Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OCUPARE ŞI ŞOMAJ
în anul 2017
2. Anul 2017
2.1. Indicatori principali ai pieţei muncii ...................................................................................... 57
2.2. Populaţia după participarea la activitatea economică, pe sexe, medii şi grupe
de vârstă ................................................................................................................................ 58
2.3. Populaţia pe grupe de vârstă, sexe, medii şi nivelul de educaţie ..................................... 60
2.4. Populaţia de 15 ani şi peste după participarea la activitatea economică,
pe sexe, medii, starea civilă şi grupe de vârstă ............................................................ 62
2.5. Populaţia tânără (15-24 ani) după participarea la activitatea economică, pe
sexe, medii şi grupe de vârstă ............................................................................................. 64
Cuprins 3
2.6. Populaţia tânără (15-24 ani) pe grupe de vârstă, sexe, medii şi forma de
instruire pe care o urmează în sistemul naţional de educaţie............................................ 65
2.7. Populaţia vârstnică (50 ani şi peste) după participarea la activitatea
economică, pe sexe, medii şi grupe de vârstă .................................................................... 66
2.8. Populaţia de 15 ani şi peste pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după
participarea la activitatea economică şi relaţia cu piaţa forţei de muncă.......................... 67
2.9. Populaţia activă după statutul profesional, pe sexe, medii şi activităţi ale
economiei naţionale............................................................................................................... 69
2.10. Populaţia activă după forma de proprietate a locului de muncă, pe sexe,
medii şi activităţi ale economiei naţionale............................................................................ 72
2.11. Populaţia activă pe grupe de ocupaţii, sexe, medii şi activităţi ale
economiei naţionale........................................................................................................76
2.12. Populaţia activă după statutul profesional, pe sexe, medii şi grupe de ocupaţii..............82
2.13. Populaţia activă pe grupe de vârstă, sexe, medii şi nivelul de instruire ...........................85
2.14. Populaţia ocupată pe grupe de vârstă, sexe, medii şi nivelul de instruire ......................87
2.15. Populaţia ocupată pe grupe de vârstă, sexe, medii şi forma de instruire pe
care o urmează în sistemul naţional de educaţie ............................................................89
2.16. Populaţia ocupată pe grupe de vârstă, sexe, medii şi activităţi ale economiei
naţionale ..........................................................................................................................90
2.17. Populaţia ocupată pe sectoare de activităţi ale economiei naţionale, după
nivelul de instruire, pe sexe şi medii ................................................................................93
2.18. Populaţia ocupată după forma de proprietate a locului de muncă, pe sexe,
medii şi activităţi ale economiei naţionale........................................................................95
2.19. Salariaţi după forma de proprietate a locului de muncă, pe sexe, medii şi
activităţi ale economiei naţionale .....................................................................................98
2.20. Salariaţi care au lucrat în schimburi, pe grupe de vârstă, sexe, medii şi
activităţi ale economiei naţionale ...................................................................................101
2.21. Salariaţi cu contract de muncă după regimul de lucru, pe sexe, medii, forma
de proprietate a locului de muncă, activităţi ale economiei naţionale, grupe
de ocupaţii şi grupe de vârstă........................................................................................104
2.22. Salariaţi cu alte tipuri de acord de muncă încheiat după regimul de lucru, pe
sexe, medii, forma de proprietate a locului de muncă, sectoare de activitate
ale economiei naţionale, grupe de ocupaţii şi grupe de vârstă......................................109
2.23. Salariaţi cu regim de lucru permanent, pe sexe, medii, forma de proprietate a
locului de muncă, activităţi ale economiei naţionale, grupe de ocupaţii, durata
obişnuită şi durata efectivă a săptămânii de lucru .........................................................114
2.24. Salariaţi cu regim de lucru temporar, pe sexe, medii, forma de proprietate a
locului de muncă, sectoare de activitate ale economiei naţionale, grupe de
ocupaţii, durata obişnuită şi durata efectivă a săptămânii de lucru ...............................116
2.25. Salariaţi cu regim de lucru temporar, pe sexe, medii, perioada şi motivul
principal pentru care au fost angajaţi temporar .............................................................117
2.26. Populaţia ocupată după statutul profesional, pe sexe, medii şi activităţi ale
economiei naţionale.......................................................................................................118
2.27. Populaţia ocupată pe grupe de vârstă, sexe, medii şi grupe de ocupaţii .....................121
2.28. Populaţia ocupată după nivelul de instruire, pe sexe, medii şi grupe de
ocupaţii ..........................................................................................................................124
Cuprins 5
2.49. Populaţia ocupată care a desfăşurat muncă atipică în activitatea principală în
ultimele patru săptămâni, după tipul şi frecvenţa muncii, pe sexe, medii şi
activităţi ale economiei naţionale ...................................................................................176
2.50. Persoane care au o activitate secundară, pe sexe şi medii, după nivelul de
instruire şi grupe de vârstă ............................................................................................181
2.51. Persoane care au o activitate secundară, după programul de lucru, pe sexe,
medii, statutul profesional, numărul de ore efectiv lucrate pe săptămână,
activităţi ale economiei naţionale şi grupe de ocupaţii în activitatea principală .............182
2.52. Persoane care au o activitate secundară pe sexe şi medii, după statutul
profesional, număr de ore efectiv lucrate pe săptămână, sectoare de activităţi
ale economiei naţionale şi grupe de ocupaţii în activitatea secundară..........................184
2.53. Persoane ocupate care caută un alt loc de muncă, pe sexe, medii, grupe de
vârstă, nivelul de instruire, statutul profesional, programul de lucru şi motivul
căutării. ..........................................................................................................................185
2.54. Persoane ocupate care caută un alt loc de muncă, după felul locului de
muncă şi programul de lucru căutat, pe sexe, medii, programul de lucru
actual şi grupe de vârstă................................................................................................186
2.55. Persoane ocupate care caută un alt loc de muncă, disponibile să înceapă o
activitate, pe sexe, medii, grupe de vârstă şi motivul care le-ar determina să
refuze un loc de muncă .................................................................................................188
2.56. Persoane subocupate, pe sexe, medii, grupe de vârstă, statut profesional şi
sectoare de activitate ale economiei naţionale ..............................................................188
2.57. Şomeri după experienţa în muncă, pe sexe, medii şi grupe de vârstă ..........................189
2.58. Şomeri pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după nivelul de instruire .............................190
2.59. Şomeri pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după forma de instruire pe care o
urmează în sistemul naţional de educaţie .....................................................................192
2.60. Şomeri pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după durata şomajului ................................193
2.61. Şomeri după experienţa în muncă, durata şomajului, sexe, medii şi nivelul de
instruire ..........................................................................................................................194
2.62. Şomeri după experienţa în muncă, durata şomajului, sexe, medii şi forma de
instruire pe care o urmează în sistemul naţional de educaţie........................................196
2.63. Şomeri după gradul de rudenie cu capul gospodăriei, pe sexe, medii,
experienţa în muncă şi durata şomajului .......................................................................197
2.64. Şomeri care au lucrat înainte, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după
motivul pentru care au încetat să lucreze ......................................................................199
2.65. Şomeri care au lucrat înainte după durata şomajului, pe sexe, medii şi
motivul pentru care au încetat să lucreze ......................................................................201
2.66. Şomeri care au lucrat înainte, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după
activitatea economică a ultimului loc de muncă.............................................................203
2.67. Şomeri care au lucrat înainte, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după forma
de proprietate a ultimului loc de muncă .........................................................................204
2.68. Şomeri care au lucrat înainte, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după grupa
de ocupaţii la ultimul loc de muncă................................................................................205
2.69. Şomeri care au lucrat înainte, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după
statutul profesional la ultimul loc de muncă ..................................................................207
Cuprins 7
I
Metodologia şi
organizarea anchetei
1. Obiectivele anchetei Populaţia în vârstă de muncă, în
sensul acestei anchete, include toate
Evaluarea situaţiei existente pe piaţa forţei de persoanele cu vârsta cuprinsă între 15-64
muncă din România, evoluţia fenomenelor de ani. Pentru asigurarea comparabilităţii, la
ocupare, şomaj şi inactivitate constituie definirea acestei categorii de populaţie s-au
obiectivele “Anchetei forţei de muncă în folosit limitele de vârstă utilizate pe plan
gospodării (AMIGO)”. internaţional.
Concepută ca sursă importantă de informaţii Raportul de dependenţă economică
intercenzitare asupra forţei de muncă, reprezintă numărul persoanelor neocupate
ancheta furnizează, într-o manieră coerentă, (inactive sau în şomaj) ce revin la 1000
date esenţiale asupra tuturor segmentelor de persoane ocupate.
populaţie, cu numeroase posibilităţi de Populaţia activă din punct de vedere
corelare şi structurare după caracteristici economic cuprinde toate persoanele care
demo-socio-economice diverse, în condiţii de furnizează forţa de muncă disponibilă pentru
comparabilitate internaţională. producţia de bunuri şi servicii în timpul
Începând cu anul 1996, ancheta forţei de perioadei de referinţă, incluzând populaţia
muncă în gospodării se realizează trimestrial, ocupată şi şomerii.
ca o cercetare continuă, permiţând astfel Încadrarea populaţiei pe categorii, după
obţinerea de date conjuncturale asupra participarea la activitatea economică, se face
mărimii şi structurii ofertei de forţă de muncă conform principiului priorităţii ocupării faţă de
şi evidenţierea fenomenelor cu caracter şomaj şi a şomajului faţă de inactivitate.
sezonier care se manifestă pe piaţa forţei de Rata de activitate reprezintă
muncă. ponderea populaţiei active din grupa de
Cercetarea se realizează în baza vârstă x în populaţia totală din aceeaşi grupă
Regulamentului (CE) nr. 577/98 al Consiliului de vârstă x.
din 9 martie 1998 privind organizarea unei Populaţia ocupată cuprinde toate
anchete prin sondaj asupra forţei de muncă persoanele de 15 ani şi peste care au
din Comunitate, cu modificările ulterioare şi desfăşurat o activitate economică
furnizează date comparabile la nivelul Uniunii producătoare de bunuri sau servicii de cel
Europene. puţin o oră1) în perioada de referinţă (o
săptămână), în scopul obţinerii unor venituri
2. Concepte de bază - definiţii sub formă de salarii, plată în natură sau alte
beneficii. S-a adoptat criteriul standard
Populaţia rezidentă cuprinde recomandat de Biroul Internaţional al Muncii
totalitatea persoanelor (cetăţenie română, (BIM) "de cel puţin o oră" în definirea
străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa populaţiei ocupate pentru asigurarea
obişnuită în România, pentru o perioadă de comparabilităţii datelor la nivel internaţional,
cel puţin 12 luni. precum şi din următoarele considerente:
Reşedinţa obişnuită reprezintă locul - cuprinderea activităţilor desfăşurate în
în care o persoană îşi petrece în mod timp redus, ocazionale sau sezoniere;
obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a - asigurarea corelaţiei între timpul lucrat
ţine seama de absenţele temporare pentru şi volumul producţiei;
recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, - definirea şomajului ca lipsă totală a
afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje muncii;
religioase. Se consideră că îşi au reşedinţa - evaluarea dimensiunilor subocupării
obişnuită într-o zonă geografică specifică forţei de muncă.
doar persoanele care au locuit la reşedinţa Din anul 2002, conform standardelor şi
obişnuită o perioadă neîntreruptă de cel puţin recomandărilor europene, în populaţia
12 luni înainte de momentul de referinţă. ocupată sunt incluse şi:
Reşedinţa obişnuită poate să fie aceeaşi cu - persoanele cu statutul profesional de
domiciliul sau poate să difere, în cazul patron, lucrător pe cont propriu, ajutor
persoanelor care aleg să-şi stabilească
1)
reşedinţa obişnuită în altă localitate decât cea Cel puţin 15 ore pentru lucrătorii pe cont propriu şi
de domiciliu din ţară sau străinătate. lucrătorii familiali neremuneraţi din agricultură -
anterior anului 2011.
