MUZICA IN TEATRU. »MASTILE* ENGLEZE I Data fiind importarta teatruluj in e fiind inflorirea multor genuri teatrale j jele XVI si XVI, s-ar pu dezvoltare si teatrul mu Intr-adevar, in Anglia — ca si in alte {ari europene — au existat inca din timpuri vechi premise pentru dezvoltarea teatrului muzical. Erau raspindite in intreaga {ara, in masele Populare, tot felul de spectacole si »Jocuri“ populare improvizate ; de asemenea, aveau loc numeroase repre- zentafii dramatice religioase. Pe de altd parte, si la curte, precum gi in cercurile clericale, se organizau sistematic spectacole teatrale. In reprezentatiile dramatice erau adesea incluse cintece, coruri, dansuri. poca, Renasterii si, mai ales, data in Anglia la hotarul dintre seco- a Presupune ca in aceasta fara a luat © mare S-au pastrat informatii din care reiese ci muzica insotea si vechile miracole (Miracle Plays), la care luau parte menestreli si se cinta la dife- tite instrumente (corni, flaute). In prologul la miracolul Childermans Day, jucat in anul 1612, me- restrelii sint indemnati ,,s4 cinte cu zel“, iar la sfirsitul miracolului, ,s4 danseze“ 110, De asemenea, exista de multa vreme obiceiul de a introduce antracte si termezzo-uri) muzicale in tragicomediile semiclasice, care erau jucate * catre elevii capelei regale *. . Intr-una din primele comedii de acest fel (1551), un ee aaa Muzicantilor, rugindu-i sA distreze publicul in timpul al (an, Sarg le dateazi de pe pre lor adulti a fost luat de copii ; acest obser yilor adul fei Elisabetei, astfel incit cop’ i la capela regalé 1 (Children of St- Paul) $1 ia Co adevarate * Prima mentiune in legdtur& cu_aceste tere VT Cu tmpul, locul’inverpre 231Cambyse" (King Cambysoy ay, are ACL AT Piesei Jocagry PX), ella dite ni neddia «Ree iF banehet run ¢ " ut sor 10 riod 18 tio Tn printe ov in prima rss) se fern day mu oral cere CA procesiny Marston al Mette. ita finite, care eh y muicd Nisha (1606), in keENA in care metophonisbel, trebuia si se nna! ma seen din actul al pata 4 sopr © mare atentic ston din de smpaaniat) aemepejuioasa”. 1 | eon i pul nemsnfteti Taye gi Tr aceeast MeN Te ncazd autorul — 0 viol dupa cum 1 it earacterul muzicii exec , amanunfit caracte ecutate in ant seston Indien amAnut orga tebuia sii cinte tare, on ae ee full music); dupa actul al doilee cinta i 1 mus rauing oud ual al treilea urma me vee Goce cu acompaniament de org’ eS Saaseealte spectacole dramatice erau folosite viori, flaute 1 ob, : ; i i ri ie tip Muzica define un rol important in pastorala dramatica Dam jas de Richard Edwards, profesor al ,,copiilor capele, rewazamn 2 nati in anul 1665 *. ~ In aceasta lucrare intilnim numeroase remarci ale autoruly; reiese c& actorii trebuia si stie sé cinte din gura si la inst melody woritate (pl zicale, Astfel, intr-un loc citim: ,,Aici Pythias cinta, acompaniat I gal“ **"; dup’ ce Fythias era aruncat la inchisoare,’ regalch: treba" Ginte un mars funebru. Dup& cum arataé Romain Rolland, Damon »;°5% thias este aproape ,o dram& muzicald autenticg« + actorii cinta A Py scompaniafi la instrumente ; se intilnese coruri, terfete, iar finaul ort fine un imn de slava 118, Muzica pentru Damon si Pythias este scrisA in cea mai mare Parte Pentru ,,voci de soprano“ (treble voices), acompaniate de trej P » Sopré 1 7 rei sau patry viole. Este semnificativ faptul c& Edwards foloseste muzica in scenele, ee mt eatetice Procedeul sau favorit fiind introducerea muzicii in seenele > Moarte, in care ae a “ erau repetate de nenumiarate z oced amatic i-a dat ocazia lui — care Privea lucrurile in chip realist — S& ironiz jesa Semespeate ia, I citeva deceni; dupa rer, eze piesa Damon gi Pythias, la . E , focmai Pentru felul artificial in care ctiunii scenice, Edwards 3 la baza acestui frag- riping grief (,,Cind durerea cu Heyyy 7 introduce 17 os . — ad 17 eintece in piesa sa ,Rapirea Lueretiei* (The ‘ds dirij fe PE ary