VI. INTRODUCERE IN STUDIUL FRAZEOLOGIEI de THEODOR HRISTEA CONSIDERATIL PRIVITOARE LA IMPORTANTA FRAZEOLOGIEL cal" propriu-ris, cel ,f{razeologic" ne permite mai mult decit orice s& clasim 2: stn Tat de ee spine ma a, el ate aff eo ini a numeronss rast” (eum es nelodoeni, » nest) este, sess Tames ini ce mart tou de expresbitae. Cocete speciale (ave im Fal lo dei exttont) at pute indice imal clar ce masarh Fe Sal capreie al IAT neatze Se expel prin matea Weis de Bein haaecete ii za el ra, Ve ‘a, in mod. 4 P azeologice Mai departe se va vedea ci printre aga-zisele wnithti frazcol nu inclidem tiumai locutiuni sl expres, el sf unitati sintagmatice ea: acfd elgiidric, carkonat de calcite, ciocan pneumatic, ecuajie diferentiaid, pares intestinald, Perioada cg Bare Wish te ee etn a att, Le Leeda hide CO gaa LMbminet somueh teats fae ES fa ae incubatie, caelt artificial, trunchi de con, limba comand gi pe care le uz curent, na zoster $i altele, are an pitruns ta im inserate cliar In dictionarele romanesti si straine de 5. Dupi opinia noastri, cercetarva atenti a frazcologiel de care se ser- veste pre sa (in sensul cel mai larg al cuvintului) ne poate ajuta si infelegem mai bine stilul publicistic si variantele atit de eontroversate ale acestuia, Precum se stie, insisi existenta acestui stil a fost pusi, uncori, sub semnul intrebasi, iar, alteori, a fost contestata in termeni aproape categorici, desi nceputurile presei romanesti dateazi inca din prima jumstate a seco. Jului treeat! In continuare, citam numai citeva frazcologisme eare se folosese prin excelenga in presi si care alituri de multe altele pot constitui un angus nent in sprijinul ideti ci exist totusi un stil publicistie: agenfie de presd, atasat de pres, corespondent de presit, conferinfd de presd, conferinfa la nivel Snalt, campanie eloctoralé, eriziguvcrnamentald, tnsircinal ew afaceri ad-ine terim, loviturd de stat, ministru plenipotentiar, pact de neagresinne, purtdtor do cuvint, runda de concorbiri, scrisori de acreditare, sontaj de opin, tele de presi, rimis special, tur de orizont si tur de scratin, fer subdeswllalad fn curs de desvoltare, vot consultativ $i vot delibrati grand fare i, cond denuclearizatié ete Citeva dintre unitijite feazeologice pe care Ie aver in vedere se tatiebuinfeark aproape exclusiv in variauta radio fonicd a stilulut publicistic (de exemplos Duletin de stiri, buletin meteorologic, buetin meteoric din limbajul politico siderat siel tot o re: Ta aga-sisa variant 7, revista preseiote.). Altele provin ecologic, care, cu uncle rezerve, at putea fi cone izare concrctii a stilului publicistic in general (gresit redus, ucort, szotlreasci) 6. Este in afard de orice discutie c4, studiind unitatile frazcologice din toate punctele de vedere (inclusiv al originii lor) putem si aducem s vicii reale atit etimologici, cit silexicografiei, lucru pe care Lam demonstrat mai pe Jarg cu alte ocazii. Aici menfionim doar ci o sintag- mi stabil’, cum este, spre exemplu, carte postald, nu trebuie considerati 0 creatic a limbii noastre din subst. carte + adj. postal, ci un imprumut din fre carte postale (devenit, in romineste, cart postal). Numa carla s-a confundat cu vechiul cuvint roménese earte,tot asa cum in noastre jantd (< fre. jante) se confunda aproape sistematic cu mai vechial geantd (de provenienta turceasca) spunindu-se a riimine pe geantd, in loo a a rimine pe janta. Nici confuzia care s-a produs in cazul lai carte postatd si nici originea franfuzeasci a intregii sintagme nu reculta din dictionarcle roma- nesti, pentru ca acestea sint preocupate sa stabi humai originea cuvinte- lor, nu sia combinatiilor stabile de cuvinte (echivalente reale ori numai poten. fiale ale celor dintfi). $i totusi, intr-un mare numar de cazuri, este absolut Recesar si clarificim, mai inti, originea intregii unitii frazeologice pentra 2 oferi o indicatie etimologici completa sau pentru a ssi cind stabilim originea fieciruia dintre clementele constituente ale grupului frazcologic. Gitim gi aici un singur excmplu, si anume unitatea sintagmatics medic eurant. Daca lexicografii nostri ar fi stiut de existenta ital. medico curante, atunel mi ar mai fi interpretat adj. curant ca 0 formatie romaneasca de la verbul (rar $iSnvechit) a cura sau ca un fmprumut din limba latin (vedi, de pild’, DLRM, DEX si MDE, sv.). $i mai putin inspirati, autorii Dieffonarulu’ de neologésme (editia 2 T1-a} p. 201) au dedus acelasi cuvint din fre. courant (care are cu totul alte sensuri), dupa ce in editia inti il explicasera tot prin franceza, si anume printr-un inexistent curant / Tntrucit este exclus imprumutul din alte limbi (inclusiv din franceza, unde se foloseste numai sintagma médecin trai ant ), nu ne ramine decit s8 admitem originea italiana a cuvintulii in discutic. In sprijinul nofi ctimologii (pe care am propus-o, mai intii, in ROM. LT nr. 2 din 1977, p. 8) invocim faptul c& adj. curant se intrebuinjeaza exclusiv in combinatia lexical constant medic curant. Asedar