anul

anul
XIXXIXnr.nr.
199199 februarie
februarie
2023
2023sese
distribuie
distribuie
gratuit
gratuit
și prin
și prin
abonamente
abonamente

Partener
Partener
media
media
al:al:

Uniunii
Uniunii
Geodezior
Geodezior
dindin
România
România
- UGR
- UGR

3300
BUCUREȘTI
BUCUREȘTI
ROMÂNIA
ROMÂNIA
RO356041
RO356041
II
AN
AN
J40/14796/1992
J40/14796/1992
+40212230317
+40212230317
+40722355808
+40722355808
daniel_culita@yahoo.com
daniel_culita@yahoo.com
agisfor@yahoo.com
agisfor@yahoo.com
www.agisfor.ro
www.agisfor.ro
 

  
 

 
  
 

 


        


   ‚ 
 €   
­   ­ƒ
 
    
   
  €   
  
  


  

   

 
 
    

  
 ­    

      
 
 
 „
  € 
€ €  
 
 
 


  
     
 
 €  ­  
 
  
  
   
€  †    
 ­ƒ   € 
    €
  

† 
 

 ­    

  
 ­    
    

    
 „    


  

 




     
   



          

      ­

    € 
  
   
 


 

 
   ‡ˆ‰Š‹Œ‰Ž‰Ž‰Ž
€ 
‘ € ’  €“ 
”””“ € ’  €“

‘ 
 Geotextilele nețesute:
din fibre virgine sau din fibre reciclate?
Sunt geotextilele fabricate din fibre reci-
clate alegerea corectă pentru a fi utilizate
într-un proiect?
Având în vedere că sunt produse din materiale reciclate,
se spune uneori că geotextilele nețesute fabricate din
fibre reciclate sunt produse „verzi‟ sau ecologice și că
sunt ieftine. Dacă privim situația în ansamblu și luăm
în considerare întregul proiect, aceste argumente nu
sunt justificate. În cele ce urmează, sunt analizate trei
aspecte importante care demonstrează contrariul.
1. Durata de viață
Durata de viață declarată a geotextilelor nețesute re-
alizate din fibre reciclate este limitată la 5 ani, în timp
ce geotextilele nețesute realizate din fibre virgine au o
durată de viață de până la 100 de ani. Aceste perioade
sunt determinate în conformitate cu regulile marcajului
CE pentru geotextile. Numărul de ani declarat le oferă
utilizatorilor indicații clare referitoare la perioada în
care materialul își va îndeplini corect funcțiile pentru
care a fost specificat în proiect. Acest lucru înseamnă
că geotextilul din material virgin are o durată de viață
de cel puțin 20 ori mai mare decât materialul reciclat,
care trebuie înlocuit după 5 ani.
Înlocuirea la 5 ani presupune o cantitate mare de lucrări
de construcții asociate cu impact negativ din punct de
vedere economic, social și asupra mediului înconjurător.
Fig. 1: Geotextile nețesute din fibre virgine
2. Performanțe diferite
Geotextilele nețesute din fibre reciclate au performanțe
(caracteristici tehnice) net inferioare celor ale geotex-
tilelor realizate din fibre virgine. Performanțele scăzute
se datorează materialelor provenite din surse diferite,
cu caracteristici diferite, la care se adaugă și degrada­
rea polimerului în urma procesului de reciclare. Acești
factori combinați conduc la performanțe semnificativ
mai scăzute.
Când se compară geotextile cu aceeași masă pe unita-
tea de suprafață, diferența de calitate este evidentă. În
tabelul 1 sunt prezentate câteva caracteristici pentru 3
tipuri de geotextile cu aceeași masă pe unitatea de su-
prafață. Se poate vedea că materialul realizat din fibre
virgine este de peste 10 ori mai rezistent. Acest lucru
înseamnă că, pentru a obține o rezistență egală la trac-
țiune, un geotextil nețesut din fibre reciclate ar trebui să
fie fabricat din 10.000 g/mp, față de un geotextil nețe-
sut din fibre virgine, fabricat din 1.000 g/mp.
Este evident că nu se poate vorbi de „produse verzi‟ sau
sustenabilitate atunci când este necesar de 10 ori mai
mult material într-un proiect.
3. Impactul asupra transportului
Așa cum este descris mai sus, sunt necesare mase mai
mari pe unitatea de suprafață în cazul utilizării geotex-
tilelor din materiale reciclate. Acest lucru are un impact
Fig. 2: Geotextile nețesute din fibre reciclate
semnificativ asupra transportului de geotextile către Concluzii
șantiere precum și asupra cantității transportate – mp/
1. La o primă vedere, geotextilele fabricate din mate-
camion, cantitate mult mai mică pentru geotextilele din
riale reciclate pot părea o soluție „verde‟ și sustenabilă
materiale reciclate. Acest fapt are ca rezultat costuri dar, dacă analizăm în detaliu proprietățile materialelor
financiare mai mari și impact crescut asupra mediului și evaluăm situația în ansamblu, devine clar faptul că
înconjurător, impact dat de un număr mai mare de ca- un geotextil realizat din fibre virgine reprezintă soluția
mioane necesare pentru transport. sustenabilă. Acest geotextil oferă cele mai bune per-
formanțe raportate la masa pe unitatea de suprafață și
Tabelul 1: comparație geotextile cu aceeași masă / poate fi utilizat în construcții cu durată mare de viață.
unitatea de suprafață
2. Chiar dacă geotextilele nețesute realizate din mate-
Tipptex® Geotextil 1 riale reciclate sunt cel mai adesea ieftine, în final, utili-
Geotextil 2 zarea unui astfel de produs va crește costurile totale ale
H-PROTEC nețesut,
nețesut,
1000 (PP reciclat construcției din cauza performanțelor scăzute, duratei
reciclat (PP)
virgină) (PP) reduse de viață și impactului asupra costurilor de trans-
Masă pe unitate de port. Astfel, dacă vom compara costurile totale și nu
suprafață 1.000 g/mp 1.000 g/mp 1.000 g/mp doar prețurile pe mp, devine clar că geotextilele fabri­
(EN ISO 9864) cate din fibre virgine reprezintă cea mai economică și
Rezistența la tracțiune cea mai bună soluție.
(MD/CMD) 75 kN/m 10-12 kN/m 7-10 kN/m
(EN ISO 10319) Informația din acest articol reflectă cunoștințele dispo-
nibile la momentul publicării. Documentul poate fi mo-
CBR (EN ISO 12236) 13 kN 2 kN 1 kN dificat ca urmare a noilor evoluții și constatări. Aceeași
rezervă se aplică și proprietăților descrise în tabelul
Durata de viață 1. Nu se asumă nicio răspundere pentru utilizarea pro-
(EN 13249; 100 ani 5 ani 5 ani duselor sau informațiilor.
Anexa B)
Fig. 3: Instalare geotextile nețesute

INOVECO | Bulevardul Eroilor nr. 6-8 | Cod poştal 077190 | Voluntari | Județul Ilfov
Tel.: 0752 111 455 | Tel.: 021 241 55 13 | E-mail: geo@inovecoexpert.ro | www.inovecoexpert.ro
 Extinderea și eficientizarea Terminalului
de pasageri nr. 1
al Aeroportului Internațional Oradea
Transportul aerian este un domeniu puternic
influențat de factori externi acestuia, care pot
afecta evoluția pe termen scurt, mediu și lung și
performanțele obținute de companiile care acti-
vează în acest domeniu: aeroporturi, companii
aeriene, constructori de aeronave, furnizori de
servicii aeroportuare conexe, agenții de turism,
tour-operatori.
Evoluția situației economice mondiale și evolu-
ția prețului petrolului au fost factorii externi cu cea
mai mare influență, în ultimii ani, asupra cererii
și ofertei de trafic aerian. Între factorii care exer-
cită influențe negative, trebuie amintite în primul
rând amenințările teroriste din ce în ce mai dese.
Economia mondială și regională, mediul înconju-
rător, demografia și turismul regional influențează,
de asemenea, evoluția traficului aerian aeroportuar.
Indiferent de provocările externe, Consitrans
continuă să fie prezent pe piața de profil, reali-
zând activități de proiectare și consultanță la unele
dintre cele mai importante obiective din România,
printre care se numără și Aeroportul Oradea, pro-
iect în care suntem implicați de mai mulți ani.
Aeroportul Oradea, una dintre principalele porți de
intrare în țară din zona Regiunii Transilvania de Nord
(Nord-Vest), se află în județul Bihor, la cca. 5 km de
Municipiul Oradea, în imediata vecinătate a drumu-
lui național DN79. Regiunea este traversată de cinci
drumuri europene, are în construcție o autostradă și
beneficiază de 4 aeroporturi internaționale.
Principalele deficiențe ale aeroportului sunt legate
în special de capacitatea operațională redusă a termi-
nalelor de pasageri și de slaba conectivitate a acestuia
în raport cu trama stradală.
În urma analizării situației existente, a rezultat
necesitatea extinderii terminalului de pasageri și di-
mensionarea în conformitate cu traficul estimat, de 400
de pasageri la ora de vârf pe fiecare dintre cele 4 fluxuri
de plecări/sosiri – interne/externe. Prin realizarea aces-
tei investiții se va rezolva principala disfuncționalitate
a Aeroportului, și anume capacitatea insuficientă de
procesare a terminalelor existente, fapt ce a condus
în repetate rânduri la congestionări în procesarea pa-
sagerilor și bagajelor, având drept consecință întârzieri
ale curselor aeriene.
Într-o primă etapă, odată cu realizarea extinderii
terminalului de pasageri, se va reconfigura rețeaua de
drumuri de acces, astfel încât să se asigure circulația
către terminalul extins. În a doua etapă se va realiza
extinderea parcării de scurtă durată împreună cu dru-
murile de acces perimetrale și reconfigurarea în zona
giratoriului de la DN79.
În vederea extinderii terminalului se vor reloca rețe-
lele de apă și canalizare din jurul T1, care sunt afectate
de extindere. Pentru alimentarea cu energie electrică a
noului terminal se va realiza un post de transformare în
proximitatea acestuia, cu traseele de alimentare aferente.
Obiectivele generale ale proiectului de extin-
dere sunt:
1. Realizarea unui corp adiacent cu regim de înăl-
țime Parter, având o înălțime maximă de 10 m de la
cota 0, pentru găzduirea fluxurilor și a spațiilor pentru
plecări Schengen și Non-Schengen ale Aeroportului
Oradea - prelungirea Terminalului 1 existent pentru a
mări suprafețele destinate fluxului de plecări interne și
externe;
2. Reconfigurarea Terminalului 1 existent pentru
găzduirea fluxurilor mărite pentru sosiri Schengen și
Non-Schengen, completarea platformei de beton din
estul terminalului, astfel încât să se asigure îmbarcarea
și debarcarea pasagerilor în condiții optime;
3. Realizarea unui corp adiacent cu regim de înăl-
țime Parter+1 Etaj, cu înălțime maximă de 10 m de la
cota 0, cu destinație de spații pentru birouri și flux de
plecări și sosiri VIP.
 Terminalul T1 se va extinde, astfel încât să fie prevă-
zut cu toate funcțiunile necesare unei astfel de activități.
Suprafața construită existentă a terminalului T1 este
de 2.925 m2 , iar prin extindere se va ajunge la circa
12.500 m2. Extinderea se propune a se realiza pre-
ponderent pe zona de sud a terminalului T1 existent,
întrucât în acea zonă deja există platforma aeroportuară
ce facilitează accesul pasagerilor.
Suprafețele se vor calcula pentru a funcționa la un
trafic de 400 de pasageri/flux/oră. Fluxurile principale
prevăzute sunt următoarele: Plecări Schengen, Plecări
Non-Schengen, Sosiri Schengen și Sosiri Non-Schengen.
Pe lângă fluxurile aeroportuare se vor realiza spații
comerciale, birouri pentru personalul administrativ, de
handling, de securitate și pentru reprezentanții institu-
țiilor cu atribuții de control: Poliția de Frontieră, Poliția
Transporturi Aeriene, SRI și Vamă.
Pentru facilitarea accesului la zonele obținute prin
extindere ale terminalului, se propune reamenajarea
și extinderea rețelei de drumuri de acces, astfel încât
să se ajungă la o deservire optimă a fluxului de pasa-
geri. Pe acest drum de acces se va prevedea un sens
giratoriu, ce va lega cele 2 terminale ale aeroportului
și care va asigura și accesul către pistă.
În zona din fața Noului Terminal se va realiza o supra-
față pietonală, pentru staționarea pasagerilor înainte de
intrarea în terminal sau la ieșire. În zona de nord-vest
a noului terminal se ia în considerare viitorul proiect de
extindere a liniei de tramvai până la aeroport și se va
coordona amenajarea exterioară cu respectivul proiect.
În vederea aplicării cerințelor Near Zero Emissions
Building (nZEB), se va avea în vedere economisirea
energiei electrice și utilizarea cu precădere a surse-
lor regenerabile. Pentru atingerea acestui deziderat se
propune utilizarea cât mai eficientă a resursei geoter-
male pentru încălzirea clădirii existente și a extinderii,
eficientizarea izolării clădirii existente, învelitoare și
fațade cât mai eficiente energetic pentru extinderea
terminalului și utilizarea panourilor fotovoltaice pentru
producerea de energie electrică.
Consitrans este promotorul noilor tehnologii atât în
activitatea de proiectare, realizând acest proiect prin
proiectarea colaborativă BIM, cât și în aplicarea de so-
luții constructive inovatoare. 
 Construcțiile - motorul creșterii economice
Retrospectivă 2022
La începutul anului 2022, multiplele crize internaționale și conflictul regional conduceau către un
an extrem de dificil. În Uniunea Europeană și în țara noastră se discuta tot mai mult și cu argumente
serioase despre recesiune. Criza energetică și inflația galopantă afectau profund producția națională
și piața unică europeană. În același context dificil, construcțiile nu au avut un început de an favorabil.
Piața construcțiilor și investițiile nu evoluau conform potențialului, iar costurile se majorau de la o
lună la alta. Pe acest fond, FEDERAȚIA PATRONATELOR SOCIETĂȚILOR DIN CONSTRUCȚII a decis să
se implice, aducând la masa discuțiilor cu reprezentanții Guvernului atât realitatea pieței naționale și
europene, cât și propuneri de măsuri cu rezultate anticipate pentru sector dar și, implicit, cu impact
pozitiv asupra întregii economii românești. Practic, piața construcțiilor nu se mai putea autoregla;
erau necesare măsuri ferme, reglementări legislative care aduceau cu ele atât costuri suplimentare
cât și muncă în plus din partea autorităților contractante (stabilirea restului de executat, întocmirea
de noi acte adiționale, asigurarea bugetelor etc.). Nu mai existau decât două opțiuni: ori situația era
lăsată să evolueze în direcția prăbușirii sectorului, și odată cu construcțiile se prăbușea mare parte
din economie, ori erau acceptate aceste măsuri chiar dacă ele presupuneau eforturi în plus, dar se
schimba direcția de evoluție a sistemului investițional.
Încet, dar sigur, politicile guvernamentale de sprijin dar și soliditatea și profitabilitatea societăților
românești de construcții au schimbat situația. Construcțiile au devenit, până la finalul anului 2022,
activitatea locomotivă a economiei românești.

1. Construcțiile în primul se- legislației la noile condiții, discuțiile

mestru din 2022
Anul 2022 a reprezentat un an
de referință pentru constructorii
români. În condiții extrem de di-
ficile, cu deosebire în primele luni
din 2022, sectorul și-a demonstrat
competitivitatea și capacitatea de a
face față șocurilor.
În primele luni din 2022 a fost
vorba despre șocuri generate de
majorarea exagerată a costurilor. În
luna martie 2022, comparativ cu luna
martie 2021, prețurile producției in-
dustriale erau mai mari cu 51,7%,
și acestea nu puteau fi acoperite de
constructori. În cazul materialelor
de construcții propriu-zise, crește-
rea a fost de aproape 30%. Având
în vedere aprovizionările anterioare
și stocurile (mai ales în zona dezvol-
tărilor imobiliare), dar și încrederea
că după apariția OG 15/2021 deci-
denții politici vor continua adaptarea
și măsurile luate pe plan european
ca urmare a efectelor războiului din
Ucraina, a fost posibil ca volumul
lucrărilor de construcții să crească,
totuși, în primul trimestru, cu 6,5%.
Majorarea de volum s-a regăsit, în
exclusivitate, la construirea de clă-
diri rezidențiale și nerezidențiale.
Finanțările publice târzii și proce-
durile greoaie de licitare au făcut ca
activitatea de construcții inginerești
(civile) să se reducă, în primul tri-
mestru, cu 7%.
Al doilea trimestru a fost o pe-
rioadă de expectativă, cu o ușoară
decelerare, pe fondul așteptărilor Adriana IFTIME
privind reglementarea și aplicarea director general FPSC
ajustărilor de prețuri la contractele
publice. Aplicarea OUG 47/apri- aceste condiții, în această perioadă,
lie 2022 și a OUG 64/mai 2022 au volumul lucrărilor de construcții a
însemnat o racordare la realitate,
înregistrat dinamici pozitive.
chiar dacă nu în totalitate, dar care
a implicat o inerție de câteva luni Ca urmare, dinamica volumu-
pentru implementare. Chiar și în lui lucrărilor de construcții s-a

8 februarie 2023
înjumătățit, ajungând la doar 3,2%
după primele 5 luni din 2022.
Construcțiile inginerești și-au men-
ținut declinul, la 7% în primele 5 luni
față de aceeași perioadă din anul
2021 și la 4,7% la sfârșitul primului
semestru.
Al doilea trimestru a însemnat
totodată și o diminuare semnifi-
cativă a profitabilității și implicit
a valorii adăugate brute create în
acest sector. În condițiile unei creș-
teri economice de 5,3% în al doilea
trimestru, valoarea adăugată brută
din construcții (salarii și profit) s-a
majorat cu doar 1,7% față de tri-
mestrul II 2021.
2. Expansiunea construcțiilor
în al doilea semestru din 2022
Incertitudinile cu privire la po-
liticile de sprijinire a construcțiilor,
politici susținute de FEDERAȚIA
PATRONATELOR SOCIETĂȚILOR DIN
CONSTRUCȚII, au dispărut. Din luna
august au început să se semneze
acte adiționale pentru actualizarea
prețurilor. Tot la începutul semestru-
lui al doilea a existat certitudinea că
schema de ajutor de stat pentru an-
gajații din construcții se va menține.
Toate acestea au constituit premise
pentru expansiunea construc-
țiilor, care au devenit cel mai
important factor de stimulare a
creșterii economice. Răspunsul
construcțiilor la vârful de lucrări a
fost excelent. Acest sector a deve-
nit singura activitate producătoare
de bunuri care a susținut creșterea
produsului intern brut. Fără rezul-
tatele din al doilea semestru, era
posibil ca economia românească să
intre în recesiune.
Deja în luna august 2022, vo-
lumul lucrărilor de construcții
înregistra o dinamică de 2 cifre,
respectiv 15,7% față de august
2021. În luna septembrie, ace-
eași dinamică a urcat la 26,4%,
iar în luna octombrie la 34,3%. Ca
medie, se poate aprecia că, în se-
mestrul al doilea,volumul lucrărilor
de construcții s-a majorat cu circa
25% față de al doilea semestru din
anul 2021.
Situația s-a schimbat fundamental
și în ce privește valoarea adăugată
brută din sector. În timp ce agricul-
tura s-a redus în trimestrul III 2022
cu 15%, iar industria cu 3,5%, valoa-
rea adăugată brută din construcții s-a
majorat cu 11%, ducând creșterea
produsului intern brut la 3,8%.
Cu toate acestea, situația din
construcții continuă să rămână pe
un semnal de „atenție!”.
Incertitudinile se mențin. Anul
2023 se poate transforma într-un
an de criză, dacă absorbția fondu-
rilor prevăzute în PNRR și a celor
europene nu va fi la nivelul așteptat.
Aceasta pentru că:
● inflația, scăderea puterii de
cumpărare și condițiile vitrege de
creditare au afectat sectorul rezi-
dențial; expansiunea construcțiilor
nu se mai bazează pe acest sub-
sector; din noiembrie, volumul de
construcții rezidențiale stagnează la
nivelul anului anterior;
● ajustarea costurilor din
construcții este încă sub nivelul pre-
țurilor materialelor de construcții;
indicii globali de prețuri au fost în al
treilea trimestru din 2020 de 16,5%
la produsul intern brut, de 41,6% în
industrie și de doar 8,4% la valoarea
adăugată brută din construcții;
● criza de resurse de muncă se
menține; recordurile din al doilea
semestru s-au bazat aproape în
exclusivitate pe creșterea produc-
tivității muncii. 
 TBL Grup: Construim România!
Proiecte de infrastructură în derulare ale
Total Business Land și companiilor din Grup
Total Business Land aniversează, în luna februarie 2023, 8 ani de creștere continuă, atingând
pragul de 10 milioane de euro cifră de afaceri și 800 de salariați. Compania are sedii în 12 orașe și
desfășoară proiecte în toate județele. Prin experții săi în topografie și cadastru, proiectare, inginerie,
mediu, urbanism, exploatări de agregate minerale, companiile din Grup sunt implicate în lucrări
de proiectare, avizare, furnizare de material granular, asistență topografică, execuție în proiecte
importante de infrastructură.

1. Lucrări de execuție: Autostrada fie activ în asigurarea materialelor

A7 („Moldova”), Ploiești – Buzău,
lotul 1
Lucrarea de execuție în care TBL
este implicat ca subcontractor al
Asocierii Impresa Pizzarotti - Retter
are ca obiect Autostrada Ploiești –
Buzău, lotul 1, sector care se întinde
între localitățile Dumbrava și Mizil
pe o lungime de 21 km. TBL Grup
se ocupă la momentul de față de
execuția lucrărilor de terasamente
și lucrări conexe pentru sectorul 5 al
lotului 1 – respectiv de o porțiune de
5,5 km, cuprinsă între km 15+500
și 21+000.
Pe lângă execuția propriu-zisă,
TBL Grup s-a implicat de asemenea
în procesul de autorizare a celor 4
gropi de împrumut pentru lotul 1,
a realizat studiul topografic, geo-
tehnic, a asigurat suportul pentru
exproprieri, a efectuat organizarea
principală de șantier, și urmează să
Autostrada A7, Lot 1 – Lucrări de execuție în desfășurare, ianuarie 2023
10
granulare necesare pentru lucrările
de pe întreg lotul. La nivelul execu-
ției, au fost derulate procedurile de
pichetare detaliată a drumului, de
curățare a terenului, de decapare și
depozitare a pământului vegetal și
au fost inițiate lucrările de realizare
a terasamentului autostrăzii.
Lucrările au fost demarate în
august 2022 și au termen 20 de luni
(trimestrul 4, 2024).
2. Lucrări de topografie și
cadastru pentru proiecte de
infrastructură
Pe lângă cele peste 300 de pro-
iecte de cadastru sistematic sectorial
și general și peste 100 de proiecte
de cadastru sporadic, Departamentul
de DezvoltareTeritorială, Topografie
și Cadastru al TBL Grup este impli-
cat, cu expertiza sa, în proiectele
de infrastructură mare: Autostrada
Autostrada A7, Lot 1
Ridicări topografice pe profiluri
transversale, ianuarie 2023
Brașov – Bacău (164 km), Drum
Expres Bacău – Piatra Neamț (60 km)
și Autostrada Timișoara – Moravița
(60 km), desfășurând următoarele
lucrări de specialitate pentru Search
Corporation: elaborare Studiu de
Fezabilitate și Proiect Tehnic de
Execuție, ridicare topografică pe
coridorul indicat de Beneficiar, in-
clusiv obținere aviz OCPI; servicii de
întocmire studiu privind ocuparea te-
renurilor, inclusiv obținere aviz OCPI.
Echipa de topografi a TBL Grup
este de asemenea implicată în pro-
iecte de modernizare a străzilor și
documentații de urbanism în care
este necesară expertiza topogra-
fică: modernizarea străzilor Alcala de
Henares, Albac, Gârda și Drăgășani
din Municipiul Alba Iulia; întocmire
documentații în vederea exproprierii
unor terenuri/suprafețe afectate de
continuare în pagina 12 
februarie 2023
 CONSTRUIM ROMÂNIA
Website:
www.totalbusinessland.ro
Telefon:
+40 318 600 316
Email:
contact@tblgrup.ro
Sedii:
Alba Iulia, București, Timișoara, Sibiu, Oradea, Zalău, Abrud, Câmpeni, Deva, Iași, Cluj, Bacău

DEPARTAMENTE ȘI SERVICII:

• Cadastru și Topografie

• Fonduri Europene

• Resurse Minerale / Minerit

• Arheologie

• Digital

• Consultanță și Servicii de Mediu

• Proiectare și Inginerie

• Construcții Infrastructură Rutieră și Autostrăzi

• Proiectare Construcții Civile

• Lucrări construcții civile

• Urbanism

• Proiectare Infrastructură Rutieră / CFDP

• Gaze Naturale

• Apă / Canal

• Energie Regenerabilă
 urmare din pagina 10
modernizarea acestor străzi; ridicări
topografice necesare în cadrul ela-
borării Planurilor de Urbanism Zonal
pentru construirea arterei ocolitoare
pe latura de sud-vest și a centurii oco-
litoare pe latura de nord a Municipiului
Alba Iulia; ridicare topografică pentru
Proiectare Drum de ocolire în partea
de vest a Municipiului Sebeș– faza
Studiului de Fundamentare.
3. Proiectare, expertiză tehnică,
documentații de avizare drumuri
Departamentul de Proiectare Căi
Ferate, Drumuri și Poduri a încheiat
recent proiectarea, expertiza teh-
nică și Documentația DALI pentru
obiectivul „Consolidare și amena-
jare DN 67 Drobeta Turnu Severin
– Motru, km 13+800-18+000”, un
sector de drum expus alunecări-
lor de teren. Echipa de proiectare
pentru infrastructura de transport
are în derulare în prezent Studiul
de Fezabilitate pentru obiectivul de
investiții „Drum de ocolire în partea
de vest a Municipiului Sebeș”.
4. Urbanism
Departamentul de Urbanism al
TBL Grup a încheiat de curând ela-
borarea Planului de Urbanism Zonal
Drum ocolitor, Sfântu Gheorghe.
Conform documentației întocmite
de Ministerul Transporturilor și
Infrastructurii – Analiza de favo-
rabilitate pentru Drum de legătură
Autostrada A 13 – Sfântu Gheorghe
–, drumul de legătură reprezintă
unul dintre proiectele de conexiune
a municipiului Sfântu Gheorghe la
rețeaua primară de autostrăzi și dru-
muri expres ale României, proiecte
Secțiune Drum Ocolitor, Municipiul Sfântu Gheorghe
TBL GRUP
Strada Herăstrău 1 Nr. 17 București
Strada Traian, Nr. 20, Alba Iulia, Alba
Strada George Enescu, Nr. 18, Oradea, Bihor
cuprinse în cadrul Programului
Investițional 2021-2030. Drumul
ocolitor va crește accesibilitatea
și mobilitatea din zona de vest a
Municipiului Sfântu Gheorghe la
Autostrada A 13 Brașov – Bacău;
prin realizarea și aprobarea Planului
Urbanistic Zonal Drum ocolitor,
Municipiul Sfântu Gheorghe, TBL
Grup contribuie la dezvoltarea infras-
tructurii locale prin reglementarea
urbanistică a traseului drumului
ocolitor de la nord la sud, cu scopul
de fluidizare a traficului de pe raza
municipiului, asigurând o circulație
fluentă, sigură, mai puțin poluantă
și rapidă pentru autovehiculele care
circulă pe DN13E.
5. Consultanța de Mediu pentru
proiecte de infrastructură
Departamentul de Mediu are în
derulare 8 proiecte pentru obiective
de infrastructură mare, constând
în: consultanță și asistență tehnică
în coordonarea echipelor implicate
în reglementarea de mediu, docu-
mentații de gospodărire a apelor,
studii privind Reziliența la Schimbări
Climatice pentru autostrăzi, drumuri
expres, noduri rutiere; evaluare de
impact de mediu pentru proiectul
de reabilitare a căii ferate Craiova
– Caransebeș.
6. Servicii de logistică arhe-
ologică pentru proiecte de
infrastructură
Departamentul Patrimoniu
oferă servicii de logistică arheolo-
gică pentru proiecte de evaluare
teoretică, diagnostic arheologic in-
truziv, supraveghere arheologică și
cercetare arheologică preventivă,
în domeniul infrastructurii rutiere,
al infrastructurii de transport gaz,
al celei de rețele apă și canalizare,
și în domeniul infrastructurii rețele
electrice și fibră optică.
7. Furnizare de materii prime
pentru lucrări de infrastructură
În cursul anului 2022 a fost con-
stituit Departamentul de resurse
minerale al companiei, TBL Grup
propunându-și să devină principalul
furnizor de materii prime pentru marile
lucrări de infrastructură din România:
autostrăzi, drumuri expres, căi ferate,
îmbunătățiri funciare, porturi și ae-
roporturi. Primul proiect în acest
domeniu de activitate va fi Balastiera
Lipănești din Județul Prahova, urmată
de alte proiecte aflate în diferite stadii
de implementare.
8. Consultanță pentru proiecte de
infrastructură finanțate din fonduri
europene
Prin Departamentul de consul-
tanță pentru proiecte cu fonduri
europene, TBL Grup pune la dispozi-
ție un pachet complet de Servicii de
Consultanță pentru elaborarea pro-
iectelor din fonduri guvernamentale
și europene, oferindu-le companiilor
private și instituțiilor publice posi-
bilitatea de a-și reduce costurile
legate de dezvoltare și a-și crește
șansele de succes în obținerea fi-
nanțărilor, inclusiv pentru proiecte
de infrastructură.
În viitorul apropiat, TBL Grup
își propune să se implice în cât
mai multe proiecte de execuție și
proiectare pentru infrastructură și
infrastructură mare, un domeniu
strategic și complex, care include o
largă varietate de domenii conexe
și care se aliniază cu direcția de
evoluție a companiei și a structurii
departamentale pluridisciplinare.
Strategia TBL Grup este să dez-
volte acele direcții de activitate
în care există o nevoie majoră în
România – cadastru general, pro-
iectarea și execuția de lucrări de
construcții, infrastructură, îmbu-
nătățiri funciare, consultanță de
mediu, digitalizare, logistică pentru
arheologie și restaurarea patrimo-
niului, scrierea și implementarea
proiectelor cu fonduri europene.
TBL Grup se definește ca o comu-
nitate de specialiști care și-au reunit
priceperea și expertiza pentru a
contribui la dezvoltarea României. q
Tel: +40 318 600 316
Email: office@tblgrup.ro
Web: www.totalbusinessland.ro/
 Pentru mai
multe informaţii
M.R.E. Software
pentru proiectarea de
ZIDURI DE SPRIJIN
SI PANTE ARMATE
ZIDURI DE SPRIJIN ARMATE
Verificarea stabilității externe
(alunecare pe talpă, răsturnare,
depășirea presiunilor pe teren,
stabilității globale)
Verificarea stabilității interne
(Verificare la rupere, la smulgere
şi a stabilității pe plane înclinate)

PANTE ARMATE
Evaluarea stabilității externe
(Compound)
Evaluarea stabilității interne
(Tieback)
Metoda fâșiilor pentru
suprafață de cedare circulară,
Cluj Napoca - Tel. 0737 283 854 spirală Iogaritmică şi generic
www.geostru.eu
Email: info@geostru.eu NORMATIVA INDICATIV GP 093-06 SR EN 1997-1

DE ANI

Gama completă
a soluțiilor
geotehnice și de Fundații Ranforsare Structuri
fundare pentru a de și de
adâncime etanșare sprijin
construi pe baze
Îmbună-
solide Inginerie
tățirea Tunele
civilă
terenului
 Data: 506/21.12.2022 24094/21.12.2022
Către: Guvernul României
În atenția: Dlui Prim-ministru Nicolae-Ionel CIUCĂ
Ref: Hotărârea de Guvern nr. 375 din 18 martie 2022 publicată în
Monitorul Oficial nr. 277 din 22 martie 2022
Stimate Domnule Prim-ministru,
Subscrisele,
Asociația Română a Antreprenorilor în Construcții - ARACO, cu sediul în București, str. Alexandru – Papiu
Ilarian nr. 17, etajul 2, sector 3, cod poștal 031691, reprezentată legal prin dl Aurel Laurențiu PLOSCEANU – în
calitate de Președinte
și
Asociația Română a Inginerilor Consultanți - ARIC, cu sediul în București, Str. Intrarea Bogdănița nr. 4,
sector 1, cod poștal 010533, reprezentată legal prin dl Dinu POPESCU – în calitate de Președinte,
în temeiul Legii nr. 554/2004, formulăm

PLÂNGERE PREALABILĂ
Împotriva Hotărârii de Guvern nr. 375 din 18 martie 2022 publicată în Monitorul Oficial nr. 277 din
22 martie 2022 („HG nr. 375/2022”), prin care vă solicităm să dispuneți revocarea sau să efectuați de-
mersurile necesare abrogării:
1. dispozițiilor Art. I pct. 12 din HG nr. 375/20221 și, pe cale de consecință, a dispozițiilor art. 166
alin. (52), (53) și (54) din HG nr. 395/2016;
2. dispozițiilor Art. II pct. 12 din HG nr. 375/2022 și, pe cale de consecință, a dispozițiilor art. 161 alin.
(52), (53) și (54) din HG nr. 394/2016;
3. dispozițiilor Art. IV alin. 5 din aceeași HG nr. 375/2022.

