fe CULTURA MUZICALA A UMANISMULUI GERMAN IN EPOCA RENASTERIL I Cu toate cA unii savanfi germani incearca sii situeze inceputul R. nasterii germane in secolul XIV, pe vremea imparatului Carol IV curfii sale din Praga, totusi in realitate indicii sigure ale form Renasterii in Germania au apirat mult mai tirziu. In aceasta privinté este semnificativ faptul cai in a doua jumatate a secolului XV Enea Silvio Piccolomini, considerat un umanist de seama de catre scriitorii germani, fi indemna in mod inutil pe principii $i nobilii mani si se ocupe de $tiinfele umaniste. Abia in a doua jumitate a secolului XV incep sa se traduca in german lucrarile lui Petrarea, Boccaccio (Decameronul) si Poggio Braccio- lini, cérora le urmeaz& traducerile in limba germana din istoricii, filo: si poetii latini, Se infiinfeazA societati stiintifice si cercuri umaniste ; nistii germani intreprind cAl&torii in Italia ; se introduc studii umanis’ universitafile germane, al c4ror numér sporeste continuu de-a lungul seco- lelor XV si XVI. Apar gi lucrari ale umanistilor germani, redactate in spi- ritul modelelor antice; tiparul se raspindeste rapid. Punctul culminant in dezvoltarea culturii Renasterii germane e: a culturii mba reprezentat prin Scrisorile oamenilor obscuri, lucrare in doud parti. a: ruté in anii 1515—1517, produs remarcabil al literaturii filozofico-sa’ a Renasterii. Umanistul german progresist Ulrich von Hutten se simte acum dreptatit si declare: ,S-a sfirsit cu barbaria; pind acum, stiinta a fos prea putin prefuita [in Germania] ; acum insi... intelectul nostru se dez- volta 20, Gi totusi, apasarea reactiunii feudale si catolice se fAcea puternic sim- fit’ in Germania. Primii traducdtori de literatura antic’ (de exemplu, Niklas von Wiel) se straduiesc si adapteze intru totul limba german la sintaxa latina. Multe lucriri clasice a trebuit si-si astepte rindul vreme indelungata, pind au irice 19Odiseoa a fost Wlmscita pony, Ve fost traduse in limba germand. Astfel, Odiseua fo , Ate rermani worl, ae " Hina SS eee continu sit serie in linha tay, ajoritatca ummniglilor germ en niece In agi menlifien ‘ i de-a Jungul intregului secol XVI ¥ Fite da-aiimedltie nniens anticé numele de familie german, dupii moda ac mi Ulrich von Hutten a preferat sit serie in timba una Prone pind ty sfirgitul viefii, hotarindu-se abia in ullimii s4i ani sa foloseaseg rmana. 7 se a moda a scricrii in limba lating lea facut pe Theobald Hoops, si puna ined in anul 1601 problema ,,de ce nu ar elabora gery pria lor limba anumite forme gi reguli, pentru ca arta ve si ajunga prefuitd de barbati si de femei". ; »Toti poetii savanti, ca Ovidiu gi Virgiliu, citrora le acordiim o ariy inalta pretuire, au cintat in limba patriei lor, pe cind germanii, din con: nu-si precupetesc eforturile pentru a studia limbile straine gi, dis pretuind-r, pe a lor proprie, nu vor in ruptul capului si creada ¢4 in germana serie la fel de bine, de elegant si de fin ca in italiana si franceza... 4, Este prea bine cunoscut faptul cA poporul german a creat in secoly XVI excelente opere literare gi artistice umaniste, de un inalt nivel, Dar si in aceastA perioada de inalta inflorire a Renasterii germane oamenii de cultura din aceasta tard nu au fost in stare ajunga pina la méarefia si multilateralitatea acelor p»titani“ ai Renasterii, despre care vor- beste F. Engels. Umanismul german a avut mai ales un caracter erudit si s-a dezvoltat in primul rind in cercul ingust al intelectualit&tii inaintate si al magnatilor laici gi clericali, care isi asumau un rol de mecenati. ,,In centrul interesulu: umanistilor germani se afl cdutarile filozofice si studiul clasicilor greci 3: latini... Umanistii germani, spre deosebire de cei italieni, se ocupa cu rivna de problemele teologice“ 27 si scriu in limba latina, Neinteligivila pentru Popor, ,,pentru a nu provoca o razmerifa, pentru a nu oferi ocazia unei rascoale“, dupa cum recunoaste invafatul progresist Ulrich von Hutten in lucrarea sa Epistold cditre toate piturile sociale, Abia atunci cind AML In pp ficatied gor, indeamna pe aristocratii si ordsenii germani sa ‘a Romei papale, Hutten, adopta limba germana. m 8 imba latina, care nu era pe intelesul tuturor, — ins& acum adresez patriei $i Poporului german, in propria s ie nul de a se razbuna pe asupritorii . man, oa aes in Perioada dezvoltarii maxime a umani tradictie twemett ost caracterizata prin ambiguitate, prin acea com buni dintre ees els, care-i fAcea chiar si pe cei mal 5 i i posit © 2 Simpatiile lor intre nobilime si {3 Astfel, . 