Sectorul construcțiilor din România

față în față cu provocarea pandemiei COVID-19

S-a repetat adesea că, în România, cel puțin, sectorul construcțiilor reprezintă unul dintre cele
mai puternice motoare ale dezvoltării economice. Confruntați cu sentimentul de derută generat de
debutul pandemiei COVID-19 în România și de decretarea stării de urgență la mijlocul lunii martie,
mulți dintre cei implicați în acest sector, și nu numai ei, simt nevoia unei priviri de ansamblu asupra
punctului în care ne găsim, direcțiilor din care se poate relansa sectorul și vitezei cu care ne putem
mișca spre necesara „revenire la normal”.
Cea mai avizată și cuprinzătoare astfel de privire ne-o poate oferi Președintele Asociației Antre-
prenorilor de Construcții din România (ARACO), dl Laurențiu Plosceanu.

Revista Construcțiilor: Repre- Laurențiu Plosceanu: Criza

zentați un număr semnificativ
de membri cu profile și localizări
foarte diferite, dar care au
nevoie să păstreze sentimentul
de... „întreg". Cum a funcționat
comunicarea cu aceștia, și care
au fost reacțiile din interior?
Laurențiu Plosceanu: ARACO
împlinește în acest an 30 de ani de
la înființare. Dacă la început comu-
nicarea se făcea prin Buletine
informative lunare pe format hârtie,
în ultimul deceniu am renunțat la
acest format înlocuindu-l cu Bule-
tine electronice de informare alături
de site-ul organizației. Adiționăm
comunicarea directă cu membrii
interesați precum și formulele de
socializare directă la care membrii
noștri participă: ședințe în filiale,
conferințe, reuniuni cu membrii
asociațiilor partenere sau delegații
economice în Germania, China,
Italia, Moldova, Bulgaria, sesiuni de
certificare a capabilităților tehnice
ale antreprenorilor, sesiunile anuale
de Trofeu al Calității ARACO etc.
Revista Construcțiilor: În con-
text mai larg - ca Membră a
Federației Industriei Europene a
Construcțiilor - FIEC, organism
recunoscut de Uniunea Euro-
peană, și având numeroase pro-
tocoale de colaborare încheiate
cu asociații patronale la nivel
internațional, cum ați perceput,
la nivelul Asociației, criza la nivel
global?
generată începând cu luna martie în
spațiul UE a avut răspunsuri etero-
gene, astfel:
În Germania, la începutul anului
se estima un an cu o creștere de
4%. Acum estimarea este de
reducere cu 5%. Problemele în dis-
cuție rămân legate de anulări ale
unor contracte, cea a costurilor
adiționale pe contracte și cea a
forței majore.
În Italia s-au închis marea
majoritate a șantierelor. Sceanriul
pesimist aici este de un declin de
28% în acest an și de 19% anul
viitor. Costurile adiționale pe con-
tracte sunt între 5-10% și problema
forței majore încă așteaptă un
răspuns oficial.
În Franța au fost închise 90%
dintre șantiere. Costurile adiționale
aferente cheltuielilor de protecție
sanitară sunt estimate la 5-10%.
În Olanda estimările sunt pentru
un declin al sectorului cu 20% în
acest an, dar aici s-au negociat
Clauze Corona în contactele de exe-
cuție.
Ungaria estimează o contracție
de 20% în 2020.
FIEC estimează că la nivel
comunitar se va înregistra un declin
al sectorului de 20-25% ceea ce va
genera un șomaj de cca 3 milioane
Laurențiu Plosceanu ‐ președinte ARACO
de angajați în construcții din cele
16 milioane de locuri de muncă
existente. Deci cca 19%!
Acesta este motivul pentru care
FIEC a solicitat CE pentru sectorul
de construcții o alocare de 320 mili-
arde euro din European Recovery
Fund.
Investițiile în ecosistemul de
construcții european sunt urgent
necesare pentru a compensa efec-
tele negative ale crizei Covid-19,
pentru a readuce nivelul investițiilor
publice și private la nivelul pre-criză
dar și să declanșeze efectul de mul-
tiplicare pe care sectorul construc-
țiilor îl are în economia reală.
Revista Construcțiilor: Există
particularități în țara noastră?
Laurențiu Plosceanu: În
România, cu anumite excepții,
marea majoritate a șantierelor au
putut continua activitatea, ceea ce

4 w Revista Construcțiilor w iunie 2020

se reflectă în creșterea din trimes-
trul I, 2020 cu 32% față trimestrul I
din anul precedent.
Au existat municipalități impor-
tante (București, Craiova) care au
decis în martie închideri de șantiere,
dar acestea au fost redeschise în
luna aprilie. Există și șantiere care
au fost închise din decizia beneficia-
rilor de amânare sau suspedare a
derulării investiției. Șantierele im-
portante pentru CNAIR, CNI, clienți
privați etc. au avut dinamici pozi-
tive în ultimele luni. Guvernul a
înțeles că sectorul de construcții
face parte din soluție și au început
să fie promovate măsuri care au
sprijinit societățile și pe salariații
acestora. Aceste măsuri trebuie
implementate și apoi complemen-
tate cu alte serii de măsuri care să
susțină intensiv investițiile publice
la nivel central sau local, să asigure
plata la timp a creanțelor (inclusiv
TVA și concedii medicale), să asi-
gure un mecanism clar de ajustare
dinamică a prețurilor pe contractele
în derulare, clarificări necesare
pentru aplicarea clauzei de forță
majoră, promovarea unor clauze
contractuale specifice în cazul în
care criza epidemică revine, prelu-
area costurilor adiționale generate
de măsurile sanitare și reorga-
nizare a fluxurilor tehnologice,
decalări de termene solicitate în
mod obiectiv de către antreprenori.
Revista Construcțiilor: Lucră-
rile de construcții au fost sus-
pendate în unele țări (nu doar
europene). La noi, per total, cu
cât s-a redus activitatea pe
șantiere, în perioada stării de ur-
gență, și care au fost motivațiile?
Laurențiu Plosceanu: Din esti-
mările noastre reducerea activității
în șantiere în aceste luni de criză a
fost de cca 15%.
Revista Construcțiilor: Plecând
de la ce valoare a sectorului, la
începutul lui 2020?
Laurențiu Plosceanu: Valoa-
rea sectorului în anul 2019 a fost de
10,9 miliarde de euro.
Revista Construcțiilor: Se pot
estima, în acest moment, pier-
derile?
Laurențiu Plosceanu: Este încă
devreme pentru a evalua pierderile
generate de întârzierile din lanțurile
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
de aprovizionare, scăderea produc-
tivității acolo unde reorganizarea
activității în șantiere a fost gene-
rată de măsurile sanitare sau chel-
tuielile suplimentare generate de
obligațiile asumate din perspectiva
SSM. O estimare preliminară este
de cca 10%.
Revista Construcțiilor: Pro-
centual, pentru câți angajați a
fost necesară măsura șomajului
tehnic? S-a dovedit funcțională
această măsură?
Laurențiu Plosceanu: Numărul
contractelor de muncă suspendate
temporar a depășit 30.000, dar
acest număr se va reduce. Comple-
mentar, au fost încetate peste
54.000 de CIM din sector. Șomajul
tehnic a fost o plasă de siguranță
pentru salariații disponibilizați tem-
porar, solicitată de asociațiile
patronale din sector și adoptată de
Guvern.
Revista Construcțiilor: Ați avut
și situații în care s-a apelat la
protecția socială prin CASOC
(Casa Socială a Constructorilor)?
Laurențiu Plosceanu: Perioada
de asigurare a protecției sociale a
fost prelungită de Guvern peste
31.03.2020 cu perioada de stare de
urgență. Societățile au putut opta
fie pentru plată prin CSC fie pentru
șomaj tehnic.
Revista Construcțiilor: Este
pertinent să ne gândim că volu-
mul de forță de muncă disponibil
a fost afectat/influențat pe ter-
men lung? Cel puțin pentru o
perioadă, de exemplu, va fi pro-
babil dificil „importul” de munci-
tori extracomunitari. Pe de altă
parte, angajați disponibilizați din
alte sectoare s-ar putea reorienta
spre construcții.
Laurențiu Plosceanu: Sunt
mai mulți factori care pot fi pre-
cizați acum. O parte dintre angajații
care erau contractați să vină din
Asia nu au putut ajunge din cauza
paralizării transportului aerian și a
neeliberarii vizelor în consulate. Pe
de altă parte a revenit în țară o
parte din fluxul migrant către UE.
Se adaugă și personalul disponibi-
lizat din alte industrii în aceste luni.
Acești factori se vor combina și e de
presupus că vor genera soluții
parțiale de acoperire a necesarului
de personal. Toate acestea în con-
textul necesității unor forme de
pregătire și formare profesională
care vor trebui accelerate.
Revista Construcțiilor: Riscurile
sanitare nu iau sfârșit la mijlocul
lunii mai, ba chiar este posibil să
crească puțin prin reluarea unor
activități întrerupte temporar.
Pe lângă cerințele minimale
vizând echipamentul de protec-
ție sanitară, secvențierea tehno-
logică și măsuri sporite de
igienă, cum protejăm personalul
(pe șantiere, cu precădere)?
Aveți recomandări concrete din
partea partenerilor externi, pe
care ar fi util să le popularizăm?
Laurențiu Plosceanu: În aceas-
tă perioadă am transmis membrilor
noștri Ghidurile specifice de pro-
tecție sanitară în șantiere generate
de partenerii noștri în Germania din
Italia. Cine este interesat ne poate
apela.
Separat, am transmis și recoman-
dările generate de autoritățile
române. O problemă care va trebui
soluționată este aceea a preluării
cheltuielilor suplimentare în zona
de SSM pe care antreprenorii tre-
buie să le facă acum.
Revista Construcțiilor: Cum
se amortizează aceste costuri
suplimentare?
Laurențiu Plosceanu: Înainte
de a discuta de o eventuală amorti-
zare credem că aceste sume ar tre-
bui preluate fie prin European
Recovery Plan fie printr-un mecanism
de ajustare dinamică a prețurilor pe
contracte. Aceste cheltuieli nu au
fost bugetate de companii și nu e
vina acestora că trăim acum o pan-
demie recunoscută de OMS!
Revista Construcțiilor: Dar
cele provenite din decalări justi-
ficate de termene, eventuale
scumpiri de materiale, întârzieri
la transport..., astfel încât socie-
tățile din sectorul construcțiilor
să rămână în sfera profitabili-
tății? Vorbim totuși de o situație
excepțională.
Laurențiu Plosceanu: În opinia
noastră pandemia Covid 19 este un
caz de forță majoră pe care
autoritățile ar trebui să îl recu-
noască! Indiferent de interpretări și
proceduri juridice subsecvente,
continuare în pagina 6 È
5
Æ urmare din pagina 5
sunt termene și valori contractuale
care trebuie renegociate între
partenerii contractuali. Altfel antre-
prenorii își sacrifică marjele de
profitabilitate și efectele în cascadă
se pot dovedi letale.
Revista Construcțiilor: Con-
strucțiile rămân, în România, un
sector relativ stabil chiar în con-
diții de criză, și capabil să impul-
sioneze economia. Cu ce măsuri
ar trebui să îl sprijine Guvernul
în perioada următoare?
Laurențiu Plosceanu: În ultimii
ani sectorul de construcții s-a aflat
într-un palier de cca 6% din PIB.
Potențialul este însă mai mare și la
acesta trebuie adăugat efectul de
multiplicare pe care îl antrenăm în
alte sectoare ale economiei (pro-
ducători de materiale, de echipa-
mente, transport, HORECA etc.).
Principalele măsuri pe care le-am
solicitat Guvernului în aceste luni
de criză sanitară sunt următoarele:
a. Susținerea intensivă a pro-
gramelor de investiții publice;
b. Asigurarea continuității finan-
țării proiectelor în derulare;
c. Plata fără întârziere a crean-
țelor către antreprenori;
d. Rambursarea la timp a TVA;
e. Plata TVA la încasare și nu la
facturare;
f. Plata restanțelor legate de con-
cediile medicale;
g. Anularea Instrucțiunii 1/2019
a ANAP și revenirea la Instrucțiunea
2/2018;
h. Emiterea de instrucțiuni clare
către Autoritățile contractante din
perspectiva actualizării valorii con-
tractelor după OUG 114, inclusiv de
ajustare a contractelor mai mari de
365 zile;
i. Emiterea de instrucțiuni către
Autoritățile contractante privind
acceptarea plății a 80% din valoa-
rea materialelor / echipamentelor
livrate în șantier;
j. Revizuirea procedurii de achi-
ziție publică prin definirea mai clară
a perioadei de analiză și atribuire a
ofertelor;
K. În cazul contractelor în exe-
cuție taxa de timbru (2%) să se
aplice claimului în discuție și nu la
întreaga valoare a contractului
(anomalie semnalată deja Guver-
nului, Parlamentului și Avocatului
poporului);
6 w Revista Construcțiilor w iunie 2020
l. Fluidizarea mecanismului de
activare a situației de forță majoră;
m. Susținerea mecanismelor de
decalare a termenelor de execuție;
n. Susținerea mecanismelor de
ajustare dinamică a prețurilor (așa
cum am reușit la POIM);
o. Garantarea de către stat a a
unor credite cu dobândă nulă;
p. Reducerea substanțială a
cuantumurilor pentru Garanțiile de
bună execuție;
q. Promovarea și acceptarea uti-
lizării unor instrumente de asigu-
rare pentru GBE;
r. Suspendarea temporară a
plății anumitor categorii de impozite;
s. Extinderea / asigurarea plății
șomajului tehnic, pe perioada crizei
economice;
t. Acordarea secvențială a avan-
surilor pe lucrări;
u. Promovarea unor mecanisme
de susținere parțială a salariilor
pentru angajații care, din motive
obiective, nu au posibilitatea să
lucreze cu normă întreagă;
v. Utilizarea extensivă a criteriu-
lui „Oferta cea mai avantajoasă din
punct de vedere tehnico-economic”
în procedurile de licitație;
w. Menținerea facilităților promo-
vate prin OUG 114/2018;
x. Convenirea și promovarea
unor Clauze contractuale CORONA
care să fie integrate în contracte și
utilizate în cazul unor noi valuri epi-
demice;
y. Promovarea și susținerea unor
mecanisme de formare profesională
pentru calificări specifice sectorului;
z. Promovarea și implementarea
unei politici publice care să permită
utilizarea forței de muncă revenită
în țară în cadrul sectorului de con-
strucții.
Revista Construcțiilor: Care
ar fi prioritățile investiționale?
Laurențiu Plosceanu: Priori-
tățile de finanțare sunt inserate în
Master Planul general de Transport.
După care discutăm de proiectele
edilitare, proiectele de infrastruc-
turi energetice, medicale, educație,
gestiune a deșeurilor, extinderea
reabilitării energetice a clădirilor
publice și private, proiectele de
infrastrucura critică (inclusiv mili-
tară) etc.
Revista Construcțiilor: Și care
considerați că ar putea fi sursele
de finanțare?
Laurențiu Plosceanu: Sursele
de finanțare sunt fondurile comu-
nitare alocate României, BEI și
BERD, bugetele national și locale,
investiții private etc.
Revista Construcțiilor: Ați
reușit să aveți un dialog cu auto-
ritățile, în acest sens? A existat
din partea acestora receptivitate
față de solicitările sau propune-
rile ARACO?
Laurențiu Plosceanu: Dialogul
cu autoritățile este mult mai des-
chis și substanțial decât în anii pre-
cedenți.
Remarcăm însă un decalaj tem-
poral între discursul politic public
favorabil mediului de afaceri din
construcții, promovarea unor hotă-
râri guvernamentale și apoi imple-
mentarea acestora. Este ca și când
am stabili un diagnostic și tratamen-
tul aferent dar apoi nu ne grăbim
suficient să îl transpunem în prac-
tică. Aceste întârzieri necesită corec-
ții asumate.
Revista Construcțiilor: Nu vă
vom cere să ne enumerați even-
tuale motive de optimism - se
vor ivi și acestea, probabil, în
săptămânile următoare. Spune-
ți-ne care ar fi cea mai impor-
tantă lecție pe care am primit-o
în contextul acestei crize sani-
tare, și pe care nu ar fi înțelept
s-o uităm.
Laurențiu Plosceanu: Una din-
tre lecțiile importante ale acestui
context epidemic este revalorizarea
profesiilor medicale!
În alt plan, dacă ne gândim la un
alt scenariu catastrofic posibil ge-
nerat de un cutremur semnificativ
în România, ar fi util să începem să
revalorizăm proactiv rolul construc-
torilor și al valorii adăugate de către
aceștia societății în care trăim sau
în care vor trăi copiii noștri.
Țările puternice au sectoare de
construcții puternice! Dacă nu reușim
să consolidăm potențialul sectorului
de construcții riscurile pot deveni
incontrolabile!
Noi credem că putem!... q
 COMINCO OLTENIA SA:
Respect față de partenerii de afaceri, Respect față de muncă
Cominco Oltenia SA activează pe piața construcțiilor din anul 1999. În toată această perioadă,
și-a consolidat poziția pe piață, răspunzând afirmativ celor mai importante provocări. Prin lucrările
realizate atât în România cât și în alte țări din Uniunea Europeană, compania a demonstrat că este un
partener ce se ridică la înălțimea celor mai mari exigențe.
Respectul față de parteneri, respectul față de mediul secundar, se află în localitatea Colțești, jud. Vâlcea.
de afaceri, respectul față de colectiv și în definitiv Aici se execută lucrările de confecție metalică pentru
respectul față de muncă constituie o prioritate perma- toate șantierele în funcție de necesități, reparații
nentă pentru compania noastră. mașini și utilaje proprii și se prestează, contra cost,
O parte importantă din activitatea companiei a con- confecție metalică pentru diverși parteneri, pe bază de
stat, până în prezent, în lucrări de construcții (clădiri rezi- comandă.
dențiale și nerezidențiale), execuția de construcții S-a finalizat implementarea Standardului EN1090-2
metalice și părți componente ale structurilor metalice, „Execuția structurilor de oțel și a structurilor de alu-
însă portofoliul de lucrări pe care le punem la dispoziția miniu” ceea ce creează o premisă hotărâtoare în con-
clienților este mult mai vast. Pentru a fi cât mai aproape tractarea de lucrări de confecție metalică de anvergură
de numeroșii noștri beneficiari, avem, în momentul de pentru parteneri externi cu care se lucra doar punctual
față, mai multe puncte de lucru, pentru diverse activități. pe bază de comenzi până la implementarea și certifi-
Un punct de lucru permanent, având și statut de sediu carea acestui standard. q
 Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative,
Cluj Napoca
Antreprenor General: Asocierea SC TCI CONTRACTOR GENERAL (lider) și SC CASTRUM CORPORATION SRL
Subantreprenori: SC IANUS ROMÂNIA SRL (instalații electrice)
Proiectant General: SC ARHIMOBIL SRL
Proiectant de specialitate: SC DRUMEX SRL (drumuri), SC INSTAL DATA PROIECT SRL (instalații),
SC BOG`ART CONSTRUCT SRL (rezistență)
Beneficiarul lucrării: MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
Ordonatorul principal de credit (finanțatorul lucrării): MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

Obiectul nr. 1 cuprinde con-
strucția principală care este subîm-
părțită în patru corpuri: A, B, C și D.
Această subîmpărțire este motivată
de structura diferită și de rosturile de
tasare; din punct de vedere func-
țional corpurile alcătuiesc un tot uni-
tar. Clădirea are pe verticală 2
niveluri de subsol, parter și 4 etaje.
Obiectul nr. 2 cuprinde spațiile
eferente rezervorului apelor de in-
cendiu și camerei pompelor.
Obiectul nr. 3 cuprinde lucrările
de amenajări exterioare configurând
un Amfiteatru Verde și spații exte-
rioare deschise publicului pentru
organizarea diverselor manifestări în
aer liber.
Corpul A are un număr de șapte
niveluri: două niveluri de subsol, ni-
velul parterului și patru etaje.
La subsolul 2 se află parcare
subterană pentru autoturisme, două
case de scară, trei lifturi și două
spații pentru adăpost de protecție
civilă.
Subsolul 1 adăpostește din punct
de vedere funcțional parcare subte-
rană pentru autoturisme, două case
de scară, trei lifturi. Se asigură două
locuri de parcare pentru persoanele
cu dizabilități.
Parterul Corpului A asigură
accesul pietonal principal și parcare
autocare. Parterul acestui corp adă-
postește următoarele funcțiuni:
holuri, recepție, două case de scară
plus o scară amplasată într-un hol
deschis, trei lifturi, grupuri sanitare
pe sexe, inclusiv unul pentru per-
soane cu dizabilități, sală de mese,
spații anexe, garderobă. Etajele 2, 3
și 4 au, pe lângă spațiile utile func-
ționării, spații destinate activităților
diverselor firme din industria crea-
tivă, care se vor închiria. În acest fel
se oferă flexibilitate și posibilitatea
de a răspunde cerințelor diferiților
clienți potențiali. Este asigurată o
mare flexibilitate a spațiilor interi-
oare prin posibilitatea de mutare a
pereților amovibili, astfel încât să fie
asigurată satisfacerea cerințelor cât
mai diverse. La etajul 4 există spații
pentru administrația Centrului Re-
gional de Excelență pentru Industrii
Creative - Ac desfășurată = 8.754,89
mp, Au = 7.601,46 mp.
Parterul Corpului B adăpostește,
din punct de vedere funcțional, sala
principală a Studioului de film, sală
care poate fi folosită pentru industria
cinematografică sau de televiziune,
împreună cu încăperile amplasate în
Corpul A. Corpul B a fost izolat fonic
față de exterior pentru a asigura o
bună funcționare a activităților
specifice. Pentru corpul B suprafețele
pe niveluri sunt următoarele: Subsol
2 - Ac = 667,65 mp, Au = 625,96
mp; Subsol 1 - Ac = 667,65 mp, Au
= 625,97 mp / Parter - Ac = 667,65
mp, Au = 629,40 mp.
Corpul C are un singur nivel și
adăpostește următoarele spații: un
hol și două săli, care sunt multi-
funcționale, grupuri sanitare și un
spațiu de depozitare.
Spațiile corpului C permit, cu
ajutorul pereților amovibili, recom-
partimentări multiple în vederea sa-
tisfacerii cerințelor utilizatorilor.
Corpul C are următoarele suprafețe:
Ac = 1.576,41 mp; Au = 1.394,44 mp;
Ac desfășurată corp C = 1.576,41 mp.
Corpul D are două niveluri rezul-
tate în urma adaptării la condițiile
terenului. Nivelul de subsol 3 are un
acces auto dinspre aleea de la nordul
ansamblului printr-o ușă secțională
cu panouri cu grilă metalică, care va
servi și la ventilarea naturală. În
afară de funcțiunea de garaj sub-
teran, la nivelul subsolului 3 se gă-
sesc spațiile tehnice precum centrala
termică, grupul electrogen etc.

10 w Revista Construcțiilor w iunie 2020

 Corpul D are și o terasă înierbată
circulabilă care pe lângă rolul de pro-
tecție termică are și rolul de a servi
unor activități în aer liber. Corpul D
are următoarele suprafețe: Ac =
2.634,84 mp; Au = 2.379,13 mp.
Finisajele interioare: Pardo-
selile sunt de următoarele tipuri:
pardoseli reci din granit, gresie pen-
tru oficii holuri pentru toate cor-
purile, pardoseli calde realizate din
elemente de tip pardoseală flotantă
cu finisaj din parchet din lemn
masiv; pardoseli din beton cu întări-
tor pentru spațiile de la suboluri
unde au acces autoturismele; par-
doseli din rășini sintetice de calitate
superioară la nivelul parterului în
corpurile A, B și C; pardoseli din
rășini sintetice de calitate superioară
pentru nivelul subsolului 2 al Corpu-
lui D, unde se găsesc atelierele.
Pereții sunt finisați după cum ur-
mează: la grupuri sanitare, vestiare,
dușuri, oficii și spații de depozitare
se va aplica faianță porțelanată de
calitate superioară; pereții se tencu-
iesc la interior cu mortar var-ciment
peste care se trage glet de var și
vopsea lavabilă. Tavanele sunt de
două tipuri din punctul de vedere al
finisajelor: tencuială gletuită și vop-
sită cu vopsele lavabile aplicate
tavanelor unde nu se montează
tavan suspendat fonoabsorbant. La
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
exterior, cea mai mare parte a
suprafețelor fațadelor sunt placate în
sistem ventilat cu tablă zincată de
calitate superioară, iar pe restul
suprafețelor se aplică tencuieli.
Învelitoarea este de tip terasă,
terase necirculabile, cu excepția
terasei de peste Corpul D care este
circulabilă și înierbată.
Tâmplăria exterioară este reali-
zată din aluminiu cu geam termo-
pan, tocurile și cercevelele de
culoare gri. Pereții de compartimen-
tare exteriori se vor realiza din
cărămidă termoeficientă de 20 cm și
30 cm grosime, iar cei de comparti-
mentare interioară din cărămidă ter-
moeficientă de 20 cm.
Izolația termică se va realiza
astfel: la pereții de închidere exte-
rioară, din polistiren pentru fațadă
de 30 cm grosime, iar acoperișul
terasă, cu un strat din polistiren
expandat de 40 cm grosime, iar la
terasa înierbată polistiren extrudat
de aceeași grosime. Termoizolarea
subsolului se va realiza cu polistiren
expandat de 30 cm grosime pe
întreg conturul exterior. Pentru logii
se folosește polistiren de 10 cm
grosime, la aticuri polistiren de 15
cm grosime, iar pe tavanul subsolu-
lui se izolează cu polistiren expandat
de 20 cm grosime. Sistemul ter-
moizolant este un sistem performant
de termoizolare a fațadelor, alcătuit
din plăci termoizolante de polistiren
expandat pentru fațadă având urmă-
toarele caracteristi tehnice (condiții
minimale): coeficient de transfer
termic = 0,034 W/m2k, protejate
cu o masă de șpaclu armată cu
fibră de sticlă peste care se aplică
finisajul.
La exterior există plantații de
gazon circulabil - rezistent la circu-
lația pietonală - pe o suprafață de
14.500 mp în zona amfiteatrului
verde, destinat diferitelor mani-
festări și evenimete în aer liber.
Există și plantații de gazon necircula-
bil pentru suprafețele din jurul
clădirii sau al parcărilor pe care
pietonii nu vor circula, în suprafață
de circa 4.500 mp. Pe terenul de
7,33 ha au fost prevăzute suprafețe
plantate cu pini (100 buc) și molift
(125 bucăți) grupați în patru zone pe
o suprafață de circa 1 ha cu scopul
de a asigura o protecție vizuală a
zonelor amfiteatrului sau a rezervo-
rului de apă, dar și pentru a îmbu-
nătăți calitatea mediului ambiant.
Tot pentru calitatea mediului și pen-
tru o estetică a spațiului exterior au
fost amplasați 24 de castani și 16 tei
cu dimensiuni la plantare de mini-
mum 4 metri de-a lungul drumurilor
interioare, dar și în zona parcării. q
11
 Impactul crizei COVID-19
asupra Ingineriei Geotehnice din România

prof. dr. ing. Loretta BATALI - Președinte Filiala București

și Vice-președinte al Societății Române de Geotehnică și Fundații

Actuala pandemie generată de răspândirea virusului SARS-Cov2 are un profund impact eco-
nomic, dincolo de cel sanitar și social, influențând negativ multe domenii de activitate, inclusiv
cel al construcțiilor, deși poate nu atât de vizibil în acest moment. Ca atare, și Ingineria Geo-
tehnică, baza construcțiilor (la propriu și la figurat) are de suferit, iar Societatea Română de
Geotehnică și Fundații (SRGF) încearcă să fie aproape de membrii săi oferind acele elemente sau
resurse pe care o societate profesională non-profit le poate mobiliza în acest scop.

Domeniul construcțiilor și exemplu este digitalizarea, care

mentenanța infrastructurii exis-
tente, precum și dezvoltarea
acesteia sunt activități esențiale
pentru economia României și a
oricărei țări, de aceea trebuie
depuse eforturi pentru conti -
nuarea acestei activități, pentru
menținerea șantierelor deschise
și pentru continuarea investițiilor
în domeniu. De aceea, în cele
mai multe țări, inclusiv în
România, în ciuda izolării impuse
populației și a restrângerii unor
activități, șantierele de con-
strucții au funcționat în conti-
nuare.
Totuși, nesiguranța viitorului
apropiat, lipsa unor măsuri mai
clare de susținere a investițiilor
statului în acest domeniu sau eco-
nomico-financiare a făcut ca piața
să resimtă o oarecare stagnare a
activităților. Marii actori globali își
protejează afacerile și investitorii,
în timp ce derulează proiectele
deja demarate, estimând că efec-
tele se vor simți în anii ce vor
urma.
Acest moment este și unul de
reflecție, de repoziționare, de
posibilă și necesară schimbare și
opinia mea este că așa trebuie
privită criza pe care o traversăm,
ca pe o oportunitate care trebuie
fructificată. Cel mai simplu
înregistra întârzieri majore în
România în toate domeniile și care
acum are ocazia de a-și accelera
ritmul de dezvoltare. Lucrăm de
acasă, ținem cursuri prin mijloace
de comunicare la distanță, sem-
năm electronic etc., lucruri pentru
care întâmpinam multă rezistență
până la acest moment de criză.
Sigur, toate aceste mijloace de
comunicare își dovedesc în aceste
zile nu numai avantajele, ci și limi-
tele, dar chiar și așa, întoarcerea
după criză la utilizarea doar a
metodelor clasice ar fi un eșec.
Este și un moment de dovedire
a solidarității de grup, de breaslă,
un prilej de partajare a resurselor,
care trebuie de asemenea fructifi-
cat pentru îmbunătățirea modului
de cooperare între firmele și per-
soanele din cadrul unui domeniu
de activitate.
În calitatea mea de Președinte
al Filialei București a SRGF mă voi
referi în continuare la acțiunile pe
care le-am întreprins și pe care le
prevedem pentru membrii acestei
filiale, în contextul definit mai sus.
Deși SRGF este o organizație
profesională non-profit, cu buget
foarte limitat, am încercat să fim
alături de membrii noștri pentru a
le pune la dispoziție resursele de
care dispunem sau despre care
aflăm informații.
prof. Loretta BATALI ‐
președintele Filialei București a SRGF
Astfel, am creat o platformă de
discuții și partajare de resurse
pentru membrii noștri (SLACK
SRGF #coronavirus) unde se pot
găsi informații privind măsurile
SSM specifice acestei perioade,
informații utile pentru companii și
angajați, măsuri luate sau propuse
pentru domeniul construcțiilor,
resurse documentare în liber
acces / librării de specialitate vir-
tuale, oportunități de finanțare,
cursuri de formare etc.
De asemenea, în luna martie
2020 am realizat un sondaj în
rândul membrilor SRGF București
referitor la impactul pandemiei
asupra activităților lor. Dintre
respondenți, 40% aveau activități
de proiectare, 32% de execuție,
12% de studii geotehnice, majo-
ritatea fiind firme mici, cu sub 20
de angajați. La finalul lunii martie
32% suferiseră deja scăderi ale
activității de până la 20%, 24%

16 w Revista Construcțiilor w iunie 2020

de până la 40%, 20% nu suferi-
seră deloc scăderi, iar 16%
scăderi de peste 40%. 64% din-
tre respondenți prevedeau scă-
deri ulterioare, în timp ce 32%
estimau că nu vor suferi un
impact negativ. Vom reface acest
sondaj în luna iunie pentru a
vedea dacă există o evoluție în
ceea ce privește impactul asupra
firmelor din domeniu. Pentru
moment nu s-au desprins elemen-
te specifice ale acestui domeniu,
diferite de cele ale domeniului de
construcții în general, dar dacă
acest lucru se va întâmpla, SRGF
București va face diligențele
necesare față de autorități pentru
a susține firmele din domeniu.
SRGF București a propus de
asemenea oferirea de consul-
tanță tehnică gratuită, la dis-
tanță, membrilor săi în perioada
pandemiei, pentru rezolvarea
unor probleme tehnice mai com-
plicate.
Ca urmare a restricțiilor de
deplasare și de întrunire, SRGF a
trebuit să ia decizia amânării celei
de-a XIV-a Conferințe Naționale
de Geotehnică și Fundații
CNGF2020, evenimentul național
principal al societății noastre, des-
fășurat o dată la 4 ani, care urma
să aibă loc în perioada 2 - 5 sep-
tembrie 2020 la București,
Ramada Parc. Astfel, noile date
de desfășurare ale CNGF2020
sunt 2 - 4 iunie 2021, în aceeași
locație.
Întrucât în preziua confe -
rinței era prevăzut un curs de
formare pe un subiect de mare
interes și actualitate, Utilizarea
BIM în Ingineria Geotehnică,
susținut împreună cu partenerul
educațional al CNGF2020, ALL-
BIM NET, pentru a folosi oportu-
nitatea de care vorbeam mai
devreme legată de digitalizare
și tehnici de comunicare la
distanță, dar și pentru a marca
data prevăzută a evenimentului,
am hotărât organizarea la data
inițial prevăzută (2.09.2020) a
acestui curs, dar în sistem on-
line.
Detalii despre acest eveni-
ment, în curând.
Mergând pe aceeași idee a
modernizării și digitalizării, din
toamnă SRGF Filiala București va
propune cursurile de formare deja
cunoscute, desfășurate împreună
cu Universitatea Tehnică de Con-
strucții București (UTCB), precum
și webinare în format on-line, în
special pentru membrii săi, dar și
pentru alte persoane interesate.
Sperăm ca toate aceste măsuri
și acțiuni să vină în sprijinul mem-
brilor noștri și al adaptării noastre,
a tuturor în noua lume post-pan-
demică! q

Noua dată de desfășurare a celei de-a XIV-a

Conferințe Naționale de Geotehnică și Fundații
este 2 - 4 iunie 2021
Societatea Română de Geotehnică și Fundații (SRGF) - Filiala București anunță:

În contextul pandemic actual, pe baza predicțiilor legate de durata epidemiei și a restricțiilor de adunări sau călătorie,
Comitetul de organizare al celei de-a XIV-a Conferințe Naționale de Geotehnică și Fundații, CNGF2020,
împreună cu Consiliul Director al SRGF, a luat decizia amânării CNGF2020.

Preocuparea noastră principală este asi-

gurarea siguranței participanților, dar și
organizarea unui eveniment tehnic și
științific reprezentativ pentru domeniul
nostru, care să beneficieze de o largă
audiență.

Noua dată de desfășurare a celei de-a

XIV-a Conferințe Naționale de Geoteh-
nică și Fundații CNGF2020 este 2 - 4
iunie 2021, la aceeași locație, Ramada
Park București.

Detalii și noutăți, pe site-ul conferinței:

cngf.srgf.ro

Președinte
Comitet de organizare CNGF2020
prof. dr. ing. Loretta BATALI

w Revista Construcțiilor w iunie 2020 17

 ABS Trenchless GmbH
Foraje orizontale de subtraversare
Membră a grupului BAUER, firma
germană ABS Trenchless GmbH
este specializată în producția de
instalații, scule și accesorii pentru
foraje orizontale de subtraver-
sare, folosind sistemul de foraj cu
melc continuu, ABS (Auger Boring
System).
În cazul în care este necesară tre-
cerea unor conducte pe sub o cale
ferată, o intersecție dintr-un oraș, sau
chiar pe sub o autostradă sau un râu,
fără a se perturba traficul sau activi-
tatea în zonă, ABS Trenchless
GmbH oferă o soluție rapidă, sigură
și ieftină. Se sapă două incinte, una
de start și cealaltă de sosire, de o
parte și de alta a zonei respective, la
adâncimea la care se va introduce
conducta. În incinta de start se intro-
duce echipamentul de foraj orizontal,
care se poziționează pe șine speciale,
bine ancorate în sol. Grupul hidraulic
de putere, care acționează echipa-
mentul de foraj, rămâne la exterior.
Instalațiile ABS dezvoltă forțe de
împingere de până la 3.100 kN și
cupluri de până la 100 kNm. Pot
executa foraje cu diametre de la
100 mm la 1.520 mm, pe distanțe
de până la 100 m.
Tuburile de protecție pot fi scoase
prin împingere, pe măsură ce se
introduc tuburile noi, din PVC, desti-
nate lucrării respective.
Cele mai solicitate instalații de foraj
orizontal de subtraversare sunt în
prezent modelele ABS 600, ABS
800 și ABS 1200.
Cel mai nou dezvoltat este Sistemul
de foraj controlat pentru rocă
dură, CRB 100.
Direcția este controlată printr-un
sistem optic de măsurare a unghiu-
rilor, cu cameră de luat vederi, denu-
mit teodolit și este urmărită pe un
monitor. Sistemul de ghidare cu con-
trol optic permite o precizie de foraj
de max. 20 mm, pe o distanță de 100 m.
În faza a doua, capul de foraj montat
pe secțiunea de burghiu cu elice con-
tinuă începe forarea la diametrul
dorit, în interiorul tubului de pro-
tecție, înaintând împreună cu acesta
pe coloana de ghidare introdusă ante-
rior. Materialul forat este eliminat prin
conducerea lui către incinta de
pornire de către elicea continuă a

Forajul se poate executa cu sau fără

ghidare.
Forajul fără ghidare se execută în
special pentru distanțe de foraj mai
mici. După ce suportul de susținere a
echipamentului de foraj a fost bine
poziționat pe direcția dorită, se exe-
cută forajul în interiorul tuburilor de
protecție. Materialul excavat de către
capul de săpare este trimis înapoi în
incinta de start de către elicea con-
tinuă a burghiului de foraj.
Forajul cu ghidare constă în intro-
ducerea, în prima fază, a unei coloane
de ghidare, cu un cap de săpare spe-
cial, tăiat asimetric, care, prin foraj,
presează materialul rezultat în pereții
găurii forate.

burghiului de foraj, de unde este scos Folosirea sistemului optic de ghidare

cu ajutorul unor containere speciale.
Operația se repetă introducând o
nouă secțiune de burghiu împreună
cu un alt tub de protecție. În funcție
de natura lucrării, tuburile din oțel pot
fi sudate între ele și să rămână drept
suport de protecție prin care vor fi
trecute conductele noi, sau cablurile
necesare.
asigură deviații de la direcția stabilită
de doar câțiva milimetri.
Pentru mai multe informații despre
instalațiile ABS Trenchless contac-
tați distribuitorul pentru România, firma
TRACTOR PROIECT COMERȚ SRL
din Brașov. q

18 w Revista Construcțiilor w iunie 2020

 Sistemele de sprijin din gabioane Maccaferri
Pentru a crește gradul de siguranță în exploatare, durabilitatea și pentru reducerea costurilor de
investiții și mentenanță, sistemele de ziduri de sprijin din gabioane au cunoscut, de-a lungul timpului,
îmbunătățiri importante. Din păcate, aceste îmbunătățiri bazate pe studierea performanțelor pe termen lung
nu au fost asumate de practica din țara noastră, unde s-au folosit sisteme de gabioane complicate și costisi-
toare. În cuprinsul prezentului articol, vom denumi aceste gabioane „clasice” și le vom descrie sub forma
unor coșuri din plase de sârmă metalică, atașate unui „cadru” din oțel beton de tip OB sau PC (fig. 1).

Sistemele de gabioane sunt sis-
teme flexibile, capabile să se
adapteze mișcărilor terenului și, din
acest motiv, sunt utilizate în locul
structurilor rigide din beton pentru a
asigura stabilitate, drenaj și protecție
la eroziune pe termen mediu. O mare
deficiență a gabioanelor „clasice” se
datorează diferenței de rigiditate din-
tre cadrul metalic și plasa metalică.
Introducerea în cadrul sistemului
a unor elemente „rigide” din OB sau
PC conduce, în cazul mișcării terenu-
lui, la concentrarea eforturilor în zona
acestor elemente. Astfel, în loc ca
eforturile să se redistribuie pe
întreaga suprafață a plaselor, ele se
vor concentra în jurul rigidizărilor
perimetrale, conducând la suprasoli-
citarea sârmei din zona ochiurilor adi-
acente rigidizărilor. Rezultatul final
constă în deformarea excesivă a
structurii, cedarea la rupere a pla-
selor și golirea ulterioară a coșurilor
de gabioane de roca de umplere.
Gabioanele Maccaferri pun în
valoare avantajul ranforsării interne
Fig. 1: Schiță gabioane
cu rama de oțel beton
cu diafragme din plasă de oțel și al
ancorelor de rigidizare. Acestea permit
redistribuirea uniformă a eforturilor
mecanice de împingere, compresiune,
forfecare și tracțiune de-a lungul
întregului sistem asigurând structurii
o flexibilitate mărită (fig. 2).
Cel mai elocvent exemplu este cel
al saltelelor de gabioane folosite la
lucrările hidrotehnice pentru prote-
jarea talvegului și reducerea afuie-
rilor. În practică, sunt des întâlnite
situațiile în care, din cauza rigidității
ranforsărilor din OB și PC, salteaua își
pierde capacitatea de a se „mula” la
profilul talvegului iar apa curge pe
dedesubt, salteaua rămânând, în
ultima fază, suspendată și ulterior,
generând colapsul întregului sistem
constructiv (fig. 3).
Gabioanele Maccaferri au un com-
portament superior datorat flexibilității,
îmbunătățind concomitent și stabili-
tatea structurală în condiții severe de
exploatare.
Pe lângă deficiențele funcționale și
de performanță, generate de modul
constructiv ne-evoluat, gabioanele
„clasice” cu ramă din oțel-beton se
confruntă și cu o altă mare problemă:
probarea și evaluarea durabilității.
Durabilitatea sistemelor de gabi-
oane este reglementată conform SR
EN 10223-3:2014 „Sârme de oțel și
produse de sârmă pentru împrejmuiri.
Partea 3: Produse din împletituri de
sârmă de oțel cu ochiuri hexagonale
pentru aplicații de inginerie civilă”.
Între alte lucruri importante acest
normativ corelează durata de viață a
sistemului în raport cu nivelul de
agresivitate al mediului de exploa-
tare. Mai departe, această durată de
viață trebuie pusă în acord cu specifi-
cațiile legilor privind durata de viață
sau de exploatare a obiectivelor con-
struite. Prin urmare, nu se poate
acepta utilizarea de soluții cu durata
de viață de 5-10 ani pentru constru-
irea de structuri aferente auto-
străzilor care au durata de viață de
120 ani sau la lucrări hidrotehnice,
unde întâlnim cerințe legale cuprin-
zând intervalul între 30 ani și 60 ani.
Prin folosirea acoperirilor succesive
de protecții anticorozive neferoase și
sintetice, gabioanele Maccaferri sunt
certificate cu durate de viață de 120
ani. Compania Maccaferri investește
responsabil, an de an, în cercetare,
împingând, în prezent, performanțele
gabioanelor sale la durate de viață de
peste 160 ani (protecția Galmac și
poliamide PA6).
Dar ce durată de viață au siste-
mele de gabioane „clasice”, executate
cu ranforsări din OB și PC?
Fiind vorba de produse improvizate
și nereglementate, pentru a răspunde
la această întrebare vom studia două
aspecte importante:
1. Cât material se pierde în timp
din cauza coroziunii?
2. Care este grosimea „rigidizării”
la care structura își pierde stabilitatea?
GP 093 - „Ghid privind proiectarea
structurilor de pământ armat cu
materiale geosintetice și metalice”, la
Cap. 4.3 Materiale metalice, Tabelul
4-5 – Valori ale grosimii de material
pierdute din cauza coroziunii, oferă niște
cifre aproximative. Astfel, observăm

Fig. 2: Schiță gabioane Maccaferri Fig. 3: Cedare gabioane clasice cu rame

cu diafragme și celule de confinare rigide din fier beton

20 w Revista Construcțiilor w iunie 2020

că tabla neagră, utilizată în apă,
pierde, în 50 ani, 1,55 mm. Dacă la
execuția rigidizărilor se folosește OB
având diametrul de 10 mm, în 50 de
ani, din cauza pierderilor prin corozi-
une, vom avea un diamentru de
numai 6,9 mm. În realitate, această
valoare scade și mai mult din cauza
fenomenului de sablare în zona de
variație a nivelului apei, acolo unde
coroziunea este mult accelerată, iar
dacă aceste sisteme se folosesc la
susținerea terasamentelor rutiere,
scăderea este și mai mare, deoarece
se folosesc agenți de dezghețare cu Fig. 4: Zid de gabioane Maccaferri
conținut de cloruri și sulfați.
de gabioane pot oferi detaliile nece- punere în operă drastic reduși. Expli-
Acum avem o idee despre pier-
sare dimensionării responsabile de cația constă în faptul că gabioanele
derea de material, dar cum rămâne
structuri de susținere. clasice „risipesc” cantități impresio-
cu diametrul minim la care structura
În acest scop, Maccaferri pune la nante de oțel-beton care, pe lângă
își pierde stabilitatea? În mod curios,
dispoziția specialiștilor puternice faptul că induc grave deficiențe
deși gabioanele „clasice” se folosesc
instrumente software pentru dimen- funcționale, generează și costurile
de foarte mulți ani în țara noastră, nu
sionarea lucrărilor cu gabioane - cele mai mari privind achiziția, trans-
există modele de calcul reglementate
MACSTAR, GAWAC WIN, MACRA 1 și portul și prelucrarea lor.
care să permită evaluarea dimensio- În larga lor diversitate, gabioanele
nală a elementelor din oțel beton. În MACRA 2 – dar și baza tehnică de
informare și experiența acumulată în Maccaferri sunt, deseori, parte a
aceste condiții, putem aprecia doar că soluțiilor de optimizare a performan-
grosimea fierului de ramă a diferit în cei 138 de ani de cercetare și dez-
țelor și a costurilor de proiect.
funcție de solicitările prezumate la voltare a soluțiilor de gabioane. De exemplu, gabioanele de tip
care sistemul era supus. Nu puteam încheia fără a atinge „Strong Face”, la care panourile stan-
Maccaferri contrapune acestui model un subiect sensibil al zilelor noastre: dard expuse fenomenelor de sablare
care este costul gabioanelor „clasice” cu aluviuni sau la impact cu plutitori
învechit, ineficient și experimental, o sunt înlocuite cu panouri de înaltă
soluție sigură, suplă, modulară, rea- în raport cu cel al gabioanelor Macca-
rezistență chimică și mecanică.
lizată din celule de confinare a rocilor ferri. Fără îndoială, la acest capitol În forma lor preconfecționat - modu-
de umplere, armate la interior cu soluțiile Maccaferri se detașează net lară, Sistemele Maccaferri asigură
diafragme și tiranți de rigidizare. în fața gabioanelor „clasice” cu rame reducerea și controlul costurilor și
Bazate pe caracteristici folosite și pro- metalice aducând, în practică, eco- viteze mult superioare la punerea în
bate în întreaga lume, aceste sisteme nomii în medie de 20% și timpi de operă. q
 Amenajarea zonei verzi și de agrement
Parcul Tineretului - Pădurea Clujenilor
prof. dr. ing. Gavril KOLLO - Universitatea Tehnică Cluj-Napoca,
Facultatea de Construcții, Departamentul de Căi Ferate, Drumuri și Poduri
ing. Gligan ARDELEAN
ing. Cristian ANTAL

Recentul proiect de înființare și dezvoltare a zonei de agrement Parcul Tineretului - Pădurea Clu-
jenilor (situat în Cluj-Napoca, pe o suprafață de 213.004 mp) include și realizarea unei pasarele pie-
tonale peste o ravenă care să lege traseele pietonale din interiorul parcului. Pe lângă utilitatea sa
din punct de vedere tehnic, pasarela are și o pronunțată valență estetică, dat fiind că le oferă pieto-
nilor o excepțională vedere panoramică, urmând a facilita observarea și explorarea eco-sistemului
nou creat.
În urma studiilor geotehnice a fost identificat stratul de pământ optim pentru încastrarea infra-
structurii realizate pe piloți forați.

Soluția tehnică adoptată la

pasarelă este de arc cu tirant, o
structură în care compresiunea
arcului este echilibrată de o forță de
tracțiune care se dezvoltă în tirant,
fără a genera împingeri laterale la
capetele arcelor, asemenea grinzi-
lor simplu rezemate. Eliminând
forțele orizontale de la nivelul
culeelor, rezultă niște infrastructuri
mai puțin masive, preluând doar
eforturi axiale.
Forțele preluate de tablier sunt
transmise arcelor prin intermediul Foto 1: Zona ce va fi supusă amenajării
tiranților.
Pentru alegerea materialului s-a
avut în vedere prevederile SR EN
1993-1-10: Eurocod 3. În conse-
cință, se vor utiliza oțeluri cu conți-
nut scăzut de carbon, conform
normelor EN 10025-1...6.
Dimensionarea structurii s-a
făcut analizând mai multe cazuri de
încărcare, combinând acțiunea
aglomerărilor de oameni cu acțiu-
nea vântului și greutatea proprie.
Pasarela are o deschidere de 30 m
și săgeata la cheie de 5 m, dispusă
la 4 m între nașteri, fiind realizată
sub formă de arc de cerc, înclinată
ușor la 10 grade înspre interior față Fig. 1: Situație teren în zona de amenajat
de verticală. Arcul este realizat din
țeavă pătrată RHS 320x16 mm,
oțel S355 M/ML iar grinzile tirant
sunt alcătuite din profile laminate
HEA 300, S355, au o contrasăgeată
la mijlocul deschiderii de 30 cm,
ajutând la scurgerea apelor de pe
cale, totodată având și rol estetic.
Sunt solidarizate prin intermediul
antretoazelor IPE 200, S355 și a
contravântuirilor inferioare din cor-
niere cu aripi egale L60x8, S275.
Fiecare grindă tirant este împăr-
țită în 3 ansambluri, două de capăt
și unul central. Acestea se vor Fig. 2: Sol vegetal 0,00 ‐ 0,20 m; Argilă, cefeniu‐gălbuie, umed, plastic‐vârtoasă, cu filme
monta pe șantier prind îmbinare cu de nisip 0,20 ‐ 6,00 m; Argilă marnoasă, plastic vârtoasă ‐ tare, cu fragemente de calcar și
plăci de capăt, utilizând șuruburi gresii și filme de nisip

22 w Revista Construcțiilor w iunie 2020

nepretensionate din grupa 10.9, cu
diametru de 20 mm.
Antretoazele elemente structu-
rale sunt alcătuite din profile lami-
nate IPE 200, oțel S355M/ML.
Tiranții PFEIFER sunt realizați
din cablu de oțel d = 30 mm și sunt
ancorați de talpă, respectiv de arc
prin intermediul unor plăcuțe meta-
lice.
Contravântuirile în X sunt din
țeavă rotundă CHS 139.7x5 mm,
S275, având nașterile legate (sudate)
de grinzile tirant HEA 300, prin
intermediul unei plăci pentru spori-
rea lățimii grinzii tirant. Îmbinarea
cu arcele se va face cu șuruburi
nepretensionate din grupa 10.9, cu
diametru de 16 mm.
Calea pe pasarelă va fi formată Fig. 3
din 4 ansambluri alcătuite din plăci
metalice, cu striații la partea supe-
rioară pentru sporirea aderenței și
cu rigidizări, la partea inferioară,
din corniere cu aripi egale L60x8,
S275. Ansamblurile se montează pe
șantier prin prinderea cu șuruburi
nepretensionate din grupa 8.8, cu
diametru de 12 mm.
Varianta optimă de fundare este
cea cu fundații indirecte prin exe-
cuția a 2 culei fundate pe 3 piloți
fiecare, cu diametrul 60 cm, beton
C25/30, L = 11 m. Lumina între
fețele zidurilor de gardă este de
30,321 m. Distanța necesară va fi
respectată pentru a menține di-
mensiunea rosturilor de dilatație
stabilite în proiect de 5 cm și pentru
fixarea suprastructurii pe aparatele
de reazem fără a genera în aceasta
eforturi suplimentare.
Armarea piloților se face cu car- Fig. 4
case de armătură formate din bare
longitudinale, fretă, inele de rigidi-
zare și patine.
Barele longitudinale vor avea
diametrul de 20 mm, vor fi în
număr de 8 în secțiunea pilotului și
se sudează pe inelele de rigidizare
dispuse în lungul carcasei.
Armarea transversală se exe-
cută cu fretă având diametrul de
10 mm. Pasul fretei va fi de 20 cm.
Fixarea barelor longitudinale pe
inele și a fretei pe bare se poate
face prin puncte de sudură.
Pentru centrarea carcasei de
armătură în gaura de foraj, pe
barele longitudinale ale carcasei, la
exterior, se montează distanțieri
sub forma unei patine din oțel-
beton, câte 3 bucăți în secțiune,
puse la distanța de 2 m.
Piloții se vor solidariza printr-un
radier de beton armat de 80 cm Fig. 5
continuare în pagina 24 È
w Revista Construcțiilor w iunie 2020 23
Æ urmare din pagina 23
înălțime, dimensiuni în plan de
5x3,3 m, beton C25/30; piloții se
vor încastra în radier 10 cm și, pen-
tru evitarea străpungerii betonului
din radier, barele longitudinale din
piloți se vor evaza, conform planșe-
lor din detaliile de armare.
Aparatele de reazem alese sunt
din neopren: pe o culee aparate din
neopren fixe, pe cealaltă culee apa-
rate mobile. Dimensiunile în plan
Fig. 6 ale aparatelor de reazem sunt 300 mm
x 150 mm; aparatele mobile au înăl-
țimea de 41 mm, cele fixe 19 mm.
DATE DE BAZĂ
Parametrii geotehnici utilizați în
calcul în vederea realizării pasarelei
pietonale s-au adoptat având la
bază studiile geotehnice puse la
dispoziție de către SC CAPE GEO-
TEHNICA SRL și sunt redate în
fig. 1 - 2.
Varianta optimă de fundare este
cea cu fundații indirecte prin exe-
cuția a 2 culei fundate pe 3 piloți
fiecare, cu diametrul 60 cm, beton
C25/30, L = 11 m. Lumina între
fețele zidurilor de gardă este de
Fig. 7: Caz de încărcare ‐ GREUTATE PROPRIE + OAMENI PE JUMATE C1 30,321 m, iar distanța necesară
trebuie riguros respectată pentru a
menține dimensiunea rosturilor de
dilatație stabilite în proiect (5 cm)
și pentru fixarea suprastructurii pe
aparatele de reazem fără generarea
de eforturi suplimentare (fig. 3 - 5).
Schema statică echivalentă este
prezentată în figura 6.
EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR
Conform SR EN 1991-2/2006,
pentru calcularea pasarelelor și tro-
tuarelor podurilor din localități se
consideră o încărcare uniform dis-
tribuită de 5.000 N/m2 (5 kN/mp)
reprezentând aglomerări de oameni
și o încărcare din vehicule de servi-
Fig. 8: Caz de încărcare ‐ GREUTATE PROPRIE + AGLOMERĂRI DE OAMENI C2 ciu de Qsv1= 80 kN și Qsv2 = 40 kN
dispuse la 3 m interax în sens longi-
tudinal, iar în sens transversal la
1,30 m. Coeficienții parțiali de sigu-
ranță folosiți pentru pasarele sunt
γG = 1,35 pentru greutăți proprii și
γQi = 1,5 pentru acțiuni variabile
conform EC 1. Pentru acțiuni din
vânt s-au folosit ψ0 = 0,3; ψ1 =
0,2; ψ02 = 0,0. Deformația maximă
admisă pentru pasarelă s-a luat
δmax = L/600. Pentru predimensio-
narea elementelor și calculul săgeții
maxime admise s-au realizat niște
scheme de încărcare din aglomerări
de oameni, greutate proprie, vânt
și vehicul.
Evaluarea încărcărilor s-a făcut
printr-un program de calcul auto-
Fig. 9: Caz de încărcre ‐ GREUTATE PROPRIE + VEHICUL DE SERVICIU C3 mat și în urma unor combinații de
continuare în pagina 26 È

24 w Revista Construcțiilor w iunie 2020

Æ urmare din pagina 24
încărcări. Modurile de dispunere a
acestora sunt prezentate în figurile
7 - 9.
CALCULUL SOLICITĂRILOR
În urma rulării în program a
cazurilor de încărcare rezultă valo-
rile prezentate în figurile 10 - 15.
DIMENSIONAREA
ELEMENTELOR
În urma evaluării momentelor, a
forței axiale din tiranți, a deforma-
ției maxime admisibile, pasarela
pietonală se va compune din urmă-
toarele elemente:
• două arce alcătuite din țeavă
pătrată RHS 320x16 mm, oțel S355
M/ML, înclinate 10 grade;
• contravântuiri în X din țeavă
rotundă CHS 139.7x5 mm;
Fig. 10: Caz de încărcare ‐ GREUTATE PRORIE + OAMENI PE JUMATE C1 ‐ • tiranți Pfeifer - elemente struc-
DEFORMAȚIA MAXIMĂ turale cu diametrul de 30 mm, oțel
S355;
• grinzile tirant din profile lami-
nate HEA 300, oțel S355;
• antretoaze IPE 200, oțel S355;
• contravânturi inferioare din cor-
niere cu aripi egale L60x8, oțel
S275;
• montarea ansamblelor se va
face cu șuruburi grupa 10.9, cu dia-
metru de 20 mm;
• calea pe pasarelă din plăci
metalice cu rigidizări la partea infe-
rioară din corniere cu aripi egale
L60x8, oțel S275;
• fundații indirecte prin execuția
a 2 culei fundate pe 3 piloți fiecare,
cu diametrul 60 cm, beton C25/30,
L = 11 m;
• barele longitudinale vor avea
diametrul de 20 mm, vor fi în
Fig. 11: Caz de încărcare ‐ GREUTATE PROPRIE + AGLOMERĂRI DE OAMENI C2 ‐ număr de 8 în secțiunea pilotului;
DEFORMAȚIA MAXIMĂ • armarea transversală se exe-
cută cu freta având diametrul de
10 mm;
• piloții se vor solidariza prin -
tr-un radier de beton armat de
80 cm înălțime, dimensiuni în plan
de 5x3,3 m, beton C25/30.
CONCLUZII
În urma realizării calculelor cu
ajutorul programului de calcul
structural putem trage următoarele
concluzii:
• Conform diagramelor de defor-
mație realizate din program se
poate observa faptul că deformația
pasarelei este cea mai mare în
cazul C1 de încărcare, care are o
săgeată δmaxC1 = 42,29 mm față de
celelalte două cazuri, C2 respectiv
C3, care au δmaxC2 = 21,88 mm și
δmaxC3 = 35,87 mm, ducând la con-
cluzia că încărcarea din greutate
Fig. 12: Caz de încărcare ‐ GREUTATE PROPRIE + VEHICUL DE SERVICIU C3 ‐ proprie și aglomerări de oameni pe
DEFORMAȚIA MAXIMĂ jumătatea pasarelei este mult mai

26 w Revista Construcțiilor w iunie 2020

 Fig. 13: Caz de încărcare ‐ GREUTATE PROPRIE + OAMENI PE JUMATE C1 ‐
MOMENT MAXIM

Fig. 14: Caz de încărcare ‐ GREUTATE PROPRIE + AGLOMERĂRI DE OAMENI C2 ‐

MOMENT MAXIM

Fig. 15: Caz de încărcare ‐ GREUTATE PROPRIE + VEHICUL DE SERVICIU C3 ‐

defavorabilă ca încărcarea din greu-
tate proprie și aglomerări de oa-
meni pe întreaga structură, respectiv
cea din vehicul de serviciu.
• Conform diagramelor de
moment încovoietor rezultate din
program, rezultă că MmaxC3 = 45,8
kNm/m este momentul maxim
pozitiv aferent cazului de încărcare
C3 iar momentul maxim negativ
MmaxC2 = -33,1 kNm/m este
momentul maxim negativ aferent
cazului de încărcare C2.
MOMENT MAXIM
BIBLIOGRAFIE
1. MOGA, Petru, GUȚIU, I.
Ștefan, MOGA, Cătălin, DANCIU,
D. Alexandra, SUCIU, Mircea,
Pasarele pietonale metalice Vol. 2,
Manual de proiectare;
2. BONDARIUC, V., BĂN-
CILĂ, R., BOLDUȘ, D., Poduri
metalice, Vol. 1 - 2, Universitatea
Tehnică Timișoara, 1997;
3. JANTEA, C., VARLAM, F.,
Poduri metalice. Acțiuni și calcul.
Casa Editorială „Demiung”, Iași,
1996;
4. SR EN 1993-1-1/2006
Eurocod 3, Proiectarea structurilor
de oțel, Partea 1-5: Elemente din
plăci plane solicitate în planul lor;
5. SR EN 1993-2/2007.
Eurocod 3, Proiectarea structurilor
de oțel, Partea 2: Poduri de oțel;
6. EUROCODE 3, Exemplu
de calcul. Tempus Phare Project
01198, 1997. q

w Revista Construcțiilor w iunie 2020 27

 Soluții de tip machine control de la Leica Geosystems
Specialiștii TOP GEOCART aduc în România soluțiile de tip machine control de la Leica Geosystems, în
scopul optimizării și rezolvării mai rapide și mai sustenabile a sarcinilor necesare în șantierele de construcții.
Leica iCON iGD3 este o soluție inteligentă de nivelare 3D pentru buldozere care va revoluționa modul în care
se pot muta diferitele volume de pământ într-un șantier. Nu numai că mărește productivitatea, ci oferă și o fle-
xibilitate de neegalat. Sistemul 3D aduce proiectul în interiorul cabinei. Profesioniștii din domeniul construcțiilor
pot lucra independent și cu precizie oriunde în șantier, ghidați de un sistem GNSS sau de o stație totală roboti-
zată Leica Geosystems.
Sistemul iGD3 Leica iCON pentru buldozere poate crește vizibil utilizarea mașinilor, productivitatea și opti-
mizarea utilizării materialelor pe orice zonă de amenajare a teritoriului. Acesta poate fi utilizat cu o gamă largă
de senzori și combină ușurința în utilizare, flexibilitatea fără egal cu interfața de utilizator puternică și intuitivă.
Sistemul integrează telematica Leica iCON, care permite transferul facil de date de la birou la utilaj, suport de la
distanță și gestionarea parcului de utilaje prin intermediul site-ului de telematică iCON.
Cheia sistemului iGD3 Leica iCON constă în conceptul unic PowerSnap™ - o singură stație de andocare care
permite schimbul ușor și rapid de panouri, în funcție de sarcina pe care trebuie să o rezolve.
Sistemul de nivelare Leica
iCON 3D iGG3 pentru buldozere
sau gredere poate crește în mod
remarcabil utilizarea și productivi-
tatea utilajului și optimizează
utili zarea materialelor pe orice
sarcină de nivelare fină. Asemă-
nător lui iGD3, și iGG3 poate fi
utilizat cu o gamă largă de senzori
și combină ușurința de utilizare și
flexibilitatea fără egal cu o inter-
față utilizator puternică și intuitivă.
Sistemul integrează Leica ConX, care permite transferul facil de date de la birou la utilaj, suport de la distanță
și gestionarea parcului de utilaje.
Leica ConX software - acest
instrument de colaborare bazat
pe cloud permite gestionarea efi-
cientă pentru toate proiectele de
construcție conectate, inclusiv plat-
formele terților și transmiterea în
timp real a datelor legate de locul
de muncă către toate părțile
interesate. Cu Leica ConX, uti-
lizatorii neexperimentați vor
putea să vizualizeze și să valideze
modele de referință localizate,
date topografice și date de con-
strucții. Leica ConX oferă o gamă
largă de unelte și instrumente
web, rapide și ușor de utilizat,
pentru a face treaba mai rapidă și
mai eficientă.

TOP GEOCART va continua să reprezinte un partener de încredere pentru specialiștii constructori și de

măsurători terestre din România, prin oferirea de soluții moderne și convenabile, prin deschiderea de a colabora
cu soluții tehnice și de tip „know how” Leica Geosystems și prin participarea la proiecte comune de cer-
cetare și diseminare. q

28 w Revista Construcțiilor w iunie 2020


În anul 2021 se vor împlini 10 ani de când a început în România procesul de înregistrare sistema-
tică a proprietăților. Din păcate, societatea românească nu prea are ce sărbători. Din cele peste
3.000 de localități care există în România, doar 86 se pot lăuda că au toate imobilele înregistrate în
cartea funciară. Deși aceste lucrări se desfășoară în peste 186 localități, rata de finalizare a aces-
tora este foarte mică.
Cadastrul sistematic în România
a început cu proiectul CESAR (1 și 2),
finanțat de Banca Mondială.
Aproape zece ani mai târziu, au mai
rămas încă de finalizat lucrările în
19 localități. În cadrul acestui pro-
iect s-au desfășurat lucrări în 50 de
localități. PNCCF a debutat în anii
2014 - 2015, însă lucrările se des-
fășoară în acest moment cu rezul-
tatele pe care le putem vedea cu
toții.
În general, Banca Mondială
aplică o strategie bine-cunoscută
atunci când vinde/implementează
astfel de proiecte. Legislația se tes-
tează întâi într-un proiect pilot.
Rezultatele proiectului pilot sunt
analizate, legislația este completată
și sunt testate într-un alt proiect
pilot. După acesta sunt întocmite
legislația și procedurile finale și se
implementează un program națio-
nal. Aceasta a fost strategia apli-
cată în proiectele pilot CESAR 1 și
CESAR 2. Pe baza acestor proiecte
pilot și a modificărilor legislative
aferente, ANCPI a inițiat Programul
Național de Cadastru și Carte Fun-
ciară. Este de înțeles că în proiec-
tele pilot lucrurile au mers greoi din
cauza lipsei de experiență a presta-
torilor, a instituțiilor însărcinate cu
recepția și verificarea lucrărilor de
înregistrare sistematică și a lipsei
unei legislații coerente și adaptate
noilor nevoi. Însă este mai greu de
înțeles de ce, după experiența a
două proiecte pilot, lucrurile se
mișcă la fel de greu.
Entitățile responsabile cu imple-
mentarea lucrărilor de înregistrare
sistematică sunt:
30
Situația cadastrului sistematic
în România
prof. dr. ing. Cornel PĂUNESCU
• ANCPI, responsabilă cu strate-
gia de implementare a cadastrului
sistematic.
• Oficiile de Cadastru și Publici-
tate Imobiliară, care recepționează
lucrările de cadastru sistematic,
organizează publicarea documente-
lor tehnice și participă, prin repre-
zentanții desemnați, la soluționarea
cererilor de rectificare formulate în
urma publicării documentelor teh-
nice.
• Unitățile administrativ-terito-
riale care au ca atribuții, prin repre-
zentanții desemnați, înștiințarea
prin orice mijloc de publicitate a prof. dr. ing. Cornel PĂUNESCU
deținătorilor imobilelor cu privire la
din domeniu, pentru a vedea care
obligațiile pe care aceștia le au, să
participe la identificarea imobilelor, ar putea fi cauzele acestor eșecuri.
să pună la dispoziția executanților Strategia ANCPI este greu de
informațiile și evidențele pe care le identificat. Deși există un document
au, să verifice și să contrasemneze numit „Strategia ANCPI pe perioada
documentele cadastrale. 2013-2017”, nu se precizează abso-
• Profesioniștii din domeniul lut nimic despre prioritățile institu-
cadastrului, persoane fizice și juri- ției și cum intenționează să-și atingă
dice autorizate, care efectuează obiectivul propus de a înregistra cât
operațiunile tehnice specifice activi- mai multe proprietăți în sistemul de
tății cadastrale de determinare a cadastru și carte funciară. Mai mult,
limitelor imobilelor, de identificare a deși activitățile de cadastru sunt
deținătorilor și de elaborare a docu- prestate de profesioniștii persoane
mentațiilor cadastrale. fizice sau juridice autorizate, aceș-
În multe declarații publice, tia nu sunt pomeniți niciunde în
ANCPI clamează drept reușit gradul interiorul documentului.
mare de contractare a lucrărilor de
La fel, în studiul de fezabilitate
cadastru sistematic la nivel de sec-
pentru finanțarea proiectului de
tor cadastral. Gradul de finalizare a
cadastru de către Uniunea Euro-
acestor contracte însă este foarte
mic. Mai mult, la ultimele două lici- peană, se vorbește de nenumărate
tații, realizate la nivel de UAT de avantaje și facilități pentru econo-
data aceasta, din 357 localități mie și firme, dar nu se găsește nicio
scoase la licitație, au fost depuse mențiune asupra profesioniștilor
oferte doar pentru 71 de localități care lucrează în cadastru.
(circa 20%). Este necesară o ana- Ignorarea repetată a celor care
liză serioasă, atât la nivel instituțio- muncesc efectiv în procesul de
nal, cât și în rândul profesioniștilor înregistrare a proprietăților arată
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
atitudinea ANCPI față de aceștia.
Deși în regulamentul de funcționare
al ANCPI se specifică clar că Agen-
ția coordonează executarea lucrări-
lor de cadastru și colaborează cu
organizații profesionale și societăți
comerciale, acest lucru este foarte
greu de observat de către profesio-
niștii din domeniul cadastrului.
Consultările cu mediul privat au
fost sporadice. Majoritatea profe-
sioniștilor au observat că, deși
modificările de legi și ordine care îi
privesc direct sunt supuse dezbate-
rilor publice conform legii, suges-
tiile lor nu sunt luate în considerare.
Aceste lucruri au dus la o atmosferă
de totală neîncredere între Agenție
și mediul privat, persoanele fizice și
juridice, parte esențială a sistemu-
lui de cadastru românesc, devenind
reticente să participe la procesul de
înregistrare sistematică a proprie-
tăților inițiat de ANCPI.
Încă din perioada Marii Crize
Mondiale din 1929-1933, majorita-
tea statelor şi-au schimbat atitudi-
nea față de economie. Dacă până
atunci statul nu intervenea în piață,
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
considerând că aceasta, prin meca-
nismele de cerere și ofertă, se
poate regla singură, la ora aceasta,
până și cele mai liberale guvernări
aplică principiile keynesiene, care
acordă statului o responsabilitate
crescută în crearea unei piețe func-
ționale și a bunăstării celor care
activează în ea. ANCPI este o insti-
tuție a statului. Responsabilitatea ei
este de a crea o piață corectă, con-
curențială prin finanțarea corectă a
lucrărilor de cadastru.
Valorile estimate ale contracte-
lor, calculate de ANCPI, au fost
făcute fără a realiza o consultare
reală de piață. Acest lucru a dus la
o valoare impusă care nu acoperă
nevoile și, în același timp, nu sti-
mulează profesioniștii din domeniu
în contractarea unor astfel de
lucrări. În plus, subfinanțarea la
care piața de cadastru a fost
supusă de-a lungul timpului precum
și lipsa de predictibilitate au făcut
persoanele fizice și juridice să fie
reticente în a se angrena în astfel
de lucrări complexe, costisitoare și
nerentabile.
Un alt element care duce la con-
tractarea redusă a lucrărilor de
înregistrare sistematică a proprie-
tății îl reprezintă decontarea anevo-
ioasă a lucrărilor. Procesul de
cadastrare este îndelungat, durata
sa depinzând de foarte mulți fac-
tori, de la cantitatea de imobile,
până la procesul anevoios de re-
cepție și verificare a lucrărilor de
către oficiile de cadastru. În aceste
condiții, prestatorii pot aștepta
chiar și ani de zile până la primele
decontări. Astfel că reticența lor de
a participa la realizarea unor astfel
de lucrări, mai ales a persoanelor
fizice autorizate și firmelor mai
mici, este pe deplin justificată.
În aceste condiții este clar de ce
gradul de finalizare și mai nou, gra-
dul de contractare a lucrărilor de
înregistrare sistematică este total
nesatisfăcător. Sunt necesare mă-
suri imediate pentru rezolvarea
situațiilor descrise mai sus, astfel
încât profesioniștii din domeniu să
fie motivați să participe la realiza-
rea lucrărilor de cadastru sistematic.
continuare în pagina 32 È
31
Æ urmare din pagina 31
Este adevărat că în ultimele luni
au fost făcuți câțiva pași încuraja-
tori în direcția rezolvării unora din-
tre problemele menționate. Printre
aceștia, a fost realizată o cercetare
de piață pentru a putea avea o
imagine mai corectă asupra modu-
lui de estimare a valorii contracte-
lor. ANCPI a început să arate o
deschidere mai mare către dialog.
Au fost inițiate o serie de întâlniri cu
Uniunea Geodezilor din România,
Asociația Patronală din Cadastru,
Geodezie și Cartografie sau Aso-
ciația Evaluatorilor Funciari. Nu
este însă suficient. Aceste organi-
zații reprezintă doar o parte dintre
profesioniștii din domeniu. Este
necesar ca aceste dialoguri să fie
extinse, astfel încât să-i cuprindă
pe cât mai mulți dintre cei care des-
fășoară această activitate.
O altă premieră a fost accepta-
rea pentru prima dată a observații-
lor făcute în dezbaterea publică
pentru ordinele emise de ANCPI. Un
exemplu, nu singurul, ar fi reintro-
ducerea referatului de completare
pentru lucrările de înregistrare spo-
radică a proprietăților. Nu este sufi-
cient. ANCPI trebuie să se aplece
mai aprofundat către specialiștii din
domeniu, iar doleanțele lor să fie
preluate și aplicate în noile legi și
regulamente.
Un alt exemplu este posibilitatea
pe care ANCPI o oferă profesioniști-
lor din domeniu de realizare a unor
proceduri specifice cadastrului, în
mediul online. Aceste măsuri, luate
pe perioada pandemiei de COVID
19, trebuie să continue și după ce
lucrurile vor reveni la normal.
ANCPI trebuie să facă pași serioși și
susținuți către digitalizarea și sim-
plificarea procedurilor de înregis-
trare a imobilelor.
32
Toate acestea pot reprezenta
semene ale unui dezgheț în relația
dintre mediul privat și ANCPI.
Aceste măsuri trebuie continuate și
completate, pentru a putea restabili
relații de încredere între mediul pri-
vat și cel de stat. Comunitatea pro-
fesioniștilor așteaptă o reformă
profundă a strategiei în ceea ce pri-
vește sistemul de înregistrare a
proprietății și așteaptă de la ANCPI
un dialog susținut pe aceste teme.
În plus, se simte nevoia ca ANCPI
să-i recunoască și să îi aprecieze la
justa valoare pe cei care lucrează
efectiv în realizarea lucrărilor de
cadastru în România.
Rolul Oficiilor de Cadastru și
Publicitate Imobiliară din România
este de a verifica și recepționa
lucrările de înregistrare a proprie-
tăților. În acest sens, aceste insti-
tuții sunt direct responsabile de
rapiditatea cu care se desfășoară
procesul de înregistrare sistematică
a proprietății. Analizând însă timpul
pe care o asemenea lucrare îl
petrece în procedura de verificare,
precum și gradul mare de respin-
geri pe care OCPI-urile îl au, putem
afirma că, în loc să accelereze pro-
cesul, aceste instituții îl încetinesc.
Nu se poate vorbi de o practică
unitară în ceea ce privește modul
de verificare a lucrărilor de înregis-
trare sistematică a proprietăților.
„Ce trece la un oficiu nu trece la
altul”. Acest lucru se datorează, în
mare măsură, specificațiilor tehnice
interpretabile sau, mai bine zis,
inexistenței unor specificații tehnice
clare, concise, în ceea ce privește
modul de recepție și verificare a
lucrărilor de înregistrare sistema-
tică.
Lipsa unei definiri clare a erorii
duce la situații absurde în care
lucrările sunt respinse sau accep-
tate în funcție de toanele inspecto-
rilor de cadastru sau registratorilor
de carte funciară. Practic, orice
poate fi considerat eroare, de la
cele grave, ca lipsa unei ipoteci,
până la lipsa unui semn de punc-
tuație. Prestatorii, deși au posibili-
tatea să reclame aceste abuzuri sau
să acționeze în justiție, din lipsă de
timp și de fonduri, preferă să refacă
aceste „erori”, în speranța că lucra-
rea „va trece”.
În plus, sunt foarte rare cazurile
în care OCPI reușește să se înca-
dreze în termenul prevăzut de lege
pentru verificare. Dacă prestatorul
este penalizat pentru întârzieri în
predarea lucrării, lucrurile nu stau
la fel pentru oficiile de cadastru.
Astfel s-a ajuns în practică la cazuri
de întârziere a lucrărilor de peste
un an de zile.
Persoanele fizice și juridice se
confruntă la fiecare lucrare contrac-
tată cu aceste probleme. Pe lângă
faptul că nu există livrări parțiale
ale lucrărilor, că costurile de exe-
cuție sunt mari, nu își pot previ-
ziona nici măcar un termen fezabil
pentru finalizarea lucrărilor.
Este adevărat că aceste situații
nu se întâlnesc în toate oficiile de
cadastru. Există foarte mulți anga-
jați ai acestor instituții care au un
grad înalt de pregătire, experiență
și etică profesională. Se evidențiază
astfel o serie de județe în care gra-
dul de înregistrare a imobilelor este
foarte ridicat.
Profesioniștii din domeniul cadas-
trului așteaptă prevederi clare de
recepție și verificare a lucrărilor, o
practică unitară la nivel național
care să dea posibilitatea creării unui
flux de lucru pentru lucrările de
înregistrare sistematică, în orice
localitate ar fi desfășurate. De ase-
menea, este necesară o schimbare
de mentalitate a lucrătorilor din ofi-
ciile de cadastru, de la o abordare
calată pe identificarea erorilor, la o
abordare centrată pe găsirea de
soluții constructive. O soluție pen-
tru motivarea responsabililor aces-
tor instituții de a accelera procesul
de cadastrare ar fi evaluarea lor în
funcție de numărul de imobile
înscrise, nu de numărul de imobile
contractate.
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
 Unitățile administrativ-teritoriale
au rolul de a ajuta prestatorul în
desfășurarea activității de înregis-
trare sistematică a proprietății. Asi-
gurarea sprijinului în desfășurarea
campaniei de informare, a identifi-
cării proprietarilor și în aspectele ce
țin de corectitudinea lucrării asigură
în mare măsură succesul sau eșecul
unui proiect de cadastru sistematic.
Există însă cazuri în care primă-
riile nu sunt dispuse la acordarea
acestui ajutor. În aceste situații,
profesionistul din domeniul cadas-
trului se găsește în situația ingrată
de a trebui să realizeze lucrarea
fără accesul la date esențiale pen-
tru aceasta. Mai mult, nu are nicio
pârghie în a putea determina o
schimbare de atitudine. Se află la
bunăvoința instituției, fără nicio
posibilitate de a le influența com-
portamentul în mod legal.
Lipsa sprijinului autorităților
locale este un factor care contribuie
enorm la întârzierea procesului de
cadastrare. De foarte multe ori,
persoana fizică sau juridică autori-
zată este pusă în fața unei alegeri
imposibile: „ori satisface dorințele
primarului, ori acesta nu semnează
documentele cadastrale”. Și, ca
întotdeauna, atunci când lucrurile
nu ies conform dorințelor primăriei,
de vină este prestatorul lucrării.
Din fericire, aceste probleme nu
sunt întâlnite foarte des în cadrul
procesului de înregistrare sistema-
tică a proprietății. De cele mai
multe ori, primăriile și profesioniștii
din domeniul cadastrului încearcă
să alcătuiască o echipă funcțională
care să poată realiza cadastrarea
localității în condiții bune.
Deși nu apare nicăieri în strate-
giile ANCPI, prestatorul lucrării de
înregistrare sistematică este entita-
tea cea mai importantă dintre toate
cele enumerate. Responsabilitatea
sa se întinde pe tot parcursul lucră-
rii, ba chiar, de multe ori, și după
finalizarea lor. Cu toate acestea,
nici el nu este lipsit de vină în ceea
ce privește încetinirea procesului de
cadastru.
O parte din vină pentru valoarea
estimată scăzută a contractelor o
poartă și prestatorii. Dacă în cadrul
proiectului CESAR, primul proiect
de înregistrare sistematică din
România, este de înțeles că, din
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
cauza lipsei unui termen de compa-
rație și a lipsei de experiență, pres-
tatorii au estimat greșit valoarea
contractelor, este de neînțeles
acceptarea tacită a următoarelor
contracte la un preț foarte mic.
Competiția, de multe ori nelo-
ială, între prestatori a făcut ca
prețul să scadă de la licitație la lici-
tație, ajungându-se la valori ale
contractelor de-a dreptul absurde.
În timp ce se plângeau de valoarea
estimată scăzută a contractelor,
licitau la prețuri din ce în ce mai
mici.
Acest lucru a dus la deteriorarea
calității lucrărilor, la angajarea unei
resurse umane mai slab pregătite,
în condițiile în care acest domeniu
suferă oricum din cauza lipsei de
personal specializat, mulți dintre
lucrătorii în cadastru reorientân-
du-se către alte meserii, aducă-
toare de compensații financiare
decente, sau către alte țări. Toate
aceste cauze nu au ajutat deloc la
accelerarea procesului de cadas-
trare, ba dimpotrivă.
Tagma lucrătorilor din cadastru
suferă de o lipsă a conștiinței de
breaslă. Profesionistul din acest
domeniu nu mai are încredere în
instituții. După ce a fost ignorat ani
de zile de către autoritățile statului,
îi este din ce în ce mai greu să mai
creadă că se va schimba ceva în
bine, astfel încât să se implice în
proiectul de înregistrare sistema-
tică.
Lipsa unei forme de asociere, a
unei legi a profesiei, au făcut din
persoanele fizice și juridice autori-
zate niște entități disparate, fără
sentimentul apartenenței la un set
de valori comune date de o anumită
etică a profesiei. Experimente eșu-
ate ca Ordin al geodezilor, declarat
neconstituțional în anul 2009, nu
au făcut decât să spulbere și mai
mult încrederea profesioniștilor în
orice fel de organizații profesionale
sau legi ale profesiei.
Dacă lucrurile continuă la fel ca
până acum, este clar că procesul de
cadastrare a țării va fi anevoios și
de lungă durată. Este nevoie de o
strategie nouă a ANCPI, de schim-
barea mentalității OCPI-urilor, de o
estimare corectă a valorii contrac-
telor de execuție și de specificații
tehnice clare, scrise care să nu mai
lase profesioniștii din cadastru la
mila funcționarilor.
La zece ani de la demararea
cadastrului sistematic este nevoie
de o reevaluare a rolului fiecărei
entități implicate. Este imperios
necesară declanșarea unui dialog
constructiv. Este nevoie de recâști-
garea încrederii de ambele părți, de
o relație nouă, bazată pe respect,
corectitudine, transparență și încre-
dere reciprocă.
După ani de zile în care au fost
tratați ca ultima za din lanțul trofic,
profesioniștilor din cadastru li se
cere să mai acorde încă o dată
încredere.
Se mai poate? q
33
 Tehnologia de scanare 3D le oferă acum posi-
bilitatea tuturor celor din România de a avea
acces rapid la date precise despre construcții și
proprietăți. Graphein, o companie fondată în
2014, urmărește să facă această tehnologie
accesibilă pentru investitori, dezvoltatori și profe-
sioniști din domeniul construcțiilor. Graphein se
poziționează astfel pe primele locuri în România
la furnizarea de servicii rapide și precise de asis-
tență topografică în șantier, scanare 3D și asistență
tehnică pentru cadastru și intabulare. Precizia lor
este recunoscută la nivel național prin premii și
nominalizări din domeniu, fiind promovați ca un
exemplu de excelență în inovație și tehnologie.
„Scanarea 3D le este de folos inginerilor, arhi-
tecților și specialiștilor din domeniul construcții-
lor, cu utilizare pentru: Building Information
Modeling, proiecte civile și industriale, arhitectură
și urbanism, monumente istorice și site-uri
arheologice. Informațiile sunt precise și utile ori-
cărui specialist în domeniu, întrucât permit efec-
tuarea de mici intervenții în mod rapid și fără
costuri ridicate. Tehnologia este non-invazivă și
se poate utiliza indiferent că este vorba despre o
clădire nouă, veche sau în curs de construire. Un
mare plus pe care îl aduce această metodă este
faptul că diferitele probleme ale structurii sau
fațadei se detectează din timp și pot fi remediate
înainte să se agraveze. Datele generate permit
analiza detaliată, de la fațade, pereți și până la
pardoseli, indiferent de obstacole. Metoda ajută
astfel la reducerea riscurilor și la diminuarea cos-
turilor aferente. Scanarea 3D aduce astfel benefi-
cii întregului sistem care operează în domeniul
construcțiilor”, recomandă specialiștii Graphein.
Cu un portofoliul consistent care numără peste
100 clienți și 600 proiecte în România, Franța,
Elveția, Germania, Cipru, Anglia etc., Graphein a
devenit în doar câțiva ani o companie sustenabilă
pe piața românească, având la baza performanței
o echipă de peste 30 de profesioniști. Dispune
constant de tehnologie de ultimă generație, cu
ajutorul căreia poate măsura orice imobil, până la
cel mai mic detaliu. Serviciile lor sunt adaptate
pentru a deservi întreaga piață a construcțiilor:
de la proiecte rezidențiale la cele industriale, de
la construcții corporate la patrimoniu, de la spații
comerciale la infrastructură. Sunt specializați în
procese eficiente de conversie a oricărei structuri
fizice în modelul său digital. Acesta poate fi ulte-
rior prelucrat în BIM (Building Information Mode-
ling), în model 3D sau în releveu 2D, la nivelul de
detaliere dorit de client. Graphein este astfel un
promotor important al implementării soluțiilor
BIM în România, importând know-how internațio-
nal și facilitând accesul profesioniștilor la servicii
tehnologizate integrate.
Pe lângă serviciile dedicate sectorului construc-
țiilor, Graphein oferă servicii pentru piața imobi-
liară, pentru managerii de proprietăți sau de
facilități, contribuind cu soluții rapide de realizare
a releveelor exterioare și interioare prin BOMA,
cel mai utilizat standard internațional de măsu-
rare a spațiilor comerciale și birourilor. Cum asi-
gurarea construcțiilor devine un subiect din ce în
ce mai prezent în spațiul românesc, posibilitatea
verificării condițiilor de exploatare sau evaluarea
condițiilor de prevenire a incidentelor, accidente-
lor și avariilor devine o necesitate.
În ultimii ani, Graphein urmărește activ extin-
derea serviciilor sale pentru promovarea culturii
digitale ca instrument de creștere a calității
mediului construit. În acest scop a inițiat un pro-
iect educațional în cadrul Universității de Arhitec-
tură „Ion Mincu” - București pentru a familiariza
studenții cu noua tehnologie și a face cunoscute
beneficiile acesteia. Din 2020, se numără printre
partenerii fondatori ai Bucharest Building Blocks,
un proiect de cercetare-dezvoltare, alături de alți
tineri profesioniști din domeniu. Pornind de la
scanarea 3D, proiectul își propune să dezvolte
soluții de gestiune a datelor urbane, de inventa-
riere digitală și de integrare a acestora cu date
despre utilități sau servicii publice.
Graphein Talks, cel mai recent proiect al echi-
pei, este o inițiativă care urmărește promovarea
oportunităților din domeniul construcțiilor alături
de invitații speciali, profesioniști consacrați sau
emergenți. Cu această ocazie, Graphein îi invită
pe cei interesați de subiect să urmărească eveni-
mentul online pe Zoom, YouTube si LIVE pe
pagina de Facebook Graphein în fiecare zi de
marți, de la orele 10.00, pentru a afla mai multe
despre starea clădirilor din România, dar și des-
pre antreprenoriat, comunitate, proiecte de cer-
cetare și inovație. q
 Bazinul Olimpic din Târgu Mureș
Proiectul se referă la structura din lemn lamelat încleiat executată pentru acoperirea unui bazin
olimpic de înot amplasat în municipiul Târgu Mureș. Acesta face parte din programul dezvoltat de
către Compania Națională de Investiții. În anul 2019 GLULAM SA a întocmit proiectul de adaptare la
teren ținând cont de normativele în vigoare și de o abordare nouă a structurii.

Pentru calculul structural au fost luate în considerare
următoarele caracteristici ale amplasamentului:
• presiunea de referință a vântului q0 = 0,4 kPa;
• încărcare din zăpadă pe sol sk = 1,50 kN/m2;
• accelerația de proiectare a terenului ag = 0,15 g m/s2;
• perioada de colț Tc = 0,7 s.
Construcția a fost încadrată în clasa de importanță II
cu γi = 1,20.
Ansamblul structural are o formă rectangulară în plan
și are dimensiunile de gabarit de 44,00 m x 84,43 m.
Construcția este alcătuită din unsprezece travee de
câte 7,20 m și o deschidere de 38,40 m. Frontoanele
sunt poziționate la 2,60 m dincolo de primul și de ulti-
mul cadru.
Sistemul structural este format din cadre dublu arti-
culate amplasate pe direcția transversală și pane dis-
puse longitudinal. Pentru preluarea forțelor orizontale
din vânt și seism s-a prevăzut, în patru dintre travee,
un sistem de contravântuire alcătuit din tiranți metalici
cu întinzător și pane de compresiune. Fiecare cadru
transversal este format dintr-un stâlp cu zăbrele cu
ramura exterioară dreaptă și ramura interioară curbă și
o grindă dreaptă care urmărește panta acoperișului.
Articulația inferioară a cadrului reazemă pe un soclu
de beton armat aflat la cota +1,75, iar articulația de la
partea superioară reazemă la cota +11,05 pe peretele
structural aflat la marginea tribunei.
Adoptarea unui sistem structural cu eficiență scă-
zută, impus de geometria construcției, precum și des-
chiderea și traveea relativ mari au pus probleme
deosebite de rezistență și stabilitate.
Solicitările maxime obținute în urma calculului
structural au fost următoarele:
• Pentru grindă:
- My = 3.080 kNm (moment încovoietor);
- Vz = 584 kN (forța tăietoare);
- Nx = 904 kN (compresiune axială).
• Pentru stâlp:
* Ramura dreaptă
- My = 120 kNm (moment încovoietor);
- Vz = 39 kN (forța tăietoare);
- Nx = 1.067 kN (întindere axială).
* Ramura curbă
- My = 515 kNm (moment încovoietor);
- Vz = 210 kNm (forța tăietoare);
- Nx = 2.205 kN (compresiune axială).
* Zăbrele
- Nx = 651 kN (compresiune axială maximă);
- Nx = 149 kN (întindere axială maximă).
La realizarea grinzilor principale s-a optat pentru
utilizarea unor secțiuni compuse din câte două ele-
mente între care au fost montate la partea inferioară și

36 w Revista Construcțiilor w iunie 2020

la partea superioară fururi, obținându-se astfel o sec-
țiune cu dimensiunile de gabarit de 540 mm x 1.880 mm.
În interiorul ansamblului obținut, în dreptul panelor de
compresiune s-au montat fururi verticale, acestea având
rolul de blocaj la voalare.
Pentru a evita dificultățile legate de producția,
manipularea și transportul unor grinzi cu lungimea
totală de 44,42 m, a fost necesară tronsonarea grinzi-
lor. Tronsonul scurt care reazemă pe ramurile stâlpilor
cu zăbrele are o lungime de 13,17 m, iar tronsonul
lung care reazemă pe pereții din beton are o lungime
totală de 31,25 m, acesta incluzând și zona de consolă.
Lungimile acestor tronsoane au fost determinate de
poziția zonei de solicitări minime în care se realizează
cuplarea.
Ramura verticală a stâlpului cu zăbrele este rea-
lizată din trei secțiuni distincte care formează o
secțiune com pusă cu dimensiunile de gabarit de
540 mm x 640 mm.
Ramura curbă a stâlpului cu zăbrele este realizată
din trei arce și două fururi intercalate, acestea formând
împreună o secțiune cu dimensiunile de gabarit de
900 mm x 800 mm.
Fiecare cadru a fost asamblat în fabrică pentru a
avea certitudinea poziționării corecte a conexiunilor
metalice, după care a fost dezasamblat și transportat
la șantier.
Pentru realizarea montajului au fost asamblați la sol
toți stâlpii cu zăbrele, ridicați și sprijiniți astfel încât să
stea în poziția corectă.
S-au reasamblat separat grinzile principale în șan-
tier și au fost montate pe capetele stâlpilor, după care
au fost montate panele de compresiune, panele anti-
voalare și contravântuirile.
După montarea întregii structuri principale s-au
montat panele de acoperiș, elementele mărunte ale
zonei de streașină, elementele frontoanelor, în etapa
finală urmând a se monta riglele de pe fațada princi-
pală care vor susține peretele cortină. q
 Premiile Anualei de Arhitectură 2019 (VII)
ARHITECTURA SPAȚIULUI INTERIOR - AMENAJĂRI HORECA
O interacțiune de durată relativ scurtă - răgazul pe care ni-l îngăduim cale de-o masă, o cafea sau
un pahar de vin - trebuie să fie foarte convingătoare, pentru a crea legături. Să fim realiști: un
obiectiv HoReCa este atrăgător (sau nu) înainte de a oferi o experiență culinară plăcută (sau... mai
puțin). Depinzând în asemenea măsură de felul în care-și joacă cartea amenajării inteligente, un
proiect HoReCa presupune un tip special de abordare, diferită de cea a oricărui alt gen de proiect, și
trebuie să îmbine coerent estetica, mesajul (identitatea localului), ambianța și - extrem de impor-
tant - funcționalitatea spațiului. Cum reușesc să se raporteze fericit la client dar și la propria identi-
tate proiectele recente putem observa aruncând o privire asupra lucrărilor nominalizate si premiate
la secțiunea dedicată din cadrul Anualei de Arhitectură 2019.

Secțiunea Arhitectura spațiului interior / amenajări HORECA, 2019

Premiul secțiunii „Arhitectura spațiului interior / Amenajări HORECA”

Raionul Floreasca - Piața de pește

Autori: arh. Dan Enache, arh. Călin Radu,

arh. Andrei Alexa - LAMA ARHITECTURA

Colaboratori:
Executant confecții metalice, lemn: Bogdan
Vijaica, Mihai Manda (ATELIERELE BOGMAN)
Fotograf: ARTHUR ZINZ
Beneficiar: Raionul de Pește

Comentariul autorului:
Preluând conceptul de piață de pește, amena-
jarea și-a propus să aducă diversitatea și
atmosfera specifică, reunind pescăria, zona
legume, vinuri, restaurant, bar, bar de pește,
street food. Spațiul a fost tratat unitar, cu tri-
miteri la elemente acvatice. Fundalul e sobru,
lăsând să iasă în evidență produsele, culorile
acestora și inserțiile tematice de mozaic. Spațiul e deschis vizual pentru client, gătitul devenind spectacol. Pla-
fonul de plasă face trimitere la geometria valurilor, volumele de peste bar la acoperirea specifică tarabelor
piețelor. Mobilierul custom reia tema acvatică, materialele fiind specifice piețelor și bucătăriei.

Nominalizare la secțiunea „Arhitectura spațiului interior / Amenajări HORECA”

Papila

Autori: arh. Ștefan Prigoreanu, arh.

Iulia Cîrcei - OBLIC STUDIO

Comentariul autorului:
Conceptual, designul propus este țesut în
jurul sentimentului de nostalgie al ritualului
domestic de servire a mesei în familie (o
sufragerie a gusturilor). În mod intangibil,
obiectele decorative și de mobilier ascund
acest ritual în materialitatea, forma și utili-
tatea lor. Designul urmărește o linie mini-
malistă susținută de layout-ul curat al
mobilării, decorațiile puține și formele pri-
mare utilizate. Împletitura de ratan, oglinda
antichizată, desenul lemnului, textura pere-
ților îmbogățesc atmosfera lăsând impresia
unei atingeri delicate a timpului.

38 w Revista Construcțiilor w iunie 2020

Proiectare responsabilă.
Cum pot fi create clădiri prietenoase
pentru utilizatori zilnici și în situații extreme?
Experții din Polonia răspund
Modul de gândire asupra
proiectării clădirilor și implicit
asupra procesului de realizare,
precum și de
producție a materialelor de
construcții se va schimba
ireversibil în urma experimen-
tării pandemiei.

Proiectarea responsabilă,
într-un grad și mai mare
decât până în prezent,
se va baza pe aspectele
ecologice.

Scopul suprem
al investitorilor și al
domeniului se va concentra
pe asigurarea confortului
pe diferite niveluri pentru
utilizatorii clădirilor.

Domeniul construcțiilor a parcurs o
adevărată renaștere în ultimii
douăzeci de ani. Clădirile care au
luat ființă în această perioadă
reprezintă cele mai ridicate stan-
darde și nu sunt cu nimic mai pre-
jos de realizările vecinilor noștri din
vest. Tot mai des firmele externe și
arhitecții se inspiră din investițiile
din Polonia și folosesc cu încredere
materialele producătorilor polonezi,
admirând realizările tehnice polo-
neze. Experiența fără precedent a
acestei pandemii a demonstrat că
eforturile făcute până în prezent
reprezintă încă prea puțin. Atât inves-
titorii, cât și domeniul, au înțeles că
fundamentul construcțiilor moderne
este fără îndoială ecologia în combi-
nație cu nevoile utilizatorilor și infor-
matizarea la scară largă.
– Clădirile nou apărute vor fi mai
inteligente și mai ecologice. Am
înțeles, ca societate, că un eventual
pericol din partea mediului este
real. Așadar, în proiectare vor de-
veni deosebit de importante aspectele
ecologice, lucru care se va mani-
festa prin ridicarea standardelor
condiționate de piață și de preve-
deri. Experiența muncii la distanță
ne-a învățat un lucru foarte impor-
tant, și anume că nu suntem în
următorii ani și că nu vom fi încă
pregătiți să lucrăm „full time” de
acasă. Suplimentar, va crește gra-
dul de conștientizare a utilității și
posibilităților sistemelor IT, care se
vor dezvolta și mai mult. Acest
lucru poate reprezenta inspirația
pentru crearea unor spații multime-
dia multifuncționale în clădiri.
Direcția naturală a schimbărilor va
fi globalizarea. Experiența pande-
miei a arătat că doar uniți putem
salva planeta. Colaborând la scară
globală, ne bucurăm de succes și
obținem reale beneficii – subliniază
arhitectul Piotr Jasiński, Directorul
Departamentului de Proiectare în
cadrul Cavatina Holding, care este
responsabil de proiectarea celor
două noi clădiri de birouri de pe
harta orașului Wrocław – Carbon
Tower și Diamentum Office.
Scopul: confortul utilizatorilor
Când vorbim de construcții ecolo-
gice, ne gândim în primul rând la
protecția mediului. Nu de puține ori
este omis aspectul confortului,
legat de acesta. Această percepție
se va schimba ca urmare a tot ceea
ce a experimentat societatea pe
perioada izolării. Aspectele care au
devenit în acest timp și mai impor-
tante pentru utilizatori sunt deja
realizate în construcțiile cu econo-
misire de energie.
– Petrecem în interiorul clădirilor
cca. 90% din timp, de aceea în tim-
pul proiectării clădirilor și al alegerii
materialelor de construcții este
necesar să analizăm impactul inte-
rioarelor asupra noastră. Clădirile
cu economisire de energie și clă-
dirile pasive trebuie să îndepli-
nească o serie de criterii specifice.
Printre acestea se numără calitatea
ridicată a mediului interior garantată
de asigurarea confortului acustic,

40 w Revista Construcțiilor w iunie 2020

termic, accesul la lumina naturală,
ventilația perfectă și nivelul redus
de impurități ale aerului. În cali-
tatea noastră de producător de sis-
teme arhitecturale din aluminiu
cunoaștem perfect acest lucru și
deja de mai mulți ani creăm pro-
duse avansate din punct de vedere
tehnologic, care să răspundă aștep-
tărilor investitorilor și chiar să le
depășească. Datorită acestui lucru
suntem prima alegere în cazul rea-
lizărilor cheie din Polonia și din
lume, care conduc prin imple-
mentarea unor soluții moderne și
ecologice și care au devenit o sursă
de inspirație pentru domeniul
nostru – declară Bożena Ryszka,
director marketing și PR în cadrul
companiei ALUPROF SA, care a
furnizat sisteme inovatoare pentru
construirea clădirii de top Mennica
Legacy Tower, din Varșovia.
Experiența producătorilor polonezi,
acumulată pe parcursul ultimilor
ani, va da roade în timpul trasării
noilor standarde în construcții.
Firme precum ALUPROF se pot
adapta mai repede la condițiile
actuale și odată cu arhitecții și con-
tractanții pot crea realitatea pe
piață, pregătindu-se pentru sosirea
unor noi provocări.
Construcțiile comerciale,
precursorul bunelor practici
Modalitatea de clasificare a clă-
dirilor prin prisma impactului lor
asupra oamenilor și mediului este
reprezentată de sistemele de certi-
ficare (BREEAM, DGNB, HQE, LEED,
WELL), admise ca metode interna-
ționale de evaluare a clădirilor
verzi. Harta clădirilor sustenabile
din Polonia se completează dina-
mic, această țară rămânând lider al
certificărilor în Europa Centrală și
de Sud-Est. Așa cum rezultă din
raportul publicat deja pentru a 5-a
oară, „Certificarea Clădirilor Verzi în
Cifre 2020”, pregătit de Asociația
Poloneză a Construcțiilor Ecologice
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
PLGBC, suprafața utilă a tuturor
clădirilor certificate din Polonia a
crescut pe parcursul unui an cu
3 mil. m2 și a depășit deja 17 mil. m2.
– Liderul neschimbat al certificărilor
poloneze din acest domeniu este
sectorul clădirilor de birouri, cu o
cotă de aproape 62%. La sfârșitul
anului 2019 în Polonia dispuneam
de 11,2 mil. m2 de suprafețe mo-
derne de birouri. Partea în curs de
certificare reprezintă deja 76% din
total! Acesta este un salt de 9%
comparativ cu anul trecut. Aceste
cifre indică fără echivoc și că cei
mai mari sceptici ai certificării nu
pot fi de acord cu faptul că certifica-
rea în sectorul imobilelor comer-
ciale este deja un standard. Mai
mult, din perspectiva experimen-
tării izolării în timpul pandemiei, va
fi direcția principală de dezvoltare
a domeniului și construcțiilor – a
concluzionat Rafał Schurma, Preșe-
dintele Asociației Poloneze a Con-
strucțiilor Ecologice PLGBC.
Evaluarea clădirii printr-o anumită
certificare este de asemenea im-
portantă pentru valoarea de piață a
imobilului. Investiția cu certificat
devine mai atractivă pentru poten-
țialii chiriași. În situația de față,
piața va filtra rapid companiile care
nu au reușit să adopte standardele
ecologice.
Timpul pentru
apartamente și case
Conform datelor din raportul PLGBC,
sectorul apartamentelor a avut o
creștere a cotei numărului de clădiri
certificate în Polonia la peste 5%.
– Dezvoltarea certificării în dome-
niul construcțiilor multifamiliale are
un ritm tot mai rapid și de la an la
an sunt tot mai multe proiecte
certificate în acest sector. Deocam-
dată, acesta este un număr incom-
parabil cu certificarea din domeniul
birourilor, care conduce în Polonia
(și în întreaga lume), însă creșterea
dinamică a numărului de clădiri
multifamiliale certificate ne face să
considerăm că în viitor acesta va fi
un element tot mai important –
subliniază Alicja Kuczera, Director
Executiv al Asociației Poloneze a
Construcțiilor Ecologice PLGBC.
Spațiul în care trăim a devenit deo-
sebit de important pentru oameni
care au experimentat izolarea.
Apartamentele și casele care sunt
cămin și loc de relaxare au preluat
funcția de birouri (în multe cazuri și
de creșe și grădinițe), lucru care le-a
verificat suplimentar posibilitățile și
utilitatea. Clădirile nou apărute vor
realiza tot mai bine aceste funcții,
pentru a le asigura locatarilor con-
diții cât mai bune de trai.
– Investitorii se vor decide tot mai
mult să construiască clădiri cu con-
sum redus de energie, care garan-
tează un spațiu mult mai bun de
viață decât cele apărute prin meto-
da tradițională. În oferta noastră
avem printre altele ferestre MB-104
Passive, care se pretează perfect
pentru orice construcție, în care
mizăm pe economisirea energiei,
confort și respectul pentru mediu.
Aceasta este propunerea cu struc-
tura cel mai bine izolată termic din
portofoliul ALUPROF. Merită să
adăugăm că sistemele de aluminiu,
datorită rezistenței ridicate a pro-
filelor, sunt durabile și sigure –
declară Bożena Ryszka, din cadrul
ALUPROF SA.
Trendurile în construcții în anii
următori vor fi caracterizate de o
conștientizare tot mai mare a
impactului mediului asupra noastră
și invers. Construcțiile durabile,
economisirea energiei și asigurarea
sănătății și siguranței utilizatorilor
vor deveni cele mai importante
scopuri pentru domeniul nostru și
pentru investitorii contemporani. q
41
Restituiri
Consiliul Tehnic Superior (III)
CONSTRUCȚIILE PUBLICE APROBATE DE CONSILIUL SUPERIOR TEHNIC ÎNTRE ANII 1901-1918
Edificii pentru instituții publice
(Continuare din nr. 169, mai 2020)
Palatul Ministerului
Lucrărilor Publice
(azi Primăria Capitalei)
Nevoia unui local propriu pentru
Ministerul Lucrărilor Publice, în care
să se concentreze toate serviciile ce
depindeau de el, era de mult timp
simțită.
Palatul Ministerului Lucrărilor
Publice urma să se ridice pe Bule-
vardul Elisabeta, alături de localul
Imprimeriei Statului și vis-à-vis de
parcul Cișmigiu, pe un teren care
fusese inițial destinat clădirii Parla-
mentului.
De-abia prin Decretul Regal 821
din 24 februarie 1906 este promul-
gată legea prin care „Ministerul
Lucrărilor Publice este autorizat să
împrumute de la Casa de Depuneri
și Consemnațiuni suma de 800.000
lei (aur) pentru clădirea palatului
ministerului”. (articolul I)
De asemenea, legea stabilea că
această sumă „se va plăti în termen
de zece ani, înscriindu-se în acest
scop în bugetul ministerului suma
de lei 102.640 anual, începând cu
exercițiul anului 1908/1909.” (arti-
colul II)
Lucrările pentru realizarea clădi-
rii au fost încredințate Direcției
Generale de Poduri și Șosele, con-
dusă de inginerul inspector general
Elie Radu. Cu elaborarea proiectului
de arhitectură a fost însărcinat arhi-
tectul Petre Antonescu. Proiectul a
fost prezentat Consiliului Tehnic
Superior din Ministerul Lucrărilor
Publice spre examinare și aprobare
în două etape: mai întâi, proiectul
de fundații pentru a putea demara
lucrările și apoi proiectul de struc-
tură.
Astfel, Consiliul „a examinat în
ședința din 24 martie 1906 proiec-
tul fundațiunilor localului Ministerul
Lucrărilor Publice în valoare de
100.000 lei” prezentat de Direcția
42
Palatul Ministerului Lucrărilor Publice (astăzi Primăria Capitalei)
de Poduri și Șosele. În urma anali-
zei, Consiliul Tehnic Superior se
pronunță prin Jurnalul 88 bis din
24 martie 1906 asupra „sistemu-
lui de fundare și având în vedere
natura terenului arătat de sondaje
găsește soluțiunea propusă admisi-
bilă”. (A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S.,
dosar 10/1906, fila 90)
Soluția de fundare a reprezen-
tat, după cum spunea ilustrul ingi-
ner Emil Prager, o inovație pe care a
introdus-o profesorul inginer Elie
Radu față de modul curent de a se
construi până atunci în țara noas-
tră. Fundația clădirii este realizată
pe un radier general din beton de
1,0 m grosime turnat pe un strat
gros de nisip care a fost compactat
natural, fiind inundat sub apă timp
de un an și care asigura astfel o
bună repartiție a încărcărilor. Ulte-
rior, la 26 iulie 1906, Consiliul
Tehnic Superior a cercetat proiec-
tul pentru construcția localului –
arhitectura și rezistența, pe care îl
aprobă prin Jurnalul nr. 206 cu o
serie de completări. Valoarea
maximă a proiectului a fost stabilită
acad., prof. ing. Nicolae Noica
la 1.120.000 lei aur. (A.N., Fond:
M.L.P. – C.T.S., dosar 12/1906, fila 6)
Structura de rezistență a clădirii
a fost alcătuită din zidărie de cără-
midă, bine arsă, cu grosime între
0,80-1,00 m, legată cu planșee de
beton armat. Proiectul de beton
armat a fost întocmit de inginerul
Gogu Constantinescu, un mare pro-
motor al noului material, pe care
l-a folosit „din considerațiuni de
siguranță în contra incendiului și
pentru o mai mare soliditate”.
Imediat după aprobarea proiec-
tului de fundație, se organizează
licitația pentru „executarea lucrări-
lor de săpături, de fondație, umplu-
tură de nisip și pământ și beton de
ciment la palatul Ministerului din
B-dul Elisabeta”. La 6 aprilie 1906
sunt deschise ofertele prezentate
de: arhitect Ștefan Catzian, inginer
Constantin M. Vasilescu, inginer
Athanasie St. Bolintineanu, arhitect
Demetre C. Athanasiu, antrepriza
Luigi Forabasco, inginerul Fantoli
Cesare, inginerul Ferero Ferrucio,
inginerul B. Moscovici și antrepriza
Ion Șain și Dimitrie Sorescu.
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
 În urma cercetării ofertelor, exe-
cuția construcției a fost adjudecată
firmei Ion Șain și Dimitrie Sorescu, Jurnalul nr. 88 bis
care ofertase la un preț cu 8,8% din 24 martie 1906
sub deviz. Lucrările încep, dar, fiind
în întârziere, profesorul inginer Elie Consiliul a examinat
Radu cere, la 30 octombrie 1906, în ședința sa din 24
„punerea acestora în regie”, adică martie 1906 proectul
executarea lor de minister pe banii fundațiunilor localului
antreprizei, astfel că la 17 martie Ministerului lucrărilor
1907 fundațiile localului sunt termi- publice în valoare de
nate. (A.N. Fond M.L.P. dosar 100.000 de lei și pre‐
44/1906, f. 52) zentată de Direcțiunea
Este interesant de arătat atenția de poduri și șosele cu
acordată calității materialelor de raportul Nr... din...
construcții întrebuințate. Astfel, Martie a.c.
prin adresa nr. 16674/29 iulie Consiliul față cu pie‐
1906, se cere contabilității să plă- sele prezentate nu a
tească Școlii de Poduri și Șosele avut a se pronunța
suma de 120 lei în contul antrepri- decât asupra sistemu‐
zei lucrărilor de la fundațiile Palatu- lui de fundațiune și
lui Ministerului Lucrărilor Publice, având în vedere natura
drept cost al examinării a două terenului arătată de
probe de ciment, propus a se între- sondage, găsește că
buința la lucrare. soluțiunea propusă este
Pentru execuția lucrărilor de admisibilă.
structură, Monitorul Licitațiunilor Măsurătoarea și devi‐
din august 1906 anunță că ele au zul nu se verifică de
fost aprobate asupra D-lui inginer Consiliu.
Athanasie St. Bolintineanu din (A.N.,
București, str. Lucaci, nr. 42, care a Fond: M.L.P. – C.T.S.,
ofertat un scăzământ de 9,75% sub dosar 10/1906, fila 90)
devizul de lei 1.120.000 lei. La 2
septembrie 1906, se încheie con-
tractul nr. 20649 dintre Ministerul

Palatul Ministerului Lucrărilor Publice, fațada principală.

Planul este semnat de directorul inginer Elie Radu și arhitectul‐șef Petre Antonescu
continuare în pagina 44 È
w Revista Construcțiilor w iunie 2020 43
Æ urmare din pagina 43
Planul Palatului
Lucrărilor Publice și antreprenorul
Ath. St. Bolintineanu pentru exe-
cuția structurii de rezistență a clă-
dirii.
Lucrările de construcții, începute
în primăvara anului 1907, vor con-
tinua în anul 1908. Din cauza întâr-
zierilor față de termenele stabilite,
ministerul comunică antreprizei,
prin adresa 2938/13 februarie
1909, că „dacă până la 15 aprilie
Jurnalul Consiliului de Miniștri referitor la
construirea Palatului Ministerului
Lucrărilor Publice
44
a.c. nu termină toată clădirea” va
lua măsuri de „punere în regie”. Ca
urmare, Directorul Serviciului de
poduri și șosele, profesorul inginer
Elie Radu, numește prin ordinul
3350/13 aprilie 1909 o comisie
alcătuită din inginerul Constantin
Grigorescu și arhitectul Robert
Monckton să constate la fața locului
stadiul fizic al lucrărilor de construc-
ții. Este întocmit un proces verbal la
care s-a anexat un borderou cu
toate „măsurătorile detaliate, cu
planurile respective și 27 fotografii
ale lucrării”. (Arhivele Naționale,
Fond M.L.P. – C.T.S., dosar 29/1909,
filele 86-88)
În această situație, Consiliul de
Miniștri condus de Ion I.C. Brătianu
aprobă, în ședința din 3 iulie 1909,
raportul nr. 16914 al ministrului
de resort, încuviințând rezilierea
contractului cu antrepriza Ath. St.
Bolintineanu și continuarea lucrări-
lor de minister. (A.N., Fond: M.L.P.-
C.T.S. 29/1909, f. 66)
În vederea continuării lucrărilor
de construcție ale Palatului Ministe-
rului Lucrărilor Publice, guvernul
Ion I.C. Brătianu a aprobat între-
buințarea sumei de 500.000 lei „din
creditul de lei 4.500.000 acordat
prin legea promulgată cu Decretul
Regal 909/29 martie 1908 pentru
construcția liniei ferate Slobozia-
Fetești”. (A.N. Fond: Președinția
Consiliului de Miniștri, dosar
38/1909, f. 47) Ulterior, același
guvern va aproba, în ședința din 9
februarie 1910, un proiect de lege
prin care s-au alocat 700.000 lei
pentru continuarea lucrărilor la
Palatul Ministerului Lucrărilor Publice.
După aproape patru ani, con-
strucția localului este terminată,
astfel încât la 20 octombrie 1910
are loc inaugurarea Palatului. Cu
acest prilej, la Monetăria Statului se
bate o medalie comemorativă.
Clădirea proiectată de profesorul
arhitect Petre Antonescu reprezintă
un ansamblu arhitectonic monu-
mental, păstrând detaliile caracte-
ristice vechilor clădiri românești, cu
numeroase elemente originale.
Această clădire a rezistat bine tutu-
ror evenimentelor până în timpul
celui de Al Doilea Război Mondial,
când acoperișul a fost incendiat. La
refacerea din anul 1948, arhitectul
proiectant a reușit a supraetaja clă-
direa cu două etaje, dându-i aspec-
tul de azi.
Se cuvine să subliniem că între
anii 2011-2016 clădirea a fost con-
solidată, printr-o soluție modernă,
aplicată astăzi în mod curent în
Japonia, sprijinirea pe arce montate
într-o cuvă.
continuare în pagina 46 È
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
Æ urmare din pagina 44
Palatul Adunării Deputaților
(astăzi Palatul Patriarhiei)
Convins de necesitatea unui
local propriu pentru forurile legiui-
toare ale țării, Regele Carol I
aprobă, imediat după declararea
țării ca Regat, în anul 1881, printre
primele legi, proiectul de lege prin
care „guvernul era autorizat să con-
struiască edificii publice în Capi-
tală”. Legea promulgată la 5 iunie
1882 cuprinde la punctul 1 „Palatul
Parlamentului: Camera și Senatul”.
Din păcate, anii trec și de-abia în
anul 1891 se organizează un con-
curs pentru anteproiectul Camerei
Deputaților. Concursul este câștigat
de arhitectul Dimitrie Maimarolu,
care obține locul I cu proiectul ce
avea ca moto: „România”.
Din diverse motive, realizarea
clădirii Camerei Deputaților a fost
întârziată mai bine de un deceniu.
La începutul anului 1906, Take
Ionescu, care era Ministru de Fi-
nanțe, îl însărcinează pe arhitectul
Dimitrie Maimarolu să întocmească
un proiect pentru Camera Deputați-
lor pe terenul aflat pe Dealul Mitro-
poliei, pe latura de sud. Acesta și-a
luat „ca ajutoare pe arhitecții Con-
stantin Iotzu și D. Zumino”.
Proiectul – memoriul tehnic și
piesele desenate – a fost depus de
autor la Ministerul de Finanțe „prin
petițiunea” nr. 6043 din 20 iunie
46
Palatul Patriarhiei
1906. El este înaintat imediat
Ministerului Lucrărilor Publice pen-
tru a fi cercetat și avizat de Consi-
liul Tehnic Superior.
La 3 iulie 1906, Consiliul Tehnic
Superior, prezidat de Anghel
Saligny și având ca membri perso-
nalități ale lumii tehnice – Elie
Radu, Constantin C. Mironescu,
Emil Miclescu, Ion B. Cantacuzino,
Mihail M. Romniceanu, A. Cottescu
și Petre Antonescu – examinează
proiectul „construcției unei săli de
ședință a Adunării Deputaților în
valoare de 545.000 lei după deviz”.
Așa cum se arăta în Jurnalul
179 din 3 iulie 1906, încheiat de
Consiliul Tehnic Superior, pro-
iectul a fost întocmit pe baza unui
program prin care „se fixează
numărul și destinația diferitelor
piese accesorii pe lângă sala de
ședințe și se dă măsura încăperi-
lor”, prin același program stabi-
lindu-se că „sala de ședințe va fi
construită cu prelungirea actualei
săli, care se va transforma în sala
de pași pierduți, conservându-se,
pe cât posibil, actuala clădire”.
(Arhivele Naționale, Fond: M.L.P.-
C.T.S., dosar 11/1906, fila 66)
În urma cercetării proiectului,
Consiliul îl aprobă prin Jurnalul
amintit, cu câteva observații pe
care le prezentăm mai jos:
• În privința fundațiilor se sem-
nala că „atât adâncimea cât și lărgi-
mea lor trebuie stabilite pe baza
unor sondaje și studii prealabile”.
Aceasta deoarece terenul era foarte
înclinat și se impunea „a se face
fundațiuni cu scări”. Iar în acest
caz, pentru a se evita crăpăturile ce
ar putea proveni din tasările
neegale ale terenului, se va avea în
vedere ca lărgimea fundațiilor să fie
astfel aleasă încât presiunile pe
terenul de fundație să fie aproape
aceleași;
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
 acel moment: „Această lucrare
monumentală fusese aprobată și
începută după planurile întocmite.
Clădirea zidului cel mare, înconju-
rând exterior camera eliptică, înce-
puse și se ridicase până sub
cornișă, când a început o mișcare
spre exterior. Zidul plecase deja de
jur împrejur cu 10 cm de la verti-
cală, când am fost chemat de
urgență de la lucrul meu de la
expoziția din 1906. Alarma a fost
serioasă și dezastrul iminent, ca tot
zidul să se prăbușească, în timp ce
în vechea cameră, lipită de zid, se
țineau ședințele regulate. Nu am
locul aici să descriu detaliile cum,
nepierzând o singură clipă, am
Inginerul Gogu Constantinescu adus toată echipa mea de specia- Arhitectul Dimitrie Maimarolu
• În același timp, Consiliul Teh- liști de la expoziție și un contingent Norocul a fost că betonul a
nic Superior recomandă executarea de vreo 100 de oameni din piața făcut priză repede și peste 7 zile
planșeelor din beton armat atât din mare, adunând toate barele de fier zidul a fost asigurat pentru moment”.
ce le-am putut strânge din tot Gogu Constantinescu a precizat,
punct de vedere al costurilor, cât și
orașul, am reușit să fac cofrajele, însă, că nu poate să dea „asigura-
a comportării la incendiu;
să așez armătura și să torn vreo rea că lucrarea va fi cu totul sigură,
• Se cerea, de asemenea, ca
120 de metri cubi de beton armat decât cu condiția să mi se dea
toate scările „ce leagă între ele
într-o singură zi, formând o cingă- mână liberă să proiectez și să exe-
diferite etaje ale clădirii să fie con-
toare eliptică închisă pe toată cut tot interiorul, coloanele, plan-
struite din materiale nearzătoare”;
circomferința zidului. Această legă- șeurile, coridoarele, bolțile și cupola
• În privința fermelor acoperișu-
tură face parte din cornișe. cea mare inclusiv balcoanele, gale-
lui sălii de ședințe, consiliul cerea
A urmat o săptămână de griji riile în beton armat”.
„un studiu de detaliu și calcule jus-
pentru mine – nimeni nu a suflat un Arhitectul Dimitrie Maimarolu a
tificative referitoare la rezistența și
cuvânt deputaților, de teamă pro- fost de acord cu cerința inginerului
stabilitatea lor”, care să fie prezen-
babil să nu se producă panică – și în Gogu Constantinescu, care astfel
tat în consiliu. (A.N., Fond: M.L.P. –
fiecare dimineață mă plimbam sin- devine autorul proiectului de beton
C.T.S., dosar 11/1906, filele 66 și
gur pe această cornișă, să văd dacă armat pentru clădirea Palatului
66v) mișcarea s-a oprit”. Camerei Deputaților.
Lucrările de construcție au înce-
put în anul 1906, fiind încredințate
antreprizei inginerului E. Grant. La
un moment dat, la zidul ce încon-
jura sala de ședințe a început o
deplasare spre exterior. Alarmat,
antreprenorul inginer E. Grant, care
construia atunci Palatul Artelor de
la Expoziția din Parcul Carol, și-l
cunoscuse pe tânărul inginer Gogu
Constantinescu, pe care îl aprecia
pentru curajul și ingeniozitatea cu
care folosise noul material, betonul
armat, la Arenele Romane și la
podul din parc, îl solicită să
găsească o soluție pentru situația
ivită.
Iată cum relatează Gogu Con-
stantinescu, în însemnările sale, Palatul Camerei Deputaților ‐ imagine de epocă
continuare în pagina 48 È
w Revista Construcțiilor w iunie 2020 47
Æ urmare din pagina 47
Ulterior, proiectul pentru con-
struirea fermelor acoperișului sălii
de ședințe este prezentat Consiliu-
lui Tehnic Superior, care îl anali-
zează în ședința din 8 februarie
1907, prin Jurnalul 30, încheiat
făcând câteva observații. Astfel se
aprecia că „din cauza fricțiunii, rea-
zemele cupolei sunt fixe”, deci
structura este nedeterminată, iar
„calculele făcute nu sunt aplicabile”.
Se recomanda „a se face calculul
eforturilor, ținând cont că acope-
rișul formează o cupolă, iar nu un
sistem de ferme simplu rezemate”.
Se recomanda, de asemenea, a se
recalcula „greutatea propriu-zisă a
cupolei pe metru pătrat”, căci cea
luată în calcul de 27 kg/mp „pare
prea mică”. (A.N., Fond: M.L.P. –
C.T.S., dosar 22/1907, filele 26 și
26v)
Construcția palatului, începută
în august 1906 în baza contractului
încheiat cu antrepriza inginerului E.
Grant, este finalizată la sfârșitul
anului 1908, când sala de ședințe și
sala pașilor pierduți, ale Palatului
Camerei Deputaților, sunt date în
folosință.
A două etapă de construcție a
Palatului Camerei Deputaților se
desfășoară între anii 1911 - 1913,
când se realizează aripa stângă.
Palatul Camerei Deputaților (astăzi Palatul Patriarhiei)
48
La începutul anului 1911, Minis-
terul de Finanțe, prin adresa nr.
149178, înaintează Ministerului
Lucrărilor Publice proiectul de
ansamblu al Palatului Adunării
Deputaților.
Consiliul a examinat proiectul în
ședințele din 4, 11, 18 și 23 februa-
rie, 4 și 9 martie 1911, și a încheiat
Jurnalul Consiliului Tehnic Superior
nr. 24 din 11 martie 1911, în care
își prezintă observațiile și recoman-
dările. (A.N., Fond: M.L.P. – C.T.S.,
dosar 33/1911, filele 24, 24v, 25,
25v)
Mai întâi sunt arătate costurile
structurii, finisajelor și instalațiilor
executate până la sfârșitul anului
1910, care se ridicau la suma de
2.500.000 lei (aur). Apoi se preci-
zează că valoarea noilor lucrări pro-
puse spre execuție se ridică, după
devizul prezentat, la cca. 4.600.000
lei. Cercetând proiectul, Consiliul
semnalează că „noul program con-
ține sporuri nejustificate de supra-
fețe în raport cu programul care a
servit la întocmirea proiectului pre-
miat; foarte multe încăperi având
suprafețe aproape duble”. Apoi, că
la partea de clădire ce rămâne a se
executa „căzând în dosul și la
Inginerul Effingham Grant
picioarele colinei, autorul proiectu-
lui a fost obligat pentru susținerea
parterului să introducă importante
subconstrucții ce sporesc conside-
rabil costul general al clădirii”. În
fond, în ceea ce privește fațada
principală, se consideră că retrage-
rea „prea mult de la muchia din fața
dealului este lipsită de perspectiva
necesară”.
În urma acestor constatări, Con-
siliul își exprimă părerea ca, înainte
de a se angaja o cheltuială atât de
mare, „să se studieze o soluție în
care, conservând lucrările deja exe-
cutate, să se reducă întinderea prea
mare a planului și să se evite lucră-
rile inutile”. Consiliul recomandă
„pentru soliditatea clădirii și a
micșora pericolul incendiului” ca
toate planșeele să se execute din
beton armat. (A.N., Fond: M.L.P. –
C.T.S., dosar 33/1911, fila 25)
Și acest Jurnal este semnat de
nume de referință ale tehnicii
românești: Anghel Saligny, Elie
Radu, Constantin Mironescu, Mihail
Romniceanu, E. Balaban., S. Carca-
lechi și secretar Aureliu Beleș –
tatăl academicianului.
A treia etapă de construcție a
Palatului Camerei Deputaților se
desfășoară între 1914-1916; reali-
zarea aripii din partea dreaptă –
parțial.
(Va urma)
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
 Premiile
Trienalei Naționale de Restaurare
ediția VIII 2019

Premiul pentru caracterul interdisciplinar al restaurării unei biserici de lemn

Consolidare, restaurare cu integrare în circuit turistic a bisericii din lemn

„Cuvioasa Paraschiva” Vârtop - Cândeşti, judeţul Dâmbovița
Colectiv de elaborare:
Proiectant general: SC REMON - PROIECT SRL (Șef
proiect - arh. Constanţa Carp, arh. Smaranda Baciu,
arh. Dan Baciu)

Proiectant de specialitate:
Structură: ing. Mihai Biriş
Instalaţii: ing. Gheorghe Păunescu
Restaurare pictură: PATRIMONIU RESTAURO SRL
- pictor Dumitru Gorea, pictor Nicolae Drăguşin
Executant: SC TAINA LEMNULUI SRL - Pop Vasile
Consultant: SC DUOPART SRL
Finanţator: P.O.R. - axa 5.1

ISTORIC:
Biserica „Cuvioasa Paraschiva” este lăcaş de cult,
monument istoric şi de arhitectură, înscris în lista monu-
mentelor din judeţul Dâmboviţa la poziţia 732 cu codul DB-ll-m-A-17409. Conform pisaniei păstrate pe peretele
de vest al pronaosului, biserica a fost ridicată în „veacul 7321 august 23”. Reconsiderând datele obţinute din do-
cumentaţii şi confruntând pisania cu anii reali de domnie ai domnitorului „Constantin Ipsilanti Voievod”, fiul lui
Alexandru Ipsilanti, care a domnit în Muntenia între anii 1802-1806 şi cei ai Mitropolitului ,,Kir Dosoftei”, devenit
mitropolit în anul 1793 şi destituit în 1810, se consideră că anul înscris în pisanie - Z.T.B.I. (7321) - corespunde
anului 1803. În prezent, biserica se află într-o stare avansată de degradare şi necesita lucrări de restaurare şi
consolidare urgente.

SCURTĂ DESCRIERE A LUCRĂRILOR:

Lucrările necesare pentru consolidarea şi restaurarea bisericii sunt în curs de execuţie, finanţate prin P.O.R.
2014-2020-Axa prioritara 5, respectiv:
• consolidarea infrastructurii şi a suprastructurii bisericii cu înlocuire elemente degradate;
• revizuirea şarpantei din lemn a navei şi turnului clopotniţă;
• restaurare pictură interioară;
• tencuială interioară cu mortare speciale de restaurare în zonele în care nu se mai poate recupera pictura;
• înlocuire integrală a învelitorii din şindrilă;
• recondiţionare tâmplărie interioară şi exterioară din lemn de stejar;
• desfacere a pardoselii din lespezi de piatră, executarea straturilor de rupere a capilarităţii, remontarea
lespezilor din piatră recuperate originale şi completarea pardoselii existente;
• tratarea tuturor elementelor din lemn cu soluţii de ignifugare şi tratamente împotriva agenţilor biodegradabili;
• prevederea instalaţiilor aferente - electrice curenţi tari şi curenţi slabi, paratrăsnet, instalaţie de detecţie şi
avertizare incendiu;
• sistematizarea verticală a terenului cu prevederea pantelor de scurgere a apelor pluviale;
• trotuar, alei de acces, dalaje, plantaţii decorative;
• tratare şi expunere cruci vechi din piatră, recuperate şi inventariate din cimitirul adiacent bisericii;
• instalaţii exterioare de iluminat arhitectural;
• realizare împrejmuire cu poartă de acces în incintă.

50 w Revista Construcțiilor w iunie 2020

 Comportarea experimentală
a macro-componentelor de îmbinare grindă-stâlp
cu placă de capăt cu 4 șuruburi pe rând
Daniel L. NUNES, Adrian CIUTINA - Universitatea Politehnica Timișoara,
Facultatea de Construcții, Departamentul de Căi de Comunicație Terestre, Fundații și Cadastru
Ioan BOTH, Călin NEAGU - Universitatea Politehnica Timișoara,
Facultatea de Construcții, Departamentul de Construcții Metalice și Mecanica Construcțiilor

Soluția tehnică clasică a îmbinărilor grindă-stâlp cu placă de capăt extinsă cu două șuruburi pe
rând are un comportament bine stabilit, iar calculul său este bine definit în Eurocodurile structurale.
Cu toate acestea, există mai multe limitări în situațiile în care se dorește îmbinare continuă sau
semi-continuă și există o limitare a înălțimii globale a planșeului sau în cazul unor acțiuni extreme.
Ca o soluție la aceste cazuri particulare, o configurație cu patru șuruburi pe rând poate oferi
caracteristicile necesare pentru a îmbunătăți performanța îmbinării și, prin urmare, a întregii struc-
turi. Mai multe studii au demonstrat că abordarea clasică pe elemente de tip T-stub echivalent nu
descrie cu exactitate comportamentul unor astfel de îmbinări, deoarece modurile de cedare nu
urmăresc o progresie de tipul rând-cu-rând.
În acest context, a fost elaborat un set de modele experimentale relevante pentru zona întinsă a
îmbinării (primele două rânduri de șuruburi, reprezentând macro-componenta de tracțiune) pentru
soluțiile cu două și respectiv patru șuruburi pe rând. Lucrarea prezintă rezultatele unui studiu expe-
rimental realizat pe macro-componente întinse ale unei îmbinări cu placă de capăt și șuruburi.
Rezultatele sunt analizate în funcție de parametrii caracteristici cum ar fi rezistența, rigiditatea și
ductilitatea.

Rezistența, rigiditatea și ductili-
tatea structurilor metalice necontra-
vântuite sunt influențate primordial
de configurația și geometria îmbi-
nărilor grindă-stâlp. De altfel, acest
tip de îmbinare este bine descris și
studiat în mod exhaustiv în configu-
rația lui clasică cu două șuruburi pe
rând (2BR). Modelul analitic pre-
zent și în normative este limitat în
special în ceea ce privește compor-
tamentul post-critic, sub aspectul
dezvoltării unui grad semnificativ
de ductilitate. Îmbinările cu patru
șuruburi pe rând (4BR) în loc de
două s-ar putea dovedi o soluție
fezabilă pentru aceste probleme,
pentru care cerința de robustețe
Fig. 1: Macro‐componenta cu două șuruburi pe rând – izolare din îmbinare grindă‐stâlp
este ridicată. Cu toate acestea,
normele moderne de proiectare a
elementelor din oțel nu oferă baze
de calcul pentru proiectarea îmbi-
nărilor în această configurație.
Deși există mai multe cercetări
care au investigat această configu-
rație alternativă, abordarea a fost
asemănătoare cu configurația cla-
sică cu două șuruburi pe rând ([1],
[2], [3] et al., 2014), în care fie-
care rând de șuruburi este compa-
rat cu un simplu element T-stub.
Această abordare ar putea fi inefici-
entă în explicarea comportamentu-
lui configurațiilor cu patru șuruburi
pe rând, pentru care există o inter-
acțiune între șuruburile din diferi-
tele rânduri [4]. Într-o configurație
generală a plăcii de capăt, elemen-
tul de tip T-stub trebuie să inte-
greze atât talpa superioară, cât și
inima grinzii, astfel încât macro-
componenta de tracțiune să joace
un rol esențial în comportamentul
îmbinării cu placă de capăt.
Modul de calcul pentru cele două
rânduri superioare de șuruburi
întinse, într-o singură macro-com-
ponentă, a fost analizat în studii
anterioare cu rezultate pozitive
[5]. Avantajul considerării acestei
macro-componente este acela de a
lua în considerare ambele rânduri
de șuruburi, influența tălpii și ini-
mii, dar și interacțiunea dintre
acestea.
Într-un studiu extins asupra
îmbinărilor grindă-stâlp, Ciutina
(2003) [5] a raportat rezultatele
mai multor teste de tracțiune pe
macro-componente, luând în consi-
derare zona întinsă a unei îmbinări
având o configurație cu două șuru-
buri pe rând (fig. 1). Macro-com-
ponenta este alcătuită din talpa
grinzii și o porțiune de inimă, adia-
centă rândului interior de șuruburi.
Componentele întinse astfel izolate
au fost încărcate în regim monoton
și ciclic, luând în considerare diferiți
parametri. Rezultatele au arătat o
bună corelare între înregistrările
experimentale și cele analitice. Tes-
tele au demonstrat o corelare

52 w Revista Construcțiilor w iunie 2020


Fig. 2: Mecanismul de cedare pentru configurații 2BR
Fig. 3: Formarea cuplurilor de cedare după
prima cedare
inversă între rezistență și ductili-
tate, precum și efectul combinat al
încovoierii și tracțiunii.
Nunes și Ciutina, 2019 [6] au
investigat numeric diferite configu-
rații de macro-componente întinse,
cu patru șuruburi pe rând. Studiul a
subliniat faptul că șuruburile supli-
mentare pot juca un rol important
în robustețea unei structuri, reușind
să recâștige un procent important
Fig. 4: Structura experimentală
Fig. 5: Structura analizată: plan și secțiune
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
al forței după cedarea inițială a
șuruburilor centrale, și mărind ast-
fel ductilitatea și comportarea post-
critică în raport cu configurațiile
clasice cu două șuruburi pe rând.
Același studiu sugerează de aseme-
nea că mecanismul de cedare pen-
tru acest tip de îmbinare poate să
nu fie bine descris printr-o cedare
rând-cu-rând (fig. 2), ci există o
interacțiune între rânduri diferite
care poate conduce la modele mai
complexe de cedare, în care mai
multe rânduri sunt afectate simul-
tan drept consecință a cuplării șuru-
burilor din rânduri diferite (fig. 3).
STRUCTURA DE REFERINȚĂ
Robustețea structurală este evi-
dențiată recent în numeroase studii
și descrie capacitatea unei structuri
de a susține daunele localizate,
induse de acțiuni extreme, evitând
în același timp prăbușirea progre-
sivă a întregii clădiri. În acest con-
text, programul de cercetare
FRAMEBLAST [7] a fost creat pen-
tru a evalua comportarea structu-
rală a unei structuri de oțel de
dimensiuni reale la explozii. Studiul
constă dintr-o secvență de teste
experimentale pe structuri și sub-
structuri expuse unei forțe de
explozie în diferite părți ale structu-
rii, care sunt apoi studiate pentru
a-i evalua efectele. Rezultatele
obținute indică faptul că un element
structural, cum ar fi un stâlp, este
posibil să fie deteriorat până la
punctul în care nu mai poate prelua
forțele interne, conducând practic
la eliminarea sa completă.
Clădirea de referință este o
structură din oțel cu două niveluri
de 2,5 m, două deschideri de 5 m și
două travee de 3 m (fig. 2). Stabi-
litatea este asigurată în ambele
direcții: transversal, prin cadre
necontravântuite și longitudinal,
printr-un sistem de contravântuiri
centrice. Îmbinarea grindă-stâlp
este compusă dintr-o placă de
capăt extinsă cu șuruburi (rigidă)
pe direcția transversală. Pe direcția
transversală îmbinarea grindă-stâlp
este simplă (articulată). De aseme-
nea, legătura dintre stâlpi și fun-
dații este rigidă. Stâlpii sunt realizați
din profile HEB260, iar grinzile prin-
cipale și secundare sunt realizate
din IPE300 și respectiv IPE200.
Toate elementele din oțel au fost
fabricate din oțel structural S275JR.
Testul experimental a constat în
expunerea stâlpului central din
cadrul transversal exterior la o
explozie concepută să scoată ele-
mentul din uz. Astfel, stâlpul afec-
tat este îndepărtat și ansamblul
este analizat pentru capacitatea sa
de a rearanja căile de descărcare a
eforturilor interne pentru a evita
prăbușirea și pentru a studia posi-
bilele avantaje pe care o îmbinare
cu patru șuruburi pe rând le-ar oferi
comportamentului structurii dete-
riorate.
STUDIU PARAMETRIC
EXPERIMENTAL
Configurația inițială a îmbinărilor
rigide grindă-stâlp consideră o
placă de capăt cu o grosime de 20
mm, cu 5 rânduri de șuruburi M20,
clasa 10.9 în configurație de două
șuruburi pe rând. Dispunerea geo-
metrică a acestora poate fi obser-
vată în figura 7.
Fig. 6: Ilustrație a consecințelor exploziei
continuare în pagina 54 È
53
Æ urmare din pagina 53
Fig. 7: Izolarea macro‐componentelor
Fig. 8: Configurația specimenelor testate
Pentru a studia influența șuru-
burilor exterioare suplimentare, a
fost concepută o îmbinare alterna-
tivă, luând în considerare aceleași
elemente structurale și menținând
celelalte caracteristici geometrice
originale, dar lărgind placa de capăt
de la 180 mm la 260 mm. Partea
superioară a îmbinării a fost izolată
în macro-componente, și supusă la
întindere (fig. 8).
Întregul studiu experimental
acoperă un total de 54 de speci-
mene, unde, pe baza configurațiilor
originale, au fost modificați cinci
parametri: (i) configurația 2BR /
4BR; (ii) diametrul șuruburilor; (iii)
profilul grinzii, (iv) grosimea plăcii
de capăt și respectiv (v) distanța
orizontală dintre rândurile verticale
de șuruburi. În acest sens, numele
modelelor utilizate iau în conside-
rare parametrii descriși. Spre
exemplu, modelul „2B_I300_
t15_M12_P2” consideră două șuru-
buri pe rând de diametru 12 mm, o
grindă de profil IPE 300 și o placă
de capăt de 15 mm grosime.
54
PREZENTAREA TESTELOR
EXPERIMENTALE
Acest studiu parametric prezintă
rezultatele a două specimene simi-
lare, ambele cu aceleași caracteris-
tici geometrice: profilul grinzii -
IPE360, grosimea plăcii de capăt -
12 mm, diametrul șuruburilor - 12
mm, dar având configurație dife-
rită, unul cu două șuruburi pe rând
(2B_I360_t12_M12_P2) iar celălalt
cu patru (4B_I360_t12_M12_P2).
Macro-componentele au fost
testate la întindere monotonă, fiind
prinse de un sistem de grinzi care
formează o bază rigidă, astfel încât
deformațiile să apară numai în
macro-componente. Specimenele
au fost poziționate astfel încât cen-
trul de aplicare a forței să fie aliniat
cu linia mediană a tălpii, în așa fel
încât eventuala rotire a plăcii de
capăt să fie datorată exclusiv rigidi-
tății sale. Specimenele au fost
încercate într-o mașină de încercat
universală INSTRON, iar forța a fost
aplicată prin pistonul hidraulic cu o
capacitate maximă în regim static
de 1.200 kN. Testele au fost reali-
zate prin controlul deplasărilor,
forța fiind aplicată cvasi-static cu o
viteză de 0,02 mm/s.
Deplasările au fost măsurate în
punctul de aplicare a forței (D), și
prin captorii de deplasare dispuși
astfel încât să măsoare deplasarea
verticală și rotirea profilul pe
ambele direcții orizontale prin inter-
mediul a patru captori: 1FRONT,
2BACK, 3LEFT, 4RIGHT (fig. 9).
Alungirea șuruburilor a fost măsu-
rată cu ajutorul unui echipament
optic prin corelarea digitală a
imaginilor.
Fig. 9: Configurația sistemului experimental
Fig. 10: Măsurarea alungirii prin sistemul
de procesare digitală
REZULTATE
EXPERIMENTALE
Rezistență și ductilitate
Rezultatele obținute sunt pre-
zentate sub forma diagramelor și a
tabelelor. Rezultatele înregistrate în
timpul testelor de tip forță (F) -
deplasare (davg) au fost ulterior
transformate în curbe caracteristice
moment (M) - rotire (φ) ale îmbi-
nărilor. Curbele forță-deplasare și
moment-rotire sunt prezentate în
fig. 11 și 12. Forța și momentul
maxim obținute din testele experi-
mentale sunt prezentate în Tabelul 1.
Deplasarea medie la nivelul
plăcii de capăt a fost măsurată
folosind următoarea expresie,
ignorând deformația elastică înre-
gistrată în talpa grinzii:
(1)
continuare în pagina 56 È
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
Æ urmare din pagina 54
unde: d - deplasarea la nivelul
plăcii de capăt; d1FRONT și d2BACK
sunt deformațiile înregistrate în
acești captori; F - forța aplicată; LT
- lungimea inițială a elementului T;
E - modulul de elasticitate al oțelu-
lui, iar AT - aria elementului în T.
De asemenea, unghiul de rotire
laterală a îmbinării a fost calculat
prin:

(2)

unde: φ - rotirea îmbinării reale; d

- deplasarea la nivelul plăcii de
capăt, iar h - distanța dintre punc- Fig. 11: Curbele forță‐deplasare pentru specimenele cu 2 respectiv 4 șuruburi pe rând
tul de aplicare a forței și centrul de
compresiune.
Totodată, valoarea momentului
încovoietor este calculată prin:
M=F·h (3)
unde: M - rotirea îmbinării reale;
F - forța aplicată, iar h - distanța
dintre punctul de aplicare a forței și
centrul de compresiune.
Rezultatele ilustrează diferențe
importante obținute pentru macro-
componenta cu patru șuruburi pe
rând în comparație cu cea clasică cu
două șuruburi. Rezistența maximă
a înregistrat o creștere importantă
a forței maxime și implicit a Fig. 12: Curbe caracteristice moment‐rotire ale îmbinărilor cu 2 respectiv 4 șuruburi pe rând
momentului maxim, de 58,7%. În
ceea ce privește ductilitatea, rezul- Tabelul 1: Valorile de rezistență și ductilitate pentru testele experimentale
tatele demonstrează că pentru con-
figurația cu patru șuruburi pe rând
se ajunge la o creștere de 64% a
deformației și implicit a rotirii la
nivelul forței, respectiv al momentu-
lui maxim.
Modurile de cedare
În ambele cazuri s-a observat o
cedare prezintă un grad mai mare figura 14, după cedarea primului
evoluție similară a fenomenelor de
de complexitate, integrând solici- rând de șuruburi, rezistența îmbi-
cedare, tipice unor elemente de tip
tarea plăcii de capăt atât la partea nării clasice se reduce la 41,2%.
T-stub cu cedarea în modul 2: plas-
externă cât și la cea internă (fig. 13). În cazul configurației cu patru
tificarea inițială a plăcii de capăt,
prin dezvoltarea unor linii de articu- De asemenea, cedarea șurubu- șuruburi pe rând, progresia de
lații plastice, urmate apoi de ceda- rilor prezintă diferențe relevante. cedare se desfășoară în mai multe
rea fragilă a unor cupluri de șuruburi. Progresia de cedare a șuruburilor trepte: după cedarea primului cuplu
Testele au demonstrat că, în într-o îmbinare cu configurație cla- de șuruburi (centrale), îmbinarea
timp ce progresia de cedare în cazul încă dezvoltă 72,2% din rezistența
sică se realizează rând-cu-rând, și
configurației 2BR se realizează în sa maximă, deviind forța prezentă
de regulă îmbinarea pierde o mare
mod liniar rând-cu-rând, în cazul în șuruburile rupte către cele din
parte din capacitate după prima rândurile exterioare (fig. 15). Re-
configurației 4BR, fenomenele de cedare [8]. Așa cum se observă în zerva de rezistență și ductilitate
constatată în acest caz este de
50,8% din rezistența sa maximă,
într-o situație în care lucrează doar
rândurile exterioare de șuruburi,
după cedarea celui de-al doilea
cuplu de șuruburi.
CONCLUZII
Lucrarea prezintă un studiu al
macro-componentelor întinse din
îmbinări metalice cu placă de capăt
și șuruburi, având două, respectiv
patru șuruburi pe rând. Au fost
evaluate caracteristicile de rezis-
Fig. 13: Linii de cedare plastică tență și rigiditate și diferențele de

56 w Revista Construcțiilor w iunie 2020


Fig. 14: Evoluția forței și a alungirii șuruburilor în timp ‐ 2BR
Fig. 15: Evoluția forței și a alungirii șuruburilor în timp ‐ 4BR
comportare sub încărcări mono-
tone. La evaluarea impactului șuru-
burilor adiționale exterioare la
caracteristicile macro-componentei,
au fost observate mai multe ten-
dințe:
• în toate cazurile studiate, per-
formanța de rezistență a macro-
componentei cu 4BR a crescut atât
pentru forța elastică - asociată
rezistenței de calcul, cât și la nivelul
rezistenței maxime;
• deplasarea corespunzătoare
rezistenței maxime crește în cazul
sistemelor cu 4BR.
Rezultatele mai demonstrează
că, în privința rezistenței, speci-
menul 4BR prezintă o creștere sem-
nificativă atât la nivelul rezistenței
elastice convenționale cât și la
nivelul rezistenței maxime. Totuși,
creșterea rezistenței nu este pro-
porțională cu creșterea numărului
de șuruburi (100%).
Specimenul 4BR prezintă capa-
cități sporite de deformabilitate față
de specimenul 2BR, permițând o
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
deformare, și deci o rotire maximă
mai mari cu 64%. Această
îmbunătățire este datorată compor-
tamentului post-critic al macro-
componentei care este semnificativ
îmbunătățit prin dezvoltarea unui
platou de conservare a rezistenței
în cazul configurației 4BR. În cazul
acestui specimen, după prima
cedare a șuruburilor la nivele
importante de rezistență și ductili-
tate, platoul permite o întârziere
semnificativă a cedării specimenu-
lui, conducând la o rezervă de
rezistență și ductilitate pentru situ-
ațiile în care este necesară o bună
performanță de robustețe, cum
este cazul încărcărilor extreme sau
al încărcărilor seismice.
Rezultatele mai demonstrează
că există o diferență în mecanismul
de cedare, în care prezența șuru-
burilor exterioare a oferit o pro-
gresie mai complexă a cedării
șuruburilor, pornind de la rândurile
interioare de șuruburi spre cele
exterioare, progresia lucrând atât
pe rând cât și pe coloane.
Ca o observație generală, com-
portamentul îmbinărilor metalice
grindă-stâlp cu placă de capăt și
șuruburi poate fi îmbunătățit prin
adăugarea de șuruburi exterioare.
Acestea conduc la o re-distribuție a
eforturilor în îmbinare, într-un mod
dinamic, care depinde de para-
metrii geometrici și mecanici ai
îmbinării și modurile de cedare
parțiale înregistrate. Valoarea adă-
ugată a șuruburilor adiționale
rezidă în creșterea ductilității și a
rezistenței maxime.
BIBLIOGRAFIE
[1] J. DEMONCEAU, K. WEY-
NARD, C. MÜLLER, „Analytical
model to characterize bolted beam-
to-column joints with four bolts per
row,” în SDSS’Rio 2010 Stability
and ductility of steel structures, Rio
de Janeiro, Brazil, 2010;
[2] M. COUCHAUX, J.-F.
DEMONCEAU, K. WEYNAND,
„Calcul d’un assemblage par platine
comportant quatre boulons par
rangée,” Revue Construction méta-
llique, nr. 2, p. 35, 2015;
[3] A. KOZOLOWSKI, Z.
PISAREK, „Effective length of end
plate in moment connections with
four bolts in the row,” Collection of
scientific works VM Shimanovsky,
nr. 2, 2008;
[4] D. L. NUNES, I. MĂRGI-
NEAN, A. CIUTINA, F. DINU,
„Influence of four bolts per row
connections on a steel frame build-
ing subjected to column”, in
Integrity – Reliability – Failure 2018,
Lisbon, 2018;
[5] A. CIUTINA, Assemblages
et comportement sismique de por-
tiques en acier et mixtes acier-béton:
expérimentation et simulation
numérique, Rennes: Institut National
des Sciences Appliquées, 2003, p.
306;
[6] D. L. NUNES, A. CIUTINA,
„Behaviour of end-plate steel con-
nections with 4 bolts per row under
large deformations,” in 9th Interna-
tional Conference on Steel and Alu-
minium Structures (ICSAS19),
Bradford, 2019;
[7] FRAMEBLAST, Experimen-
tal validation of the response of a
full scale frame building subjected
to blast load (2017-2018), Roma-
nia: Executive Agency for Higher
Education, Research, Development
and Innovation Funding (UEFIS-
CDI), 2017;
[8] F. DINU, I. MĂRGINEAN,
D. DUBINĂ, A. KOVACS, E. GHI-
CIOI, „Testing of a full-scale build-
ing under external blast,” în 2017
European Federation of Explosives
Engineers, Stockholm, 2017. q
(Lucrare prezentată în cadrul
celei de‐a 16‐a „Conferințe Naționale
de Construcții Metalice – CM16‐2019”,
Timișoara, 13‐14 iunie 2019)
57
 Neconformități apărute în activitatea de proiectare
și verificare curentă a structurilor în condițiile actuale
cerute de dinamica sectorului construcțiilor
ing. Sorin DIMITRIEVICI
Articolul prezintă unele aspecte legate de activitatea de proiectare și verificare curentă a struc-
turilor din construcții în condițiile actuale cerute de dinamica sectorului construcțiilor, cu aplecare
asupra problemelor apărute în activitatea de proiectare, de la concepția inițială pe baza cerințelor
arhitecturale de urbanism, de funcționalitate și exploatare actuale până la realizarea proiectelor de
rezistență în condiții de siguranță și rezistența mecanică pentru infrastructură și suprastructura
diverselor tipuri de construcții curente rezidențiale și nerezidențiale, construcții noi sau construcții
reabilitate prin consolidare structurală.
Va fi adusă în discuție, de asemenea, apariția de structuri noi specifice construcțiilor cu pierderi
energetice reduse și costuri minime în exploatare.
Probleme specifice structurilor construcțiilor energetice: stații de transformare de 400 kV,
220 kV, 110 kV, linii electrice aeriene de transport în sistemul energetic național LEA 400 kV,
LEA 220 kV, parcuri fotovoltaice de captare a energiei solare pentru producerea energiei electrice,
precum și situații legate de specificul lucrărilor în ce privește proiectarea și verificarea structurilor
de rezistență se regăsesc în cele ce urmează.

CONSTRUCȚII CIVILE la vecinătăți, situație des întâlnită, marea majoritate a construcțiilor

Construcții rezidențiale
și construcții de birouri
• Cerințe constructive și
funcționale
Verificarea soluțiilor de fundare
a construcțiilor în concordanță cu
studiile și referatele geotehnice de
amplasament sunt probleme apă-
rute în proiectarea curentă.
Apar situații în care, din cauza
studiilor de teren insuficiente - număr
mic de foraje, adâncime insufi-
cientă în amplasament - de regulă
pe baza rezultatelor încercărilor, se
iau valori acoperitoare ale principa-
lelor caracteristici geotehnice ale
terenului de fundare, care, luate în
calcul, dau soluții cu costuri supli-
mentare pentru investiția realizată.
Pe de altă parte, pe parcursul
execuției lucrărilor apar probleme
legate de incinta de fundare prin
nerespectarea de către constructor
a taluzelor și bermelor intermediare
care duce la economii pe parcursul
excuției însă poate genera acci-
dente nedorite atât pentru munci-
torii angajați în lucrări cât și pentru
echipamentele și utilajele din orga-
nizarea de șantier.
Există, de asemenea, situații
specifice legate de soluția de exe-
cutare a incintei de fundare în
diverse soluții impuse de caracte-
risticile terenului de fundare, adân-
cimea de fundare și vecinătăți:
sprijiniri berlineze, piloți perimetrali
din beton armat sau pereți mulați
cu elementele specifice, grinda
perimetrală de coronament din
beton armat, sprijinirea pereților
incintei cu ranforsări metalice,
piloni centrali, grinzi de susținere,
stelaj metalic inclusiv la zonele de
colț, necesare pe perioada execuției
infrastructurii.
În condițiile actuale, datorită
cerințelor privind spațiile de parcare,
rezidențiale au câte unul sau chiar
mai multe subsoluri și de multe ori
din lipsă de spațiu se adoptă soluția
parcării prin folosirea sistemelor
mecanice inteligente tip Klaus de
parcare a mașinilor folosind inclusiv
lifturi și mecanisme de transport și
poziționare pentru optimizarea
spațiilor.
Cerințele realizării a cât mai
multe spații de parcare în aria con-
struită impun anumite deschideri
pentru elementele de rezistență și
anumite înălțimi de nivel la sub-
soluri, inclusiv soluții privind ram-
pele de acces.
Toate acestea se citesc pe verti-
cala suprastructurilor care de obicei
sunt structuri în cadre, structuri cu
pereți din beton armat sau duale, în
funcție de necesitățile de rigiditate
ale acestora la solicitările date de
greutăți proprii, sarcini utile, tehno-
logice, inclusiv încărcările din vânt,
zăpadă și seismice.
De multe ori, datorită cerințelor
de execuție și ușurinței realizării
instalațiilor sanitare, de ventilare și
electrice pe nivele, se dorește
folosirea sistemelor predală cu
implicațiile lor asupra ductilității
structurii și a măsurilor constructive
necesare pentru acest tip de struc-
turi cu influențe asupra costurilor
de execuție.
De obicei acestea se folosesc
doar la nivelul parcărilor în infra-
structură iar suprastructura este de
tip curent cu planșee ce se reazemă
pe cadre sau pereți din beton
armat.