Pentru a dispune în sensul celor de mai sus, vă rugăm 3. Iar Art. IV alin. 5 din aceeași Hotărâre de Guvern
să aveți în vedere următoarele stabilește că prevederile mai sus citate se aplică și con-
tractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare:
MOTIVE: (5) Prin excepție de la prevederile alin. (3) și (4),
I. Normele vizate de prezenta plângere dispozițiile art. I pct. 11 și 12, art. II pct. 11 și 12 se
1. Prin Hotărârea de Guvern nr. 375/2022 publicată în aplică și contractelor de achiziție publică/contractelor
Monitorul Oficial nr. 277 din 22 martie 2022 („HG nr. sectoriale/acordurilor-cadru aflate în derulare la data
375/2022”) a fost introdusă, printre altele, instituția intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
documentului constatator intermediar.
II. Nelegalitatea dispozițiilor criticate
2. În concret, Art. I pct. 12 și Art. II pct. 12 din HG nr.
375/2022 au completat prevederile art. 166 din HG 4. Textele normative redate mai sus ridică o serie de
nr. 395/2016, respectiv prevederile art. 161 din HG probleme de legalitate, printre care:
nr. 394/2016, cu trei noi alineate – identice în ambele (i) nerespectarea regulilor elementare în materie de apli-
cazuri - după cum urmează: care a legii în timp;
(52) Prin excepție de la termenele prevăzute la art. (ii) lipsa de predictibilitate asupra conduitei impuse des-
166 alin. (1) lit. a)-e), autoritatea contractantă are tinatarilor normei și, cel mai important,
dreptul de a emite documente constatatoare și pe pe- (iii) alterarea profundă a valorilor sociale protejate de
rioada derulării contractului, la fiecare 90 de zile de la normele legale superioare pe care normele criticate
momentul semnării contractului, în cadrul cărora vor ar fi trebui să le pună în aplicare (întrucât, subliniem,
fi consemnate cel puțin stadiul contractului și, dacă dispozițiile criticate completează/modifică norme de
este cazul, eventualele întârzieri/deficiențe în imple- punere în aplicare a unui caz de excludere reglemen-
mentarea contractului, precum și eventualele daune tat restrictiv prin Directiva 2014/24/UE și preluat în
cauzate din culpa contractantului. Legea nr. 98/2016 și Legea nr. 99/2016).
(53) Documentele constatatoare prevăzute la alin. (52)
se publică în SEAP în condițiile alin. (5) și pot fi con- II.1 Încălcarea principiilor securității juridice, nere-
testate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. troactivității, accesibilității și predictibilității legii
554/2004, cu modificările și completările ulterioare. 5. Principiul securității juridice presupune protejarea desti-
(54) Pentru documentele constatatoare prevăzute la natarilor normelor juridice contra unui pericol care vine
alin. (52), prevederile alin. (3) și ale alin. (51) se aplică chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care
în mod corespunzător. a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze.
1
Hotărârea 375/2022 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului
sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, a Hotărârii Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare
la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, precum şi a anexelor nr. 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea
condiţiilor generale şi specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice.
continuare în pagina 16 
14 februarie 2023
 peste
25
de ANI

Calea București, nr. 56, Cârcea, Dolj

Telefon: +40 251 406 600
e-mail: office@reconcraiova.ro, www.reconsa.ro

www.pipelife.ro

CONDUCTE CORUGATE
DIN POLIPROPILENĂ
PRAGMA®

Descoperă acum întreaga gamă de produse Pipelife:

www.pipelife.ro
 urmare din pagina 14
6. În acest sens, CJUE a statuat că principiul securității
juridice face parte din ordinea juridică comunitară și
trebuie respectat atât de instituțiile comunitare, cât
și de statele membre, atunci când acestea își exercită
prerogativele conferite de directivele comunitare2.
7. Având o structură complexă, principiul încorpo-
rează o serie de exigențe pe care normele trebuie
să le respecte, printre care: neretroactivitatea legii,
accesibilitatea și previzibilitatea legii, asigurarea
interpretării unitare a legii. Normele criticate nu răs-
pund niciuneia dintre aceste exigențe.
II.1.1 Încălcarea principiului neretroactivității legii
8. Principiul neretroactivității legii este printre cele mai
cunoscute principii constituționale, reglementat de
art. 15 din Constituția României, după cum urmează:
„(1) Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertă-
țile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au
obligațiile prevăzute de acestea. (2) Legea dispune
numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau con-
travenționale mai favorabile.”
9. Curtea Constituțională s-a pronunțat în repetate
rânduri cu privire la principiul neretroactivității
legii, relevantă în acest sens fiind Decizia CCR nr.
9/7.03.1994 publicată în Monitorul Oficial nr. 326 din
25.11.1994:
„După intrarea în vigoare a Constituției din anul 1991,
neretroactivitatea a devenit un principiu constituțional
și deci nici legiuitorul nu poate adopta acte cu încăl-
carea lui. Suntem în prezența unei reguli imperative
de la care nu se poate deroga în materie civilă, ce
interesează cauza de față, indiferent dacă este vorba
de legi materiale sau legi procesuale. Deci, chiar și
în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat
să înlăture sau să atenueze unele situații nedrepte,
nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi
care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute
mijloacele adecvate care să nu vină în contradicție
cu acest principiu constituțional.”
10. La rândul său, art. 6 din Codul Civil reiterează același
principiu în materie civilă, iar art. 102 alin. (2) din
Legea nr. 71/2011 stabilește regula neretroactivită-
ții în privința contractelor: „Contractul este supus
dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost
încheiat în tot ceea ce privește încheierea, in-
terpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.”
11. Or, în aceste condiții, Art. IV alin. 5 din HG nr.
395/2016, care precizează expres că normele ana-
lizate sunt aplicabile contractelor aflate în derulare,
încalcă flagrant principiul neretroactivității.
12. În plus – potrivit cazului legal de excludere (reglemen-
tat de art. 57 alin. (4) lit. g) din Directiva 2014/24/
UE și preluat în legile nr. 98/2016 și 99/2016) – obli-
gația autorităților de a emite și publica documentul
constatator la finalul contractului nu este corelativă
vreunui drept al cocontractantului. Este vorba despre
o obligație legală față de piața achizițiilor publice.
13. În schimb, normele criticate stabilesc un drept
contractual al autorității de a emite documentul
constatator periodic, corelativ obligațiilor contrac-
tuale ce revin operatorului privat. Acest lucru
presupune că normele analizate se aplică chiar asupra
drepturilor și obligațiilor rezultate din contracte înche-
iate anterior adoptării lor, fapt care intră în conflict
imediat și vădit cu art. 102 alin. (2) din Legea nr.
71/2011 și cu principiul securității juridice.
2
Cauza C-381/97, Belgocodex, Culegere 1998, p. I-8153, par. 26.
16
II.1.2. Lipsa de predictibilitate
14. Legea trebuie să fie previzibilă. Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a stabilit că o lege trebuie să fie
nu numai accesibilă, ci trebuie să fie și previzibilă,
adică să fie enunțată cu suficientă claritate pentru a
permite destinatarului ei să își regleze conduita. Pentru
ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea tre-
buie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și
modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a au-
torităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul
legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție
adecvată împotriva arbitrariului.
15. În același sens, în considerentele Deciziei nr. 363/2015,
Curtea Constituțională a reținut: „atingerea de către
stat a unor obiective, chiar și atunci când acestea sunt
de interes general și necesare, nu se poate face decât
cu respectarea Constituției, care, potrivit art. 1 alin. (5),
este obligatorie. Astfel, nu se poate pretinde unui subiect
de drept să respecte o lege care nu este clară, pre-
cisă, previzibilă și accesibilă, întrucât acesta nu își poate
adapta conduita în funcție de ipoteza normativă a legii;
tocmai de aceea, autoritatea legiuitoare, Parlamentul
sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme
care să respecte trăsăturile mai sus arătate.”
16. Din această perspectivă, normele criticate sunt nelegale.
Acestea sunt neclare și imprevizibile, cauzează incertitu-
dini și dau naștere unor întrebări fără răspuns, precum:
- Care sunt reperele pe care autoritatea ar trebui să le
aibă în vedere pentru a stabili dacă este în situația de
a-și exercita dreptul de a emite documentul intermediar?
- Pentru a justifica dreptul de a emite documentul
intermediar, este suficient să existe întârzieri sau
acestea trebuie să fie dublate de cauzarea unui pre-
judiciu din culpa operatorului privat?
Iar răspunsul la întrebarea precedentă poate genera
o altă întrebare și un alt răspuns, respectiv:
- Chiar și întârzierile care nu sunt cauzate de culpa
operatorului privat pot genera contextul emiterii
documentului?
- La ce se raportează întârzierile? Iar întrebarea este
cât se poate de justificată dacă avem în vedere câteva
aspecte notorii în materia contractelor de construcții,
precum:
- De regulă, întârzierile și eventuale penalități se ra-
portează la Data de finalizare; or, în cazul acesta, fiind
vorba despre documente intermediare, nu se pune
problema de a se fi ajuns în ipoteza datei de finalizare.
- Cu titlu de excepție, fie pentru că există mai multe
obiecte independente funcțional, fie cu scopul verificării
ritmului de execuție, în unele contracte sunt stabilite
puncte de referință (milestone) care, în caz de neres-
pectare culpabilă, pot genera aplicarea de penalități.
Acesta este, oare, cazul vizat de normele criticate?
17. Neclaritățile se adâncesc cu cât ne raportăm la speci-
ficul fiecărui tip de contract, iar toate acestea, traduse
în lipsa de predictibilitate a legii, lasă loc – aparent în
mod deliberat – de decizii și soluții arbitrare.
II.2 Dispozițiile atacate încalcă normele de tehnică
legislativă reglementate de art. 4 și art. 78 din
Legea nr. 24/2000
18. Legalitatea actelor administrative normative este
subsumată unor serii de condiții, printre care: (i) res-
pectarea principiului ierarhiei normelor juridice (art.
4 din Legea nr. 24/2000); (ii) interdicția de a conține
continuare în pagina 18 
februarie 2023
 Calitatea rețelelor edilitare
O rețea edilitară (apă, gaz natural, canalizare), realizată din materiale plastice, este concepută
pentru o durată de viață de minimum 50 de ani. Producătorii acestor materiale au la dispoziție
standarde de fabricație care impun performanțe de calitate, bazate pe modelări matematice ce
țintesc ciclul de viață de minimum 50 de ani în exploatare. Pe de altă parte, este cert că aceste
produse realizate din materiale plastice de ultimă generație pot avea durata de viață chiar și de 100
de ani, lucru demonstrat prin studiile realizate de asociații ale producătorilor de materiale din mase
plastice, un exemplu relevant în acest sens fiind studiile conduse de către TEPPFA (the European
Plastic Pipes and Fittings Association).
Din păcate, însă, foarte frecvent apar informații de la beneficiarii proiectelor, sau chiar în mass-
media, despre rețele de apă sau canalizare care, după ce au fost date în exploatare, prezintă
neconformități de proiectare și/sau execuție grave (ex: spargerea rețelei de apă sub presiune,
infiltrații/exfiltrații la rețele de canalizare, la îmbinările mufă/cep, având ca efect uneori surparea
terenului în zonă și alte neplăceri majore). Aceste deficiențe apărute pe parcursul exploatării unei
rețele edilitare constituie un mare disconfort pentru populație și necesită lucrări de remediere
scumpe, afectând grav bugetele companiilor de apă și, nu în ultimul rând, măresc cheltuielile generale
de exploatare.

Din ce cauză persistă
aceste neconformități?
1. Neconformități de proiectare,
cum ar fi:
• necunoașterea sau neluarea în
seamă a reglementărilor naționale în
domeniu, la alegerea unei soluții și
implicit a materialelor de construc-
ții aferente (ex: HG 668 din 2017 ;
ORDIN 435 din 2021);
• greșeli tehnice similare apă-
rute în diferite proiecte, în capitolele
care descriu materialele cerute și
performanțele acestora. Astfel, apar
„Caiete de sarcini” și „Fișe tehnice”
incoerente, cu greșeli tehnice și de
reglementare grave. Din cauza aces-
tor neconformități rezultate în faza
de proiectare, în final constructorul
va alege materialul cel mai ieftin și
cu suspiciuni legate de calitate.
2. Producătorii fac compromis la
calitate, folosind materii prime ief-
tine și din surse necontrolate, emit
declarații de conformitate care de
regulă nu acoperă constanța calită-
ții produsului standardizat, din care
cauză persistă în continuare solici-
tarea și obținerea „Agrementului
tehnic”, pe baza unor declarații chiar
false, câteodată, privind performan-
țele produsului realizat.
3. Neconformități de execuție:
nerespectarea caietului de sar-
cini și a instrucțiunilor de pozare
ale producătorului de materiale,
folosirea materialelor de umplutură
necorespunzătoare, compactarea
insuficientă etc. Materialul neco-
respunzător va periclita suprafața
exterioară a conductelor de presi-
une, vor apărea crăpături ce duc
la deterioarea stucturii (slow crack
propagation) și în câțiva ani vor
apărea avarii. La rețelele de ca-
nalizare, nerealizarea patului de
susținere al conductei, și implicit al
căminelor, corespunzător din punct
de vedere structural compromite din
start rezistența construcției la sar-
cinile geostatice ale acoperirii și la
cele dinamice rezultate din trafic.
Care ar fi soluțiile de
contracarare a acestui
fenomen?
1. Editarea unui „GHID DE
BUNE PRACTICI” în proiectare care
să țină cont de evoluția produselor
noi în domeniul rețelelor edilitare
realizate din materiale plastice, a
standardelor naționale armonizate/
nearmonizate din domeniu, și a re-
glementărilor în vigoare, inclusiv a
celor care stau la baza obligativității
deținerii unui „Agrement Tehnic” în
construcții.
2. Avizarea proiectelor înainte
de postarea lor pe SICAP, inclusiv
de către specialiștii împuterniciți de
beneficiarii proiectelor, pentru a se
evita acele greșeli și neconcordanțe
www.pipelife.ro
din documentații care lasă loc unor
interpretări greșite.
3. Să fie impusă prin Caietul de
sarcini (inclus în Planul Calității)
verificarea prin sondaj a materia-
lelor utilizate, cu testarea acestora
într-un laborator independent.
Bineînțeles, trebuie stabilite clar
modul de prelevare a mostrelor de
produs, frecvența verificărilor în
funcție de volumul livrărilor dintr-un
tip anume de material și sursa de
finanțare a acestor verificări.
4. Pentru a elimina orice sus-
piciune privind performanțele
declarate ale unui produs de con-
strucții agreat de proiectant la
elaborarea unei documentații, se
recomandă ca:
• Materialele de construcții
frabricate după un Standard Național
(aici înțelegem și standardele euro-
pene adoptate ca SR EN-uri) să fie
agreate cu prioritate;
• În cazul în care se va opta
pentru utilizarea unui material ase-
mănător ca performanță cu cea
standard, dar fabricat pe baza unui
Agrement Tehnic, să se impună cla-
rificarea și demonstrarea fără dubii
a diferenței dintre performanțele
celor două categorii de materiale
prin analiza „Rapoartelor de inspec-
ții” emise de Laboratorul acreditat/
notificat care a realizat testele în
vederea întocmirii documentației de
solicitare a unui Agrement Tehnic. 
 urmare din pagina 16
soluții care să contravină prevederilor în a căror apli-
care sunt date (art. 78 din Legea nr. 24/2000); (iii)
adoptarea într-un termen util care să facă posibilă du-
cerea lor la îndeplinire (art. 79 din Legea nr. 24/2000).
19. În cazul de față, primele două condiții sunt grav în-
călcate. Dispozițiile nou introduse deturnează scopul
documentului constatator, contravin în esență valorii
protejate prin prevederile a căror aplicare ar fi trebui
să o asigure, respectiv valorii protejate prin art. 167
alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, art. 180 alin.
(1) lit. g) din Legea nr. 99/2016 și prin art. 57 alin.
(4) din Directivă.
20. Această contradicție între normele criticate și cele a
căror aplicare se dorește a fi făcută rezultă chiar din
scopul introducerii acestui nou alineat:
„Această modificare va da posibilitatea Autorităților
Contractante să informeze alte instituții cu privire la
derularea necorespunzătoare a unui Antreprenor sau
Prestator, chiar și înainte de finalizarea respectivelor
contracte, în vederea analizării și aplicării prevederilor
art. 167 alin. (1) lit. g) în timp real și în cunoștință
de cauză.” 3
21. În continuare vom arăta că, în realitate, normele cri-
ticate nu pun în aplicare cazul legal de excludere, ci
adaugă alte cazuri de excludere complet arbitrare.
22. Așa cum am arătat mai sus, normele criticate comple-
tează și modifică norma de punere în aplicare a cazului
de excludere reglementat de art. 57 alin. (4) lit. g) din
Directiva 2014/24/UE transpus în legislația națională
prin art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 și
art. 180 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016.
23. Astfel, din analiza comparativă a textelor superioare,
pe de o parte, și a normelor criticate, pe de altă parte,
se pot observa diferențele și contradicțiile esențiale:
• Normele superioare care ar trebui puse în aplicare (și
forma inițială a normei de punere în aplicare) stabilesc
OBLIGAȚIA AUTORITĂȚII de a emite documentul
constatator. În schimb, normele criticate stabilesc
DREPTUL AUTORITĂȚII de a emite documentul
constatator;
• Normele superioare care ar trebui puse în aplicare
(și forma inițială a normei de punere în aplicare) se
referă la un CONTRACT ANTERIOR și la EMITEREA
DOCUMENTULUI LA FINALUL CONTRACTULUI. În
schimb, normele analizate se referă la PERIOADA
DERULĂRII CONTRACTULUI și la EMITEREA
DOCUMENTULUI LA FIECARE 3 LUNI;
• Normele superioare care ar trebui puse în aplicare sta-
bilesc cazul de excludere în situația ÎNCĂLCĂRILOR
GRAVE SAU REPETATE CARE AU CONDUS LA
REZILIERE ȘI PREJUDICII. În schimb, normele cri-
ticate, care ar trebui să le pună în aplicare pe primele,
se referă la EVENTUALE ÎNTÂRZIERI ȘI DAUNE
DIN CULPA CONTRACTANTULUI.
24. Coroborând diferențele formale, nu rezultă numai un
potențial nou caz de excludere (prohibit în mod ab-
solut de întreaga legislație comunitară, de Directiva
achizițiilor publice și de practica CJUE), ci se ajunge
la deturnarea completă a scopului și valorii protejate
de normele comunitare și normele legale naționale
care au transpus Directiva.
25. Astfel, verificarea cazului de excludere (într-o pro-
cedură aflată în curs) presupune analiza unor fapte
concrete, grave sau repetate, care au generat rezilierea
și /sau prejudicii săvârșite într-un contract anterior.
3
Nota de fundamentare a HG nr. 375/2022
4
Cauza C-465/11, Forposta SA și ABC Direct Contact sp. z o.o. împotriva Poczta Polska SA
5
Cauza C-305/08, Consorzio Nazionale Interuniversitario per le Scienze del Mare (CoNISMa) împotriva Regione Marche, para. nr. 37
18
26. Aceasta nu poate avea loc, deci, în lipsa unei neexe-
cutări grave constatate la finalizarea contractului, cu
privire la contracte anterioare momentului verificării
(a se vedea în acest sens interpretarea dată de CJUE
noțiunii de abatere gravă în cauza C-465/114).
27. Nu numai că atât Directiva cât și cele două legi națio-
nale se referă în mod expres la contracte anterioare,
însă este firesc ca verificarea caracterului grav sau
repetat al conduitei operatorului economic să se re-
alizeze la finalul contractului, când efectele (inclusiv
rezilierea și prejudiciile) se pot verifica într-o manieră
aproximativ transparentă și finală.
28. Toate acestea demonstrează că documentul consta-
tator reprezintă un instrument pus la dispoziția pieței
achizițiilor publice. Autoritatea contractantă nu are,
așadar, opțiunea de a alege între a emite/publica sau
nu un document constatator negativ cu implicații în
verificarea unui eventual caz de excludere în proceduri
viitoare, aceasta fiind obligată – pentru respectarea
legislației achizițiilor în proceduri ulterioare – să aducă
la cunoștința pieței informațiile relevante.
29. Or, potrivit dispozițiilor criticate, documentul consta-
tator se transformă într-un instrument arbitrar pus la
dispoziția autorității contractante, nicidecum la dispo-
ziția pieței achizițiilor. Acest instrument caracterizat
de incertitudine și care se îndepărtează complet de
condițiile cazului de excludere poate deveni facil un
mijloc de presiune.
II.3 Normele criticate derogă de la art. 57 alin. (4)
lit. g) din Directiva 2014/24/UE, adaugă la textul
Directivei care stabilește un caz limitativ de ex-
cepție de la regulile liberei concurențe și accesul
la piețe și, astfel, creează premisele încălcării
regulilor anterior menționate
30. Regula în materia achizițiilor publice este aceea de
a permite accesul tuturor operatorilor economici la
procedurile de achiziții publice, asigurându-se astfel
îndeplinirea obiectivelor directivelor europene în materia
achizițiilor publice, anume acelea de promovare a unui
climat competitiv între participanții la proceduri, garan-
tarea dreptului tuturor întreprinderilor economice (chiar
și a acelora mici și mijlocii) de a participa la proceduri,
precum și lărgirea paletei de opțiuni ale autorității con-
tractante în alegerea ofertantului câștigător.
31. Toate aceste reguli și principii, alături de principiul
transparenței, sunt exprimate inclusiv în art. 2 din
Legea nr. 98/2016 și art. 2 din Legea nr. 99/2016,
fiind totodată exprimate categoric de practica CJUE.
„Astfel, Curtea a hotărât că unul dintre obiecti-
vele normelor comunitare în materia achizițiilor
publice este deschiderea spre o concurență cât
mai extinsă posibil (a se vedea printre altele în acest
sens Hotărârea Bayerischer Rundfunk și alții, citată
anterior, punctul 39) și că este în interesul dreptu-
lui comunitar să se asigure participarea cât mai
largă posibil a ofertanților la o cerere de ofertă
(Hotărârea din 19 mai 2009, Assitur, C-538/07, Rep.,
p. I-4219, punctul 26). Trebuie adăugat, în această
privință, că această deschidere spre concurența
cât mai extinsă posibil este avută în vedere nu
numai prin raportare la interesul comunitar în
materia liberei circulații a produselor și a ser-
viciilor, ci și în interesul propriu al autorității
contractante implicate, care va dispune astfel
de o alegere mai largă în ceea ce privește oferta
februarie 2023
 cea mai avantajoasă și cea mai adaptată nevoilor
publicului vizat (a se vedea în acest sens, în privința
ofertelor anormal de scăzute, Hotărârea din 15 mai
2008, SECAP și Santorso, C-147/06 și C-148/06, Rep.,
p. I-3565, punctul 29).” 5
32. În clarificarea modului de aplicare a directivelor în
ceea ce privește garantarea accesului participanților la
procedurile de achiziții publice, CJUE a tranșat exclu-
ziv orice urmă de interpretare a acestora cu potențial
de excludere a anumitor participanți de la proceduri,
dispunând că atunci când legiuitorul comunitar a
dorit excluderea unor anumiți participanți (n.n.
pentru anumite motive), a prevăzut expres:
„În plus, potrivit jurisprudenței Curții, trebuie amintit,
pe de o parte, că principiul egalității de tratament nu
este încălcat numai pentru motivul că autoritățile con-
tractante admit participarea la o procedură de atribuire
a unui contract public a organismelor care beneficiază
de subvenții ce le permit să facă oferte la prețuri sensibil
mai mici decât cele ale ofertanților concurenți nesub-
venționați și, pe de altă parte, că dacă legiuitorul
comunitar ar fi avut intenția de a obliga autori-
tățile contractante să excludă astfel de ofertanți,
ar fi enunțat acest lucru în mod expres.”
33. Rezultă din această hotărâre un motiv imediat și clar
de nelegalitate a normelor criticate care, sub pretextul
punerii în aplicare a unui potențial caz excepțional de
excludere, adaugă unul nou, interzis expres de prac-
tica CJUE, care contravine în mod imediat art. 57 alin.
(4) lit. g) din Directiva 2014/24/UE, precum și:
• Constituției României, respectiv:
Art. 45 – libertatea economică: „Accesul liber al
persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și
exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate”;
Art. 135 – libera concurență: „(1) Economia României
este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și
concurență. (2) Statul trebuie să asigure: a) libertatea
comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului fa-
vorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție”;
• Legii nr. 98/2016 și Legii nr. 99, respectiv:
Art. 2: „Principiile care stau la baza atribuirii contrac-
telor de achiziție publică și a organizării concursurilor
de soluții sunt: a) nediscriminarea; b) tratamentul
egal; d) transparența; e) proporționalitatea”;
• Tratatului privind Uniunea Europeană („TUE”), respectiv:
Art. 3 alin. (3): „Uniunea instituie o piață internă.
Aceasta acționează pentru dezvoltarea durabilă a
Europei, întemeiată pe o creștere economică echi-
librată și pe stabilitatea prețurilor, pe o economie
socială de piață cu grad ridicat de competitivi-
tate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de
muncă și spre progres social, precum și pe un nivel
înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediu-
lui. Aceasta promovează progresul științific și tehnic”.
***
Pentru toate aceste motive, vă solicităm revo-
carea normelor mai sus menționate sau, în cazul în
care considerați că acestea nu mai pot fi revocate,
să efectuați demersuri în vederea abrogării lor.
Cu deosebită considerație,
Asociația Română
a Antreprenorilor în Construcții – ARACO
Prin dl Aurel Laurențiu PLOSCEANU
Asociația Română
a Inginerilor Consultanți - ARIC
Prin dl Dinu POPESCU
 Eficiența metodelor de îmbunătățire
a pământurilor sensibile/active
în raport cu apa
conf. univ. dr. ing. Ernest OLINIC- Universitatea Tehnică de Construcții București
prof. univ. dr. ing. Sanda MANEA - Universitatea Tehnică de Construcții București
șef. lucr. dr. ing. Tatiana OLINIC - Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București
șef. lucr. dr. ing. Cătălin BURLACU - Universitatea Tehnică de Construcții București

Problematica pământurilor improprii construirii, și – dintre acestea – a celor sensibile/active

în raport cu apa nu mai poate fi ignorată în prezent, când tot mai multe astfel de terenuri ajung
să fie folosite ca teren de fundare pentru construcții de mai mică sau mai mare dimensiune și
importanță, asupra cărora – dacă nu sunt pregătite corespunzător – pot avea efecte dezastruoase.
Acesta este motivul pentru care, în continuare, vom face o sinteză a cercetărilor pe care le-am
efectuat în domeniul îmbunătățirii terenurilor dificile de fundare. Un accent deosebit îl punem pe
îmbunătățirea pământurilor sensibile la umezire (PSU) și a pământurilor cu umflări și contracții
mari (PUCM), prezentând aspecte teoretice, încercări de laborator și studii de caz cu aplicații ale
rezultatelor cercetărilor. Toate acestea demonstrează practic faptul că nu există rețetă unică
pentru îmbunătățirea pământurilor și, astfel, subliniază necesitatea încercărilor de laborator ca și a
poligoanelor experimentale.

Pământuri active în raport cu apa
sunt considerate pământurile sensi-
bile la umezire (PSU) [1], respectiv
loess-urile și pământurile loessoide,
precum și pământurile cu umflări
și contracții mari (PUCM), respectiv
pământurile argiloase [2]. Acestea
intră în categoria terenurilor dificile
de fundare. PSU se tasează supli-
mentar la umezire, sub greutate
proprie și/sau sub acțiunea încăr-
cărilor transmise de fundație și
devin terenuri foarte compresibile.
PUCM își modifică ciclic volumul la
schimbări ale umidității, mărindu-și
volumul la creșterea umidității și
contractându-se atunci când această
umiditate scade.
la umezire (prin micșorarea poro- activități pregătitoare în laborator și
zității), precum și îmbunătățirea în poligoane experimentale.
caracteristicilor mecanice (compre-
sibilitate și rezistență la forfecare). Încercări de laborator pe probe
În cazul PUCM se urmărește redu- compactate
cerea/eliminarea potențialului de
Un pas hotărâtor pentru realiza-
contracție - umflare și îmbunătățirea rea în condiții optime a unor terenuri
caracteristicilor mecanice (reduce- cu proprietăți îmbunătățite prin
rea presiunii de umflare și creșterea
rezistenței la forfecare). Aceste
obiective pot fi obținute prin îmbu-
nătățirea în masă a terenurilor prin
diferite amestecuri și prin compac-
tare. În acest sens, pentru obținerea
unor rezultate optime sunt necesare

Metode de îmbunătățire a tere-

nurilor dificile de fundare (b)
Metodele de îmbunătăţire a pă-
mânturilor sunt într-un continuu
progres, atât cantitativ cât şi cali-
tativ, ca rezultat al dezvoltării de
tehnologii noi dar şi al conştientiză-
rii avantajelor economice şi a celor
privitoare la protecţia mediului prin
utilizarea unor abordări moderne.
Pentru utilizarea pământurilor (c)
active în raport cu apa la realizarea
terasamentelor este necesară îm- Fig. 1: Evaluarea caracteristicilor de com-
bunătățirea proprietăților lor fizice pactare: (a) caracteristicile optime de
și mecanice. Astfel, în cazul PSU compactare pentru D ≥ 95%; (b) evidențierea
„zonei acceptabile” [1]; (c) variația densității
se urmărește reducerea/eliminarea
(a) în stare uscată pe înălțimea unei probe [3]
ireversibilă a tasării suplimentare

20 februarie 2023
compactare și/sau prin amestec îl
reprezintă determinarea parametri-
lor optimi de compactare (umiditate,
densitate și energie de compactare).
Corelarea exactă între caracteris-
ticile de compactare obținute în
laborator cu cele din teren se reali-
zează, în general, într-un domeniu
care se stabilește, așa cum este bine
cunoscut, prin încercarea Proctor
(ρdmax și woc).
În practica curentă, verificarea
terenurilor compactate se realizează
cu ajutorul gradului de compac-
tare (D = (ρ d/ρ dmax)*100, %).
În funcţie de natura pământului și
tipul terenului ce va fi îmbunătățit
prin compactare, precum și de im-
portanţa şi funcţia ce urmează a o
îndeplini construcţia de pământ, se
recomandă valori ale gradului de
compactare, D, între 95 – 100 %,
de regulă realizate pentru umidităţi
în domeniul woc ± 3% (fig. 1.a).
Metodologia de realizare a cer-
cetărilor proprii a pornit de la
recomandarea cercetătorilor Daniel
și Benson [3], privind stabilirea
caracteristicilor optime ale materi-
alelor compactate, care constă în
determinarea proprietăților fizice
și mecanice urmărite pe mai multe
probe compactate în laborator
(probe cu diferite umidități și den-
sități în stare uscată) și stabilirea
unei „zone acceptabile” pentru toate
proprietățile studiate (fig. 1.b) [4].
În urma încercărilor de labora-
tor pe probele de loess compactat
s-a observat că există diferențe ale
densității în stare uscată pentru
eșantioanele utilizate. Aceste
diferențe au aparut cu toate că eșan-
tioanele analizate au provenit din
aceeași probă, fiind însă prelevate
de la cote diferite (fig. 1.c). De aici
rezultă că densitatea în stare uscată
obținută din încercarea Proctor este
una medie, ea variind pe înălțimea
cilindrului compactat [5].
(a)
Fig. 2: Rezultatele încercării Proctor: (a) toate amestecurile realizate; (b) amestecurile 3
şi 4
februarie 2023
ÎMBUNĂTĂȚIREA
PĂMÂNTURILOR ACTIVE ÎN
RAPORT CU APA
În Laboratorul de Geotehnică şi
Fundaţii al Universităţii Tehnice de
Construcţii Bucureşti au fost pro-
puse, realizate și studiate mai multe
programe experimentale urmărind
obținerea unor amestecuri ecologice
(cu materiale naturale și deșeuri
inerte) astfel încât terenurile con-
siderate dificile de fundare (PSU/
PUCM) să devină terenuri „bune de
fundare”.
Cercetări privind îmbunătățirea
PSU
1. Amestecuri PSU cu materiale
minerale naturale (nisip, bento-
nită) [5]
Au fost propuse diverse ames-
tecuri de PSU cu diferite materiale
minerale naturale, în vederea eli-
minării sensibilităţii la umezire, a
îmbunătăţirii parametrilor geotehnici
de comportament mecanic şi a limi-
tării permeabilităţii. În acest scop au
fost propuse o serie de amestecuri
de PSU cu nisip 1-2 mm (Un = 1.5)
şi PSU cu nisip şi cu adaos de ben-
tonită sub formă de pulbere în două
variante de realizare a amestecului:
Amestec 1: 80% loess + 20% nisip
(1-2 mm); Amestec 2: 60% loess
+ 40% nisip (1-2 mm); Amestec 3:
50% loess + 40% nisip (1-2 mm)
+ 10% bentonită pulbere; Amestec
4: 50% loess + mixtură din (40%
nisip (1-2 mm) + 10% bentonită
pulbere), ultimele două amestecuri
diferind prin modul de realizare. În
primul caz au fost amestecate toate
cele trei materiale concomitent,
după care au fost aduse la dife-
rite umidităţi în vederea realizării
încercării Proctor normal. În cazul
ultimului amestec, mai întâi a fost
mixat nisipul cu bentonita odată cu
un adaos de apă, după care a fost
lăsat la uscat şi mixtura astfel ob-
ţinută a fost amestecată şi cu PSU.
(b)
Dacă în cazul amestecului 3 di-
agrama Proctor prezintă un maxim
(ρdmax, wopt), în cazul amestecului
4, aceeaşi stare de îndesare a fost
obţinută pentru valori ale umidită-
ţii cuprinse între 11% şi 15% (fig.
2). Având în vedere că în procesul
de compactare la scară reală umi-
ditatea joacă un rol esenţial, ultima
observaţie referitoare la amestecul
4 este importantă deoarece permite
compactarea la valori ale umidită-
ţii care se regăsesc în domenii mai
mari.
Sinteza rezultatelor încercărilor
de compresibilitate în edometru a
indicat că valori similare ale modului
edometric Eoed 200-300 pot fi obţinute
pentru valori mai mici ale umidită-
ţii, dar la o stare de îndesare mai
bună pe probele cu adaos de 20%
nisip, comparativ cu probele medii
de loess. Această tendință dispare
odată cu creșterea procentului de
nisip din amestec. În cazul ameste-
cului cu bentonită, se poate observa
că valori aproximativ egale ale mo-
dulilor edometrici pot fi obţinute la
o stare de îndesare mai bună decât
în cazul probei medii de loess dar
mai redusă decât în cazul ameste-
curilor cu nisip în diferite proporţii,
aspect confirmat de asemenea şi de
valorile obţinute în urma realizării
încercărilor Proctor.
2. Amestecuri PSU cu lianți hi-
draulici (ciment) [6]
Programul experimental a urmă-
rit obținerea unui amestec optim de
loess cu ciment, în vederea desen-
sibilizării în raport cu apa. În acest
scop au fost realizate mai multe
metode de amestec al PSU cu diferite
procente de ciment: Metoda 1 (M1):
PSU a fost amestecat cu apa, hidra-
tat 24 h, apoi amestecat cu ciment
(2%, 4%, 6%) și compactat imediat;
Metoda 2 (M2): PSU a fost ameste-
cat cu ciment (4%), apoi amestecat
cu apă, hidratat 24 h și compactat;
Metoda 3 (M3): PSU a fost ameste-
cat cu ciment (6%), apoi amestecat
cu apă și compactat imediat.
Rezultatele obținute din încercă-
rile Proctor au arătat că metoda 2 de
amestec nu este eficientă. În ceea
ce privește valorile modulului edo-
metric, acesta a înregistrat niveluri
similare în cazul ambelor metode
utilizate. De asemenea, a fost deter-
minată și rezistența la compresiune
a probelor obținute prin cele două
amestecuri (fig. 3.b), rezultând
valori semnificativ mai mari pentru
cele care au fost realizate utilizând
metoda 3 de realizare a amestecului.
continuare în pagina 22 
21
 urmare din pagina 21
(a)
Fig. 3: a. Rezultatele încercării Proctor pentru toate amestecurile realizate; b. Rezistența
la compresiune pentru amestecurile obținute prin metodele 1 și 3
Cercetări privind îmbunătățirea
PUCM
1. Amestecuri PUCM cu mate-
riale granulare (zgură, nisip cu
pietriș, pietriș) [7]
Programul experimental își pro-
pune să determine soluția optimă
de îmbunătățire a PUCM (material
local) cu materiale granulare astfel
încât sa fie asigurată stabilitatea
unui amplasament pe care urmează
să se construiască un depozit eco-
logic de deșeuri. Conform [2],
materialul analizat se încadrează în
grupul pământurilor active în raport
cu apa (PUCM), în categoria 4d, res­
pectiv a pământurilor cu „calitate
rea” pentru terasamente. Pentru
desensibilizarea PUCM s-au propus
următoarele amestecuri de PUCM
cu materiale granulare: Amestec 1:
PUCM + 10%, 20% și 40% zgură
(nisip de turnătorie); Amestec 2:
PUCM + 10%, 30% și 50% nisip cu
pietriș; Amestec 3: PUCM + 30% și
40% pietriș (d = 5-8 mm).
Pe probele din jurul parametrilor
optimi de compactare, s-au determi-
nat valori ale presiunii de umflare,
ale parametrilor rezistenței la for-
fecare, ale modulilor edometrici și
valori ale umflării specifice inițiale
sub treapta de contact. Pe baza
încercărilor de laborator s-au con-
stituit grafice de variație a umflării
și a presiunii de umflare în funcție
de diferența de umiditate față de
umiditatea optimă de compactare.
(a)
Fig. 4: Variația umflării (a) și a presiunii de umflare
(b) față de umiditatea optimă de compactare
22
(a)
(b)
În urma amestecului dintre 90%
argilă și 10% zgură, din fig. 4
reiese că atât umflarea inițială cât
și presiunea de umflare înregis- (b)
trează valori foarte mari, chiar mai
mari decât valorile înregistrate pe
materialul natural, comportament
justificat prin prisma faptului că
efectul compactării este mai mare
decât efectul desensibilizării (ρdmax
crește de la 1,62 g/cm3 la 1,68 g/
cm3). Astfel de grafice constituie un
suport solid pentru stabilirea solu-
ției tehnologice utilizate în lucrare.
2. Amestecuri PUCM cu minerale
(c)
granulare și lianți hidraulici [8]
Programul experimental își pro-
pune să găsească soluția tehnică
optimă pentru construirea unei plat-
forme industriale localizate într-o
zonă inundabilă din lunca Dunării.
În urma unor studii hidrologice s-a
impus construirea tuturor obiectelor Fig. 5: Variația caracteristicilor optime de
tehnologice pe o pernă de material compactare pentru amestecurile efectuate
compactat cu o înălțime de mini-
1: PUCM + 16.7%, 26.7% și 36.7%
mum 2.0 m cu scopul de a depăși
nisip (N); Amestec 2: PUCM +
nivelul de inundabilitate al zonei.
Studiul geotehnic arată că terenul 1.5%, 2.5% și 3.5% liant hidraulic
de fundare intră în categoria terenu- 1 (D); Amestec 3: PUCM + 1.5%,
rilor dificile de fundare, fiind alcătuit 2.5% și 3.5% liant hidraulic 2 (C)
din straturi foarte compresibile și (fig. 5) [6].
PUCM. Pentru realizarea pernei de Pentru a stabili amestecurile
material compactat s-a dorit utiliza- optime, s-a determinat presiunea
rea unui material local identificat ca de umflare pe toate probele din
argilă prăfoasă, care prezintă presi- jurul optimului de compactare și
uni de umflare de 120 kPa. Pentru a s-au întocmit grafice de variație a
reduce activitatea în raport cu apa presiunii de umflare față de umidi-
a materialului de adaos s-au propus tatea optimă de compactare în cazul
următoarele amestecuri: Amestec amestecurilor 1 și 3. În cazul ames-
tecului 2 s-a observat că materialul
rezultat nu mai prezintă presiune de
umflare, devenind inactiv în raport
cu apa.
Pentru validarea încercărilor de
laborator în condiții de teren, s-au
realizat poligoane experimentale cu
următoarele amestecuri: Poligonul
1: PUCM + 30% N, Poligonul 2:
PUCM + 2.5% D și Poligonul 3:
PUCM + 2.5% C.
(b) Timpul de reacție a lianților hi-
draulici cu materialul de umplutură a
fost studiat în cadrul unor cercetări
continuare în pagina 24 
februarie 2023
 urmare din pagina 22
(a)
Fig. 6: Variația presiunii de umflare față de wopt:
(a) Amestec 1: PUCM + N; (b) Amestec 3: PUCM + C
anterioare pe probe de PSU și PUCM
(fig. 7). S-a observat că prin adaos
de var nestins crește temperatura
amestecurilor până la 41...43°C,
iar umiditatea materialului scade cu
5...8%. Modificările de temperatură
și umiditate se produc imediat ce
varul nestins intră în contact cu pă-
mântul umed, ceea ce conduce la
situația ideală în care nu este nevoie
de un timp de așteptare între etapa
de împrăștiere a lianților hidraulici,
amestecul și compactarea materia-
lelor în teren [9].
Fig. 7: Variația umidității și a temperaturii
în timp, amestec PUCM + var
Punerea în operă a amestecuri-
lor de pământ
Materialele rezultate în urma
amestecurilor de pământ se compac-
tează în straturi cu grosimea maximă
de 30 cm pentru grosimi/înălțimi
totale de 1,0...5,0 m. Utilajele și va-
riantele tehnologice de compactare
diferă în funcție de natura pământului
care trebuie compactat, și anume:
compactare prin cilindrare (pentru
pământuri coezive) și compactare
prin cilindrare + vibrare (doar în cazul
pământurilor necoezive).
Fig. 8: Variația gradului de compactare în
funcție de numărul de treceri ale
utilajului de compactare
24
(b)
Etapele realizării unei perne de
material compactat sunt: împrăști-
erea pământului natural, eliminarea
bulgărilor / fărâmițarea (în special
în cazul PUCM), nivelarea cu auto-
grederul, împrăștierea materialelor
de adaos, nivelarea cu autogrederul
(în cazul amestecurilor cu materiale
granulare), amestecarea materia-
lelor în plan vertical cu mixerul,
nivelarea cu autogrederul, com-
pactarea cu cilindrul cu came și
apoi compactarea cu cilindrul lis.
Pernele din material compactat se
realizează în straturi, iar grosimea
fiecărui strat, utilajul de compactare
și numărul de treceri ale utilajului de
compactare se stabilesc în urma tes-
telor într-un poligon experimental.
Pentru fiecare strat de material pus
în operă se efectuează compactarea
pe sectoare și se prelevează probe
pentru determinarea densității (a
gradului de compactare) la partea
superioară, la mijloc și la partea in-
ferioară a fiecărui strat din fiecare
sector compactat. Pe baza valorilor
obținute se întocmesc grafice de va-
riație a gradului de compactare în
funcție de numărul de treceri ale
utilajului de compactare (fig. 8).
Soluția optimă de realizare a pernei
de material compactat îmbunătățit
se stabilește în funcție de carac-
teristicile optime de compactare
rezultate în laborator și gradul de
compactare optim obținut în cadrul
poligoanelor experimentale.
CONCLUZII
Conform încercărilor proprii - din
care a fost prezentată o sinteză a
rezultatelor obținute -, s-a con-
firmat că nu există o rețetă unică
pentru îmbunătățire, iar stabilirea
unei soluții optime trebuie funda-
mentată prin încercări de laborator
și confirmată prin poligoane expe-
rimentale. În acest sens, în fig. 9
am sintetizat etapele de realizare a
unor astfel de cercetări.
BIBLIOGRAFIE
[1] *** NP 125 – Normativ privind
fundarea construcţiilor pe pământuri
sensibile la umezire, București (2010);
[2] *** NP 126 – Normativ privind
fundarea construcțiilor pe pământuri
cu umflări și contracții mari, București
(2012);
[3] DANIEL D., BENSON C., Water
content-density criteria for compac-
ted soil liners. Journal of Geotechnical
Engineering, (1990);
[4] OLINIC E., Contribuţii la re-
alizarea sistemelor de etanşare ale
depozitelor de deşeuri, Teză de doc-
torat, Bucureşti (2010);
[5] BURLACU C., Contribuţii la
soluţii de îmbunătăţire a terenurilor
slabe de fundare, Teză de doctorat,
București (2012);
[6] NGUYEN CONG D., Îmbunătăţirea
terenurilor de fundare loessoide prin
amestecuri loess cu ciment, Teză de
doctorat, Bucureşti (2019);
[7] IVASUC T., Soluții de fundare
pe terenuri dificile pentru construcții
din materiale locale, Teză de doctorat,
București (2013);
[8] O L I N I C E . , M A N E A S . ,
OLINIC T., Soil-mix compacted
cushion for rising ground level and
distributing loads on a highly com-
pressible foundation soil, Proceedings
of the XVII European Conference on
Soil Mechanics and Geotechnical
Engineering, Reykjavik, Island (2019);
[9] OLINIC T., OLINIC E., The
effect of quicklime stabilization on soil
properties, Agriculture and Agricultural
Science Procedia, Elsevier (2016). 
(Lucrare prezentată în
cadrul celei de-a XIV-a
Conferințe Naționale de
Geotehnică și Fundații
CNGF, București, 2-3
iunie 2021)
Fig. 9: Etapele de reali-
zare a cercetărilor privind
amestecurile de pământ și
validarea rețetei prin poli-
goane experimentale
februarie 2023

Bauma 2022, marea scenă
mondială a echipamentelor pentru
construcții, a fost prilejul de a pre-
zenta „in grande” foreza CHF 900
dedicată piloților CFA de mare dia-
metru. Una dintre atracțiile majore
ale standului (fie doar și datorită di-
mensiunii sale - 90 t), noul CHF 900,
cea mai recentă și mai mare dintre
mașinile de piloți Comacchio, este
rezultatul unui proiect mai amplu
de construire a unei mașini multi-
funcționale puternice care să vină în
completarea mașinilor din gama CH.
Ca toate mașinile CH și CHF
Comacchio, foreza CHF 900 a fost
proiectată ca utilaj automontabil,
ce poate fi transportat complet
asamblat, reducând la minimum
necesitatea de a demonta anu-
mite componente în configurația
pentru transport, și permițând,
drept urmare, utilizarea imediată
în șantier.
Sistemele de Rig-Up automati-
zate cu care este dotată ușurează
și mai mult instalarea utilajului și
cresc viteza de punere în funcțiune.
Construcția extrem de ușoară
(86 t greutate operativă fără acceso-
rii, cu prelungitor, ghidaj de bază și
elice pentru curățare) este rezultatul
unei selecții minuțioase a materia-
lelor și al utilizării oțelurilor ușoare
26
Nec plus ultra…
deocamdată!
de înaltă rezistență și al prelucrărilor
mecanice de înaltă specializare.
Pentru transport, greutatea poate
fi redusă până la 45.8 t în cazul unor
exigențe particulare.
Contragreutatea modulară com-
plet automontabilă garantează
gestionarea ușoară a operațiilor de
încărcare-descărcare.
CHF 900 este montată pe un
car extensibil cu pas mărit, ceea ce
permite dimensiuni reduse pentru
transport, o mai mică presiune pe
teren și o maximă stabilitate în
timpul lucrului.
Foreza este dotată cu un motor
Volvo Stage 3 sau Stage 5, în func-
ție de cerințe și normative, în optica
reducerii consumurilor și emisiilor.
În aceeași linie a reducerii con-
sumului de energie, instalația de aer
condiționat a cabinei este alimentată
de o baterie electrică, scutind mo-
torul utilajului de această sarcină
suplimentară.
Raza de acțiune a utilajului va-
riază de la 400 mm la 4.600 mm.
Configurația expusă la Bauma a
inclus un mast cu o cursă de 26.8
m și o extensie de elice de 6 m,
echipat cu un sistem de tragere ce
permite realizarea de piloți CFA până
la 32.5 m adâncime cu șnecuri de
până la 26 m, și un diametru maxim
de 1.200 cm. Forța de tragere ofe-
rită este de 1.200 kN.
Capul rotativ este capabil să
atingă un cuplu real de 250 kNm
(280 kNm cuplu nominal) și o tura-
ție de 40 rpm. De asemenea, poate
fi echipat cu un troliu de tragere
(Pull – Down) opțional de 150 kN,
și cu numeroase alte accesorii. Toate
acestea fac din CH 900 un utilaj
aparte, fără echivalent pe piață în
aceeași categorie de greutate (uti-
lajele existente cu prestații similare
sunt de talie net superioară, ajun-
gând la 110 t greutate).
CHF 900 este echipată cu sis-
temul inovator HPE (High Power
Efficiency) care controlează electro-
nic pompa/distribuitorul, reducând
notabil pierderea de energie specifică
echipamentelor de tip convențional.
În consecință, avem consum redus
de carburant, cu posibilitatea men-
ținerii unei puteri majore.
Economia de carburant de 7% se
traduce astfel: pentru 1h de lucru în
regim maxim, consumul este de 6.5 l.
Consum redus, zgomot redus,
emisii reduse și un randament
maxim – toate oferite de CH 900!
Cât privește criteriile de sigu-
ranță, acestea sunt conforme celor
mai stricte normative europene.
Pentru informații suplimen-
tare și vizionare, vă stăm la
dispoziție la reprezentanța
Comacchio din România și la
sediul din Treviso!
februarie 2023
 Prinși între strategia UE de reducere a emisiilor de CO2
printr-o mobilitate sustenabilă și realitatea românească
PREVIZIUNI FEROVIARE PENTRU ANUL 2023
Problemele legate de infrastructura de transport rutier sunt într-o constantă, amănunțită și
justificată dezbatere - la care și-a adus contribuția și Revista Construcțiilor, găzduind o serie de
articole de specialitate, prezentări de proiecte, rapoarte de la întâlniri ale specialiștilor domeniului,
puncte de vedere etc. menite să facă accesibile publicului informații utile discuției. Pe de altă parte,
de prea puțin interes se bucură infrastructura feroviară - poate și din cauza faptului că, în România,
nu mai suntem atât de mari consumatori de astfel de servicii. ÎNSĂ...
În numărul de decembrie v-am prezentat o rezolu-
ție extinsă a celui de-al XVI-lea Congres Național de
Drumuri și Poduri din România, organizat la Timișoara,
la sfârșitul lui septembrie 2022, de către Asociația
Profesională de Drumuri și Poduri din România (sub
semnătura dlui prof. dr. ing. Gheorghe Lucaci, preșe-
dintele APDP). Revenim acum asupra acesteia pentru
a reitera una dintre temele abordate, și anume cea
legată de mobilitate - drept capacitatea de deplasare
a persoanelor, mărfurilor și activităților, determinată și
legată de spațiu (după cum este ea definită în dome-
niul de studiu al strategiilor de transport). O mobilitate
sustenabilă - care să permită oamenilor și bunurilor să
circule liber, în siguranță, cu protejarea mediului încon-
jurător - reprezintă principalul obiectiv al comunității
urbane care, prin dezvoltarea politicilor de transport, va
crea cadrul necesar pentru asigurarea calității vieții și
pentru dezvoltarea economică. În acest sens, la nivelul
UE au fost elaborate o serie de documente referitoare la
mobilitate/transport incluzând o strategie care cuprinde
obiective și măsuri pe termen lung, până în 2050/2060
[...] menite să orienteze acțiunile politice și să evalueze
progresele înregistrate, inclusiv eliminarea treptată a
autovehiculelor alimentate convențional din orașe până
în 2050 și un transfer de 50% în deplasările de mers
pe distanțe lungi și pe distanțe lungi de marfă de la
drumuri la alte moduri până la aceeași dată, pentru a
obține o reducere cu 6% a emisiilor de CO2 și o redu-
cere comparabilă a dependenței de petrol.
Iar între aceste obiective se numără:
- transferul a 30% din transportul rutier interurban
de persoane şi mărfuri pe distanţă de peste 300 km
spre transportul feroviar şi maritim/fluvial;
- finalizarea unei rețele feroviare europene de mare
viteză până în 2050;
- o „rețea de bază” TEN-T multimodală pe deplin
funcțională la nivelul UE până în 2030 (TEN-T = rețea
transeuropeană de transport care să cuprindă căile ferate,
căile navigabile interioare, rutele de transport maritim
pe distanțe scurte și drumurile legate de orașe, porturile
maritime și interioare, aeroporturi și terminale);
- conectarea tuturor aeroporturilor și porturilor din
rețeaua centrală la rețeaua feroviară până în 2050 etc.
Cum se adaptează România la aceste deziderate? Starea
infrastructurii feroviare existente o cunoaștem cu toții, iar
o analiză a situației la nivelul lunii ianuarie 2023
sub aspectul proiectelor majore de pe rețeaua de
28
cale ferată care au șanse să fie livrate în acest
an ne-o oferă în continuare echipa Asociației Pro
Infrastructură (API).
În ultimele două decenii, CFR s-a concentrat pe re-
construirea coridorului principal Curtici - Constanța
(fost „IV‟, actual „Rin-Dunăre‟), în lungime de aproxi-
mativ 850 kilometri. Din aceștia, sunt finalizați ~570
km (Curtici - Ghioroc, Simeria - Sighișoara, Predeal
- București - Constanța), din care ~470 km permit
140-160 km/h viteză maximă.
253 kilometri se află în reconstrucție. Din ei, se circulă
deja pe fir nou pe 108 km, în cea mai mare parte fiind
proiectați la 160 km/h și operați cu 120 km/h în prezent.
Din cei 108 km, CFR a anunțat că va face recepția pe
100 km în 2023, adică ambele fire vor fi finalizate. Dar
dincolo de aspectele strict tehnice, călătorii sunt interesați
de porțiunile de cale nouă care sunt date în folosință.
Pe Ghioroc - Simeria (141 km, 4 contracte în deru-
lare, semnate în 2017 pe 4 ani) se circulă deocamdată
pe fir nou pe 103 km. API preconizează deschiderea în
2023 a „variantei de viteză Vețel”, adică ~6 km de cale
nouă care este o suită de 3 poduri peste Râul Mureș
în lungime de aproape 500 metri fiecare. (Pe site-ul
Asociației, www.proinfrastructura.ro, precum și în
articolul postat pe www.revistaconstructiilor.eu veți
găsi și linkuri către hărți interactive pentru a putea
urmări proiectele menționate.)
Din totalul de 9 poduri peste Mureș prevăzute, se
va da drumul la trafic pe 5 poduri. Tot pe harta pusă
la dispoziție de Asociația Pro Infrastructură găsiți ter-
menele estimate de API pentru inaugurarea celor 28
km rămași (există speranțe ca aceasta să se întâmple
până în 2025). Sunt cele mai grele tronsoane deoarece
traseul schimbă malurile Mureșului și „croșetează” prin
tunel dealurile de lângă râu.
Pe Sighișoara - Brașov (112 km, 2 contracte semnate
în 2020 pe 4 ani) se circulă deocamdată pe fir nou pe
5,7 km (Brașov - Stupini), iar în 2023 API estimează
deschiderea a încă 24 km: Stupini - Bod - Feldioara (13
km) și Vânători - Albești - Sighișoara (11 km). Acestea
sunt sectoarele „drepte‟, iar cele grele din zona mun-
toasă presupun lucrări de o mare complexitate, inclusiv
două tuneluri de 5 și 7 km lungime (24 km de galerie
săpată cu TBM) care vor fi cele mai lungi din țară (până
la execuția tunelului Predeal).
Este foarte grea o estimare pe termen mai lung
a rezultatelor pe Sighișoara - Brașov din mai multe
februarie 2023
cauze: prețurile contractelor neactualizate, antreprenori
renumiți pentru întârzieri și mobilizare slabă (Aktor și
Euroconstruct), finanțare nesigură cu multe incertitudini
legate de CEF2, urmașul CEF1 (program care se va în-
cheia în 2023). Oricum, e greu de crezut că Sighișoara
- Brașov va fi gata mai devreme de 2026, în cel mai
fericit caz, dar sperăm să ne surprindă CFR și Aktor.
Un alt obiectiv important, cu șanse să fie gata în
2023, este tronsonul de 12 km de pe linia București -
Giurgiu care include podul de la Grădiștea peste Argeș,
lung de 1,3 km. Pe ruta aceasta nu se mai circulă din
2005, traficul feroviar ocolind prin Videle.
În a doua parte a lui 2023 pot începe neobișnuit
de multe lucrări (efectul PNRR) pe 7 sau 8 noi șanti-
ere majore: 3 sau 4 loturi pe Arad - Caransebeș (155
km), reconstruire la 160 km/h și dublare și alte 4 pe
Cluj Napoca - Episcopia Bihor (160 km), reconstruire,
electrificare și dublare parțială. Toate prevăd 6 luni de
proiectare și 36 de execuție.
Pe cele două loturi de reînnoire ale București - Pitești
(108 km, 120 km/h), ofertele au fost depuse la sfârșitul
lunii decembrie 2022. Într-un scenariu foarte optimist,
contractele ar putea fi semnate până în vară și dema-
rate lucrările în a doua jumătate a anului ca să atingă
jaloanele PNRR.
Tot la capitolul șantiere care vor începe în 2023,
avem și câteva sute de kilometri de „Quick Wins‟, tot
prin PNRR, care presupun reparații punctuale pe ma-
gistrale neglijate, pline de restricții. Chiar dacă sunt
zeci de contracte (foarte) mici, sunt foarte importante
pentru rețeaua de cale ferată. Ele implică și riscuri
(antreprenori mici, tipuri noi de proiecte) dar blocajele
birocratice sunt (aproape) inexistente, fiind vorba de
intervenții pe traseul actual.
De ultim moment sunt veștile despre străpungerea
la tunelul de cale ferată Bătuța, unde antreprenorul
general, WeBuild (contract semnat în 2017 pe 4 ani),
și subcontractorul Cipa au ajuns cu săpătura în capă-
tul dinspre Arad al tunelului Bătuța în lungime de 649
metri. Acesta va permite, începând de anul viitor, cir-
culația cu 160 km/h pe încă 16 kilometri din cei 144
aflați în reconstrucție între Ghioroc și Simeria. Astfel,
din 2024 va rămâne la viteza veche (70 km/h, dar pe
fir reabilitat) doar sectorul Ilteu - Câmpuri Surduc în
lungime de 14 km. Din păcate, acolo, antreprenorul
Aktor este în urmă cu două tuneluri.
De la străpungere până la circulația trenurilor mai
sunt lucrări importante de făcut: finalizarea galeriei,
execuția căii, electrificarea și semnalizarea. Toate du-
rează cam 12 luni. La capătul dinspre Simeria, lucrările
la structurile de sprijin au fost blocate undeva în Guvern
de niște avize.
Dacă nu apar alte surprize neplăcute, de la anul
vom folosi calea ferată reabilitată pe toată distanța
Sighișoara - Curtici (348 km) din care aproximativ 320
km sunt proiectați pentru viteza maximă de 160 km/h.
În altă ordine de idei, lipsa de capacitate a CFR -
avertizează Asociația - îngroapă trenul metropolitan
Cluj-Napoca. CFR se plânge de lipsa de capacitate de
transport pe sectorul Cluj - Apahida și cere un al treilea
fir de circulație, când problema s-ar putea rezolva prin
adoptarea unui management de trafic eficient și a unei
semnalizări moderne.
Actualmente, prin gara Cluj-Napoca trec aproxima-
tiv 40 de trenuri pe zi în fiecare direcție. În cele mai
„aglomerate” ore, pleacă spre Apahida 4 trenuri de
călători. Sunt luați în calcul, în acest context, doar
februarie 2023
călătorii, fiindcă marfa este nesemnificativă: doar 9 din
162 intrări-ieșiri în/din gara Cluj în 13 ianuarie 2023.
În plus, marfarele pot să circule și noaptea.
CFR se plânge că 6-7 trenuri pe oră ar fi prea multe
după adăugarea a încă 2-3 trenuri metropolitane pe
direcția Cluj - Apahida! De fapt, este vorba de 5-6
trenuri pe oră, în total, deoarece unele garnituri Regio
existente pot fi parte din sistemul metropolitan.
Știți câte trenuri se pot expedia pe oră, pe fiecare
direcție, între două stații moderne, cu management de
trafic digitalizat? Peste 20! Chiar și cu sistemul arhaic
al CFR, cu semnalizare luminoasă în puncte fixe, în loc
de semnalizare continuă în cabina mecanicului, se pot
pune minimum 10 trenuri pe oră pe direcție.
În loc să ceară un fir suplimentar, care necesită ex-
proprieri, avizări și demolări, CFR ar trebui să-și aducă
la zi (2023) managementul de trafic și semnalizarea,
într-un dispecerat centralizat, în loc de impiegat de
mișcare în toate stațiile - o decizie mai inteligentă, în
era comunicării digitale, decât investiții semnificative
într-un fir sau două în plus printr-un oraș aglomerat!
Cu un management de trafic inteligent, Stockholm-ul,
de exemplu, a reușit să opereze 24 de trenuri pe di-
recție în cea mai aglomerată oră, din care mai mult de
jumătate, garnituri metropolitane, și 550 de trenuri pe
zi, în condițiile unei „gâtuiri” la două fire fix în centru,
într-o arie urbană cu populație de 4 ori cât a zonei
Cluj. Abia după atingerea acestor valori extreme, față
de care Clujul este foarte departe cu 80-90 de trenuri
pe zi, linia a fost cvadruplată în 2017. La această oră,
când nu se poate estima ce succes va avea un tren
metropolitan la Cluj, o investiție în al treilea fir, deși
aparent „de perspectivă”, este un cost inutil care nu
face altceva decât să zădărnicească proiectul.
Culmea, Comisia Europeană se roagă de CFR să pună
semnalizare digitală, ETCS, oferind, firește, și finanțare.
Dar lipsa de interes a CFR în acest aspect, provenită și
din reticența operatorilor de a-și dota locomotivele cu
ETCS, a dus la returnarea de fonduri europene, 60 de
milioane de euro, pentru neimplementarea semnalizării
pe Curtici - Ghioroc și Simeria - Sighișoara. Este cel
mai important caz (de care API are cunoștință) de bani
europeni luați înapoi pe infrastructura mare. CFR este
în pericol de a da bani înapoi și pe Ghioroc - Simeria,
care include și ETCS.
O altă problemă este planificarea „strategică”: stația
Cluj-Napoca va primi curând ETCS prin reconstrucția
Cluj - Oradea dar... nu și stația Apahida. Așadar, tocmai
secțiunea critică Cluj - Apahida a fost lăsată pe dinafară.
Este adevărat și că există nepermis de multe treceri
la nivel. Totuși, vor trece 4 trenuri în plus pe oră, în
prima fază, și nu vor fi o problemă în zonele cu trafic
rutier redus. În schimb, trecerea de la Str. Fabricii de
Zahăr trebuie denivelată de urgență!
În general, în loc să se ceară maximul posibil (fire
în plus, denivelări la toate trecerile etc.) ca apoi să re-
alizăm că nu avem fonduri suficiente și nu se justifică
proiectul, este mult mai bine ca trenul metropolitan
să fie lăsat să crească organic: mai întâi peroane ușor
accesibile și curate și garnituri moderne care să atragă
călătorii. Și poate între timp va crește și capacitatea CFR
de a implementa managementul de trafic performant
și semnalizarea digitală...
Rămâneți la curent cu monitorizările, anali-
zele și estimările Asociației Pro Infrastructură pe
www.proinfrastructura.ro
29
 O nouă lucrare privind
evaluarea rezistenței
și durabilității betonului
Conform statisticilor, în fiecare an, se produc în jur de 6 miliarde de metri cubi de beton, la nivel
mondial, betonul fiind, după apă, cea mai folosită substanță de pe Pământ. Cu o vechime apreciabilă în
domeniul construcțiilor, betonul rămâne și astăzi cel mai popular material în șantierele din România.

În luna ianuarie 2023, Ministerul Dezvoltării,
Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a publicat
în Monitorul Oficial ordinul care aprobă reglementarea
tehnică Normativ privind producerea și executarea lu-
crărilor din beton, beton armat și beton precomprimat
– Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1
elaborat în anul 2022.
În acest context, ASRO, prin Editura Standardizarea,
a lansat publicația Ghid practic de evaluare a rezis-
tenței și durabilității betonului în conformitate cu
noile reglementări naționale și internaționale, lu-
crare în două volume, avându-i ca autori pe prof. dr. ing.
Dan Paul Georgescu și dr. fiz. Adelina Carmen Apostu.
Astfel, după 15 ani de la apariția primei ediții a
NE 012/1-2007 (Ordinul MDLPA nr. 577/2008),
piața construcțiilor beneficiază de un nou document
care reglementează producerea betonului, NE 012/1
elaborat în 2022, în fapt, o revizuire a NE 012/1-
2007, realizată de către o echipă de specialiști din
care au făcut parte atât domnul prof. dr. ing. Dan Paul
Georgescu, în dublă calitate – elaborator și coordo-
nator, cât și doamna dr. fiz. Adelina Carmen Apostu.
În plus, ASRO a publicat, în toamna anului trecut,
versiunea în limba română a standardului SR EN
206+A2:2021 - Beton. Specificație, performanță, pro-
ducție și conformitate, document fără de care nu poate
fi aplicat normativul NE 012/1.
Cele trei noi documente, volumul I al cărții publi-
cate de domnul Dan Paul Georgescu și doamna Adelina
Carmen Apostu, Normativul MDLPA NE 012/1
elaborat în 2022 și respectiv versiunea română a
standardului SR EN 206+A2:2021 se constituie în-
tr-un instrument unitar, necesar specialiștilor implicați
în domeniul construcțiilor din beton armat, atât din
punct de vedere al interpretării și aplicării corecte a
reglementărilor, cât și al fundamentării științifice a re-
gulilor prezentate.
Cartea reprezintă liantul dintre normativ, standarde,
rezultatele cercetării din domeniu și pune la dispoziția
cititorului-specialist experiența autorilor, facilitând în-
țelegerea și aplicarea reglementărilor tehnice.
Volumul I - EVALUAREA REZISTENȚEI ȘI
DURABILITĂȚII BETONULUI ÎN LABORATOR pre-
zintă fundamentele teoretice și principiile care stau la
baza aplicării unor metode moderne de proiectare a
compoziției betonului și a durabilității sale. În carte se
exemplifică modul practic de aplicare a unor criterii de
conformitate legate de evaluarea unor caracteristici ale
betonului, pe baza regulilor descrise în standardul SR
EN 206+A2:2021, și se prezintă exemple de aplicare
a unor metode performante de evaluare și clasificare
a durabilității în conformitate cu Normativul NE 012/1
elaborat în 2022. Volumul are 179 de pagini.
Volumul II - EVALUAREA REZISTENȚEI
BETONULUI IN-SITU prezintă evaluarea rezistenței
betonului din clădirile existente și evaluarea clasei de
rezistență la compresiune a unui beton recent livrat
pentru o construcție nouă. Acest volum are un caracter
puternic aplicativ, bazat însă pe fundamente teoretice
și pe analiza principalelor tendințe internaționale în
domeniu. În acest volum se dau numeroase exemple
de aplicare a regulilor prezentate în standarde și re-
glementări naționale și internaționale, și în special în
standardul european în vigoare privind evaluarea in-situ
a rezistenței la compresiune a betonului din construcții
existente, SR EN 13791. Volumul are 196 de pagini.
Lucrarea trebuie citită împreună cu standardele și
normativele la care se face referire în ea, cel puțin,
relația între acestea și carte fiind directă și practic in-
disolubilă. Pe de altă parte, avem convingerea că mulți
dintre utilizatorii acestor standarde și normative, având
o arie largă de aplicare, vor descoperi necesitatea și
utilitatea acestor volume.
Cele două volume pot fi comandate din magazinul
online ASRO la prețul de 218 lei, iar la orice comandă
beneficiați de o reducere de 15% la versiunea română
a standardului SR EN 206+A2:2021.

Despre ASRO
ASRO – Organismul Național de Standardizare – este platforma națională pentru elaborarea și adoptarea
standardelor europene și internaționale.
Ca parte a comunității globale de standardizare, fiind membru al ISO, IEC, CEN, CENELEC și ETSI, ASRO
joacă un rol important în punerea la dispoziție, pentru o gamă tot mai largă de părți interesate, a unei plat-
forme ușor accesibile, necesară pentru participarea la activitatea de standardizare a acestor organizații.
Prin participarea în cadrul activității de standardizare, fiecare membru este la curent cu noile procese tehno-
logice standardizate, poate susține punctul de vedere cu privire la conținutul proiectelor de standarde în curs de
elaborare și își poate adapta din timp modul de lucru pentru a respecta cerințele standardizate la nivel european.
Contact:
Website: https://www.asro.ro/ | E-mail: relatii.publice@asro.ro | Linkedin: https://www.linkedin.com/company/rostandard

30 februarie 2023
 Interviul ediþiei
Elementele prefabricate din beton sunt o soluție precisă,
rapidă și eficientă, strict urmărită calitativ
Între particularitățile sectorului construcțiilor din România, una mai puțin fericită (și greu de
înțeles) este slaba utilizare a elementelor prefabricate din beton pe segmentul proiectelor rezidențiale.
În ciuda faptului că producătorii români au capacitatea de a livra astfel de prefabricate prompt, la
standarde de calitate internaționale și în cantitățile necesare în piață - așa cum de altfel o dovedesc
constant în proiectele de infrastructură și logistice - proiectanții par să fi renunțat la soluțiile
prefabricate în rezidențial, după perioada comunistă, în favoarea unor variante constructive adesea
nu la fel de performante. În încercarea de a corecta această tendință păguboasă și în evident contrast
cu direcțiile la nivel internațional, în urmă cu 8 ani principalii producători de prefabricate din beton
din România și-au unit forțele în Asociația Producătorilor de Prefabricate din Beton (PREFBETON),
pentru a aborda promovarea produselor din beton prefabricat nu doar dintr-o perspectivă apropiată,
economică, ci și sub aspect științific, tehnic și de standardizare prin dezvoltarea și încurajarea
cooperării între specialiștii din țară și din străinătate, și prin participarea la elaborarea și îmbunătățirea
cadrului legislativ specific sectorului de construcții în particular și mediului de afaceri în general.
Despre contribuțiile PREFBETON în aceste direcții, așa cum s-au concretizat ele prin activitatea de zi
cu zi a Asociației și prin conferința de specialitate Soluții prefabricate din beton - ajunsă anul acesta la
cea de-a cincea ediție, ne povestește dl Gabriel Colobatiu, președinte PREFBETON.

Revista Construcțiilor: PREFBETON sunt alte materiale, alte tehnologii, alte

a luat naștere în 2016 cu principalul
scop de a reprezenta și a susține in-
teresele producătorilor de prefabricate
din beton din România în relația cu
autoritățile, organizațiile și asociațiile
din sectorul construcțiilor. Cum esti-
mați rezultatele asociației în această
direcție, până acum?
Gabriel Colobatiu: Asociația s-a în-
ființat cu scopul principal de a promova
soluțiile prefabricate din beton în con-
strucții. Toate acțiunile noastre fac acest
lucru. Organizăm anual o Conferință, la
care invităm specialiști din proiectare,
arhitecți, constructori, dezvoltatori,
tocmai cu scopul de a promova prefa-
bricatele din beton, soluții noi pe plan
intern și extern precum și domeniile
în care se folosesc acestea. În relațiile
cu autoritățile, pot spune că suntem
prezenți în comisiile de dialog de la mi-
nisterele Dezvoltării, Economiei, Muncii,
Finanțelor, prin PATROMAT (Federația
Patronală din Industria Materialelor de
Construcții din România), organizație
patronală din care facem parte, sau
prin CONPIROM (Confederația Patronală
din Industrie, Agricultură, Construcții și
Servicii din România).
Revista Construcțiilor: Care a fost
dinamica la nivelul producătorilor de
prefabricate în acești 8 ani? A crescut
numărul acestora, s-a diminuat, s-au
specializat pe anumite paliere...? Este
realist să ne referim la acest sector ca
la unul așezat, sau ca la unul care încă
își caută echilibrul și direcțiile?
Gabriel Colobatiu: Numărul producă-
torilor de prefabricate a crescut și este în
creștere și în continuare. În ultimii ani,
firme de construcții și-au dezvoltat și își
dezvoltă facilități proprii de producție a pre-
fabricatelor din beton, atât pentru structuri
de hale cât și pentru infrastructura rutieră
și feroviară. În PREFBETON sunt principalii
dl Gabriel Colobatiu, președinte PREFBETON
producători de prefabricate, care se regă-
sesc în top 10 producători pe piața internă.
Sectorul este în continuare dinamic. Acest
trend al firmelor de construcții de a-și des-
chide facilități de producție prefabricate din
beton se păstrează în continuare, astfel
putem spune că sectorul este în continuare
în dezvoltare.
Revista Construcțiilor: În statisti-
cile pe care le-ați făcut publice în anii
trecuți, România se situează mult
sub media europeană în ce privește
cantitatea de prefabricate folosită în
construcții. Care sunt cauzele? Pe
lângă nivelul redus al investițiilor în
proiectele publice, se poate vorbi și
despre mentalitate? Și, dacă da, cum
credeți că poate fi aceasta modificată?
Gabriel Colobatiu: Principala cauză
a cantității scăzute de prefabricate din
beton utilizate în România este lipsa
prefabricatelor din beton în construcți-
ile rezidențiale din România. La noi nu
se folosesc prefabricate din mai multe
motive: vechea „moștenire” a epocii co-
muniste, când toate blocurile de locuințe
din toate cartierele țării se construiau
cu prefabricate din beton. Clar, aici este
vorba despre mentalitate. În secolul XXI
îmbinări, alte termoizolații, calitatea pre-
fabricatelor din beton este mult mai bună
ca în trecut. Dar totuși nu se folosesc.
Că sunt scumpe, că avem seisme (de
parcă până acum nu aveam), că e mai
ieftin monolitul etc. Tot felul de motive.
Alt motiv al consumului redus de
prefabricate pe cap de locuitor este ni-
velul scăzut al investițiilor publice. Școli,
cămine studențești, grădinițe, spitale
- toate, în Europa, se construiesc cu
prefabricate din beton.
Revista Construcțiilor: Fondurile
disponibile prin PNRR și Programul
Național de Investiții Anghel Saligny
au generat o creștere vizibilă a cererii
de elemente prefabricate? (Dacă nu,
care ar fi explicația?)
Gabriel Colobatiu: Da, se constată o
creștere, deocamdată doar pe infrastruc-
tura rutieră. Sunt pornite mai multe
lucrări de autostrăzi, drumuri expres și
centuri ocolitoare. Dar construirea de
spitale nu s-a demarat. Pe segmentul de
aducțiuni de apă și sisteme de canalizări
nu s-au demarat multe lucrări noi. Așa
că este posibil ca în anul acesta și în anii
viitori să continue să crească cererea de
prefabricate din beton.
Revista Construcțiilor: Cum se
adaptează membrii PREFBETON la
astfel de solicitări, au capacitatea teh-
nică de a crește/diversifica producția
dacă piața o cere?
Gabriel Colobatiu: Sunt convins că
membrii PREFBETON au capacitatea de
a se adapta dacă apar noi cerințe pe
piață. În acest sens, mulți și-au achi-
ziționat matrițe și echipamente pentru
producerea prefabricatelor pentru in-
frastructura rutieră, odată cu creșterea
cererii în acest sens.
Revista Construcțiilor: Să recapitu-
lăm cele mai importante avantaje pe

32 februarie 2023
 care le oferă prefabricatele, raportat
la nevoile sectorului construcțiilor în
România, venind din lipsa forței de
muncă, riscul seismic, gradul redus de
dezvoltare a infrastructurii etc.
Gabriel Colobatiu: Dintre avantajele
prefabricatelor din beton, putem aminti
în primul rând trasabilitatea lor. Toate
prefabricatele din beton produse în fa-
brici sunt strict urmărite calitativ și sunt
produse certificate de către organisme
acreditate în acest domeniu. Fiecare fa-
brică are un Sistem de Management al
Calității Integrat, fiecare element fiind
certificat. Apoi, viteza de execuție este
un alt avantaj. Elementele prefabrica-
tele din beton se produc indiferent de
condițiile meteorologice în hale închise,
spre deosebire de betonul monolit,
turnat în șantier, și inevitabil influențat
de vremea de afară. Sunt elemente pre-
cise (din punct de vedere dimensional),
se produc după standarde și normative
în vigoare, sunt controlate în cadrul flu-
xului de producție, foarte rar apărând
produse neconforme. Suportă deschideri
mari, fiind ideale în construcții de poduri
și viaducte rutiere. Se montează rapid în
șantiere, se îmbină precis, fiind produse
sub un control permanent. Avantajele
sunt numeroase, am ales să enumăr
doar câteva, pe care le consider a fi mai
importante.
Revista Construcțiilor: Prefabricatele
sunt soluţia pentru mai puţini muncitori
pe şantier - dar care este situația în fa-
brică și ce pârghii de redresare a stării
de fapt ar avea o asociație profesională
cum este PREFBETON?
Gabriel Colobatiu: Fabricile au per-
sonal care să acopere necesarul. Chiar
dacă o parte dintre muncitorii români au
plecat peste hotare, firmele au acope-
rit lipsa acestora cu muncitori din afara
comunității europene (Vietnam, India,
Pakistan, Bangladesh etc.)
Revista Construcțiilor: Ne puteți da
o situație a domeniilor în care se folo-
sesc cel mai mult prefabricatele în țara
noastră la momentul actual și estimările
pentru fiecare, în anul pe care l-am în-
ceput? (procent din piață etc.)
Gabriel Colobatiu: Prefabricate din
beton se folosesc cel mai mult la reali-
zarea strcturilor de hale, indiferent de
destinație: hale logistice, comerciale,
industriale. Acest domeniu este urmat
de elementele prefabricate pentru in-
frastructură (elemente de podețe și
grinzi de pod, predale, precum și separa-
toare de sens pentru creșterea siguranței
circulației. Dar cel mai mare domeniu
este cel al prefabricatelor mici (pavele,
dale, borduri, țigle) - însă producătorii
acestor elemente nu fac parte din orga-
nizația noastră.
Revista Construcțiilor: În cazul in-
frastructurii rutiere, prefabricatele
standardizate, de serie, sunt o so-
luție pentru accelerarea lucrărilor, și
în acest sens ați lansat în urmă cu
un an Catalogul de elemente pre-
fabricate standard din beton pentru
podețe. Cum a fost primit? Deschide
el o serie de astfel de instrumente de
lucru utile în egală măsură proiectanți-
lor din domeniul infrastructurii rutiere
și producătorilor?
februarie 2023
Gabriel Colobatiu: Într-adevăr, am
hotărât în Asociație că aceste elemente
prefabricate standard pentru podețe tre-
buie să fie cuprinse într-un catalog și
trebuie să fie proiectate după ultimele
norme actuale de proiectare care țin cont
de Eurocoduri. Când am demarat acest
proiect, am discutat și cu autoritățile,
expunând proiectul către CNAIR, care
ne-a încurajat să facem acest lucru. Din
păcate, după ce am făcut Catalogul și
l-am prezentat reprezentanților CNAIR
pentru a fi un instrument unic în pro-
iectarea infrastructurii, ni s-a spus că nu
este suficient acest lucru, și că trebuie
schimbat Normativul lor intern. Acest
Catalog face parte din Normativ, dar
nu este doar atât. În întâlnirea noastră
cu reprezentanții CNAIR, aceștia ne-au
asigurat că vor demara actualizarea
Normativului (care este vechi și depășit,
dar după care încă se întocmesc Caietele
de Sarcini). Apoi ne-au anunțat că nu
mai au ca obiectiv imediat această ac-
tualizare. Astfel, din păcate, Catalogul îl
folosim noi, membrii PREFBETON, în pro-
ducția acestor elemente. Sperăm totuși
că autoritățile, în speță CNAIR, vor des-
coperi importanța acestui catalog și vor
decide cât mai curând posibil integrarea
lui în Normative.
Revista Construcțiilor: Tot la acest
capitol, al infrastructurii rutiere, un
procent important îl dețin prefabri-
catele unicat, realizate diferit pentru
fiecare proiect în parte - și aici v-am
ruga să subliniați câteva realizări ro-
mânești excepționale - implementate
deja sau în curs de realizare. Au fost
cazuri când s-a recurs la import pentru
elemente prefabricate speciale?
Gabriel Colobatiu: Nu cunosc ceva
realizări excepționale în domeniul in-
frastructurii. Pentru ce s-a lucrat până
în prezent, elementele prefabricate din
beton folosite au fost cele obișnuite în
acest domeniu, grinzi de pod standard
și elemente de podeț. Nu a fost nevoie
să se recurgă la import pentru elemente
prefabricte, toate cele puse în operă fiind
produse fără probleme în țară.
Revista Construcțiilor: Despre
prefabricare în domeniul structurilor
pentru construcții s-a vorbit mai puțin,
și totuși avantajele ar fi și aici majore,
după cum o dovedesc spațiile indus-
triale și comerciale ridicate în această
soluție. Ce se poate face (ce face
PREFBETON) pentru a crește gradul
de prefabricare și în acest domeniu?
Cum abordați proiectanții, antrepre-
norii generali și dezvoltatorii imobiliari
pentru a-i convinge să acorde atenția
cuvenită prefabricării?
Gabriel Colobatiu: Pentru aceste
spații soluția prefabricată este cea mai
folosită iar proiectanții și antreprenorii
o cunosc și o folosesc. Noi organizăm
anual Conferința PREFBETON – Soluții
prefabricate din beton, anul acesta
vom organiza ediția cu numărul cinci,
care li se adresează în special acestora.
Încercăm de fiecare dată să aducem cât
mai mulți proiectanți, arhitecți, construc-
tori și dezvoltatori pentru a le prezenta
soluții prefabricte din țară și din stră-
inătate. PREFBETON își propune, prin
acest eveniment, să regrupeze princi-
palii parteneri din industria construcțiilor
– producători de prefabricate din beton,
proiectanți de structuri, arhitecți, pro-
fesori și studenți ai universităților de
profil, antreprenori generali, dezvolta-
tori imobiliari, furnizori de echipamente
și materiale pentru industria construcți-
ilor etc. pentru a impulsiona și menține
un dialog constructiv între aceștia, care
să se concretizeze inclusiv în extinde-
rea colaborării pe segmentul rezidențial,
unde utilizarea de prefabricate este încă
nejustificat de mică.
Revista Construcțiilor: Excelența sub
aspect tehnic nu poate fi discutată fără a
ține cont și de latura economică, iar ulti-
mii 2 ani nu au fost simpli din acest punct
de vedere. Cum s-au reflectat creșterile
de prețuri la materii prime, materiale și
energie în activitatea membrilor asoci-
ației și a producătorilor de materiale de
construcții din România, în general?
Gabriel Colobatiu: Creșterile de
prețuri la materiile prime, materiale și
energie s-au regăsit inevitabil și în prețul
prefabricatelor. Acest preț a fost acceptat
de piață, volumul de prefabricate cres-
când în 2022 față de 2021, atât din punct
de vedere cantitativ cât și al valorii.
Revista Construcțiilor: Pentru final,
spuneți-ne ce ne oferă viitorul, așa cum
s-a conturat el la recenta conferință
Soluții prefabricate din beton, cu
tema Un viitor sustenabil, în termeni de:
• sustenabilitate
• inovare (ce soluții prefabricate din
beton performante au apărut, care
pare să fie viitorul betonului în lume, cu
ce noutăți vin specialiștii din România)
• noi abordări ale sectorului rezidențial, și
• schimbările aduse de NE 012 în ce pri-
vește viitorul construcțiilor din România
Gabriel Colobatiu: Membrii noștri
sunt în permanență implicați în proteja-
rea naturii, a oamenilor și a comunităților
prin scăderea amprentei de carbon, por-
nind de la producție, transport și punere
în operă. Astfel, au fost dezvoltate rețete
speciale pentru producerea elementelor
prefabricate din beton, rețete care să
reducă consumul de beton. Există acum
noi tipuri de ciment care au o reducere de
CO2 cu 40% față de cimenturile standard.
Așa cum spunea la conferință și dl prof
dr. ing Dan Georgescu, suntem pe drumul
cel bun în armonizarea reglementărilor ro-
mânești cu cele europene. Toate acțiunile
privind reglementările tehnice în construc-
ții se concentrează pe reducerea emisiilor
de CO2 pentru care și industria construc-
țiilor este responsabilă cu 5%. Trebuie
asigurată o durată de viață satifăcătoare
pentru structurile prefabricate din beton,
astfel încât intervenția asupra acestora pe
durata lor de viață să fie cât mai mică. De
asemenea, continuitatea între elementele
prefabricate de beton puse în operă poate
ajuta la reducerea consumului de beton și
scăderea amprentei de carbon.
Sperăm ca și pe partea de reziden-
țial să avem în următorii ani o creștere
a utilizării elementelor prefabricate din
beton, prefabricate care în alte țări din
Europa sunt folosite cu succes.
Cea de a cincea ediție a conferinței
Soluții prefabricate din beton va avea
loc în luna octombrie, dar nu am stabilit
încă orașul. Vom anunța toate detaliile pe
website-ul www.prefbeton.ro q
33
 Consolidarea unei clădiri multietajate cu structură
în cadre de oțel și diafragme de beton armat.
Partea a II-a: Teste experimentale pe elemente de placă
consolidate prin suprabetonare
prof. univ. dr. ing. Florea DINU, prof. univ. dr. ing. Dan DUBINĂ - Universitatea Politehnica
Timișoara, Departamentul de Construcții Metalice și Mecanica Construcțiilor.
Academia Română, Filiala Timișoara
ș. l. dr. ing. Călin NEAGU - Universitatea Politehnica Timișoara, Departamentul CMMC
ing. Constantin STANCIU - Structural ING LTD

În prima parte a articolului (Revista Construcțiilor nr. 198, decembrie 2022), v-am prezentat
concluziile vizitelor tehnice pe amplasament, rezultatele analizelor structurale și propunerile de
intervenție pentru asigurarea siguranței în exploatare, inclusiv un studiu de robustețe privind
rezistența la colaps progresiv a construcției care face obiectul acestui articol – o clădire existentă
cu structură în cadre de oțel și diafragme de beton armat, cu 11 nivele, dintre care ultimele 3 parțial
retrase, amplasată într-o zonă seismică cu intensitate moderată.
Continuăm cu prezentarea rezultatelor programului experimental derulat în vederea evaluării
soluției de consolidare pentru planșeele clădirii. Planșeele investigate sunt realizate în soluție
compusă oțel-beton, din tablă cutată amprentată, placă de beton și armătură din plase sudate.
Structura principală a fost finalizată în 2003, însă fără montarea pereților de închidere și parțial a
acoperișului, ceea ce a dus la avarii extinse la nivelul protecției anticorozive a elementelor metalice,
inclusiv a tablei cutate amprentate. Construirea a fost apoi oprită până în 2016, o expertiză fiind
absolut necesară pentru reluarea procesului. Consolidarea propusă constă dintr-un strat suplimentar
de beton (suprabetonare), armat cu plasă sudată. Legătura cu placa existentă se face cu ajutorul
unor ancore mecanice (conectori) fixate prin înșurubare în găuri executate în prealabil. Pentru a
evalua contribuția conectorilor la rezistența și rigiditatea plăcii, au fost utilizate două configurații. În
prima configurație au fost dispuși 10 conectori /placă, iar în a doua, 14 conectori /placă. Rezultatele
testelor au arătat că soluția propusă conduce la o creștere semnificativă a capacității portante și
asigură cerințele de rezistență și rigiditate rezultate din calcul.

Programul experimental a avut
ca scop evaluarea unei soluții de
consolidare pentru planșeele clă-
dirii menționate, planșee realizate
în soluție compusă oțel-beton, din
tablă cutată amprentată, placă de
beton și armătură din plase sudate.
Grosimea nominală a plăcii este de
75 mm iar înălțimea tablei cutate, de
55 mm. Cauza principală a interven-
ției a constituit-o coroziunea extinsă a
tablei cutate suport (fig. 1a). În lipsa
aportului tablei cutate, capacitatea
portantă a plăcilor este insuficientă
față de cerințele de calcul, și anume
un moment încovoietor maxim de
6.5 kNm rezultat din combinația de
încărcări dominantă.
Testele au avut ca scop eva-
luarea eficienței unei soluții de
consolidare obținute prin dispune-
rea unui strat suplimentar de beton
(suprabetonare), armat cu plasă
sudată, pentru care conlucrarea cu
placa existentă se asigură cu ajuto-
rul unor conectori din oțel.
Procedura de testare a cuprins
încercări standard la forfecare pe
conectori, încercări la încovoiere
pe plăci neconsolidate, încercări
la încovoiere pe plăci consolidate
cu suprabetonare și conectori (în
mai multe alcătuiri) și încercări pe
materiale (armătură, beton) pre-
levate din plăcile existente și din
suprabetonare.
Specimenele încercate experi-
mental au fost extrase din mai multe
zone de planșeu (fig. 1b).

(a)
Fig. 1: Vedere de detaliu cu intradosul
planșeului (tabla cutată afectată de coro-
ziune) (a) și plan etaj curent cu zonele de
extragere a plăcilor (b) (b)

34 februarie 2023
 Tabel 1: Dimensiuni geometrice plăci SR EN 1994-1-1:2004 [2], după
cum se vede în figura 3 și figura
Placa L [mm] B [mm] t1 [mm] t2 [mm] h0 [mm] Observații 4a. Pentru construirea specimene-
4.1 1675 740 85 140 11 TPS2-1 lor, au fost realizate următoarele
4.2 1675 740 85 140 11 TPS2-2 operații:
4.3 1675 740 85 140 11 TPE-2 - S-au selectat pentru testare cele
două plăci din seria 2 (2.1 și 2.2).
3.1 1695 750 75 130 7 TPS1-1
- Cele două plăci s-au tăiat pe
3.2 1685 745 75 130 11 TPS1-2 lățime în câte 3 elemente fiecare
3.3 1685 745 75 130 11 TPE-1 (elementele din prima placă notate
cu A și cele din cea de-a doua placă
2.1 1685 745 85 140 19-24 TC1-3 notate cu B) (fig. 4b).
2.2 1685 745 85 140 28 TC1-3 - Din fiecare placă s-a luat câte o
1.1 1670 740 75 130 18 — bucată din seria A și din seria B cu
1.2 1670 740 75-80 130-135 18 — care s-a realizat un specimen (tabla
cutată existentă a fost îndepărtată).
1.3 1670 740 75-78 130-133 9 —
- S-au dat 4 găuri pe fiecare placă,
în care s-a introdus câte un conector
DESCRIEREA PROGRAMULUI Procedura de testare a cuprins Hilti HUS3 8 mm – adâncime 80 mm.
EXPERIMENTAL următoarele tipuri de încercări
(Tabel 1): - S-a montat carcasa de armă-
Prezentare generală tură (plasă ø6 / 100 mm), s-a
- Încercări standard la forfecare
Specimenele încercate expe- pe conectori, denumite TC cofrat și s-a turnat betonul (C30/37)
rimental sunt realizate din beton - Încercări la încovoiere pe plăci ne- (fig. 4c).
armat turnat pe o tablă cutată consolidate (existente), denumite TPE
amprentată cu înălțimea de 55 mm. - Încercări la încovoiere pe plăci
Având în vedere coroziunea extinsă consolidate cu suprabetonare și
a tablei cutate pe mai multe zone conectori:
de placă, specimenelor experimen- • cu 10 conectori, denumite TPS1
tale (atât celor existente cât și celor • cu 14 conectori, denumite TPS2
consolidate) li s-a îndepărtat tabla
Pentru a determina caracteris-
cutată, fiind păstrată doar placa (a)
ticile mecanice, au fost realizate
de beton armat. Inițial au fost ex-
și teste pe materiale (teste la
trase patru bucăți mai mari de placă
compresiune pe beton și teste la
(numerotate de la 1 la 4), din care
întindere pe armătură), atât din plă-
au fost tăiate bucăți cu lungimea
cile existente cât și din placa nouă
de circa 1.675 m și respectiv lăți-
(suprabetonare).
mea de circa 0.75 m (Tabel 1).
Testele experimentale au fost re- Descrierea specimenelor
alizate la laboratorul CMMC de la pentru încercări standard
Universitatea Politehnica Timișoara. pe conectori
Grosimea plăcilor pentru fiecare spe- (b)
cimen variază între 75 mm și 85 de Pentru testele la forfecare pe
mm (la vârful cutei), după cum se conectori, au fost realizate 3 spe- Fig. 2: Vederi de ansamblu cu specimenele
poate observa în Tabelul 1. cimene folosind prevederile din de placă (a) și vedere de detaliu (b)

(a) (b)

Fig. 4: Specimene pentru testele pe conectori:

a) geometria specimenelor;
b) cele două părți înainte de turnarea betonului (cele 4 ancore sunt fixate);
c) specimenele înainte de turnare (stânga) și după decofrare (dreapta) (c)

februarie 2023 35
 urmare din pagina 35
Protocolul de încărcare folosit
este cel recomandat în SR EN 1994-
1-1, și anume:
- Încărcarea se aplică la început
în trepte până la 40% din încărca-
rea de rupere așteptată (valoarea
obținută în testul TPS2-1) și apoi se
execută 10 cicluri de încărcare între
5% și 40% din încărcarea de rupere
așteptată.
- Se aplică apoi trepte de încăr-
care astfel ca ruperea să nu aibă loc
în mai puțin de 15 min.
1 acoperiș 15 mm
2 mortar de poză
3 gol (opțional)
4 armare: ø6/100 mm
Notă: profilul metalic a fost înlocuit cu un bloc
de beton turnat în situ înainte de încercare
Fig. 3: Specimen pentru testul standard la
forfecare pe conectori
(SR EN 1994-1-1:2004, 2004)
Descrierea specimenelor
pentru încercări la încovoiere
pe plăci
Pentru testele pe plăcile exis-
tente, au fost selectate două placi,
una din seria 3 (3.3), denumită
TPE-1, și una din seria 4 (4.3), de-
numită TPE-2. Înainte de testare,
a fost îndepărtată tabla cutată.
Pentru evaluarea calității betonului
din placa existentă, au fost extrase
carote circulare care au fost încer-
cate la compresiune (fig. 5). De
asemenea, după testare au fost ex-
trase armături din zonele marginale
de placă (nivel redus de solicitare
pe durata testului, stadiu elastic)
care au fost încercate la întindere.
Fig. 5: Extragere carote din plăcile
existente
Consolidarea plăcilor existente
s-a făcut prin turnarea unei suprabe-
tonări cu grosimea de 6 cm armată
cu ø6/100 mm. Legătura dintre
36
(a)
Fig. 6: Dispunere conectori Hilti HUS3-H 8: a) schița 3D cu specimenul după fixarea
conectorilor (stânga) și după turnarea suprabetonări (dreapta); b) foto cu placa având
conectorii montați dar fără cofraj și armatură (stânga) și cu cofraj și armătură (dreapta)
placa existentă și suprabetonare s-a
făcut cu conectori Hilti HUS3-H 8 (8
mm diametru) fixați prin înșurubare
în găuri executate în prealabil.
Conectorii sunt realizați din oțel cu
limita de curgere fyk = 695 N/mm² și
rezistență ultimă fck = 810 N/mm².
Pentru a evalua contribuția conec-
torilor la rezistența și rigiditatea
plăcii, au fost utilizate două confi-
gurații. În prima configurație au fost
dispuși 10 conectori / placă, iar în a
doua, 14 conectori / placă. Figura
6a prezintă schițat placa existentă
cu conectorii fixați (stânga) și după
turnarea suprabetonării (dreapta)
(numărul de conectori variază de
la soluția 1 la soluția 2). Figura 6b
prezintă o placă existentă pe care
s-au fixat 10 conectori, înainte de
cofrare (stânga) și după dispunerea
cofrajului și a plasei de armătură
(dreapta). Figura 7 prezintă speci-
menele consolidate după decofrare.
Fig. 7: Plăcile cu suprabetonare după
decofrare
Schema de încărcare la încovo-
iere este prezentată în figura 8.
Deschiderea între cele două rea-
zeme este de 1.500 mm, iar cele
două forțe (notate P/2) sunt aplicate
la distanța de 400 mm de reazeme
prin intermediul unor grinzi trans-
versale. Au fost testate în total 6
plăci, și anume:
- 2 încercări pe plăci neconsolidate
(existente), denumite TPE-1, TPE-2;
- 2 încercări pe plăci consolidate
cu suprabetonare și 10 conectori,
(b)
denumite TPS1-1, TPS1-2;
- 2 încercări pe plăci consolidate
cu suprabetonare și 14 conectori,
denumite TPS2-1, TPS2-2.
Protocolul de încărcare constă în
aplicarea crescătoare a forței până
la cedarea structurii, durata de
aplicare a încărcării fiind de mini-
mum 15 minute. Pentru specimenul
TPS2-2 a fost utilizat un protocol de
încărcare diferit, și anume:
- Încărcarea se aplică la început
în trepte până la 40% din încărca-
rea de rupere așteptată (valoarea
obținută în testul TPS2-1) și apoi
se execută 10 cicluri de încărcare
între 5% și 40% din încărcarea de
rupere așteptată.
- Se aplică apoi trepte de încărcare
astfel ca ruperea să nu aibă loc în
mai puțin de 15 min.
Această procedură poate determina
eventuala alunecare a conectorilor în
domeniul de încărcări asociat exploa-
tării curente a structurii.
(a)
(b)
Fig. 8: Schema de testare a plăcilor, vedere
de sus (a) și vedere laterală (b)
februarie 2023
 REZULTATELE ÎNCERCĂRILOR figura 12a, s-au calculat punctele
EXPERIMENTALE 35
caracteristice ale curbei de compor-
Rezultatele încercărilor stan-
30
tare moment-rotire, și anume MA
dard la forfecare pe conectori 25 TC1 (fisurarea betonului), MB(curgerea
20
TC2
în armăturile întinse) și MC (ceda-
Programul experimental a cu-

Forta, kN
TC3

prins 3 specimene, denumite TC1, 15 EC4_caracterisc

rea cauzată de strivirea betonului/
TC2 și TC3. Protocolul de încărcare 10
Hil_caracterisc ruperea armăturilor) (fig. 12b). În
folosit este cel recomandat în SR EN 5
Hil_design

1994-1-1 (descris mai sus). Figura
9 prezintă curbele forță-deplasare
pentru încercările la forfecare pe co-
nectori (forța este dată pentru un
singur conector). Rezultatele sunt
comparate cu valorile caracteristice
și de proiectare obținute conform SR
EN 1994-1-1 [2] și respectiv do-
cumentației tehnice Hilti [1], după
cum urmează (Tabel 2):
- rezistența caracteristică P Rk
EC4_design
Tabelul 3 sunt prezentate valorile
0
Hil_design_corectat momentelor M A, M B și M C și roti-
0 5 10 15 20 25 30 rile aferente. Așa cum se poate
Deplasare vercală, mm
observa, pentru ambele plăci
Fig. 9: Curbele forță-deplasare pentru tes-
momentele M A și M B sunt mai
tele standard la forfecare (forța este dată
pentru un singur conector) mici decât valoarea minimă ne-
cesară MEd=6.5 kNm.
Figura 10 prezintă modul de cedare
pentru 2 dintre cele 3 specimene. 60
Se poate observa că o parte dintre
50
conectori au cedat prin forfecare
(foto dreapta, șirul de conectori de 40
sus) iar o parte au suferit deformații

Forta, kN
se ia ca valoare minimă de rupere 30
(împărțită la numărul de conectori) mari, fără însă să cedeze sau să se
redusă cu 10% [2] smulgă din beton. 20
TPE-1

- rezistența de proiectare P Rd Rezultatele încercărilor la 10 TPE-2

este calculată cu relația: încovoiere pe plăci

0
1. Plăci neconsolidate 0 10 20 30

ƒu PRk PRk (1)

