Sunteți pe pagina 1din 86

PIAȚA

MASS-MEDIA
din Republica Moldova:
realități și
tendințe
Piața mass-media din Republica Moldova:
realități și tendințe

Autori: Ion Bunduchi,


Vasile State

Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea sustenabilității


mass-media din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism
Independent (CJI) și finanțat de Ambasada SUA în Moldova.

Constatările și concluziile enunțate țin de responsabilitatea autorilor


și nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei SUA în Moldova.
Cuprins

INTRODUCERE .................................................................................................... 5

PIAȚA MASS-MEDIA – 2021: ESTIMĂRI .................................................................. 6


Domeniul audiovizualului ............................................................................................. 6
Presa scrisă .................................................................................................................. 8
Presa online și rețelele sociale ...................................................................................... 9
Disfuncționalități pe piața mass-media ....................................................................... 10
Distribuția presei – problemă cronică, actuală și-n 2021 ............................................ 10
În căutare de fonduri ................................................................................................... 10
Posibilități suplimentare: fonduri electorale ................................................................ 11
Posibilități suplimentare: legea celor 2% .................................................................... 12
Fonduri pentru furnizorii publici de servicii media ..................................................... 13
Efecte ale pandemiei asupra pieței mass-media ......................................................... 14

FACTORI DE INFLUENȚĂ ASUPRA PIEȚEI MASS-MEDIA. ANALIZĂ PESTEL .............. 16


Factorul politico-juridic ............................................................................................... 17
Factorul economic ...................................................................................................... 19
Factorul social ............................................................................................................. 23
Factorul tehnologic ..................................................................................................... 28
Factorul ecologic ......................................................................................................... 33

PEISAJUL COMPETIȚIONAL ................................................................................ 35

Piața TV ..................................................................................................................... 35
Principalii actori pe piața TV .................................................................................. 35
Audiența și popularitatea serviciilor de televiziune ............................................... 38
Starea afacerilor pe piața de televiziune ................................................................ 41

Piața Radio ................................................................................................................ 44


Principalii actori de pe piața radio ......................................................................... 44
Audiența și popularitatea serviciilor de radiodifuziune sonoră .............................. 46
Presa scrisă .............................................................................................................. 48
Principalii actori de pe piața presei scrise .............................................................. 48
Notorietatea ziarelor și revistelor ........................................................................... 50

Piața online ................................................................................................................54


Principalii actori pe piața online ............................................................................ 54
Cele mai accesate site-uri ...................................................................................... 55
Rețele sociale ......................................................................................................... 58
Mobilitatea utilizatorilor ......................................................................................... 60

Piața de publicitate .................................................................................................. 61


Structura pieței de publicitate ................................................................................ 61
Segmentul TV ........................................................................................................ 65
Case de publicitate ................................................................................................ 65
Clienții de publicitate de top de pe piața TV ........................................................... 65
Structura pieței TV ................................................................................................. 66
Preferințe de consum ............................................................................................ 68
Segmentul online .................................................................................................. 72
Preferințe de consum ............................................................................................ 73
Comerțul electronic ............................................................................................... 75
Segmentul radio .................................................................................................... 77
Segmentul presei scrise ........................................................................................ 80
Segmentul publicității exterioare ........................................................................... 82

PRONOSTICURI ȘI TENDINȚE PENTRU 2022 ........................................................ 84

4
INTRODUCERE
Studiul de față conturează o imagine de an- comune și trebuie abordate ca probleme co-
samblu a pieței mass-media din Republica mune. O cunoaștere mai bună a lor ar permite
Moldova în anul 2021. Autorii studiului pri- și identificarea unor soluții mai bune.
vesc piața mass-media ca pe o entitate soci-
ală distinctă care, pentru a-și asigura funcți- Necesitatea analizei sistematice sau, cel pu-
onalitatea și pentru a-și reconfirma utilitatea țin, periodice a pieței mass-media este de ne-
socială, interacționează cu celelalte entități tăgăduit. Analiza scoate în față problemele.
indiferent de profil. În calitate de cumpărător Identificarea problemei este prima condiție
și producător mass-media, ca și oricare alt în demersul de a-i căuta soluții. Dar tocmai
agent economic, pentru a contracta un credit, acest exercițiu în condițiile Republicii Mol-
iese pe piața financiară, pentru a achiziționa dova este extrem de dificil, având la temelie
un soft – pe piața tehnologică, pentru angajați o realitate dezolantă – insuficiența sau lipsa
calificați – pe piața forței de muncă. În cali- totală de date statistice pertinente pe multiple
tate de vânzător mass-media se deosebește segmente. Datele existente permit a pune un
de alte entități economice printr-o particu- diagnostic general, aproximativ al condiției
laritate specifică – acționează concomitent presei. Știm că șomajul sau inflația, sau in-
pe două piețe, piața mărfurilor și piața ser- vestițiile străine directe se răsfrâng și asupra
viciilor. Pe piața mărfurilor oferă conținuturi pieței mass-media, și asupra angajaților din
mediatice. Pe piața serviciilor oferă acces, de mass-media. Nu știm cum și în ce măsură
regulă, furnizorilor de publicitate comercială, exact se răsfrâng. Cunoașterea exactă a im-
la audiența formată de conținuturi. Prin ur- pactului ar permite și acțiuni exacte de răs-
mare, mass-media intră pe piața serviciilor puns sau, și mai bine, acțiuni preventive de
cu „monedă de schimb” – accesul la propriul excludere sau de amortizare a impactului.
auditoriu.
Prezentul studiu, în premieră pentru Repu-
Toate industriile, inclusiv cea a mass-mediei, blica Moldova, profilează factorii esențiali de
care se circumscriu într-o economie de piață, influență – politici, economici, sociali, juri-
sunt într-o perpetuă schimbare, influențate de dici, de mediu, asupra pieței mass-media în
multipli factori. Impactul factorilor poate fi po- 2021. Acolo unde e posibil, sunt comparate
zitiv sau negativ, direct sau indirect, știut sau date statistice disponibile și accesibile în in-
neștiut, imediat sau latent. Impactul nu poate tenția de a întrezări anumite tendințe care,
lipsi. Scumpirea hârtiei de ziar, bunăoară, se deși nu sunt legi implacabile, merită a fi luate
resimte imediat, iar problemele demografice în calcul. Nicio analiză a vreunui domeniu
se resimt în timp. S-ar părea, despădurirea de activitate umană, oricât de aprofundată
și criza demografică sunt domenii departe ar fi, nu garantează propășirea domeniului
de preocupările mass-mediei. Dar au impact analizat, dar îi sporește șansele. Fără analiză,
concret și asupra pieței mass-media – prețul șansele nici nu apar. Este motivul suficient
înalt la hârtie și penuria de cadre. Deci, pro- din care asemenea studii trebuie să fie făcute
blemele aparent extrinseci, sunt, în realitate, cu regularitate.

5
PIAȚA MASS-MEDIA – 2021: ESTIMĂRI
Pe piața mass-media, în 2021, activau 124 Având în vedere că presa tradițională deți-
de deținători de licențe de emisie, inclusiv ne fie site-uri clonă, fie site-uri cu variante
63 pentru furnizarea de servicii media de compilate ale ofertei mediatice, numărul
televiziune și 61 pentru furnizarea de ser- surselor on-line crește semnificativ.
vicii media de radiodifuziune sonoră și 47
de deținători de autorizații de retransmisie Domeniul audiovizualului
pentru distribuitorii de servicii media.1 Da-
tele statistice pentru anul 2020 (ultimele Dinamica domeniului audiovizualului în
disponibile) indicau 113 ziare, inclusiv 60 ultimii 5 ani, din perspectiva numărului
în limba română2 și 195 de reviste și alte licențelor de emisie și a autorizațiilor de
publicații periodice, inclusiv 63 în limba retransmisie, este prezentată în Tabelul 15:
română.3 Statistici exacte ale surselor me-
dia on-line nu există. Un studiu al nece- În 2021, opt furnizori de servicii media de
sităților presei realizat de Centrul pentru televiziune și patru de radiodifuziune sono-
Jurnalism Independent (CJI)4 la sfârșitul ră dețineau câte două licențe. De remarcat,
anului 2021 a identificat 103 portaluri de pe de o parte, o anumită stabilitate în rân-
știri ca instituții mass-media separate. dul deținătorilor de licențe, fapt ce poate
releva și anumite limite ale capacităților de
producție pe acest sector al pieței și, pe de
1 http://www.audiovizual.md/reports/15
altă parte, o tendință clară de diminuare,
2 https://statbank.statistica.md/PxWeb/pxweb/ro/30%20Statisti-
ca%20sociala/30%20Statistica%20sociala__10%20CUL__CUL010/ cu 20 de unități în ultimii cinci ani, a nu-
CUL010300.px/table/tableViewLayout1/ mărului distribuitorilor de servicii media,
3 https://statbank.statistica.md/PxWeb/pxweb/ro/30%20Statisti-
ca%20sociala/30%20Statistica%20sociala__10%20CUL__CUL010/
CUL010200.px/ 5 http://www.audiovizual.md/reports/16, http://www.audiovizual.
md/files/Registru%20TV%20Eter%20Etalon_0.pdf și http://www.
4 https://cji.md/studiul-necesitati-mass-media-2022/ audiovizual.md/files/Registrul%20Radio%20Etalon_0.pdf

Tabelul 1
Ani Număr licențe de emisie Număr Total număr
autorizații licențe /
tv Radio de retransmisie autorizații

2017 61 55 67 183

2018 60 55 59 174

2019 60 55 54 169

2020 63 62 51 176

2021 63 61 47 171

6
Tabelul 2

Nr. Tipuri de Servicii media tv Servicii media radio


servicii media
audiovizuale 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

1. Generaliste 42 44 44 39 30 27 31 31

2. De știri - 2 3 7 - 1 - -

3. Muzicale 1 2 2 1 2 4 4 4

4. Musical- 5 5 5 5 10 16 20 18
distractive

5. Tematic: 1 1 1 1 - - - -
agroindustrial

6. Informativ- 4 1 2 2 2 - - -
analitice

7. Cultural- - 1 1 1 - - - -
educaționale

8. Pentru copii 1 2 2 2 - - - -

9. Pentru maturi - - - - - 2 - 2

10. Religios 1 - 1 1 3 2 3 3

11. Pentru tineret - - - - 1 1 1 1

12. Protecția - - - - 1 1 1 1
mediului

13. Divertisment 1 1 - 2 - 1 1 1

14. Promovarea - - 1 1 - - - -
drepturilor
minorităților

15. Cinema - - 1 1 - - - -

16. IT - - - - - - 1 -

17. Distractive 3 1 - - 1 - - -

18. Economico- 1 - - - - - -
financiare

19. Muzical- - - - - - 4 - -
informative

20. Muzical- - - - - 1 - - -
informative-
sport

Total: 60 60 63 63 55 55 62 61

7
semnificând dispariția operatorilor mici și Presa scrisă
fortificarea operatorilor mari. Este o ten-
dința generală în lume și s-ar putea să-și În RM, potrivit celor mai recente date ale
continue cursul în RM și în anii următori. Biroului Național de Statistică (BNS)7, piața
Exploatarea rețelelor de cablu cu o arie de ziarelor arată Tabelul 38:
acoperire mică este costisitoare și puțin
rentabilă. Din 1995, de când BNS prezintă statistici de
acest gen, cel mai mic număr de ziare, cel
Conform Codului Serviciilor Media Audio- mai mic tiraj unic și cel mai mic tiraj anual,
vizual (CSMA), furnizorii de servicii media a fost înregistrat în anul 2020. Numărul și
(FSM) sunt clasificați în furnizori naționali, tirajele ziarelor în limba română au consti-
regionali și locali, iar tipurile de servicii tuit în fiecare an cam jumătate din numărul
media se clasifică în servicii generaliste, de și tirajele totale. Atât numărul, cât și tirajul
știri și tematice. Consiliul Audiovizualului anual al revistelor nu permite a întrevedea
(CA) de mai mulți ani însă se conduce de o tendințe clare de dezvoltare
altfel de clasificare6 (a se vedea Tabelul 2)
Situația vizând piața de reviste și alte publi-
cații periodice9 din ultimii ani este prezen-
tată în Tabelul 4:

7 https://statbank.statistica.md/PxWeb/pxweb/ro/30%20Statisti-
ca%20sociala/30%20Statistica%20sociala__10%20CUL__CUL010/
CUL010300.px/table/tableViewLayout1/

8 https://statbank.statistica.md

9 https://statbank.statistica.md/PxWeb/pxweb/ro/30%20Statisti-
6 http://www.audiovizual.md/reports/16 și http://www.audiovizual. ca%20sociala/30%20Statistica%20sociala__10%20CUL__CUL010/
md/reports/15 CUL010200.px/table/tableViewLayout1/

Tabelul 3
Ani Număr ziare Tiraj unic, Tiraj anual,
mil. exemplare mil. exemplare
în în în
Total română Total română Total română

2015 153 74 1,0 0,4 34 15

2016 130 62 1,0 0,4 25 10

2017 131 66 1,6 0,7 32 14

2018 126 68 1,1 0,6 40 19

2019 122 64 1,1 0,5 24 10

2020 113 60 1,7 0,5 19 7

8
Tabelul 4
Ani Număr reviste Tiraj anual, mil. exemplare
total în română total în română
2015 216 94 2,7 1,6
2016 208 91 2,1 1,0
2017 176 69 1,0 0,5
2018 205 76 1,5 0,6
2019 189 66 1,3 0,6
2020 195 63 1,5 0,6

Presa online și sociale pe parcursul ultimilor ani este pre-


rețelele sociale zentată în Tabelul 511:

Datele indică o popularitate crescândă a


În RM nu există un Registru al instituțiilor rețelelor Facebook și Instagram și, dimpo-
mass-media, inclusiv al celor on-line, re- trivă, o descreștere drastică a popularității
spectiv nu este cunoscut numărul exact al rețelei Odnoklassniki. O scădere de aproa-
publicațiilor periodice online. pe 70 de mii de utilizatori, în doar șapte luni
(între noiembrie 2020 și iunie 2021) a în-
Recensământul instituțiilor mass-media registrat și rețeaua Vkontakte.12 În același
din 2017 identifica 181 de site-uri de știri, iar timp, noua rețea TikTok obține popularitate
studiul necesităților media realizat în 2021 în Moldova (precum și la nivel global). Tik-
de CJI10 arată că presa online ocupă cel mai Tok era accesată de jumătate dintre tinerii
mare segment – 28%, din piața mass-media. cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani.13
Având în vedere viteza cu care se dezvoltă
mediul on-line, acest segment va crește în
11 https://gallery.mailchimp.com/3b23f363248206ce95682f791/
continuare. files/7e20263b-5bcf-4bf8-8e9c-c72619649177/Gramatic_Social_
Media_Report_2019.pdf și https://drive.google.com/file/d/1BPV-
NMPf_14Qe_gMERM7efyS7ihfCvgxS/view

Dinamica celor mai utilizate trei rețele 12 https://drive.google.com/file/d/1BPVNMPf_14Qe_gMERM7efy-


S7ihfCvgxS/view

13 https://consulting.md/files/reports/46/INTERNEWS_Final_re-
10 https://cji.md/studiul-necesitati-mass-media-2022/ port_24.11.20_RO.pdf

Tabelul 5
Anul Rețea socială / număr utilizatori
Facebook Odnoklassniki Instagram
2018 760.000 1.168.000 250.000
2019 1.100.000 809.148 610.000
2020 1.480.000 372.150 840.000
2021 1.600.000 305.150 960.000

9
Disfuncționalități pe piața mass-media

Distribuția presei – elimina contradicția dintre politica declara-


problemă cronică, tă a statului privind încurajarea dezvoltării
actuală și-n 2021 mass-media, inclusiv prin crearea condiții-
lor optime pentru activitatea instituțiilor de
presă, și politicile reale ale întreprinderilor
Problema comercializării presei scrise în ca- distribuitoare de presă. În cadrul unor ne-
pitală persistă de ani buni. Încă la începutul gocieri „Poșta Moldovei” a acceptat ca, din a
lui 2017 din centrul Chișinăului au fost în- doua jumătate a anului 2022, presa scrisă să
lăturate 12 chioșcuri de presă, din motivul primească în avans, trimestrial, plățile pen-
invocat că ar începe reparația capitală a prin- tru abonamente. Totodată, în anul 2022 vor
cipalului bulevard. Chioșcurile, însă, n-au continua discuțiile privind taxele de împa-
revenit la locurile lor până în prezent. Din chetare și sortare, impuse de „Poșta Moldo-
5.700 de chioșcuri și alte forme de comerț vei”, pe care editorii le consideră abuzive.16
stradal din Chișinău, în doar 120 este comer-
cializată presa. Spre finele anului 2019 alte În căutare de fonduri
nouă chioșcuri de presă au fost evacuate fără
vreun avertisment. Autoritățile municipale În 2021 instituțiile mass-media au continu-
au început a organiza licitații pentru dreptul at să-și diversifice activitățile de atragere a
de a amplasa chioșcuri în locuri prestabilite. fondurilor pecuniare, inclusiv prin mone-
Însă prețurile sunt inaccesibile pentru vân- tizarea produselor de presă și, ce este de
zătorii de produse ieftine, dar importante și remarcat, prin eforturi de a fi finanțate și de
necesare, cum ar fi ziarele și revistele.14 către beneficiarii de informație. Dependența
de patronii politici sau de granturi nu asi-
În 2021 relațiile dintre editorii de presă și gură independența financiară și, respectiv,
Î.S. „Poșta Moldovei” au rămas tensionate. independența editorială. Bunăoară, compa-
Unele redacții au declarat că sunt pe punc- nia Interact Media, gestionara portalului de
tul de a falimenta din cauza condițiilor inac- știri Agora.md, în ultimii doi ani, a reușit să
ceptabile de distribuție a presei impuse de asigure jumătate din venituri din fonduri de
„Poșta Moldovei”. Consiliul de Administrare susținere a mass-media și tinde să devină
al Asociației Presei Independente (API) a o instituție finanțată de cititori. Către finele
adresat un apel public15 către autoritățile anului Agora.md avea peste 260 de membri
de resort ale statului să intervină, pentru a ai comunității care contribuiau financiar.17

14 https://realitatea.md/reintoarceti-presa-inapoi-pe-strazile-chisi-
naului/ 16 http://api.md/news/view/ro-din-a-doua-jumatate-a-anului-2022-
presa-scrisa-va-primi-platile-pentru-abonamente-in-avans-trimes-
15 http://api.md/news/view/ro-apel-catre-autoritatile-statu- trial-2665
lui-sa-intervina-pentru-a-elimina-conditiile-contractuale-abu-
zive-de-distributie-a-presei-scrise-impuse-de-intreprinde- 17 https://agora.md/stiri/94995/agora-anunta-schimbari-in-structu-
rea-de-stat-posta-moldovei-2660 ra-de-actionariat-a-companiei

10
Proiectul media Cu Sens, lansat în august ratată. Momentele de criză, precum cea
2019, a propus cititorilor săi să devină îm- provocată de pandemie, nu sunt cele mai
preună „cea mai mare redacție virtuală din potrivite pentru promovarea ideii de a “cum-
țară”. O bună parte din susținătorii proiec- păra” știri, dar pe termen lung, s-ar putea
tului sunt cetățeni moldoveni stabiliți peste ca anume asemenea situații să-i determi-
hotare. Aceștia oferă sprijin financiar pen- ne pe oameni să își reconsidere atitudinea
tru conținut de calitate, în special, pentru față de știri de calitate, veridice, cruciale în
investigații jurnalistice. La mijlocul anului infodemia ce însoțește, de regulă, crizele.
2020, și administrația săptămânalului de Analiza situației pe acest segment e cu atât
investigații Ziarul de Gardă (ZdG) a recurs mai necesară, cu cât problema îi privește și
la o alternativă de finanțare, fiind vorba de pe producătorii, și pe beneficiarii de știri.
abonamentele prin platforma Patreon. Până
la acea vreme platforma era utilizată de o Evident, pandemia coronavirusului, care
mulțime de instituții mass-media. Promova- nu se știe când va dispărea și dacă va dis-
rea acestei posibilități și îndemnul cititorilor părea, a afectat și va afecta bunăstarea
de a susține publicația s–a soldat cu un nou populației și, respectiv, capacitatea ei de
patron la fiecare două zile. După șapte luni plată, inclusiv pentru știrile online. Criza,
de la lansarea contului, ziarul avea 144 de însă, pune presiuni și pe mass-media, pe
patroni, cu o contribuție de aproape 1.000 bugetele acesteia și, de rând ce încasările
de dolari pe lună. Portalul specializat pe din tiraje comercializate se vor reduce, nu
subiecte economice Mold-street.com este rămân alternative mai reale, decât câștiga-
o altă instituție media care a implementat rea banilor din on-line. A aștepta dispariția
sistemul de abonamente la scurt timp după crizei pentru a începe valorificarea abona-
ce a apărut pe piața mediatică. Inițial, por- mentelor cu plată ar fi eroare managerială,
talul a experimentat cu plățile prin SMS, dat fiind că orice schimbare de atitudine,
ulterior, a integrat sistemul de abonamente inclusiv cea care face posibilă apariția
cu cardul, apelând la un procesator de plăți abonamentelor, are tendința să se producă
electronice internațional și a diversificat pa- treptat, și nicidecum peste noapte.
chetele în funcție de perioada de valabilitate
a abonamentului.18 Posibilități suplimentare:
fonduri electorale
Studiul național de audiență al CJI, din
decembrie 2021, relevă că 3% dintre res- Fluxurile de bani în alegeri nu sunt de ne-
pondenți sunt gata cu siguranță să susțină glijat. Bunăoară, în campania electorală
financiar mass-media locală independen- din anul 2014, partidele politice au stabilit
tă, iar 10% ar fi tentați s-o susțină.19 Chiar un record, cheltuind aproape 117 milioa-
dacă nu sunt cele mai încurajatoare cifre, ne de lei, dintre care 75,5 milioane (73%)
ele evidențiază o oportunitate ce nu trebuie – pentru publicitate electorală la televizi-
uni. O prezentare a bugetelor electorale
18 http://media-azi.md/ro/stiri/manageri-de-pres%C4%83-des- în alegeri, de la 2010 încoace, este făcută
pre-patreon-dona%C8%9Bii-%C8%99i-alte-modele-de-moneti-
zare-produselor-media-%E2%80%9Evrem în Tabelul 6.
19 https://cji.md/studiul-national-de-audienta-a-mass-media-2/

11
Tabelul 6
Ani / fondul electoral (milioane lei)
Alegeri /
referendumuri
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Parlamentare 45 117 64 40

Prezidențiale 24 19,4

Locale generale 37 26 23

De observat că bugetele electorale de la Posibilități suplimentare:


un scrutin la altul, excepție fiind parla- legea celor 2%
mentarele din 2014, se micșorează. To-
tuși, de fiecare dată cheltuielile concu-
renților electorali pentru publicitate în Anul 2021 a fost cel de-al cincilea an în care
mass-media20 constituie până la 85%. persoanele fizice plătitoare de impozite din
Potrivit unui studiu al organizațiilor Medi- RM au avut dreptul de a redirecționa 2%
apoint (Moldova) și MEMO 98 (Slovacia)21 din impozitul lor pe venit către o organiza-
care au monitorizat activitatea pe social ție necomercială sau o entitate religioasă.
media a celor 20 de partide, două blocuri Dinamica numărului de contribuabili, su-
și a unui candidat independent în perioa- melor validate și a numărului de beneficiari
da campaniei electorale pentru alegeri este prezentată în Tabelul 722.
parlamentare anticipate, 12 concurenți
au folosit publicitate plătită pe Facebo- Instituțiile mass-media nu se află în topul
ok și Instagram, cheltuind aproximativ celor care au încasat sume record din me-
50 500 de euro pentru postări sponsoriza- canismul desemnării procentuale (legea
te în perioada 12 iunie – 9 iulie. Tendințe- celor 2%). Totuși, acest instrument nu-i de
le observate în alegeri, luate în calcul de ignorat, deoarece el oferă, pe de o parte,
managerii media, pot adăuga fezabilitate posibilități suplimentare de completare a
în politicile lor redacționale, inclusiv cele bugetelor redacționale, iar pe de altă parte,
financiare. contribuie la educarea societății să susțină
presa și democrația. Faptul că plătitorul de
impozite direcționează 2% către redacție
(dacă e fondată de o organizație obșteas-
20 La alegerile prezidențiale din 2020 cei 8 concurenți au cheltuit că) este dovada încrederii lui în redacție și
pentru publicitate 16.305.990 lei (85%), dintre care 10 153 024 lei
(62%) au ajuns în bugetele celor 89 de furnizori de servicii media încrederea trebuie menținută.
(43 posturi de radio și 46 posturi TV), care au reflectat alegerile.
Detalii – aici: http://alegeri.md/w/Alegerile_preziden%C8%9Biale_
din_2020_%C3%AEn_Republica_Moldova la alegerile Guvernato-
rului UTAG, în 2019, cei doi candidați ajunși în turul al doilea au Datele arată că cele mai multe desem-
cheltuit pentru publicitate electorală în toate tipurile de media
84,4 și, respectiv, 80,6% din mijloacele acumulate. Detalii – aici: nări cu cele mai mari sume au fost pentru
https://www.mskgagauzia.md/vybory-30-iyunya-2019/finanso-
vye-otchyoty-2019/

21 https://mediapoint.md/raport-preliminar-monitorizare-ale-
geri-parlamentare-social-media-2021?fbclid=IwAR1akdjj_ 22 https://2procente.info/ro/rezultate/rezultatele-2020/ și https://sfs.
jdFFfFHRCir7QFYCrMzmMu7SyKkIDkj-B-7TYsFutZzLeULXPg md/uploads/files/Nota%202%25docx.pdf

12
Tabelul 7
Anul 2017 2018 2019 2020 2021

Număr
16182 25519 34066 24960 32971
contribuabili
Suma validată
2821243 5631042 7691666 5816 737 9 153 236
(lei)
Număr
302 393 504 534 665
beneficiari

organizațiile cu sediul în mun. Chișinău. național, TRM, din 2019 este finanțat con-
Faptul sugerează că mecanismul 2% poa- form altei formule, prevăzute de CSMA.
te și trebuie promovat în continuare, in- Formula asigură un buget predictibil și, în
clusiv în mediul rural, și utilizat ca o sur- cazul unui management economic cores-
să alternativă de venit pentru instituțiile punzător, oferă posibilitatea de a planifica
mass-media. în timp anumite cheltuieli ce solicită resur-
se mari.
Fonduri pentru furnizorii
Bugetele anuale sunt prezentate în Tabelul
publici de servicii media
823 (*date disponibile). Toate administrațiile
de până acum ale TRM au invocat în perma-
Furnizorii publici de servicii media și-n nență, cu referire la buget, insuficiența lui. Pe
anul 2021 au fost finanțați din bugetul de
stat. Spre deosebire de furnizorul public
23 www.trm.md, https://grt.md, https://halktoplushu.md, https://
regional Gagauziya Radio Televizionu, cel gagauzinfo.md

Tabelul 8
Anul TRM GRT

Buget total Câștiguri Deficit bugetar Buget*


(mii lei) proprii (mii lei) anunțat

2015 104.099,8 20.745,2 - 3.035

2016 104.001,5 20.646,9 84.516,3 -

2017 109.363,5 19.864,9 119.615,2 3.170

2018 133.975,1 20.392,1 105.708,3 3.535

2019 132.002,0 9.419,0 70.649,8 5.000

2020 133.694,9 7.434,4 53.341,9 6.241,8

2021 139.716,2 7.395,2 55.013,1 6.241,8

13
de altă parte, experți al Uniunii Europene de pandemiei, în martie 2020, și până la
Radiodifuziune (UER), analizând situația, sfârșitul anului 2021 a publicat peste
constatau, că structura actuală a organizării 16 mii de știri la rubrica specială ”Coro-
și distribuției resurselor este învechită și că navirus”,25 adică circa 25 de știri pe zi.
există multe oportunități de restructurare, Criza de sănătate a înregistrat audiențe
care vor aduce economii financiare, opor- record pentru media audiovizuală, mai
tunități de creștere în domenii prioritare ales în perioadele restricțiilor de circu-
și chiar șanse de activități noi, dacă se va lație, dar încasările din publicitate au
revizui numărul de distribuții bugetare și scăzut. Importante sectoare generatoa-
numărul de angajați.24 re de publicitate, precum HoReCa, afa-
ceri imobiliare, comerțul cu amănuntul,
Personalul TRM necesită actualmente 54% jocurile de noroc etc., au fost lovite de
din totalul cheltuielilor bugetare. Vârsta me- incertitudine. În contextul nesiguranței
die a forței de muncă este de 59 de ani, iar economice furnizorii de publicitate și-au
TRM suferă de deficiențe majore de compe- redus bugetele. Specificul momentului
tențe în multe domenii critice și emergente. constă în faptul că publicitatea nu a mai
Faptul în sine limitează drastic capacitatea fost corelată cu audiența, ci cu starea
TRM de a continua pur și simplu să opere- economică generală.
ze, dar cu atât mai mult să inoveze. Experții
UER mai constatau că TRM demonstrează Scăderea încasărilor din publicitate, în
ineficiență clară și resurse folosite greșit. cazul multor redacții, a variat de la 30%
Cheltuielile și numărul de angajați nu sunt până la 90%. Muncind la distanță, jur-
distribuite într-un mod care să reflecte prio- naliștii au suportat costuri mai înalte,
ritățile strategice ale organizației. deoarece timpul necesar pentru produ-
cerea materialelor jurnalistice a crescut.
Cheltuieli suplimentare au solicitat in-
Efecte ale pandemiei frastructura tehnică și tehnologică, acce-
asupra pieței mass-media sul la Internet de viteză mai înaltă, echi-
pamentele de protecție pentru reporterii
de teren etc. Mass-media nu a avut parte
Atâta timp cât criza pandemică încă nu a de suficient sprijin din partea autorități-
luat sfârșit, evaluarea completă a impac- lor și, astfel, presa neafiliată politic a fost
tului este evident prematură, dar efectele nevoită să se bazeze pe propriile fonduri
ei sunt resimțite în toate sectoarele eco- sau granturi ocazionale de la donatori.
nomiei, inclusiv în industria presei. Parte din instituțiile mass-media au be-
neficiat, prin intermediul unor programe
Focarul de COVID-19 a generat o cere- generale, de scutire de impozite iniția-
re permanentă de știri. Agregatorul po- te pentru întreprinderile mici și mijlocii
int.md, bunăoară, de la declanșarea înregistrate ca SRL. Aceste programe,
însă, nu au fost accesibile jurnaliștilor
24 https://www.trm.md/files/documente/Digital%20Readiness%20
Review_romana_mai_2020_updated.pdf 25 https://point.md/ru/novosti/story/koronavirus/

14
care muncesc în mod independent sau august-septembrie, la 750 de euro, în de-
instituțiilor de presă care sunt înregis- cembrie. Se estimează că prețul pentru
trate ca ONG. ianuarie 2022 va ajunge la 800 de euro.

Presa scrisă, în perioada pandemică, pe Singurii de pe piața media care nu au


lângă problemele legate de distribuția avut de suferit sunt producătorii și fur-
ziarelor, s-a confruntat, mai ales spre nizorii de conținut digital, pentru care
sfârșitul anului, și cu criza hârtiei. Ce- munca la distanță era normă și până la
rerea mare de hârtie a fost determinată pandemie. În rest, sectorul a trebuit în
de pandemie care a dus la utilizarea pe permanență să se adapteze la realități-
scară largă a ambalajelor pentru orice le schimbătoare influențate de valurile
tip de produse. Prețul hârtiei de ziar a pandemiei, să îmbine munca la distanță
crescut de la 520 de euro pe tonă, în cu munca în oficiu și pe teren

15
Factori de influență
asupra pieței mass-media

Analiză
PESTEL

16
Factorul politico-juridic prin care a fost adoptată, în 2018, Concepția
națională de dezvoltare a mass-mediei, și
După alegerile prezidențiale din toamna conform căreia Guvernul, până în februarie
lui 2020, Partidul Acțiune și Solidarita- 2019, urma să adopte acțiuni de implemen-
te (PAS), principalul partid de opoziție, tare a acesteia. Grupul de lucru pentru îm-
a întreprins acțiuni orientate către de- bunătățirea legislației mass-media a remis
clanșarea de alegeri parlamentare an- Parlamentului proiectul Programului nați-
ticipate. După două încercări eșuate de onal de dezvoltare a mass-mediei pentru
a învesti un guvern în lunile februarie și anii 2022-2025 și proiectul Planului de ac-
martie și după ce Curtea Constituțională țiuni pentru implementarea Programului,
a declarat, la finele lui aprilie, drept ne- dar în sesiunea de toamnă, încheiată pe 24
constituțională Hotărârea Parlamentului decembrie, acestea nu au ajuns pe agenta
privind instituirea stării de urgență în legislativului.
perioada 1 aprilie – 30 mai, au intervenit
circumstanțele pentru dizolvarea parla- Schimbări legislative pe accelerator
mentului, dominat de majoritatea PS-
RM-PP Șor, și pentru desfășurarea ale- Începând cu luna septembrie, noul Par-
gerilor parlamentare anticipate. Acestea lament, cu altă configurație și cu o majo-
au avut loc pe 11 iulie, iar rezultatele lor ritate evidentă a fracțiunii PAS, a votat cu
au schimbat configurația legislativului. repeziciune multiple proiecte de legi,27
Astfel, PAS a obținut 63 de mandate, parte dintre ele vizând mass-media.
Blocul electoral al Comuniștilor și Soci-
aliștilor – 32 și PP Șor – 6 mandate. La finele lunii septembrie a fost votat în
lectură finală proiectul de lege care pre-
În 2021, în septembrie, au avut loc ale- vede printre altele și modalitatea de re-
geri ordinare și în Adunarea Populară vocare din funcție a membrilor CA. La
a UTAG, dar până la sfârșitul anului început de noiembrie a fost votat alt pro-
aceasta a rămas nefuncțională, dat fiind iect de lege, prin care Compania publică
că nu a reușit să-și aleagă organele de Teleradio-Moldova (TRM) a revenit sub
conducere26. Prin urmare, furnizorul pu- control parlamentar, cum a fost și până în
blic regional de servicii media GRT, de 2019. Modificările adoptate au însemnat
rând cu toți bugetarii UTAG, intră în noul încetarea mandatelor membrilor Consi-
an fără un plan financiar aprobat, fapt liului Audiovizualului (CA) și ai Consiliu-
ce nu poate asigura o activitate ritmică lui de Supraveghere (CS), precum și ale
a acestuia. managementului TRM. Totodată, a fost
schimbat și mecanismul de desemnare
Schimbări legislative pe frână a componențelor CA și CS, denumit în
lege Consiliu de supraveghere și dez-
Turbulențele politice din anul 2021 au lă- voltare (CSD), și a directorului general
sat, în continuare, pe linie moartă legea,
27 În primele 100 de zile – 52 de legi votate, din cele 95 de proiecte
înregistrate. https://agora.md/stiri/95501/deputatii-pas-la-prime-
26 https://grt.md/news/2021/12/25/ le-100-de-zile-de-mandat-ce-realizari-au-enumerat

17
al furnizorului public național de servicii Tabelul 9
media. Scor
Secțiune Puncte
maxim
În noiembrie, Curtea Constituțională a
Dreptul de
declarat neconstituțional textul din lege 4 6
acces
care dispunea excluderea publicității și
teleshopping-ului din serviciile media Domeniul de
24 30
audiovizuale străine retransmise28, iar aplicare
Parlamentul a aprobat în lectură finală Proceduri de
așa-numita lege „pentru digitizarea eco- 18 30
solicitare
nomiei” care, între altele, vizează anula-
rea, obligației de înregistrare și autorizare Excepții & Refuz 23 30
în calitate de operator de date cu caracter
personal. Presa în repetate rânduri a cali-
Contestații 14 30
ficat aceste cerințe exagerate și le-a califi-
cat ca îngrădire a libertății de exprimare, Sancțiuni &
ca obstrucționare a exercitării misiunii 3 8
Protecție
sale sociale, ca pârghii de control.
Măsuri de
7 16
promovare
Dozarea accesului la informația de
interes public ∑ = 93 ∑ = 150

Accesul la informație a rămas o problemă


pentru mass-media și în 2021, în pofida
existenței unui cadru normativ bun. În eva-
luarea globală a dreptului la informație RM
a obținut 93 de puncte din 150 (a se vedea
Tabelul 9)29.

28 h t t p s : // w w w . c o n s t c o u r t . m d / l i b v i e w . p h p? l = r o & i d -
c=7&id=2328&t=/Media/Noutati/Obligatia-distribuitorilor-de-ser-
vicii-media-audiovizuale-de-a-exclude-publicitatea-i-teles-
hopping-ul-din-programele-straine-retransmise-sesizarea-nr-
25g2021

29 Sursa: https://www.rti-rating.org/

18
Factorul economic economiei și a redus sărăcia, nu a deve-
nit sustenabil și și-a demonstrat vulne-
În RM niciodată nu au existat politici rabilitatea, mai ales, în criza generată de
economice speciale pentru mass-me- pandemie. Cu un declin al PIB-ului cu
dia, chiar dacă ele sunt oportune, având 7% în 2020, RM rămâne printre cele mai
în vedere că activitatea economică a afectate țări din Europa de pandemia CO-
acesteia este una atipică. Atipică, pen- VID-19, aceasta prejudiciind simțitor afa-
tru că produce conținuturi, dar „vinde” cerile din toate sferele și din toată țara.30
audiența. Astfel că, și-n 2021, instituții-
le mass-media au funcționat în aceleași Pentru a judeca starea economică din
condiții ca și oricare alt agent economic. 2021 și pentru a o compara cu anii pre-
cedenți, în încercarea de a întrevedea
Pentru mass-media independența eco- tendințe, vom apela la mai multe date
nomică este crucială, dat fiind că doar disponibile, pornind de la PIB, ca princi-
în asemenea condiții își poate asigura pal indicator al dezvoltării economice (a
independența editorială și exercita mi- se vedea Tabelul 10)31.
siunea socială. O economie dezvoltată
nu garantează iminent independența În prima jumătate a anului 2021, PIB a
politicii editoriale, dar sporește șansele. înregistrat o creștere cu 11,7% față de
Într-o economie subdezvoltată o institu- perioada similară a anului precedent
ție mass-media poate avea buget sufici- și cu 7,2% față de semestrul I al anului
ent, dar din contul patronului politic, de 2019. Potrivit pronosticurilor Băncii Mon-
exemplu, și atunci șansele independen- diale în 2022 PIB-ul RM va crește de la
ței economice și editoriale sunt nule. 3,7% la 3,9%, iar în 2023 – de la 3,8%
la 4,4%32, iar experții Fondului Monetar
Vulnerabilitatea economică a RM
30 https://www.worldbank.org/ro/country/moldova/overview

31
În RM creșterea economică este deter- Sursa: https://statistica.gov.md/category.php?l=ro&idc=191, http://
ince.md/ro/activitatea-ince/ și https://statistica.gov.md/public/fi-
les/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2020/13_AS.pdf
minată de consum și de remitențe. Ata-
32 https://www.worldbank.org/en/region/eca/publication/euro-
re model, deși a generat o înviorare a pe-and-central-asia-economic-update

Tabelul 10
Ani 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

PIB,
milioane 111 757 121 851 134 476 150 369 190 016 210 378 206 387 > 237 000
lei

PIB per
capita, 37,5 41,0 45,3 50,4 54,3 59,4 56,2 61,4*
mii lei
* calcul estimativ

19
Figura 1
15 13,6 Rata inflaţiei în R. Moldova (%)
12,4
12

9 7,5
7,3

3
2,4
0,9 0,4
0
2015 2016 2017 2018 2019 2020 2020*
Sursa: BNM

Internațional (FMI) prognozează că PIB- Valuta națională


ul Moldovei va crește cu 7,5%, iar în 2022
va fi de 4,5%.33 Leul moldovenesc, cu micile fluctuații
din acest an, are un comportament stabil.
Inflația Comparativ cu dolarul american, în ultimii
cinci ani a rămas practic la același nivel,
Dinamica inflației, pe ani,34 de care de- iar toate fluctuațiile pe care le-a înregistrat
pinde puterea de cumpărare a valutei anul trecut și în acest an, în cea mai mare
naționale, este prezentată în Figura 135. parte, sunt determinate de criza mondială
și de fluctuațiile de pe plan extern.37
FMI, luând în calcul majorarea cererii
și creșterea prețurilor la energie și ali- Cursul mediu anual al leului în raport cu
mente, prognozează un nivel al inflației dolarul american și cu moneda unică euro-
în 2021 de 7,9%, iar pe viitor – de 5%.36 peană38 este prezentat în Figura 2 (*media
Potrivit prognozelor BNM, inflația medie ianuarie-noiembrie 2021):
anuală în 2022 va fi de 14,0%. Acestea
sunt pronosticuri făcute în condiții de Libertatea economică
incertitudine sporită, cauzată și de lipsa
unei informații certe privind majorarea În 2021 RM s-a situat pe poziția a 41-a din
tarifelor la gazele naturale pentru con- 45 în ratingul libertății economice ale țări-
sumatorii casnici și agenții economici. lor din Europa și locul 85 în lume, potrivit
Fundației Heritage. Libertatea economică
este constrânsă de corupție, incertitudine
33 https://www.imf.md/press/pressw/press-211221ro.html

34 https://www.bnm.md/ro/content/rata-inflatiei-0 37 https://realitatea.md/veaceslav-ionita-despre-fluctuatiile-le-
ului-din-ultima-perioada-e-un-ecou-la-ceea-ce-s-a-intam-
35 BNM, 2021* – corespunzător nivelul inflației din luna noiembrie plat-anul-trecut/

36 https://www.imf.md/press/pressw/press-211221ro.html 38 https://www.cursbnm.md/curs-valutar-mediu-lunar-bnm

20
Figura 2

politică, interese birocratice, capacitate de evaluare utilizate de Heritage este pre-


administrativă slabă, un cod rigid al mun- zentat în Tabelul 1139.
cii și dependență de importurile de ener-
gie. Statul de drept, în special, rămâne
foarte slab. Punctajul RM pentru criteriile 39 Sursa: https://www.heritage.org/index/country/moldova

Tabelul 11
Criterii Indicatori Punctaj
Supremația legii Drepturi de proprietate 60.6
Eficacitatea judiciară 29.9
Integritatea guvernului 38.7
Dimensiunea Guvernului Povara fiscală 94,0
Cheltuieli guvernamentale 71,0
Sănătate fiscală 96,5
Eficiența Libertatea afacerilor 66.2
reglementărilor
Libertatea muncii 39.2
Libertatea monetară 71.5
Piețe deschise Libertatea comercială 76.8
Libertatea investițiilor 55.0
Libertatea financiară 50.0

21
Sectorul bancar reprezintă doar 7,5% din numărul total de
întreprinderi din RM, deși contribuie cu
În perioada 2016 – 2019, performanța în 29,4% din toate impozitele pe venit acu-
sectorul bancar s-a îmbunătățit substanți- mulate la buget și creează locuri de muncă
al, poziționând Moldova mai bine pentru a pentru 16,3% din angajații din țară. Salari-
face față crizei COVID-19 decât alte țări din ile lucrătorilor la aceste întreprinderi sunt
Europa și Asia Centrală40. Înainte de criză, de aproape 2 ori mai mari decât la între-
ponderea împrumuturilor neperformante prinderile private locale și de 1,5 ori mai
s-a redus la jumătate (de la 18,5% în 2017 la mari decât nivelul mediu al salariilor din
8,8% până în iunie 2020), sugerând că: por- țară. Productivitatea muncii în întreprinde-
tofoliile băncilor au devenit mai sănătoase; rile cu ISD este de două ori mai mare decât
lichiditatea acestora a continuat să crească productivitatea muncii în întreprinderile
odată cu volumul depozitelor de la persoa- private locale și se caracterizează și printr-o
ne fizice (volumul depozitelor bancare a creștere anuală constantă.
ajuns la 40 de miliarde de lei, iar depozitele
în valută străină au ajuns la 1,6 miliarde de Nu există date cu referire la investițiile în
dolari SUA până la sfârșitul anului 2019), domeniul mediatic din țară care ne-ar per-
capitalul băncilor s-a îmbunătățit, iar pro- mite să vedem dinamica pe ani și tendin-
fitabilitatea generală a băncilor a crescut. țele în acest sector. În rapoartele de imple-
mentare a Strategiei naționale de atragere
Investiții a investițiilor și promovare a exporturilor
pentru anii 2016-202043 nu se regăsesc date
În primele 9 luni ale anului 2021 investițiile ce ar demonstra preocupări pentru dezvol-
în active materiale pe termen lung, în pre- tarea prin investiții a pieței mass-media. Iar
țuri curente, au constituit 18 264,3 milioa- Legea privind atragerea investițiilor străine
ne de lei (față de 15 020 milioane de lei în în domeniul producției de film și alte ope-
perioada similară a anului 2020), inclusiv re audiovizuale44 adoptată în 2018, nu este
788,7 milioane de lei din străinătate (față de funcțională.
684,1 milioane de lei în perioada similară a
anului 2020).41 Cele mai multe investiţii vin Politica monetară
din ţările UE – 82,2 la sută. Din ţările CSI
sunt 5,9% dintre investiţiile totale, iar din La început de decembrie 2021, Banca Na-
alte ţări – 11,9 la sută.42 țională a Moldovei a majorat cu 1,0 punct
procentual rata de bază aplicată la princi-
Investițiile străine directe (ISD) au cres- palele operațiuni de politică monetară pe
cut constant în ultimii cinci ani, dar sunt termen scurt – până la 6,50 la sută anu-
încă suboptimale. Întreprinderile cu ISD al, cu scopul de a crea condiții monetare
necesare pentru temperarea ritmurilor de
40 https://moldova.un.org/sites/default/files/2021-04/Moldova%20
UN%20CCA_RO_0.pdf
43 https://mei.gov.md/sites/default/files/document/attachments/
41 https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Bule- raport_privind_implementarea_strategiei_nationale_de_atrage-
tin_trimestrial/Buletin_III_2021.pdf re_a_investitii.pdf

42 https://bizlaw.md/ 44 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=105511&lang=ro

22
creștere a prețurilor de consum, având în Pandemia a avut un impact negativ
vedere anticipările inflaționiste făcute de aproape imediat asupra grupurilor vul-
banca centrală. Totodată, au crescut cu 1,0 nerabile, dar a expus și alte grupuri la
punct procentual ratele de dobândă la cre- riscuri noi. Înainte de survenirea crizei,
ditele și la depozitele overnight – până la Moldova pierdea în medie circa 10% din
8,50 și, respectiv, până la 4,50 la sută anu- potențialul său de dezvoltare umană,
al. Nivelul rezervelor obligatorii rămâne din cauza diferitor forme ale inegalității.
același. Decizia, potrivit BNM, vine în sus- Lipsa mecanismelor eficiente de reducere
ținerea preferințelor consumatorilor spre a inegalității duce la o creștere semnifica-
economisire de la consumul imediat care tivă a veniturilor pentru cei bogați și sără-
s-a conturat pe fondul activității economice cirea restului populației. De asemenea, se
manifestate pe parcursul anului 2021.45 menține constantă diferența semnificativă
pe medii de reședință, sătenii având ve-
Factorul social nituri disponibile cu mult mai mici decât
orășenii.
În 2021, piața mass-media a funcționat în
condițiile, în care, potrivit sondajelor soci- Remitențe
ologice, sărăcia, prețurile, viitorul copiilor,
corupția și șomajul au continuat să-i îngri- Remitențele reprezintă o sursă esențială
joreze cel mai mult pe cetățeni, indiferent de menținere a bunăstării pentru fiecare
de categoria de vârstă, mediul de reședin- a patra gospodărie casnică din RM care
ță, nivelul educațional, etnie sau statu- este dependentă de transferurile de peste
tul socio-economic.46 Dar, tocmai aceste hotare. Transferurile de mijloace bănești
caracteristici ale auditoriului potențial al din străinătate efectuate în favoarea per-
mass-mediei – întreaga populație a țării, soanelor fizice (în bază netă), pe ani, este
trebuie să fie luate în considerare de in- prezentată în Figura 348.
dustria presei.
În luna august 2021, vânzările de valută,
Sărăcia dolari și euro, din partea populației în ul-
timele 12 luni înregistrau un volum record
Potrivit datelor BNS, rata sărăciei absolute pentru RM – echivalentul a peste 4 miliar-
în RM în 2020 (ultimul an de referință dis- de USD. În primele nouă luni ale anului în
ponibil pe pagina web oficială), a fost de țară au intrat 1,2 miliarde de dolari, sumă
26,8 la sută, în creștere față de 2019, când echivalentă cu remitențele din 2019 pentru
era de 25,2 la sută. Rata sărăciei absolute anul întreg. Vânzările masive de valută ale
în mediul rural se ridica la 35,3 la sută, față populației au fost unul din factorii princi-
de 14 la sută – în mediu urban.47 pali care au determinat aprecierea leului în
ultima perioadă. Or, această apreciere are
45 https://www.bnm.md/ro/content/decizia-de-politica-moneta-
ra-bnm-continua-sa-aplice-masuri-antiinflationiste

46 https://ipp.md/wp-content/uploads/2021/07/Raport-BOP-2021_. dova-este-mai-mare-de-25/
pdf
48 * Primele trei trimestre. Sursă: https://www.bnm.md/bdi/pages/
47 https://tv8.md/2021/10/19/video-rata-saraciei-in-republica-mol- reports/dbp/DBP4.xhtml?id=0&lang=ro

23
Figura 3

efect benefic pentru atenuarea scumpirilor De notat că la peste 800 de mii de angajați
în ritm accelerat din ultimele luni ale anului revin aproape 700 de mii de pensionari.
și, respectiv, pentru diminuarea inflației.49
Migrația externă, îmbătrânirea populației,
Populație și forță de muncă structura economică, ocuparea nefavora-
bilă, calitatea sistemului educațional, dis-
Dinamica populației cu reședință obișnui- crepanța dintre oferta și cererea forței de
tă, la începutul anului,50 inclusiv a forței de muncă calificată au influențat negativ acu-
muncă51 și a pensionarilor,52 este prezenta- mularea capitalului uman. Creșterea eco-
tă în Tabelul 1253. nomică și declinul ofertei forței de muncă
a generat un deficit al forței de muncă echi-
valent cu 5000 de persoane, deficit care
poate fi acoperit doar din contul populației
49 https://bani.md/sacii-cu-bani-ai-moldovenilor-cate-miliarde-de-
euro-si-dolari-au-vandut-intr-un-an/
economic inactive sau prin atragerea forței
50 https://statbank.statistica.md/PxWeb/pxweb/ro/20%20Popula-
de muncă străină. Problema deficitului for-
tia%20si%20procesele%20demografice/20%20Populatia%20
si%20procesele%20demograf ice__POPrec__POP010/PO-
ței de muncă va persista și după perioada
P010100rcl.px/table/tableViewLayout1/?rxid=b2ff27d7-0b96-
43c9-934b-42e1a2a9a774
de restabilire economică post pandemie.54
51 https: //statbank.statistica.md/PxWeb/pxweb/ro/30%20
Statistica%20sociala/30%20Statistica%20sociala__03%20
FM__03%20MUN2019__MUN020/MUN120100.px/table/tableVi-
Forța de muncă în sectorul mass-media nu
ewLayout1/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774 a fost cercetată în mod separat sau special
52 https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Bule-
tin_trimestrial/Buletin_III_2021.pdf

53 https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Bule- 54 https://mei.gov.md/sites/default/files/document/attachments/
tin_trimestrial/Buletin_III_2021.pdf studiu_piata_muncii_md_.pdf

24
Tabelul 12
Forța de muncă
Pensionari,
Anul Populația (populație ocupată),
mii
mii
2014 2 869 226 981,5 659,6
2015 2 844 673 989,1 669,9
2016 2 824 387 993,7 679,9
2017 2 779 952 960,8 691,2
2018 2 730 364 988,5 716,0
2019 2 686 064 872,4 703,9
2020 2 643 883 834,2 696,0
2021 2 597 107 842,1* 686,2

* media pentru primele trei trimestre.

niciodată. Mai mult, deși au fost făcute stu- instituțiilor mass-media din țară este con-
dii privind piața muncii, niciunul din ele centrată în capitală, dar și explicația penu-
nu a cuprins aspectele-cheie într-un for- riei cronice de forță de muncă în presa din
mat sistemic. Este motivul din care nu pot mediul rural.
fi ierarhizate cu precizie constrângerile și
nu pot fi prioritizate acțiunile de intervenție Salarii
necesare. În plus, ridică semne de întreba-
re veridicitatea datelor statistice oficiale. Dinamica evoluției salariului mediu lu-
nar brut în ultimii ani este prezentată în
De notat că cererea forței de muncă este Tabelul 1355.
distribuită neuniform din punct de vede-
re geografic și discrepanțele cresc. Cele În RM, pe sectoare ale economiei, cel mai
mai multe locuri vacante se înregistrează înalt salariu lunar brut a fost în Informații
în mun. Chișinău și mun. Bălți, aici fiind și comunicații, constituind 13 620,3 lei în
concentrate în jur de 35 – 40% din toate
locurile noi vacante în ultimele două de- 55 Sursa: https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/
Anuar_Statistic/2020/4_AS.pdf și https://statistica.gov.md/news-
cenii. Este și motivul, din care majoritatea view.php?l=ro&idc=168&id=7191

Tabelul 13
Anul 2018 2019 2020 2021*

Salariul mediu lunar (lei) 6268,0 7233,7 8107,5 9175,7

* date pentru trimestrul III

25
Tabelul 14

Câștigul salarial Numărul


mediu lunar, Numărul
salariaților, %
Activitatea economică termeni reali salariaților,
din total salariați
2018 vs. 2015 %
în 2018
2019 vs. 2015 %

Activități de editare 51,5 13,7 0,2

Activități de producție 56,1 -68,0 0,0


cinematografică, video
și de programe de
televiziune; înregistrări
audio și activități de
editare muzicală

Activități de servicii în 36,3 40,5 1,1


tehnologia informației

Activități de servicii 52,2 32,0 0,8


informatice

2018, 15 785,4 lei în 201956 și 21 704 lei în Prețuri


trimestrul III al anului 2021.
RM ocupă locul 60 din 168 de țări în clasa-
În perioada 2015-2018, în activități eco- mentul mondial privind calitatea vieții și
nomice apropiate sau conexe pieței bunăstarea socială, cu un scor de 73,67 de
mass-media, ratele de majorare a salarii- puncte din 100. (în 2020 scorul era de 72,58
lor, comparabile cu media pe economie, de puncte).
au fost după cum urmează în Tabelul 14.
Un factor important în estimarea bunăstă-
Nu există date statistice care să vizeze sa- rii reale a populației îl constituie, pe lângă
lariile angajaților din sectorul mass-media. salariu, prețurile de consum. O evoluție a
Nu există nici sindicate sau patronate care acestora este prezentată în Figura 4.57
ar negocia cu Guvernul salariul minim în
domeniul mediatic. Deși relevante pentru Șomaj
orientare, atare date statistice nu ar reflecta
situația reală a câștigurilor salariale. Nu există o statistică oficială separată care
să vizeze numărul șomerilor în sectorul
mass-media din RM. Oricum, o viziune

56 https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Anu- 57 Sursa: https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&


ar_Statistic/2020/4_AS.pdf id=7172

26
Figura 4
Indicii Preţurilor de Consum în octombrie 2020–octombrie 2021
(luna corespunzătoare a anului precedent=100)

asupra situației generale a șomajului din În 2021 RM a înregistrat cea mai mică rată
țară permite o ajustare particulară mai de șomaj din istoria țării. În opinia experți-
bună a politicilor adoptate de agenții eco- lor, acest indicator este îngrijorător, deoa-
nomici, inclusiv din mass-media. rece reflectă migrația intensă a populației
și lipsa forței de muncă. În plină pandemie
Numărul șomerilor înregistrați în RM, că- rata șomajului a ajuns la nivelul de 2,5%
tre anul 2019, când stocul locurilor vacan- care este cel mai scăzut în toată Europa.
te în economia națională a crescut tocmai Situația se explică prin faptul că cetățeni,
cu 83% față de 2015, a scăzut la un nivel când nu au un loc de muncă, nu apelează
minim din ultimele două decenii. Aceste la stat și caută soluția problemei peste ho-
tendințe au dus la excedentul cererii față tare. În țară, în continuare nu sunt create
de ofertă în mărime de aproximativ 5500 de locuri de muncă și, deși numărul acestora
locuri vacante. Totodată, cererea s-a con- rămâne aproximativ constant, structura
centrat doar în câteva activități economice lor se modifică radical de la an la an, astfel
(auto, comerțul și tehnologia informației) că se acutizează problema lipsei forței de
și, cel mai mult, în mun. Chișinău.58 muncă.59

58 https://mei.gov.md/sites/default/files/document/attachments/ 59 https://ionita.md/2021/12/13/033-analize-economice-soma-
studiu_piata_muncii_md_.pdf jul-in-moldova/

27
Factorul tehnologic Peste 76% din populație folosește interne-
tul, alfabetizarea digitală este una dintre
cele mai avansate din regiune, iar accesul
la internet este omniprezent. Peste 98% din
Epoca emergențelor localitățile din țară au acces la rețele de fi-
bră optică și la internet mobil cu capacitate
RM are o piață de telecomunicații competi- ridicată. Totuși, penetrarea internetului la
tivă caracterizată prin viteză mare de acces nivelul gospodăriilor este încă relativ scă-
la internet, accesibilitate bună a serviciilor zută: doar 49% din gospodării au avut ac-
mobile și dezvoltare tehnologică. În ultimii ces la internet în bandă largă în 2018, o rată
ani, sectorul TIC a devenit unul dintre sec- substanțial mai mică decât media din UE
toarele cu dezvoltarea cea mai dinamică și mai mică decât în țara vecină România.
din economia Moldovei. În 2019, sectorul Mai mult, doar 51,3% din gospodăriile din
TIC a contribuit cu 4,7 la PIB, în timp ce zonele rurale au acces la internet, iar ac-
valoarea adăugată brută a acestuia a fost cesul este mult mai mic pentru grupurile
cu 9,2% mai mare decât în 2018. În 2020, vulnerabile care trăiesc în sărăcie.62
contribuția TIC la PIB a fost de peste 7%60
Datele BNS relevă o dinamică pozitivă și a
În anul 2020, sectorul TIC din Moldova a numărului de posesori de computere (a se
fost cel mai mare exportator de servicii. vedea tabelul alăturat), fapt ce sugerează
Acest lucru, în special în perioada pande- orientarea, mai pronunțată, a conținutu-
mică, demonstrează importanța sectorului rilor mass-media către posibilitatea de a fi
pentru dezvoltarea economiei țării. Dina- accesate și on-line63 (Tabelul 16).
mica evoluției sectorului este prezentată
în Tabelul 1561.
62 https://moldova.un.org/sites/default/files/2021-04/Moldova%20
UN%20CCA_RO_0.pdf

60 https://moldova.un.org/sites/default/files/2021-04/Moldova%20 63 https: //statbank.statistica.md/PxWeb/pxweb/ro/40%20


UN%20CCA_RO_0.pdf Statistica%20economica/40%20Statistica%20economi-
ca__20%20TEH__TEH010/TEH010900reg.px/table/tableVi-
61 Sursa: bani.md ewLayout1/?rxid=9a62a0d7-86c4-45da-b7e4-fecc26003802

Tabelul 15
Evoluția/Dezvoltarea sectorului TIC în
2015 2020
RM
Numărul companiilor TIC 1 714 2 397

Număr de angajați în sectorul TIC 21 317 30 525

Venituri din prestarea serviciilor TIC 8 506 197,22 15 379 792,00


(total mii lei)
Industria IT 2 150 425,18 7 375 921,50

Volumul exporturilor din produse/ 165,01 304,11


servicii TIV (mil$)

28
Tabelul 16
Numărul de Ani / număr
computere cu
acces la Internet 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Total 154 329 166 134 177 124 183 755 199 319 215 983

Cheltuielile persoanelor juridice pentru în continuare cererea de servicii de asis-


tehnologii informaționale (a se vedea tabe- tență și consultanță TIC.
lul alăturat), indică, pe de o parte, o discre-
panță între municipiul Chișinău și restul Potențialul telefoniei mobile
regiunilor, iar, pe de altă parte, cheltuieli
în raioanele de sud ale țării de peste trei Raportul final de evaluare a Planului de
ori mai reduse decât în raioanele de nord acțiuni privind implementarea Strategiei
și centru. Agenții economici, între care „Moldova Digitală 2020” arăta că numă-
sunt și instituțiile mass-media, urmează rul total al utilizatorilor de telefonie mobilă
să conștientizeze necesitatea investițiilor constituia circa 4,1 mil., iar rata de pene-
în tehnologii informaționale, dată fiind lip- trare a serviciilor, raportată la 100 locuitori
sa alternativelor (Tabelul 17). – 155%. În tr.3 2020, numărul total al utili-
zatorilor care au accesat Internetul mobil
Migrația în creștere către tehnologiile prin rețelele 4G, (dedicat și prin interme-
Cloud pe piața internă și implementarea diul smartphone-ului) a constituit circa
unei foi de parcurs pentru digitalizare, pre- 1,6 mil., iar în trimestrul II al anului 2021
cum și cererea tot mai mare de produse – 1,8 mil. Peste 70% din conexiunile de In-
TIC, stimulată de criza COVID-19, vor spori ternet mobil este realizat prin tehnologia

Tabelul 17
Ani / cheltuieli
Regiuni
2015 2016 2017 2018 2019 2020
Municipiul
Chișinău 1 290 898,5 1 381 770,7 1 542 705,7 1 571 707,6 2 283 748,0 1 630 268,0

Nord 71 711,4 84 157,5 99 700,6 106 988,6 159 021,8 149 698,8

Centru 44 099,7 54 940,9 65 007,8 69 499,5 95 071,6 131 099,3

Sud 22 512,1 22 853,0 24 874,8 22 856,6 24 141,5 37 503,4

UTA Găgăuzia 9 673,5 5 984,5 10 937,6 13 009,0 17 573,4 14 542,8

Note Începând cu anul 2017 cercetarea cuprinde instituțiile publice – exhaustiv, persoanele juridice
si fizice – cu numărul de angajați > sau =10; Informația este prezentată fără datele raioanelor
din partea stângă a Nistrului si municipiul Bender

29
4G. Numărul total al utilizatorilor de Inter- Tarifele de furnizare MUX A în funcție de
net mobil în bandă largă s-a majorat, în- numărul de sloturi utilizate în multiplex
sumând peste 2,5 mil. Rata de penetrare
a serviciilor de acces la Internet mobil în (SIMULCAST, arie de acoperire populație 85%)
bandă largă, raportată la 100 de locuitori,
a ajuns la 97,2%.64 Numărul Tarif, euro/lunar
sloturilor (fără TVA) pentru
RM se situează printre primele zece state utilizate un program/slot
în MUX A în MUX A
din lume (poziția a noua) cu cele mai bune
prețuri la internet mobil, având în vede- 1 84030
re raportul preț-calitate. Costul pentru un 2 42015
megabit pe secundă la descărcare este de 3 28010
0,08 USD. Realitățile impun mass-mediei
4 21008
să creeze comoditate potențialilor consu-
matori de informație, aceasta însemnând 5 16806
ofertă mediatică valoroasă și ușor accesi- 6 14005
bilă, inclusiv prin intermediul telefoniei 7 12004
mobile. 8 10504
9 9337
Tranziția la televiziunea digitală
terestră – fără final 10 8403
11 7639
În 2021 nu a fost finalizată tranziția la te- 12 7003
leviziunea digitală terestră, angajament
13 6464
internațional, pe care RM urma să-l ono-
14 6002
reze încă în iunie 2015. Primul multiplex
digital național a fost lansat în noiembrie 15 5602
2016.65 Sloturile multiplexului fuseseră
distribuite prin concurs la 15 televiziuni
încă în luna iunie 2016, doar că, atunci Dintre televiziunile naționale, în 2021 doar
când, în sfârșit, a devenit cunoscut tariful Moldova 1 a continuat să difuzeze și în
lunar pentru un slot, cele mai multe din- sistem analog. Stoparea semnalului ana-
tre televiziunile câștigătoare, cu timpul log, cel mai mult ar afecta emisia furni-
s-au retras. În tabelul alăturat sunt pre- zorilor locali/regionali de servicii media.
zentate tarifele publicate de CA.66 Dar, probabil, acești furnizori vor căuta,

64 https://anrceti.md/news_200921

65 http://www.infotag.md/populis-ru/234064/

66 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=119935&lan-
g=ro

30
ca și majoritatea, alternative mai puțin cos- unei cercetări statistice în decembrie 2021,
tisitoare, inclusiv televiziunea prin cablu iar cercetări similare anterioare au fost re-
ori prin Internet. În situația creată, când alizate în anii 2015 – 2016 și 2017 – 2018.
Î.S. „Radiocomunicații” a construit două Rezultatele comparate sunt prezentate în
multiplexuri digitale naționale funcționa- Tabelul 18.
le, dar nesolicitate, și când e pe sfârșite un
multiplex regional, perspectiva televiziunii Din 334 de întreprinderi ale sectorului in-
digitale terestre în RM rămâne incertă. formații și comunicații, incluse în cercetare,
doar 63 (14%) sunt considerate inovatoare.
Inovația – necesitate fără prioritate 61% din întreprinderile inovatoare sunt în
mun. Chișinău, 15% – în regiunea de dez-
Capacitatea întreprinderilor, inclusiv ale voltare Nord, 14% – în regiunea Centru, 6%
celor de presă, de a supraviețui pe piețele – în regiunea Sud și 4% – în UTAG. Aproape
concurențiale depinde în măsură tot mai 60 la sută dintre instituțiile inovatoare sunt
mare de capacitatea acestora de a inova, întreprinderi mici cu 10 – 49 de salariați.68
de a oferi în mod continuu produse noi
sau îmbunătățite, pentru a satisface cere- Este alarmant faptul că aproape 90 la sută
rea tot mai diversă a beneficiarilor. Fără a dintre întreprinderi nu practică nici un fel
adopta procese tehnologice, manageria- de activitate inovațională. Nici dinamica
le și de marketing mai eficiente, afacerea încasărilor din inovații și a cheltuielilor
degradează. pentru inovații nu-i încurajatoare (a se ve-
dea Tabelul 19).
În RM nu există studii ce ar viza instituțiile
de mass-media inovatoare și care ar per- Reușite cu sprijin extern
mite să întrevedem anumite tendințe. Dar
datele statistice disponibile, pot ajuta la o Ceea ce a reușit RM în domeniul dat a
înțelegere mai bună a situației generale în fost posibil, în mare măsură, datorită
domeniu. Cele mai recente date cu privire asistenței financiare a partenerilor ex-
la întreprinderile inovatoare se referă la anii terni. În 2021, spre sfârșitul anului, a fost
2019 – 2020. BNS a publicat67 rezultatele lansat cel mai mare proiect în sectorul

67 https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=7222&- 68 https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=7222&-
parent=0 parent=0

Tabelul 18
Ani
Indicatori
2015 – 2016 2017 – 2018 2019 – 2020
Număr întreprinderi
3233 3326 3557
incluse în cercetare
Număr întreprinderi
673 (20,8%) 605 (18,2%) 448 (12,6%)
inovatoare

31
Tabelul 19
Ani
Indicatori
2016 2018 2020

Cifra de afaceri din


activitatea de inovare 5,2 3,3 3,9
(miliarde lei)
Cheltuielile aferente
1,2 0,8 0,87
inovărilor (miliarde lei)

digitalizării și inovării din RM, denu- aplicând noi tehnologii din media digitală.
mit Tehnologiile Viitorului. Proiectul,
finanțat de USAID și Guvernul Suediei, Criza pandemică a reliefat importanța
are un buget de 32,8 de milioane USD tehnologiilor în asigurarea funcționării
și urmează a fi implementat în perioada afacerilor, inclusiv în mass-media, în noi
2021-2026. Proiectul își propune să pro- condiții. Fără tehnologii și inovări va fi
moveze soluții digitale și creative pentru tot mai dificil să faci față concurenței în
o economie prietenoasă mediului și să toate domeniile și, mai cu seamă, în cel
dezvolte competitivitatea și integrarea mediatic, pentru care ”materialul de con-
pe piața globală a tehnologiei informați- strucție” este informația. Respectiv, agen-
ilor și comunicației, ingineriei, industri- ții economici au trebuit să investească în
ei ușoare, industriilor creative și digital tehnologii pentru a-și menține online par-
media – industrii strategice pentru RM.69 te dintre activități.

Cu sprijinul Proiectului Tehnologiile Vii- Tehnologia dronelor


torului, pe 9 decembrie 2021, a fost des-
chis oficial pentru public primul centru de În ultimii ani, dronele au migrat din sfe-
excelență în producție digital-media din ra militară în cea industrială și în circuitul
țară, Mediacor. Acesta este creat în cadrul civil, ca urmare a apariției noilor tipuri de
unui parteneriat dintre Ambasada SUA, senzori accesibili și a soluțiilor software
USAID, Guvernele Suediei, Marii Britanii, de tip Open Source. Dronele devin echipa-
Ministerul Educației și Cercetării, Ministe- mente extrem de utile și în domeniul jurna-
rul Culturii, Universitatea de Stat din Mol- lismului. Reporteri, fotografi, cameramani
dova (USM) și Asociația COR. Centrul pune apelează tot mai des la drone. Tendința de
la dispoziția industriilor media și creative, a utiliza dronele este una clară și lucrurile
studenților, pasionaților de new-media pe acest segment vor continua să evolu-
spații profesioniste pentru pre-producție eze. Nu există date exacte, dar se știe, că
și post-producție video, audio, animație și multe conținuturi mediatice în RM sunt
le oferă posibilitatea de a realiza produse produse cu utilizarea dronelor fie de către
media la standardele industriei globale, redacții, fie de către liberi profesioniști Ast-
fel, în arsenalul jurnalistului, de rând cu
69 https://www.moldpres.md/news/2021/11/17/21008757 alte instrumente de lucru – pix, dictafon,

32
cameră video și toate – în telefon mobil, nevoi cuprind informarea complexă și veri-
a intrat și drona. Reglementarea utilizării dică despre tot ce afectează ori poate afecta
dronelor pune accent pe responsabilitatea viața reală, concretă a acestor oameni. Or,
civică a pilotului. Ca reglementările să nu natura tot mai des semnalizează probleme
fie înăsprite, e nevoie de completarea au- din ce în ce mai grave, cu impact direct din
toreglementărilor în acest sens. ce în ce mai devastator, pe care presa nu
le poate ignora și este obligată să le treacă
De luat în calcul pe agendă pentru a-și demonstra utilitatea
socială.
În RM doar 3 din 10 persoane în vârstă de
60-79 de ani au acces la tehnologiile infor- La fel, strategiile de activitate economică
maționale, comparativ cu 8 din 10 – în cele- trebuie să ia în calcul factorii de mediu. O
lalte categorii de vârstă.70 În acest an, Ziua societate care conștientizează importanța
mondială a persoanelor în vârstă a avut pădurilor pentru supraviețuire, s-ar pu-
drept tematică „Egalitate digitală pentru tea nu doar să refuze cumpărarea ziarului
toate vârstele” și atenția în această direcție print, ci și să ceară închiderea lui. Auto-
va spori. Având în vedere că singura cate- mobilele poluante ale redacției ar putea
gorie de vârstă care înregistrează creștere mâine-poimâine să fie interzise pentru ex-
numerică în structura populației este de ploatare. Că va fi secetă nu-i doar proble-
vârstă înaintată, mass-media ar urma să se ma agricultorilor, și jurnaliștii redacției vor
orienteze, prioritar, ca business, către cate- plăti mai mult pentru produse alimentare.
goriile tinere, dar să nu neglijeze categoria Iar faptul că tornadele au început să apară
60+, dată fiind mărimea ei. Or, atragerea și acolo unde nu mai apăruseră anterior,
banilor în mass-media, depinde de anver- îl poate motiva pe managerul media să
gura auditoriului. meargă la cea mai apropiată companie de
asigurări. A lua în calcul factorul ecologic
înseamnă a spori predictibilitatea afacerii
și a o feri de incertitudini.
Factorul ecologic
Cauze știute și efecte simțite
Pentru presă analiza factorilor de mediu
este importantă din două largi perspective: Moldova este una dintre țările cele mai
a conținuturilor și a afacerii economice. A afectate de criza de mediu. Potrivit indi-
conținuturilor, pentru că motivația existen- celui de vulnerabilitate, elaborat de Notre
ței presei este existența societății, a oame- Dame Global Adaptation Index (ND-GAIN),
nilor, orizontul de așteptări ale cărora se care clasifică adaptarea la schimbările cli-
întinde până la satisfacerea nevoilor infor- matice a 177 de țări, RM este cel mai vulne-
maționale, fie că-i vorba de știri, jurnalism rabil stat din Europa.71 De fapt, locul ocupat
de soluții sau cel de investigații. Și aceste reflectă, mai degrabă, lipsa disponibilității
de a ne adapta la schimbările climatice.
70 https://moldova.unfpa.org/sites/default/files/pub-pdf/indicele_
de_imbatranitre_activa_0.pdf 71 https://gain.nd.edu/our-work/country-index/rankings/

33
Tabelul 20
Ani SE cu caracter tehnogen SE cu caracter natural
număr pagube (mii lei) număr pagube (mii lei)
2016 159 122649.0 113 392569.8
2017 146 327.0 92 404770.9
2018 161 100.0 71 297929.5
2019 206 148.0 114 992084.3
2020 276 1151.5 93 6469369.2
2021 194 622.6 103 683864.8
Total: 1.142 124.998.1 586 9.240.588.5

În anul trecut Moldova a înregistrat câteva Potrivit datelor World Resources Institu-
recorduri alarmante: temperatura medie te, RM are cel mai înalt risc de secetă la
anuală a fost cea mai ridicată (+10,7...+13,1 nivel global. În 2021 au fost înregistrate
grade Celsius) din cei 126 de ani de când 297 de situații excepționale (SE) care au
sunt făcute observări meteorologice; tem- provocat pagube de peste 1,3 miliarde de
peratura 18 grade plus – cea mai ridicată lei.75 Date comparate pe ani referitoare la
pentru perioada de iarnă (2 februarie).72 numărul, caracterul și pagubele provoca-
te de SE sunt prezentate în Tabelul 2076:
În RM cel mai mult poluează aerul atmo-
sferic transportul auto73. În total în Moldova De observat că, fiind de aproape două ori
sunt înregistrate 709 mii automobile sau cu mai puține ca număr, situațiile excepți-
300 de mii mai mult decât acum 10 ani, iar onale cu caracter natural au provocat în
lungimea drumurilor în 50 de ani a crescut ultimii șase ani pagube de peste 70 de ori
nesemnificativ – de la 6,2 mii km în 1970 la mai mari decât cele cu caracter tehnogen
9,5 mii km în prezent.74 Prin urmare, polu- – peste 9 miliarde de lei.
area va rămâne și în continuare mare pro-
blemă de mediu.

72 https://newsmaker.md/rus/novosti/kak-zakipaet-moldova-po-
chemu-ob-izmeneniyakh-klimata-nuzhno-dumat-uzhe-se-
jchas-spetsproekt-nm/

73 http://www.clima.md/files/CercetareSC/Publicatii/Mediul%20
Ambiant%20nr%203%20Iunie%202005%20Copacinschi%20 75 https://dse.md/sites/default/files/statistic_documents/4.SE_12_
et%20al.pdf luni_2021_0.pdf

74 https://www.facebook.com/ionita.md 76 https://dse.md/ro/date_statistice

34
PEISAJUL COMPETIȚIONAL

Piața TV

Principalii actori pe Un tablou general care arată unele cone-


piața TV xiuni ale actorilor politici cu sectorul ser-
viciilor de televiziune se poate contura din
O analiză a declarațiilor77 pe proprie răs- tabelul alăturat care cuprinde o listă de 20
pundere privind transparența proprietății de canale TV, în care nu sunt incluse tele-
furnizorilor privați de servicii media arată viziunile de serviciu public din RM și din
că cel puțin 13 televiziuni din top 20 posturi România – Moldova 1 și TVR Moldova.
TV din RM sunt asociate cu anumiți politi-
cieni sau formațiuni politice care s-au aflat
la guvernare în ultimii 5-7 ani.

Lider detașat la acest capitol este fos-


tul președinte al PDM, Vladimir Plahot-
niuc, care, chiar dacă a părăsit țara după
ce a pierdut puterea în 2019, continuă
să dețină direct/oficial sau să controle-
ze prin intermediari, mai multe televizi-
uni. PSRM a profitat și continuă să pro-
fite de sprijinul mediatic oferit de patru
televiziuni, iar PP Șor are două televiziuni.

77 Rubrica Transparența decizională / Transparența http://audiovi-


zual.md/declaratii-tv-transparenta

35
Data dep.
# Post TV Titular licență Administrator / reprezent. Legal Acționari-asociați / beneficiari
declarației

Stanislav Vîjga / Eugeniu Media Invest Service – 100% / Объединенные Ресурсы –


1 Accent TV „Telesistem TV” SRL
Mihailov 100% / S. Grigoryan-50%; N. Emilova-50%
13.08.2021

Stanislav Vîjga / Eugeniu Media Invest Service – 100% / Объединенные Ресурсы –


2 Primul în Moldova „Telesistem TV” SRL
Mihailov 100% / S. Grigoryan-50%; N. Emilova-50%
13.08.2021

3 NTV Moldova „Exclusiv Media” SRL Ludmila Furculiță Corneliu Furculiță – 100% 07.07.2021

4 TNT Exclusiv TV „Exclusiv Media” SRL Ludmila Furculiță Corneliu Furculiță – 100% 29.08.2019

5 Prime TV „General Media Group Corp.” SRL Petru Jelihovschi Vladimir Plahotniuc – 100% 17.06.2019

6 Publika TV „General Media Group Corp.” SRL Petru Jelihovschi Vladimir Plahotniuc – 100% 17.06.2019

7 Canal 2 „Telestar Media” SRL Lilian Buștiuc Lilian Buștiuc – 100% 03.03.2020

8 Canal 3 „Telestar Media” SRL Lilian Buștiuc Lilian Buștiuc – 100% 03.03.2020

9 Canal 5 „Media Content Distribution” SRL Lilian Buștiuc Catalin Golban – 100% 10.02.2020

10 CTC Mega „Real Radio” SRL Victoria Rusu Victoria Rusu – 100% 29.11.2019

11 Familia Domashnyi „Real Radio” SRL Victoria Rusu Victoria Rusu – 100% 04.11.2019

”Klassika Media” SRL – 100% / Irina Țvik -100% (după decesul


12 TV 6 SC „Media Resurse” SRL Dumitru Chitoroagă R. Țvic)
15.12.2020

13 Orhei TV SC „Media Resurse” SRL Dumitru Chitoroagă ”Klassika Media” SRL – 100% 19.07.2019

14 Jurnal TV ÎCS „Reforma Art” SRL Adrian Buraga VB NEWS MEDIA GMBH, Germania / Valentin Butnaru 27.02.2020

CME Media Enterprises B.V.; Declarația din 2020 nu 31.05.2019


15 Pro TV Chișinău ÎCS „Pro Digital” SRL Cătălin Giosan precizează 12.08.2020

16 TV8 AO „Media Alternativă” Igor Boțan / Svetlana Buza Mariana Rață-Vremea; Ion Guzun; Cristina Guțu; Igor Boțan 21.09.2021

V-na Stețco-25%; SB Grup Media SRL-25% (G. Sîrbu-80%, O.