stabilind originea accs- tei unitati frazeologice, stabilim, implicit, i etimalogia celui de al doilea ter men care intra in componenta ei. In favoatea noii solufii etimologice (accep- tate, ulterior, si in DNg, p. 293) pledeaza, de asemenea, existenfa multor ter- meni medicali de provenienfa italiana si indeosebi a unui frazeologism fnrudit cu medic eurant. E vorba de medic primar, care vine tot din italian’ (medico primario), pentra cd in francez3 se spune médecin en chef. Si mai evident’ devine importanta frazcologiei pentru rezolvarea co- recta si completi a unor etimologii atunci cind avem in vedere intregi fam i= lii frazeologice, Referindu-ne si de data accasta tot la un singur exempla, vom spune ci substantivul fesut, de pild’, n-ar trebui explicat prin tr-o simpli trimitere sau referire la verbul a fese, deci asa cum se procedeazi in mai toate dictionarele limbii romane. Chiar din DEX reculti ci fesut nu fnseamna numai ,faptul de a tes" sau. esitura", ci i,ansamblul de celule ani- male sau vegetale avind acecasi structura si aceleasi funcfii intr-un organism" (vezi p. 986, col. 1). Acest sens neologic se explic’ prin fre. tissw, care intra in structura a numeroase unititi frazeologice, calehiate, partial, in limba ro- And. Astfel, jsut nervos traduce fre. Hissu nerveuz, fesut osos reproduce struc- tura fre. fissu osseux, fesul cartilaginos se explick ‘ot prin francez’ (tissi car- tilaginewx) $i exemplele ar putea fi usor inmulfite ajungindu-se, numai in cazul de fafa, la aproape 20 de ,membri* ai aceleiagi familii frazcologice, (Pentru alte e xemple, vezi ROBERT gi LEXIS sv. tissu, precum si DLR, vol. 1Y, p. 753 sau LL nr. 1/1984, p. 10—11). Din eft ne dim seama, in diverse domenii ale stiinfet, ale tebnicii si ale culturii propriu-zise (privite sub toate aspectele ei), unitafile frazeologice de provenienfa franceza si de alte origini sint, fara nici o exagerare, de ordinul miilor. Este de la sine fnfeles c&, in mod deosebit, pe noi nu ne intereseaza decit cele care sint folosite siin limba comuna sau care sint inregistrate in dicfionarele obignuite, Chiar limitind discutia Ja acestea din urma, numarul lor este inca impresionant de mare, dar din nici © lucrare lexicograficd. romAneasca nu rezult’ acest Jucru cu claritate. Tata de ce am pledat, cindva, pentru alcdtuirea unui dicfionar care si fie, in acelasi timp, frazeologic sietimologic. Intrun astfel de dictionar, ar urma si fie Inregistrate’ toate frazcologismele mai cunoscute ale limbii 1 impreund cu originea sau ctimologia lor (care poate fi interna ori ex tern’). Pentru aceasta problema, vezi mai pe larg Theodor Hristea, Prazeologie #4 etimologie, In ROM, LIT., ne. 2 din 13 ian, 1977, p. 8. Ca fdeea alcdtuiril unui dicio- nar {raxeolo glo @ etimolo gio (ggjmcl de acest gen in itoria Lexicogratici ie romAnesti sia celei generale) s-a declarat in tntregime de acord si acad. AL. Graur Sntr-un articol intitulat Frazcologi si publicat tot in ROM. LIT., nr. 13 din 30 martio 1978, p. 9, 8. Avind in vedere marele numir de frazeologisme, care se folosesc fn cele mai variate domenii de activitate (dar in primul rind in diverscle sectoare ale shine), se poate spune c& studi frazcologiet ne pune in contact cu istoria, Cultura 3 civilizatia poporslui nostra sau ale altor popoare intr-o misur in Comparabil mai mare decito fac studitl fonctict gi cl al structuriigramaticale Dintre diverscle compartimente ale limbii, mumai vocabularul, proprin-is s) frazeologin sint, de fapt, expresia culturi sa civilizatiet, pentru ca numai ele Feflecta nemijlocit schimbarike care se produc in societate. In acest adevar in= contestabil vedem un motiv in plus s& acordam frazcologici mai multa atentie ait in planul strict al cercetarli stinpifice, ft si im provesul de predare si de cultivare a limbii romaine. La obiecfin o8, in cadrul gramaticii si mai ales al morfologiei, se vorbeste, tots, despre loeufinni (verbal, adverbiale, adjectivale ete.) se poate rispunde ch acestea sint privite exclusiy ori aproape exclusty ca fapte gramaticale gi e& ele nu c stituie dectt o parte din ceea ce trebuie studiat in cadrul disciplinei de care ne ocupih 9. Pe Inga avantajele relevate, studiul frazcologiei mai prezinti o impor- tan{a deosebita pentru infelegerca corcctd si completa a dou fenomene deosebit de complexe, care sint modernizarea si relatinizarea limbii romfne (exami- nate, pind acum, aproape exclusiv in slera vocabularului), Mai ales asa-zisa relatinizare (despre care ar fi foarte multe de spus) nu s-a infaptuit numai prin fmprumuturi neologice (cum se afirma, de obicci), ci si prin apa Tifia, in ultimele dona secole, a unui mare numar de wunitafi frazcologice, care au fost imprumutate, calehiate sau create in interiorul limbii romane din ma- terial preexistent. Paralel cu aparifia a numeroase neologisme (clemente componente ale frazeologismelot), 0 buna parte dintre cuvintele vechi s-au Smbogajit cu noi sensuri (carora li -ar putea spune ,frazeologice") si au dobin- dit o frecventa superioari, care, de multe ori, nu poate fi explicatit decit prin reluarea (sub diverse forme) a contactului cu latinitatea si cu romanitatea, occidentala. Mai mult decit concludent, in accasta privinti, este cazul cuvin- tului cimp, care intra in structura a peste 20 de unitati frazeologice (cimp electric, cimp magnctic, cimp operator, cimp vizual, cimp semantic etc.), aproape toate explicabile prin cale dup modele straine gi fn primul rind franquzesti, 10, La tot ce am spus pind aici, addugim cA cercetarea atenta si haustiva a intregului nostru , tezaur frazcologic™ ar permite sii ne facem 0 idee mult mai apropiata de realitate in legatura cu forfa creatoare a limbit romaine in acest domenin, precum si cu diversele in flucnfe straine exercitate asupra et in epoca modern’ gi in cea contemporand. Precizare. Unitifile frazeologice ale uni limbi pot fi clasficate gi studiate din diverse puncte de vedere, incepind cu originea sau structura lor si terme nind cu distribufia stilisticd saucu apartenenta acestora la anne mite domenii de activitate. Tn urma sccstei vltime precizini, trecom Ja discutarea ‘unor probleme In primal rind teoretice, dar fara a neglija complet chestionile de ordim 137STATUTUL FRAZEOLOGIE DE INVE: $I OBIECTUL EI TIGATIE 1, Intrucit termenul frazeologie este incomplet definit chiar in dictionarele noastre mai noi, se impune redefinirea Tui sau mai bine zis com- pletarea actualelor definitii cu sensurile pe care acest termen le are in litera- tura de specialitate. Procedindw-se ca in Incritile lexicografice franjuzesti sau ca in cele romanesti mai vechi (DA, CADE etc), i se atribuie lui frazcologic numai dona sensuri, si amume: 1. Fel propriu nei limb sau unui seritor de aconstrui frazcle". 2. , Vorbarie fara continut, care ascunde siricia de idei orbe goale si umflate; palivrageala" (in DEX, p. 351, col. 1), Definiiile Ine tilnite fn celelalte dictionare romanesti (s.v. frazeologie) nu diferi prin nimic esenfial de cea cxistenti in DEX. La aceste dow sensuri trebuie si-l adau- gim, mai intii, pe cel de ,discipling lingvistic’ al cirei obiect de cercetare i constituie uaitdjite frazeologice dintr-o limba data (ori dintr-un grup de limbi)", Precizarea din parantez se justifica prin aceea ci, teoretic vorbind, e posibil si studiul contrastiv sau comparativ a dou’ ori mai multe limbi, care nu tre- buie si fic ncaparat fnrudite din punct de vedere gencalogic. Din viitoarele noastre dictionare, cititorul va trebui si mai afle ca prin termenul frazeologie specialistii Infeleg, de asemenca, ,ansamblul sau totalitatea unititilor frazeo- logice dintr-o limba data’, Folosind cuvintul cu acest ultim sens, care acoperd, de fapt, ws intreg compartiment al limbii, putem spune, de pildi, c& romana este 0 limba cu frazeologie foarte bogata si variata" sau ci (aga cum am mai precizat) ,bogifia unei limbi este dati nu numai de bogifia ci Lex ic ala, Gi side cea frazeologica 2. Dupi cum s-a aritat adeseori (mai ales in lingvistica straint), obiectul de cercetare al frazcologiei il constituie fmbindrle constante de civinte sau arupurile sintactce stable (cum li se spune in FCLR, Lp. 8 et passim). Uncori, astfel de imbiniri lexicale constante mai sint_numite sintagme stabile, wnitdfi sintagmatice sau grupurifrazeologice. In special in ultimele decenii, majoritatea cerectitorilor obisnuiese si le numeasca unitati frazeologice sau pur si simpla frazeologisme Preclzare: Desi preferim aceste witime denumiri (tre care nu facem nici o deo sebire), le vom folosi, din ctnd In cind, gi pe celelalte, ma numai pentru a varia expri= Precum vom vedea imediat, unififile frazcologice se opun fmbindrilor libere de cuvinte sau grupurilor sintactice libere (KCLR, I, p. 8), numite astfel pentru c& iau nastere in procesul comunicirii verbale, Termenul de unitate frarcologic’ a fost folosit, pentru prima oar’, de eftre cunoscutul stlistician elvefian Charles Bally tn Précis de stylistique, Genéve, 1905 (capitolul: ,.La phraséologio"). De la Bally, acest termen a fost preluat de V. V. Vinogradov side alti lingvigti sovietic, care laa tradus prin fraseologhiceshaia edinita si an creat, dup acvea, pe frazeologhizm. Noul termen are acelagi sens, dar Prerint& avantajul c& e mai scurt. Din rusd, derivatul acesta a fost imprumutat de ‘mai multe imbi europene, printre care si romana, In lucririle noastre do lingyisticd el ‘apare extrem de rar, dar aici va fi folosit (paralel ex unitate frazeologicd), pentru ck e 138 NE Oe a eee ae eS Oe en ayaa Ea Joarte comod si se Incedecazi inte-o Dogati serie de derivate in -ism. In wacle tuerdct roméncsti de specialitate se evita, in miod constient, chiar termenii fraseologie $i uni- fate frazrologicd, Insi irk nici o justificare mat serioast, 3. Ceca ce aut comun toate unititile frazeologice dintr-o limbi dati e faptul ci sint combinatii stabile de doua sau mai multe cuvinte, cu un sens. unitar. Aceasta inseamni ci ele denamesc un singur obiect, 0 singura in- susire, 0 Singur’ acfitne, un proces sau un fenomen unic ete, In ordine alfa beticd, citém citeva exemple dintre cele mai variate, care prin structura $i sensul lor global seaming cu cele amintite anterior: artist emerit, astm bron- sic, bal mascat, bataie de joc, cistig de cauz, copil din flori, gazeti de perete, Liptisor de mated, lund de miere, mar cretesc, metabolism bazal, pore mistret, punct de vedere, retribufie taritard, soba de teracott, stafiune baineard, set de cabinet, fap ispisitor, verde de Paris ete. Altcle au valoare adjectivala, de exempla: ca din topor ,grosolan", intr-o ureche ysmintit, ticnit, scrintit’, in doi peri ,echivoc, evaziv", cw nasul in jos ,rusinat", cu ndrile in vint ,mnindru, Sncrezut” (pentru care vezi DELR, p. 250), slab de inger ,fricos, timid", de par ,fortat, neconvingator’, tobi de carte »foarte invatat” s.a.m.d, Unitatea semantic’ la éare ne-an’ referit poate fi, desigur, mai strinsa (ea in cazul locu- tiumilor a biga de seamd, dare de mind, tragere de inimd etc.) sau mai lax, ca in cazul imbinarilor frazeologice care sint complet lipsite de expresivitate ori al celor care au o structura foarte complex: viafa interna de partid, organ central al puterié de stat, societate socialist multilateral dezvoltatd, elausa’nafiunii celct mai favorizate etc. 4. Spre deosebire de imbinirile libere de cuvinte (pe care orice vorbitor Je creeazi atunci cind se exprima), cele frazeologice exist deja in limba, sint consacrate de vz sisint simtite ca unitii distincte, tocmai pentru ck sa rea lizat (inte-o masura mai mic& ori mai mare) sudura elementelor care le ale tuicse. Si_se compare, spre exemplu: apd calda, apa eildufd, apd rece, apa nicita, api inghefeld, apa fiastd, apd curatd, apd murdard etc. cu: apid mirien ral, apd oxigenatd, apa de colonic, apa de toalett, apd regala saltele, care sint uunitagi frazeologice clare, Tot aga, in raport cu _grupurile sintactice libere, artist talentat, artist incepator, artist ratat etc., urmatoarele imbiniti lexicale reprezinta, indiscutabil, unititi frazcologice bine constituite: artist plastic, artist emerit $i artist al foporulus. O dovada c& numai ultimelor imbinari li se poate acorda statutul de frazrologisme gisim si in faptul c¥ ele sint singurcle Inregistrate si explicate, adica definite in dictionarele noastre mai noi (vezi DLRLC, DERM, DN, DER, MDE, si DEX, sv. artist, emerit si plastic). 5. Cind nu sint imprumutate din alte limbi ori calchiate dup’ modele stra- fine, unitatile frazcologice iau nastere prin metafora ori prin repe tare (adica folosirea frecventa si indelungata) a unor fmbiniri libere de cuvinte Dupa cum va rezulta gi din subeapitolul urmator, indiferent de provenienta Jor, ceca ce caracterizeazit asa-ricele frarcologisme este nu numai unitatea lor semantica, ci gi freeventa incomparabil mai ridicata decit a simplelor asociagii Hexicale cu caracter liber, accidental. 6. Obiectul de cercetare al frazeologiei il constituie toate unititile fraze- ologice, despre care am spus, in treacat, c& sint echivalente reale sau numai potentiale ale cuvintelor. Oricit de asemaniitoare ar fi cu unitifile lexicale, cele frazcologice se deosebese, totusi, suficient atit de cuvinte, cit si de imbinarile libere de cuvinte pentru ca frazcologia si poat fi considerata un comparti- 139‘ment al limbii deosebit de vocabular si mai ales de sintax8, Cu oarecare drep- tate, unii_cercetitori inglobeaza frazcologia in lesicologie, iar alfii (mult mai putin indreptatiti) 0 subordoneazi sintaxei, despre care stim cA studiazA tegulile privitoare la imbinarea cuvintelor fn propozitii si fraze" (GLR, TL p. 7). Daca examinim mai atent aceasta definitie atit de cunoseuta, si dack Intelegem corect conceptul de snifate frazcologicé, atunci ne dim seamma, far’ prea mare greutate, cd frazeologia nu poate fi, In nici un caz, subordonata sin- taxei, Aga’ cum existi in limba unitaji fonetice,lexicale, morfemice $i sintac- fice, la fel exist’ si unitati pe care le mumim frazeologice si pe care le putem grupa inir-un alt compartiment dectt al vocabularului si mai ales al sintaxel, Admitind ca frazeologia (in sens de ,totalitate a unitifiloy-frazeolo- gice dintr-o limba dais) constituie un compartiment lingvistic deosebit de Vocabular si mai ales de sintaxi, sintem nevoiti si admitem si legitimitatea tunei discipline lingvistice relativ independente, care nu poate avea alt nume decit obiectul ei de investigatie. TIPURI DE UNITAJI FRAZEOLOGICI LOCUTIUNI $1 EXPRESIT 1. Desi frazcologia trebuie separati atit de sintard, elt gi de lexicologie, ea se apropie cel mai mult de aceasta din urma prin obicctul ei de cercetare $1 prin metodele de investigatie pe care le foloseste, Spre aceeasi concluzie ne con- duce si examinarea principalelor tipuri de unitiii frareelogice, care (oricit de Giferite ar parea) seamina, totugi, eu cele lexicale din foarte multe puncte de vedere. Mai intfi, asemenea cuvintelor, si frazeologismele au unnteles unitar, iar acest Iucru se observa cel mai bine in