(existente), TPE Deplasare vercală, mm

PRd Figura 11 prezintă curbele Fig. 11: Curbele forță-deplasare pentru tes-
ƒut V V tele pe plăci existente TPE-1, TPE-2
forță-deplasare obținute în urma
în care: testelor pe plăcile existente. Folosind
schema statică prezentată în Valorile mai mari ale forțelor
ƒu este rezistența ultimă a ma-
terialului din conector; (și momentelor) pentru cele trei
domenii de comportare aferente
ƒut este rezistența ultimă reală a
plăcii TPE-2 sunt date de grosimea
materialului conectorului în proba
mai mare a plăcii (85 de mm TPE-2
încercată;
față de 75 mm TPE-1) și un număr
V este coeficientul parțial de mai mare de armături rezultate în
siguranță pentru conexiunea de urma tăierii (placa conține și plase
forfecare.
de armătură din zona de înnădire).
NOTĂ: Valoarea V este indicată Figurile 13 și 14 prezintă plăcile
în Anexa națională. Valoarea reco- (a)
TPE-1 și TPE-2 înainte de testare
mandată este 1.25. (stânga) și după testare (dreapta).
Așa cum se poate observa din
Tabelul 2, valoarea de calcul re-
comandată de producător este mai
mare decât valoarea limită a zonei
liniare din testele experimentale
pentru două dintre cele 3 teste
(vezi și figura 1). Prin reducerea (a)
valorii minime cu un factor de sigu-
ranță de 1.15, se obține o valoare (b) 14

de proiectare PRd_corectat = 12.78 kN,

12
care reprezintă valoarea limită a Fig. 10: Specimenele după testare: C2
Moment încovoietor, kNm

zonei de comportare liniar elastice. a) TC1; b) TC3 10

C1

8
B2
Tabelul 2: Valorile experimentale ale forței maxime, experimental și analitic 6
TPE-1
TPE-2
B1
Forța 4
PRd_Hilti_corectat/ A2

maximă PRk PRd PRk_Hilti PRd_Hilti

A1

Test [kN] 2

(rupere) [kN] [kN] [kN] [kN] conector

PRd_Hilti/1.15 0
[kN] 0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06
Rore, rad
TC1 27.1
(b)
TC2 34.3
24.1 19.3 22 14.7 12.78 Fig. 12: Schema statică de încărcare (a) și
TC3 26.4
curbele moment-rotire pentru testele pe
Min 26.4 plăci existente TPE-1, TPE-2
continuare în pagina 38 
februarie 2023 37
 urmare din pagina 37
Tabelul 3: Valorile experimentale ale momentelor și rotirilor în placă
pentru TPE-1 și TPE-2

MA MB MC ϕA ϕB ϕC
Test
[kNn] [kNm] [kNm] [rad] [rad] [rad]

TPE-1 3.5 5.2 10.0 0.0009 0.0019 0.040

TPE-2 3.8 6.3 11.8 0.0013 0.0030 0.051

Fig. 13: Placa TPE-1, înainte de testare (stânga) și după testare (dreapta) Fig. 17: Defecte de turnare în placa TPS-1-2

prezentat valori similare ale mo-

mentelor la curgere și maxime (MB
și M C ) însă valori foarte diferite
ale momentului MA (fisurarea be-
tonului) și respectiv ale rigidității
inițiale. Reducerea de capacitate
în cazul plăcii TPS-1-2 este cauzată
de turnarea defectuoasă a betonu-
lui, cu segregări evidente și goluri
la partea inferioară a plăcii. Zona
Fig. 14: Placa TPE-2, înainte de testare (stânga) și după testare (dreapta) cu defecte a putut fi observată
deoarece tabla cutată a fost înde-
2. Plăci consolidate, TPS 35 părtată (fig. 17).
Figura 15 prezintă curbele for- 30 Ambele specimene TPS-2, conso-
ță-deplasare obținute în urma C2-2
lidate cu 14 conectori, au prezentat
25
testelor pe plăcile consolidate prin valori mai mari ale momentului MA
B2-2
Moment incovoietor, kNm

C1-1
C1-2
suprabetonare. Folosind schema 20 Rupere
TPS-1-1 față de seria TPS-1. Placa TPS-2-1 a
geometrică prezentată în figura 15
B1-1
B1-2
TPS-1-2
TPS-2-1
suferit însă o cedare fragilă cauzată
de ruperea armăturii. Specimenul
A2-1,2
12a, s-au calculat punctele carac- A1-1
TPS-2-2

TPS-2-2 a arătat cele mai mari valori

10
teristice ale curbei de comportare, A1-2

și anume MA (fisurarea betonului), 5 ale caracteristicilor de rezistență și

0
ductilitate (rotirea maximă).
160
Comparativ cu plăcile necon-
0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05
Rore, rad
140
Fig. 16: Curbele moment-rotire pentru tes- solidate (existente), soluția de
120
tele pe plăci consolidate TPS-1, TPS-2 consolidare cu suprabetonare și
100 TPE-1
conectori (fără considerarea plăcii
Forta, kN

TPE-2
80
TPS-1-1
60 TPS-1-2 Tabelul 4: Valorile experimentale ale momentelor și rotirilor în placă
40
TPS-2-1 pentru TPS-1 și TPS-2
TPS-2-2
20

0 MA MB MC ϕA ϕB ϕC
0 5 10 15 20 25 30 35 Test Observații
Deplasare vercală, mm [kNn] [kNm] [kNm] [rad] [rad] [rad]
Fig. 15: Curbele forță-deplasare pentru tes-
tele pe plăci consolidate TPS-1/2, TPS2-1/2 TPS-1-1 11.09 15.77 23.44 0.002 0.0058 0.0322
(sunt prezentate pentru referință și testele TPS-1-2 7.97 15.79 21.31 0.0021 0.0077 0.0324 *
pe plăcile neconsolidate, TPE)
TPS-2-1 13.79 19.44 19.44 0.0037 0.0106 0.0106 **
MB (curgerea în armăturile întinse) TPS-2-2 13.62 22.21 29.60 0.0036 0.0079 0.0422
și MC (cedarea cauzată de strivirea
betonului/ruperea armăturilor) (fig.
Notă:
16). În Tabelul 4 sunt prezentate (*) Specimenul a prezentat goluri în placă în zona centrală, cauzate de o turnare defec-
tuoasă a betonului (segregare, goluri la partea inferioară a plăcii), care au dus la o
valorile momentelor MA, MB și MC și scădere a capacitații de rezistență și în special de rigiditate. Zona cu defecte a putut
rotirile aferente. fi observată după îndepărtarea tablei cutate.
Cele două plăci consolidate cu 10 (**) Specimenul a cedat fragil prin ruperea armăturii înainte de a se produce deformații
conectori (TPS-1-1 și TPS-1-2) au plastice semnificative

38 februarie 2023
TPS-1-2 care a prezentat defecte
grave de turnare) conduce la valori
ale momentului MA și MB mai mari
decât cerința minimă rezultată din
calcul MEd=6.5 kNm.
Pentru a evalua posibila des-
prindere a celor două placi (placa
existentă și suprabetonarea) sub în-
cărcări gravitaționale, specimenele
au fost instrumentate și monito-
rizate folosind sistemul video VIC
3D (corelare digitală a imaginilor
https://www.correlatedsolutions.
com/). Cele 3 puncte monitorizate
sunt amplasate sub punctele de
aplicare a forțelor (CV1, CV3) și
la mijlocul deschiderii (CV2) (fig.
18). Figura 19 prezintă evolu-
ția deplasărilor relative dintre cele
două plăci pentru testul TPS-2-1.
Se poate observa că cele două plăci
încep să se desprindă la o valoare a
forței egală cu 68.96 kN, corespun-
zătoare momentului de fisurare MA
(în punctul 3). La atingerea forței
maxime, deplasarea relativă are
încă valori destul de reduse (sub 0.5
mm). Figura 20 prezintă specime-
nulTPS-2-1 înainte și după testare,
cu evidențierea formei deformate și
a modului de cedare.
Fig. 18: Poziția punctelor de măsurare a
deplasărilor transversale în placa TPS-2-1
(CV1, CV2, CV3)
120
100
80
Forta, kN
60
40
20
0
-1 -0.5
-20
0 0.5
Deplasarea transversală, mm
Fig. 19: Deplasarea transversală în func-
ție de nivelul încărcării aplicate în placa
TPS-2-1
Fig. 20: Placa TPS-2-1, înainte de testare (stânga) și după testare (dreapta)
februarie 2023
Pentru a observa modul de lucru
al conectorilor și deformațiile lor re-
manente după cedarea plăcii, a fost
decopertată placa TPS-2-2 (care a
avut deformațiile ultime cele mai
mari) (fig. 21a). Figura 21b pre-
zintă detalii cu modul de deformare
al conectorilor (dezveliți dar fixați în
placa de beton veche). Pentru a face
măsurători în detaliu, conectorii D1
- D3 au fost scoși din placă și au
fost măsurate în detaliu deforma-
țiile transversale. Se poate vedea
că deformația scade pe măsură ce
conectorii sunt fixați către mijlocul
plăcii, valoarea maximă înregis-
trând-se în conectorul D1, la care
deformația transversală măsoară
circa 8 mm.
D3
D2
Linia de rupere
D1
(a)
CV1
CV2
CV3
(b)
Fig. 21: Placa TPS-2-2 după decopertarea
parțială, cu conectorii marcați cu S1-3 și
D1-7 (a) și deformațiile conectorilor D1-3
(conectorii scoși din placă) (b)
CONCLUZII
Lucrarea prezintă rezultatele ex-
perimentale obținute pe elemente
de placă extrase din planșeele
unei clădiri existente cu 11 nivele.
Propunerile de intervenție au fost
necesare din cauza degradărilor în
timp suferite de structură, în special
a coroziunii tablei cutate din plan-
șeele compuse. Eficiența soluției
propuse pentru întărirea planșeului
existent a fost testată experimen-
tal, folosind atât teste standard la
forfecare, cât și teste la încovoiere
pe elemente de placă. Pentru opti-
mizarea soluției de intervenție, au
fost testate două configurații de dis-
punere a conectorilor.
Rezultatele au arătat că dispune-
rea unei suprabetonări cu grosime
de 6 cm, cuplată cu dispunerea de
conectori fixați mecanic, conduce la
o creștere semnificativă a capacită-
ții portante, peste valorile maxime
ale momentelor încovoietoare re-
zultate din calcul, pentru ambele
configurații de conectori. Astfel,
comparativ cu plăcile neconsolidate
(existente), soluția de consolidare
cu suprabetonare și conectori (fără
considerarea plăcii TPS-1-2 care a
prezentat defecte grave în beton)
conduce la valori ale momentelor MA
și MB mai mari decât cerința minimă
rezultată din calcul, MEd=6,5 kNm.
De asemenea, conectorii asigură o
bună legătură între placa existentă
și suprabetonare, deplasările rela-
tive fiind foarte mici.
MENȚIUNI
Programul experimental a fost
parțial susținut de Hilti România,
care a asigurat consultanța tehnică
pe durata derulării programului
experimental.
REFERINȚE
[1] Hilti (n.d.). https://www.
Hilti.Ro/c/CLS_FASTENER_7135/
CLS_SCREW_ANCHORS_7135/
R12910874;
[2] SR EN 1994-1-1:2004 -
Proiectarea structurilor compozite
de oţel beton. Partea 1-1: Reguli
generale și reguli pentru clădiri.
ASRO, (2004);
[3] VIC-3D Digital Image
Correlation Software, Correlated
Solutions Inc.; 2016. 
39
 Specialiști în proiectarea structurală
prof. dr. ing. KISS Zoltán

Povestea firmei PLAN 31 începe în anul 1999 și se derulează până astăzi cu deosebite realizări în domeniul proiectării
structurilor civile și industriale, aceasta fiind activitatea principală care antrenează cea mai mare parte din timpul spe-
cialiștilor noștri.
Concomintent cu activitatea de proiectare, PLAN 31 are o vastă experiență și în consultanța de specialitate, în
realizarea expertizelor tehnice, a consolidărilor, a testelor pe materiale și a monitorizării construcțiilor în timpul
execuției și în exploatare.
De-a lungul timpului, firma PLAN 31 s-a afirmat ca una dintre cele mai serioase și profesioniste din România. Acest
lucru se datorează interesului pe care colectivul de proiectare l-a manifestat întotdeauna în a fi la curent cu cele mai noi
tendințe în domeniul construcțiilor. De reținut este și faptul că avem deschise birouri specializate atât în Serbia cât și în
Republica Moldova, ceea ce reprezintă un câștig atât pentru firmă cât și pentru colaboratorii noștri din aceste țări.

PROIECTARE STRUCTURALĂ
Activitatea principală pe care PLAN 31 o desfășoară este
proiectarea structurilor civile și industriale. Echipa de spe-
cialiști a firmei PLAN 31 a reușit ca, la ora actuală, să fie
identificată cu seriozitatea, meticulozitatea, inventivitatea și
creativitatea în domeniul proiectării acestui gen de lucrări.
SOLUȚII STRUCTURALE
Pentru a răspunde cerințelor colaboratorilor noștri am
fost obligați să fim în permanență la curent cu ultimele
noutăți din domeniul construcțiilor, ceea ce a reprezentat un
deosebit avantaj și pentru PLAN 31. Colaboratorii noștri
apreciază promptitudinea de care am dat și dăm dovadă, ori
de câte ori suntem solicitați.
INGINERIE STRUCTURALĂ
Pe lângă activitatea principală de proiectare structurală,
PLAN 31 are și preocupări adiacente, precum: consultanță,
expertize tehnice, consolidări, teste pe materiale și monito- Sala Polivalentă din Cluj-Napoca
rizarea construcțiilor. Experiența dobândită de-a lungul tim-
pului este primul argument care ne recomandă pentru
consultanța de specialitate.
Iată, mai jos, doar trei dintre cele mai importante lucrări
proiectate de PLAN31:
• Sala Polivalentă din Cluj-Napoca
Inițial a fost proiectată și realizată pentru 7.000 de
locuri; ulterior a fost extinsă până la 10.000 de locuri. Este cea
mai mare Sală a Sporturilor din țară, având ca destinație:
baschet, handbal, patinaj, hochei, tenis, box etc. Este o sală
modernă, cu toate dotările necesare.
Acoperișul are deschiderea, la interior, de 64 m, cu două
console. Acesta are o structură metalică în formă de arc
pleoștit, iar fermele sunt triunghiulare. Restul sălii are struc-
tura din beton armat prefabricat, cu soluții moderne de fun-
dare. Planșeele satisfac condițiile de vibrații și asigură, astfel,
confort în desfășurarea sporturilor practicate.
Înălțimea maximă la interior este de 18,7 m, iar înălțimea
Stadionul Ion Oblemenco din Craiova
maximă la exterior este de 18,91 m.
• Stadionul Ion Oblemenco din Craiova
Are 31.000 de locuri, corespunde cerințelor FIFA și UEFA,
putând găzdui orice meci internațional; arhitecți Dico&Țigănaș.
Structura stadionului este executată din beton armat și
prefabricat. Acoperișul, foarte întins, are structură metalică
din ferme triunghiulare. Amprenta la sol este de 27.000 mp,
iar suprafața desfășurată de 54.000 mp. În zona cea mai
înaltă a tribunei are regimul P+6. Înălțimea maximă este de
31,4 m la tribună și 50 m la vârful acoperișului.
• Trade Center Oradea
Este o construcție de birouri și spații multifuncționale:
cafenea, sală de expoziții, festivități, evenimente, parcare
subterană, concepută de 3DE Arhitectură. O clădire relativ
joasă, cu 5 etaje (S + P + 5 + etajul tehnic). Peste sala de
nunți se află o terasă verde, care are un planșeu mare pre-
comprimat. Trade Center Oradea

40 februarie 2023
 PLAN 31 ( repeta decembrie anul trecut )

februarie 2023 41
 Evoluția sectorului home & deco
este prezentată la evenimentul
#TotulPentruCasaTa2023 de la ROMEXPO
ROMEXPO organizează o nouă ediție a eve-
nimentului #TotulPentruCasaTa – un concept
care prezintă evoluția sectorului home & deco și
tendințele care vor domina în perioada următoare.
Manifestarea se desfășoară în perioada 23 – 26
martie, în pavilionul B2 al Centrului Expozițional.
Și anul acesta, #TotulPentruCasaTa pro-
movează cele mai inspirate produse pentru de-
sign interior și aduce în prim-plan creativitatea și
originalitatea companiilor care se adaptează atât
trendurilor, cât și nevoilor celor care doresc să-și
amenajeze o casă.
Firmele care au soluții pentru amenajarea
spațiului exterior, sisteme de automatizare și mo-
nitorizare a locuinței, accesorii pentru optimizarea
costurilor aferente încălzirii, răcirii și iluminatului,
piese de mobilier și accesorii, materiale de con-
strucții, sisteme smart de încălzire și răcire sau
oferă consultanță de design sunt invitate să parti-
cipe la #TotulPentruCasaTa2023.
Expozanții înscriși până la această dată anunță
prețuri imbatabile la produsele și serviciile pe care
le prezintă la târg. Mai mult decât atât, pe durata
celor 4 zile, aceștia le oferă vizitatorilor consultan-
ță gratuită pentru planurile de construire și ame-
najare a oricărui tip de spațiu.
Conceptul #TotulPentruCasaTa reunește
târgurile cu tematică home & deco din programul
expozițional al ROMEXPO: Construct Ambient
Expo, Romtherm, Expo Flowers & Garden și
Mobila Expo.

PROGRAM DE VIZITARE:

23 - 25 martie (joi - sâmbată):

în intervalul orar 10:00 – 18:00

26 martie (duminică):
în intervalul orar 10:00 – 16:00

42 februarie 2023
februarie 2023 43
 THERMOSYSTEM CONSTRUCT CORPORATION SRL
PRODUCĂTOR MATERIALE DE CONSTRUCȚII
(adezivi, vopsele și tencuieli decorative)
Zona construcțiilor, indiferent că vorbim despre locuințe sau infrastructură, reprezintă
pentru România un segment important.
THERMOSYSTEM a reușit să câștige și să păstreze încrederea partenerilor săi prin calitatea
produselor și competența echipelor, atât manageriale cât și de vânzări.
Produsele THERMOSYSTEM sunt verificate și încercate la cele mai riguroase laboratoare, obținând
rapoarte de încercări care le confirmă calitatea și încadrările produselor pe clase de performanță.
De ce să alegeți THERMOSYSTEM?
Pentru că oferim: PENTRU PROIECTE PERFECTE!
• PRODUSE DE CALITATE
• CONSULTANȚĂ TEHNICĂ ȘI COMERCIALĂ PRODUCĂTOR MATERIALE DE CONSTRUCȚII:
• PALETĂ LARGĂ DE PRODUSE • 250.000 tone Mortare Uscate
• TEHNOLOGIE • 60.000 tone Gleturi și Chituri
• APROPIERE FAȚĂ DE CLIENȚI • 10.000 tone Tencuieli Decorative și Vopsele
Într-un cuvânt, cu THERMOSYSTEM este UȘOR!

Suntem o companie 100% românească ce activează în domeniul materialelor de construcții, produ-

cătoare de adezivi și mortare uscate destinate construcțiilor. Ținta companiei este de a dezvolta o gamă
cât mai variată de produse de cea mai bună calitate.
Pentru a vă ajuta să vă familiarizați cu aceste produse și să faceți alegerile potrivite, vă prezentăm,
în continuare, o parte din oferta noastră.

Tot mai des întâlnim în casele și curțile oamenilor piatra naturală. Pe lângă ceramica obiș-
nuită, plăcile din piatră naturală sunt tot mai populare pentru acoperirea suprafețelor din
interior și exterior. De obicei se folosesc granitul și marmura, dar există și alte tipuri de piatră
naturală la care se apelează, e drept, mai rar. Piatra naturală este solicitată ca material pentru
pardoseli și pereți în băile moderne. Acesta este motivul pentru care vrem să vă prezentăm
doi dintre adezivii recomandați pentru astfel de material.

MARMOFLEX – adeziv flexibil rezistent la apă și îngheț, sub formă de pulbere albă, în
componența căruia avem ciment alb ce nu modifică culoarea plăcilor
UTILIZARE: MARMOFLEX se folosește în pat subțire, la interior și exterior, pentru placaje
de toate tipurile, plăci din piatră naturală și artificială. Se va utiliza pe suporturi cu aderență la
mortare pe bază de ciment. La exterior și în zonele cu umiditate permanentă, adezivul trebuie
aplicat atât pe suport, cât și pe placa ceramică, astfel încât să se obțină o acoperire de 100%
a plăcii.

TS-FLEX – adeziv flexibil pentru placări ceramice, clasificat C2TE S1

UTILIZARE: TS-FLEX este destinat lipirii în pat subțire, la interior și exterior, pe pereți și
pardoseli, a placajelor ceramice cu format mare, plăci din piatră naturală și artificială, închise
la culoare, placaje cu absorbție de apă din grupele Ia, Ib, II și III, cu o grosime uzuală de
6-20 mm. Pentru placarea suprafețelor expuse direct la umiditate (ex. terase circulabile) se
folosește numai împreună cu produse de hidroizolație. Poate fi utilizat în spații comerciale,
birouri, pe pardoseli încălzite, peste hidroizolații, peste placări ceramice existente. Se aplică
pe suporturi minerale din beton, beton ușor, beton poros (BCA), tencuieli de ciment, șape de
ciment, pardoseli încălzite, hidroizolații. Nu se aplică pe suport din lemn, plastic, metal,
humă, polistiren, sticlă, hidrozolații pe bază de bitum.

44 februarie 2023
 Pentru izolarea caselor sau clădirilor înalte, venim în întâmpinarea clienților cu un adeziv
destinat lipirii plăcilor de polistiren perfect adaptat zonelor care trebuie izolate. Cu ajutorul
adezivului pentru polistiren ULTRA THERM, te vei bucura de un termosistem eficient.
Există două tipuri de polistiren, fiecare cu proprietăți specifice: polistiren expandat (EPS)
și polistiren extrudat (XPS). Ambele tipuri pot fi lipite cu acest adeziv, potrivit, de asemenea,
pentru vata bazaltică - un material foarte eficient pentru izolarea pereților.

ULTRA THERM – a fost creat pentru a lipi acest tip de izolație de materialul suport (beton,
BCA, cărămidă ș.a.).
UTILIZARE: ULTRA THERM se folosește pentru lipirea plăcilor de polistiren expandat, ex-
trudat și vată bazaltică la interior și exterior, cât și ca masă de șpaclu, în care se înglobează
plasa de armare a polistirenului peste plăcile de izolație.
Dacă suprafața suport este plană, se recomandă aplicarea mortarului adeziv pe toată în-
tinderea plăcii de polistiren, pentru o eficiență sporită a izolației.
Întinderea adezivului se face pe întreaga suprafață a fiecărei plăci de polistiren cu ajutorul
gletierei zimțate de 10 mm x 10 mm sau 12 mm x 12 mm.

TENCUIALĂ DECORATIVĂ ELASTOMERICĂ – un produs pe bază de rășini sintetice în

dispersie apoasă, agregate minerale, pigmenți și aditivi, utilizat pentru finisaje interioare și
exterioare
UTILIZARE: TENCUIALA DECORATIVĂ ELASTOMERICĂ se utilizează în principal la finisarea
fațadelor, dar poate fi folosită și la finisaje interioare. Se poate aplica pe orice suprafață de
bază minerală precum: tencuieli uzuale de var-ciment, gleturi de ipsos, beton, plăci de gips-
carton și pe vopsele vechi rezistente la frecare și uzură.

VOPSEA LAVABILĂ AMBIANCE WHITE LATEX VELVET – vopsea pe bază de rășini

acrilice, extinderi și filleri, utilizată pentru protecția și decorarea suprafețelor interioare. Se
remarcă printr-un aspect mat, o textură catifelată și rezistență sporită la spălare.
UTILIZARE: AMBIANCE WHITE LATEX VELVET se utilizează pe suprafețe interioare in-
tens solicitate, în zone cu grad ridicat de uzură: camere de hotel, camerele destinate copiilor,
holuri etc. Se poate aplica la interior, pe toate tipurile de suprafețe de zidărie, tencuială, beton,
suprafețe din materiale minerale, inclusiv BCA, plăci de ipsos, plăci de gips-carton etc.

OAMENI ONEȘTI, FIRME ONESTE, AFACERI DE SUCCES!

Thermosystem Construct Corporation SRL

B-dul Biruinţei 223, Pantelimon, llfov
Mobil: +40 756 03 03 03
E-mail: comercial@thermosystem.ro I Web: www.thermosystem.ro THERMO SYSTEM THERMOSYSTEMCONSTRUCT @THERMOSYSTEM

februarie 2023 45
 Uși și ferestre panoramice
în clădiri ecologice
De mai mult timp, una dintre cele mai puternice
tendințe în arhitectura contemporană este re­pre­
zentată de geamurile de mari dimensiuni, capabile
să le ofere utilizatorilor clădirii un contact cât mai
intens cu natura. Cum pot fi însă utilizate acestea
în construcțiile durabile, pentru a îndeplini dublul
deziderat de a aduce utilizatorii în contact cu
mediul înconjurător și a avea, în același timp,
grijă de acesta?

Geamurile mari și impactul lor asupra

confortului
Tendința arhitecturală actuală de a folosi geamuri
de mari dimensiuni atât în clădirile rezidențiale, cât și
în cele comerciale, își are originea în dorința omului
modern de a avea contact cu natura, lumina și spațiul.
Geamurile panoramice oferă un contact extins cu
natura, acces la lumina naturală pe tot parcursul zilei,
o perspectivă nelimitată și senzația de spațiu. Acest
lucru, la rândul său, se traduce prin mai puțină obo-
seală la locul de muncă, o recuperare mai ușoară a
vederii, reducerea nivelului de stres, adică, în ge-
neral, o mai bună stare de confort și de sănătate
- efecte confirmate de numeroase cercetări științifice.
Persoanele care lucrează în camere vitrate dorm mai
bine, sunt mai puțin predispuse să sufere de tulburări
de somn și tind să fie mai active din punct de vedere
fizic în timpul zilei.
Circle Wood House, Izabelin, Polonia. Sisteme aplicate: MB-
SR50N, MB-77HS. Proiect: Przemek Olczyk, Mobius Architekci
Ferestrele și ușile panoramice în raport cu
consumul de energie
Construcţia durabilă nu înseamnă doar proiectarea în
așa fel încât să avem grijă cât mai bine de acel „well-be-
ing” al utilizatorilor unui spațiu, ci mai ales reducerea
la minimum a impactului negativ al unei clădiri asupra
mediului. Folosirea ferestrelor panoramice realizează
aceasta în mai multe moduri, prin:
• Amplasarea adecvată a suprafeţelor vitrate în an-
samblul clădirii,
• Utilizarea de parasolare pentru a proteja împotriva
căldurii excesive,
• Reciclarea eficientă a vitrărilor,
• Utilizarea de ferestre cu izolație termică ridicată.

Ferestre cu expunere sudică

Geamurile de mari dimensiuni sunt utilizate în prin-
cipal pe partea sudică, permițând captarea energiei
solare în lunile de iarnă și încălzirea suplimentară a
încăperilor. Acesta este un mod foarte eficient de a
crește temperatura într-o clădire, practic fără niciun
cost. De asemenea, expunerea sudică asigură o bună
iluminare naturală a camerelor în timpul zilei.
În timpul verii, datorită soluțiilor moderne de um-
brire, precum rolete textile sau jaluzele venețiene,
putem controla în mod eficient cantitatea de căldură
care intră în încăpere. Exemple excelente în acest sens
Clădire de birouri Smartware CLT, Săldăbagiu de Munte, România.
sunt sistemele de protecţie solară Skyroll ALUPROF.
Sisteme aplicate: MB-EXPO, MB-86 Aero.
Acestea reduc la minimum efectul de orbire, fără a
Proiect: Mădălina Mihălceanu, VERTICAL STUDIO
bloca lumina naturală.

46 februarie 2023

Casă cu terasă lângă lac, Konin, Polonia.
Sisteme aplicate: MB-SR50N, MB-86 ST. Proiect: atelierul UGO
Materiale de construcții ecologice
Acest concept se traduce prin folosirea de mate-
riale care utilizează o cantitate redusă de energie în
procesul de producţie și care pot fi reciclate. Ferestrele
și ușile panoramice din aluminiu se potrivesc perfect
acestei nevoi, spune Hubert Nuckowski, director ge-
neral ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA SRL, explicând că
atât sticla, cât și aluminiul pot fi reciclate aproape la
nesfârșit. În timpul reciclării aluminiului economisim
aproximativ 95% din energia necesară pentru a produce
aluminiu primar. Care este rezultatul? 8 tone de CO2
mai puțin pentru fiecare kilogram de aluminiu.
Alegerea soluțiilor tehnologice adecvate
Suprafeţele vitrate mari pot fi calde? Din punct de
vedere istoric, a existat într-adevăr o problemă în ceea
ce privește obținerea unor coeficienți de transfer termic
adecvați pentru ferestre. Geamurile mari însemnau
februarie 2023
pierderi mari de căldură. Astăzi, din fericire, această
problemă nu mai există, iar dovada poate fi găsită în
sistemul MB-79N SI de la ALUPROF, cu profile echipate
cu inserții izolatoare și o garnitură centrală specială,
având un coeficient de izolare termică Uw de la 0,64
W/(m²K), Uf de la 0,83 W/(m²K ) – explică directorul
general ALUPROF.
Atunci când proiectăm structuri panoramice efi-
ciente din punct de vedere energetic, nu este lipsit
de importanță nici faptul că tehnologia modernă ne
permite să creăm structuri de mari dimensiuni – sub-
liniază Hubert Nuckowski. Un exemplu este sistemul
ALUPROF MB-Skyline Type R de uși glisante pentru
terasă cu cadru ascuns, cu o masă maximă a cana-
tului de până la 1.200 kg. Acestea utilizează profile
cu 3 camere, construite din două profile de aluminiu
și o inserție termică. Soluția asigură astfel o izolare
termică Uw de 0,85 W/(m²K) . Confortul termic este,
de asemenea, îmbunătățit prin pachetele cu geamuri
triple cu grosime între 52 și 60 mm.
Sisteme aplicate: MB-Skyline Type R
Let’s build a better future
Modernă, cu stil, aproape de natură și ecologică -
așa arată proiectarea de ferestre și uși panoramice din
aluminiu. Eficiența soluției alese este la fel de impor-
tantă, deoarece o bună etanșeitate la aer și o izolare
termică ridicată – ca cele oferite de structurile de tâm-
plărie ALUPROF - înseamnă costuri la energie reduse,
cu un impact important - atât pentru utilizatorul clă-
dirii, cât și pentru natură, de care trebuie să avem
grijă cu toţii. 
47
 Clusterul pRO-nZEB: 2022 - o retrospectivă în proiecte
dr. arh. Sonia-Iulia RAEȚCHI,
dr. ing. Horia PETRAN

Clusterul pRO-nZEB este o asociație non-profit, înființată în anul 2016 cu scopul de a promova
conceptul de clădire cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) în România, în vederea
reducerii până la eliminare a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de utilizarea clădirilor,
urmărind, printre altele, dezvoltarea cercetării orientate către piață în domeniul clădirilor eficiente
energetic din România.
2022 a fost un an plin pentru Clusterul pRO-nZEB, demarând cu evenimentul de lansare a sucursalei
pRO-nZEB din Moldova şi alegerea preşedintelui acesteia în persoana domnului ing. Lucian Nica;
continuând cu organizarea Săptămânilor nZEB din Brașov (mai 2022), Iaşi (iulie 2022, în colaborare
cu sucursala pRO-nZEB Moldova), Cluj-Napoca (noiembrie 2022, în colaborare cu echipa Şoflete.ro)
şi a schimburilor de experiență în cadrul programului ClusterXchange implementat prin proiectul
SMART4NZEB; şi încheind cu lansarea BUS4RoBOOST, cel mai recent proiect din portofoliul Clusterului
pRO-nZEB.
Peste 15 noi membri s-au alăturat organizației în acest an, aspect ce subliniază importanța
sprijinirii colaborării între actorii-cheie din piața construcțiilor, fie că vorbim despre organizații de
cercetare-dezvoltare și de învățământ reprezentative, autorități publice, asociații profesionale sau
alte organizații având rol de catalizator, în scopul creării și perfecționării relațiilor de colaborare
pentru dezvoltarea și implementarea conceptului nZEB în România.

BUS4RoBOOST - BUILD UP Skills pentru sus-
ținerea renovării pe termen lung a fondului de
clădiri în România
Scopul proiectului BUS4RoBOOST este de a ela-
bora o strategie și o foaie de parcurs reînnoite pentru
calificările în sectorul construcțiilor, adaptate cerințelor
de eficiență energetică și digitalizare, care să susțină
schimbarea paradigmei pentru atingerea țintelor asu-
mate de România pentru 2030 și 2050 printr-un proces
eficient și fiabil de renovare a fondului de clădiri ca
parte a obiectivelor naționale de dezvoltare durabilă.
Acest deziderat este fezabil, mai ales pe baza lecțiilor
învățate în etapele anterioare, prin asigurarea disponi-
bilității forței de muncă calificate necesare, o problemă
europeană critică în zilele noastre.
Astfel, proiectul vizează relansarea Platformei
Naționale de Calificare (PNC), revizuirea Analizei
Stadiului Actual (SQA) și a Foii de parcurs naționale
dezvoltate în cadrul proiectului BUILD UP Skills România
(ROBUST), pentru a asigura alinierea la țintele UE 2030.
Proiectul va aborda nevoile de calificare pentru sectorul
construcțiilor și va evalua eficacitatea implementării
Primei Foi de Parcurs Naționale, în vederea actualizării
48
strategiei naționale, incluzând și cartografierea nevoilor
de competențe și BUILD UP Skills pentru susținerea re-
novării pe termen lung a fondului de clădiri în România
(BUS4RoBOOST), alături de recomandări pentru certifi-
care, calificare/instruire atât a lucrătorilor în construcții
cât și a specialiștilor din România pentru a reflecta noile
nevoi de calificare.
Pe baza consultării și implicării active a actori-
lor-cheie, se prevede ca foaia de parcurs națională
actualizată să fie aprobată de autoritățile și părțile in-
teresate relevante, cu angajamentul de a realiza și
implementa strategia propusă.
Proiectul BUS4RoBOOST se derulează în perioada
noiembrie 2022 – aprilie 2024 și este finanțat prin pro-
gramul LIFE al Uniunii Europene - Contract de Finanțare
nr. 101076873 – mai multe informații găsiți pe paginile
www.pro-nzeb.ro și www.buildupskills.ro.
CONGREGATE
Obiectivul principal al proiectului CONGREGATE este
acela de a sprijini implementarea strategiilor naționale de
renovare pe termen lung în Bulgaria, România și Croația
și de a motiva municipalitățile din Bulgaria, Republica
Cehă și Grecia să dezvolte parteneriate public-private
pentru a crește astfel contribuția energiei din surse re-
generabile la nivel local.
Principalele criterii care vor defini obiectivul general
sunt dezvoltarea de modele naționale de comunicare
sistematică pe mai multe niveluri și o campanie de sti-
mulare a implicării diferiților actori publici și privați în
sprijinul renovării clădirilor, împreună cu elaborarea unei
serii de recomandări de politici și a unor studii de feza-
bilitate în vederea creării cooperativelor de energie din
surse regenerabile în fiecare țară parteneră la proiect.
continuare în pagina 50 
februarie 2023
 EGO SMART: UN DIALOG MULTISENZORIAL
PENTRU UN STIL DE VIAȚĂ CONTEMPORAN
GEWISS prezintă rama inteligentă care
integrează puritatea stilistică cu tehnologia,
pentru o abordare holistică a casei inteligente.
EGO SMART este noua ramă inteligentă care îmbină
tehnologia cu elementele de design din lumea artei.
Aceasta completează ChoruSmart, o gamă de soluții
cu sisteme conectate și versatile, menită să simplifice
fiecare funcție a casei.
Cu linii fine și compacte, EGO SMART se adaptează
perfect unei case inteligente care își propune să com-
bine stilul cu utilul și confortul cu automatizarea.
Cu EGO SMART, rama tradițională face un salt evo-
lutiv pentru a deveni un element funcțional și interactiv,
în comunicare constantă cu dispozitivele și senzorii
inteligenți din casă.
La fel de atractivă ca și ramele GEWISS tradițio-
nale, EGO SMART adaugă un afișaj grafic dinamic
integrat, cu mesaje text derulante și pictograme care
se schimbă pentru a indica diferitele comenzi activate.
Astfel, EGO SMART oferă informații imediate despre
starea sistemului casei inteligente. Te poți relaxa știind
că rama inteligentă îți va transmite avertizări privind
pierderile de apă, detectarea fumului și a gazelor, ni-
veluri de umiditate depășite, toate incluse în funcția
de siguranță. Rama inteligentă afișează inclusiv
date de monitorizare, precum scenarii de bun venit
și de la revedere sau starea luminilor și a ferestrelor.
EGO SMART oferă confort prin afișarea în stand-by a
temperaturii și a orei, dar și sustenabilitate, pentru că
te anunță asupra depășirii pragurilor de consum și despre
starea consumatorilor. Toate susțin o gestionare mai efi-
cientă a casei inteligente și sporirea calității vieții.
Cu o arhitectură de ultimă generație, rama inteli-
gentă are un sistem de retroiluminare cu LED care îi
pune în valoare liniile, semnalând orice mesaj de alertă
cu ajutorul unor culori diferite.
Cu designul său elegant și compact, rama inteligentă
EGO SMART, împreună cu întrerupătoarele și prizele
GEWISS, sunt o sursă de inspirație pentru cei ce doresc
să își personalizeze locuința cu elemente decorative ino-
vatoare. Suprafața ușor curbată și grosimea redusă
spre margini transmit echilibru și eleganță, în timp ce
profilele opalescente din interiorul ramei inteligente,
care difuzează lumină LED, adaugă un element de identi-
tate sobru. Fiecare detaliu al EGO SMART a fost proiectat
pentru a transpune personalitatea și claritatea stilului.
Fabricat din tehnopolimer, EGO SMART este dis-
ponibil atât în formă dreptunghiulară, cu trei și patru
module, cât și în formă pătrată, cu 2 module, conform
standardului internațional. Cele trei linii de culori diferite
(nuanțe deschise, neutre și închise) pentru o paletă
de 12 culori cu finisaj satinat permit o potrivire perfectă
cu celelalte dispozitive din gama ChoruSmart, pentru
o integrare armonioasă în stilul de viață contemporan.
Culorile deschise întruchipează cele mai pure linii de
mobilier și design, evidențiind diferite stiluri, de la cele
decorative la cele esențiale, de la cele personale la cele
tehnologice. Tonurile neutre încălzesc, oferă senzații
tactile și afinitate cu elementele naturale, transformând
camerele în locuri versatile și estetice. În cele din urmă,
culorile închise oferă mister, seducție și putere, eviden-
țiază contrastele și adaugă lux și rafinament atemporal.
Comenzile axiale conectate sunt dispozitive SMART
cu caracteristici inovatoare. Pe lângă funcția standard,
acestea pot fi completate cu noi scenarii și puncte de
comandă. În plus, prin instalarea unei rame inteligente
EGO SMART și prin utilizarea modului SHIFT, funcțiile
de control se dublează.
Funcțiile noii rame inteligente pot fi programate și
gestionate de la distanță prin intermediul aplicației
Home Gateway, care permite accesul la toate caracte-
risticile aparatajului în mod simplu și intuitiv, datorită
graficii moderne, cu comenzi personalizate pentru fie-
care scenariu setat. Aplicația Home Gateway îți permite
să gestionezi întreaga locuință, de la configurarea sis-
temului până la operare. O singură aplicație atât
pentru profesioniști, cât și pentru utilizatori.
Datorită tehnologiei wireless, dispozitivele din fa-
milia Smart Home Connected permit adăugarea de
noi funcții la un sistem tradițional, fără a recurge la
lucrări de renovare, un exemplu fiind pulsantiera ECO,
care nu necesită o sursă de alimentare sau conexiuni
electrice. Este soluția ideală pentru spații în care nu
s-au realizat proiectare și precablare inițială.
Soluțiile Smart Home Connected oferă o varietate
largă și completă de funcții inteligente pentru aplicații
rezidențiale, cu un control intuitiv pentru utilizator, fiind
ideale atât pentru clădiri noi, cât și pentru renovări.
Oferă casei tale finisaje arhitecturale, de design
și tehnologie de cea mai înaltă calitate. Ramele inteli-
gente, prizele și întrerupătoarele GEWISS combină
versatilitatea, creativitatea, dar și confortul sporit al
unei case inteligente.
www.gewiss.com/ro/ro
 urmare din pagina 48
Proiectul CONGREGATE este finanțat prin Inițiativa
Europeană a Climei (EUKI) a Ministerului Federal
German pentru Mediu, Conservarea Naturii și Siguranță
Nucleară (BMU). Obiectivul general al EUKI este de a
încuraja cooperarea în domeniul climei în cadrul Uniunii
Europene (UE), pentru a reduce emisiile de gaze cu
efect de seră - mai multe informații găsiți pe pagina
www.pro-nzeb.ro.
SMAFIN - Finanțarea inteli-
gentă a proiectelor de eficiență
energetică prin continuitatea
dialogului și a colaborării între
părțile interesate
Finanțat în cadrul Programului Orizont 2020 al
Uniunii Europene, proiectul SMAFIN are ca obiectiv prin-
cipal conectarea constructivă a finanțării inteligente cu
proiecte de eficiență energetică cu implicarea sectoa-
relor guvernamental, financiar, al mediului de afaceri
și a celui academic.
Conceptul SMAFIN se bazează pe crearea unor fo-
rumuri permanente de discuții pe teme de investiții în
eficiență energetică în clădiri, infrastructură, industrie
și IMM-uri pentru a promova fertilizarea încrucișată
între părțile interesate cheie. Existența forumurilor
contribuie la crearea terenului prosper pentru un dialog
constructiv, extinderea celor mai bune practici exis-
tente la nivel național și european și dezvoltarea în
continuare a măsurilor de politică energetică, cu accent
pe crearea de noi inițiative de piață. Având ca punct
de plecare Forumurile de investiții în energie dura-
bilă (SEIF) organizate în perioada 2018-2019 de către
Comisia Europeană, activitatea proiectului SMAFIN se
concentrează pe crearea și implementarea unei meto-
dologii complete pentru organizarea de mese rotunde în
cele patru țări participante - Bulgaria, Croația, Grecia și
România. SMAFIN își propune să organizeze, în fiecare
țară participantă, 3 mese rotunde naționale axate pe
investiții în eficiența energetică și 6 întâlniri ale gru-
pului de lucru pe durata proiectului.
Toate informațiile relevante, mesajele-cheie și con-
cluziile celei de-a doua ediții a mesei rotunde SMAFIN în
România, cu tema Soluții de finanțare pentru creșterea
sustenabilă a eficienței energetice în clădiri și industrie,
desfășurată pe 12 aprilie 2022, sunt sintetizate în fișele
informative disponibile la www.smafin.eu/project/
results-of-the-2nd-romanian-round-table/.
Întâlnirile grupului de lucru SMAFIN vor continua în
perioada următoare, pregătind următoarea rundă de
mese rotunde, care va avea loc în data de 4 aprilie 2023.
Mai multe informații despre proiect sunt disponibile în
numărul din noiembrie 2022 al Revistei Construcțiilor,
pe www.smafin.eu și pe pagina www.pro-nzeb.ro.
nZEB Ready - Pregătirea pieței pentru
implementarea conceptului nZEB
Un proiect relevant pentru piața construcțiilor
din România este nZEB Ready, proiect finanțat prin
Programul Orizont 2020 al Comisiei Europene și im-
plementat de un consorțiu format din organizații din
Bulgaria, Croația, Germania, Polonia, Portugalia și
România. Echipa nZEB Ready din România este formată
din INCD URBAN-INCERC, UTCB și Clusterul pRO-nZEB,
actori importanți în domeniul mediului construit.
Scopul proiectului nZEB Ready este de a impulsiona
piața răspunzând la 3 întrebări-cheie: De ce nZEB?;
Cine poate furniza nZEB?; și Cum se ajunge la nZEB?,
proiectul venind în întâmpinarea problemelor legate de
lipsa de conștientizare, lipsa de profesioniști calificați și
lipsa instrumentelor necesare implementării.
nZEB Ready își propune să sprijine creșterea gradului
de pregătire a pieței pentru o punere în aplicare eficientă
50
a conceptului nZEB și să stimuleze cererea de compe-
tențe esențiale în domeniul eficienței energetice, prin:
- abordarea principalelor obstacole și nevoi identifi-
cate în procesul existent al punerii în aplicare a nZEB;
- crearea unor mecanisme de sprijin și stimularea
dezvoltării cadrelor de competențe prin intermediul unui
nou sistem de formare și certificare în materie de recu-
noaștere reciprocă în piață pentru implementarea nZEB,
care va facilita modificările legislative necesare, respectiv
- dezvoltarea și promovarea instrumentelor nece-
sare, îndrumare personalizată si suport practic pentru a
implica utilizatorii finali și alte categorii-cheie, cu scopul
de a se integra eficient într-o piață nZEB dinamică.
Pieței îi lipsesc piese importante din puzzle-ul nZEB,
cum ar fi profesioniști calificați în construcții sau in-
strumente de implementare, pe tot parcursul lanțului
valoric de proiectare, operare și întreținere a clădirii.
Mai multe informații sunt disponibile în numărul din
decembrie 2021 al Revistei Construcțiilor, pe www.
nzebready.eu și pe pagina www.pro-nzeb.ro.
nZEB Roadshow
Proiectul nZEB Roadshow are ca scop stimularea
cererii de personal calificat în domeniul construcțiilor și
promovarea pe plan local și regional a bunelor practici
în materie de clădiri cu consum de energie aproape
egal cu zero (nZEB).
Activitățile Caravanei nZEB se adresează mai
multor categorii și grupuri de interese precum arhi-
tecți, ingineri, auditori, ONG-uri, universități, asociații
profesionale, producători și distribuitori, administrație
publică (centrală și locală), constructori, provocând
la un dialog constructiv și de actualitate toate părțile
interesate în implementarea conceptului nZEB. Este
un eveniment cu intrare liberă pentru toți cei care vor
să afle cum pot construi mai bine, mai eficient, cum
pot reduce costurile energetice sau cum se pot alătura
profesioniștilor în domeniu.
Ultima săptămână nZEB a anului 2022 a fost cea de
la Cluj-Napoca, unde Clusterul pRO-nZEB, alături de
echipa Șoflete, a reușit să organizeze un eveniment
la o scară cu mult mai largă, cu activități extrem de
diverse - workshop-uri și conferințe alături de arhitecți
și specialiști din domeniul construcțiilor, o expoziție de
materiale și soluții nZEB cu peste 40 de expozanți, pre-
zentări ale partenerilor, machete construite live, precum
și consultații pe proiect și vizite pe 5 șantiere ale unor
clădiri eficiente energetic din zona Cluj.
Scopul Caravanei este de a informa, de a oferi con-
sultanță, de a prezenta soluții eficiente pentru atingerea
standardului nZEB.
Următoarea ediție a Caravanei nZEB va avea loc la
Timișoara, în luna mai 2023.
Despre Caravana nZEB v-am povestit pe larg în nu-
merele din august 2021 și august 2022 ale Revistei
Construcțiilor. Detalii despre această initiativă găsiți și pe
https://www.pro-nzeb.ro/proiect/the-nzeb-roadshow/
sau pe pagina de facebook
https://www.facebook.com/ClusterPronZEB
https://soflete.ro/nzeb-roadshow-cluj/.
Proiectele The nZEB Roadshow, SMAFIN, nZEB
Ready au primit finanțare din partea Programului
Uniunii Europene pentru cercetare și inovare Orizont
2020 în temeiul acordurilor de grant nr. 892378,
955857 și 101033733.
Întreaga responsabilitate pentru conținutul acestui material
revine autorilor. Acesta nu reprezintă în mod obligatoriu po-
ziția Uniunii Europene. Nici CINEA și nici Comisia Europeană
nu sunt responsabile pentru orice utilizare care poate fi făcută
din informațiile conținute în acest material. 
februarie 2023
Fixarea sistemelor solare și fotovoltaice pe acoperișuri
Sistemul de fixare a instalațiilor solare EJOT® a fost primul element de fixare din inox, aprobat
de Institutul German pentru acoperișuri (DiBt). În 2022 s-a emis agrementul tehnic european
ETA 22/0672/2022, montaj profile trapezoidale din oțel, panouri sandwich și lemn.

Filet JA pentru substructuri din lemn

JA3-SB-8,0xL JA3-SB-8,0xL JA3-SB-8,0xL

cu șaibă de etanșare FZD cu șaibă de etanșare E16 cu șaibă de etanșare E16
pentru acoperișuri din ciment + calotă ORKAN pentru + calotă ORKAN pentru
fibros panouri tip sandwich profile trapezoidale

Filet JT pentru substructuri metalice

JT3-SB-8,0xL JT3-SB-8,0xL JT3-SB-8,0xL

cu șaibă de etanșare FZD cu șaibă de etanșare E16 cu șaibă de etanșare E16
pentru acoperișuri din ciment + calotă ORKAN pentru + calotă ORKAN pentru
fibros panouri tip sandwich profile trapezoidale

Avantaje Scanează
 Montare rapidă pe acoperișuri existente codul QR și
 Fără găuri suplimentare în învelitoarea acoperișului vezi video
 Etanșare sigură
produs
 Fără unelte speciale de instalare necesare
 Fixare extrem de sigură cu încastrare directă în substructură
 Calcul fixări gratuit pe proiect efectuat de EJOT Germania www.ejot.ro
 Patronatul Producătorilor
de Tâmplărie Termoizolantă
- 20 de ani de activitate patronală
Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT) este o asociație patronală, persoană
juridică română de drept privat, non guvernamentală și non profit, constituită în conformitate cu
prevederile Legii nr. 356/2001 cu privire la patronate, având drept scop fundamental protejarea
valorilor breslei.
Principalul său obiect de activitate constă în susținerea și apărarea intereselor tuturor
producătorilor și montatorilor de ferestre, uși, fațade și vitraje izolante, furnizorilor și comercianților
din domeniu în relațiile cu autoritățile publice, cu sindicatele și cu alte persoane juridice și fizice,
atât în plan național, cât și internațional, și în promovarea și dezvoltarea producției de calitate a
tâmplăriei și vitrajelor izolante.
Asociația a fost fondată în decembrie 2002 de patronii a 12 firme specializate pe execuție și
montaj tâmplărie termoizolantă, și s-a numit inițial Asociația Națională a Producătorilor de Ferestre
din România – ANPFR. Pentru a spori reprezentativitatea organizației și puterea de a-și face
cunoscută poziția în probleme de interes comun, Consiliul Director a hotărât schimbarea statutului
organizației din „asociație” în „patronat”, numele devenind Patronatul Producătorilor de Tâmplărie
Termoizolantă.
Membri ai patronatului sunt toate tipurile de companii active în acest domeniu: execuție și montaj
ferestre, uși și fațade cortină, din PVC, aluminiu și lemn stratificat, execuție vitraje izolante, furnizori
de sistem, furnizori de echipamente de prelucrare, furnizori de feronerie și accesorii, de materii prime
și materiale pentru montaj, organisme de certificare, de calificare a personalului, companii specializate
în proiectarea fațadelor și pereților cortină. Organizarea PPTT este structurată pe mai multe comisii de
lucru, astfel: producători tâmplărie PVC, producători tâmplărie aluminiu, producători vitraje izolante,
producători tâmplărie din lemn, furnizori, specialiști în domeniul proiectării fațadelor și pereților cortină.
Sloganul PPTT este „Produse de calitate, oameni calificați”, iar mottoul utilizat la evenimentele
sale este enunțul lui Henry Ford referitor la succes și progres: „A fi împreună este un început. A
rămâne împreună este un progres. A lucra împreună este un succes.”

Inițial, PPTT a format împre- interior și cel exterior, cu efecte di-

ună cu Patronatul Societăților
din Construcții (PSC) o Federație
în ramura construcțiilor –
FPSC (Federația Patronatelor
Societăților din Construcții),
la care s-au alăturat ulterior
și Uniunea Restauratorilor
de Monumente Istorice din
România (UNRMI), Asociația
Română a Distribuitorilor de
Metal (ARDIMET) și Patronatul
Drumarilor (PD). FPSC este
membră a Confederației
Patronale UGIR. Din anul 2016,
FPSC a obținut prin hotărâre
judecătorească statutul de fe-
derație patronală reprezentativă
conform legii dialogului social
62/2011. Aceasta reprezintă o
mare victorie a branșei noastre,
întrucât în acest moment suntem
un partener obligatoriu de dialog
cu Guvernul.
Deși puternic marcați de pande-
mia COVID-19, cu toate provocările
mai mari sau mai mici care au decurs
din criza sanitară ce a însoțit-o, și
Lőrincz Barnabás – Director Executiv PPTT
de războiul din Ucraina, anii 2021 și
2022 s-au dovedit din nou o perioadă
fructuoasă, din punct de vedere al
acțiunilor întreprinse și obiectivelor
atinse de Patronatul Producătorilor
de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT).
Într-un context atipic, în care însă
nu au fost pierdute niciun moment
din vedere țintele majore de eficien-
tizare energetică, ce presupun, după
cum bine se știe, o implicare masivă
din partea industriei de ferestre, uși
și fațade cortină - produse care con-
stituie interfața majoră dintre mediul
recte și puternice asupra consumului
de electricitate și căldură – orga-
nizația a militat permanent pentru
susținerea intereselor membrilor
proprii, reușind să repurteze victo-
rii notabile, pe mai multe planuri.
Desigur, în acest tablou au existat și
umbre, generate, în special, de fac-
tori de natură extrinsecă, ce au pus
în pericol, într-o anumită măsură,
echilibrul câștigat prin aplicarea
programului guvernamental de sus-
ținere a activității din construcții din
România. Paleta activităților și rea-
lizărilor PPTT este vastă, de aceea
vom încerca să le sintetizăm pe cele
mai importante din ultimii 5 ani, cu
mențiunea că multe dintre realizări
au constituit o încununare a efortu-
rilor pe care specialiștii organizației
le-au depus ani de-a rândul.
Obținerea facilităților fiscale
în anul 2018
Putem începe prin a scoate în
evidență cea mai importantă vic-
torie a PPTT, și anume facilitățile