17 RTR Moldova „TV Comunicații Grup” SRL Evgheni Sergheev Borșevici-20%); Societate din Fed. Rusă-50%
02.05.2019

18 Ren Moldova SC „Teleproiect” SRL Tatiana Hîncu / Victor Marcenco Centru TV Grup SRL – 100% / S. Fiodorova – 100% 23.08.2019

Natalia Poleacova – 49%; Audio Media Group – 51% (Ivan


19 ITV „Media Pro Group” SRL Natalia Poleacova Vuicu)
04.11.2020

Alexandru Sîrbu – 80%, Andrei Borșevici-10%; Eugeniu


20 N4 SC „Selectcanal-TV” SRL Andrei Borșevici Sîrbu-10%
02.12.2019

Posturi TV afiliate unor fruntași PSRM (Corneliu Posturi TV afiliate fostului lider al PDM, Vlad Plahotniuc
Posturi TV afiliate liderului Partidului Șor, Ilan Șor
Furculiță, Igor Dodon) sau asociate cu persoane apropiate acestuia

36 37
Este de reținut faptul că cel puțin două Platform SRL, creată la 23 aprilie 2021 de
dintre cele 8 noi televiziuni, pentru care către Svetlana Caraseni, care figurează și
CA a acordat licențe în perioada august în calitate de administratoare a casei de
– octombrie 2021, au printre fondatori/ vânzări Exclusiv Sales House, fondată de
beneficiari sau administratori persoane P.P. Exclusiv Media a lui Corneliu Furculiță.
apropiate PSRM. De exemplu, societatea
comercială Constanta Media SRL (fondată
la 02 august 2021, potrivit Infobase.md,
de AO Media Content, care a fost înfiin- Audiența și popularitatea
țată la 8 iulie 2021), care a obținut licența serviciilor de televiziune
de emisie prin decizia CA nr. 35/209 din
23.09.2021 pentru televiziunea de știri 3,14
TV, o are în calitate de administratoare pe Dreptul de a efectua măsurarea audiențelor
jurnalista Elena Pahomova de la NTV Mol- în domeniul audiovizualului îl deține Com-
dova, deținut de deputatul socialist Corne- pania TV MR MLD care este reprezentantul
liu Furculiță. Elena Pahomova a mai fost în oficial al rețelei internaționale de cerceta-
trecut șefa comisiei pentru mass-media re The Nielsen Company în RM78. Metoda
din cadrul Consiliului societății civile de folosită rezidă în măsurarea electronică a
pe lângă ex-președintele Igor Dodon, în audienței TV folosind dispozitive numite
prezent președintele de onoare al PSRM. „peoplemeteruri”, instalate în 350 de gos-
Anumite conexiuni cu socialiștii sunt și în podării. La sfârșitul anului 2021, în grila de
cazul postului de divertisment TV 9, care măsurare a audienței TV erau incluse 26 de
a obținut licența prin decizia nr.39/235 posturi TV. O analiză a Asociației Agenții-
din 29.10.2021. TV9 este fondată de Media lor de Publicitate din Moldova (AAPM), în

Figura 5

2,00

1,8
Ratingurile posturilor TV
1,7 1,7

1,60 1,5
1,4 1,4
1,3

1,2
1,20

0,80 0,7
0,7 0,7
0,6

0,5 0,5
0,5
0,4 0,4
0,4
0,40 0,4 0,3 0,4 0,3
0,3
0,3 0,3 0,3
0,2 0,2 0,2 0,2
0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
0,1 0,2 0,2 0,2
0,1 0,1 0,1 0,1
0,1 0,1 0,1 0,1
0,1
0,0 0,0 0,0 0,0
0,00
iy
va

va

l5

2
TV

TV
2

TV

TV

el

va
va

C
va

N4

TV

’t

TV
V
hn
8
TV
e

va
CT
do

do

ul

na
nn

TV

tT
im

na

na

TV
na

do
do
do

al

ive
a

siv

as

do
n

H
M
O
ik

Ca
ol

ol

ha

en
rn
Ca

Ca

Ka
Pr

ol
Re
ol
ol

PE
m
PR

clu

RL
bl

ol
M

M
Ju
M
M

5c

cc
Do

M
Pu
in

Ex

C
-A
R

V-
NT

CT
RT

ul

ilia

ta
T

IT
TH
im

ni
m

at
Pr

Fa

Py

Sursa: AGB Nielsen 2020 - 2121 HY, TA: All 18+ 2020 2021HY

78 Informații despre companie https://agb.md/ro/despre-compa-


nie/

38
Figura 6
30%
Average daily reach (RCH)
26%
25% 25%
25%
22%
22%
21%
20% 20%
20% 19% 19%
19%
17% 17%
15%
15%
15% 14% 14%
14% 14%
13%
12%
12%
11%
10%
10% 9% 9% 9%
9% 8%
8% 8% 7% 7% 7% 7%
6% 6% 6% 6% 5%
5% 4% 4% 4%
4% 3%
3% 3%
2%
1%
0% 0% 0%
0%

iy
л
va
va

lD

5
1
va

va
TV

TV

TV

TV
V

TV
va

hn
на
e

TV

ьт
TV

va

l
l

TV
nT
do
im

do

na
CT
na

na
do

TV

do
N

na
do

ул
Ка
a

al

as
iv

ive
H
do

nt
O

Re
ik
ol

Ca
Pr

ol

Ca

Ca
ol

rn

ol
us

Ka

PE
ol

om
PR

ce
bl

RL
ый

ol
M
M

M
Ju
M

cl
Pu

Ac
TV
in

D
Ex
R

C
ят
RT

CT
А-
ilia
ul

П
Т

Ц
ТН

V-
im

И
IT
Pr

Fa

Н
ЯТ
П
Sursa: AGB Nielsen 2020 - 2121 HY, TA: All 18+ 2020 2021HY

baza datelor măsurătorului oficial, relevă că cum ar fi Jurnal TV, Pro TV Chișinău sau
Prime TV care ani în șir era prima în topul TV8, se află pe poziții de frunte în percepția
ratingului, în 2020 ocupa locul patru (1,2%) respondenților BOP-ului, respectiv locurile
iar în 2021 – locul trei (1,5%) în rândul celor 2, 4 și 7.
26 de canale măsurate. Pe primele locuri
s-au situat RTR Moldova, Primul în Moldova Tendințe similare, cu mici excepții, au fost
și NTV Moldova (a se vedea Figura 5 şi 6). remarcate și în sondaje de opinie realizate
de Compania Date Inteligente SRL (iData) și
Lucrurile stau diferit în rating-ul zilnic me- de International Republican Institute (IRI)80.
diu în care pe primul loc este Prime TV, ur-
mat de Primul în Moldova și NTV Moldova. Preferințele telespectatorilor din RM, eviden-
țiate în sondajele menționate, se regăsesc
De notat că în sondajele de opinie publică aproape în aceeași măsură într-un studiu na-
lucrurile stau altfel. De exemplu, Barome- țional de audiență81 realizat la comanda CJI
trul Opiniei Publice (BOP)79, realizat în iunie în octombrie-noiembrie 2021. Acesta oferă
2021, plasează Prime TV (41.4%) și Jurnal informații despre audiența cvasi-totalității
TV (41.3%) pe primele două poziții în topul posturilor de televiziune din țară la nivel
canalelor din care cetățenii iau informații, național, regional și local. Studiul arată că
iar postul public Moldova 1, cu 36,5%, ocu- Prime TV este televiziunea cea mai urmărită
pă locul 3. RTR Moldova, liderul ratingu- conform cifrelor de audiență zilnică și în pri-
rilor realizate de măsurătorul național de me-time, pe locurile doi și trei situându-se
audiențe TV, ocupă în BOP-ul din iunie 2021 Moldova 1 și Jurnal TV. În prime-time, sin-
locul 8. În același timp, unele televiziuni cu gura diferență din top 3 este că postul public
poziții în cea de a doua parte a clasamentu- național este depășit de Jurnal TV.
lui stabilit în urma măsurilor TV MR MLD,
80 Public Opinion Survey: Residents of Moldova https://www.iri.org/
sites/default/files/wysiwyg/iri_2021_moldova_poll_sep16-nov1.pdf

79 Barometrul Opiniei Publice, iunie 2021 https://ipp.md/2021-07/ 81 Studiul național de audiență a mass-media https://cji.md/stu-
barometrul-opiniei-publice-iunie-2021/ diul-national-de-audienta-a-mass-media-2/

39
Daily share și AQH Rating a posturilor TV, %
Figura 7 Daily share, N=692 AQH Rating, N=

PRIME TIME share și AQH Rating a posturilor TV, %


Prime Time Share, N=618 Prime Time AQH Rat

Figura 8
Daily reach/ rating a posturilor TV, %

7. Ce canal dvs.
0 Daily reach
ați urmărit ieriNațional,
în N=1341 intervale
15 următoarele 30
0 deDaily
timp?reach
(unChișinău,
răspunsN=329
posibil pentru
30 fiecar
PRIME 11 9
Moldova 1 10 4
Jurnal TV 10 9
NTV/HTB Moldova 9 7
Primul în Moldova 8 5
ProTV 7 11
RTR MOLDOVA 7 7
Publika TV 5 6
Canal 2 3 2
TV 8 3 5
Canal 3 3 3
TNT / Exclusiv TV 2 2
CTC Mega 2 2
Minimax 2 3
N4 2 4
Ren TV 1 2
Canal 5 1 2
RTR International 1 1
Kanal D 1 1
TV 6 1 1
7. Ce canal
Domashniy Familia
dvs. ați urmărit ieri în următoarele intervale
1 1
de timp? (un răspuns posibil pentru fiecar
Accent TV 1 1
Gurinel TV 1 1
Busuioc TV 1 1
Agro TV 1 0,4
Moldova 2 1 0,4
GRT 1 0,0
BRAVO TV 0,5 0,0
FOX 0,4 0,0
Мульт 0,4 0,2
Gold TV 0,3 0,0
TVC 21 0,3 1
МИР 0,3 1

7. Ce canal dvs. ați urmărit ieri în următoarele intervale de timp? (un răspuns posibil pentru fiecare interval)

40
Figura 9

Prime TV are și cea mai înaltă cotă de piață situându-se convențional pe primul loc,
– circa 10%, conform studiului național de deoarece Exclusiv Media SRL deține și
audiență. Câte 8% se atestă în cazul NTV publicația Аргументы и факты. General
Moldova, Moldova 1 și Jurnal TV. Primul Media Group Corp. a adunat din activitatea
în Moldova și RTR Moldova au câte circa economică peste 32 mil. de lei, în timp ce
7%, iar ProTV – 6% (Figura 7, 8). TV-Comunicații Grup (RTR Moldova) – mai
mult de 24 mil. de lei (a se vedea Figura 9).

Patru din top 10 furnizori de servicii media


Starea afacerilor pe piața din RM au încheiat anul financiar 2020 pe
de televiziune profit, unul a ieșit practic la zero, iar cinci
au înregistrat pierderi, conform informații-
lor accesibile din surse publice.
Afacerile nu au mers prea bine în 2020,
cu excepția societății comerciale P.P. Ex- Printre cei care au reușit să aibă profit,
clusiv Media SRL, care deține licențele de se numără Exclusiv Media SRL (4,2 mil.
emisie pentru NTV Moldova și TNT Ex- lei), TV-Comunicații Grup (6,2 mil. lei) și
clusiv TV. Potrivit site-ului infobase.md82, Telestar Media SRL (5,0 mil. lei). Refor-
această societate comercială a înregistrat ma-Art a câștigat aproximativ o jumătate
în 2020 venituri de aproape 37 mil. de lei, de milion, iar Pro Digital SRL a ieșit la
zero (-8 mii de lei).
82 Această bază gratuită de date migrează la data2b.md

41
Figura 10

Cele mai însemnate pierderi le-a avut în amprenta asupra activității economice a
2020 Telesistem TV SRL (-17,4 mil. lei). actorilor de pe piața serviciilor de televi-
La fel, au suferit pierderi Media Resurse ziune din RM (a se vedea Figura 11).
SRL (-7,6 mil. lei), GMG Corp. (-4,4 mil.
lei) și Real Radio SRL (-1,8 mil. lei). AO Doar doi furnizori de servicii media din top
Media Alternativă, conform raportului 6 au înregistrat profit în ansamblul perioa-
financiar publicat anterior pe site-ul TV8. dei de trei ani (2018 – 2020), în timp ce alții
md, a avut în anul respectiv de gestiune patru s-au ales cu pierderi. Exclusiv Media
pierderi de puțin peste 400 de mii de lei a obținut venituri de aproape 28 de milioane
(a se vedea Figura 10). de lei, iar TV-Comunicații Grup – de aproxi-
mativ 6 milioane de lei. Cele mai mari pier-
Indiferent de poziție, aproape toți furni- deri, de peste 23 de milioane de lei, le-a în-
zorii de servicii media din top 10 au avut registrat în perioada respectivă Telesistem
un an financiar 2020 mai prost decât pre- TV SRL, societatea comercială controlată de
cedentul, fapt care dovedește o dată în persoane apropiate de fostul președinte Igor
plus că pandemia de Covid-19 și-a pus Dodon (a se vedea Figura 12).

42
Figura 11

Figura 12

43
PEISAJUL COMPETIȚIONAL

Piața Radio

Principalii actori de pe Acesta deține oficial stațiile de radio Muz


piața radio FM și Publika FM, ambele gestionate prin
intermediul firmei „General Media Group
Din declarațiile pe proprie răspundere (GMG) Corporation”. De notat că potrivit
privind transparența proprietății furni- informațiilor din declarațiile depuse la CA,
zorilor privați de servicii de radiodifuzi- sediul juridic al firmei „NG Producțion”
une sonoră, publicate pe site-ul oficial al SRL, care este titulară a licențelor de emi-
CA83, în topul 20 posturi de radio din RM sie pentru alte două posturi de radio, Like
putem observa câteva conexiuni politi- FM – Russkoe Radio și Radio One, se află
ce evidente, toate fiind legate de numele pe str. Ghioceilor 1, locul fiind cunoscut ca
ex-președintelui PDM, Vlad Plahotniuc. un „fief” al holding-ului deținut de Vlad Pla-
hotniuc. „NG Producțion” SRL îi aparține în
integralitate interpretei Natalia Gordienko.

Totodată, este interesant de constatat că


sediul juridic al „Media Content Distributi-
on” SRL care deține licențe de emisie pen-
tru Canal 5, dar și pentru postul de radio
Maestro FM, până în 2020, la fel se situa
pe str. Ghioceilor 1. În declarațiile depuse
la 10 februarie 2020 la CA, doar la Maestro
FM este trecută adresa nouă84 (str. Dosoftei
124), iar la Canal 5 a rămas cea veche85 (str.
Ghioceilor 1).

84 Rubrica Transparența decizională / Transparența http://www.au-


diovizual.md/files/MAESTRO%20FM_0.pdf

83 Rubrica Transparența decizională / Transparența http://audiovi- 85 Rubrica Transparența decizională / Transparența http://www.au-
zual.md/declaratii-radio-transparenta diovizual.md/files/CANAL%205_0.pdf

44
O listă cu furnizorii de servicii media care dețin cele mai influente 20 de radiouri din RM se regăsește în tabelul alăturat.

# Post de radio Titular licență Administrator / reprezent. Legal Acționari-asociați / beneficiari Data dep. declarației

01. Radio Plai SC „Radio PLAI” SRL Maria Covalenco Maria Covalenco – 100% 28.10.2020

02. Radio Noroc „Noroc Media” SRL Doinița Topală Doinița Topală – 100% 11.02.2020

03. HIT FM „RADIO HIT” SRL Dan Lozovan Pavel Lozovan-75%; Dan Lozovan -25% 18.06.2021

Asociați cu cote egale: Victor Gîndea, Valentin


04. Jurnal FM CPSES „Sănătatea” AO Victor Gîndea Butnaru și Dumitru Pavel
15.09.2021

05. Kiss FM SC „A.G.Broadcasting” SRL Sorin David A.G.Radio Holding Romania – 100% 23.10.2020

ICS Transworld SRL – 99.1% (Grinshpun


06. Retro FM SC „Radio Maximum” SRL Vadim Iuvjaninov Emanuil-100%); Sobor Victoria – 0.9%
29.05.2019

07. Europa Plus MD SC „Basaradio” SRL Oxana Gutium / Lada Lașina Oxana Gutium – 100% 06.07.2021

08. Like FM – Russkoe Radio „NG Production” SRL Natalia Gordienko Natalia Gordienko – 100% 30.12.2019

09. Radio One „NG Production” SRL Natalia Gordienko Natalia Gordienko – 100% 30.12.2019

10. Muz FM „General Media Group Corp.” SRL Petru Jelihovschi Vladimir Plahotniuc – 100% 16.09.2021

11. Publika FM „General Media Group Corp.” SRL Petru Jelihovschi Vladimir Plahotniuc – 100% 17.06.2019

Gheorgheva Svetlana – 50%; „Avaradio” SRL – 50%


12. Autoradio/Avtoradio „AutoRadio Prim” SRL Grigori Jicol (Grecesco Eugeniu – 100%)
14.05.2021

13. Vocea Basarabiei SC „Vocea Media” SRL Mihai-Ionuț Burciu Dorel Balan – 100% 29.05.2019

14. Radio Zum „OOH MEDIA” SRL Andrei Jicol Andrei Jicol – 100% 31.01.2020

15. Radio 7 „Aer-Comunicație” SRL Natalia Țariova Olga Babenco – 100% 18.06.2021

16. Love Radio SC „Media House” SRL Victor Baitoi Victor Baitoi – 100% 24.12.2019

17. RPD – Novoe Radio SCP „Radio Poli Disc” SRL Valeriu Galupa / Andrei Covalenco Valeriu Galupa – 100% 09.11.2020

Cătălin Golban /
18. Maestro FM Media Content Distribution SRL Cătălin Golban – 100% 28.02.2020
Lilian Buștiuc

19. Aquarelle FM „Independent Media” SRL Alexandr Kaim Angela Sîrbu – 100% 18.12.2020

20. Megapolis FM CI „DGS Prof” SRL Vitalie Morari Vitalie Morari – 5,1%; Svetlana Titica –94,9% 22.10.2020

45
Audiența și popularitatea de toamnă (septembrie – octombrie). În
serviciilor de radiodifuziune 2021, cercetarea audienței zilnice a scos
sonoră în relief apariția în top 10 a unor posturi
noi de radio, precum Jurnal FM (de pe
locul 12 în 2020, pe 6 în 2021), Megapolis
FM (de pe 17 pe 8) sau Muz FM (de pe
De măsurarea audiențelor radio în RM 14 pe 9). Postul public național, Radio
se ocupă agenția de cercetare a pieței Moldova, continuă să se afle pe un loc
XPlane, care realizează două valuri de de mijlocul clasamentului, atât conform
sondare a opiniei publice privind audi- audienței zilnice, cât și celei săptămâna-
ența posturilor de radio la nivel urban: le, conform analizei AAPM (a se vedea
valul de primăvară (aprilie – mai) și cel Figura 13, 14).

Figura 13

Figura 14

Niciunul dintre radiourile clasate pe pri- regiunile de nord, centru și sud. Conform
mele cinci locuri în măsurătorile XPlane cercetării, pe primele trei locuri în clasa-
nu se regăsește pe poziții de top-3 în stu- mentul de nivel național se află Radio Plai
diul național de audiență lansat de CJI în (17%), Radio Moldova (17%) și Radio Noroc
decembrie 2021, acesta din urmă oferind (16%), însă în Chișinău, niciunul din aceste
date privind audiențele posturilor de ra- posturi din trioul fruntaș nu se regăsește în
dio atât la nivel național cât și pe cele patru top 5, având fiecare procentaje între 7 și 8
zone regionale distincte: mun. Chișinău și la sută.

46
Posturile de radio ascultate de respondenți cu o zi înainte de interviu, %
Total, N=349 Nord, N=68 Centru, N=86 Chișinău, N=86 Sud, N=110

10. Care posturi radio dvs. ați ascultat ieri în următoarele intervale de timp? (un răspuns posibil pentru fiecare interval)

47
PEISAJUL COMPETIȚIONAL

Presa scrisă

Principalii actori de pe
piața presei scrise

Presa scrisă continuă să piardă teren


în fața noilor tipuri de media, aceasta
fiind o tendință generală, apărută oda-
tă cu dezvoltarea vertiginoasă a online
media. Majoritatea cercetărilor efectu-
ate în ultimii ani au plasat pe primele
patru poziții următoarele ziare: Makler,
Комсомольская Правда, Аргументы и
факты și Ziarul de Gardă.

48
Printre principalele 10 publicații periodice, două sunt din mediul rural, după cum putem
observa din Tabelul 21.

Tabelul 21
Societatea Fondatori/
# Publicația / Ziare Administrator
comercială beneficiari

Olga Sviridova –
50%;
01. Makler PP „Makler” SRL Climent Zelinschi
Valeriu Zelinschi –
50%

Комсомольская SA „Basarabia- Societate de acțiuni


02. Miroslav Finciuc
Правда Nord” de tip deschis

Аргументы и PP „Exclusiv Media” Corneliu Furculiță


03. Ludmila Furculiță
факты SRL – 100%

Aneta Grosu – 50%;


PP „Ziarul de
04. Ziarul de Gardă Gardă” SRL
Alina Mazureac Alina Mazureac –
50%

Cotidian Național
Moldova Ind. Moldova
05. Ion Berlinski Ion Berlinski – 100%
Suverană Suverana – Serie
Nouă SRL

Observatorul de PP „Observatorul Elena Elena Cobăsneanu


06.
Nord de Nord SRL Cobăsneanu – 100%

PP „Literatura și Nicolae Dabija –


07. Literatura și Arta Arta” SRL
Nicolae Dabija 100%

Lidia Iașcenco –
08. Cuvântul PP „Cuvântul” SRL Anton Zabelinski 86%; Liuba Zamă
– 14%

Headlight Media
Gazeta de PP „Gazeta de
09. Victoria Popa SRL (Victora Popa –
Chișinău Chișinău” SRL
100%)

Молдавские PP „Молдавские
10. Victor Ciobu Victor Ciobu – 100%
Ведомости Ведомости” SRL

49
În tabelul de mai jos (Tabelul 22) sunt precum revista pentru copii și adoles-
oferite informații despre principalele cenți Florile Dalbe (fondată de Ministerul
reviste din RM în care nu sunt incluse Educației, Culturii și Cercetării) și Agri-
Monitorul Oficial al RM, Monitorul Fiscal cultura Moldovei (fondată de Ministerul
sau alte publicații înființate de stat care Agriculturii și Industriei Alimentare).
prezintă un anumit interes pentru cititori,

Tabelul 22
Societatea Fondatori/
# Publicația / Reviste Administrator
comercială beneficiari

Rodica Ciorănică –
PP Revista ”New 49,5%,
Rodica
01. VIP Magazin VIP magazin” Robert Gladei – 49,5%;
SRL Ciorănică Iulia Dubkovețchi –
1,0%

02. Aquarelle PP Aquarelle SRL Angela Sîrbu Angela Sîrbu – 100%

PP Revista
03. Business Class Business Class Angela Sîrbu Angela Sîrbu – 100%
SRL

PP Revista Media
04. Sănătate Sănătate SRL
Iulia Popa Iulia Popa – 100%

PP Contrafort Vitalie Ciobanu – 50%;


05. Contrafort SRL
Vasile Gârneț Vasile Gârneț – 50%

Notorietatea ziarelor și
Ponderea celor care nu citesc ziare și re-
revistelor
viste a ajuns în 2021 la 82 la sută, conform
studiului național de audiență87. Doar 18
În ultima perioadă mai multe ziare au re- la sută dintre respondenți au spus că ci-
nunțat la tiraje și au migrat în online. Din tesc ziare tipărite cu o anumită frecvență,
2017, Biroul de Audit al Tirajelor și Interne- iar jumătate dintre aceștia (9%) au spus că
tului (BATI)86 nu mai publică date despre se întâmplă să facă acest lucru cel puțin o
tirajele ziarelor și revistelor. dată pe săptămână (a se vedea Figura 13).

86 Auditul tirajelor publicațiilor tipărite http://www.bati.md/audit. 87 Studiul național de audiență a mass-media https://cji.md/stu-
html# diul-national-de-audienta-a-mass-media-2/

50
Figura 13

Aproximativ 9 la sută dintre respondenți Kомсомольская Правда (24%), Makler


au indicat că citesc reviste, cifra fiind de (20%), Аргументы и факты (17%) și Ziarul
două ori mai mică decât cea care se referă de Gardă (16%).
la cititorii de ziare.
Din 20 de publicații periodice indicate de
Studiul respectiv indică printre prefe- respondenți, șase sunt din mediul rural (a
Ziarele
rințele cititepublicațiile
cititorilor regulat, periodice
N=244 - în
se rândul cititorilor
vedea Figura 14). de ziare tipărite, %
Figura 14 0 20 40

Комсомольская Правда 24
Makler 20
Аргументы и факты 17
Ziarul de Gardă 16
Moldova Suverană 9
Literatura și Arta 8
Observatorul de Nord 8 Aproxim
Cuvântul 6 tipărite c
Cahul Expres 5
Gazeta de Chișinău 5 Circa 20%
Молдавские ведомости 4 Makler.
Est Curier 4
Capitala 4
În propor
Unghiul 3 ziarelor:
Sud-Est 2 gardă.
Коммерсант PLUS 2
Logos Press 1
Труд 7 1
Expresul 1
ECOnomist (ECO) 1
Altul 9

23. Care ziare Dvs. le citiți regulat (fiecare ediție sau fiecare a doua)? (un răspuns posibil pe rând)
51
La nivel național, în funcție de notorieta- Правда, Аргументы и факты, Ziarul de
tea spontană (răspuns deschis) sau de Gardă, Moldova Suverană și Literatura și
cea asistată (dintr-o listă) cele mai cunos- Arta (a se vedea Figura 15).
cute ziare sunt: Makler, Комсомольская

Figura 15

Studiul plasează pe primele patru poziții (14%). În Chișinău, circa 18-20% dintre
din cele nouă reviste citite cu regularitate cei chestionați dau preferință revistelor
Agricultura Moldovei (18%), VIP Magazin VIP Magazin și Aquarelle (a se vedea
(16%), Aquarelle (15%) și Florile Dalbe Figura 16).

Figura 16

52
La nivel național, în funcție de notorieta- reviste sunt: Florile Dalbe, Aquarelle, VIP
tea spontană (răspuns deschis) sau de cea Magazin și Agricultura Moldovei (a se ve-
asistată (dintr-o listă) cele mai cunoscute dea Figura 17).

Figura 17

Cercetările de audiență realizate în ultimii faptul că în 2021 revista Aquarelle a ajuns la


ani de XPlane la nivel urban (2019-2021) o cotă de audiență de 33 la sută, în creștere
plasează în topul popularității, în funcție de cu 8 puncte procentuale față de anul 2020.
media anuală, revistele Aquarelle (28%), Să- În același timp, revista Sănătate a căzut de
nătate (18%), VIP Magazin (15%), Business la 26% în 2020 la 15% în 2021, potrivit unei
Class (13%) și Brilliance (13%). Este de notat analize a AAPM (a se vedea Figura 18).

Figura 18

53
PEISAJUL COMPETIȚIONAL

Piața online

Principalii actori pe
piața online

Subiectul privind proprietatea în domeniul


online și identificarea patronilor portaluri-
lor de știri din RM a fost abordat în cadrul
unor investigații jurnalistice88 realizate în
principal în perioada în care Vlad Plahot-
niuc deținea controlul în Partidul Demo-
crat, dar după plecarea acestuia din RM
în vara anului 2019, multe s-au schimbat,
unele site-uri cunoscute fiind preluate de
alți actori politici.

88 Proprietarii de site-uri de știri și interesele pe care le promovează,


accesibil pe https://anticoruptie.md/ro/investigatii/social/proprie-
tarii-site-urilor-de-stiri-si-interesele-pe-care-le-promoveaza

54
Unele site-uri, care s-au remarcat în ultimii socialist în Consiliul Municipal Chișinău,
ani prin știri realizate în mod profesionist, și asociatului acestuia, Oleg Carauș (50%).
au fost relativ transparente și nu și-au as-
cuns proprietarii. Este vorba despre site-uri Două dintre portalurile de top, conform tra-
ca zdg.md (Aneta Grosu și Alina Mazu- ficului de audiență, integratoarele point.md
reac), newsmaker.md (Vladimir Soloviov), și stiri.md, dar și 999.md, forum.md, play.
diez.md (Alexandru Lebedev), moldova. md și altele sunt deținute, conform datelor
org (Vlad Spânu), esp.md (Slava Perunov) disponibile din surse publice, de compania
referindu-ne aici doar la fondatori unici sau Simpals SRL. Principalul beneficiar al re-
la structuri mai simple de acționariat. spectivei societăți comerciale92 este Dimitri
Voloșin, cu o cotă de 90% de acțiuni, restul
La fel, a fost transparent în privința publi- de 10% fiind deținute de Roman Știrbu.
cității numelor proprietarilor și portalul
agora.md, în structura acționariatului89 Cele mai accesate site-uri
companiei Interact Media SRL intervenind
schimbări în toamna anului 2021, după În RM, măsurarea audientei online este
ce doi dintre cofondatori, Vasile și Sergiu realizată din luna februarie 2012 de către
Galușca, au răscumpărat integral cote- Agenția de cercetare Gemius din Polonia.
le-părți deținute de alți doi cofondatori, Gemius operează cu o listă de site-uri con-
Tudor Darie și Dumitru Ciorici. Și porta- siderate cele mai populare pe care navi-
lul de știri Unimedia a trecut printr-o serie ghează zilnic circa 84 la sută dintre inter-
de schimbări în structurile de acționariat nauții din Republica Moldova cu vârsta de
de la fondarea sa în 2005, ultimul episod90 peste 15 ani.
consumându-se în 2019, atunci când soci-
etatea comercială Miraza SRL, care deținea La categoria Știri generale, datele de audi-
portalul, și-a schimbat proprietarul, fiind ență pentru luna noiembrie 2021 arată că
preluată de Olesea Banari (Bolboceanu). după numărul de utilizatori reali pe prime-
le trei locuri se situează noi.md (peste 313
Conform datelor disponibile din surse mii), unimedia.md (peste 310 mii) și zdg.
publice, portalul noi.md este administrat md (circa 278 de mii). În funcție de numă-
de firma MLD Media SRL, deținută cu o rul de vizualizări întâietatea este deținută
cotă de peste 37 la sută de compania Daac de site-urile integratoare point.md și știri.
System Integrator SRL, o societate comer- md, dar la indicatorul numărul de vizite
cială91 care îi aparține omului de afaceri între acestea se mai intercalează protv.md
Vasili Chirtoca (50%), în prezent consilier și unimedia.md. Cifrele de trafic și audi-
ență a site-urilor de știri în noiembrie 2021
în baza datelor Gemius sunt prezentate în
89 AGORA anunță schimbări în structura de acționariat a com-
paniei, accesibil pe https://agora.md/stiri/94995/agora-anun- Tabelul 23.
ta-schimbari-in-structura-de-actionariat-a-companiei

90 Portalul Unimedia a fost vândut, Mold-street, accesibil pe htt-


ps://www.mold-street.com/?go=news&n=9525

91 Daac System Integrator SRL, Infobase, accesibil pe https://www.


data2b.md/ro/companies/1006600054871/societatea-comercia- 92 Simpals SRL, Infobase, accesibil pe https://www.data2b.md/ro/
la-daac-system-integrator-srl companies/1004600001907/srl-simpals

55
Tabelul 23

Nr. Site-uri de știri Utilizatori Vizualizări Vizite Timp


reali pag. (secunde)

1. noi.md 313.577 2.020.602 1.180.626 123.602.067

2. unimedia.md 310.774 6.894.733 2.170.281 382.131.743

3. zdg.md 277.900 1.369.734 1.054.023 82.274.508

4. sputnik.md 273.530 1.131.885 756.619 54.297.449

5. newsmaker.md 265.409 1.399.237 878.614 89.383.633

6. point.md 265.347 34.670.315 6.087.990 2.482.319.792

7. diez.md 261.436 867.359 688.132 33.495.297

8. protv.md 240.109 8.175.861 2.677.732 729.394.210

9. stiri.md 217.301 13.566.894 1.579.030 582.707.717

10. kp.md 187.946 1.621.728 1.059.566 121.587.569

11. esp.md 143.032 1.388.855 708.071 102.719.603

12. agora.md 127.054 620.560 416.027 35.602.080

13. moldova.org 45.054 68.014 49.948 2.907.881

14. mold-street.com 45.035 111.332 77.288 5.991.918

Total site-uri știri 953.864 73.941.656 19.410.795 4.830.142.893

Potrivit studiului național de audiență publika.md (16%), point.md (15%), prime.


mass-media93, de cele mai multe ori sunt md (13%) și zgd.md (11%). Site-ul furni-
accesate cel puțin o dată pe săptămână zorului public național de servicii media
următoarele site-uri de știri: jurnal.md audiovizuale – trm.md – ocupă un loc în
(21% printre utilizatorii de internet), protv. subsolul acestui clasament cu 2% (a se
md (20%), știri.md (19%), tv8.md (16%), vedea Figura18).

93 Studiul național de audiență a mass-media https://cji.md/stu-


diul-national-de-audienta-a-mass-media-2/

56
Figura 19

Tendințe relativ similare constată și BOP- (17%), protv.md (15%), zdg.md (10%),
ului din iunie 2021, alături de sondajul point.md (7%), tv8.md (6%), unimedia.md
companiei iData, din septembrie 2021, (4%), sputnik.md (4%), timpul.md 3%) și
respondenții dând preferință următoarelor moldova.org 3,0%.
10 site-uri: Jurnal.md (19%), știri.md

57
Rețele sociale utilizatori îl constituie persoanele cu vârste
între 25 și 34 de ani (465 mii).
În RM, în decembrie 2021 erau aproape
1,9 mil. de utilizatori de Facebook94, potrivit Conform aceleiași surse, în ultimii trei ani,
platformei NapoleonCat.com, specializată numărul utilizatorilor Facebook în RM,
în statistici privind utilizarea rețelelor so- aproape s-a dublat, de la aprox. 1,02 mil.
ciale, ceea ce constituie aproape 48% din în decembrie 2018, la circa 1,88 mil. în de-
toată populația țării. Cel mai mare grup de cembrie 2021 (a se vedea Figura 20, 21).

Figura 20

Figura 21

94 Lista celor mai utile grupuri pe Facebook-ul din Moldova, ac-


cesibil pe https://diez.md/2020/04/04/lista-celor-mai-utile-gru-
puri-pe-facebook-ul-din-moldova-xx-comunitati-care-se-aju-
ta-in-contextul-covid-19/

58
Potrivit datelor BOP-ului din iunie 2021, că utilizează destul de des Youtube (43%),
Facebook-ul deține întâietatea în topul re- Whatsapp (30%), Odnoklassniki (28%), In-
țelelor sociale printre cei care au accesat-o stagram (25%) și Telegram (16%).
cel puțin o dată pe săptămână cu 54,6%,
devansând-o cu 24 de puncte procentua- Notorietatea rețelei Facebook este atesta-
le pe Odnoklassniki. Urmează Instagram tă și de sondajul de audiență al CJI, potri-
(22,2%), Tik-tok (8,7%), Telegram (6,7%), vit căruia această rețea are cea mai mare
Vkontakte (4,2%), Snapchat (1,5%), Twit- pondere de utilizatori zilnici (54%). Circa
ter (1,3%), Clubhouse (0,5%) și Linkedin 28% dintre respondenți utilizează zilnic
(0,3%). Ultimul sondaj de opinie realizat de Instagram, 21 la sută – TikTok, iar 18%
IRI în 2021 arată un tablou mult mai vast al – Odnoklassniki.
preferințelor moldovenilor în materie de
social media, furnizând un clasament cu Două treimi dintre respondenți utilizează
13 rețele sociale și diverse aplicații și plat- cel puțin o dată pe săptămână Facebook,
forme în care pe prima poziție cu 55% se inclusiv 54% zilnic, 9% – de câteva ori pe
situează Facebook. Aplicația de mesagerie săptămână și 3% – o dată pe săptămâ-
a Facebook-ului se află în poziția secundă nă. Circa o treime dintre utilizatorii ac-
cu 51%, iar în top 3 a urcat Viber cu 49%. cesează cu aceeași frecvență Instagram
Respondenții sondajului IRI au mai indicat și Odnoklassniki (a se vedea Figura 22).
Frecvența de utilizare a rețelelor de socializare, N=1341 – % din toți respondenții 38

Figura 220% 50% 100%

Facebook 54 9 3012 8 23 Zilnic


De câteva ori pe săptămână
Instagram 28 4 211 3 38 23
O dată pe săptămână
TikTok 21 4 211 4 45 23 De câteva ori pe lună
O dată pe lună
Odnoklassniki 18 9 4 32 8 34 23
Mai rar
VKontakte 10 3 3 21 6 53 23 Nu am cont pe această rețea/ Niciodată

Twitter 3 1111 4 67 23 Nu accesez internet

Dintre toate rețele de socializare, în cazul rețelei Facebook se atestă cea mai mare pondere de utilizatori zilnici (54%). Circa 28%
dintre respondenți utilizează zilnic Instagram.

În cazul rețelei TikTok se atestă 21% de utilizatori zilnici și 18% accesează zilnic Odknoklassniki. În măsură mai mică sunt utilizate
rețelele: Vkontakte și Twitter.

13. Cât de des dvs. utilizați_________(citiți pe rând fiecare rețea): (un răspuns posibil pe rând)

59
Mobilitatea utilizatorilor șapte luni. În același timp, Telegram și Tik-
Tok au câștigat popularitate. TikTok a atras
Din noiembrie 2020 și până în iulie 2021, în special publicul tânăr, fiind utilizată în
în comportamentul utilizatorilor din RM alegerile parlamentare de șapte concurenți
de rețele sociale au intervenit schimbări pentru a-și promova mesajele video.95
semnificative. De exemplu, un număr im-
portant de utilizatori au migrat de pe plat- Trebuie să amintim că în 2016, Odnoklass-
formele rusești Odnoklassniki și VKontakte niki era pe prima poziție în topul rețelelor
către Facebook și Instagram. Odnoklass- sociale în RM, dar a mers pe un trend des-
niki a înregistrat o scădere de aproximativ cendent de atunci, după cum relevă și o
67 de mii de utlizatori, iar Vkontakte – de analiză a AAPM, care prezintă dinamica
aproape 70 de mii de utilizatori în doar rețelelor sociale (număr de utilizatori):

Figura 23

95 Raport preliminar de monitorizare a alegerilor parlamentare


anticipate în social media, accesibil pe https://mediapoint.md/ra-
port-preliminar-monitorizare-alegeri-parlamentare-social-me-
dia-2021

60
PEISAJUL COMPETIȚIONAL

Piața de
publicitate
Structura pieței de publicitate

Piața de publicitate din RM este dominată în continuare de


televiziune, căreia îi revine cea mai mare cotă de piață –
53%, urmată de online (28%), publicitatea exterioară OOH
(12%), presa scrisă (4%) și radioul (3%).