4)
Inclusiv militarii în termen până în anul 2007
naţional (NUTS0);
macroregiune (NUTS1);
regiune de dezvoltare (NUTS2).
* *
*
Organizarea practică şi conducerea anchetei în teren s-a făcut de către Institutul Naţional de
Statistică prin direcţiile teritoriale de statistică.
Informaţiile prezentate în această lucrare au fost obţinute prin anchetele trimestriale asupra
forţei de muncă în gospodării (AMIGO), desfăşurate în anul 2017.
Datele anuale s-au calculat ca medii aritmetice ale datelor trimestriale extinse.
Rezultatele detaliate sunt prezentate în tabelele din lucrare.
Pentru interpretarea corectă a diferiţilor indicatori trebuie avute în vedere conceptele
metodologice şi definiţiile expuse în prima parte a lucrării.
În anul 2017 populaţia activă era de 9120 mii persoane, din care 8671 mii persoane ocupate şi
449 mii şomeri *).
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63,9%. Acest indicator a
avut valori mai ridicate pentru bărbaţi (71,8%, faţă de 55,8% pentru femei) şi valori mai apropiate
pe cele două medii de rezidenţă (64,8%, în mediul urban şi 62,7% în mediul rural).
Erau ocupaţi 24,5% dintre tineri (15-24 ani) şi 44,5% dintre persoanele vârstnice (55-64 ani).
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în
rândul absolvenţilor învăţământului superior (87,9%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie,
scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 67,5% dintre persoanele cu nivel mediu de
educaţie şi numai 42,5% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 68,8% la o distanţă de 1,2 puncte
procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. Au fost
înregistrate valori mai mari pentru populaţia de sex masculin (77,3% faţă de numai 60,2% pentru
populaţia de sex feminin) şi pentru persoanele din mediul urban (69,2% faţă de 68,4% pentru
persoanele din mediul rural).
Rata şomajului a fost de 4,9%. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate a fost de 1,6 puncte
procentuale (5,6% la bărbaţi faţă de 4,0% la femei), iar pe medii rezidenţiale de 0,9 puncte
procentuale (5,4% în mediul rural faţă de 4,5% în mediul urban).
Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (18,3%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut, pentru care rata
şomajului a fost de 5,1%, respectiv 6,8%, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii
cu studii superioare (2,4%).
Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 2,0%. Ponderea
persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri a fost de 41,4%. Şomajul pe termen
lung a înregistrat valori diferențiate pe sexe (43,6% în cazul bărbaţilor şi 37,5% în cazul
femeilor), dar foarte apropiate pe medii (41,5% în mediul urban şi 41,4% în mediul rural).
Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de
11,1%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 60,4%.
*)
Definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii.
1. Caracteristici generale
În anul 2017, principalele categorii de populaţie după participarea la activitatea economică se
prezintă astfel:
Şomeri
Total: ---------------------------------------449 mii
% feminin: ------------------------------------- 35,4
% urban: --------------------------------------- 50,1
% 15-24 ani: ---------------------------------- 26,1
Elevi, studenţi
Populaţia inactivă de 15 ani şi peste Total:-------------------------1319mii
din
Total: ------------------------------------- 7480 mii % feminin:------------------------ 49,3
care % urban:-------------------------- 56,3
% feminin: ------------------------------------- 62,1
% urban: --------------------------------------- 53,5 % 15-24 ani: --------------------- 97,0
% 15-24 ani: ---------------------------------- 20,0
Casnice
Total: ------------------------1313mii
% feminin:------------------------ 99,8
% urban:-------------------------- 43,8
% 15-24 ani: -----------------------9,2
Rezultatele anchetei 25
În anul 2017, 53,7% din populaţia ţării locuia Populaţia în vârstă de muncă (13095 mii
în mediul urban, 46,4% erau persoane active, persoane) reprezenta 66,6% din populaţia
iar o pondere de 44,1% era deţinută de totală. Din totalul acestei categorii de
persoanele ocupate. populaţie, 63,9% erau persoane ocupate,
3,4% şomeri şi 32,7% persoane inactive.
Raportul de dependenţă economică,
exprimat prin numărul persoanelor neocupate Din totalul populaţiei ţării, 84,4% erau
(inactive sau în şomaj) ce revin la 1000 persoane de 15 ani şi peste; 54,2% dintre
persoane ocupate, a fost în anul 2017 de acestea trăiau în mediul urban. Structura pe
1267‰, înregistrând o scădere faţă de anul sexe a acestei categorii de populaţie se
precedent (1341‰). caracterizează printr-o uşoară preponderenţă
feminină (1069 femei la 1000 bărbaţi).
Un nivel mai ridicat al acestui indicator s-a În figura 2 este prezentată structura pe grupe
înregistrat pentru persoanele de sex feminin de vârstă a populaţiei de 15 ani şi peste,
(1665‰, faţă de 960‰ în cazul bărbaţilor) şi pentru principalele categorii de populaţie:
pentru cele din mediul rural (1333‰ persoane ocupate, şomeri şi persoane
comparativ cu 1214‰ în mediul urban). inactive din punct de vedere economic.
65 ani şi >
55-64 ani
45-54 ani
35-44 ani
25-34 ani
15-24 ani
2100 1750 1400 1050 700 350 0 0 350 700 1050 1400 1750 2100
Masculin Feminin
Tabelul 1 - Structura persoanelor în vârstă de 25-64 ani după nivelul de educaţie, pe sexe şi
medii, în anul 2017
Tinerii în vârstă de 20-24 ani cu nivel de masculin şi 79,5% pentru cele de sex
educaţie cel puţin mediu reprezentau feminin.