cane e*Ptia um CAPCICH regate si dramaturg de curte al Elis ogg ate HUME 6 doa EMporan nuns pentru urechi princiar’ ™ eat rele de neam Mare cunosteau pe dinafara” sua- Instr, “ment ey ana: aneij ; Metalice, Stramogs al armoniului.where «ri ping i they SS awound, and dol. ful domps thé mind op. Bine in{eles, in piesele lui Shakespeare si ale contemporanilor aces- tuia, muzica este folosita in cele mai diferite ocazii (despre aceasta va fi yorba detaliat mai departe). Se cunosc numele unor compozitori de seam& din acea vreme, care au scris muzica pentru spectacolele dramatice. Astfel, Byrd a compus in anul 1573 un cintec pe trei voci pentru piesa Richard III scrisa in limba latin’ de citre Thomas Legge — unul dintre creatorii dramei engleze ; aceasta pies a fost jucata la colegiul St. John din Cambridge. Executarea muzicii care insofea spectacolele dramatice era incre- dintaté unor artisti calificati. In anul 1575 a luat parte la o reprezentatie dramatic’. muzicantul regal John Johnson, virtuoz al léutei; in anul 1591, la Elvetham a avut loc un caz similar‘. In antracte, muzicii i se conferea un rol deosebit de important Adesea, antractul era ocupat de o pantomima cu acompaniament muzical, al cdrei subiect nu avea nici o leg&tura cu acela al spectacolului dramatic Cuvintului ,,act i se conferea chiar un infeles special, pentru a desemna muzica executaté in timpul antractului, In ultima instan{a, in antracte a ajuns s& fie nelipsit& muzica, uneori insofiti de pantomimd Sat dansurt sicuprinzind un intermezzo comic (aparitia unui clown $.a.) " sau un °° Muzica din antract oferea posibilitatea unei destinderi si inviorarl a ate! Nici spectatorilor, in timpul schimbarii decorurilor $1 a recusitel este ._Astfel, rolul muzicii in teatru era important. Cu toate Pa fe ‘Rcontestabil faptul formarii relativ tirzii_a operet ened, eu Talia omparatie cu alte {ari europene inaintate — in PPM TC. muzica Tara care la dat pe marele dramaturg Shakespeat®, FO he i forma 9 8 peste tot practicaté pe scard larga in viata de {01 7, ajuns abia in € component nelipsitd a oricarui spectacol drama at nuzical-t a : m 4 doua jumatate a cectialai MVIT s& creeze opera C4 BET Didone st Ena’ Statator. Dupa ce a dat o capodopert auton Te @ Tuerare musicale @ de Pj i Fodus ulterior tea’ de Purcell — Anglia nu a pro . “tala important, 8 in lia a creat in domeniul teat Ste adevarat ci in perioada Renaster, Anglia %-numitele »Mast (Wai muzieal "un gen’ deosebit de Original evtant (mal sles ‘Wues). In aceasta art, muzica juca UP 233= deat si pe primul loc se situay « gerise mai tirziu), in ID pendion srea ; lang ° uw a . miasti, tex! Il astile” engleze isi trag originea din genurile arte; » Mas vagoste a poporului pentru s ind vechea dragos ansplantat la euy4 flecti jor, acest gen a fost transplantat la curt Insa, ulterior, af cdpitind cu totul alt intel prefaceri fundamen tenigtice ale estelicii Renaster ifestarile eer mane Obiectivul principal al ,Mastilor“ de curte nu era ramaticare 7 i stralucit divertisment feeric $i comic, alecl"@ % fiunii, ci crearea unui stra a ial d Mic, aledtyis tr-o succesiune de scene si numere — in special dansuri. fin. ° Parfile componente ale ,,Mastilor“ engleze erau variate; dans Gialoguri dramatice, episoade lirice, intermezzo-uri comice, bufonade. zicd vocala (solisticd si corala) si instrumentala*. ue Principala orientare a imaginilor era crearea unui Spectacol-diversi,, ment. Tensiunea dramatica, »plenitudinea Viefii gi a miscarii* (cajjx: tire. levate cu perspicacitate de Engels in creatia lui Shakespeare) ipso’ » Masti“, intrucit parfile componente ale acestor spectacole nu puteas ‘2 ctui un intreg artistic. . ; ; »Mastile“ engleze aveau de obicei un subiect alegoric sau mitologic- in ele se imbinau, dup’ cum am ardtat mai sus, poezia, muzica vocal: 4 instrumentald, actiunea scenica, dansurile, un sistem complex de maginj