cazullocutiunilos, care, in unele privinte, constituie principala categorie de unititi frazeologice. In Gra- matica Academiei, aceste imbinari lexicale, care se folosesc cu valoarea unor Parfi de vorbire, sint corect si clar definite: Grupul de cuvinto mai mult sau mal putin sudat care are un infeles unitar gi se comporth din punet de vedere gramatical ca o singurl parte de vorbire se numeste locufiune (in GER, vol. 1, p. 34). Din aceeasi lucrare si din cele citate in tibliografie rezulti c& exist’ locufiuni echivalente cu toate pirtile de vorbire afara de articol, Este intere- sant de remarcat c& 0 bun parte dintre locufiunile substantivale gi adjecti- vale provin din cele verbale prin fenomenul pe care Lam numit derivare frazeologica: aducere aminte (din ast aduce aminte), bagare de seami (din a biiga de seama), batale de joe (din asf bate joc), lware tn primire si dare in primire (din a lua $i, respectiv, a dan primire) ete.” Dintre cele adjectivale, retinem pe: dat peste cap (din a da peste cap), seosdin fire (din a scoate din fire), dat la brazda (din a da\la brazda), intors pe dos ,suparat, necajit" (din a intoarce pe dos) si altele. Teoretic vorbind, problema locutiumilor pare destul de clari, din cauza cA ea a si fost mai mult studiata, Dificultatile incep in momentul in care trebuie sil facem o distincjie cit mai neti intre anumite Jocusfiunt si imbindrile libere de cuvinte, intre uncle locufiuni (foarte sudate) si cuvintele compuse sau intre locufivnl si expresii (cum se va vedea imediat}. 140 Pentru criteriile de care trebuie si ne servim tn rezolvarea acestor dificile probleme, vezi mai ales Finufa Asan si Fulvia Ciobanu (lucrarea citatd in bi- bliografie, precum si FCLR, vol. I, p. 818). La observafia c si unele imbi- nari libere de cuvinte pot desemna realiti{i ,percepute ca o unitate’ (de pildd: examen de firsit de an, stapinul casei sialtele citate in GLR, I. p. 15), se poate raspunde ci acestea nu pot fi confundate cu unititile frazeologice autentice din cauza frecventei lor mult mai reduse, In alfi termeni, ele nu sint consacrate de uzul general sau cvasigencral si, din acclasi motiv, nu sint inserate nici in dictionare, Precizare, Intructt existé riscul de a considera frazeologisme chiar unele asociatit libere de cuvinte (adic& accidentale, trecitoare sau instabile), precizim c& aproape toate faptele po care le-am discutat pind aici sau le vom discuta tn continuare sint inregistrate ca unititi frazcologice tn cel putin dou dictionare romanesti si, eventual, stréine (dacd in limba noastrd ele se explick prin cale sau tmprumut): fn legatura cu locuiunile (pe lings lucrarileincluse in bibliografia de la. sir tu acestui capitol), mai pot fi citate gi alte contribufi care contin un material Gestul de bogat gi de valoros, inst nu intotdeauna si convingstor. Notim in ordine cronologicl: Eug. Toanitescu, Lecufivsile, tn LR, an V (1956), nr. 6,p. 48-54; Gh. Poalelungi, Loowjiunile adjctivale, in LR, fan XII (1963), nr. 2, p. 133-146 si Dumitru Nica, Locufiunile substan- tivale fw limba romdnd, in LR, an, XIE (1963), nx. 5, p. 514-526. Pontra uncle observatié critice prilejuite de aparifia primelor doud articole, vezi, de asemenea, Gh. N, Dragomirescu, Problema locusiunilor ca obiect al analiser gramaticale, i LR, an. X11 (1963), nr. 6, p. 618—625. Referitor la Tocutiunile prepozitionate si cele conjunctionale, sint de refinut, in primal rind urmitoarele dowd studii ale Fulviei Ciobanu (valoroase nu numai prin noutifile pe care le aduc, ci si prin indicafiile bibliografice pe care Ie contin}: Observafii asupra preposifilor $f locutiunilor prepositionale fm limba romdnd, tn SG, Il, p. 91104 51 Unele aspecte ale corespondentei dintre clementele proposi- Hionale sé cele conjunctionale, eu reforivespeciala la locujiuni, tn SG, TI, p. 67 —774 2, Alte unititi frazeologice (de asemenea numeroase si importante) sint, fara indoiala, ex presiile, al ciror statut este mult mai putin clar decit al locutiunilor. Facind aceasta afirmatie, avem in vedere faptul c& uni cerce- mmiini si striini nu sint preocupati si le deosebeasca de locutiuni, iar alfiile includ in acestea din urmt ori considera c& cei doi termeni (adic’ locu- fiune si expresie) sint sinonimi, Din aceasti cauzi, ei apar intrebuinfali para~ Jel sad chiar unul fn locul celuilalt, Astfel, intr-o lucrare relativ recenta se poate citir Grupurile de cuvinte care, far8 a fi proposifii, au infeles de adjectiv se numeso loentivni (adiciexpre sii) adjectivale (ved lon Coteanu, Gramm fica de bast a limbii romane, Bucuresti, Editura ,Albatros", 1982, p. 99). In ‘aceeagi Inerare exist chiar tun paragraf intitulat: Expresit (locufivni) echivae lente cu adverbul (p. 255), ceea ce fnseamna eX autorul pune, fn mod constient, seminal egalitifii tntre cele douk tipurt de ,,trazeologisme". Dintre lingvigt stini, Pierre Guirand aplich termenul locufiune si expresiilor (vezi opera citath in bibliogratie), lar Charles Bally nu se arati interesat dectt ian1 ( de diferenta mai generala pe cate trebuie 5-0 facem Intre grupwoite de cuvinte libere si cele stabile (numite si frazeologice). Tatre acoste dou extreme, autorul constati 0 mulfime de cazuri intermediare, greu de precizat si de clasificat in mod riguros (ved Traité de stylistique francaise, vol. I, p. 68) ngvistica romdneasca_a insistat asupra deosebirii dintre locutinini si expresii in special Florica Dimitrescu (vezi lucr. cit. p. 62—68), insa fra a se folosi de criterii stiintifice ferme si fara a-si intemeia distincjia (acceptabila, in principiu) pe fapte numeroase si concludente Reluind aceeasi problemi, Toana Boroianu a ficut citeva preciza ins concluzia generala la care a ajuns nu poate fi acceptata: utile, Considerdm expresié grupirile stabile de ewvinte care acoperd totalitatea unel propozitii, care au, agadar, subiect (exprimat sau subicct-general, larg-subin eles) si predicat, cu eventuale complinisi” (In LL, nr. 2/1974, p. 246) Dup& opinia noastri, cu cit o imbinare stabili de cuvinte este mai expre~ sivd (deci are o mai pronun(ata incarcatura afectiva), cu atit sintem mai indreptatiti $0 consideram expresie, In ceea ce ne priveste, nu avem nici o indoiala ca: a spila puting, a ttia frunze la clini, ai psi 0 doagd, a-yi lua inima in dinfi, a face sile fripte (cutva), a se face luntre si pute, a face (pe tineva) cit ot $i cu ofet sau alte asemenea gruptri frazeologice (considerate SHocutiunt verbale") sint, in realitate, cele mai antentice expresit romanesti, |” Cind, insa, expresivitatea a dispirut complet (ori in cea mai mare misuri} si grupul frazcologic a devenit ,impietrit” sau eft mai bine sudat (cain a bi de seamd, a-si aduce aminte ete), atunci putem vorbi de locutiuni fara teama de a gresi. In zeci de cazuri_ i ‘0 important daci fcestea sint considerate expresit sau locufivini. irat important este mamas feptol ci alt uncle, et clellte cnt uit frazcologice su fre: Ologisme, pe care, la analiza gramaticala, le lum mai tatii tmpreun’ (daca SMetI Tor" alobal’ st uncle caracteristici morforsmtactice ne dicteaza acest Iucru). Dupa aceca, le putem descompune si in elementele lor constitu dar aceasta dubli analiza prezinta uncle neajunsuri (asupra cArora atragem ‘tenia in paragraful: Predicatul verbal exprimat frin locufinni). Posibilitatea. Gea inlocu sau de a echivala un grup locufional cu un cuvint sinonim nu tre~ huie considerata si un criteriu de diferentiere a locutiunilor de expresi, intru= cit ultimele sint $1 ele, adescori, substituibile ori numai echivalabile cu 0 sim pli unitate lexicala, Spre exemply, expresia asi zhura crcienit este sinonima cu a se sinucide, Problema abordaté este, desigur, mult mai spinoasi cectt am prezentat-o aici, ft nu gi atit de importanta pe cit igi Inchipnie cei care eousiderd ck scopul fundamental tn predarea limbii romaine este sii deprindem pe elevi en o analizi gramaticall com Tnteun viitor nu prea indepartat, yom reveni mai pe larg asupra problemet demonstrdm ei expresia ru trebie sf fle, in mod oli discutate aici, incercind atoriu, © proposific si cd tntee lacufiuni si expresti nu se pot fixa ntotdeanna granite precise. Ceea eo trebsie comsiderat de pe acum un adevr indiscutabil ni se pare Taptul ch orice expresie (ca grup lexical stabil si wnitar) este, prin. detinitie Inult sau mai pufin expresivS, adick generatoare de efecte stilistice. Pentru Gverenta dintre cele doud concepts (atlt elt este necesar sau numai posibil, deocasi ata), veo $i paragraful Locufiuni gi expresis adverbicle din volumul de la}, EXPRESII IDIOMATICE 1, In cadral multor unitifi frazcotogice,_clementele constitutive fi pis- treazi_independenta semantic’, ccea ce permite ealchierea sau traducerca lor Iiteralé intro até limba, Astfl, fre. passer en revue a fost redat in romaneste Drin a troce in revistd, élredans une maucaive passe a fost tradus prin afi tntr-0 Pasi proasta, payr les pols cassés prin a plat oalle sparte .a.m.d, Spre deose- hire de asemenea imbinari frazcologice, care sintdisociabile si In care cuvintele isi pastreara sensul or propriu, expres iile idiomatice (numite inci siidiotisme sau, mult mai rar, chiar idiomatisme) au un infeles figurat, care apartine intregului grup frazcologic, imposibil de tradus ,ad lite teram" intr-o alta limba. Incercarile de traducere literala sau mot 4 mot" a expresiilor idiomatice pot duce In transpuneri riztbile de felul iui tambour de Tiare (pentru fobd de carte) sat laver le ban! (pentra a spala puting) in originala, traducere 1 Chirije! lui Vasile Alecsandri 2, Este della sine inteles ck nici limitele dintre unitiile frazeologice idio- matice si cule neidiomatice nu sint intotdcauna usor de stabilit, ins distinctia fn sine © important si ea merita sa fie retinuta Impreuna cu citeva exemple intre cele mai concludente: a bate apa in pind, a-si da arama pe fala, a da ‘sfard tn fard,a festeli (cuiva jiacaua, a-si pune pirosiriile pe cap .a x casatori", a idia frwice la clini, a nu avea (pe cincea) la slomac, a-si lua taipasifa, a strica corzul pe giste, a face pe cincoa cit ou $i cu ofet, a-si lua iniman dinfi, agi lua Tumea in cap, asi pune pofta-n cui si multe aitele, care sint de 0 rari expresi- vitate, 3. Ca expresii specifice unei anumite limbi, idiotismele trebuie traduse ‘eu mult grija intr-o alt’ limba, tocmai pentru’ c& infelesul lor nu poate fi ‘dedus din summa parfilor componente. Recurgind la un nou exemplu, vom spune ch ciudata expresie romineasc’ a fuma ca un sarpe mu poate firedata in frantu- este prin funtcr contme un serpent? Inastfel de cazuri este obligatoriu si cautim 4n francez (ori in alta limba) expresia idiomatica cea mai apropiat& ca fnteles, de a noastra, Intimplarea face ea, in frantuzeste, exist doua expresii cu ace lagi sens, care sint: fumer comme une locomotive $i fumer comme une cheminée. Cind traducem dintr-o alti limb’ in romani, trebuie sk clutim gi la noi echivalentul cel mai potrivit al unui idiotism strain, De pildi, expresia fran- fuzeasci ne pas éire dans sow assictte (literal: ,a nu fi in farfuria sa", adicd 4a nu se simfi ine") are dowi corespondente ‘romanesti unul mai expresiv decit celalalt: a nu-i i boi acasd gia mu se simfi in apele sale, Precum vedem, este ideal ca o expresie idiomatica sa fie tradusa tot printr-un idiotism, Incr usurat, in ultimele decenii, de aparifia unui mare numir de dictionare fraze- siogice, ca side existenfa nei Iuerari lexicografice cum este DELR, la care ne ‘Yom mai rcferi, Cea cc vrem si adiugim cu acest prilej este ca studiul fraze- ologiei fi poate interesa nu numai pe lingvigti, lexicograti, tradueatori ete., ei 41 pe tofi cei care predau limbi straine ori chiar limba romana strdinilor, FORMULE §1 CLISEE INTERNATIONALE 1, Numeroase unititi frazeologice provin din categor reprezentati a asa-ziselor ,,formules et clichés internationaus unii autori straini (vezi, de pilds, destul de bine , cum Je numesc Andrievska, Cours de lexicologie 143Srangaise, Kiev, 1958, p. 112, precum si intregul capitol consacrat frazeologiets p. 86—L14). Din picate, sin cazul ‘de fafds terminologia este cam variat uneori prea fluctuanti i aproape intotdeauna melipsita de anumite ambi ta{i, Alte denumiri, asupra cirora nu ne putem opri (cf. engl. stereotyped] conventional expressions), na sint mai recomandabile decit cele fnscrise in titlal acestui paragraf, tntructt ele acoperd si alte realitii frazeologice decit, cele care ne preocupa aici. 2, Dintze ,formulele* cu caracter conventional si international (apirute fn diverse limbi de cultura side civilizatie), foarte cunoscute sint, spre exemplu, arti pentru arti, raul secolulul (frc.le mal du side) si turn de fildes (frazcolo- gism calchiat, precum am vazut, in majoritatea imbilor europene dupi fre. tour d'ivoire). Tot aproape general europene si char ,americane” (in sens larg) sint, de asemenea: marul discordiel, nod(ul)gordian, fata morgana, rizboi rece, Porumbelul pail, tale quale asa cum e, tabula rasa, rara avis, ad calendas graecas, magna cum laude" ,cu cele mai mari elogii* $i multe altele, care vor fi citate fn subcapitolul urmator. 3. Foarte interesante stnt si ,cliseele internstionale* ina clror structurd intr un nume propriu (de obicei de persoan’). Ele au la baz legende antice (uneori biblice) sau chiar intimpliri reale, care trebuie bine cunoseute pentru a infelege sensul si felul in care au apiirut aceste frazcologisme devenite inter- nationale. Le citim pe cele mai importante, diad fn parantezi si corespon- dental din limba francez4, desi nu numai prin iatermediul acesteia am facut noi cunostinfi eu ele arca Int Noe (ct. fre. Varche de Not): ealettul lui. Abile (cf. fre, le talon a’ Achille)4 firul Ariadnet (ct, ft, le fil d' Ariadne) ; mérul lut Adam (cf, fre. pomme d’Adam) ; mndral lut Newton (cl. tre. pomme de Newion) 1 nasal Cleopatrel (ct. fre, Te nea de Cléopatre) 1 ot bat Columb (ct, frc. Pou f de Colomb) 1 patul bud Procust (cf, fre. le lit de Proc(r)astey pinza Penelopel (ck. irc. ia toile de Pénclope) 7 ‘sabia lui Damocles (cf. irc. 'épée de Damocl’s) 1 turnul (lui) Babel (cf. fre. la towr de Babel) etc, © ancheti efectuat’, cindva, printre studenfi a scos Ja iveali faptul ca mulfi dintre ei nu cunosteau dectt foarte vag sensul unora dintre unitafile frazeologice precitate, iar si mai multi ignorau aproape complet _,gencza" acestor frazeologisme internationale. Intr-o mare masura, am injeles $f atunci cit de mult ar avea de cfjtigat invatimintul nostru de culturi general. dacit profesorii de limba romani gi de alte discipline gi-ar face timp si le explice elevilor mai clar si mai detaliat cum au Inat nestere astfel de frazcologisme ori altele gi care este semnificatia lor exact. Ele constituie numai o parte dintre acele formule care diinuie de veacuri* (dupa o potriviti carac- terizare a lui Tudor Arghezi) si care trebuie insusite corect in primul rind in scoali si prin scoala. *Alrmatia este valabih gf pentru atticlul Isl J, Maro ase a de mote, frites cickes ta sheskee des Eeades lates, RUSS 5. 144

S-ar putea să vă placă și

• Ghid de Conversatie Roman Grec

  

  Document104 pagini

  Ghid de Conversatie Roman Grec

  Stephan Dumitru

  100% (7)
• Ghid de Conversatie Roman Grec

  

  Document104 pagini

  Ghid de Conversatie Roman Grec

  Stephan Dumitru

  100% (7)
• Curatare Energetica

  

  Document3 pagini

  Curatare Energetica

  Stephan Dumitru

  100% (2)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• BIBLIOTECA

  

  Document37 pagini

  BIBLIOTECA

  Stephan Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Curs 6 (Curs Si Sem) - Stilistica (Notiuni Fundamentale)

  

  Document31 pagini

  Curs 6 (Curs Si Sem) - Stilistica (Notiuni Fundamentale)

  Stephan Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Curs 3 - Discursul Public (Definiţie, Tipologie, Obiective, Stiluri)

  

  Document19 pagini

  Curs 3 - Discursul Public (Definiţie, Tipologie, Obiective, Stiluri)

  Stephan Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Curs 2 (Sem) - Importanta Comunicarii Discursive

  

  Document8 pagini

  Curs 2 (Sem) - Importanta Comunicarii Discursive

  Stephan Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Curs 4 - Genurile Retorice

  

  Document13 pagini

  Curs 4 - Genurile Retorice

  Stephan Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Γλωσσάριο 1

  

  Document5 pagini

  Γλωσσάριο 1

  Stephan Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Curs 1 - Introducere in Comunicarea Verbala

  

  Document23 pagini

  Curs 1 - Introducere in Comunicarea Verbala

  Stephan Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Curs 5 - Categoriile (Canoanele) Oratoriei Clasice

  

  Document23 pagini

  Curs 5 - Categoriile (Canoanele) Oratoriei Clasice

  Stephan Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Analiza Discursului Public

  

  Document189 pagini

  Analiza Discursului Public

  crs03

  Încă nu există evaluări
• Mario Vargas Llosa, Odiseu Și Penelopa

  

  Document46 pagini

  Mario Vargas Llosa, Odiseu Și Penelopa

  Stephan Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Micșorarea Lui Eliade Și Gonflarea Lui Culianu Prin Felurite Tertipuri

  

  Document15 pagini

  Micșorarea Lui Eliade Și Gonflarea Lui Culianu Prin Felurite Tertipuri

  Stephan Dumitru

  Încă nu există evaluări
• Curs 3 - Tipuri de Raționament (Demonstrația Explicația Și Argumentarea)

  

  Document38 pagini

  Curs 3 - Tipuri de Raționament (Demonstrația Explicația Și Argumentarea)

  Stephan Dumitru

  Încă nu există evaluări
• AGa Victor Simbolica Biblica Si Crestina

  

  Document435 pagini

  AGa Victor Simbolica Biblica Si Crestina

  CARMENDOINA53

  100% (1)