79,8% din totalul tinerilor aparţinând acestei Pe medii, diferenţa a fost de 18,7 puncte
grupe de vârstă. procentuale în favoarea mediului urban
Pe sexe, această proporţie a avut valori (89,2% faţă de 70,5% în mediul rural).
apropiate: 80,0% pentru persoanele de sex
Rezultatele anchetei 27
Rata tinerilor neocupaţi care nu urmează cazul femeilor (18,4% faţă de 12,1% în cel
nicio formă de educaţie sau de instruire al bărbaţilor) şi în cazul celor rezidenţi în
(calculată pentru grupa de vârstă 15-24 ani) a mediul rural (18,0% faţă de 12,0% pentru
fost în anul 2017 de 15,2%, mai mare în tinerii din mediul urban).
Tabelul 2 - Rata tinerilor neocupaţi care nu urmează nicio formă de educaţie sau de
instruire, în anul 2017
%
Total Masculin Feminin Urban Rural
TOTAL PERSOANE ÎN VÂRSTĂ DE 15-34 ANI 18,7 12,9 24,8 15,6 22,2
15-24 ani 15,2 12,1 18,4 12,0 18,0
15-19 ani 9,4 7,9 11,0 6,2 12,1
20-24 ani 21,0 16,3 25,9 17,4 24,4
25-29 ani 22,2 15,2 29,7 18,9 26,9
30-34 ani 20,9 11,9 30,6 17,1 26,7
În anul 2017, numărul persoanelor care au Din totalul celor care au urmat o formă de
urmat o formă de instruire în cadrul instruire în cadrul sistemului naţional de
sistemului naţional de educaţie a fost de educaţie, persoanele ocupate au reprezentat
1377 mii persoane; dintre acestea, ponderile 3,5%, iar şomerii numai 0,6%.
majoritare au fost deţinute de persoanele cu
domiciliul în mediul urban (56,0%) şi de tineri În ceea ce priveşte persoanele care au urmat
(95,9%). Pe sexe, ponderile au avut valori o formă de învăţământ de nivel mediu, puţin
apropiate (50,9% la bărbaţi şi 49,1% la peste jumătate (50,5%) au aprofundat
femei). cunoştinţe generale (liceu, filiera teoretică).
În anul 2017, populaţia activă a fost de 9120 Rata de activitate a persoanelor adulte
mii persoane, în creștere (+141 mii persoane) (25-54 ani) de 83,4% a fost cu mult mai mare
faţă de anul 2016. comparativ cu alte grupe de vârstă (8,8%
Ponderi majoritare în totalul populaţiei active pentru persoanele de 65 ani şi peste, 30,0%
le deţineau persoanele cu nivel mediu de pentru tinerii de 15-24 ani şi 46,0% în cazul
instruire (60,0%), cele de sex masculin persoanele în vârstă de 55-64 ani).
(56,8%) şi cele cu domiciliul în mediul urban Pentru bărbaţii în vârstă de 35-44 ani rata de
(54,8%). activitate a atins nivelul cel mai ridicat
Dintre persoanele active, 96,6% erau în (94,2%).
vârstă de muncă (15-64 ani).
Tinerii reprezentau 7,0% din populaţia activă,
două treimi dintre aceştia (66,0%) având Rata de activitate a populaţiei în vârstă de
domiciliul în mediul rural. muncă (15-64 ani), calculată ca pondere a
populaţiei active în vârstă de muncă în
populaţia totală în vârstă de muncă, a fost în
Rata de activitate a populaţiei în vârstă de anul 2017 de 67,3% şi a înregistrat niveluri
20-64 ani a fost de 72,3%. mai ridicate pentru populaţia masculină
Acest indicator a înregistrat valori mai ridicate (76,2%, faţă de 58,2% pentru populaţia
pentru persoanele de sex masculin (81,8% feminină) şi pentru cea din mediul urban
faţă de 62,6% pentru persoanele de sex (67,9%, faţă de 66,6% în mediul rural).
feminin).
Pe medii de rezidenţă, indicatorul a
înregistrat valori egale (72,3%). În funcţie de nivelul de instruire, cele mai
active din punct de vedere economic erau
persoanele în vârstă de 15-64 ani cu nivel de
Figura 3 - Rata de activitate a populaţiei în educaţie superior (universitar de scurtă şi
vârstă de muncă pe sexe şi medii, în anul lungă durată, inclusiv masterat, doctorat,
2017 postdoctorat şi studii postuniversitare), rata
de activitate a acestora fiind de 90,1%.
80 -%- 76.2 Persoanele cu nivel mediu de educaţie
(postliceal de specialitate, liceal, inclusiv
67.3 67.9 66.6 treapta I şi profesional, complementar sau de
60 58.2 ucenici) erau active pe piaţa forţei de muncă
în proporţie de 71,2%.
Participarea la activitatea economică a
40 persoanelor cu nivel scăzut de educaţie
(gimnazial, primar şi fără şcoală) a fost de
numai 46,0%.
20 Pe măsură ce scade nivelul de educaţie al
persoanelor în vârstă de muncă,
discrepanţele pe sexe şi medii se
0
adâncesc.
Total Masculin Feminin Urban Rural
Rezultatele anchetei 29
Figura 4 - Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă după nivelul de educaţie, pe
sexe şi medii, în anul 2017
79.7
80 80 74.9
88.2 88.2
59.0
60 60 68.6 53.0
61.8
40 40
34.0 31.6
20 20
Superior Mediu Scăzut Superior Mediu Scăzut
Masculin Feminin Urban Rural
3. Populaţia ocupată
Analiza distribuţiei pe grupe de vârstă a (59,2%) în mediul urban, în timp ce, dintre
populaţiei ocupate indică faptul că ponderile persoanele ocupate de 55 ani şi peste,
cele mai mari erau deţinute de persoanele 56,3% locuiau în mediul rural.
din grupele de vârstă adultă: 28,9% dintre
persoanele ocupate aveau vârsta cuprinsă în Structura pe grupe de vârstă a populaţiei
intervalul 35-44 ani, 25,4% erau persoane în ocupate de sex feminin nu diferă semnificativ
vârstă de 45-54 ani, iar 22,8% erau persoane de cea a bărbaţilor.