teatrale, costumele si decorurile somptuoase. § »Mastile* erau reprezentate la curte sau rang inalt, cu ocazia unor festivititi solemne ; i si reprezentanfi ai aristocratici. casele persoanelor de ele apareau pe sceni I Am arétat c4 reprezentatiile cu costume si dansuri, de tipul ,,Mésti- jor’. {si au originea in strivechiul obicei al costumarii (mumming, disguis ing) **, cu ocazia unor anumite sirbatori din calendarul pagin (zilele sols- ——__ { Coaulori ai ,Mastilor* in perioada infloririt aces : itectul masinistu, Tuzieanhi, actorii, Concert 2 pysloririt ceca cee i al coumentele vechi’ se intilnese termeni speciali, caracterizind acest obice fr 4 Paturile cele mai diferite ale societalii ene §i intelegindu-se intre ele nimal a Personajele apar mascate, pastrind th tuna sau = anai (eens Pentru a nu fi recunoscute "3 82 far a doua, a @oamnelor), toll participacs nt qj Gous, »abazilil® (prima, a BAP ‘afi. d Participantii la disguising find costumati, iat or. . re de dis i i ee prin aceea ed parti if 2uising, primele Masti“ cterizate nu Bur fau un dans, fa one Damtit erau travestith si fnaeeatt Gigi prin faptal 8 el gees , era ine ore, nii dintre spectatori. Cele dintii 5 area turer’ $i dansau, tara neg Medeste gi de primitive’ Personajele costumate ap" fetta Masta ge includ teense! Ae decoruri, Insi, cu trecerea timpulul, in crate Ta xv, U*EL culminany develo fase epee compen ins 1 oa ui gen teatral es 234| ge ind). Marea raspindire 7, jult! 94 gura lui Robin Hood wei" timpy 41 (anul 1240) la catedrath ain qo Jt interzis sa in » Feprezentarea yr siriel eta interdictie a ramas liter, ch aCe ai, al cror personaj ¢ rile are, incit poporul le celebra ny muy ePtral lunii iunie ; in tot acest timp si era reprezentata, ca gi pi n Bee ale predicatorilor puritanj« or” nos Nu este de mirare faptul ci multe i a ,impotriva persoanclor care nd eraciun” 125, , in ‘ nm we Un contemporan povesteste c& in oj . yoia in ruptul capului s-si incetez, jocurite st dag tuminie dali in citirea bibliei trebuia si-si intreruns (2° sau un actor oarecare isi termina reprezentntia navala in biserici aga deghizati cum erau, purtind on felul si cu zurgalai legati de picioare si, imediar qos nilor, se intorceau la petrecerea Jor“ 1% pas Diferite versuri pe teme la ordinea ailei, care <- ailele noastre, vorbesc despre raspindirea dansuriles sa\y e Prima descriere a unei mascarade de curte dateaza din o cavalcadé la care participau 130 de Persoane pur: colore, galopa in sunetele zgomotoase ale trompetelor, ¢ telor, si in lumina faciiilor. In fruntea cavalcadei se asa is mascafi "8. Pe timpul lui Henric VIII, serbarile cu masti au: ploare deosebita. Este demna de atentie o insemnare a cronicarului Hall, ca: neaz& ca, in anul 1512 (dup& Dent — in 1513) ™, la Greenw prezentaté o ,,Masca“ (maske) dupA moda italiana (After ¢ Italie). Cronicarul arat& ci asa ceva nu se mai pomenise in An acestei comunicari, ignorind mascaradele cu muzica, ce e glia din vremuri vechi, socotea necesar — dupa moda curjii — sa pun orice inovatie pe seama unui imprumut din alte tari. Inca in aceasta prima ,Masca“ englezi, se re avea s4 se transforme in obicei caracteristic pent acestui gen: ,alaturi de dansurile executate numai de y ~Masci figurau alte dansuri, la care erau invitate doamne “>: Spectatorilor“, Cu alte cuvinte, ,,Masca engleza* din fe eS on ‘ntermediar intre genurile profesionale si a es Ann : . i in arta altor tari Acest gen, care isi are echivalentul si in era \ n Ang voltare exceptional de intensa si de indelungata 1 NVI sia i ates Punctul culminant in prima treime @ pera Jones. M niiei unor mari artisti, ca Ben Jonson $i rapuse ale 300 deg nuical-teatral favorit al paturilor sup @ lungul unui intreg secol. =? st . = ford, el cunos' ~Dupa ce si-a incheiat studiile la Ox! i Piimba gi de a dansa gi se pricepea A execute cu Wile y, Robin i Interdict alergau mascq: