe a acestor
ponderi urmează distribuţia pe sexe a ponderilor cauzelor de deces pentru decedaţii cu domiciliul
sau cu reşedinţa în România. Astfel, ponderea deceselor pe cauze a fost mai mare în rândul
femeilor cu reşedinţa obişnuită în România, decât în rândul bărbaţilor, pentru bolile aparatului
circulator (cu 12,4 puncte procentuale mai multe decese), în special la bolile cerebro-vasculare (cu
4,2 puncte procentuale mai multe decese), bolile sistemului nervos (cu 0,5 puncte procentuale mai
multe decese) şi diabetul zaharat (cu 0,3 puncte procentuale mai multe decese).
La nivel european, România avea în anul 201916 o rată a mortalităţii17 ridicată de 13,4 decese la
1000 locuitori care se situează peste media europeană (10,4 decese la 1000 locuitori), alături de
ţări precum Bulgaria (15,5 decese la 1000 locuitori), Letonia (14,5 decese la 1000 locuitori),
Lituania (13,7 decese la 1000 locuitori), Ungaria (13,3 decese la 1000 locuitori) şi Croaţia (12,7
decese la 1000 locuitori). Ţările europene cu cele mai reduse rate ale mortalităţii sunt: Irlanda (6,3
decese la 1000 locuitori), Luxemburg (6,9 decese la 1000 locuitori), Cipru (7,1 decese la 1000
locuitori) şi Malta (7,3 decese la 1000 locuitori).
15
Date semi-definitive.
16
Ultimul an pentru care sunt disponibile datele pe site-ul Eurostat.
17
Sursa datelor: Eurostat - la nivel european rata este calculată prin raportarea numărului decedaţilor cu reşedinţa obişnuită în fiecare
ţară la populaţia rezidentă medie a fiecărei ţări în anul de referinţă. Ratele sunt provizorii.
18
Evenimente demografice în anul 2020
MORTALITATEA INFANTILĂ
1. Decedaţii sub 1 an cu domiciliul sau cu reşedinţa obişnuită în România18
În anul 2020 au decedat 1097 copii în vârstă de până la 1 an, cu 55 copii mai puţini comparativ cu
anul 2019, iar rata mortalităţii infantile a fost de 6,1 decedaţi în vârstă de sub 1 an la
1000 născuţi-vii, faţă de 5,7 decedaţi în vârstă de sub 1 an la 1000 născuţi-vii în anul precedent.
Scăderea numărului de decese sub 1 an s-a înregistrat la nivelul întregii ţări, faţă de anul 2019 în
mediul urban decedând cu 10 copii sub 1 an mai puţini, iar în mediul rural cu 45 copii sub 1 an mai
puţini.
În mediul rural, rata mortalităţii infantile (7,3 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii) s-a menţinut
mai mare decât în mediul urban (5,1 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii) ca şi în anii precedenţi.
”Supramortalitatea masculină” s-a înregistrat şi în cazul deceselor de până la un an, 6,3 decese la
1000 născuţi-vii în cazul băieţilor, faţă de 5,9 decese la 1000 născuţi-vii în cazul fetelor.
În anul 2020, mortalitatea postneonatală (1–11 luni) a fost mai ridicată faţă de cea din anul 2019
(2,5 decedaţi de 1–11 luni la 1000 de născuţi-vii faţă de 2,3 decedaţi de 1–11 luni la 1000 de născuţi-
vii), iar mortalitatea neonatală (sub 1 lună) a crescut faţă de cea din anul 2019 (3,7 decedaţi sub 1
lună la 1000 de născuţi-vii, faţă de 3,4 decedaţi sub 1 lună la 1000 de născuţi-vii).
Tabel 7. Mortalitatea infantilă pe sexe şi medii de rezidenţă, în anul 202018 comparativ cu anul 2019
Decedaţi sub 1 an (persoane)
Decedaţi cu vârsta sub 1 lună Decedaţi în vârstă
Total
Total din care: de 0 - 6 zile de 1 - 11 luni
2019 2020 2019 2020 2019 2020 2019 2020
TOTAL 1152 1097 685 652 456 423 467 445
Masculin 637 584 386 343 263 225 251 241
Feminin 515 513 299 309 193 198 216 204
Urban 494 484 312 306 214 204 182 178
Rural 658 613 373 346 242 219 285 267
Rata mortalităţii infantile (decese sub 1 an la 1000 născuţi-vii)
TOTAL 5,7 6,1 3,4 3,7 2,2 2,4 2,3 2,5
Masculin 6,1 6,3 3,7 3,7 2,5 2,4 2,4 2,6
Feminin 5,2 5,9 3,0 3,6 1,9 2,3 2,2 2,4
Urban 4,4 5,1 2,8 3,2 1,9 2,1 1,6 1,9
Rural 7,2 7,3 4,1 4,1 2,6 2,6 3,1 3,2
Aproape 40% dintre copiii care au decedat în primul an de viaţă au avut ca principală cauză de
deces afecţiuni a căror origine se află în perioada perinatală, a doua cauză de deces ca frecvenţă
de apariţie fiind malformaţiile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale (25,1%) iar a
treia, bolile aparatului respirator (22,5%).
18
Date semi-definitive.
19
Evenimente demografice în anul 2020
Cele mai scăzute rate ale mortalităţii infantile s-au înregistrat în Municipiul Bucureşti (2,8 decedaţi
sub 1 an la 1000 de născuţi-vii) şi în judeţul Buzău (3,7 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii),
iar cea mai ridicată în judeţul Satu Mare (12,8 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii). Rate
ridicate ale mortalităţii infantile (de peste 10 decedaţi la 1000 născuţi-vii) s-au înregistrat şi în
judeţele Olt (10,6 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii) şi Tulcea (10,7 decedaţi sub 1 an la
1000 de născuţi-vii).
La nivel european, în anul 2019, România avea o rată de mortalitate infantilă20 ridicată (5,8
decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii) care se situează peste media europenă. Printre ţările cu
rate ale mortalităţii infantile mai ridicate faţă de media Uniunii Europene (3,4 decedaţi sub 1 an la
1000 de născuţi-vii) se mai află Malta (6,7 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii), Bulgaria (5,6
decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii), Slovacia (5,1 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii),
Luxemburg (4,7 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii) şi Croaţia (4,0 decedaţi sub 1 an la 1000
de născuţi-vii). La polul opus, cele mai mici rate ale mortalităţii infantile din UE-27 s-au înregistrat
în Finlanda, Suedia şi Slovenia (2,1 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii) şi Estonia (1,6
decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii).
MORTINATALITATEA
În anul 2020, numărul născuţilor-morţi a fost de 683 copii, cu 56 cazuri mai multe decât în 2019; rata
mortinatalităţii a fost de 3,8 născuţi-morţi la 1000 născuţi (vii şi morţi). Evoluţia faţă de anul 2019 este
însă diferită pe medii de rezidenţă: numărul născuţilor-morţi a scăzut în mediul urban (cu 2 născuţi-
morţi mai puţin) şi a crescut în mediul rural (cu 58 născuţi-morţi mai mulţi).
19
Date semi-definitive.
20
Sursa datelor: Eurostat - La nivel european rata este calculată prin raportarea numărului decedaţilor sub 1 an la numărul născuţilor- vii cu
reşedinţa obişnuită în fiecare ţară în anul de referinţă. Ultimul an pentru care sunt disponibile datele pe site-ul Eurostat.
20
Evenimente demografice în anul 2020
Tabel 8. Mortinatalitatea pe medii de rezidenţă şi sexe, în anul 202021 comparativ cu anul 2019
Rata mortinatalităţii
Născuţi-morţi
Creştere/scădere (născuţi-morţi la 1000
(persoane)
(%) născuţi-vii şi morţi)
2019 2020 2019 2020
TOTAL 627 683 8,9 3,1 3,8
Masculin 333 380 14,1 3,2 4,1
Feminin 294 303 3,1 3,0 3,5
Urban 315 313 -0,6 2,8 3,3
Rural 312 370 18,6 3,4 4,4
Rata de mortinatalitate a crescut faţă de anul anterior, înregistrând în continuare decalaje pe medii de
rezidenţă: 4,4 născuţi-morţi la 1000 născuţi-vii şi morţi în mediul rural faţă de 3,3‰ născuţi-morţi la
1000 născuţi-vii şi morţi în mediul urban.
Din totalul născuţilor morţi, 10,8% au avut mame cu vârsta sub 20 ani, 41,3% au avut mame din grupa
de vârstă de 20-29 ani, 41,6% din grupa de vârstă 30-39 ani şi 6,3% din grupa de vârstă 40-49 ani.
În anul 2020, 70% dintre născuţii-morţi au avut ca principală cauză de deces tulburări respiratorii şi
cardio-vasculare specifice perioadei perinatale (270 cazuri) sau au fost afectaţi de tulburări materne şi
de complicaţii ale sarcinii, naşterii şi lăuziei (208 cazuri).
Din numărul total al născuţilor-morţi 61,2% au avut o greutate la naştere sub 2500 grame.
Născuţii-morţi de rangul întâi au reprezentat 97,5% din total (98,7% în mediul urban şi 96,5% în mediul
rural).
Pe judeţe, rata mortinatalităţii a fost cuprinsă între 0,8‰ în judeţul Dolj şi 7,8‰ în judeţul Sălaj.
La nivel european, în anul 2019, România a avut o rată a mortinatalităţii22 egală cu cea Letoniei şi
Spaniei (3,1 născuţi-morţi la 1000 născuţi-vii şi morţi). Dintre celelalte ţări europene pentru care sunt
publicate datele statistice de mortinatalitate, valorile cele mai mari s-au înregistrat în Luxemburg (8,3
născuţi-morţi la 1000 născuţi-vii şi morţi) şi Bulgaria (5,6 născuţi-morţi la 1000 născuţi-vii şi morţi). Cele
mai mici rate ale mortinatalităţii din UE-27 s-au înregistrat în Slovenia (1,9 născuţi-morţi la 1000
născuţi-vii şi morţi) şi Estonia (1,8 născuţi-morţi la 1000 născuţi-vii şi morţi),
21
Date semi-definitive.
22
Sursa datelor: Eurostat - La nivel european rata este calculată prin raportarea numărului născuţilor-morţi la numărul născuţilor (vii şi morţi) cu
reşedinţa obişnuită în fiecare ţară în anul de referinţă. Ultimul an pentru care sunt disponibile datele pe site-ul Eurostat.
21
Evenimente demografice în anul 2020
NUPŢIALITATEA
În anul 2020 s-au înregistrat 81343 căsătorii, cel mai mic număr de căsătorii înregistrat din 1946
până în prezent. Faţă de anul 2019, în 2020 s-au înregistrat cu 47267 căsătorii mai puţine (cu
30199 căsătorii mai puţine în urban şi cu 17068 căsătorii mai puţine în rural).
Tabel 10. Numărul căsătoriilor şi ratele de nupţialitate pe medii de rezidenţă, în anul 2020
comparativ cu anul 2019
Rata nupţialităţii23
Căsătorii
(căsătorii la 1000 locuitori)
Diferenţe ±
2019 2020 2019 2020
2020 faţă de 2020
În acest context, rata nupţialităţii a fost mult mai mică decât cea din anul 2019, înregistrându-se
3,7 căsătorii la 1000 locuitori, faţă de 5,8 căsătorii la 1000 locuitori în anul anterior.
Cele mai multe căsătorii (11,7% din numărul total de căsătorii) s-au încheiat de bărbaţii şi femeile
din grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de cele încheiate de bărbaţii din aceeaşi grupă de vârstă cu
femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (11,5%).
Structura căsătoriilor pe grupe de vârstă ale soţilor în anul 2020 evidenţiază următoarele aspecte:
în mediul urban, femeile se căsătoresc, în medie, la vârste mai înaintate decât în mediul
rural. Astfel, în 2020, în mediul urban 28,4% dintre căsătorii au fost încheiate de femei
din grupa de vârstă 25-29 ani (faţă de 23,3% în mediul rural), iar în mediul rural 31,3%
dintre căsătorii s-au încheiat de femei în vârstă de 20-24 ani (faţă de 19,8% în mediul
urban);
în mediul rural, numărul de căsătorii al femeilor din grupa de vârstă sub 20 ani a depăşit
de două ori pe cel înregistrat în mediul urban (3349 căsătorii în mediul rural, faţă de
1612 căsătorii în urban).
23
Rata nupţialităţii este calculată în funcţie de populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an de referinţă. Ratele pentru anul 2020 sunt
provizorii.
22
Evenimente demografice în anul 2020
Figura 6. Structura persoanelor care s-au căsătorit în anul 2020 pe grupe de vârstă şi sexe (%)
FEMEI BĂRBAŢI
1,3% 60+ 2,6%
50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
În anul 2020, vârsta medie la data căsătoriei a crescut faţă de anul precedent, cu 0,2 ani la femei
şi cu 0,3 ani la bărbaţi. Astfel, vârsta medie la căsătorie, în anul 2020, a fost de 34,0 ani la bărbaţi
şi de 30,8 ani la femei. Decalajul între vârsta medie a soţilor a fost de 3,2 ani, aspect considerat
favorabil din punct de vedere al condiţiilor necesare asigurării reproducerii populaţiei.
Tabel 11. Vârsta medie la căsătorie pe medii de rezidenţă şi sexe, în anii 2019-2020
– ani –
Vârsta medie a bărbatului Vârsta medie a femeii
Ani
Total Urban Rural Total Urban Rural
2019 33,7 34,4 32,6 30,6 31,5 29,2
2020 34,0 34,7 33,0 30,8 31,8 29,5
În anul 2020, vârsta medie în cazul soţilor (la data încheierii căsătoriei) a fost mai mică în mediul
rural, comparativ cu mediul urban (cu 1,7 ani pentru soţ şi respectiv cu 2,3 ani pentru soţie). Faţă
de anul 2019, în anul 2020, în mediul urban, vârsta medie la căsătorie a crescut cu 0,3 ani, atât la
bărbaţi, cât şi la femei, iar în mediul rural, vârsta medie la căsătorie a crescut cu 0,4 ani la bărbaţi
şi cu 0,3 ani la femei.
23
Evenimente demografice în anul 2020
Tabel 12. Vârsta medie la prima căsătorie pe medii de rezidenţă şi sexe, în anii 2019-2020
– ani –
Vârsta medie a bărbatului Vârsta medie a femeii
Ani
Total Urban Rural Total Urban Rural
2019 31,6 32,3 30,5 28,3 29,5 26,5
2020 31,4 32,1 30,5 28,1 29,2 26,5
În anul 2020, vârsta medie la prima căsătorie a fost de 31,4 ani pentru bărbaţi şi de 28,1 ani pentru
femei, în scădere faţă de anul 2019 cu 0,2 ani atât la bărbaţi, cât şi la femei. În anul 2020 se
menţine tendinţa de deplasare a acestor indicatori spre limite de vârstă mai înaintată (după 28 ani
pentru femei, respectiv după 31 ani pentru bărbaţi). Pe termen lung, acest fenomen este de natură
să influenţeze negativ natalitatea, ca efect al reducerii perioadei fertile conjugale.
Faţă de anul 2019, în 2020 s-a înregistrat o uşoară scădere a vârstei medii la prima căsătorie, dar
şi o uşoară creştere a vârstei medii la căsătorie.
În profil teritorial, numărul cel mai mare de căsătorii a fost înregistrat în Municipiul Bucureşti
(9407 căsătorii), urmat la mare diferenţă de judeţul Iaşi (4029 căsătorii), iar cele mai puţine
căsătorii s-a înregistrat în judeţele Vâlcea (737 căsătorii), Tulcea (726 căsătorii) şi Covasna
(709 căsătorii).
Vârsta medie a bărbaţilor la data căsătoriei a fost cuprinsă între 31,6 ani în judeţul Suceava şi
36,1 ani în judeţul Hunedoara. De asemenea, în aceste două judeţe s-a înregistrat cea mai mică
vârstă medie a femeilor la data căsătoriei (28,2 ani în judeţul Suceava) şi cea mai mare vârstă a
femeilor la data căsătoriei (32,8 ani în judeţul Hunedoara).
Datele pentru anul 2019 (ultimul an pentru care sunt disponibile date la nivel european)
evidenţiază că România se situează printre ţările cu o rată a nupţialităţii24 ridicată, de 6,6‰, alături
de Letonia şi Ungaria (6,7‰), Lituania (7,0‰) şi Cipru (8,9‰).
Sursa datelor: Eurostat- la nivel european rata nupţialităţii este calculată prin raportarea numărului căsătoriilor la populaţia rezidentă
24
24
Evenimente demografice în anul 2020
DIVORŢIALITATEA
În anul 2020 numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive sau pe cale
administrativă a fost de 22785, în scădere cu 7412 divorţuri comparativ cu anul 2019. Rata
divorţialităţii a scăzut de la 1,36 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2019, la 1,03 divorţuri la
1000 locuitori în anul 2020.
Tabelul 13. Numărul divorţurilor şi ratele de divorţialitate pe medii de rezidenţă, în anul 2020
comparativ cu anul 2019
Rata divorţialităţii25
Divorţuri
(divorţuri la 1000 locuitori)
Diferenţe (±)
2019 2020 2019 2020
2020 faţă de 2019
Total 30197 22785 -7412 1,36 1,03
Urban 19121 14734 -4387 1,53 1,18
Rural 11076 8051 -3025 1,15 0,83
În mediul urban, în anul 2020, s-a înregistrat un număr de divorţuri de 1,8 ori mai mare faţă de cel
înregistrat în mediul rural.
Raportul dintre numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive sau pe cale
administrativă şi numărul căsătoriilor încheiate a fost, în anul 2020, de un divorţ la 3,6 căsătorii.
Repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat în anul 2020 prezintă
următoarele aspecte:
în medie, divorţul apare cu cea mai mare frecvenţă în rândul bărbaţilor din grupa de
vârstă 40-44 ani (19,3% dintre divorţuri) şi în cazul femeilor din grupa de vârstă
30-34 ani (18,5% dintre divorţuri), urmată, în cazul bărbaţilor de grupa de vârstă
45-49 ani (16,7% dintre divorţuri) şi în cazul femeilor, grupa de vârstă 40-44 ani (18,0%
dintre divorţuri);
numărul femeilor în vârstă de până la 30 ani care au divorţat a fost de 2,3 ori mai mare
decât numărul bărbaţilor aparţinând aceleiaşi grupe de vârstă;
începând cu vârsta de 50 de ani numărul bărbaţilor care au divorţat a fost semnificativ mai
mare decât cel al femeilor: de 1,4 ori la grupa de vârstă 50-54 şi de 1,8 ori la grupele de
vârstă 55-59 ani şi 60 ani şi peste.
25
Rata divorţialităţii este calculată în funcţie de populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an de referinţă. Ratele pentru anul 2020 sunt
provizorii.
25
Evenimente demografice în anul 2020
Ponderea primului divorţ în numărul total al divorţurilor a fost de 93,6% pentru bărbaţi şi 93,7%
pentru femei. Valoarea maximă a numărului de divorţuri de rangul I s-a înregistrat la grupa de vârstă
40-44 ani pentru bărbaţi (4131 divorţuri) şi pentru femei la grupa de vârstă 30-34 ani (4074 divorţuri).
Figura 7. Structura persoanelor care au divorţat în anul 2020 pe grupe de vârstă şi sexe
FEMEI BĂRBAŢI
3,7% 60+ 6,7%
25 20 15 10 5 0 0 5 10 15 20 25
Vârsta medie a soţilor la divorţ a fost de 43,6 ani pentru bărbaţi şi de 40,0 ani pentru femei.
Comparând vârsta medie la divorţ cu vârsta medie la căsătorie (34,0 ani pentru bărbaţi şi 30,8 ani
pentru femei) se poate observa în cazul cuplurilor care au divorţat că secvenţa de viaţă maritală
durează, în medie, 9,6 ani pentru bărbaţi, respectiv 9,2 ani pentru femei.
Tabelul 14. Vârsta medie la divorţ a soţilor pe medii de rezidenţă şi sexe, în anii 2019-2020
- ani -
Vârsta medie a soţului Vârsta medie a soţiei
Pe judeţe, vârsta medie la divorţ a înregistrat cele mai ridicate valori pentru bărbaţi în judeţele
Galaţi (45,5 ani) şi Caraş-Severin (45,6 ani) şi pentru femei în judeţul Galaţi (41,7 ani). Cea mai
26
Evenimente demografice în anul 2020
mică valoare a vârstei medii la divorţ s-a înregistrat în judeţele Bistriţa-Năsăud şi Satu Mare pentru
bărbaţi (41,8 ani) şi în judeţul Gorj (37,8 ani) pentru femei.
Divorţurile s-au pronunţat în 47,0% dintre cazuri din vina ambilor soţi, în 10,2% din cazuri din vina
soţului, în 3,5% dintre cazuri din vina soţiei şi 39,3% din alte cauze.
Din totalul divorţurilor pronunţate în anul 2020, peste două treimi s-au realizat cu „acordul părţilor”
datorită posibilităţii pe care o oferă Legea nr. 202/2010 de a divorţa pe cale administrativă, fiind
posibilă constatarea desfacerii căsătoriei şi de către ofiţerul de stare civilă sau de notarul public.
Figura 8. Repartizarea divorţurilor pe cauze, în anul 2020
Alcoolism 1,4%
Infidelitate conjugală
2,1%
Cu excepţia judeţelor Bistriţa-Năsăud, Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Neamţ, Olt, Teleorman,
Vaslui şi Vâlcea, în toate celelalte judeţe numărul de divorţuri este mai mare în mediul urban decât în
cel rural.
În profil teritorial, în anul 2020, cele mai multe divorţuri s-au înregistrat în Municipiul Bucureşti
(2021 cazuri de divorţ, reprezentând 8,9% din numărul total de divorţuri înregistrat). Judeţul Iaşi a
fost judeţul cu cele mai multe divorţuri înregistrate după Municipiul Bucureşti (1028 cazuri de
divorţ), fiind singurul judeţ unde s-au înregistrat peste 1000 cazuri de divorţ. Cel mai mic număr de
divorţuri s-a înregistrat în judeţul Vâlcea (144 divorţuri).
Cea mai mare rată a divorţialităţii s-a înregistrat în judeţul Braşov (1,37 divorţuri la 1000 locuitori)
şi cea mai mică rată de divorţialitate s-a înregistrat în judeţul Vâlcea (0,37 divorţuri la
1000 locuitori).
Comparativ cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, în anul 2019 (ultimul an pentru care sunt date
disponibile la nivel european), România, cu o rată a divorţurilor26 de 1,6‰, a înregistrat un nivel
mediu. Cele mai mici rate de divorţialitate la nivel european s-au înregistrat în Malta (0,7 ‰) şi
Slovenia (1,2‰). Cele mai mari rate de divorţialitate s-au înregistrat în Letonia, Lituania şi
Luxemburg (3,1‰).
Sursa datelor: Eurostat - La nivel european rata divorţialităţii este calculată prin raportarea numărului divorţurilor la populaţia rezidentă
26
27
Evenimente demografice în anul 2020
Rata natalității în anul 2020
- născuții-vii la 1000 locuitori -
28
Evenimente demografice în anul 2020
29
III. TABELE ANEXĂ
Au fost marcate cu asterisc (*) celulele cu valori mai mici de 3 cazuri de observare.
Evenimente demografice în anul 2020
1. Născuţii-vii pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare, judeţe, medii de rezidenţă şi sexe, în anul 2020
2)
Rata natalităţii
Macroregiunea 1)
Născuţi-vii (persoane) (născuţi-vii la 1000
Regiunea locuitori)
de dezvoltare
Total Urban Rural
Judeţul Total Urban Rural
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
TOTAL 178609 92163 86446 95191 49241 45950 83418 42922 40496 8,1 7,6 8,6
Macroregiunea 1 47635 24631 23004 24125 12505 11620 23510 12126 11384 8,7 7,8 9,9
Nord-Vest 24816 12861 11955 12400 6396 6004 12416 6465 5951 8,8 8,1 9,5
Bihor 5446 2845 2601 2487 1300 1187 2959 1545 1414 8,8 7,9 9,8
Bistriţa-Năsăud 3060 1569 1491 1154 590 564 1906 979 927 9,3 8,9 9,7
Cluj 6667 3451 3216 4116 2101 2015 2551 1350 1201 9,0 8,6 9,9
Maramureş 4158 2183 1975 2381 1225 1156 1777 958 819 8,0 7,6 8,6
Satu-Mare 3054 1584 1470 1260 664 596 1794 920 874 7,9 6,9 8,9
Sălaj 2431 1229 1202 1002 516 486 1429 713 716 10,0 9,5 10,4
Centru 22819 11770 11049 11725 6109 5616 11094 5661 5433 8,7 7,5 10,4
Alba 2732 1379 1353 1608 809 799 1124 570 554 7,3 7,2 7,6
Braşov 5820 2970 2850 3559 1844 1715 2261 1126 1135 9,1 7,7 12,7
Covasna 2066 1091 975 801 434 367 1265 657 608 9,2 7,1 11,2
Harghita 2861 1480 1381 1059 564 495 1802 916 886 8,7 7,3 9,7
Mureş 5437 2865 2572 2422 1298 1124 3015 1567 1448 9,2 7,9 10,6
Sibiu 3903 1985 1918 2276 1160 1116 1627 825 802 8,3 7,3 10,4
Macroregiunea 2 53172 27196 25976 24248 12443 11805 28924 14753 14171 7,8 7,2 8,5
Nord-Est 32971 16855 16116 13921 7139 6782 19050 9716 9334 8,3 7,6 8,8
Bacău 5320 2714 2606 2325 1207 1118 2995 1507 1488 7,2 6,7 7,8
Botoşani 3500 1766 1734 1359 693 666 2141 1073 1068 7,7 7,0 8,2
Iaşi 8772 4464 4308 4035 2049 1986 4737 2415 2322 9,1 8,5 9,6
Neamţ 3925 2025 1900 1411 712 699 2514 1313 1201 7,0 6,4 7,3
Suceava 7532 3864 3668 2924 1521 1403 4608 2343 2265 9,9 8,7 10,8
Vaslui 3922 2022 1900 1867 957 910 2055 1065 990 7,7 7,3 8,2
Sud-Est 20201 10341 9860 10327 5304 5023 9874 5037 4837 7,2 6,6 7,9
Brăila 2110 1098 1012 1211 634 577 899 464 435 6,2 5,5 7,6
Buzău 3218 1654 1564 1202 624 578 2016 1030 986 7,0 6,2 7,6
Constanţa 6263 3171 3092 3957 2016 1941 2306 1155 1151 8,2 7,6 9,5
Galaţi 4279 2218 2061 2249 1157 1092 2030 1061 969 6,8 6,2 7,6
Tulcea 1582 800 782 785 399 386 797 401 396 6,8 6,8 6,7
Vrancea 2749 1400 1349 923 474 449 1826 926 900 7,2 6,4 7,7
Macroregiunea 3 47487 24651 22836 30477 15835 14642 17010 8816 8194 8,2 8,2 8,3
Sud-Muntenia 23815 12369 11446 9204 4769 4435 14611 7600 7011 7,6 6,8 8,1
Argeş 4919 2556 2363 2256 1158 1098 2663 1398 1265 7,8 7,3 8,3
Călăraşi 2453 1223 1230 858 428 430 1595 795 800 8,0 7,0 8,7
Dâmboviţa 4115 2122 1993 1094 558 536 3021 1564 1457 8,0 6,7 8,6
Giurgiu 2110 1118 992 625 335 290 1485 783 702 7,9 7,2 8,2
Ialomiţa 2322 1216 1106 1026 538 488 1296 678 618 8,2 7,6 8,7
Prahova 5593 2927 2666 2576 1344 1232 3017 1583 1434 7,1 6,5 7,8
Teleorman 2303 1207 1096 769 408 361 1534 799 735 6,3 5,8 6,7
Bucureşti-Ilfov 23672 12282 11390 21273 11066 10207 2399 1216 1183 9,1 9,0 9,7
Ilfov 4488 2319 2169 2089 1103 986 2399 1216 1183 9,8 10,0 9,7
Mun. Bucureşti 19184 9963 9221 19184 9963 9221 - - - 8,9 8,9 -
Macroregiunea 4 30315 15685 14630 16341 8458 7883 13974 7227 6747 7,3 7,1 7,7
Sud-Vest Oltenia 15000 7745 7255 7435 3825 3610 7565 3920 3645 7,0 7,0 7,1
Dolj 5288 2733 2555 2762 1431 1331 2526 1302 1224 7,7 7,3 8,2
Gorj 2414 1252 1162 1128 588 540 1286 664 622 6,8 6,6 7,1
Mehedinţi 1876 968 908 867 431 436 1009 537 472 6,8 6,2 7,4
Olt 2930 1487 1443 1391 712 679 1539 775 764 6,8 7,4 6,4
Vâlcea 2492 1305 1187 1287 663 624 1205 642 563 6,3 6,8 5,9
Vest 15315 7940 7375 8906 4633 4273 6409 3307 3102 7,7 7,2 8,5
Arad 3806 2009 1797 2068 1088 980 1738 921 817 8,1 7,8 8,5
Caraş-Severin 1929 1023 906 1092 604 488 837 419 418 6,1 6,0 6,4
Hunedoara 2897 1469 1428 2202 1122 1080 695 347 348 6,4 6,3 6,9
Timiş 6683 3439 3244 3544 1819 1725 3139 1620 1519 8,8 8,0 9,9
1)
Date semi-definitive
2)
Date provizorii
33
Evenimente demografice în anul 2020
34
Evenimente demografice în anul 2020
persoane
35
Evenimente demografice în anul 2020
Statutul ocupaţional
Mediul de rezidenţă Născuţi-vii
Lucrător pe cont propriu
Statutul ocupaţional al mamei Total Salariat Patron
în activităţi neagricole
36
Evenimente demografice în anul 2020
persoane
al tatălui
Mediul de rezidenţă
Lucrător pe cont propriu
Şomer Pensionar Alte situaţii Nedeclarat Statutul ocupaţional al mamei
în agricultură
37
Evenimente demografice în anul 2020
persoane
TOTAL 178609 90637 56504 17699 6437 3133 1746 967 610 384 492
Masculin 92163 46777 29210 9061 3322 1611 910 498 309 209 256
Feminin 86446 43860 27294 8638 3115 1522 836 469 301 175 236
25-29 ani 48709 27098 14306 3995 1653 906 449 197 77 21 7
Masculin 25114 13957 7321 2094 906 468 226 98 31 10 3
Feminin 23595 13141 6985 1901 747 438 223 99 46 11 4
30-34 ani 50819 22142 18997 5416 1890 962 615 335 233 128 101
Masculin 26223 11385 9852 2769 961 515 321 178 122 65 55
Feminin 24596 10757 9145 2647 929 447 294 157 111 63 46
35-39 ani 23081 8037 8434 3443 1203 693 431 273 211 147 209
Masculin 11867 4123 4353 1777 604 350 234 139 106 82 99
Feminin 11214 3914 4081 1666 599 343 197 134 105 65 110
40-44 ani 5715 1812 1718 938 419 226 141 144 81 81 155
Masculin 2988 930 953 469 201 111 70 74 44 48 88
Feminin 2727 882 765 469 218 115 71 70 37 33 67
50 de ani şi peste 28 12 10 4 - - - - - * *
Masculin 15 7 5 * - - - - - * -
Feminin 13 5 5 * - - - - - - *
38
Evenimente demografice în anul 2020
persoane
URBAN 95191 53344 30134 7238 2202 952 549 288 201 120 163
30-34 ani 32346 16506 12055 2363 649 308 198 102 77 45 43
Masculin 16662 8461 6245 1223 323 167 95 56 39 27 26
Feminin 15684 8045 5810 1140 326 141 103 46 38 18 17
50 de ani şi peste 22 11 7 4 - - - - - - -
Masculin 11 6 3 * - - - - - - -
Feminin 11 5 4 * - - - - - - -
39
Evenimente demografice în anul 2020
persoane
RURAL 83418 37293 26370 10461 4235 2181 1197 679 409 264 329
Masculin 42922 19342 13520 5283 2188 1118 609 341 214 134 173
Feminin 40496 17951 12850 5178 2047 1063 588 338 195 130 156
25-29 ani 22862 10126 7771 2671 1150 631 315 127 48 16 7
Masculin 11776 5229 3952 1417 623 318 148 61 20 5 3
Feminin 11086 4897 3819 1254 527 313 167 66 28 11 4
30-34 ani 18473 5636 6942 3053 1241 654 417 233 156 83 58
Masculin 9561 2924 3607 1546 638 348 226 122 83 38 29
Feminin 8912 2712 3335 1507 603 306 191 111 73 45 29
35-39 ani 7881 1751 2355 1644 767 507 279 195 146 104 133
Masculin 3993 894 1192 812 389 265 144 94 75 59 69
Feminin 3888 857 1163 832 378 242 135 101 71 45 64
40-44 ani 2161 428 460 433 238 155 107 111 55 56 118
Masculin 1108 219 252 210 117 76 49 57 33 29 66
Feminin 1053 209 208 223 121 79 58 54 22 27 52
50 de ani şi peste 6 * 3 - - - - - - * *
Masculin 4 * * - - - - - - * -
Feminin * - * - - - - - - - *
40
Evenimente demografice în anul 2020
41
Evenimente demografice în anul 2020
Notă:
1)
Născuţi-vii la 1000 de femei de 15-49 ani; date provizorii
2)
Numărul mediu de copii pe care i-ar naşte o femeie în cursul vieţii sale fertile, în condiţiile fertilităţii anului respectiv.
42
Evenimente demografice în anul 2020
TOTAL 176766 91187 85579 94565 48893 45672 82201 42294 39907
Macroregiunea 1 47367 24496 22871 24046 12452 11594 23321 12044 11277
Nord-Vest 24609 12741 11868 12323 6354 5969 12286 6387 5899
Bihor 5420 2826 2594 2483 1298 1185 2937 1528 1409
Bistriţa-Năsăud 3028 1552 1476 1151 588 563 1877 964 913
Cluj 6627 3426 3201 4100 2092 2008 2527 1334 1193
Maramureş 4116 2160 1956 2361 1211 1150 1755 949 806
Satu-Mare 3031 1566 1465 1255 661 594 1776 905 871
Sălaj 2387 1211 1176 973 504 469 1414 707 707
Centru 22758 11755 11003 11723 6098 5625 11035 5657 5378
Alba 2722 1372 1350 1607 808 799 1115 564 551
Braşov 5840 2991 2849 3583 1845 1738 2257 1146 1111
Covasna 2036 1075 961 801 432 369 1235 643 592
Harghita 2854 1477 1377 1055 563 492 1799 914 885
Mureş 5415 2855 2560 2404 1289 1115 3011 1566 1445
Sibiu 3891 1985 1906 2273 1161 1112 1618 824 794
Macroregiunea 2 52416 26795 25621 24032 12328 11704 28384 14467 13917
Nord-Est 32345 16527 15818 13758 7058 6700 18587 9469 9118
Bacău 5289 2694 2595 2302 1194 1108 2987 1500 1487
Botoşani 3423 1726 1697 1342 687 655 2081 1039 1042
Iaşi 8662 4412 4250 4012 2041 1971 4650 2371 2279
Neamţ 3876 1998 1878 1391 704 687 2485 1294 1191
Suceava 7238 3711 3527 2886 1500 1386 4352 2211 2141
Vaslui 3857 1986 1871 1825 932 893 2032 1054 978
Sud-Est 20071 10268 9803 10274 5270 5004 9797 4998 4799
Brăila 2092 1085 1007 1200 627 573 892 458 434
Buzău 3207 1648 1559 1199 623 576 2008 1025 983
Constanţa 6234 3153 3081 3937 2001 1936 2297 1152 1145
Galaţi 4252 2203 2049 2243 1155 1088 2009 1048 961
Tulcea 1572 794 778 783 398 385 789 396 393
Vrancea 2714 1385 1329 912 466 446 1802 919 883
Macroregiunea 3 47264 24533 22731 30384 15782 14602 16880 8751 8129
Sud-Muntenia 23587 12250 11337 9111 4724 4387 14476 7526 6950
Argeş 4913 2553 2360 2249 1154 1095 2664 1399 1265
Călăraşi 2437 1220 1217 854 426 428 1583 794 789
Dâmboviţa 4002 2061 1941 1050 537 513 2952 1524 1428
Giurgiu 2096 1105 991 617 327 290 1479 778 701
Ialomiţa 2306 1207 1099 1020 537 483 1286 670 616
Prahova 5541 2899 2642 2554 1336 1218 2987 1563 1424
Teleorman 2292 1205 1087 767 407 360 1525 798 727
Bucureşti-Ilfov 23677 12283 11394 21273 11058 10215 2404 1225 1179
Ilfov 4508 2340 2168 2104 1115 989 2404 1225 1179
Mun. Bucureşti 19169 9943 9226 19169 9943 9226 - - -
Macroregiunea 4 29719 15363 14356 16103 8331 7772 13616 7032 6584
Sud-Vest Oltenia 14552 7505 7047 7285 3744 3541 7267 3761 3506
Dolj 5286 2729 2557 2767 1433 1334 2519 1296 1223
Gorj 2252 1170 1082 1078 563 515 1174 607 567
Mehedinţi 1632 837 795 788 391 397 844 446 398
Olt 2906 1474 1432 1375 700 675 1531 774 757
Vâlcea 2476 1295 1181 1277 657 620 1199 638 561
Vest 15167 7858 7309 8818 4587 4231 6349 3271 3078
Arad 3750 1980 1770 2024 1066 958 1726 914 812
Caraş-Severin 1899 1006 893 1070 593 477 829 413 416
Hunedoara 2889 1465 1424 2198 1118 1080 691 347 344
Timiş 6629 3407 3222 3526 1810 1716 3103 1597 1506
1)
Date semi-definitive
43
Evenimente demografice în anul 2020
Total 297345 158506 138839 147884 78885 68999 149461 79621 69840 13,4 11,8 15,5
Macroregiunea 1 70738 37563 33175 36367 19334 17033 34371 18229 16142 13,0 11,8 14,5
Nord-Vest 36957 19416 17541 17375 9157 8218 19582 10259 9323 13,1 11,4 15,0
Bihor 8504 4397 4107 3764 1947 1817 4740 2450 2290 13,8 12,0 15,7
Bistriţa-Năsăud 4059 2220 1839 1219 681 538 2840 1539 1301 12,4 9,3 14,4
Cluj 9229 4788 4441 5341 2762 2579 3888 2026 1862 12,5 11,1 15,1
Maramureş 6743 3591 3152 3775 2025 1750 2968 1566 1402 13,0 12,1 14,3
Satu Mare 5020 2646 2374 2315 1208 1107 2705 1438 1267 13,0 12,6 13,4
Sălaj 3402 1774 1628 961 534 427 2441 1240 1201 14,0 9,1 17,8
Centru 33781 18147 15634 18992 10177 8815 14789 7970 6819 12,9 12,2 13,9
Alba 5049 2716 2333 2702 1479 1223 2347 1237 1110 13,6 12,0 15,8
Braşov 7658 4138 3520 5522 2978 2544 2136 1160 976 12,0 12,0 12,0
Covasna 2874 1525 1349 1330 699 631 1544 826 718 12,8 11,8 13,7
Harghita 4239 2308 1931 1677 919 758 2562 1389 1173 12,9 11,6 13,8
Mureş 8297 4402 3895 4019 2105 1914 4278 2297 1981 14,1 13,1 15,1
Sibiu 5664 3058 2606 3742 1997 1745 1922 1061 861 12,1 12,0 12,3
Macroregiunea 2 88703 48430 40273 38132 20975 17157 50571 27455 23116 13,1 11,3 14,8
Nord-Est 49822 27202 22620 18970 10463 8507 30852 16739 14113 12,5 10,4 14,3
Bacău 9838 5347 4491 4048 2186 1862 5790 3161 2629 13,4 11,6 15,0
Botoşani 6542 3418 3124 2174 1225 949 4368 2193 2175 14,4 11,2 16,7
Iaşi 9987 5468 4519 4206 2271 1935 5781 3197 2584 10,3 8,9 11,7
Neamţ 8018 4431 3587 2712 1481 1231 5306 2950 2356 14,2 12,3 15,5
Suceava 9473 5194 4279 3702 2077 1625 5771 3117 2654 12,4 11,0 13,5
Vaslui 5964 3344 2620 2128 1223 905 3836 2121 1715 11,8 8,3 15,4
Sud-Est 38881 21228 17653 19162 10512 8650 19719 10716 9003 13,9 12,3 15,8
Brăila 5466 2877 2589 3235 1745 1490 2231 1132 1099 16,1 14,7 18,8
Buzău 7322 3908 3414 2358 1276 1082 4964 2632 2332 16,0 12,1 18,8
Constanţa 9589 5312 4277 6585 3571 3014 3004 1741 1263 12,6 12,7 12,4
Galaţi 7893 4424 3469 4098 2284 1814 3795 2140 1655 12,6 11,3 14,3
Tulcea 3426 1929 1497 1414 821 593 2012 1108 904 14,7 12,3 17,0
Vrancea 5185 2778 2407 1472 815 657 3713 1963 1750 13,6 10,3 15,6
Macroregiunea 3 80552 42112 38440 45255 23523 21732 35297 18589 16708 14,0 12,2 17,2
Sud-Muntenia 49963 26514 23449 17486 9439 8047 32477 17075 15402 15,9 13,0 18,0
Argeş 9115 4932 4183 3502 1975 1527 5613 2957 2656 14,5 11,3 17,5
Călăraşi 4937 2576 2361 1575 849 726 3362 1727 1635 16,2 12,9 18,3
Dâmboviţa 7637 4071 3566 1927 1043 884 5710 3028 2682 14,8 11,7 16,2
Giurgiu 4705 2443 2262 1260 661 599 3445 1782 1663 17,6 14,5 19,1
Ialomiţa 4414 2341 2073 1615 874 741 2799 1467 1332 15,5 11,9 18,9
Prahova 12490 6624 5866 5941 3097 2844 6549 3527 3022 15,9 14,9 17,0
Teleorman 6665 3527 3138 1666 940 726 4999 2587 2412 18,4 12,5 21,7
Bucureşti-Ilfov 30589 15598 14991 27769 14084 13685 2820 1514 1306 11,7 11,7 11,4
Ilfov 4812 2608 2204 1992 1094 898 2820 1514 1306 10,5 9,5 11,4
Mun. Bucureşti 25777 12990 12787 25777 12990 12787 - - - 12,0 12,0 -
Macroregiunea 4 57352 30401 26951 28130 15053 13077 29222 15348 13874 13,9 12,2 16,0
Sud-Vest Oltenia 30138 16022 14116 11759 6333 5426 18379 9689 8690 14,1 11,0 17,2
Dolj 10141 5291 4850 4390 2339 2051 5751 2952 2799 14,8 11,6 18,7
Gorj 4638 2488 2150 1787 954 833 2851 1534 1317 13,1 10,4 15,7
Mehedinţi 4058 2109 1949 1501 812 689 2557 1297 1260 14,7 10,8 18,8
Olt 7091 3824 3267 2108 1155 953 4983 2669 2314 16,5 11,2 20,7
Vâlcea 4210 2310 1900 1973 1073 900 2237 1237 1000 10,7 10,4 11,0
Vest 27214 14379 12835 16371 8720 7651 10843 5659 5184 13,7 13,2 14,4
Arad 6895 3603 3292 3710 1939 1771 3185 1664 1521 14,7 14,0 15,6
Caraş-Severin 4662 2514 2148 2436 1343 1093 2226 1171 1055 14,8 13,3 17,0
Hunedoara 7060 3768 3292 5144 2764 2380 1916 1004 912 15,6 14,7 19,0
Timiş 8597 4494 4103 5081 2674 2407 3516 1820 1696 11,3 11,5 11,1
1)
Date semi-definitive
2)
Date provizorii
44
Evenimente demografice în anul 2020
45
E v e n i m e n t e d e m o g r a f i c e î n a n u l 2 02 0
10. Decesele după grupa de vârstă pe cauze de deces (18 grupe), în anul 2020
Grupa de vârstă
Codul
Decese
cauzei de
Cauza de deces Total
deces 0- 4 ani 5- 9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani
Total 297345 1320 143 186 389 506 747 1393 1935 3883
Tulburari mentale şi de
comportament F00-F99 384 - - - - 3 * - 6 23
46
E v e n i m e n t e d e m o g r a f i c e î n a n u l 2 02 0
persoane
Grupa de vârstă
Codul cauzei
85 de ani de deces Cauza de deces
45-49 ani 50-54 ani 55-59 ani 60-64 ani 65-69 ani 70-74 ani 75-79 ani 80-84 ani
şi peste
6677 11459 13173 24290 32727 35256 37654 52250 73357 Total
204 279 247 468 547 539 453 559 530 A00-B99 Boli infecţioase şi parazitare
din care:
97 105 88 120 96 38 28 38 18 A15-A19 Tuberculoza
1422 2902 3691 6909 8571 7964 6388 6056 4254 C00-D48 Tumori
Tulburari mentale şi de
19 39 33 54 63 30 33 31 49 F00-F99 comportament
69 100 97 158 297 409 588 980 1372 G00-G99 Boli ale sistemului nervos
1776 3421 4041 8650 13258 16428 21055 34663 57939 I00-I99 Boli ale aparatului circulator
din care:
733 1468 1727 3520 5084 5830 7032 11017 18580 I20-I25 Boala ischemică a inimii
341 646 819 2004 3275 4484 5953 9471 13850 I60-I67 Boli cerebro-vasculare
928 1414 1534 2298 2336 1886 1469 1377 1024 K00-K93 Boli ale aparatului digestiv
338 374 315 379 328 282 200 222 237 Alte cauze
47
Evenimente demografice în anul 2020
1)
Date semi-definitive
48
Evenimente demografice în anul 2020
12. Născuţii-morţi după grupa de vârstă a mamei, pe cauze de deces, în anul 2020
persoane
Grupa de vârstă a mamei
Codul cauzei
Cauza de deces sub 15 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50 ani
de deces Total
ani ani ani ani ani ani ani ani şi peste
49
Evenimente demografice în anul 2020
Total 297039 158316 138723 146070 77869 68201 150969 80447 70522
Macroregiunea 1 70687 37522 33165 36090 19199 16891 34597 18323 16274
Nord-Vest 36925 19397 17528 17241 9087 8154 19684 10310 9374
Bihor 8527 4404 4123 3710 1919 1791 4817 2485 2332
Bistriţa-Năsăud 4057 2219 1838 1230 681 549 2827 1538 1289
Cluj 9202 4778 4424 5291 2744 2547 3911 2034 1877
Maramureş 6721 3574 3147 3752 2008 1744 2969 1566 1403
Satu Mare 5007 2638 2369 2297 1201 1096 2710 1437 1273
Sălaj 3411 1784 1627 961 534 427 2450 1250 1200
Centru 33762 18125 15637 18849 10112 8737 14913 8013 6900
Alba 5039 2711 2328 2699 1477 1222 2340 1234 1106
Braşov 7640 4129 3511 5462 2952 2510 2178 1177 1001
Covasna 2892 1530 1362 1315 691 624 1577 839 738
Harghita 4226 2303 1923 1659 912 747 2567 1391 1176
Mureş 8286 4393 3893 3985 2093 1892 4301 2300 2001
Sibiu 5679 3059 2620 3729 1987 1742 1950 1072 878
Macroregiunea 2 88546 48352 40194 37699 20735 16964 50847 27617 23230
Nord-Est 49705 27145 22560 18774 10354 8420 30931 16791 14140
Bacău 9813 5334 4479 3986 2152 1834 5827 3182 2645
Botoşani 6525 3413 3112 2151 1212 939 4374 2201 2173
Iaşi 9979 5468 4511 4142 2235 1907 5837 3233 2604
Neamţ 7992 4419 3573 2692 1469 1223 5300 2950 2350
Suceava 9459 5183 4276 3691 2071 1620 5768 3112 2656
Vaslui 5937 3328 2609 2112 1215 897 3825 2113 1712
Sud-Est 38841 21207 17634 18925 10381 8544 19916 10826 9090
Brăila 5460 2871 2589 3178 1712 1466 2282 1159 1123
Buzău 7316 3905 3411 2296 1245 1051 5020 2660 2360
Constanţa 9573 5306 4267 6536 3548 2988 3037 1758 1279
Galaţi 7863 4410 3453 4050 2256 1794 3813 2154 1659
Tulcea 3438 1932 1506 1412 818 594 2026 1114 912
Vrancea 5191 2783 2408 1453 802 651 3738 1981 1757
Macroregiunea 3 80511 42077 38434 44607 23155 21452 35904 18922 16982
Sud-Muntenia 50229 26674 23555 17321 9345 7976 32908 17329 15579
Argeş 9091 4921 4170 3475 1960 1515 5616 2961 2655
Călăraşi 5029 2631 2398 1563 839 724 3466 1792 1674
Dâmboviţa 7702 4104 3598 1916 1033 883 5786 3071 2715
Giurgiu 4817 2511 2306 1238 653 585 3579 1858 1721
Ialomiţa 4433 2348 2085 1596 864 732 2837 1484 1353
Prahova 12490 6629 5861 5888 3067 2821 6602 3562 3040
Teleorman 6667 3530 3137 1645 929 716 5022 2601 2421
Bucureşti-Ilfov 30282 15403 14879 27286 13810 13476 2996 1593 1403
Ilfov 4992 2685 2307 1996 1092 904 2996 1593 1403
Mun. Bucureşti 25290 12718 12572 25290 12718 12572 - - -
Macroregiunea 4 57295 30365 26930 27674 14780 12894 29621 15585 14036
Sud-Vest Oltenia 30157 16033 14124 11504 6159 5345 18653 9874 8779
Dolj 10118 5279 4839 4316 2286 2030 5802 2993 2809
Gorj 4682 2510 2172 1713 905 808 2969 1605 1364
Mehedinţi 4054 2103 1951 1450 780 670 2604 1323 1281
Olt 7124 3841 3283 2062 1119 943 5062 2722 2340
Vâlcea 4179 2300 1879 1963 1069 894 2216 1231 985
Vest 27138 14332 12806 16170 8621 7549 10968 5711 5257
Arad 6908 3608 3300 3664 1921 1743 3244 1687 1557
Caraş-Severin 4640 2505 2135 2413 1331 1082 2227 1174 1053
Hunedoara 7010 3737 3273 5101 2736 2365 1909 1001 908
Timiş 8580 4482 4098 4992 2633 2359 3588 1849 1739
1)
Date semi-definitive
50
Evenimente demografice în anul 2020
51
Evenimente demografice în anul 2020
15. Căsătorii după grupa de vârstă corelată a soţilor, pe medii de rezidenţă, în anul
2020
52
Evenimente demografice în anul 2020
- 1 - - - sub 20 ani
21 4 1 - 2 20-24 ani
109 28 7 1 1 25-29 ani
441 72 20 5 4 30-34 ani
846 246 61 6 1 35-39 ani
1672 639 193 16 10 40-44 ani
1208 1059 403 72 24 45-49 ani
548 878 802 117 61 50-54 ani
152 310 492 265 117 55-59 ani
107 242 455 416 827 60 ani şi peste
- 1 - - - sub 20 ani
11 2 1 - 2 20-24 ani
62 16 5 1 1 25-29 ani
265 40 15 4 2 30-34 ani
526 124 31 5 1 35-39 ani
1051 407 100 9 5 40-44 ani
726 657 228 44 14 45-49 ani
338 521 507 72 31 50-54 ani
86 163 291 170 69 55-59 ani
67 147 276 268 498 60 ani şi peste
- - - - - sub 20 ani
10 2 - - - 20-24 ani
47 12 2 - - 25-29 ani
176 32 5 1 2 30-34 ani
320 122 30 1 - 35-39 ani
621 232 93 7 5 40-44 ani
482 402 175 28 10 45-49 ani
210 357 295 45 30 50-54 ani
66 147 201 95 48 55-59 ani
40 95 179 148 329 60 ani şi peste
53
E v e n i m e n t e d e m o g r a f i c e î n a n u l 2 02 0
16. Căsătorii după rangul căsătoriei încheiate, pe medii de rezidenţă, în anul 2020
54
Evenimente demografice în anul 2020
17. Căsătorii după rangul căsătoriei soţului, pe medii de rezidenţă, macroregiuni, regiuni
de dezvoltare şi judeţe, în anul 2020
Mediul de rezidenţă
Căsătorii Rangul căsătoriei soţului
Macroregiunea
Regiunea de dezvoltare A cincea şi
Total Prima A doua A treia A patra
Judeţul peste
TOTAL 81343 66966 13428 850 88 11
Macroregiunea 1 19509 16299 3014 172 23 1
Nord-Vest 10498 8757 1645 84 12 -
Bihor 2449 1994 422 30 3 -
Bistriţa-Năsăud 1100 919 171 8 2 -
Cluj 2990 2526 444 16 4 -
Maramureş 1831 1505 312 12 2 -
Satu Mare 1303 1093 194 15 1 -
Sălaj 825 720 102 3 - -
Centru 9011 7542 1369 88 11 1
Alba 1239 1009 217 10 2 1
Braşov 2463 1973 449 37 4 -
Covasna 709 607 99 3 - -
Harghita 939 844 93 2 - -
Mureş 2027 1759 251 16 1 -
Sibiu 1634 1350 260 20 4 -
Macroregiunea 2 24232 20102 3854 252 23 1
Nord-Est 14555 12301 2128 116 9 1
Bacău 2366 1892 438 31 4 1
Botoşani 1531 1299 220 12 - -
Iaşi 4029 3496 511 21 1 -
Neamţ 1605 1278 307 18 2 -
Suceava 3393 2914 454 23 2 -
Vaslui 1631 1422 198 11 - -
Sud-Est 9677 7801 1726 136 14 -
Brăila 961 738 207 14 2 -
Buzău 1522 1232 272 17 1 -
Constanţa 3110 2478 573 53 6 -
Galaţi 2243 1883 326 30 4 -
Tulcea 726 572 138 16 - -
Vrancea 1115 898 210 6 1 -
Macroregiunea 3 22991 18860 3843 254 26 8
Sud-Muntenia 11160 9175 1869 102 9 5
Argeş 2112 1666 421 21 3 1
Călăraşi 1159 962 181 15 1 -
Dâmboviţa 1835 1594 225 15 - 1
Giurgiu 1056 885 161 9 1 -
Ialomiţa 1074 874 190 7 2 1
Prahova 2842 2292 523 25 - 2
Teleorman 1082 902 168 10 2 -
Bucureşti-Ilfov 11831 9685 1974 152 17 3
Ilfov 2424 1957 434 28 5 -
Mun. Bucureşti 9407 7728 1540 124 12 3
Macroregiunea 4 14611 11705 2717 172 16 1
Sud-Vest Oltenia 6382 5172 1155 50 5 -
Dolj 2136 1702 420 12 2 -
Gorj 1256 1019 225 10 2 -
Mehedinţi 979 774 193 12 - -
Olt 1274 1079 181 13 1 -
Vâlcea 737 598 136 3 - -
Vest 8229 6533 1562 122 11 1
Arad 2226 1783 393 46 4 -
Caraş-Severin 1076 858 207 10 1 -
Hunedoara 1629 1216 390 20 3 -
Timiş 3298 2676 572 46 3 1
55
Evenimente demografice în anul 2020
Mediul de rezidenţă
Căsătorii Rangul căsătoriei soţului
Macroregiunea
Regiunea de dezvoltare A cincea şi
Total Prima A doua A treia A patra
Judeţul peste
URBAN 46918 38115 8188 546 60 9
Macroregiunea 1 11481 9454 1895 118 14 -
Nord-Vest 5984 4942 984 51 7 -
Bihor 1268 1029 220 17 2 -
Bistriţa-Năsăud 457 379 75 3 - -
Cluj 2216 1882 317 14 3 -
Maramureş 1076 853 215 7 1 -
Satu Mare 599 483 106 9 1 -
Sălaj 368 316 51 1 - -
Centru 5497 4512 911 67 7 -
Alba 752 593 150 7 2 -
Braşov 1708 1348 327 31 2 -
Covasna 386 327 58 1 - -
Harghita 419 362 56 1 - -
Mureş 1142 991 140 11 - -
Sibiu 1090 891 180 16 3 -
Macroregiunea 2 12273 10023 2088 142 19 1
Nord-Est 6852 5719 1076 50 6 1
Bacău 1282 1010 249 18 4 1
Botoşani 633 512 117 4 - -
Iaşi 2081 1820 256 5 - -
Neamţ 620 481 131 7 1 -
Suceava 1471 1231 227 12 1 -
Vaslui 765 665 96 4 - -
Sud-Est 5421 4304 1012 92 13 -
Brăila 631 470 146 13 2 -
Buzău 597 476 112 8 1 -
Constanţa 2063 1628 391 39 5 -
Galaţi 1387 1138 220 25 4 -
Tulcea 342 269 68 5 - -
Vrancea 401 323 75 2 1 -
Macroregiunea 3 15043 12193 2646 180 17 7
Sud-Muntenia 4654 3687 920 40 3 4
Argeş 1090 838 240 9 2 1
Călăraşi 397 305 85 6 1 -
Dâmboviţa 502 443 56 2 - 1
Giurgiu 323 252 68 3 - -
Ialomiţa 461 358 100 2 - 1
Prahova 1436 1121 301 13 - 1
Teleorman 445 370 70 5 - -
Bucureşti-Ilfov 10389 8506 1726 140 14 3
Ilfov 982 778 186 16 2 -
Mun. Bucureşti 9407 7728 1540 124 12 3
Macroregiunea 4 8121 6445 1559 106 10 1
Sud-Vest Oltenia 3183 2581 580 20 2 -
Dolj 1081 848 230 3 - -
Gorj 557 441 109 5 2 -
Mehedinţi 417 331 82 4 - -
Olt 614 550 57 7 - -
Vâlcea 514 411 102 1 - -
Vest 4938 3864 979 86 8 1
Arad 1252 981 236 33 2 -
Caraş-Severin 609 478 124 6 1 -
Hunedoara 1281 943 316 19 3 -
Timiş 1796 1462 303 28 2 1
56
Evenimente demografice în anul 2020
Mediul de rezidenţă
Căsătorii Rangul căsătoriei soţului
Macroregiunea
Regiunea de dezvoltare A cincea şi
Total Prima A doua A treia A patra
Judeţul peste
RURAL 34425 28851 5240 304 28 2
Macroregiunea 1 8028 6845 1119 54 9 1
Nord-Vest 4514 3815 661 33 5 -
Bihor 1181 965 202 13 1 -
Bistriţa-Năsăud 643 540 96 5 2 -
Cluj 774 644 127 2 1 -
Maramureş 755 652 97 5 1 -
Satu Mare 704 610 88 6 - -
Sălaj 457 404 51 2 - -
Centru 3514 3030 458 21 4 1
Alba 487 416 67 3 - 1
Braşov 755 625 122 6 2 -
Covasna 323 280 41 2 - -
Harghita 520 482 37 1 - -
Mureş 885 768 111 5 1 -
Sibiu 544 459 80 4 1 -
Macroregiunea 2 11959 10079 1766 110 4 -
Nord-Est 7703 6582 1052 66 3 -
Bacău 1084 882 189 13 - -
Botoşani 898 787 103 8 - -
Iaşi 1948 1676 255 16 1 -
Neamţ 985 797 176 11 1 -
Suceava 1922 1683 227 11 1 -
Vaslui 866 757 102 7 - -
Sud-Est 4256 3497 714 44 1 -
Brăila 330 268 61 1 - -
Buzău 925 756 160 9 - -
Constanţa 1047 850 182 14 1 -
Galaţi 856 745 106 5 - -
Tulcea 384 303 70 11 - -
Vrancea 714 575 135 4 - -
Macroregiunea 3 7948 6667 1197 74 9 1
Sud-Muntenia 6506 5488 949 62 6 1
Argeş 1022 828 181 12 1 -
Călăraşi 762 657 96 9 - -
Dâmboviţa 1333 1151 169 13 - -
Giurgiu 733 633 93 6 1 -
Ialomiţa 613 516 90 5 2 -
Prahova 1406 1171 222 12 - 1
Teleorman 637 532 98 5 2 -
Bucureşti-Ilfov 1442 1179 248 12 3 -
Ilfov 1442 1179 248 12 3 -
Macroregiunea 4 6490 5260 1158 66 6 -
Sud-Vest Oltenia 3199 2591 575 30 3 -
Dolj 1055 854 190 9 2 -
Gorj 699 578 116 5 - -
Mehedinţi 562 443 111 8 - -
Olt 660 529 124 6 1 -
Vâlcea 223 187 34 2 - -
Vest 3291 2669 583 36 3 -
Arad 974 802 157 13 2 -
Caraş-Severin 467 380 83 4 - -
Hunedoara 348 273 74 1 - -
Timiş 1502 1214 269 18 1 -
57
Evenimente demografice în anul 2020
18. Căsătorii după rangul căsătoriei soţiei, pe medii de rezidenţă, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare şi judeţe, în anul 2020
Mediul de rezidenţă Rangul căsătoriei soţiei
Căsătorii
Macroregiunea
Regiunea de dezvoltare A cincea şi
Judeţul Total Prima A doua A treia A patra
peste
58
Evenimente demografice în anul 2020
Mediul de rezidenţă Rangul căsătoriei soţiei
Căsătorii
Macroregiunea
Regiunea de dezvoltare A cincea şi
Judeţul Total Prima A doua A treia A patra
peste
59
Evenimente demografice în anul 2020
Mediul de rezidenţă Rangul căsătoriei soţiei
Căsătorii
Macroregiunea
Regiunea de dezvoltare A cincea şi
Judeţul Total Prima A doua A treia A patra
peste
RURAL 34425 27437 6631 327 25 5
Macroregiunea 1 8028 6579 1370 73 6 -
Nord-Vest 4514 3645 820 43 6 -
Bihor 1181 939 230 10 2 -
Bistriţa-Năsăud 643 510 126 6 1 -
Cluj 774 621 144 8 1 -
Maramureş 755 623 128 4 - -
Satu Mare 704 569 124 10 1 -
Sălaj 457 383 68 5 1 -
Centru 3514 2934 550 30 - -
Alba 487 398 81 8 - -
Braşov 755 615 135 5 - -
Covasna 323 261 59 3 - -
Harghita 520 466 52 2 - -
Mureş 885 753 124 8 - -
Sibiu 544 441 99 4 - -
Macroregiunea 2 11959 9543 2290 115 9 2
Nord-Est 7703 6283 1353 62 3 2
Bacău 1084 829 236 18 - 1
Botoşani 898 741 150 6 1 -
Iaşi 1948 1631 305 12 - -
Neamţ 985 769 208 8 - -
Suceava 1922 1612 294 13 2 1
Vaslui 866 701 160 5 - -
Sud-Est 4256 3260 937 53 6 -
Brăila 330 251 76 2 1 -
Buzău 925 705 212 6 2 -
Constanţa 1047 783 240 21 3 -
Galaţi 856 689 159 8 - -
Tulcea 384 272 102 10 - -
Vrancea 714 560 148 6 - -
Macroregiunea 3 7948 6312 1557 71 7 1
Sud-Muntenia 6506 5154 1294 51 6 1
Argeş 1022 781 231 10 - -
Călăraşi 762 609 147 6 - -
Dâmboviţa 1333 1087 238 8 - -
Giurgiu 733 598 127 8 - -
Ialomiţa 613 494 112 4 3 -
Prahova 1406 1098 296 8 3 1
Teleorman 637 487 143 7 - -
Bucureşti-Ilfov 1442 1158 263 20 1 -
Ilfov 1442 1158 263 20 1 -
Macroregiunea 4 6490 5003 1414 68 3 2
Sud-Vest Oltenia 3199 2445 732 20 1 1
Dolj 1055 823 227 4 1 -
Gorj 699 546 148 5 - -
Mehedinţi 562 427 130 5 - -
Olt 660 479 175 5 - 1
Vâlcea 223 170 52 1 - -
Vest 3291 2558 682 48 2 1
Arad 974 735 218 19 1 1
Caraş-Severin 467 362 99 6 - -
Hunedoara 348 260 83 5 - -
Timiş 1502 1201 282 18 1 -
60
Evenimente demografice în anul 2020
61
Evenimente demografice în anul 2020
20. Vârsta medie la prima căsătorie a bărbaţilor şi a femeilor după mediul de rezidenţă, pe
macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2020
Macroregiunea Vârsta medie a bărbatului (ani) Vârsta medie a femeii (ani)
Regiunea de dezvoltare
Judeţul Total Urban Rural Total Urban Rural
TOTAL 31,4 32,1 30,5 28,1 29,2 26,5
62
Evenimente demografice în anul 2020
21. Divorţuri şi rate de divorţialitate pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare, judeţe şi
medii de rezidenţă, în anul 2020
Rata de divorţialitate (divorţuri la 1000
Macroregiunea Divorţuri (număr)
locuitori)
Regiunea de dezvoltare
Judeţul Total Urban Rural Total Urban Rural
63
Evenimente demografice în anul 2020
22. Divorţuri după grupa de vârstă corelată a soţilor, pe medii de rezidenţă, în anul 2020
TOTAL 22785 42 1038 2609 4214 3982 4101 3136 2117 706 840
sub 20 ani 3 1 1 - - - 1 - - - -
20-24 ani 219 17 147 40 11 3 1 - - - -
25-29 ani 1411 10 485 702 177 25 5 4 2 1 -
30-34 ani 3383 9 312 1236 1477 273 59 9 8 - -
35-39 ani 3768 3 65 464 1563 1261 312 74 20 2 4
40-44 ani 4397 - 15 120 733 1653 1474 316 82 4 -
45-49 ani 3804 - 10 37 194 586 1536 1181 227 28 5
50-54 ani 3001 2 2 8 41 139 574 1208 912 83 32
55-59 ani 1272 - 1 1 8 24 96 242 585 249 66
60 de ani şi peste 1527 - - 1 10 18 43 102 281 339 733
URBAN 14734 19 522 1547 2732 2639 2719 2000 1463 481 612
sub 20 ani 3 1 1 - - - 1 - - - -
20-24 ani 125 7 81 26 7 3 1 - - - -
25-29 ani 843 5 236 445 124 22 5 4 2 - -
30-34 ani 2208 4 162 741 1057 192 39 6 7 - -
35-39 ani 2469 1 26 239 982 914 240 48 15 2 2
40-44 ani 2912 - 8 65 402 1094 1062 223 56 2 -
45-49 ani 2408 - 5 25 120 310 951 816 162 16 3
50-54 ani 1891 1 2 5 26 78 337 722 641 57 22
55-59 ani 826 - 1 1 8 15 56 118 399 173 55
60 de ani şi peste 1049 - - - 6 11 27 63 181 231 530
RURAL 8051 23 516 1062 1482 1343 1382 1136 654 225 228
sub 20 ani - - - - - - - - - - -
20-24 ani 94 10 66 14 4 - - - - - -
25-29 ani 568 5 249 257 53 3 - - - 1 -
30-34 ani 1175 5 150 495 420 81 20 3 1 - -
35-39 ani 1299 2 39 225 581 347 72 26 5 - 2
40-44 ani 1485 - 7 55 331 559 412 93 26 2 -
45-49 ani 1396 - 5 12 74 276 585 365 65 12 2
50-54 ani 1110 1 - 3 15 61 237 486 271 26 10
55-59 ani 446 - - - - 9 40 124 186 76 11
60 de ani şi peste 478 - - 1 4 7 16 39 100 108 203
64
Evenimente demografice în anul 2020
23. Divorţuri după grupa de vârstă a soţului, pe medii de rezidenţă şi rangul divorţului, în anul 2020
TOTAL 22785 3 219 1411 3383 3768 4397 3804 3001 1272 1527
Primul 21322 3 217 1401 3323 3634 4131 3489 2705 1134 1285
Al doilea 1324 - 2 10 59 122 241 288 269 125 208
Al treilea 120 - - - 1 10 22 24 25 13 25
Al patrulea şi peste 19 - - - - 2 3 3 2 - 9
URBAN 14734 3 125 843 2208 2469 2912 2408 1891 826 1049
Primul 13678 3 123 837 2166 2366 2724 2184 1686 718 871
Al doilea 950 - 2 6 42 94 168 202 182 100 154
Al treilea 94 - - - - 8 18 19 23 8 18
Al patrulea şi peste 12 - - - - 1 2 3 - - 6
RURAL 8051 - 94 568 1175 1299 1485 1396 1110 446 478
Primul 7644 - 94 564 1157 1268 1407 1305 1019 416 414
Al doilea 374 - - 4 17 28 73 86 87 25 54
Al treilea 26 - - - 1 2 4 5 2 5 7
Al patrulea şi peste 7 - - - - 1 1 - 2 - 3
24. Divorţuri după grupa de vârstă a soţiei, pe medii de rezidenţă şi rangul divorţului, în anul 2020
TOTAL 22785 42 1038 2609 4214 3982 4101 3136 2117 706 840
Primul 21342 42 1030 2566 4074 3759 3822 2853 1896 618 682
Al doilea 1342 - 8 43 136 213 265 256 204 78 139
Al treilea 91 - - - 4 7 12 24 16 10 18
Al patrulea şi peste 10 - - - - 3 2 3 1 - 1
URBAN 14734 19 522 1547 2732 2639 2719 2000 1463 481 612
Primul 13726 19 517 1521 2630 2486 2515 1817 1310 419 492
Al doilea 936 - 5 26 99 144 192 168 140 56 106
Al treilea 66 - - - 3 7 11 14 12 6 13
Al patrulea şi peste 6 - - - - 2 1 1 1 - 1
RURAL 8051 23 516 1062 1482 1343 1382 1136 654 225 228
Primul 7616 23 513 1045 1444 1273 1307 1036 586 199 190
Al doilea 406 - 3 17 37 69 73 88 64 22 33
Al treilea 25 - - - 1 - 1 10 4 4 5
Al patrulea şi peste 4 - - - - 1 1 2 - - -
65
Evenimente demografice în anul 2020
25. Divorţuri după grupa de vârstă a soţului, pe medii de rezidenţă şi durata căsătoriei,
în anul 2020
TOTAL 22785 3 219 1411 3383 3768 4397 3804 3001 1272 1527
URBAN 14734 3 125 843 2208 2469 2912 2408 1891 826 1049
sub 1 an 308 1 19 78 83 50 33 18 12 7 7
1 an 663 2 44 167 220 81 67 28 30 11 13
2 ani 809 - 31 184 280 114 68 66 36 13 17
3 ani 799 - 21 151 291 138 100 38 28 11 21
4 ani 797 - 10 125 270 179 111 45 32 13 12
5 ani 664 - - 59 241 173 93 53 23 10 12
6 ani 602 - - 28 208 182 93 49 31 4 7
7 ani 520 - - 27 141 185 83 47 13 7 17
8 ani 523 - - 13 125 193 98 44 26 13 11
9 ani 476 - - 7 108 189 101 41 16 7 7
10-14 ani 2722 - - 4 240 797 962 383 185 67 84
15-19 ani 1908 - - - 1 184 840 512 212 80 79
20 de ani şi peste 3943 - - - - 4 263 1084 1247 583 762
RURAL 8051 - 94 568 1175 1299 1485 1396 1110 446 478
sub 1 an 130 - 16 43 23 17 16 10 3 - 2
1 an 308 - 31 88 92 43 24 12 7 2 9
2 ani 374 - 25 114 131 34 31 18 10 4 7
3 ani 390 - 13 116 120 58 35 19 10 9 10
4 ani 402 - 7 86 142 67 49 24 14 5 8
5 ani 313 - 2 46 118 76 34 18 12 4 3
6 ani 305 - - 32 114 77 36 24 12 2 8
7 ani 264 - - 23 91 75 31 18 13 3 10
8 ani 240 - - 10 70 77 39 19 11 7 7
9 ani 233 - - 7 68 77 39 23 9 8 2
10-14 ani 1594 - - 3 198 551 457 210 106 29 40
15-19 ani 1093 - - - 8 145 493 255 111 36 45
20 de ani şi peste 2405 - - - - 2 201 746 792 337 327
66
Evenimente demografice în anul 2020
26. Divorţuri după grupa de vârstă a soţiei, pe medii de rezidenţă şi durata căsătoriei,
în anul 2020
TOTAL 22785 42 1038 2609 4214 3982 4101 3136 2117 706 840
URBAN 14734 19 522 1547 2732 2639 2719 2000 1463 481 612
sub 1 an 308 6 51 99 62 36 30 12 7 1 4
1 an 663 10 119 207 154 58 50 30 19 3 13
2 ani 809 2 135 255 186 86 56 43 32 4 10
3 ani 799 1 109 236 227 101 51 38 16 11 9
4 ani 797 - 67 229 273 112 49 35 17 6 9
5 ani 664 - 30 161 235 128 58 22 19 5 6
6 ani 602 - 9 117 234 136 58 30 11 5 2
7 ani 520 - 1 70 216 129 58 22 13 5 6
8 ani 523 - 1 73 202 138 54 27 18 6 4
9 ani 476 - - 45 183 143 63 25 11 4 2
10-14 ani 2722 - - 55 685 934 651 215 115 27 40
15-19 ani 1908 - - - 74 566 779 266 140 44 39
20 de ani şi peste 3943 - - - 1 72 762 1235 1045 360 468
RURAL 8051 23 516 1062 1482 1343 1382 1136 654 225 228
sub 1 an 130 8 34 32 18 13 10 11 1 2 1
1 an 308 11 102 75 44 33 15 15 6 1 6
2 ani 374 3 131 106 53 30 22 18 3 4 4
3 ani 390 1 109 142 66 20 23 11 11 4 3
4 ani 402 - 76 131 98 43 15 19 12 4 4
5 ani 313 - 43 122 73 35 15 16 4 2 3
6 ani 305 - 17 118 88 37 19 12 9 2 3
7 ani 264 - 4 96 73 43 24 9 7 4 4
8 ani 240 - - 72 84 34 24 13 6 5 2
9 ani 233 - - 67 79 39 22 16 5 2 3
10-14 ani 1594 - - 101 661 430 203 103 67 13 16
15-19 ani 1093 - - - 145 452 297 119 47 14 19
20 de ani şi peste 2405 - - - - 134 693 774 476 168 160
67
Evenimente demografice în anul 2020
27. Divorţuri după durata căsătoriei, pe cauza desfacerii căsătoriei şi din vina cui se
desface căsătoria, în anul 2020
Durata căsătoriei
Cauza desfacerii căsătoriei Divorţuri
Din vina cui se desface căsătoria Total
sub 1 an 1 an 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani
Căsătorii desfăcute din vina ambilor soţi 10707 229 458 557 543 570 480
Infidelitate conjugală 79 2 1 1 4 7 2
Alcoolism 27 - - 1 1 1 2
Violenţă fizică 49 - 2 3 2 3 -
Acordul părţilor 7883 211 384 423 414 424 370
Alte situaţii 2540 16 69 123 112 129 103
Cauze combinate 129 - 2 6 10 6 3
Căsătorii desfăcute din alte situaţii 8958 201 435 505 516 488 389
Infidelitate conjugală 29 1 - - 1 - 2
Alcoolism 8 - - - - - -
Violenţă fizică 10 1 - - - - 1
Acordul părţilor 7089 163 350 419 397 406 297
Alte situaţii 1656 35 82 82 107 73 85
Cauze combinate 166 1 3 4 11 9 4
68
Evenimente demografice în anul 2020
Durata căsătoriei
Cauza desfacerii căsătoriei
20 de ani Din vina cui se desface căsătoria
6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10-14 ani 15-19 ani
şi peste
10 9 5 6 34 29 53 Infidelitate conjugală
8 5 5 7 48 44 118 Alcoolism
11 5 7 7 48 36 103 Violenţă fizică
14 7 8 9 51 38 88 Acordul părţilor
36 25 25 26 185 138 373 Alte situaţii
9 9 9 9 62 51 120 Cauze combinate
6 8 7 7 38 30 63 Infidelitate conjugală
- - - - 2 3 7 Alcoolism
- - 1 2 2 1 3 Violenţă fizică
2 2 6 4 21 15 18 Acordul părţilor
19 16 10 14 73 48 196 Alte situaţii
1 2 - 1 8 4 4 Cauze combinate
5 3 2 6 13 10 23 Infidelitate conjugală
2 - - - 4 4 12 Alcoolism
- 2 1 1 10 10 15 Violenţă fizică
327 285 284 247 1483 1040 1991 Acordul părţilor
88 89 89 78 514 314 816 Alte situaţii
1 2 5 1 26 22 45 Cauze combinate
368 315 299 284 1694 1164 2300 Căsătorii desfăcute din alte situaţii
1 - 1 1 11 2 9 Infidelitate conjugală
- 1 - 1 - 2 4 Alcoolism
- 1 - - 3 3 1 Violenţă fizică
286 250 228 236 1295 930 1832 Acordul părţilor
71 60 62 44 343 206 406 Alte situaţii
10 3 8 2 42 21 48 Cauze combinate
69
Evenimente demografice în anul 2020