25-34 de ani.
Se constată însă, diferenţe accentuate între
Tinerii au reprezentat 6,0% din populaţia mediile de rezidenţă; în mediul urban,
ocupată, fiind mai numeroşi în mediul rural 83,0% din populaţia ocupată avea vârsta
(67,1%). de 25-54 ani, în timp ce în mediul rural
Persoanele ocupate din grupa de vârstă această grupă de vârstă înregistra o pondere
adultă (25-54 ani) se regăseau cu precădere de 69,9%.
Rezultatele anchetei 31
Figura 6 - Distribuţia populaţiei ocupate pe sexe, medii şi grupe de vârstă, în anul 2017
55-64 ani
13.3%
65 ani +
3.6%
15-24 ani
25-54 ani Total 6.0%
77.1%
Analizând repartizarea populaţiei ocupate fost de 20,5% (din care 52,2% erau femei),
după nivelul de instruire, se observă că iar cea a persoanelor cu nivel de instruire
ponderile cele mai mari reveneau primar sau fără şcoală absolvită era de 2,8%,
persoanelor cu studii liceale (39,1%). ponderea bărbaților în această categorie de
Ponderea persoanelor cu studii universitare a persoane fiind de 59,1%.
3500 3394
3000
2500
Mii persoane
2000 1778
1523 1465
1500
1000
Tabelul 4 - Distribuţia populaţiei ocupate pe sexe şi medii, după statutul profesional, în anul
2017
TOTAL POPULAŢIE OCUPATĂ (mii persoane) 8671 4894 3777 4769 3902
din care: - în % faţă de total -
Salariat 73,7 72,3 75,5 92,0 51,4
Patron 1,0 1,4 0,6 1,3 0,7
Lucrător pe cont propriu 17,1 21,6 11,2 5,7 31,0
Lucrător familial neremunerat 8,2 4,7 12,7 1,0 17,0
Persoanele de sex feminin reprezentau cea Pentru 46,8% dintre salariaţii cu regim de
mai mare parte dintre lucrătorii familiali lucru temporar, durata efectivă săptămânii de
neremuneraţi (67,7%), deţineau o pondere de lucru a fost de 40 ore.
44,6% în categoria salariaţilor şi de 28,6% în În anul 2017, numărul patronilor a fost de 91
cea a lucrătorilor pe cont propriu. mii, din care 71,4% îşi desfăşurau activitatea
în întreprinderi mici, cu unul până la cinci
Cea mai mare discrepanţă pe sexe se salariaţi.
constată în rândul patronilor, numărul Activitatea preponderentă a patronilor a
femeilor din această categorie fiind de 2,9 ori constituit-o comerţul (42,2%).
mai mic decât cel al bărbaţilor. Din totalul patronilor, 12,2% se regăseau în
industria prelucrătoare, 11,6% în construcții,
Persoanele ocupate tinere (15-24 ani) au iar 7,4% în activități profesionale, științifice și
lucrat în special ca salariaţi (59,3%) şi ca tehnice şi 5,5 % transporturi și depozitare.
lucrători familiali neremuneraţi (28,0%).
Repartizarea populaţiei ocupate pe forme de
În anul 2017, salariaţii s-au concentrat în proprietate arată că sectorul privat a
proporţie de 59,8% în sfera serviciilor, 37,1% absorbit 82,8% din populaţia ocupată; dintre
în industrie şi construcţii şi 3,1% în ramurile aceste persoane, 58,4% erau de sex
agricole. masculin, iar 51,0% aveau domiciliul în
mediul urban.
Din distribuţia numărului de salariaţi după
regimul de lucru se observă faptul că Figura 8 - Populaţia ocupată după forma
majoritatea (98,8%) erau salariaţi angajaţi de proprietate, pe sexe, în anul 2017
permanent.
- mii persoane -
Din cei 77 mii salariaţi cu regim de lucru Mixtă 38
temporar, 84,1% au indicat drept motiv 71
principal al acestui regim de lucru, faptul că
nu au găsit un loc de muncă permanent, 2986
Privată
73,1% au fost angajaţi pentru o perioadă de
4-12 luni, 66,5% erau bărbaţi, iar 63,8% 4194
locuiau în mediul rural.
753
Publică
629
Mai mult de patru cincimi (93,4%) şi-au
desfăşurat activitatea în sectorul privat,
0 1500 3000 4500
27,0% au lucrat în construcții, iar 26,7% ca
Masculin Feminin
muncitori necalificaţi.
Rezultatele anchetei 33
Sectorul public concentra 15,9% din Femeile predominau însă, în grupele de
populaţia ocupată; majoritatea (74,6%) funcţionari administrativi (63,6%), lucrători în
persoanelor ocupate în sectorul public locuia domeniul serviciilor (61,8), specialişti în
în mediul urban, iar 54,5% erau femei. diverse domenii de activitate (57,4%) şi
În sectorul mixt lucrau 1,3% din persoanele tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul
ocupate, majoritatea fiind bărbaţi (64,6%) şi tehnic (54,2%).
locuia în mediul urban (73,0%).
Bărbaţii erau majoritari în grupa muncitorilor
Repartizarea populaţiei ocupate pe grupe de calificaţi şi asimilaţi (78,6%), în grupa
ocupaţii, evidenţiază că în anul 2017, membrilor corpului legislativ, ai executivului,
ponderi mai mari în total se înregistrau pentru a înalţilor conducători ai administraţiei publice
lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi şi a conducătorilor şi funcţionarilor superiori
pescuit (19,2%) - din care 35,9% aveau 55 (69,6%), în grupa muncitorilor necalificaţi
ani şi peste - şi pentru muncitorii calificaţi şi (59,4%) şi în grupa lucrătorilor calificaţi
asimilaţi (16,9%). în agricultură, silvicultură şi pescuit
(54,4%).
În grupa membrilor corpului legislativ, ai
executivului, a înalţilor conducători ai Au lucrat ca lucrători calificaţi în agricultură
administraţiei publice şi a conducătorilor şi silvicultură şi pescuit 30,3% dintre tineri
funcţionarilor superiori, numărul bărbaţilor era (15-24 ani) şi 40,8% dintre vârstnici (55 ani şi
de 2,3 ori mai mare decât cel al femeilor. peste).
Tabelul 5 - Distribuţia populaţiei ocupate pe sexe, medii şi grupe de ocupaţii, în anul 2017
TOTAL POPULAŢIE OCUPATĂ (mii persoane) 8671 4894 3777 4769 3902
- în % faţă de total -
Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi
conducători ai administraţiei publice, conducători şi
funcţionari superiori 1,9 2,3 1,3 2,5 1,1
Specialişti în diverse domenii de activitate 15,4 11,6 20,3 24,1 4,8
Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic 6,0 4,9 7,5 8,8 2,5
Funcţionari administrativi 4,5 2,9 6,5 6,5 2,1
Lucrători în domeniul serviciilor 14,8 10,0 21,0 18,5 10,3
Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit 19,2 18,5 20,1 2,7 39,3
Muncitori calificaţi şi asimilaţi 16,9 23,5 8,3 17,3 16,3
Alte categorii de ocupaţii 21,3 26,3 15,0 19,6 23,6
Rezultatele anchetei 35
Dintre cele 682 mii persoane ocupate care săptămânii de lucru în activitatea principală
aveau program parţial de lucru, 87,8% evidenţiază că persoanele cu program parţial
locuiau în mediul rural şi 54,1% erau bărbaţi. şi cele care, deşi aveau program complet, au
Lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali lucrat mai puţin de 40 ore pe săptămână
neremuneraţi reprezentau 94,9% din această reprezentau 16,6% din populaţia ocupată;
categorie de populaţie. această pondere a fost mai mare pentru
Repartizarea populaţiei ocupate după femei (19,3%) şi pentru persoanele din
programul de lucru şi durata efectivă a mediul rural (29,2%).
În anul 2017, un număr de 523 mii persoane, 26,7% aparţineau grupei de vârstă 35-44 ani.
reprezentând 6,0% din populaţia ocupată, Din totalul persoanelor care doreau să
doreau să lucreze cu program de lucru lucreze mai multe ore, doar 8,1% au căutat
mai lung (număr mai mare de ore) decât în un alt loc de muncă; dintre acestea, 70,3%
prezent, la acelaşi loc de muncă sau la un erau bărbaţi, 75,6% locuiau în mediul rural şi
altul; 83,0% dintre aceste persoane locuiau în 59,8% aveau vârste între 25-44 ani.
mediul rural, 61,9% erau de sex masculin, iar
Munca atipică
În anul 2017, 4682 mii persoane au lucrat, În sectorul neagricol, 47,4% dintre
frecvent sau doar ocazional, în perioade persoanele ocupate au desfăşurat muncă
atipice ale zilei sau săptămânii de lucru atipică; în sectorul agricol, procentul
(seara, noaptea, sâmbăta sau duminica) corespunzător fiiind de 76,3% în cazul celor
reprezentând 54,0% din totalul populaţiei ocupate în sectorul agricol.
ocupate. Dintre acestea, 74,0% aparţineau
grupei de vârstă 25-54 ani, 58,7% erau de Puţin peste un sfert dintre salariaţi (27,4%) au
sex masculin, 52,5% locuiau în mediul rural şi lucrat în schimburi; din totalul acestora, 70,5%
aproape o treime (32,2%) lucrau în sectorul locuiau în mediul urban, 52,5% erau de sex
agricol. masculin, 30,4% aparţineau grupei de vârstă
Cel mai des întâlnite forme de muncă atipică 35-44 ani, iar 6,2% erau tineri (15-24 ani).
au fost lucrul seara (începând cu orele 18:00) Persoanele salariate care au lucrat în
şi în zilele de sâmbătă (59,0% şi respectiv, schimburi deţineau ponderi semnificative în
90,7% din totalul persoanelor care au totalul salariaţilor din următoarele activităţi ale
desfăşurat muncă atipică). Persoanele care economiei naţionale: hoteluri şi restaurante
au lucrat pe timpul nopţii (începând cu orele (55,7%), activităţi de servicii administrative
22:00) au reprezentat 22,7% din totalul (50,2%), sănătate şi asistenţă socială
populaţiei ocupate care a desfăşurat muncă (47,5%).
atipică iar cele care au lucrat în zilele de
duminică 47,7%.
Subocuparea
În anul 2017, 207 mii persoane ocupate cu lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind
program parţial doreau şi erau disponibile să considerate persoane subocupate.
Rezultatele anchetei 37
Această categorie de persoane a reprezentat aceeaşi categorie) a avut valori mai mari în
2,3% din populaţia activă, 2,4% din populaţia activități ale gospodăriilor private în calitate
ocupată şi puţin peste un sfert (30,3%) din de angajator de personal casnic; activități ale
numărul total al persoanelor care lucrau cu gospodăriilor private de producere de bunuri
program de lucru parţial. și servicii destinate consumului propriu
Din totalul persoanelor subocupate, 87,2% (15,5%), în agricultură, silvicultură şi pescuit
erau persoane rezidente în mediul rural, (8,1%), în distribuţia apei şi salubritate (4,3%)
65,4% erau bărbaţi, iar 50,4% aveau vârsta și în construcții (3,1%).
cuprinsă în intervalul 25-44 ani. În anul 2017, erau subocupaţi 11,1% dintre
Peste jumătate (55,3%) dintre persoanele lucrătorii familiali neremuneraţi, 8,0% dintre
subocupate aveau studii de nivel scăzut, iar lucrătorii pe cont propriu şi doar 0,2% dintre
alte 43,4% aveau nivel mediu de educaţie. salariaţi.