3%
4%

12%

53%
28%

TV Online OOH Print Radio

61
În 2020, piața de publicitate a scăzut cu demonstrând că este tipul de media cel
aproximativ 1% față de anul precedent, în- mai constant.
registrând valoarea de 25,6 mil de euro, pe
fundalul crizei globale provocate de primul În 2021, pe piața de publicitate din RM, în
an de Covid-19. Potrivit datelor furnizate de ansamblul tuturor tipurilor de media, s-a
Asociația Agențiilor de Publicitate din Mol- menținut trendul de scădere pentru OOH
dova (AAPM), scăderea a continuat și în și de creștere pentru online, radio și TV.
2021, când volumul pieței a ajuns la 25,5 Astfel, în 2021 investițiile în TV s-au cifrat la
mil de euro, cu aproximativ 0,4% mai puțin 14,5 milioane de euro, în creștere cu 3,5%
decât în 2020. față de anul 2020. Presa scrisă a stagnat,
rămânând la același nivel ca în 2020 – 0,6
Cea mai mare cădere a înregistrat-o TV milioane de euro (0%), radioul și online-ul
(-3,45%), care a pierdut în 2020 jumătate au înregistrat creșteri de 10% și respectiv
de milion de euro în raport cu anul 2019 7%, în timp ce singurul tip de media care
(de la 14,5 mil euro la 14,0 mil euro). De continuă să suporte pierderi investiționale
asemenea, în primul an pandemic s-au este OOH, cu o cădere de 30% în raport cu
micșorat esențial investițiile în publicita- anul precedent (a se vedea Figura 24).
tea stradală (OOH) cu circa 400 de mii de
euro (-10%) și în presa scrisă – cu aproxi- În materie de consum, în particular frec-
mativ 200 de mii de euro (-25%). Oarecum vența utilizării pe tipuri de media, o analiză
previzibil, online-ul și-a continuat ascen- realizată de AAPM pentru perioada anilor
siunea, indiferent de criza pandemică, 2018-2020 arată o anumită stabilitate pe
reușind o creștere cu 800 de mii de euro segmentul TV. Online-ul a avut cele mai
(+15%) în 2020 față de anul precedent. înalte cifre la consumul zilnic, în medie de
Surprinzător este faptul că radio și-a men- circa 82 la sută, iar radio-ul a înregistrat, în
ținut pozițiile și chiar a adăugat 100 de mii aceeași perioadă, o creștere săptămânală
de investiții (+8%) față de anul precedent, semnificativă a numărului ascultătorilor, de

Figura 24
Structura pieței de publicitate (YoY%)

62
Figura 25

85%. Analiza a mai constatat că în perioada X-Plane se referă la anul 2021 și vizează
de referință presa scrisă a ajuns la peste populația generală de peste 18 ani (a se
70% de non-utilizare. vedea Figura 26).

Datele sunt relevante doar pentru audiența Principalele trei tipuri de publicitate sus-
urbană, cu vârsta de peste 18 ani (a se ve- menționate sunt considerate și cele mai
dea Figura 25). efective, potrivit aceleiași cercetări: publi-
citatea pe canalele TV (25%), publicitatea
Cu referire la atenția reținută de publicita- pe internet în rețelele sociale (20%) și pu-
te, pe primul loc în top se află publicitatea blicitatea pe paginile site-urilor pe internet
pe canalele TV (cca 45%), fiind urmată în- (16%). Celelalte trei tipuri din top 6, la fel,
deaproape de publicitatea pe internet în sunt considerate printre cele mai efective,
rețelele sociale (40%), iar pe locul trei se doar că în altă ordine: publicitatea radio
situează publicitatea pe paginile site-urilor (14%), publicitatea stradală pe postere și
(37%). În top șase tipuri de publicitate mai bilboard-uri (11%) și publicitatea pe ecrane
intră publicitatea exterioară pe postere și TV imense în oraș (9%). Datele furnizate
bilboard-uri (36%), publicitatea pe ecra- de agenția X-Plane se referă la anul 2021 și
ne TV imense în oraș (30%) și publicitatea vizează populația generală de peste 18 ani
radio (26%). Datele furnizate de agenția (a se vedea Figura 27).

63
Figura 26

Figura 27

64
Segmentul TV investigații realizate de Rise Moldova.96
Exclusiv Sales House, ce vinde publicita-
Piața TV este cea mai transparentă, fiind te pentru 4 televiziuni, este deținută, prin
singura măsurată și monitorizată integral. PP Exclusiv Media SRL, conform datelor
Aceasta deține cea mai mare cotă din piața disponibile din surse publice, de către de-
publicității – 53%. În ultima decadă, volu- putatul socialist Corneliu Furculiță (100%).
mul pieței a fluctuat nesemnificativ, înregis- Nova TV vinde publicitate la 6 posturi tv
trând cele mai înalte valori în 2013 – 14,8 mil și este deținută, prin Nova TV-Grup SRL,
euro, cifră care s-a redus treptat, ajungând conform datelor disponibile din surse pu-
la 14,5 mil în 2019. În anul pandemic 2020, blice, de către Valentina Stețco (100%).
bugetele pentru piața TV s-au redus până
la 14 mil euro (3,45%), iar în 2021, piața de Clienții de publicitate de
publicitate TV a dat ușoare semne de recu-
top de pe piața TV
perare, investițiile cifrându-se la 14,5 mil
euro, în creștere cu 3,5% față de anul 2020.
În lista principalelor 20 de companii ca-
În materie de consum, o analiză realizată re-și vând serviciile și produsele pe piața
de AAPM pentru perioada anilor 2018-2020 TV din RM a intervenit o schimbare majoră
arată că în 2021 TV a înregistrat o crește- în 2021, conform AAPM, cu referire la date-
re de 4 puncte procentuale a consumului le AGB Nielsen. Astfel, în 2021, compania
zilnic, de la 50% în 2019 la 54% în 2020. Procter & Gamble a fost „detronată” după o
Creșteri au fost înregistrare și în consumul perioadă lungă de către Loteria Națională.
săptămânal (17% în 2018 față de 26% în Loteria Națională, în primele trei luni ale
2020), în timp ce rata celor care nu consu- anului, potrivit măsurătorului de audiență
mă TV s-a redus cu 2 puncte procentuale TV MR MLD, a fost cel mai mare furnizor
(de la 19% la 17%). de publicitate pentru televiziuni, rămâ-
nând între lideri pe tot parcursul anului.97
Case de publicitate De notat că în 2021, publicitatea jocurilor
de noroc a fost interzisă prin lege, ceea ce,
potrivit mai multor experi, va afecta înca-
În RM, există trei case de publicitate TV sările din publicitatea loteriei și, respectiv,
(Sales Houses) Casa Media, Exclusiv Sales capacitățile de producere ale televiziuni-
House și Nova TV, care vând timpi de pu- lor. Potrivit unor estimări, cota publicității
blicitate pentru 22 de canale de televiziune. Loteriei Moldovei ar constitui 8-10 la sută
Alte televiziuni își vând singure spațiile de din piață. NGM Company, partenerul Lo-
emisie dedicate publicității. teriei Moldovei, preciza că în ultimii trei
ani întreprinderea a investit în publicitate
Casa Media, care vinde publicitate la 12
posturi tv, este deținută, prin Casa Media
Corp. SRL, de Dorin Pavelescu (100%), un
96 Detalii pe https://www.rise.md/articol/doc-afacerist-conec-
om de afaceri considerat apropiat de fostul tat-la-plahotniuc-asociat-cu-un-fost-prim-ministru/

lider al PDM Vlad Plahotniuc, potrivit unei 97 https://agb.md/ro/prezentare-generala-a-audientei-tv/

65
Figura 28

în jur de 74 mil de lei.98 Loteria Moldovei a Structura pieței TV


înregistrat în prima jumătate a anului 2021
cea mai mare cifră de afaceri din cele 32 În 2021, cele mai înalte cote de piață, po-
de societăți comerciale cu capital de stat trivit datelor AAPM, care citează AGB Ni-
analizate de Ministerul Finanțelor.99 elsen, le aveau următoarele patru canale:
Primul în Moldova (9,8%), RTR Moldo-
Printre advertiser-ii de frunte se mai numă- va (9,7%), Prime (8,6%) și NTV Moldova
ră Moldtelecom, Nestle, Orange, Zdrovit (8,1%). Pe următoarele locuri, cu procen-
sau Orimi Trade (a se vedea Figura 28). taje cuprinse între 2 și 4 la sută se situează:
Moldova 1, Canal 2, Jurnal TV, Publika TV,
Canal 3, Pro TV și TV 6. (Figura 29)

În top 4, două posturi sunt reprezentate


de Exclusiv Sales House, iar câte una –
de Casa Media și de Nova TV (a se vedea
Figurile 30 şi 31).

98 http://media-azi.md/ro/stiri/proiectul-privind-interzicerea-pu-
blicit%C4%83%C8%9Bii-jocurilor-de-noroc-%C3%AEn-me-
dia-%C3%AEntre-inten%C8%9Bia-de

99 https://www.mold-street.com/?go=news&n=13114

66
Figura 29

Figura 30

67
Figura 31

Preferințe de consum 4 noiembrie (Prime TV) sau «ДНК» din 30


noiembrie (NTV Moldova).
Ultimul raport100 de monitorizare a audien-
ței TV, realizat de AGB Moldova, arată că Edițiile informativ-analitice apar abia în
publicul din RM continuă să dea preferin- poziția a doua și doar la două televiziuni,
ță programelor audiovizuale cu precădere ambele în limba rusă (a se vedea Figurile
în limba rusă. În top 3 emisiuni cu cel mai 32-33-34-35).
mare rating în cursul lunii noiembrie 2021
la primele patru televiziuni din RM, din Vom constata, totuși, că la postul public
totalul de 12 titluri, 3 sunt în limba româ- național, precum și la alte trei televiziuni cu
nă, acestea fiind și produse locale (toate la conținut audiovizual, exclusiv sau prepon-
Prime TV). În același timp, din cele 9 emi- derent în limba română, pe primele poziții
siuni în limba rusă, doar una (la Primul în în top se află principalele ediții informative
Moldova) este produs local. ale zilei: Mesager (Moldova 1), Jurnalul
orei 19 (Jurnal TV), Știrile Pro TV Chișinău
La NTV Moldova, toate cele trei emisiuni (Pro TV Chișinău) și Новости (Publika TV)
de top în luna noiembrie sunt produse au- (a se vedea Figurile 36-37-38-39).
diovizuale preluate de la canalul rusesc
NTV, iar la RTR Moldova, telespectatorii Datele monitorizării relevă că femeile stau
au dat preferință vizionării de seriale. Este mai mult la televizor decât bărbații, 58% vs
de remarcat faptul că, pe primele poziții, cu 42%. De asemenea, privitorii TV sunt mai
o singură excepție (RTR Moldova), la cele- mulți în mediul rural (57%) decât în cel ur-
lalte trei televiziuni se regăsesc doar talk- ban (43%). Cercetarea precizează că peste
show-uri: Поле чудес din 19 noiembrie 46% la sută dintre telespectatori au studii
(Primul în Moldova), Vorbește Moldova din medii, 36% au studii primare, iar ponderea
celor cu studii superioare este sub 18%.
100 Обзор телевизионной аудитории за ноябрь 2021 года. https:// Principalii consumatori de programe de te-
agb.md/wp-content/uploads/2021/12/Obzor-televizionnoj-audi-
torii-noyabr-2021.pdf leviziune sunt persoanele în vârstă. Astfel,

68
Figura 32 Figura 33

Figura 34 Figura 35

Figura 36 Figura 37

Figura 38 Figura 39

69
Figura 40

aproximativ o treime dintre telespectatori (20%) și Moldova 1 (20%), primele două


au peste 60 de ani, iar aproape un sfert televiziuni în topul celor mai influente pos-
reprezintă cei cu vârste cuprinse între 45 turi. Ponderea celor activ interesați (cu
și 59 de ani. Ponderea însumată a acestor un interes sporit față de diverse tipuri de
două categorii se ridică la circa 57% (a se conținut) este mai mare, însă, în raport cu
vedea Figura 40). indicatorul general, în cazul Prime (28%,
+6% față de indicatorul general), al Jurnal
Studiul național de audiență a mass-medi- TV (23%, +5%), Pro TV (19%, +5%) și RTR
ei realizat de CJI101 confirmă, oarecum, un Moldova (17%, +4%).
anumit dezinteres din partea tinerilor de a
privi conținuturile oferite de televiziunile Profilul consumatorilor primelor 5 posturi
din RM (a se vedea Figura 41). tv din top este prezentat în Figura 42.

Printre cele patru segmente de respon-


denți ai studiului CJI (interesați general,
activ interesați, pasiv interesați și interesați
specializat) vom remarca faptul că există
un interes general, respectiv relativ mode-
rat, pentru conținuturile oferite de Prime

101 Studiul național de audiență a mass-media https://cji.md/stu-


diul-national-de-audienta-a-mass-media-2/

70
Profilul socio-demografic al respondenților care au privit televiz
interviu, %

Figura 41
Total, N=1341 Privesc TV, N=692
0 50 0
100 50 100

Masculin 47 45
Sex

Feminin 53 55
18-35 ani 36 22
Regiune Mediu Vârstă

36-55 ani 34 37
56+ ani 30 41
Urban 46 41
Rural 54 59
Nord 28 29
Centru 26 26
Chișinău 25 23
Sud 22 22
Funcționar public/ Bugetar 5 4
Conducător / manager 2 2
Specialist calificat 12 11
Muncitor calificat 17 17
Muncitor necalificat 8 9
Ocupație

Agricultor în gospodărie individuală 3 3


Auto-angajat 2 1
Student 9 3
Concediu parental 5 6
Pensionar 23 31
Neangajat 14 13
NȘ/NR 1 0
Primar sau fără școală primară 2 1
Nivelul de studii

Figura 42 Gimnazial 20 22
Liceal 17 16
45 Secundar profesional 20 20
40 Mediu de specialitate/tehnic 20 22
Superior 21 18
35
NȘ/NR 1 0
30 Celibatar/ă 19 8
Statut marital

25 Căsătorit/ă 60 68
20 Divorțat/ă 5 6
Văduv/ă 11 15
15
În concubinaj 2 1
10 NȘ/NR 2 1
5 Până la 2000 MDL 15 16
sub Venitul lunar al

2001 - 4000 MDL 22 27


gospodăriei

0
4001 - 7000 MDL 18 19
7000 - 12000 MDL 16 14
Peste 12000 MDL 7 5
NȘ/NR 22 19
Da 38 35
gospod. 16 ani
Mașină Copii

Prime Moldova 1 NuJurnal TV 62


NTV Moldova 65
Primul în Moldova
Da 50 50
Nu 47 47
în

71
NȘ/NR 3 3
Segmentul online Potrivit datelor AAPM, numărul total al
utilizatorilor de internet cu vârsta 15+
Piața online din RM este măsurată, dar este de 1,84 mil, dintre care 1,33 mil
nu și monitorizată. Conform unei analize (72%) accesează Internetul zilnic. Rata
AAPM realizate din date colectate de la femeilor care navighează online este mai
XPlane și Gemius Explorer, pieței online mare decât a bărbaților – 53% versus
îi revine 28% din volumul total al pieței de 47% (Figura 43).
publicitate, fiind a doua după TV. Aceasta a
demonstrat o creștere constantă în ultima Tinerii preferă într-o proporție mai mare
decadă, accentuată în ultimii ani, inclusiv (44% din total) accesarea internetului de
în anii pandemici. Astfel, online-ul a cres- pe telefonul mobil, în timp ce persoanele
cut de la 1,2 mil euro în 2012 până la 6,6 mil cu vârsta de peste 51 de ani, utilizează în-
euro în 2021. Din punctul de vedere al con- tr-o măsură mai mică (17% din total) acest
sumului, se observă o creștere graduală în dispozitiv pentru a naviga pe internet102.
ultimii trei ani, de la 79% consum zilnic în Indiferent de modalitatea de accesare a in-
2018 la 85% în 2020. Această creștere s-a ternetului (PC sau mobil), tinerii cu vârste
produs în special din contul consumului cuprinse între 15 și 30 de ani sunt cei mai
săptămânal și lunar, care s-a redus trep- activi utilizatori. Ponderea acestora este de
tat, în timp ce rata celor care nu consumă 41%, în timp ce adulții de la 31 la 50 de ani
online – 4% – a rămas neschimbată. Date- constituie aproximativ 37 la sută din total,
le sunt valabile pentru categoria de vârstă iar categoria de vârstă de peste 51 ani –
18+, urban. aproximativ 22% 103.

Figura 43

102 http://www.bati.md/news/0018.html

103 http://www.bati.md/news/0018.html

72
Aproximativ două treimi dintre uti- Figura 44
lizatorii de internet (68%) accesea-
ză site-urile de știri sau site-urile
locale de pe Facebook104, iar circa
36% dintre utilizatorii de internet
accesează direct site-ul. Aplicațiile
site-urilor sunt utilizate în proporție
de 20% (a se vedea Figura 44).

104 Studiul național de audiență a mass-media https://cji.


md/studiul-national-de-audienta-a-mass-media-2/

Preferințe de consum
Cele mai vizitate portaluri web, conform AAPM105 sunt incluse în tabelul alăturat, seg-
mentate după numărul de pagini per vizitator și timpul petrecut pe site, în minute.

105 AAPM, www.alexa.com

73
Internauții moldoveni utilizează Interne- a accesa rețele sociale (14%). Aproxima-
tul pentru a accesa filme și muzică (37%), tiv 71 la sută dintre aceștia accesează in-
pentru internet banking, a trimite mail- ternetul de pe telefonul mobil (a se vedea
uri și conversații pe chat (14%) și pentru Figura 45).

Figura 45

Dintre informația căutată de internauții pe site-uri primele în top sunt știrile, urmate de
informații privind educația/studiile, sănătate și rețete de bucate106.

Figura 46
30%

25%

Penetration%

20%
Știrile în descreștere de
la 45% dar încă în TOP

15%

10%

5%

27% 21% 16% 16% 13% 12% 11% 10% 10% 9%


0%

Știri Educație Sănătate Bucătărie Muncă Cultură Design Sport Auto Electronice
Surse: Gemius Explorer. Mai 2020 - 2021s; TA : 15+, Urban

106 AAPM, https://rating.gemius.com/md/overview

74
Comerțul electronic tablete și alte gadget-uri (129 mii), cărți,
filme și muzică (127 mii), servicii de turism
Moldovenii navighează pe internet și pen- și rezervări (118 mii), softuri de calculator și
tru cumpărături online, iar printre cate- aplicații (100 mii)107. Datele privind intenția
goriile de bunuri pe care ei intenționează de cumpărare a utilizatorilor de internet,
să le cumpere se numără, în ordinea pre- potrivit Biroului de Audit al Tirajelor, sunt
ferințelor, haine și accesorii (271 mii), lu- prezentate în Figura 47.
cruri utile (183 mii), cosmetice și produse
de frumusețe (177 mii), smartphone-uri,
107 http://www.bati.md/news/0018.html

Figura 47

În top 3 produse pe care internauții din RM Mai mult de jumătate (55%) dintre utiliza-
intenționează să le cumpere online în ur- torii de internet au venituri lunare sub 4 mii
mătoarele 12 luni se regăsesc telefoanele de lei și doar 13% dintre aceștia au spus că
mobile (235 mii), materialele de construc- veniturile lor depășesc 8 mii de lei. Printre
ție sau decorări de locuințe (232 mii) și fur- cei care primesc lunar mai puțin de 4 mii
niturile (218 mii). Totodată, doar 30 de mii de lei, femeile constituie 58 la sută (a se
de utilizatori au indicat că ar intenționa să vedea Figura 49)108.
cumpere online proprietăți imobiliare (a se
vedea Figura 48). 108 http://www.bati.md/news/0018.html

75
Figura 48

Figura 49

76
Segmentul radio redus de la 31% la 17%, iar rata celor care
nu consumă produse radio a ajuns de la
Piața de publicitate Radio are o cotă de 4% 46% la 51%.
din totalul pieței. Bugetele pentru radio au
fost relativ constante în ultima decadă, cu Preferințe de consum
mici fluctuații, constituind 1,4 mil euro în
2021, față de 0,9 mil în 2012. În ultimii trei Datele studiului XPlane din 2021 (valul I)
ani se observă o creștere graduală cu 10% arată că preferințele radioascultătorilor pot
anual a volumului de publicitate la radio varia în funcție de vârstă. Astfel, în rândul
– de la 1,2 mil în 2019 la 1,3 mil în 2020 și copiilor și adolescenților stațiile de radio
la 1,4 mil în 2021. Această stabilitate se da- preferate sunt Radio Zum și Kiss FM. Tine-
torează formatului, care oferă certitudine, rii cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani
prețului stabil al publicității radio, dar și ascultă Hit FM și Kiss FM, iar cei de până
faptului că multe posturi au ajuns și pe In- la 39 de ani preferă Hit FM și Retro FM. Ra-
ternet crescându-și auditoriul. Din punct dio Plai este stația ascultată cel mai des de
de vedere al consumului, în 2021 s-a ob- persoanele adulte cu vârstele între 40 și 49
servat o creștere a acestui indicator la ni- de ani (a se vedea Figurile 50, 51)109.
vel săptămânal de la 13% în 2020 la 24% în
2021. În același timp, consumul zilnic s-a
109 https://xplane.md/radio-masurari-in-moldova-aprilie-mai-2021-2/

Figura 50

77
Distribuția audienței celor mai accesate portaluri după venitul net per gospodărie este
prezentată în tabelul alăturat.

Tabelul 24

78
Figura 51

Aproximativ 46% din respondenții care re- Circa 47% dintre cei intervievați ascultă
prezintă populația urbana din RM cu vârsta radio în automobile, iar în jur de 25 la sută
cuprinsă între 12 și 65 ani afirmă că ascultă – acasă, mai arată studiul XPlane, aceste
radio cu o anume frecvență și 35% spun că date fiind susținute și de studiul național
ascultă radio zilnic. Totodată, studiul care de audiență a mass-media lansat de CJI în
analizează preferințele tehnologice de as- decembrie 2021. La nivel național, aproxi-
cultare a radioului în funcție de categoria mativ jumătate dintre respondenți ascultă
de vârstă constată următoarele: vârstnicii radioul în mașină (47%), iar 36% ascultă
au tendința de a asculta radioul în format radioul acasă. Și mai puțini respondenți
analog, în timp ce tinerii preferă online-ul au confirmat că ascultă radio la telefon sau
și podcast-urile. online (a se vedea Figura 52).

Figura 52

79
Mijloacele prin care respondenții ascultă radioul de obicei - % din respondenții care au
31
ascultat radioul
Cifrele diferăcu
în ofuncție
zi înainte de interviu
de regiunile de nord, centru și sud, precum și în mun. Chișinău.

Figura 53

0 Total,50
N=349 100
0 50
Nord, N=68 100
0 50N=86
Centru, 100
0 50 N=86
Chișinău, 100
0 Sud,50
N=110 100

În mașină 47 35 39 68 46
Acasă 36 41 41 20 42
La telefon 6 9 3 10 4
Online 6 9 11 1 4
Alta 4 7 6 0 5

Cercetarea
Aproximativ mairespondenți
jumătate dintre
rândul respondenților
atestă faptul
dindintre
sudul țării.
căradioul
ascultă mai mult Segmentul presei scrise
în mașină (47%), iar 36% ascultă radioul acasă. Aceeași tendință se atestă în
de jumătate respondenții care au
un automobil în gospodărie pornesc ra- După un declin continuu în ultima decadă,
În regiunea Nord respondenții ascultă radioul în măsură mai mare acasă. În Centru, aproximativ în egală măsură radioul este ascultat
dio
atât acasă cât pe
și înfrecvențele FM/AM.
mașină. Respondenții Aproxima-
din Chișinău ascultă radioulpiața de publicitate
preponderent a presei scrise (ziare și
în mașină (68%).
tiv 9 la sută ascultă radio on-line, de pe reviste) înregistrează o stagnare, bugete-
internet, iar 4% ascultă cărți audio sau le pentru anii 2020 și 2021 constituind 0,6
podcast-uri
11. De obicei, de (un
unde ascultați radioul? perăspuns
telefonul
posibil) conectat la mil euro anual. Aceasta se explică și prin
mașină. faptul că scade continuu tirajul, dar și că
multe ziare au închis edițiile print și au tre-
Studiul CJI denotă că ascultătorii ma- cut pe online. Din perspectiva consumului,
nifestă un interes moderat – 17% – față se remarcă creșterea numărului celor care
de conținuturile difuzate de Radio Noroc declară că nu citesc ziare și reviste – de la
(al treilea post de radio în clasamentul 59% în 2019 la 74% în 2020 și 2021. Numă-
general, cu un rating de 16% ), și 14% rul celor care citesc zilnic presă tipărită s-a
– față de Radio Moldova și Hit FM. Ac- redus de la 5% la 2%, iar al celor care citesc
tiv interesați sunt radioascultătorii față săptămânal a scăzut de la 12% în 2019 la
de ce se dă pe post la Radio Plai (22%) 5% în 2021.
și Radio Noroc (22%), cele două stații
fiind urmate de Radio Moldova (19%). Studiul privind audiența mass media din
Radio Plai și Radio Moldova se situează decembrie 2021110 relevă că 37% dintre citi-
pe primele două poziții în preferințele torii de ziare tipărite au abonament, iar cir-
respondenților care manifestă un inte- ca un sfert dintre cititori cumpără regulat
res specializat pentru un anumit tip de un ziar. Aproximativ jumătate dintre cititorii
conținut mediatic. de ziare tipărite din Nord (47%) și Centru
(48%), o treime din Sud au abonament. În
Profilul consumatorilor pentru primele Chișinău circa 9% dintre cititorii de ziare au
5 posturi din topul preferințelor radioas- abonament (Figura 54).
cultătorilor este prezentat în diagrama
alăturată.
110 Studiul național de audiență a mass-media https://cji.md/stu-
diul-national-de-audienta-a-mass-media-2/

80
Ponderea respondenților care au abonament și a celor care cumpără regulat ziare – în
48
rândul cititorilor de ziare tipărite, %

Figura 54
0% 50%
Total, N=244 100%
0% 50%
Nord, N=69 100%
0% 50%
Centru, N=72 100%
0% 50%N=46
Chișinău, 100%
0% 50%
Sud, N=58 100%

Am abonament 37 63 47 53 48 52 9 91 33 67

Cumpăr regulat (fiecare


26 74 23 77 28 72 29 71 23 77
ediție sau fiecare a doua)

Da Nu

Totodată, circa 20 la sută dintre cititorii de de sud sunt puțini cititori de reviste au
37% dintre cititorii de ziare tipărite au abonament, iar circa un sfert dintre cititori cumpără regulat un ziar.
reviste au abonament și 15% dintre aceș- abonament. Circa 22 la sută dintre cititorii
tia cumpără
Aproximativ jumătate regulat o revistă.
dintre cititorii Ponderi
de ziare tipărite mai
din Nord (47%)de reviste
și Centru dino Chișinău
(48%), cumpără
treime din Sud regulat
au abonament. o circa
În Chișinău
9% dintre cititorii de ziare au abonament.
mari ale celor care au abonament se ates- revistă, în timp ce în zona de sud doar 5 la
Ponderea respondenților care au abonament și a celor care cumpără regulat reviste – în
tă în zona de nord 57
rândul cititorilor de(25%)
reviste, și %în regiunea de sută dintre cititori își permit să le procure (a
centru (38%). În Chișinău și în regiunea se vedea Figura 55).
20. Dvs. aveți abonament sau cumpărați regulat vreun ziar? (un răspuns posibil pe rând)

Figura 55
0% Total,
50% N=127 100%
0% Nord,
50%N=25* 100%
0% Centru,
50% N=40 100%
0% Chișinău,
50%N=34 100%
0% Sud,
50%N=28* 100%

Am abonament 20 78 2 25 75 0 38 57 5 4 94 2 7 93 0

Cumpăr regulat (fiecare


15 82 3 18 78 5 16 80 5 22 76 2 5 95 0
ediție sau fiecare a doua)

Da Nu NȘ/NR

Profilul cititorilor celor mai populare ziare și reviste este descris după cum urmează:
20% dintre cititorii de reviste au abonament și 15% cumpără regulat o revistă. Ponderi mai mari a celor care au abonament se atestă în
Figura
Nord (25%) și în56
Centru (38%). În Chișinău și în Sud puțini cititori de reviste au abonament.
Cititorii de reviste din Chișinău în măsură mai mare cumpără regulat o revistă (22%). În regiunea Sud această pondere e cea mai mică
(5%).
Ziarul de Gardă Makler Moldova Suverană Argumenti i Fakti KP v Moldove

60
*Numărul de respondenți (N) este mai mic de 30, prin urmare datele vor fi interpretate cu atenție.
50
26. Dvs. aveți abonament sau cumpărați regulat vreo revistă? (un răspuns posibil pe rând)

40

30

20

10

81
Segmentul publicității Potrivit experților, reducerea bugetelor a
exterioare dus la creșterea prețurilor la publicitate pe
piață. Astfel, prețul pentru un panou în for-
matul city light a crescut de aproximativ 3
Publicitatea exterioară (OOH) se pozițio- ori (de la 75-120 euro până la 300 euro), iar
nează pe locul trei pe piața de publicitate, pentru un panou publicitar de 3x6 metri a
acoperind 12% din aceasta. Este singura crescut de la 250 euro la 400-450 euro. Re-
care a înregistrat scăderi constante în ul- spectiv, majoritatea clienților de publicitate
tima decadă, bugetele acesteia ajungând s-au retras de pe piață. Piața a fost afec-
de la 5,5 mil de euro în 2012 la 2,4 mil în tată și de restricțiile din pandemie, care
2021. Reducerea a fost pronunțat accentu- au afectat mai multe afaceri111. Experții
ată în ultimii trei ani: 3,9 mil euro în 2019, prognozează o reducere a volumului pieței
3,5 mil în 2020 și 2,4 mil în 2021, ceea ce OOH în următorii ani, estimând că în 2025
constituie 30%. Această diminuare se ex- acesta ar putea ajunge la nivelul din 2005112
plică prin reducerea drastică din ultimii ani (Figura 57).
a construcțiilor, în special în capitală, care
a pierdut în jur de 75% din activele sale de
39 mii de metri pătrați, după demontarea
111 http://logos.press.md/1406_12_1/
construcțiilor în conformitate cu noile re-
112 http://www.aapm.md/uploads/analiza_2020/NEW_._ANALIZA_
guli de plasarea a publicității exterioare. IMPACTULUI_ECONOMIC_AL_TAXEI_PENTRU_PUBLICITATE.pdf

Figura 57

82
În RM, există mai multe tipuri de format LED Display, panouri, afișaje în stațiile de
pentru piața publicității stradale, conform așteptare, logo-uri etc. 60% revin panouri-
informațiilor prezentate de AAPM. lor utilizate ca accesorii pentru activitatea
de bază (ex. indicatoare), firme/boxe lumi-
Diversitatea acestora se întinde de la cu- noase, iar 40% – panouri utilizate pentru
noscutele bilboard-uri, până la iluminat, activități economice de publicitate.

Figura 58

Suprafețele destinate publicității stradale adică de trei pătrimi din totalul acestora.
sunt ocupate în proporție de cel mult 80 la Cel mai puțin, în cursul unui an, suprafe-
sută, potrivit unei analize a AAPM. Aceasta țele pentru publicitatea stradală se vând în
precizează că media de utilizare lunară a lunile februarie și octombrie, în proporție
suprafețelor respective este de 75 la sută, de două treimi (a se vedea Figura 59).

Figura 59
Suprafețe ocupate de publicitatea stradală (lunar)
100%

90%
79,5% 80,0% 79,6% 80,0%
80% 76,2% 77,1% 75,6%
74,3% 73,4% 73,2%
70% 68,2% 67,0%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%
January February March April May June July August September October November December

Rata medie a utilizării publicității stradale – 75,3%

Cele mai mici suprafețe vândute se atestă în februarie și octombrie

Sursa: AAPM

83
PRONOSTICURI ȘI TENDINȚE PENTRU 2022

În context politic, s-ar putea ca în 2022 Dar, subliniau experții, mult va depinde
să înaintăm în anevoioasa cale de edi- de dezvoltarea ulterioară a pandemiei de
ficare a unor politici publice, conforme COVID-19.113
Concepției naționale de dezvoltare a
mass-mediei. Astfel, ar putea fi pusă te- Exodul forței de muncă și penuria de cadre
melia unor acțiunii sistemice care, între- calificate, inclusiv în industria media, vor
prinse pe segmentele prioritare, să asi- persista și în 2022. Deci, instituțiile de pre-
gure o dezvoltare durabilă a domeniului. să vor fi nevoite în continuare să recruteze
Un atare scenariu este condiționat, pe de specialiști și să-i profesionalizeze pe cont
o parte, de stabilitate politică, economică propriu. Va continua să crească numărul
și socială și, pe de altă parte, de depăși- celor care se orientează către conținuturile
rea crizei pandemice. mediatice on-line, chiar dacă televiziunea
va rămâne încă sursă importantă de infor-
Pentru că aproape doi ani de pandemie mare pentru bună parte a populației. În
a epuizat oameni și resurse, sunt puține 2022, cu siguranță, cei mulți, obișnuiți să
premise ca în 2022 să asistăm la o redre- acceseze știri prin intermediul telefonului
sare și o dezvoltare economică fulminan- mobil, vor deveni și mai mulți.
tă. Dacă anul de referință pentru situa-
ția economică va fi luat 2020, și dacă nu Tehnologiile informaționale, dezvoltarea
apar noi crize, indicatorii de dezvoltare cărora nu a putut fi estompată nici de pan-
economică ar putea să arate creștere, demie, ba dimpotrivă, pe unele direcții
dar ea nu va fi una sesizabilă nici pentru a accelerat, va însoți și-n 2022 activita-
agenții economici, nici pentru cetățeni. tea mass-media. Puțin probabil, ca AI să
Problemele sistemice ale economiei nici ajungă în departamentele de știri sau să
nu au început a fi soluționate și, prin ur- devină instrumente cotidiene pentru moni-
mare, putem aștepta îmbunătățiri doar torizarea și verificarea informațiilor, pentru
în timp. analizarea fluxurilor de informații în scopul
identificării subiectelor de top în anumite
Agenția Bloomberg, de exemplu, așteap- intervale ale emisiei, pentru crearea texte-
tă la o redresare susținută a economiei lor și adaptarea acestora la diferite formate
globale, dar care poate fi dată peste cap media etc. Mai realistă pare a fi posibilita-
de mari riscuri, inclusiv tulpina Omicron tea ca managerii de presă, în primul rând,
a COVID-19, tensiunile dintre Rusia și să se familiarizeze, cel puțin, cu experiențe
Ucraina, inflația puternică și o recesiune existente de utilizare a instrumentelor de
economică în China. Iar Fondul Mone- înaltă tehnologie în activitatea curentă a
tar Internațional prognoza pentru anul
2021 o creștere a economiei mondiale
113 https://www.bloomberg.com/features/economic-recovery-best-pho-
de 5,9%, iar pentru anul 2022 – de 4,9%. tos-2021/?srnd=premium-europe

84
mass-mediei. Dacă nu în 2022, atunci în și în 2022. Profesioniștii domeniului, de
anii imediat următori, nu conținuturile, ci rând cu cei din majoritatea domeniilor de
utilizarea tehnologiilor, inclusiv a AI, va activitate umană, au trebuit să se adapteze
face diferența între instituțiile mass-media. la noile modele de comportament dicta-
Conținuturile mediatice, chiar de cea mai te de pandemie. Cu mici excepții (repor-
înaltă calitate, fără tehnologii vor rămâne teri, cameramani etc. „din prima linie”)
„în sertar”. mass-media a practicat „munca hibrid”. Ea
va fi dominantă și în anul 2022, și, probabil,
Tehnologiile nu înseamnă în mod neapărat nu va fi abandonată nici după criza pande-
o lume mai inteligentă și mai sigură. Fap- mică, date fiind avantajele ei (flexibilitatea
tul sugerează, că investițiile pe care le face de a lucra de oriunde și posibilitatea unui
mass-media trebuie să reflecte și preocu- echilibru relativ între muncă și familie).
parea corespunzătoare pentru securitatea
și siguranța tehnologiilor. Anul 2021, posi- Nu cunoaștem multe despre consecințele
bil, nu a fost suficient pentru toate instituți- pandemiei, dar ceea ce știm, e că acestea
ile mass-media ca să-și ajusteze în deplină sunt/vor fi de durată. Faptul sugerează, că
măsură schemele tehnice și tehnologice managerii de presă, posibil să-și schimbe
pentru a asigura o funcționare ritmică la prioritățile. Efortul de a asigura eficiență
distanță a redacțiilor. Dacă-i așa, activitatea redacției va fi înlocuit, probabil, cu efortul
aceasta va continua și, dacă pandemia se de a-i conferi reziliență în fața schimbărilor
va retrage, fiecare redacție urmează să de- de orice fel. Sănătatea angajaților devine
cidă cum va funcționa în continuare. crucială chiar și acolo unde angajatorii an-
terior o neglijau. Alți angajați calificați piața
Și în anul 2022 vor reuși mai mult acele in- de muncă, pur și simplu, nu oferă.
stituții mass-media care au însușit până
la capăt o lecție adusă în actualitate strin- În 2022 vor continua să fie căutate solu-
gentă de pandemie: sustenabilitatea nu ții acceptabile de monitorizare și supra-
mai poate fi considerată o tendință sau o veghere a forței de muncă la distanță.
dorință. Ea trebuie încorporată în orice Delicatețea problemei constă în faptul
face instituția – de la eficiența energetică că instrumentele existente (de exemplu,
și consumabilele utilizate (și reutilizate), platforme precum Aware care permit
cu impact asupra mediului, și până la be- monitorizarea comportamentului prin
neficiile economice, dar și implicațiile etice e-mail), considerate deosebit de utile
ale noilor tehnologii. Doar o abordare ce de către angajatori, să fie recunoscute și
țintește durabilitatea asigură afacerii re- agreate și de angajați.
zistență la criza care n-a trecut și la crizele
care se anunță. Pe piața mass-media, în 2022, puțin pro-
babil să intervină schimbări structurale
În ultimii doi ani viața profesională trece de esență. Anumite metamorfoze, pozitive
prin schimbări majore determinate, bineîn- sau negative, sunt așteptate, totuși, pe seg-
țeles, de preocuparea pentru munca în si- mentul televiziunii digitale terestre și pe cel
guranță. Pandemia va rămâne o constantă al presei on-line. Cu siguranță, lupta pentru

85
audiență va stimula volatilizarea grani- rămâne puternic influențat de holdingurile
țelor dintre tipurile mass-media, proces afiliate politic.
care permite aceleiași instituții de presă
să utilizeze procedeul ”trei în una” – plat- Presa scrisă, în virtutea creșterii prețului
formă ce oferă produse mediatice în format la hârtia de ziar și, eventual, la distribuția
text, audio și video. ”Cucerirea” audienței publicațiilor periodice, s-ar putea să fie ne-
va depinde de abilitățile fiecărei instituții voită să-și reducă tirajul și să-și continue
în parte de a ajunge la beneficiarii ofertei fortificarea variantei on-line. Unele publi-
media. Iar beneficiarii, după cum arată stu- cații posibil să renunțe chiar la varianta
diile la care ne-am referit, au profil, adresă print, dar, fără îndoială, presă scrisă va fi
și obișnuințe de consum mass-media bine și în 2022.
conturate. S-ar putea ca opțiunea de a-l că-
uta și a-l găsi pe consumatorul de media la Piața publicității, cu certitudine, se va con-
telefonul mobil să devină prioritară. frunta cu rata galopantă a inflației, pronos-
ticată pentru primele trimestre ale lui 2022
În peisajul competițional, luând în calcul și, drept consecință, cu reducerea cererii
și tendințele generale, bătălia cea mare va de consum. Diminuarea cererii de con-
continua între televiziune și on-line. Și, cel sum, pe care se bazează economia autoh-
mai probabil, televiziunea își va adjudeca tonă, i-ar putea determina pe furnizorii de
și-n 2022 întâietatea în preferințele de con- publicitate comercială fie să-și restrângă
sum și, corespunzător, în cifra de afaceri. bugetele, fie să-și reorienteze politicile de
Nu se întrevăd premise de modificări ma- difuzare a publicității, inclusiv prin inter-
jore în lista televiziunilor de top, dar s-ar mediul mass-mediei. Urmează de văzut ce
putea ca în 2022 să fim martori ai unei comportament vor adopta aceștia, dar, în
competiții crescânde între televiziunile general, pentru piața de publicitate rămâ-
de știri. Oricum, peisajul competițional va ne puțin loc de scenarii optimiste.

86
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Str. Sciusev 53, Chișinău, MD-2012


Tel.: (022) 234 236, 213 652
Web – www.cji.md, www.media-azi.md, www. mediacritica.md,
www. moldova-azi.md, www.scoaladejurnalism.md

Chișinău, 2022