7 in Celtes, Seth Kalwitz Ph umanistut Serman Conrad Pickel si-a schimbat numele \eoreticiens Uvisius, “‘Treybenroif in Tivtonias (acest! dot B* 20 Sm tmuzieali gi compovitori),I Toate cele expuse mai sus in legitued cu umanismut german aaa reflectat intoemai si tn cultvea muzicald a Germaniei din secolele XV--XVI Se remare’ 0 intirziere gio mai micd amploare in desvottarea poli foniei germane, In comparatie cu scoala polifonica, mai de timpurincrista lizat& si mai evoluata, a Franei gi mar ates, cu aceoa a PArilor deo Insa, bineinfeles, si in Germania a fost a fel de vin gi de activ ea gi in alte tari cintecul popular — sursd inepuivabila a muricii progresiste In domeniul polifoniei, cultura muvicali germans perioada Renastevii cu o mare intirviere. Acest fapt nimitate de muzicologi germani ca Leichtentritt, Peter Wagner, Kinkeldey Johannes Wolf, Heinrich Besseler gi alli ciliva. Abia spre sfirsitul secolului XVI se ponte vorbi despre o tnflorire considerabila a polifoniei Renasterii in Germania. Capelele corale ale cur{ii si catedvalelor si diferite asociatii ale ari- senilor devin in epoca Renasterii focare ale muvicii profesionale germane Multi compozitori au avut ca profesori muzicieni neerlandesi. Se remared printr-o deosebita strdlucire capela de curte a imparatului Maximilian [, pe care Marx 1-a numit cu ironie romantic si cavaleresc” si care, .suferind insuccese la tot pasul", cituta si se consoleze micar prin fastul exterior al curfii sale ; Maximilian, care a c&patat porecla de cel din urma cavaler de pe tronul Germaniei*, incerea in van sa reinvie miretia trecutd a acestui tron. El iubea muzica si pictura (comenzile lui erau adesea executate de vestitul pictor german Diirer) si s-a inconjurat de compozitori de seam ca Heinrich Isaac si cel mai mare polifonist german din secolul XVI — Lud~ wig Senfl. Principalele centre ale culturii muzicale si ale studiilor umaniste erau ofasele pe care le-am mai mentionat : Niirnberg, Strassburg, fn care a vau ,cercuri literare“ (Sodalitas literaria), precum si orasele Freiburg si Heidelberg. Merit o mentiune specialé Augsburg, care, la hotarul dintre secolele XV si XVI, era unul dintre cele mai importante oraye ale imperiu= lui din punct de vedere economic gi politic, fiind totodat’ centrul cuttural al Germaniei sudice si resedinta unui grup de umanisti germani, in feunte cu Konrad Peitinger. In anul 1495, la Augsburg a fost infiintatd o capela regal, care executa, cu concursul lui Senfl, lucrari de Obreeht, Josquin, Pierre de la Rue, Mouton, Isaac si de alti polifonisti importanti. La inceput, multi compozitori germani au luat lectii de la neerlan- dezi : intre acestia din urma, il vom mentiona pe Heinrich Isaac, care s-a stabilit In anul 1495 la Innsbruck in Tirol si a activat aici pind la moaviea Sa, survenita in anul 1517. El a fost precursorul direct al mavelui potifonist neerlandez Orlando Lasso, care a lucrat si el in Germania. Fiind un remareabil maestru in domeniul polifoniei, Isaac si-a insuyit cu finefe trasiturile caracteristice ale cintecului popular german sia creat, printre alte lucrari ale sale, cunoscutul cintee Innsbruck, trebuie si te pa rasesc (Innsbruck, ich muss dich lassen). Acest cintee s-a pasirat pind in dervoltat in e semnatat in una 21in calitate de contrafactura in muzica Protestanty ailele noattrspuie vit te pariisesc” (O Welt, ich muss dich lassen) * text Or jume, ° : ep: e . Fd re ruck, feb muse fr ta ity | truck, te muss cJoruck, ch muss dich = das = | son == i bruck, Ich muss dich las : seas ee fromde land da [hin, Meta | trend ist mir Eft 22