52 februarie 2023
fiscale obținute în 2018, rezultate
în urma semnării Acordului dintre
FPSC și Guvernul României. În data
de 29.11.2018, la finalul ședinței so-
lemne de Guvern care a avut loc la
Cetatea Alba Carolina, în Sala Unirii,
președintele Federației Patronatelor
Societăților din Construcții, domnul
Valentin Petrescu, a participat ală-
turi de premierul Viorica Dăncilă la
ceremonia de semnare a Acordului
între Guvernul României și Federația
Patronatelor Societățiilor din
Construcții prin care sectorul con-
strucțiilor a fost declarat sector
prioritar și de importanță națio-
nală pentru economia românească
pentru următorii 10 ani începând de
la 1 ianuarie 2019. Acordul conține
19 puncte și cuprinde măsuri pentru
următorii 10 ani.
Măsuri ferme, propuse pentru
limitarea efectelor negative ale
crizei sanitare
Referitor la pandemie, provo-
cările sale au fost contracarate cu
succes de patronat (FPSC) prin
schemele de ajutor negociate cu
Guvernul în timpul pandemiei, și
prin propunerea, încă de la început,
a unei serii de măsuri de sprijin, cum
ar fi: modificarea decretului guver-
namental OUG nr. 30/2020, realizată
ulterior prin OUG nr. 32/2020, cu
privire la starea de urgență și ex-
tinderea domeniilor pentru care a
fost emis certificat de situații de
urgență și care prevede că indem-
nizațiile pentru șomaj tehnic de care
beneficiază salariații se stabilesc la
75% din salariul de bază corespun-
zător locului de muncă ocupat și
se suportă din bugetul asigurărilor
pentru șomaj, permițând, astfel,
plata indemnizațiilor în condițiile
diminuării încasărilor, simplificarea
sistemului de emitere a certificatului
de situații de urgență, extinderea
obiectului de activitate al Casei
Sociale a Constructorilor (CASOC),
astfel încât să asigure protecția sala-
riaților din activitatea de construcții
etc. Alte propuneri menite a limita
efectele negative ale crizei medicale
s-au referit, printre altele, la acor-
darea de bonusuri de 10% pentru
toate taxele plătite la timp de către
firme, asigurarea unei discipline a
plăților către antreprenori și furni-
zori, definirea unor măsuri care să
vină în sprijinul creșterii exporturi-
lor, stabilirea de direcții clare pentru
investiții pe termen scurt și mediu,
accelerarea procesului de stabilire
a normelor metodologice pentru
OUG nr. 29/2020, pentru facilita-
rea accesării creditelor de cât mai
multe firme care au nevoie de capi-
tal de lucru sau investiții, urgentarea
februarie 2023
procedurilor de plată pentru lucrările
executate, susținerea eforturilor de
digitalizare a domeniului proiectă-
rii, menținerea facilităților oferite de
OUG nr. 114/2018 pentru companiile
din construcții, instituirea schemei
de ajutor de stat prin OUG 130 din
31 iulie 2020 privind Măsura 1-
Microgranturi, Măsura 2 - Granturi
pentru capital de lucru și Măsura 3
- Granturi pentru investiții pentru
acordarea de sprijin financiar din
fonduri externe nerambursabile,
aferente Programului Operațional
Competitivitate 2014-2020, în con-
textul crizei provocate de COVID-19.
Contribuție la organizarea ju-
dicioasă a industriei și stabilirea
obiectivelor prioritare
Trebuie menționat faptul că, în
prezent, patronatul, în calitatea sa
de membru al Federației Patronatelor
Societăților de Construcții (FPSC),
se bucură de avantaje semnificative
în procesul de negociere cu auto-
ritățile publice, premisa respectivă
asigurând de cele mai multe ori
succesul unor demersuri care în
trecutul nu foarte îndepărtat erau
sortite eșecului. Acest fapt repre-
zintă o dovadă clară a maturizării
pieței de profil și a consolidării po-
ziției deținătorilor de capital, care
astfel au posibilitatea de a-și exer-
cita în mod complet funcția de forță
motrice a unui sector de activitate
recunoscut pentru dinamismul său,
precum și pentru oportunitățile de
dezvoltare pe care le are, într-o
conjunctură în care accentul se
pune puternic și apăsat pe protec-
ția mediului, creșterea confortului
utilizatorilor, comportamentul eco-
nomic responsabil - într-un cuvânt,
pe sustenabilitate. Deși, la o ana-
liză superficială, evaluarea ar putea
părea exagerată, calculele permit cu
ușurință demonstrarea impactului
decisiv pe care industria respectivă
îl are asupra eficienței energetice
a clădirilor, iar din acest punct de
vedere este mai mult decât evident
că o organizare judicioasă a sec-
torului și o stabilire responsabilă a
priorităților pe termen scurt, mediu
și lung nu face altceva decât să asi-
gure condițiile necesare atingerii
obiectivelor deosebit de ambițioase
stabilite de politicienii europeni.
Contribuția PPTT la inițierea,
elaborarea, revizuirea și stabili-
rea punctelor de vedere asupra
legislației cu efect important
asupra industriei de tâmplărie
termoizolantă
Pe segmentul de sticlă pentru
construcții, anul 2022 a marcat o
performanță notabilă, prin adopta-
rea normativului C47. După eforturi
care s-au întins pe o perioadă de
șase ani, anunțăm cu satisfacție
intrarea în vigoare a reglementării
tehnice privitoare la vitrajul izo-
lant. În mod concret, la data de 1
iulie 2022, Ministerul Dezvoltării,
Lucrărilor Publice și Administrației
(MDLPA) a aprobat, prin Ordin al
Ministrului, documentul intitulat
Instrucțiuni tehnice pentru con-
figurarea, folosirea și montarea
vitrajelor și a altor produse din sticlă
în construcții, Indicativ C 47-2022.
Acesta a fost publicat în Monitorul
Oficial nr. 689 și în Monitorul Oficial
nr. 689 bis, Partea I, din data 11 iulie
2022, confirmând astfel o victorie
importantă a organizației patronale,
care pune ordine și clarifică cele mai
importante aspecte ale sectorului de
vitraje arhitecturale. De menționat
faptul că în termen de 30 de zile de
la data publicării în Monitorul Oficial
a noii versiuni, C 47-1986 și-a în-
cetat valabilitatea. Instrucțiunile
stabilesc principalele condiții, carac-
teristici și nivelurile de performanță
ale vitrajelor în construcții, astfel
încât acestea să îndeplinească ce-
rințele fundamentale ale Directivelor
Europene și să fie în conformitate cu
continuare în pagina 54 
53
 urmare din pagina 53
Legea nr. 10/1995 privind calitatea
în construcții, cu modificările ulte-
rioare. Meritele pentru elaborarea
C47 aparțin în totalitate membri-
lor PPTT, care au activat în cadrul
Comitetului Tehnic pentru Sticlă și
Geam Termoizolant din cadrul patro-
natului, și anume Valentin Petrescu
- președinte al organizației și admi-
nistrator al companiei Valras Prod,
Leon Buzatu – Technical Support
Manager la Saint-Gobain Glass
România, respectiv Dragoș Matei
– Country Manager al AGC Flat
Glass România. Experiența tehnică
a acestor specialiști și legăturile lor
nemijlocite cu producția de sticlă
arhitecturală și vitraje au constituit
garanția unei abordări nepărtini-
toare, toate eforturile depuse fiind
ghidate de dorința de a asigura
o abordare corectă și o aliniere a
practicilor industriale din România
la cele existente în statele dezvol-
tate ale lumii. Prin adoptarea acestui
normativ, România a reușit intra-
rea în lumea civilizată, inclusiv din
punctul de vedere al produselor
din sticlă pentru construcții, noua
normă asigurând o calitate cores-
punzătoare lucrărilor care se vor
realiza în viitor folosind astfel de
produse. Adoptarea acestei regle-
mentări tehnice este un pas uriaș
înainte în ceea ce privește calita-
tea construcțiilor, fiind esențială
atât pentru siguranța utilizatorilor,
cât și pentru asigurarea unui mediu
concurențial corect pe piața elemen-
telor arhitecturale din sticlă. Faptul
că documentul clarifică toate ele-
mentele legate de responsabilitate
este o dovadă a maturizării branșei
și a alinierii sale la bunele practici
din Occident. Desigur, toate celelalte
prevederi sunt la fel de importante și
sperăm ca de acum înainte activita-
tea în acest domeniul să se deruleze
în condiții mult mai bune.
Pe segmentul securității la in-
cendiu, în mod normal, normativul
54
P118-1/1999, ce reglementează
încă acest aspect, ar fi trebuit să
fie la rândul său actualizat periodic,
pentru a fi în concordanță cu legis-
lația europeană în vigoare, pe de o
parte, precum și cu tehnologiile mo-
derne care s-au dezvoltat de la data
intrării în vigoare a normativului în
discuție și până în prezent, pe de
altă parte. În prezent, P118 pune
accent, în principal, pe metodele
pasive de prevenire a incendiilor.
Consecința conceptului respectiv se
reflectă în stabilirea unor cerințe de
combustibilitate impuse majorită-
ții elementelor pentru construcții,
care sunt dublate, de foarte multe
ori, de rezistența la foc. Datorită
demersurilor efectuate de patro-
nat către Ministerul Dezvoltării,
Lucrărilor Publice și Administrației
(MDLPA), s-a reușit încheierea unui
protocol de colaborare, în data de
09.03.2022, care are ca obiect
„îmbunătățirea cadrului legislativ și
metodologic privind cerința funda-
mentală de calitate a construcțiilor,
securitate la incendiu și asigurarea
de sprijin în fundamentarea state-
giei ministerului privind calitatea
în construcții și renovarea clădiri-
lor”. Putem concluziona că în acest
moment protecția la foc este un su-
biect aflat din plin în dezbateri și
care își așteaptă soluționarea.
Î n u l t i m i i a n i , Pa t r o n a t u l
Producătorilor de Tâmplărie
Termoizolantă (PPTT) s-a implicat
activ într-o serie de proiecte de
modificare a legislației referitoare
la domeniul său de activitate, în-
cercând în acest fel să-și sprijine
atât membrii proprii, cât și cele-
lalte companii active din branșă,
prin asigurarea unor condiții mai
bune de desfășurare a operațiuni-
lor curente. Eforturile membrilor
comisiilor tehnice au fost susți-
nute, concretizându-se prin efecte
utile vizibile, indiferent de domeniul
abordat. Acest succes a fost posibil
grație implicării puternice a exper-
ților PPTT, care, cu sprijinul altor
specialiști din industrie, au reușit
să-și impună punctul de vedere și
să creeze astfel condițiile necesare
unei dezvoltări armonioase și pe
termen lung a firmelor din dome-
niu. Un exemplu reprezentativ din
acest punct de vedere este constituit
de modificările aduse reglemen-
tării cu indicativ MC001 intitulat
Metodologie de calcul a performan-
ței energetice a clădirilor.
Când regulile sunt excesive în
raport cu cele din alte zone eu-
ropene sau cu capacitatea de
suportabilitate a pieței noastre, nici
măcar controlul excesiv nu mai dă
rezultate. Susținem că standardele
minimale trebuie corelate și cu po-
sibilitățile tehnico-economice locale,
evident într-un context mai larg la
nivel european și mondial de evo-
luție în timp.
Cu toții cunoaștem strategia
mondială Green Deal, dar și proble-
mele economice create de grăbirea
acestui fenomen, mai ales în ultima
perioadă. Noile tarife la energie vor
ridica clar nivelul prețurilor, dar și
piața trebuie lăsată să decidă, într-o
anumită plajă, la standarde impuse,
desigur, prin normative echilibrate
și obligatorii. Îngustarea pieței
prin norme este o problemă aflată
permanent în dispută, iar deciziile
unui grup foarte restrâns de speci-
aliști fără consultări extinse a creat
mereu tensiuni, cum se întâmplă și
în cazul de față. În aceste condiții,
le-am readresat celor de la MDLPA
rugămintea de a ne transmite un
răspuns din care să rezulte ana-
lizarea și luarea în considerare a
observațiilor, propunerilor și solici-
tărilor de revizuire formulate de noi,
cei de la PPTT, susținuți de FPSC si
ROENEF, cu privire la proiectul în
cauză, care să se regăsească în do-
cumentul final, aprobat de minister.
februarie 2023
 Calitatea în construcții, un
obiectiv principal al PPTT
Pe segmentul de tâmplărie ter-
moizolantă, lucrurile au evoluat mai
rapid, ceea ce a permis elaborarea
certificatului profesional pentru
companii. Aceasta constituie, de
asemenea, o contribuție importantă
pe care PPTT o are la consolidarea
industriei de tâmplărie termoizo-
lantă din România. Baza legală a
documentului este reprezentată
de legea nr. 10/1995 referitoare
la calitatea în construcții, unde se
stipulează, la capitolul al doilea, că
„certificarea calificării tehnico-pro-
fesionale a operatorilor economici
care prestează servicii de proiectare
și/sau consultanță în construcții ...,
care execută lucrări de construcții,
precum și perfecționarea profesio-
nală continuă a specialiștilor care
desfășoară activități în domeniul
construcțiilor ...” sunt elemente de-
finitorii ale calității lucrărilor.
În vederea realizării unui model
de bune practici în domeniul con-
strucțiilor, s-a încheiat protocolul de
cooperare între PSC – PPTT – FPSC,
sub forma unui acord asupra unui
regulament de certificare bazată
pe criterii obiective clar definite din
punct de vedere juridic, adminis-
trativ și tehnico-economic, având
următoarele scopuri:
• Promovarea lucrărilor de
calitate;
• Necesitatea unei competiții co-
recte și transparente între firmele
din sectorul construcțiilor;
• Necesitatea menținerii și
dezvoltării durabile a capabilități-
lor tehnice, tehnologice și umane
ale operatorilor din sectorul de
construcții;
• Necesitatea eliminării muncii
fără contracte legale din domeniul
construcțiilor.
În prezent, sistemul include
verificări ale îndeplinirii criteriilor
menționate anterior de către Comisia
Tehnică de Certificare Profesională
(CTCP) a PPTT. Certificatul este emis
de FPSC, se acordă pentru fiecare tip
de producție în parte și se reînno-
iește o dată la trei ani. PPTT publică
periodic pe site-ul său lista socie-
tăților care au obținut „Certificatul
Profesional”.
Conform propunerilor actuale,
odată ce sistemul de certificare va
fi generalizat la nivelul întregului
sector al construcțiilor, documen-
tele emise pentru companiile din
domeniul tâmplăriei își vor păstra
valabilitatea.
februarie 2023
Contribuția PPTT la standar-
dizarea națională, europeană
sau internațională
În anul 2021, PPTT a deve-
nit membru ASRO (Asociația de
Standardizare din România) în
Colegiul B (Colegiul Beneficiarilor).
Ca membru ASRO, PPTT sprijiniă,
prin propria activitate și contribu-
ție, activitățile ASRO ce decurg din
programele ei anuale și multianuale,
continuă monitorizarea standar-
dizării și cooperarea în traseul
armonizării standardelor în dome-
niul nostru de activitate și depune
la ASRO propunerile de modificare
în cazul existenței acestora sau ini-
țierii unor proiecte de standarde noi
necesare bunei activități a breslei.
Această activitate este una dintre
cele mai importante pe care le des-
fășoară PPTT, întrucât stă la baza
desfășurării activității domeniului.
Principiul de bază este crearea și
menținerea unui climat concurențial
corect, în care firmele serioase să
poată activa cu rezultate cât mai
bune.
PPTT participă ca membru la lu-
crările comitetelor tehnice ASRO
din domeniul specific al execuției și
montajului de ferestre, uși și fațade:
• ASRO CT 122 - Sticlă pentru
construcții;
• ASRO CT318 - Uși, ferestre,
elemente de închidere și accesorii
pentru construcții.
Prin aceste comitete tehnice
suntem membri și în comitetele
tehnice europene sau internaționale
corespondente: CEN: CEN/TC 33;
ISO: ISO/TC 162.
De-a lungul timpului, PPTT a fost
implicat la armonizarea celor mai
importante standarde pentru branșa
noastră, dintre care amintim doar:
SR EN 14351, SR EN 13830, SR EN
1279.
PPTT este inițiatorul cursu-
lui postuniversitar Ingineria și
Managementul Sistemelor de
Fațade
Facultatea de Îmbunătățiri
Funciare și Ingineria Mediului
(FIFIM) din cadrul Universității
de Științe Agronomice și Medicină
Veterinară din București organi-
zează Programul Postuniversitar de
Formare și Dezvoltare Profesională
Continuă Ingineria și Managementul
Sistemelor de Fațade (domeniul de
studii Inginerie și Management)
în conformitate cu Ordinul
Ministerului Educației Naționale nr.
4750/12.08.2019 privind aprobarea
Metodologiei-cadru de organizare
și înregistrare a programelor post-
universitare de către instituțiile
de învățământ superior (M.Of.
Nr.689/21.08.2019). Acest curs vine
în sprijinul companiilor membre ale
PPTT, în vederea specializării an-
gajaților implicați în elaborarea
proiectelor tehnice pentru fața-
dele cortină sau execuția acestora.
Patronatul a negociat un tarif/cur-
sant preferențial pentru membrii
săi. Programul postuniversitar vi-
zează dobândirea de competențe
aferente unui standard ocupațional
pentru educație și formare de nivel
6, domeniul clasificării internațio-
nale standard a educației ISCED
7, care se organizează pentru ac-
tivități specifice din Clasificarea
activităților din economia națională
cod CAEN 7112 - Activități de ingi-
nerie și consultanță tehnică legate
de acestea, respectiv pentru ocupa-
ția din grupa majoră 2 cuprinsă în
Clasificarea ocupațiilor din România
codul COR 214209 - consilier ingi-
ner construcții. Disciplinele urmate
au fost: Legislație și reglemen-
tări tehnice, Siguranță și confort,
Sisteme de fațade, Software dedi-
cat sistemelor de fațade, Tehnologii
de montaj și managementul pro-
iectelor. Cursul postuniversitar s-a
desfășurat online, între 11 ianuarie
– 18 martie 2022, cu o deplasare la
șantiere în lucru, în funcție de condi-
țiile sanitare, în zilele de 3-4 martie
2022. Testarea finală de verificare a
cunoștințelor s-a programat pentru
perioada 19.03-02.04.2022. Durata
programului postuniversitar este de
180 h didactice, 15 credite de studii
transferabile. Pot urma programul
postuniversitar absolvenții care au
cel puțin studii universitare cu di-
ploma de licență (sau echivalentă).
Numărul maxim de cursanți este de
18, iar cel minim de 15. Dosarele de
înscriere s-au depus in intervalul 8
decembrie 2021 – 7 ianuarie 2022.
Organizarea de cicluri anuale
de conferințe, workshop-uri și
alte evenimente
Din dorința de a aduce informații
corecte și de valoare cât mai aproape
de toți producătorii din branșă, înce-
pând cu anul 2008, s-au organizat
cicluri de conferințe pe întreg te-
ritoriul țării (București, Cluj, Iași,
Bacău, Timișoara, Constanța). În
perioada 13-15 iunie 2014, în pre-
mieră în România s-a organizat la
Bușteni Conferința națională din
domeniul vitrajelor. La 29 septem-
brie 2016, la Iași s-a lansat seria
de conferințe Specialiștii ferestrelor,
fațadelor și sticlei, ajunsă acum la
ediția a V-a, iar în 30 martie 2017
s-a ținut prima conferință intitulată
continuare în pagina 56 
55
 urmare din pagina 55
Ziua producătorilor și montatori-
lor de tâmplărie, vitraje izolante
și fațade, care dorim să rămână în
continuare o tradiție pentru breaslă.
În cadrul acestora, au fost prezen-
tate noutăți tehnice, tehnologice,
legislative, materiale și echipa-
mente inovatoare, consultanță în
afaceri etc.
Activitatea Centrului de
Evaluare și Certificare PPTT
PPTT a fost autorizat de
Autoritatea Națională pentru
Calificări (ANC) ca Centru de
Evaluare și Certificare a compe-
tențelor profesionale obținute pe
alte căi decât cele formale pentru
calificările:
• Confecționer tâmplărie din alu-
miniu și mase plastice;
• Confecționer geam termoizolator;
• Montator sisteme tâmplărie
termoizolantă.
Diplomele sunt acordate prin
Ministerul Educației și sunt recu-
noscute pe întreg teritoriul UE.
Centrul de Evaluare Competențe
a avut prima autorizare pe data de
20 decembrie 2012.
S-au certificat până acum un
număr total de 384 de persoane
în domeniul execuției și montaju-
lui tâmplăriei și vitrajelor izolante
pentru companii din toată țara,
dintre care:
• 196 persoane, calificarea
Confecționer tâmplărie din alumi-
niu și mase plastice,
• 98 persoane, calificarea
Confecționer geam termoizolator,
• 90 persoane, calificarea
Montator sisteme tâmplărie
termoizolantă.
Pentru membrii PPTT care doreau
să-și certifice angajații sub aspectul
competențelor în execuția vitraje-
lor și tâmplăriei termoizolante din
PVC / aluminiu precum și în monta-
jul acesteia, tarifele au fost stabilite
preferențial, fiind publice și postate
pe site-ul patronatului.
56
Din cauza îngreunării condițiilor
de reautorizare, care, cu apariția
pandemiei COVID-19, au devenit și
mai severe, Centrul de Evaluare și
Certificare PPTT nu s-a mai putut
autoriza din data de 20 septem-
brie 2018. Totodată, în anul 2021,
din cauza pandemiei, Autoritatea
Națională pentru Calificări a sistat
pe o perioadă mai îndelungată au-
torizarea activității centrelor pentru
efectuarea proceselor de evaluare
competențe profesionale.
Susținerea intereselor breslei
Având în vedere că, începând cu
anul 2021, toate clădirile noi trebuie
să fie pRO-nZEB, și ținând cont de
propunerile unora dintre membri,
s-a decis ca PPTT să participe, alături
de alte instituții, asociații și compa-
nii de prestigiu, ca membru fondator
al Clusterului pentru promovarea
clădirilor cu consum de energie
aproape egal cu zero – pRO-nZEB.
Am încercat să-i ajutăm pe mem-
brii noștri cu expunere cât mai mare
pe piețele externe și în acest con-
text am reușit organizarea unor
târguri internaționale cu finanțare
de la bugetul de stat - MADE EXPO
Milano 2014, BATIMAT Paris 2017. La
capitolul realizări, putem bifa și apro-
barea mai multor târguri în cursul
anului 2018. La aceste manifestări
de prestigiu, participarea, cu tot ce
presupune ea (spații de expunere,
dotări, transport exponate etc.), a
fost gratuită pentru membrii noștri.
Există situații în care apar litigii
între beneficiari și producătorii de
tâmplărie și vitraje izolante, litigii
care se pot dezamorsa în baza unor
expertize realizate de o parte neutră
și credibilă. Patronatul a elaborat
la cererea oricărei părți astfel de
puncte de vedere tehnice ‒ similare
expertizei tehnice ‒ imparțiale, care
pot dezamorsa situațiile încordate.
Însușindu-și rolul de reprezentant
al breslei, PPTT a acționat în interesul
tuturor producătorilor de tâmplărie
de aluminiu și a anulat „brevetul de
invenție a pereților cortină”, acțio-
nând pe căi legale, în justiție.
Din perspectiva posibilității re-
luării, mai amintim și faptul că PPTT,
împreună cu UTCB, a organizat în
anul 2012 un curs de specializare
în domeniul tâmplăriei și vitraje-
lor, de care au beneficiat membrii
interesați.
Mass-media
Patronatul are o vizibilitate și
o imagine foarte bună în presa
de specialitate, oferind informații
pertinente despre evoluția domeniu-
lui. Suntem solicitați permanent atât
de presa scrisa cât și audiovizuală.
În plus, se solicită participarea
reprezentanților PPTT la conferințele
de profil pentru susținerea puncte-
lor de vedere ale branșei noastre.
Relația cu mass-media se concreti-
zează în: articole în ziare și reviste la
nivel național, conferințe de presă,
emisiuni radio și TV, dezbateri TV.
Menționăm că avem o strânsă cola-
borare profesională cu revistele de
specialitate.
Beneficiile membrilor
Patronatul este singurul de profil
din România și reprezintă interesele
tuturor companiilor din acest dome-
niu. În plus, membrilor PPTT li se
oferă mai multe beneficii, dintre
care putem enumera:
• posibilitatea de a participa
direct la inițierea, elaborarea și re-
vizuirea reglementărilor tehnice,
normativelor și standardelor din do-
meniul nostru de activitate prin CTS
din MDLAP (Comitetele Tehnice de
Specialitate din cadrul Ministerului
Dezvoltării, Lucrărilor Publice și
Administrației) și CT ASRO (comi-
tetele tehnice CT 318 și CT 122),
• legislație în vigoare aplicabilă
în domeniu,
• certificare profesională a com-
paniilor la tarife preferențiale,
• conferințe, workshop-uri cu
teme legislative, inovații tehnice,
evoluția pieței de profil,
• informații tehnice și economice
de actualitate privind producția și
montajul tâmplăriei termoizolante,
• calificare a personalului im-
plicat în producerea și montajul
tâmplăriei si vitrajelor izolante la
tarife preferențiale,
• susținere și consultanță pentru
aplicarea marcajului CE,
• participare gratuită ca expozant
la târguri internaționale de profil,
• redirecționare cereri de oferte
din țară și externe,
• consultanță, arbitraj și sprijin
tehnic în cazul unor litigii cu alte
companii, în vederea obținerii unor
soluții pe cale amiabilă,
• utilizare gratuită a spațiilor pa-
tronatului pentru întâlniri, reuniuni,
conferințe,
• posibilitate de a benficia în
lunile de iarnă, cu volum scăzut
de lucrări, de ajutor pentru plata
salariilor prin Casa Socială a
Constructorilor. 
februarie 2023
 ALL CERT PRODUCT SRL -
organism de certificare a conformității
PRODUSELOR DE CONSTRUCȚII
ALL CERT PRODUCT SRL - pentru PRODUCĂTORII
/ FABRICANȚII PRODUSELOR de CONSTRUCȚII:
Deschidem calea de acces
către lumea MARCAJULUI CE!
Acreditări ALL CERT PRODUCT:
• ALL CERT PRODUCT este ACREDITAT de Organismul
Național de Acreditare RENAR:
- Certificat de acreditare nr. ON 075, actualizat la 29.11.2022
– domeniul reglementat – https://www.renar.ro/ro/oec/;
- Certificat de acreditare nr. PR 085, actualizat la 29.11.2022
– domeniul voluntar – https://www.renar.ro/ro/oec/;
• ALL CERT PRODUCT este notificat la Comisia
Europeană– Bruxelles – NB 2232;
• ALL CERT PRODUCT, prin Ordinul nr. 4.168/27.12.2022
al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice
și Fondurilor Europene, este desemnat ca organism de
evaluare și verificare a constanței performanței produse-
lor pentru construcții în vederea (re)notificării la Comisia
Europeană pentru realizarea funcției specifice de certificare
a controlului producției în fabrică în domeniul reglementat
de Regulamentul European (UE) nr. 305/2011;
• ALL CERT PRODUCT oferă încredere și demonstrează
competența și imparțialitatea având stabilit, implemen-
tat și menținut un sistem de management documentat,
dezvoltând scheme de certificare, conform cerințelor SR
EN ISO/CEI 17065:2013;
• ALL CERT PRODUCT este administrat de personal com-
petent și independent, care recunoaște și implementează
politicile și obiectivele la toate nivelurile de organizare.
Apartenența la ASOCIAȚII PROFESIONALE /
ASOCIAȚIA ROMÂNĂ DE STANDARDIZARE a condu-
cerii tehnice și manageriale a Organismului:
• GON România - Grupul Organismelor Notificate România;
• AOCAR - Asociația Organismelor de Certificare
Acreditate România;
• AROTEM – Asociația Română pentru Tehnologii,
Echipamente și Mecanizare în Construcții;
• ASRO - CT 321 Beton și prefabricate din beton;
• CNCisC - Comisia Națională de Comportare in Situ a
Construcțiilor;
• APDP - Asociația Profesională Drumuri și Poduri;
• SRGF - Societatea Română de Geotehnică și Fundații;
• ISSMGE - Societatea Internațională de Mecanica
Solului și Inginerie Geotehnică.
ALL CERT PRODUCT evaluează constanța perfor-
manței produselor de construcții, a proceselor și
tehnologiilor de fabricație pentru:
• Certificare mixturi asfaltice cu aptitudine de utilizare
preconizată betoane asfaltice pentru drumuri, aeroporturi
și alte zone de trafic rutier;
• Certificare mixturi asfaltice cu aptitudine de utilizare
preconizată betoane asfaltice pentru straturi foarte subțiri
pentru drumuri, aeroporturi și alte zone de trafic rutier;
• Certificare mixturi asfaltice cu aptitudine de utilizare
preconizată betoane asfaltice suple pentru drumuri, ae-
roporturi și alte zone de trafic rutier;
E-mail: daniela.trif@allcertproduct.ro; produs@allcertproduct.ro
• Certificare mixturi asfaltice cu aptitudine de utilizare
preconizată Hot Rolled Asphalt pentru drumuri, aeroporturi
și alte zone de trafic rutier;
• Certificare mixturi asfaltice tip SMA cu aptitudine de uti-
lizare preconizată beton asfaltic cu conținut ridicat de mastic
pentru drumuri, aeroporturi și alte zone de trafic rutier;
• Certificare mixturi asfaltice cu aptitudine de utilizare
preconizată beton asfaltic turnat pentru drumuri, aeroporturi
și alte zone de trafic rutier;
• Certificare mixturi asfaltice cu aptitudine de utilizare pre-
conizată beton asfaltic drenant pentru drumuri, aeroporturi
și alte zone de trafic rutier;
• Certificare amestecuri bituminoase și tratamente de su-
prafață cu aptitudine de utilizare preconizată la construcția
de drumuri, aeroporturi și alte zone de trafic rutier;
• Certificare agregate naturale / concasate de balastieră
/ carieră cu aptitudine de utilizare preconizată agregate
pentru amestecuri bituminoase și pentru finisarea suprafe-
țelor, utilizate la construcția șoselelor, a aeroporturilor și a
altor zone cu trafic;
• Certificare agregate naturale / concasate de balastieră
/ carieră cu aptitudine de utilizare preconizată agregate din
materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în
inginerie civilă și în construcții de drumuri;
• Certificare agregate naturale / concasate de balastieră
/ carieră cu aptitudine de utilizare preconizată agregate
pentru beton;
• Certificare agregate concasate de carieră cu aptitudine
de utilizare preconizată agregate pentru balast de cale ferată
(piatră spartă);
• Certificare agregate naturale / concasate de balastieră
/ carieră cu aptitudine de utilizare preconizată agregate
ușoare utilizate pentru betoane, mortare și paste de ciment
pentru amestecuri bituminoase și tratamente ale suprafeței
și pentru straturi netratate sau tratate cu lianți hidraulici;
• Certificare agregate naturale / concasate de balastieră /
carieră cu aptitudine de utilizare preconizată agregate pentru
anrocamente utilizate în construcții hidrotehnice și în alte
tipuri de lucrări de construcții inginerești;
• Certificare agregate naturale / concasate de balastieră /
carieră cu aptitudine de utilizare preconizată agregate pentru
mortare (mortare pentru: zidărie, pardoseală, tencuieli in-
terioare și exterioare, umplere, reparații, rosturi) pentru
clădiri, drumuri și lucrări de inginerie civilă;
• Certificare agregate reciclate cu aptitudine de utilizare
preconizată agregate din materiale nelegate sau legate hi-
draulic pentru utilizare în inginerie civilă și în construcții de
drumuri;
• Certificare agregate artificiale agregate din materiale
nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în inginerie
civilă și în construcții de drumuri;
• Certificare elemente de zidărie categoria I cu aptitudine
de utilizare construcții de zidărie protejată / neprotejată -
ziduri, coloane și pereți interiori;
• Certificare mortare industriale de zidărie, cu performanțe
indicate cu aptitudine de utilizare construcții: ziduri, coloane
și pereți interiori;
• Certificare betoane de ciment;
• Certificare betoane rutiere ș.a. q
ALL CERT PRODUCT SRL
Strada Magnetului, Nr. 18, Sector 3, București
Tel.: 0744 43 39 99 | Tel./Fax: 031-436 2771
Web: www.allcertproduct.ro
 Activități ale comisiilor de specialitate FIG și
UGR pentru îndeplinirea obiectivelor de
dezvoltare durabilă (SDG)

prof. univ. dr. ing. Gheorghe BADEA

– Președinte al Comisiei 7 - Uniunea Geodezilor din România
prof. univ. dr. ing. Ana-Cornelia BADEA
- Vicepreședinte al Uniunii Geodezilor din România, Membru al ASRO CT 359

Articolul de față este menit să evidențieze corelarea activităților comisiilor din cadrul Uniunii
Geodezilor din România (UGR) cu cele ale comisiilor din cadrul Federației Internaționale a Geodezilor
(FIG), dar și posibilele legături cu programele ESA. Este important să se respecte eforturile pentru
implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă prin participarea fiecărei comisii, și, în acest sens,
am considerat utilă corelarea între orientarea activităților comisiilor UGR și aceste obiective.
Tema abordată este legată de Agenda 2030 și obiectivele de dezvoltare durabilă (Sustainable
Development Goals - SDGs) adoptate de toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite (ONU)
în 2015. Acestea definesc agenda globală care trebuie implementată de toate țările. În acest context,
Federația Internațională a Geodezilor (FIG) a proiectat unele implicări posibile ale comisiilor sale de
specialitate, prin grupul de lucru (task force) care se ocupă cu obiectivele de dezvoltare durabilă,
având în vedere importanța profesiei de geodez. Cele 17 obiective stabilite de ONU se referă la
prosperitatea oamenilor, la pacea și securitatea planetei noastre. Pe măsură ce anumiți indicatori
sunt realizați, ne apropiem de obiectivul propus. Comunitatea FIG, prin cele 10 comisii, a evaluat deja
nevoile, cerințele și oportunitățile pentru a contribui la atingerea țintelor obiectivelor de dezvoltare
durabilă. Implicarea comisiilor este orientată spre conștientizarea problemelor și culegerea de date
relevante, care să contribuie la atingerea țintelor specifice definite pe baza indicatorilor stabiliți.
Munca membrilor FIG este orientată spre asigurarea dreptului de proprietate și utilizarea durabilă a
terenurilor, orașe inteligente etc.
Prin urmare, este o inițiativă logică să analizăm și din perspectiva comisiilor de specialitate ale
UGR care ar putea fi implicarea corelată cu aceste obiective, la nivel național.

În cadrul Congresului FIG 2022
de la Varșovia a fost lansată oficial
publicația Date geospațiale în anii
2020 - posibilități de transformare
și sustenabilitate, ce evidențiază
impactul datelor geospațiale pentru
planificarea spațială, sănătate, di-
versitate, voluntariat, cadastru și
piața imobiliară.
Datele de încredere sunt esențiale
pentru transformarea obiectivelor de
dezvoltare durabilă (SDG) în instru-
mente practice pentru rezolvarea
unor probleme reale.
Locația are un rol vital în înțe-
legerea și construirea rezilienței
la impactul schimbărilor climatice
pentru asigurarea unei dezvoltări
durabile. Abordarea spațială oferă
posibilitatea de a dezvolta și utiliza
abilități analitice pentru a deveni
factori activi printr-o gestionare
și o planificare adecvată. Aceste
aspecte au fost recunoscute de FIG
prin faptul că a fost proiectată acti-
vitatea în funcție de obiectivele de
dezvoltare durabilă.
Încă de la început trebuie sta-
bilite diferențele între reziliență
și durabilitate. Reziliența poate fi
considerată ca fiind capacitatea de
recuperare rapidă dintr-un context
dificil. Durabilitatea este capacitatea
de menținere la o anumită rată sau
nivel și se referă la evitarea epui-
zării resurselor naturale în vederea
menținerii unui echilibru ecologic,
analizând modul în care generați-
ile actuale își pot satisface nevoile
fără a compromite această capa-
citate pentru generațiile viitoare.
Reziliența se referă la capacitatea
unui sistem de a se pregăti pentru
amenințări, de a absorbi un impact și
de a se recupera și adapta după eve-
nimente perturbatoare. [5] Există în
momentul actual exemple pertinente
de modelare a SDG în GIS, dezvol-
tate pe platforma Esri. [6]
Intensificarea colaborării între
institutele naționale de statistică
și agențiile care răspund de datele
geospațiale este fundamentală atât
la nivel național, cât și în cadrul in-
stituțiilor europene și globale. [7]
Aceasta este recomandată ca fiind o
modalitate de a îmbunătăți fluxurile
de lucru și metodologiile, de a ar-
moniza conceptele, de a implementa
definiții și proceduri comune, de a
dezvolta noi indicatori statistici re-
levanți și de a promova puncte de
vedere bine justificate în cadul fo-
rurilor internaționale. Sunt necesare
planuri de acțiune de cooperare atât
în scopul modernizării fluxurilor de
lucru statistice, cât și pentru promo-
varea integrării cu succes a datelor
geospațiale. [7]

58 februarie 2023
 Figura 1 - Corelarea între activitatea planificată a comisiilor FIG, programele ESA (cu denumirea în
lb. engleză) și cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (adaptat după [2], [3])

Trebuie avută în vedere, în con-
textul actual, și implicarea geodezilor
în îndeplinirea obiectivelor PNRR.
[4] Specialiștii formați în universi-
tăți trebuie să contribuie la obținerea
de informații despre locație, pozițio-
nare, cadastru, utilizarea terenului,
evaluarea imobilelor etc. și să re-
alizeze hărți live și aplicații pentru
monitorizare, pentru ca factorii de
decizie să identifice oportunități de
creștere economică, de siguranță și
de eficiență.
februarie 2023
În cadrul Uniunii Geodezilor din
România, există 10 comisii de spe-
cialitate, create conform organizării
de la FIG. [8] Conform figurii 1, se
pot sintetiza direcțiile detaliate de
mai jos, acestea constituind o po-
sibilă propunere pentru colaborarea
pe teme specifice cu comisiile FIG.
Această abordare poate fi de ase-
menea implementată și de către
membrii academici, care activează
în cadrul universităților ca delegați
pentru comisiile FIG.
Comisia 1 FIG are ca scop acțiuni
referitoare la promovarea, aplicarea
și monitorizarea egalității de gen, par-
ticiparea nediscriminatorie și efectivă
a femeilor în activități de conducere
în viața economică și publică, redu-
cerea inegalităților și promovarea
incluziunii sociale. Comisia 1 UGR,
Standarde profesionale și practică,
poate avea printre obiective partici-
parea la îndeplinirea acestor trei SDG
- 5, 10 și 16 - în România, similar cu
cele ale comisiei 1 FIG.
continuare în pagina 60 
59
 urmare din pagina 59
Comisia 2 FIG are activități care
sprijină educația și învățarea pe tot
parcursul vieții, pregătirea profesi-
onală de calitate accesibilă tinerilor,
la nivel de licență, master și doc-
torat, dobândirea de cunoștințe și
abilități necesare pentru a promova
dezvoltarea durabilă, formarea pro-
fesorilor. Comisia 2 UGR, Educație
profesională, poate fi implicată în
colaborări referitoare la două obiec-
tive, putându-se eventual considera
și obiectivul 5, pe lângă obiectivul 4
declarat de comisia 2 FIG.
Comisia 3 FIG este implicată în
managementul informațiilor spa-
țiale și se încadrează în cele mai
multe obiective de dezvoltare du-
rabilă. Accesul la servicii de bază,
dreptul de proprietate asupra te-
renurilor și clădirilor, serviciile
financiare adecvate etc. au efecte
directe asupra condițiilor sociale, a
modului de trai, a sănătății și edu-
cației. Fenomenul migrației este o
consecință a nevoii oamenilor de a
căuta în alte părți ceea ce nu au
acolo unde s-au născut. Urbanizarea
durabilă, creșterea capacită-
ții de planificare, măsurile privind
schimbările climatice, oprirea defri-
șărilor, conservarea ecosistemelor, a
biodiversității – sunt probleme de in-
teres și actualitate. Comisia 3 UGR,
Managementul informației spațiale,
are o paletă largă privind potenția-
lele direcții de colaborare, bazată în
special pe instrumentele de tip GIS
și servicii de date, cu care se pot
integra și analiza date variate, ce
vin în sprijinul obiectivelor 1, 2, 3,
4, 8, 10, 11, 14, 15 și17 propuse de
FIG. La acestea s-ar putea adăuga
obiectivele 12 și 17.
Comisia 4 FIG promovează ac-
țiuni privitoare la accesul la apă
potabilă și canalizare, de reducere
a poluării și de protejare a zone-
lor costiere, deci și comisia 4 UGR,
Hidrografie, poate avea în vedere
obiectivele 6, 13 și 14.
Comisia 5 FIG are activități de
modernizare a infrastructurii de
producere și utilizare a energiei re-
generabile, acordarea unei atenții
deosebile calității aerului și gestionă-
rii deșeurilor, consolidarea rezilienței
și capacității de adaptare la perico-
lele legate de schimbările climatice
și dezastrele naturale, utilizarea du-
rabilă a resurselor marine. Comisia
5 UGR, Poziționare și măsurare, se
poate deci implica în obiectivele 6,
7, 9, 11, 13, 14 și 15.
Comisia 6 FIG are preocupări
legate de tot ceea ce se construiește
pentru activităti de producție, re-
zidență, transport etc. Dezvoltarea
economică și bunăstarea umană se
obțin prin construirea de obiective de
60
calitate, fiabile și durabile. Comisia
6 UGR, Măsurători inginerești, se
poate implica deci în activități legate
de obiectivele 6, 7 ,9, 11 și 13.
Comisia 7 FIG are o implicare
majoră în evidența proprietăților
imobiliare și modul de administrare
a terenurilor, cu influențe semni-
ficative asupra nivelului de trai și
condițiilor de viață în întreaga lume.
Promovarea unor politici agricole
responsabile, dezvoltarea piețelor
agroalimentare, susținerea fermelor,
precum și alte inițiative, pot conduce
la asigurarea hranei necesare popu-
lației, fără sărăcie și lipsă a hranei.
Cunoașterea suprafețelor construite,
a celor destinate spațiilor verzi, a
accesului la utilități publice etc. pot
conduce la luarea de către autorități
a măsurilor ce pot asigura un nivel
de trai decent, sigur și echitabil.
Comisia 7 UGR, Cadastru și admi-
nistrarea teritoriului, poate colabora
pentru îndeplinirea obiectivelor 1,
2, 5, 10, 11, 15 și 16. În prezent,
domeniul de aplicare a cadastru-
lui și administrării terenurilor s-a
dezvoltat semnificativ, inclusiv prin
PNCCF, înglobând evoluția tehnolo-
gică în fluxul de lucru presupus de
lucrările de specialitate. [9]
Comisia 8 FIG este implicată în
procesele de luare a deciziilor legate
de distribuția spațială a terenurilor,
oamenilor și activităților acestora.
Sunt avute în vedere componența
fizică a terenului (sol, geologie,
apă), straturile care conțin toate ti-
purile de rețele (transport, utilități),
consolidarea și utilizarea terenului.
Comisia 8 UGR, Planificare spațială
și dezvoltare, poate deci avea în
vedere obiectivele 1, 2, 6, 11 și 15.
Comisia 9 FIG este legată de
piața imobiliară, care are nevoie
de transparență, deoarece imobilele
au o importanță remarcabilă asupra
calității vieții și a muncii. Creditul
ipotecar, evaluarea proprietăților,
crizele financiare sunt elemente
pe care investitorii le analizează
periodic. Colaborarea interdiscipli-
nară este avută în vedere în astfel
de cazuri, fiind implicați pe lângă
geodezi și economiști, evaluatori,
sociologi, geografi. Comisia 9 UGR,
Evaluare și management imobiliar,
poate fi implicată în implementarea
obiectivelor 1, 2, 9, 11, 13 și 17.
Comisia 10 FIG se orientează
spre construirea unei infrastructuri
rezistente, promovarea industriali-
zării durabile și încurajarea inovației.
Așezările umane trebuie să devină
mai sigure, rezistente și durabile,
iar decarbonizarea în acest sector
este imperativă pentru a îndeplini
SDG. Comisia 10 UGR, Management
și economia construcțiilor, poate
contribui la implementarea obiec-
tivelor 9 și 11.
Întâlnirile prilejuite de Săptămâna
Geodeziei Românești, conferințele
în diferite centre universitare din
țară, săptămânile de lucru sau con-
gresele FIG, reuniunile CLGE etc.,
toate contribuie la schimbul de idei
profesionale, la cunoașterea speci-
aliștilor din domeniu, la apropierea
dintre mediul academic, asociațiile
profesionale, instituțiile respona-
bile, sectorul privat – în acest mod
construindu-se relații între oameni,
căpătând noi experiențe și inspirân-
du-ne pentru activitățile viitoare.
[1] https://sdgs.un.org/goals;
[2] https://www.esa.int/Enabling_
Support/Preparing_for_the_Future/
S p a c e _ f o r _ E a r t h / E SA _ a n d _ t h e _
Sustainable_Development_Goals;
[3] https://www.fig.net/;
[4] BADEA G. (2021). Contribuții
pe care le poate avea specializarea
PSGISDD la implementarea PLANULUI
N A Ț I O N A L D E R E D R E SA R E Ș I
REZILIENȚĂ (PNRR), https://geodezie.
utcb.ro/wp-content/uploads/2021/12/
PNRR-si-competente-PSGISDD.pdf;
[5] https://www.esri.com/;
[6] https://sdg-stanford.opendata.
arcgis.com/;
[7] UN-GGIM: Europe (2019). The
territorial dimension in SDG indica-
tors: geospatial data analysis and
its integration with statistical data,
Instituto Nacional de Estatística,
Lisboa., https://un-ggim-europe.org/;
[8] h t t p s : / / w w w . u g r. r o / s t i r i /
uniunea-geodezilor-din-romania-a-
re-o-noua-conducere;
[9] C H O I , H . O . ( 2 0 2 0 ) . A n
Evolutionary Approach to Technology
Innovation of Cadastre for Smart
Land Management Policy. Land 2020,
9, 50. https://doi.org/10.3390/
land9020050;
[10] ALI, I. (2022). Sustainable
for All? How Satellite Remote
Sensing Contributes to Sustainable
Development in Africa and
International Climate Policy, Master
of Science Thesis in Technology &
Policy, Massachusetts Institute of
Technology;
[11] A N D E R S O N , K , RYA N , B,
SONNTAG, W, KAVVADA, A, FRIEDL,
L (2017). Earth observation in
service of the 2030 Agenda for
Sustainable Development, Geo-
spatial Information Science, DOI:
10.1080/10095020.2017.1333230. 
februarie 2023
 Structuri cu arce metalice
și grinzi de rigidizare tip Langer sau Nielsen
folosite pentru realizarea podurilor
prof. as. dr. ing. Victor POPA - Membru titular ASTR, Președinte CNCisC

În numărul de noiembrie al Revistei Construcțiilor vă semnalam o importantă apariție editorială sub

egida Editurii AGIR, adevărat (și complet) manual de proiectare, execuție și întreținere a podurilor cu
structuri tip Langer sau Nielsen, deosebit de util tuturor categoriilor de constructori, proiectanți, executanți
și administratori din domeniul podurilor, dar și studenților pe cale să se alăture acestui domeniu.
Semnată de dr. ing. Victor Popa, nume de referință în ingineria podurilor în România și nu numai,
Structuri cu arce metalice și grinzi de rigidizare tip Langer sau Nielsen folosite pentru realizarea podurilor dezvoltă
pentru prima dată în România tema concepției, proiectării și execuției structurilor de poduri cu arce
metalice și grinzi de rigidizare cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de structuri
Langer (cu tiranți verticali de susținere între arce și grinzi) sau Nielsen (cu tiranți înclinați) – structuri
cu frecvență mare de aplicare în domeniul deschiderilor medii și mari […] cu înălțimi de construcție
reduse, întrucât satisfac în mod optim condițiile de funcționalitate, economice și estetice.
Dr. ing. Victor Popa este autorul primelor structuri românești moderne cu arce metalice tip Langer
cu deschideri mari pentru traversarea canalelor navigabile Dunăre – Marea Neagră (Podul Medgidia) și
Poarta Albă – Midia, Năvodari (podurile Poarta Albă și Ovidiu), cu contribuții fundamentale în concepția
acestor lucrări, în proiectarea lor și în tehnologiile de execuție din uzină și de montaj aplicate pe șantier.
Înainte de a intra în materia propriu-zisă, merită redate (și savurate), din debutul volumului, amintirile
autorului despre perioada de documentare pentru primul proiect de acest tip, cel de la Medgidia.

MOTIVAȚIE Canal. Inginerul Alexandru Tănăsescu urma să se ocupe de

Când șeful meu de colectiv Poduri Canal, devenit și
șef de proiect pentru podurile rutiere ce urmau să traver-
seze Canalul Dunăre - Marea Neagră, renumitul inginer
Gheorghe Nicolae Dumitrescu, care m-a numit res-
ponsabil de proiect pentru podul rutier de la MEDGIDIA,
mi-a propus ca la această lucrare să adoptăm soluția
de tablier cu arce și grinzi de rigidizare tip LANGER,
aproape că mi-a venit să plâng. Nu știam absolut nimic
despre această soluție. Am întrebat pe ceilalți colegi de
facultate din același an cu mine dacă reputatul nostru
profesor Constantin Ionescu, mai cunoscut sub numele
de Toto Ionescu, care ne-a predat cursul de Poduri
Masive, a pomenit ceva și despre podurile cu structuri
Langer. Nimeni nu-și aducea aminte, exceptând un coleg
mai conștiincios, care și-a amintit vag că, la un anumit
curs, profesorul Toto Ionescu ar fi pomenit și de niște
tipuri mai speciale de poduri cu arce și chiar cu cabluri.
Cât despre profesorul Sterian Dodu, care ne-a predat
cursul de Poduri Metalice, acesta ne-a vorbit numai de
grinzi cu zăbrele, după un curs litografiat și cu multe gre-
șeli, tradus din limba rusă, dânsul făcându-și studiile la
Moscova. Noroc cu asistentul domniei sale, Ioan Bucă,
de la care am învățat cu adevărat această disciplină. Am
rămas totuși intrigat că nu-mi aduceam aminte deloc de
podurile cu arce despre care ne-a vorbit profesorul Toto
Ionescu, deși nu obișnuiam să lipsesc de la cursuri, mai
ales de la cele de specialitate.
Ceilalți trei colegi de colectiv, numiți reponsabili pentru
câte un pod rutier din cele patru aprobate a se executa
peste acest canal, aveau stabilite deja soluții mai cu-
noscute, exceptând podul de la Murfatlar (devenit podul
Basarabi pe parcursul perioadei de proiectare), care fusese
repartizat spre proiectare Facultății de Căi Ferate, Drumuri
și Poduri (CFDP), pentru care fusese numit responsabil
inginerul Alexandru Tănăsescu, coleg în colectivul Poduri
februarie 2023
legătura dintre colectivul nostru, în calitate de proiectant
principal, și facultatea CFDP, în calitate de subproiec-
tant. Pentru podul rutier de la Agigea, unde responsabil
de proiect era inginerul Octavian Strîmbu, soluția apro-
bată inițial era simplă, în sensul că traversarea DN 39
Constanța – Mangalia urma să se facă pe uvrajele ecluzei
de la Agigea, alături de podul de cale ferată de pe ma-
gistrala București – Constanța – Mangalia. Pentru acest
pod urma ca suprastructura să fie alcătuită cu grinzi pre-
fabricate precomprimate, conform proiectului tip elaborat
în IPTANA. La proiectul de pod combinat de cale ferată
și șosea de la CERNAVODĂ, unde responsabil era numit
inginerul Ion Ionescu, traversarea celor două căi de comu-
nicații urma să se facă tot pe uvrajele ecluzei, dar cea de
la începutul canalului, respectiv ecluza de la Cernavodă.
Pentru această lucrare, responsabilul de proiect a primit
din partea șefului de proiect un ajutor drept model, con-
stând într-un proiect de pod combinat de cale ferată și
șosea cu structura din grinzi cu zăbrele metalice, elaborat
cândva la Institutul de Proiectări Căi Ferate (IPCF).
Când eu am îndrăznit să-i spun șefului meu că nu știu
nimic despre structurile cu arce și grinzi de rigidizare tip
Langer, acesta mi-a întins o carte în limba rusă de cca
100 de pagini, avându-l ca autor pe A.I. Astvațaturov,
spunându-mi: „aici se află documentarea ta”. Am luat
cartea și am alergat degrabă la biblioteca IPTANA, al
cărei șef era Eugen Harea, basarabean de origine, care
cunoștea bine limba rusă și era chiar translator autorizat
din această limbă. Acesta mi-a spus că este deosebit de
ocupat și că nu poate să mă ajute. În această situație,
m-am hotărât să o traduc singur, mai ales că formulele
de calcul și desenele ocupau mult spațiu în detrimentul
textului. Eu cunoșteam destul de bine limba rusă, pentru
că o învățasem încă din clasa a doua elementară și până
la terminarea liceului. Până la urmă am reușit să traduc
continuare în pagina 62 
61
 urmare din pagina 61
această carte și cu ajutorul dicționarelor necesare. L-am
rugat pe Eugen Harea să facă o verificare a traducerii.
După vreo două zile, mi-a spus că este bine. Oricum,
important era ca relațiile și desenele să fie bune, dar
asta era resonsabilitatea mea. În traducere, cartea se
numea „Calculul podurilor în arc cu tiranți de susținere
verticali sau înclinați” și nu pomenea deloc de Langer,
în cazul tiranților verticali, sau Nielsen, în cazul tiran-
ților înclinați, inventatorii celor două tipuri de structuri
din vestul Europei.
Astvațaturov era un inginer constructor, un teoretician
bun cunoscător al Mecanicii Construcțiilor, probabil chiar
proiectant de poduri, dar și un matematician deosebit. El
a transpus regulile de calcul ale Mecanicii Construcțiilor în
relații matematice intabulabile, pentru care a și întocmit
tabelele necesare, în vederea ajutorării proiectantului în
efectuarea calculului manual al structurii. Meritul mare al
cărții este acela de a organiza foarte bine desfășurarea
tuturor calculelor necesare. Astvațaturov nu făcea însă
nicio referire la concepția acestor structuri, la modul de
alcătuire, de execuție și de montaj.
După ce am studiat bine această carte, mi-am dat
seama că era insuficientă pentru a înțelege și descifra
aceste structuri destul de vechi și totuși moderne, proli-
ferând foarte mult pe plan mondial, datorită avantajelor
incontestabile care rezultau prin folosirea lor. Așa că
am devenit „șoarece de bibliotecă” în încăperea plină
de cărți și reviste de specialitate din IPTANA, în limbile
cele mai uzuale ale planetei noastre: engleză, franceză,
germană și bineînțeles rusă. Deoarece în liceu și facultate
am învățat sârguincios limba germană, stăpânind bine
gramatica și mai ales topica specială ale acestei limbi,
m-am orientat mai întâi către revistele de specialitate
în limba germană: Stahlbau (Construcții metalice) și
Bauingenieur (Ingineria Construcțiilor), selecționând
toate articolele care conțineau date despre structurile
Langer și Nielsen. Am tradus și cu ajutorul dicționarelor
respective peste 20 de articole din cele două reviste,
cu precădere din Stahlbau, care era dedicată numai
construcțiilor metalice. Evident că am adunat și din alte
documentații tot ce cuprindea date despre aceste struc-
turi, constatând că există o mare diversitate de alcătuiri
și procese tehnologice de execuție și montaj. Din punct
de vedere al alcătuirii, există: structuri integral metalice
cu platelaj de susținere a căii sub formă de placă orto-
tropă; cu platelaj din beton armat rezemat pe grinzile
căii fără conlucrare cu acestea; cu platelaj cu conlucrare;
cu contravântuiri superioare sau fără contravântuiri su-
perioare; cu arce în plan vertical sau cu arce înclinate;
structuri spațiale independente sau continue etc. Din
punct de vedere al execuției și montajului, există iarăși o
mare varietate de soluții, care depind de o serie de para-
metri, de mijloacele tehnologice de manipulare, transport
și montaj, precum și de inspirația și creativitatea pro-
iectantului. Traducerile articolelor din limba germană
m-au ajutat cel mai mult în înțelegerea, cunoașterea și
alcătuirea celor mai potrivite structuri cu arce metalice
și grinzi de rigidizare mixte cu conlucrare.
Mai întâi am citit toate traducerile articolelor din re-
vistele germane de mai multe ori, până când am înțeles
ce înseamnă aceste structuri cu arce și grinzi de rigi-
dizare cu tiranți verticali, numite Langer, sau cu tiranți
înclinați, numite Nielsen. Apoi, am început să desprind,
din aceste articole, care sunt soluțiile cele mai potrivite
și mai ales cele mai moderne pentru a le aplica în cazul
proiectului meu, atât din punct de vedere al alcătui-
rii structurii, cât mai ales al posibilităților de execuție
și montaj specifice țării noastre. Astfel, m-am orien-
tat de la bun început către o structură spațială Langer
fără contravântuiri superioare și cu toate grinzile căii
62
(grinzi principale, antretoaze și lonjeroni) în conlucrare
cu platelajul din beton armat precomprimat. Am ales
dimensiunile geometrice ale structurii - lungimile grin-
zilor principale; distanța dintre aceste grinzi; forma axei
arcelor; săgeata arcelor; distanța dintre tiranții verticali;
împărțirea în tronsoane a grinzilor principale și a arce-
lor, respectând principiile economice și posibilitățile de
manipulare, transport și montaj ale perioadei de timp
respective; tipurile de îmbinări ale elementelor compo-
nente ale subansamblurilor uzinate și ale joantelor de
șantier; tipul aparatelor de reazem (tip oală cu teflon)
- și ale dispozitivelor de acoperire ale rosturilor de racor-
dare (etanșe) cele mai moderne la vremea respectivă.
Stabilind toate aceste caracteristici cu șeful meu de co-
lectiv și consilierii de poduri, am trecut la întocmirea
proiectului. A fost o muncă titanică, cu multe renunțări,
dar cu ambiție și pasiune, care până la urmă a reușit.
Aplicarea structurii cu arce metalice și grinzi de ri-
gidizare mixte cu conlucrare tip Langer la podul de la
Medgidia a constituit un mare succes, care s-a extins
ulterior și la podurile rutiere peste canalul Poarta Albă
- Midia, Năvodari de la Poarta Albă și Ovidiu, iar mai
apoi la podul peste canalul Dunăre - Marea Neagră din
Gara Cernavodă.
Cunoscând frământările și eforturile pentru cunoaș-
terea acestor tipuri de structuri, am socotit util să vin în
sprijinul viitorilor proiectanți, care doresc să abordeze
aceste soluții de poduri eficiente, rezistente, stabile,
durabile și estetice, împărtășind din experiența mea în
proiectarea, execuția, montajul și chiar întreținerea în
exploatare, așa cum și eu m-am folosit de experiența
înaintașilor mei. Consider că este bine și util ca fiecare
om care a realizat ceva folositor și valoros pentru neam
și țară să lase în urmă și mărturii ale trecerii prin viață.
***
ANALIZA CRITICĂ A STRUCTURILOR CU ARCE ȘI
GRINZI DE RIGIDIZARE TIP LANGER ȘI NIELSEN
PENTRU PODURI RUTIERE, CU EXEMPLIFICĂRI
DE LUCRĂRI REMARCABILE REALIZATE ÎN ȚARĂ
ȘI PESTE HOTARE (I)
DATE GENERALE
1. Scurt istoric
Extinderea structurilor independente în domeniul su-
prastructurilor de poduri cu deschideri mijlocii și mari a
fost posibilă atât prin apariția arcelor rigidizate cu grindă
tirant, denumite și grinzi LANGER, după numele lui Josef
LANGER, cel care a conceput și folosit acest sistem în a
doua jumătate a secolului trecut, cât și prin dezvoltarea
vertiginoasă a materialelor de construcții din prima jumă-
tate a secolului XIX, care a permis realizarea unor oțeluri
superioare cu rezistențe mari și calități constructive mult
îmbunătățite. În esență, structura tip Langer constă în
rigidizarea unei grinzi, prin fixarea de aceasta a unui
element portant așezat deasupra, astfel încât grinda să
preia acțiunea orizontală. Elementul de rigidizare poate fi
un arc sau chiar cablu de suspendare, iar fixarea grinzii
de acesta se face de regulă prin tiranți verticali, denumiți
tiranți de susținere. De fapt, podul Wrsovic, realizat în
anul 1870 de Josef Langer pe linia de cale ferată FRANCIS
JOSEPH, formează o structură de grindă compusă, dând
impresia unui pod suspendat (fig. 1). Langer însuși îl
numește un „pod rigid pe lanțuri ancorat vertical de jos”.
Ulterior, termenul de grindă „Langer” a fost consacrat
în nomenclatura construirii de poduri, reprezentând o
structură compusă, alcătuită dintr-o grindă rigidă, sus-
pendată de un arc așezat deasupra, prin intermediul unor
tiranți verticali denumiți tiranți de susținere sau tiranți de
suspendare [7], [11], [40], [64], [82], [121].
februarie 2023
 Caracteristica principală a acestui sistem este aceea
că grinda preia împingerea orizontală produsă de arc și
devine element preponderent întins, din care cauză se
mai numește și grindă tirant.
Fig. 1: Podul Wrsovic, 1870
În literatura de specialitate, grinzile Langer sunt cu-
noscute atât cu denumirea de arce cu grinzi de rigidizare
și tiranți verticali [40] sau arce rigidizate cu grindă tirant
și tiranți de susținere verticali [4], [73], cât și cu denu-
mirea de grinzi cu arce de rigidizare și tiranți verticali sau
grinzi rigidizate cu arce și tiranți de susținere verticali.
În esență, grinda Langer are ca elemente componente
principale arcul, grinda tirant (sau grinda de rigidizare)
și tiranții de susținere verticali (fig. 2).
Fig. 2: Grinda Langer
Căutarea unor metode mai bune de reducere a mo-
mentelor încovoietoare în arce din încărcarea temporară
a dus la apariția unui nou sistem – structuri în arc cu
tiranți de susținere înclinați (fig. 3) denumite structuri
NIELSEN, după numele celui care le-a conceput și utilizat
pentru început [4, pag. 4].
Dr. tech. O.F. NIELSEN a construit mai multe poduri în
acest sistem pentru firma daneză CHRISTIANI & NIELSEN,
unde a fost inginer proiectant șef în perioada 1904–1932.
El a scris teza de doctorat Poduri în arc cu tiranți înclinați.
Caracteristica principală a acestui sistem este aceea că
grinzile de rigidizare sunt susținute de arce prin intermediul
unor tiranți înclinați denumiți tiranți de susținere înclinați.
Fig. 3: Grinda Nielsen
Tiranții de susținere înclinați reduc substanțial mo-
mentele încovoietoare în arc din acțiunea încărcărilor
mobile și prin aceasta permit să se simplifice substanțial
secțiunea arcului, în timp ce crește stabilitatea acestuia
în planul curburii, ceea ce are importanță la arce cu
grosimi mici [4, pag. 4].
Este de remarcat, însă, că tiranții de susținere, în care
ar fi trebuit să apară eforturi de compresiune, ies din
lucru din cauza flexibilității lor mari. Din această cauză,
schema geometrică a structurii se poate schimba în anu-
mite poziții ale încărcării mobile. Aceasta constituie un
dezavantaj al structurilor cu tiranți înclinați.
Scoaterea din lucru a tiranților de susținere poate fi
evitată fie prin construirea tiranților de susținere rigizi
la compresiune, fie prin îngreunarea platelajului, pentru
februarie 2023
compensarea eforturilor de compresiune în tiranții de
susținere, datorate sarcinii mobile. Realizarea tiranților
rigizi înseamnă de fapt transformarea grinzii Nielsen
într-o grindă cu zăbrele cu talpă parabolică, cu toate
neajunsurile ce decurg din aceasta [4].
Aplicarea tiranților de susținere înclinați dă posibilitatea
să se acopere deschideri mari, fără mărirea substanțială a
dimensiunilor transversale ale arcului. De altfel, influența
pozitivă a tiranților de susținere înclinați se mărește odată
cu mărirea deschiderii, datorită faptului că ponderea în-
cărcărilor mobile în raport cu cele permanente se reduce,
și deci influențează mai puțin apariția eforturilor de com-
presiune în tiranți. Cu deosebit succes se pot folosi grinzile
Nielsen la podurile rutiere, deoarece în acest caz se poate
evita riscul apariției eforturilor de compresiune în tiranții
de susținere, datorită valorii mici a încărcărilor mobile în
comparație cu încărcarea permanentă [4].
Avantajul principal al utilizării acestor sisteme con-
structive (grinzi Langer sau Nielsen) constă în aceea că
pot fi acoperite deschideri mari cu structuri indepen-
dente, care se impun cu necesitate în cazul unor terenuri
mai slabe de fundare, unde sunt posibile tasări, sau în
cazuri în care lungimea podului este strict egală cu des-
chiderea acestuia, dar suficient de mare ca să justifice
utilizarea acestui sistem (de exemplu pasaje cu deschi-
dere mare, poduri peste canale etc.).
În decursul timpului, aceste sisteme de grinzi au
căpătat o largă răspândire datorită avantajelor tehni-
co-economice pe care le conferă, ajungându-se la lucrări
spectaculoase de poduri, cu deschideri peste 250 m și
tehnologii de montaj deosebit de interesante. De ase-
menea, aceste structuri acoperă toată gama de lucrări
de poduri (poduri de cale ferată, poduri rutiere, poduri
mixte de cale ferată și șosea, pasaje și pasarele), dar
sunt utilizate și la alte tipuri de construcții, ca de exem-
plu ferme pentru acoperișuri de hale industriale mari,
hangare de avioane etc.
Structurile de arc cu grindă de rigidizare și tiranți
de susținere se pot realiza din orice fel de material de
construcție: beton, metal și chiar din lemn.
În ultimul timp s-au realizat construcții remarcabile
de poduri în acest sistem, utilizându-se metalul în con-
strucția arcelor, a grinzilor de rigidizare, a tiranților, a
antretoazelor și a lonjeronilor și betonul armat sau be-
tonul precomprimat în componența platelajului căii. De
asemenea, este de remarcat că, tot în ultimul timp, pla-
telajul din beton s-a realizat în conlucrare cu elementele
metalice de susținere a acestuia (grinzi de rigidizare,
lonjeroni și antretoaze) cu efecte economice deosebit de
benefice pentru lucrare. În sfârșit, este de amintit faptul
că în construirea de poduri s-au realizat, în special în
Japonia, o serie de structuri cu arce și grinzi de rigidizare
având platelajul din beton ușor, cu toate avantajele și
dezavantajele care decurg în cazul utilizării acestui ma-
terial și care vor fi analizate pe parcursul cărții.
În țara noastră, primele poduri cu structuri cu arce și
grinzi de rigidizare s-au realizat din beton armat în prima
jumătate a secolului XX, având deschideri cuprinse între
20 și 30 de metri, care pentru acea dată reprezentau
deschideri mari în domeniul construcțiilor masive. În
acest sens este cunoscut podul peste pârâul Gârbova
din Miercurea Sibiului pe DN 7, care a fost în funcțiune
până în anul 1980, când a fost înlocuit cu un pod nou,
corespunzător normelor actuale de gabarit și clasă de
încărcare. Primul pod metalic cu structură Langer, care
a fost și printre primele poduri integral sudate din țară
și chiar din lume, se află în orașul Reșița peste Bârzava,
în apropierea uzinei metalurgice, și are o deschidere de
43,70 m. Podul a fost realizat în anul 1937 și este în func-
țiune și în prezent, dovedind o comportare remarcabilă
continuare în pagina 64 
63
 urmare din pagina 63
atât din punct de vedere al îmbinărilor sudate cât și al
modului de alcătuire a structurii.
Poduri cu adevărat remarcabile având structuri cu
arce și grinzi de rigidizare s-au construit în țara noastră
abia după 1980, cu ocazia realizării canalelor navigabile
Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Midia, Năvodari.
Astfel, au fost realizate trei poduri cu structuri Langer
mixte cu conlucrare, și anume:
• podul peste canalul navigabil Dunăre – Marea
Neagră la Medgidia, pe DJ 222 Medgidia – Peștera (fig.
4 a și fig. 7), având tablierul principal cu lungimea de
131,00 m și deschiderea de calcul de 130,00 m [84],
[86], [87], [89] Fig. 6: Podul Medgidia. Vedere generală
• podul peste canalul navigabil Poarta Albă - Midia,
Năvodari de la Ovidiu, pe DN 2A (fig. 4 b și fig. 8),
având tablierul principal cu lungimea de 111,00 m și des-
chiderea de calcul de 110,00 m [84], [87], [89]
• podul peste canalul navigabil Poarta Albă -
Midia, Năvodari de la Poarta Albă, pe DN 22C (fig.
4 c și fig. 9), având tablierul principal cu aceleași di-
mensiuni ca și cel de la Ovidiu
(a)

Fig. 7: Podul Medgidia. Vedere tablier Langer

(b)

(c)

Fig. 4: Poduri cu structură Langer în România. Elevații.

a) Podul Medgidia; b) Podul Ovidiu; c) Podul Poarta Albă
În anul 1983 a fost dat în exploatare și podul peste
canalul Dunăre – Marea Neagră la Basarabi (localitate Fig. 8: Podul Ovidiu. Vedere transversală
denumită anterior Murfatlar), pe DN 3, având tablierul
principal cu lungimea de 104 m și deschiderea de calcul
de 103 m, realizat în soluția de structură Nielsen cu
conlucrare (fig. 5 și fig. 10) [84].

Fig. 5: Podul Basarabi cu structură Nielsen. Elevație

Este de menționat faptul că pentru canalul București
– Dunăre au fost elaborate detaliile de execuție pentru
încă două poduri având tablierele principale metalice în
soluția cu grinzi Langer de 72,00 m deschidere. Fig. 9: Podul Poarta Albă. Vedere generală
Aceste tabliere au fost parțial uzinate la IPMPB Pitești,
dar execuția podurilor a fost întreruptă odată cu sistarea
lucrărilor la canalul sus-menționat.
Podurile cu arce și grinzi de rigidizare au o largă uti-
lizare pe plan mondial, atât în varianta de grinzi Langer,
cât și în varianta Nielsen.
Domeniile în care aceste structuri sunt cel mai mult
utilizate sunt podurile peste canale și pasajele denive-
late, de aceea sunt răspândite în țările mai dezvoltate,
în care trecerile denivelate se fac peste mai multe căi de
comunicație (șosele sau linii de cale ferată), și deci sunt
necesare deschideri mai mari, sau în țările care dețin
canale navigabile (Germania, Olanda, Japonia, Austria,
Danemarca etc.). (va urma) Fig. 10: Podul Basarabi. Vedere generală

64 februarie 2023
 (Când)
Domnul îi cheamă la el pe cei buni
Îl stânjeneau cuvintele mari și
gesturile pompoase. Credea în munca
făcută în liniște, cu seriozitate și
tenacitate. Credea în relațiile clădite pe
bunătate, altruism, respect, loialitate,
empatie și condimentate cu mult umor.

Dacă site-ul www.revistaconstructiilor.

eu există, dacă lună de lună newsletterul
Revistei Construcțiilor a ajuns la dumnea-
voastră, este pentru că el a înțeles foarte
repede câtă nevoie are sectorul construcțiilor
de căi moderne de comunicare și a început să
le dezvolte ca proiect personal. Cu propriile
resurse, în timpul său liber, învățând din mers
și testând constant pentru a alege variantele
funcționale, a pus bazele unuia dintre cele
mai performante „instrumente” ale Star Pres
Edit – implementarea online – , fără a neglija
conceperea tehnică a variantei tipărite a re-
vistei, careia i s-a dedicat cu o pasiune egală.
La mijlocul lui noiembrie, când deja nu mai
avea resurse să lupte cu boala, a găsit totuși
puterea să pună în pagină ultimele articole.
Colegul nostru vreme de aproape 20 de ani,
Cezar Iacob, născut pe 23 februarie 1969 la Cezar Iacob
Piatra Neamț, a trebuit să plece înainte de a Director Tehnic ‒ Revista Construcțiilor
putea trimite newsletterul care v-ar fi anunțat
apariția unuia dintre cele mai reușite numere
ale Revistei Construcțiilor. Cu câteva clipe
doar înainte de mult-așteptatul număr 200.
În încăpățânarea noastră de a nu accepta
nici măcar gândul unei atât de absurde plecări,
am păstrat speranța până în ultima clipă. N-a
fost să fie: ne-a venit rândul nouă să-i ducem
proiectele de suflet mai departe. Rămâne acel
număr de decembrie extraordinar ca un omagiu
pe care i-l închinăm, iar amintirea i-o vom
păstra alături de aceea a mentorilor noștri, cei
care au pus bazele Revistei Construcțiilor:
Ionel Cristea și Ciprian Enache… 

(Întotdeauna, parte din echipă, Cezar! Întotdeauna parte din echipă!)

sumar Despre
Revista Construcțiilor

Constructori care vă așteaptă:

În fiecare număr al revistei
sunt publicate: prezentări de
AEDIFICIA CARPAȚI SA
ERBAȘU SA
C4
C2
materiale și tehnologii noi, R e d a c ț i a
studii tehnice de specialitate pe
THERMOSYSTEM CONSTRUCT CORPORATION:
diverse teme, interviuri, comen- Președinte fondator Ionel CRISTEA
Producător materiale de construcții
tarii și anchete având ca temă
(adezivi, vopsele și tencuieli decorative) 3, 44-45 Vicepreședinte fondator Ciprian ENACHE
problemele cu care se confruntă
INOVECO EXPERT: Geotextilele nețesute -
societățile implicate în această
din fibre virgine sau din fibre reciclate? 4-5
activitate, reportaje de la eveni- Director executiv Elias GAZA
CONSITRANS: Extinderea și eficientizarea Terminalului de 0723.185.170
mentele legate de activitatea de
pasageri nr. 1 al Aeroportului Internațional Oradea 6-7 Redactor-Șef Alina ZAVARACHE
construcții, prezentări de firme,
FPSC: Construcțiile - motorul creșterii economice.
informații de la patronate și Director economic Cătălina CRISTEA
Retrospectivă 2022 8-9
asociațiile profesionale, sfaturi 0756.161.629
TBL GRUP: Construim România!
economice și juridice etc. DTP Iconika Graphic Lab
Proiecte de infrastructură în derulare 10-12
ARACO: PLÂNGERE PREALABILĂ
Întreaga colecție a revistei Colaboratori
Împotriva Hotărârii de Guvern nr. 375
tipărite poate fi consultată gra- acad., prof. ing. Nicolae NOICA
din 18 martie 2022 14, 16, 18-19 prof. as. dr. ing. Victor POPA
tuit, în format .pdf, pe site-ul prof. univ. dr. ing. Loretta BATALI
PIPELIFE: Calitatea rețelelor edilitare 15, 17
nostru revistaconstructiilor.eu. prof. univ. dr. ing. Sanda MANEA
Eficiența metodelor de îmbunătățire a pământurilor ing. Alexandra ENE
În plus, articolele de prof. univ. dr. ing. Florea DINU
sensibile/active în raport cu apa 20-22, 24 prof. univ. dr. ing. Dan DUBINĂ
prezentare a m a t e r i a l e l o r, conf. univ. dr ing. Ernest OLINIC
AGISFOR: Consolidări terenuri, studii geotehnice, ș. l. dr. ing. Călin NEAGU
t e h n o l o g i i l o r, u t i l a j e l o r și ing. Constantin STANCIU
fundații de adâncime 23 prof. univ. dr. ing. Gheorghe LUCACI
echipa men telor care apar în prof. univ. dr. ing. Gheorghe BADEA
ROCK DRILL CONSULT: Foreza CHF 900
Revista Construcțiilor, ediția prof. univ. dr. ing. Ana-Cornelia BADEA
- Nec plus ultra… deocamdată! 26-27 dr. ing. Horia PETRAN
tipărită, sunt publicate dr. arh. Sonia-Iulia RAEȚCHI
Între strategia UE de mobilitate sustenabilă șef. lucr. dr. ing. Tatiana OLINIC
și online în site-ul nostru șef. lucr. dr. ing. Cătălin BURLACU
și realitatea românească: PREVIZIUNI FEROVIARE ing. Adriana IFTIME
revistaconstructiilor.eu. ing. Laurențiu PLOSCEANU
PENTRU ANUL 2023 28-29 ing. LŐRINCZ Barnabás
ASRO: Apariție editorială privind evaluarea
Colaborator special SUA
rezistenței și durabilității betonului 30-31 Caracteristici: ing. Ileana CRISTEA - HOWARD, MS
Elementele prefabricate din beton sunt o soluție l Tiraj: 5.000 de exemplare
precisă, rapidă și eficientă, strict urmărită calitativ. l Frecvența de apariție:
A d r e s a r e d a c ț i e i
Interviu cu dl Gabriel Colobatiu -
- lunară 050663 – București, Sector 5
președinte PREFBETON 32-33
l Aria de acoperire: România Șos. Panduri nr. 94
Consolidarea unei clădiri multietajate cu structură
l Format: 210 mm x 282 mm Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23
în cadre de oțel și diafragme de beton armat.
l Culori: integral color www.revistaconstructiilor.eu
Partea a II-a: Teste experimentale pe elemente de placă
Tel.: 031.405.53.82
consolidate prin suprabetonare 34-39 l Suport: Mobil: 0723.185.170
PLAN 31 RO: Specialiști în proiectarea structurală 40-41 - DCM 90 g/mp în interior E-mail: office@revistaconstructiilor.eu
ROMEXPO: Evoluția sectorului home & deco
- DCL 170 g/mp la coperte
este prezentată la evenimentul Editor:
#TotulPentruCasaTa2023 42 - 43 STAR PRES EDIT SRL
ALUPROF ALUMINIUM SYSTEMS: J/40/15589/2004
Uși și ferestre panoramice în clădiri ecologice 46-47 CF: RO16799584
Clusterul pRO nZEB:
2022 - o retrospectivă în proiecte 48, 50
GEWISS: EGO SMART - un dialog multisenzorial
Marcă înregistrată la OSIM
pentru un stil de viață contemporan 49
EJOT: Fixarea sistemelor solare Nr. 66161

și fotovoltaice pe acoperișuri 51 ISSN 1841-1290

Scanează codul QR
PPTT: 20 de ani de activitate patronală 52-56 și citește online, gratis,
ALL CERT PRODUCT SRL - organism de certificare Revista Construcțiilor Redacția revistei nu răspunde pentru conținutul
materialului publicitar (text sau imagini).
a conformității produselor de construcții 57 Articolele semnate de colaboratori repre-
zintă punctul lor de vedere și, implicit, își
UGR: Activități ale comisiilor de specialitate FIG și UGR
asumă responsabilitatea pentru ele.
pentru îndeplinirea obiectivelor
de dezvoltare durabilă (SDG) 58-60
Tipărit la:
Structuri cu arce metalice și grinzi de rigidizare
tip Langer sau Nielsen
folosite pentru realizarea podurilor 61-64
(Când) Domnul îi cheamă la el pe cei buni 65 Tel.: 021.336.36.33 | Web: www.artprint.ro
TIAB: Am adoptat obiective strategice în domeniul
calității, mediului și al securității în muncă C3 Scanează codul QR de
mai sus și abonează-te www.revistaconstructiilor.eu
la newsletterul RC.

66 februarie 2023