Incidenţa subocupării (ponderea persoanelor
subocupate în totalul populaţiei ocupate din
Activitatea secundară
În anul 2017, numărul persoanelor care au Dintre persoanele care aveau şi o a doua
desfăşurat pe lângă activitatea principală şi o activitate, 85,9% locuiau în mediul rural, 83,0%
activitate secundară a fost de 130 mii erau adulţi (25-54 ani) şi 63,3% erau bărbaţi.
persoane, aflându-se în scădere comparativ Din totalul persoanelor cu activități multiple,
cu anul 2016 (-0,2%) şi a reprezentat numai 97,5% erau lucrători pe cont propriu sau
1,5% din populaţia ocupată. lucrători familiali neremuneraţi; dintre
Ponderi mai ridicate s-au înregistrat pentru acestea, 87,4 locuiau în mediul rural; 89,6%
persoanele de sex masculin (1,7% faţă de din totalul celor cu activitate secundară s-au
numai 1,3% în cazul femeilor), pentru cele declarat salariaţi în activitatea principală.
din grupele de vârstă 35-44 ani și 45-54 ani Persoanele ocupate care au avut statutul de
(1,7%, respectiv 1,9%), în rândul salariat, atât în activitatea principală cât şi în
absolvenţilor şcolilor profesionale (2,4%), cea secundară au reprezentat numai 2,2%
precum şi pentru cele din mediul rural (2,9% din totalul celor cu activități multiple.
faţă de numai 0,4% în urban), unde 96,2% Durata medie aferentă activităţii secundare a
din cazuri, a doua activitate s-a desfăşurat în fost de 13,3 ore pe săptămână.
sectorul agricol.
Nivelul de educaţie
Superior (universitar de scurtă şi lungă durată,
inclusiv masterat, doctorat, postdoctorat şi studii 9,5 6,5 14,6 12,6 8,9
postuniversitare)
Mediu (postliceal de specialitate, liceal inclusiv
treapta I şi profesional, complementar sau de 75,6 78,7 70,4 84,2 74,3
ucenici)
Scăzut (gimnazial, primar, fără şcoală absolvită) 14,9 14,8 15,0 3,2 16,8
Figura 11 - Rata şomajului BIM pe grupe de vârstă, sexe şi medii, în anul 2017
25 -%- 25 -%-
20.8
20 18.6
20
15 18.1
15 17.0
7.4
10 10
6.7
3.7 4.0 4.1
5 3.1 5 3.9 3.5
5.7
4.3 2.7 1.8 2.8 3.1 1.8
3.0
0 0
15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55 ani + 15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55 ani +
Masculin Feminin Urban Rural
Rezultatele anchetei 39
Din repartizarea după nivelul de instruire 15,9% şomerii absolvenţi ai şcolilor
absolvit se observă că ponderile cele mai profesionale, complementare sau de ucenici.
mari în totalul şomerilor le deţineau şomerii În totalul şomerilor, absolvenţii învăţământului
cu pregătire liceală (44,8%), 21,6% erau universitar deţineau o pondere de 9,8%, iar
absolvenţi ai învăţământului gimnazial, iar dintre aceştia, bărbații reprezentau 55,8%.
49.9
50 -%-
45 42.0
40
35
30
25 22.6
19.6
20 18.1
15 12.3 11.9
10 8.5 7.5
5 3.1 3.2
1.3
0
Univers itar Postliceal sau Liceal (inclusiv Profesional G imnazial Primar ş i fără
tehnic de maiştri treapta I) şcoală
Masculin Feminin
Şomajul a afectat în măsură mai mare Cea mai ridicată rată a şomajului s-a
absolvenţii învăţământului de nivel scăzut şi înregistrat pentru şomerii cu nivel scăzut de
mediu, pentru care rata şomajului a fost de educaţie din mediul urban (13,3%), iar cea
6,8%, respectiv 5,1%. mai mică (2,1%) pentru şomerii cu nivel
Pentru şomerii cu studii superioare, rata superior de educaţie de sex feminin.
şomajului era de 2,4%.
Tabelul 10 - Rata şomajului după nivelul de educaţie, pe sexe şi medii, în anul 2017
-%-
Total Masculin Feminin Urban Rural
Rezultatele anchetei 41
5. Populaţia inactivă
În anul 2017, populaţia inactivă a fost de Din totalul persoanelor inactive de 15 ani şi
10539 mii persoane, reprezentând 53,6% din peste, 20,0% erau tineri (15-24 ani).
populaţia totală.
Persoanele inactive cu domiciliul în mediul Repartizarea persoanelor inactive de 15 ani
urban au deţinut majoritatea (52,8%), iar şi peste pe categorii de inactivitate arată că
femeilor le-a revenit o pondere superioară pensionarii şi beneficiarii de ajutor social
(58,2%) celei a bărbaților. reprezentau peste jumătate (59,1%) din total.
Din rândul populaţiei inactive în vârstă de potenţială adiţională deşi căutau un loc de
15-74 ani (5907 mii persoane), 281 mii muncă, nu erau disponibile să înceapă
persoane făceau parte din forţa de muncă lucrul.
potenţială adiţională (în scădere cu 68 mii Dintre persoanele ce făceau parte din forţa
faţă de anul precedent). de muncă potenţială adiţională, 60,3%
Dintre acestea 277 mii erau disponibile să locuiau în mediul rural, 56,3% erau femei şi
înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de 50,3% aveau vârsta cuprinsă în intervalul
muncă. În anul 2017, raportul procentual 25-44 ani.
dintre această categorie de persoane şi Aproape jumătate (48,3%) dintre persoanele
populaţia activă a fost de 3,0%. care alcătuiesc forţa de muncă potenţială
Doar un număr nesemnificativ de persoane adiţională aveau nivel de instruire scăzut, iar
care făceau parte din forţa de muncă alte 47,8% aveau nivel mediu de instruire.
Tabelul 13 - Forţa de muncă potenţială adiţională pe grupe de vârstă, sexe şi medii, în anul
2017
1600 -‰-
1500 1566
1000 1052
1032
900
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud Bucureşti- Sud-Vest Ves t
Muntenia Ilfov Oltenia
Rezultatele anchetei 43
Pe medii de rezidenţă se constată că numai La polul opus se situează celelalte șase
în 2 din cele 8 regiuni ale țării, ratele de regiuni, unde rata de activitate din mediul
activitate pentru persoanele în vârstă de rural a fost devansată de cea înregistrată în
muncă din mediul rural au fost mai mari mediul urban, cea mai mare diferenţă
comparativ cu mediul urban: Nord-Est (6,3 observându-se în regiunea Centru (11,3
puncte procentuale) și Sud-Vest (3,8 puncte puncte procentuale).
procentuale).
Figura 15 - Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) pe regiuni, sexe şi
medii, în anul 2017
90 -%-
79.2 80.3
80 77.3 76.6 75.7
73.1 73.4 73.2
72.2 71.4
68.9 67.6 66.4
70
63.4
61.7 61.7
66.7
60 64.7
60.3
58.2 56.7
50 53.6
51.9
49.6
40
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud Muntenia Bucureşti- Sud-Vest Vest
Ilfov Oltenia
Total Masculin Feminin
90 -%-
80
74.9 73.5
69.7 68.7
68.1 68.3
70
62.3 70.4 62.3
67.8 68.6
66.9
60 64.5
60.9 60.6
56.8
50
40
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud Bucureşti- Sud-Vest Vest
Muntenia Ilfov Oltenia
Urban Rural
80 -%-
72.7
70.6
70 67.7
65.9 64.5
62.6
58.5 59.5
66.4 65.7
60 64.6
61.7
59.3
57.9
56.4
50 53.5
40
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud Muntenia Bucureşti- Sud-Vest Vest
Ilfov Oltenia
Urban Rural
În anul 2017, regiunea Sud Muntenia Rata şomajului a atins valorile cele mai
concentra 21,0% din totalul şomerilor, ridicate în regiunile Sud-Vest Oltenia (7,7%)
urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia şi Sud Muntenia (6,8%), iar cele mai mici în
(16,0%) şi de regiunea Sud-Est (14,8%). regiunile Nord-Est (2,9%) şi Nord-Vest
Cea mai mică pondere (7,5%) o deţinea (3,6%).
regiunea Vest, cu numai 34 mii şomeri.
7
80
Mii persoane
6
4.3
60 4.2 4.4 5
3.6 2.9
4
40
3
2
20
44 41 46 67 94 51 72 34
1
0 0
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud Bucureşti- Sud-Vest Vest
Muntenia Ilfov Oltenia
Rezultatele anchetei 45
Ecartul pe sexe al ratei şomajului (exprimat Cea mai mare diferenţă între cele două rate
prin diferenţa dintre rata şomajului în rândul (masculin faţă de feminin) s-a înregistrat în
bărbaţilor şi rata şomajului în rândul femeilor) regiunea Vest (2,8 puncte procentuale) iar
evidenţiază că, rata şomajului la bărbaţi a cea mai mică în regiunea Nord-Vest (0,7
fost mai mare decât cea a femeilor în toate puncte procentuale).
regiunile de dezvoltare.
2 3.2 3.2
3.1 2.8
2.3
0
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud Muntenia Bucureşti- Sud-Vest Vest
Ilfov Oltenia
Masculin Feminin
Mediul rural se caracterizează prin rate ale În comparație, cea mai mare rată a șomajului
şomajului mai înalte comparativ cu mediul din mediul rural s-a înregistrat în regiunea
urban, în cinci din regiunile ţării, cea mai Sud-Vest Oltenia (7,6%), iar cea mai mică în
mare diferență înregistrându-se în regiunea regiunea Nord-Est (2,7%).
București-Ilfov (2,6 puncte procentuale). În regiunile Nord-Est şi Sud-Vest Oltenia rata
Cea mai ridicată rată a şomajului din mediul şomajului din mediul urban a fost mai mare
urban s-a înregistrat în regiunea Sud-Vest decât cea din rural, iar în regiunea Vest s-a
Oltenia (7,9%), iar cea mai mică în regiunea înregistrat aceeaşi valoare în ambele medii
Nord-Vest (2,9%). de rezidenţă (4,4%).
10 -%-
7.9
8 7.0 7.3
6.6
5.7 7.6
6
4.4 6.1 4.4
6.1
4 3.2
4.4
4.0
2 2.9 3.3
2.7
0
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud Muntenia Bucureşti- Sud-Vest Vest
Ilfov Oltenia
Urban Rural
*
* *
Datele prezentate în tabelele anexate oferă o imagine de detaliu asupra
multitudinii aspectelor ce caracterizează piaţa forţei de muncă din România.
Note: 1. Datorită rotunjirii părţii zecimale finale a coeficienţilor de extindere la 5 zecimale, există uneori mici
diferenţe între unele totaluri estimate la nivelul diferitelor tipuri de tabele şi ceea ce rezultă din
însumare.
2. Rubricile marcate cu * şi datele încadrate între paranteze semnifică date nefiabile datorită numărului
redus de cazuri observate.
3. Datele care iau valori cuprinse în intervalul 6500-11499 (persoane) au un grad scăzut de fiabilitate;
coeficienţii de variaţie (CV) se situează între 0,20 - 0,30.
4. Rubricile marcate cu - semnifică “nu există date”.