58 w Revista Construcțiilor w iunie 2020

 Dacă totuși sistemele predală se
folosesc și pentru suprastructură,
structurile trebuie să aibă obligato-
riu nuclee centrale și cadre perime-
trale pe conturul clădirilor.
Nu în ultimul rând, la alcătuirea
structurii trebuie avute în vedere
cerințe tehnologice privind insta-
lațiile de climatizare amplasate pe
clădire.
• Cerințe de agrementări
urbanistice
În alegerea soluțiilor arhitec-
turale trebuie să se țină cont în
primul rând de regulamentul local
de urbanism și reglemetările de
urbanism din proiectele de speciali-
tate.
PUD-ul reprezintă documentația
prin care se asigură condițiile de
amplasare, dimensionare, confor-
mare și servire edilitară, a unuia
sau mai multor obiective, pe o
parcelă, în corelare cu funcțiunea
predominantă și vecinătățile imedi-
ate.
Categorii generale de probleme
abordate în cadrul Planului Urbanis-
tic de Detaliu sunt:
• regimul juridic, economic și
tehnic al terenului și al construc-
țiilor;
• compatibilitatea funcțiunilor și
conformarea construcțiilor, amena-
jărilor și plantațiilor;
• relații funcționale și estetice cu
vecinătatea;
• asigurarea accesibilității și
racordarea la rețelele edilitare;
• permisivități și constrângeri
urbanistice, inclusiv ale volumelor
construite și amenajărilor;
• modul de ocupare și utilizare al
terenului (POT, CUT);
• funcțiunea și aspectul arhitec-
tural al construcției (sau construc-
țiilor) și amenajărilor;
• integrarea noilor construcții și
corelarea lor cu cele existente,
învecinate;
• intervenția, prin reabilitarea
construcțiilor și amenajărilor înveci-
nate, în scopul armonizării cu con-
strucțiile și amenajările noi propuse;
• circulația carosabilă și pieto-
nală, corelate cu traficul în zonă și
relațiile cu zonele învecinate;
• parcaje, spații de recreere și
de joacă;
• echiparea edilitară și impactul
asupra rețelelor existente în zonă;
• funcționarea diferitelor forme
de proprietate juridică a terenului.
PUD-uri se întocmesc și în cazul
în care investiția preconizată diferă
de prevederile RLU. PUD-ul conține
normele pe care trebuie să le res-
pecte o construcție într-o anumită
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
zonă: înălțimea maximă, procentul
din teren ocupat de construcție
(POT), coeficientul de ocupare al
terenului (CUT), retragerile minime
admise, destinație (locuințe, biro-
uri, comerț, industrie etc.).
Pe de altă parte, Planul Urbanis-
tic Zonal (PUZ-ul) este un proiect
care are caracter de reglementare
specifică detaliată a dezvoltării
urbanistice a unei zone din locali-
tate.
Conform normelor în vigoare și
cerințelor din documentația de
urbanism, autorizarea construcțiilor
se face după depunerea proiectului
la faza de DTAC care trebuie
extrasă în mod normal din docu-
mentația PT care stabilește soluțiile
constructive finale. De multe ori
documentația DTAC cuprinde soluții
acoperitoare diferite de soluția
finală ce aparține documentației de
ofertare și anume proiectul tehnic.
Apar aspecte legate de suprae-
tajarea construcțiilor, de obicei
mansardarea acestora pentru obți-
nerea de suprafețe suplimentare,
probleme legate de soluția arhitec-
turală și efectul acestora în proiec-
tarea structurală.
Din necesitatea de a obține
autorizarea regimurilor de înălțime
conform planurilor ubanistice zona-
le PUZ, a planurilor urbanistice de
detaliu PUD, multe proiecte se
autorizează cu un regim de înălțime
după care acesta se majorează
pentru a mări suprafața finală utilă
a imobilelor.
Aceasta este o practică curentă
în proiectare, cu implicații privind
etapele de proiectare inclusiv sta-
bilirea claselor și categoriilor de
importanță a construcțiilor.
În acest caz apare situația
neconformă de a proiecta de la
început o construcție cu un regim
de înălțime care în final nu este
aprobat sau, în situația mai puțin
fericită, de a avea o construcție
proiectată pentru un regim de
înălțime inferior celui autorizat în
final și care necesită refacerea pro-
iectării structurale.
De obicei proiectantul structurii,
în cunoștință de cauză, este pus în
situația de a calcula de la început
structura cu un număr de niveluri
sporit, situație care în cazul neau-
torizării duce la costuri suplimen-
tare privind valoarea de investiție.
O altă situație des întâlnită este
cazul supraetajărilor la construcții
deja existente pe baza efectuării de
expertize, caz în care se încearcă
găsirea de rezerve de rezistență
pentru a prelua eventualele încăr-
cări suplimentare de la mansardare
cu folosirea de materiale ușoare,
soluții cu structuri din lemn sau
metal, după caz, și învelitori ușoare.
De obicei zonele mansardate
reduc gradul de protecție la foc al
construcției inițiale și de multe ori și
ca o consecință a carențelor în
realizarea instalațiilor electrice sau
a racordării la rețeaua de electrici-
tate, în cazul folosirii rețelei de
organizare de șantier, pot apărea
incendii cu impact major asupra
siguranței construcției.
• Cerințe de agrementări
urbanistice privind procentele
de ocupare a terenului
Situațiile în discuție sunt cele
legate de procentele de ocupare a
terenului, de retrageri de la limita
proprietăților și apariția etajelor
superioare retrase pentru obținerea
aprobărilor.
Sunt situații în care etajele
superioare sunt retrase la zona de
calcan cu vecinătățile pentru a
respecta condițiile autorizării regi-
mului de înălțime, situație care
aduce excentricități structurale
construcției, cu implicații asupra
comportării dinamice a construcției
la sarcinile seismice.
De obicei, structural nu sunt
probleme în a respecta uniformi-
tatea pe verticală a structurii de
rezistență, dar sunt situații în care,
din motive de compartimenare a
etajelor retrase, apare de multe ori
necesitatea a realizării unor struc-
turi metalice care sunt mai ușoare
și pot rezolva situații punctuale
legate de terase, spații tehnice,
instalații tehnologice specifice sau
structuri decorative arhitecturale.
Construcții cu număr redus
de niveluri specifice
locuințelor de tip individual
Probleme curente legate de con-
strucția la calcan pentru construcții
obișnuite cu regimuri de înălțime
reduse: subzidiri de fundații, spri-
jiniri pe perioada execuției, de la
sprijiniri simple cu țăruși și dulapi
de lemn la elemente tip berlineze
cu profile metalice și dulapi de
lemn. Aceste situații apar atât pen-
tru construcții noi cât și pentru
extinderea de construcții existente,
cu implicații privind consolidarea
structurii acestora.
continuare în pagina 60 È
59
Æ urmare din pagina 59
Problemele legate de stabilitatea
construcțiilor învecinate la calcan și
de comportarea acestora pe peri-
oada execuției și în exploatare sunt
obligatoriu de luat în calcul la
proiectare.
De altfel, sunt situații în care, din
motive date, legate de respectarea
cerințelor din certificatul de urba-
nism, în principal pentru zone pro-
tejate, se autorizează reabilitarea
construcției existente dar în reali-
tate practic se demolează și se rea-
lizează o construcție nouă, una care
în cel mai bun caz poate păstra ele-
mente din fațadele clădirii existente.
Construcții individuale
cu cerințe energetice
• Construcții de inginerie creative.
• Cerințe specifice legate de apa-
riția construcțiilor ecologice cu
cerințe energetice în asigurarea
microclimatului interior la costuri
minime.
• Fundații din materiale speci-
fice, structuri din materiale care să
asigure pierderi minime de căldură.
La aceste tipuri de construcții se
pune foarte mult accentul pe elimi-
narea punților termice, astfel apă-
rând necesitatea introducerii unor
materiale inovatoare, care pot
purta sarcina, dar sunt în același
timp și bune izolatoare termice.
60
Spre exemplu, pentru elimina-
rea punților termice la nivelul fun-
dațiilor se pot folosi următoarele
materiale:
• Agregat termoizolant din
spumă de sticlă, un material granu-
lar, care, compactat cu utilaje
ușoare de producere de vibrații
(placa vibrantă de 100 kg), poate
ajunge ușor la o rezistență la com-
presiune de 250 kPa, cu valori de
rigiditate apropiate de pernele de
balast obișnuite. Grinzile de fun-
dație se pot realiza direct pe pernă
de agregat termoizolant. Pentru
validarea caracteristicilor de calcul
se pot realiza teste cu placa Lukas.
Agregat termoizolant din spumă de sticlă
• Polistiren extrudat rezistent la
compresiune. Se poate folosi polis-
tiren cu rezistență la compresiune
de 300 kPa, 500 kPa sau 700 kPa,
corespunzătoare unor deformații de
10%. Sunt des întâlnite cazurile
unor case pasive, cu subsol și regim
mic de înălțime, pentru care soluția
de fundare este un radier general
care se reazemă pe un strat de
polistiren extrudat rezistent la com-
presiune, așezat pe un beton de
egalizare.
Cărămizi din spumă de sticlă
rezistente la compresiune
• Cărămizi din spumă de sticlă
rezistente la compresiune, cu rezis-
tențe la compresiune mai mari de
2,90 Mpa. Acestea se pot poziționa,
de exemplu, între talpa continuă a
grinzilor de fundare și o talpă care
se reazemă direct pe teren.
CONSTRUCȚII INDUSTRIALE
SPECIFICE SECTORULUI
ENERGETIC
Stații de transformare
de 400 kV, 220 kV, 110 kV
Modernizarea sau extinderea
stațiilor de transformare existente.
După un număr de ani de
funcționare apare necesitatea unor
lucrări de modernizare și reabilitare
a acestor stații de transformare.
Consolidarea de fundații sau
realizarea de fundații noi, consoli-
darea structurilor existente sau
înlocuirea acestora, toate trebuie să
fie realizate după grafice clare, care
să permită execuția lucrărilor sub
tensiune, fără scoaterea din
exploatare a stațiilor de transfor-
mare, care trebuie obligatoriu să se
afle în funcțiune pe perioada
lucrărilor de modernizare.
În general structurile stațiilor de
transformare sunt date de cerințe
tehnologice și anume: fundații pen-
tru diversele structuri de susținere
a echipamentelor, cadre (din beton
armat sau metal) de susținere a
conductorilor electrici, fundații pen-
tru transformatoare prevăzute cu
căi de rulare și baze de colectare a
uleiului, fundații pentru diverse
echipamente tehnologice, între-
rupător, bobine de compensare și
celule aferente.
În funcție de natura terenului de
fundare, fiind aflate de obicei în
zone cu terenuri sensibile sau cu
caracteristici geotehnice slabe,
soluțiile de fundare pot fi cu sis-
teme de piloți sau micropiloți, de la
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
caz la caz, care să transmită soli-
citările la terenul bun de fundare.
În multe cazuri apar evenimente
accidentale care trebuie rezolvate
punctual, cedări sau rotiri de
reazeme la nivelul fundațiilor care
duc la eforturi în structurile de
susținere a echipamentelor. De
asemenea, sunt construcții speci-
fice stațiilor de transformare și
anume căi de acces tehnologic, cor-
puri de clădiri sau containere care
adăpostesc echipamente tehnolo-
gice, rezervoare de ulei și ziduri
antifoc.
Linii aeriene de transport
al energiei electrice
în sistemul energetic
național LEA 400 kV
și LEA 220 kV
Liniile de transport al energiei
electrice au la bază elemente care
țin de specificul anumitor tipuri de
construcții speciale, stâlpi metalici
de diverse tipuri în funcție de liniile
de transport, sisteme de fundare
adecvate amplasamentelor.
O problemă majoră a acestor
tipuri de construcții este dată de
relieful, de multe ori accidentat, pe
care sunt amplasate și care ridică
probleme în ceea ce privește exe-
cuția și întreținerea în exploatare a
acestora.
Pot apărea probleme legate de
stabilitatea fundațiilor în funcție de
caracteristicile terenului care duc la
eforturi suplimentare în structura
stâlpilor metalici.
Avariile importante din LEA 220 kV
- 400 kV și 750 kV apărute în S.E.N.
- accidentale, cauzate de condițiile
meteorologice sau ca urmare a sus-
tragerii anumitor subansamble - în
timp, sunt cele în care structura
stâlpilor a fost grav afectată:
• manifestări meteo climatice
deosebite - vânt cu intensitate
deosebită în prezența sau în
absența depunerilor de gheață sau
a depunerilor de gheață în absența
vântului;
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
• fenomene geologice și hidro-
logice - eroziune de mal sau de talveg;
• intervenția persoanelor neau-
torizate asupra structurii stâlpilor -
în special furturi ale componentelor
metalice.
În condițiile actuale cu perioade
cu condiții atmosferice severe,
pornind de la solicitări datorate
încărcărilor din vânt și până la
încărcările cu chiciură și ploaie
înghețată, apar situații în care efor-
turile în diverse elemente ale stâlpi-
lor metalici ajung să fie superioare
celor din proiectare și pot duce la
colapsul acestora.
Din aceste motive apar situații în
care anumite fundații trebuie
consolidate prin diverse metode:
cămă șuiri, subzidiri, injectarea
terenului și consolidarea acestuia.
Anumiți stâlpi, inclusiv stâlpi de
întindere și colț, stâlpi tip Y sau tip
Pisică, pot avea defecte structurale
plecând de la elemente ce și-au
pierdut stabilitatea și ajungând la
elemente care s-au corodat în timp
și și-au redus caracteristicle de
rezistență și trebuie înlocuite sau
consolidate.
Sunt situații în care din cauza
colapsului total stâlpii existenți tre-
buie înlocuiți cu stâlpi noi.
De multe ori, în urma acestor
accidente apare necesară realizarea
unor linii paralele pe anumite sec-
toare până la eliminarea deficiențelor
apărute în exploatare. Liniile paralele
sunt realizate cu stâlpi speciali de
intervenție și conductoare noi, care
după realizarea și consolidarea liniei
avariate sunt demontate și depozi-
tate în spații speciale.
Sunt lucrări care țin de specificul
situațiilor apărute.
Parcuri
de panouri fotovoltaice
Datorită cerințelor de aliniere la
producția de energie verde fără emisii
de carbon din Uniunea Europeană,
în ultima perioadă a apărut oportu-
nitatea realizării de parcuri foto-
voltaice de producere a energiei
electrice folosind energia solară.
Pe baza certificatelor verzi prețul
energiei electrice devine atractiv și
permite amortizarea investițiilor în
parcuri fotovoltaice, ceea ce a dus la
creșterea construcțiilor de acest tip.
De obicei aceste parcuri sunt
realizate pe terenuri în extravilanul
localităților, dar au apărut și situații
de realizare a unor lucrări în interi-
orul localităților.
Construcțiile suport pentru pano-
uri sunt structuri metalice modu-
late. Acestea, în funcție de terenul
de fundare, sunt rezemate pe fun-
dații din beton armat sau după caz
în sisteme de ancorare punctuale în
teren prin intermediul sistemelor
mecanice de ancorare.
S-au căutat soluții de amplasare
a panourilor pe divese clădiri exis-
tente, hale de producție, construcții
de birouri. Specificul acestor lucrări
ține de capacitatea portantă a
zonelor pe care sunt amplasate și
posibilitatea prinderii acestora fără
a fi nevoie de lucrări de consolidare
costisitoare.
Lucrările au la bază expertizarea
construcțiilor suport și realizarea
unor proiecte de execuție specifice
care să țină cont de diverse tipuri
de învelitori, luminatoare sau tera-
se cu probleme legate de termo și
hidroizolație, ancorare de structura
suport.
CONCLUZII
Creșterea numărului tipurilor de
construcții legate de dinamica dez-
voltării economice și apariția noilor
tehnologii în diverse ramuri de
activitate creează premisele apa-
riției de noi provocări în proiectarea
diverselor tipuri de construcții pen-
tru asigurarea siguranței în exploa-
tare.
Riscurile apărute în etapa de
proiectare trebuie să fie minime și
ele deja sunt abordate în sistem
BIM (Building Information Modeling)
pentru un număr din ce în ce mai
mare de proiecte sistem, care prac-
tic într-un proces complex aliniază
toate etapele realizării unei con-
strucții de la finanțare, concepție și
terminând cu execuția și punerea în
exploatare cu consecințe minime în
siguranța structurilor. q
(Din AICPS Review, 1-2 / 2019)
61
 Previziuni de venetic
prof. univ. dr. ing. Andrei-Mugur GEORGESCU - Universitatea Tehnică de Construcții București,
Facultatea de Hidrotehnică, Departamentul de Hidraulică și Protecția Mediului

Acest articol are la bază prezentarea pe care am susținut-o în noiembrie 2019, în cadrul unui sim-
pozion organizat cu ocazia sărbătoririi a 70 de ani de învățământ hidrotehnic românesc. Simpozionul a
fost găzduit de Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Universității Tehnice de Construcții București.
Intervenția mea, în calitate de director al Departamentului de Hidraulică și Protecția Mediului (unul
dintre cele 4 departamente din Universitate care sunt subordonate Facultății de Hidrotehnică) s-a des-
fășurat la secțiunea dedicată perspectivelor învățământului hidrotehnic românesc. Din necesitatea de a
vorbi despre ce se va întâmpla în viitor provine primul cuvânt al titlului acestui articol. Cel de al doilea
(VENETÍC, -Ă, venetici, -ce, s. m., s. f. I. S. m. și f. (Adesea peior.) Persoană venită undeva din alte
locuri și considerată străină în locul unde s-a stabilit. – Din ngr. Venétikos. - DEX 2009), se referă la
faptul că, deși pregătirea mea de bază nu este de inginer hidrotehnician, îmi desfășor activitatea în
cadrul Departamentului de Hidraulică și Protecția Mediului (și implicit în cadrul Facultății de
Hidrotehnică) de circa 30 de ani.

MATERIALE ȘI METODĂ
După cum am arătat în secțiunea de introducere, nu
sunt inginer hidrotehnician, totuși sunt inginer (absol-
vent al altei facultăți din Universitate – Facultatea de
Inginerie a Instalațiilor) și în această calitate nu sunt
obișnuit să fac previziuni. În consecință am căutat să
găsesc niște tendințe general acceptate de schimbare și
să identific modul în care acestea ar putea influența
învățământul superior hidrotehnic.
Cele 5 tendințe general acceptate de schimbare care
vor fi prezentate în continuare sunt: schimbările clima-
tice; creșterea demografică; urbanizarea accelerată;
seturile de date mari; trecerea timpului.
De asemenea, pentru a evita pe cât posibil o pre-
zentare anostă, am adăugat câteva alăturări de poze
care să exemplifice schimbări care au avut loc în trecut,
fără o legătură directă cu învățământul hidrotehnic ci
mai curând cu domeniul mașinilor hidraulice cu care sunt
mai familiarizat.
Una dintre cele mai vechi reprezentări nedisputate ale unei roți de
apă – mozaic din marele palat de la Costantinopole, circa 450 –
500 E.N. (Muzeul mozaicului din Istambul) [1]
Roți de apă (Muzeul Astra – Sibiu)
REZULTATE
În continuare, rezultatele analizei vor fi prezentate în
conformitate cu cele 5 tendințe de schimbare identificate
în secțiunea anterioară [2].
• Schimbări climatice
Cu siguranță, climatul planetei se schimbă continuu.
Omenirea nu a acordat însă atenție acestor schimbări
decât în ultimul secol. Acesta este motivul pentru care,
în ciuda cercetărilor intense de climatologie care se des-
fășoară în prezent, nu putem încă să stabilim cu certitu-
dine care sunt factorii care joacă rolurile cele mai
importante în această modificare. Este evident că (mai
ales după revoluția industrială) activitățile umane se
regăsesc printre acești factori, numai că importanța rolu-
lui lor este, încă, mai mult sau mai puțin controversată
(în principal din cauza faptului că această importanță
este variabilă în timp).
Singurele certitudini în acest domeniu sunt bazate pe
măsurătorile efectuate în ultima perioadă. Astfel, în zona
noastră geografică se observă atât o oarecare creștere a
temperaturii medii anuale cât și o acutizare a feno-
menelor legate de precipitații (cantitățile anuale de pre-
cipitații sunt aproximativ aceleași dar ploile sunt mai rare
și mai violente). Ambele fenomene duc la o modificare a
regimului hidrografic. În aceste condiții, Facultatea de
Hidrotehnică trebuie să pregătească specialiști capabili

62 w Revista Construcțiilor w iunie 2020

 Roata de apă de la Sichievița (Muzeul Astra – Sibiu) Roată de apă cu impuls (Muzeul satului – București)
să dezvolte soluții noi, adaptate la noile condiții clima- astfel de capacități și să fie capabili să ocupe poziții
tice, pentru evitarea hazardelor naturale (secetă, inun- importante în lanțul de management integrat al resur-
dații, alunecări de teren). selor de apă.
• Creștere demografică • Urbanizare accelerată
Creșterea demografică este o realitate de netăgăduit. În perioada actuală ritmul de urbanizare este mai
Populația globului a crescut de la un miliard de locuitori rapid decât ritmul de creștere demografică. Migrarea
la începutul secolului XIX la peste 7 miliarde de locuitori populației în zone urbane duce la o modificare a obi-
în prezent [3]. Această creștere implică un necesar spo- ceiurilor. Astfel, natalitatea în zonele urbane este mai
rit de hrană, de energie și nu în ultimul rând de apă mică decât cea din zonele rurale (o veste bună, deoarece
potabilă. implică micșorarea ratei de creștere demografică care la
Aparent, în această enumerare apa apare numai în nivelul actual nu ar fi sustenabilă). În ceea ce privește
poziția a treia, cu toate acestea, ea este prezentă în consumul de apă situația este inversată: populația
toate pozițiile. Necesarul sporit de hrană implică, pe de o urbană consumă mai multă apă decât populația rurală.
parte, un necesar sporit de apă pentru irigații (mai ales Aceasta duce, pe de o parte, la creșterea necesarului de
coroborat cu schimbările climatice) și pentru animalele apă în zonele urbane, iar pe de altă parte, la concentra-
domestice pe care le creștem pentru hrană (al căror rea consumului în zone relativ reduse ca întindere.
număr crește odată cu creșterea populației), iar pe de
Aceste aspecte implică atât necesitatea unor soluții
altă parte, necesarul sporit de hrană duce la creșterea
noi privind alimentarea cu apă și canalizarea zonelor
necesarului de apă în industriile care prelucrează produ-
urbane cât și soluții privind optimizarea rețelelor exis-
sele alimentare.
tente și retehnologizarea acestora. Specialiștii pregătiți
În ceea ce privește energia, creșterea necesarului de
în cadrul Facultății de Hidrotehnică trebuie să fie capabili
energie implică creșterea capacității de producere a
să rezolve astfel de probleme.
energiei indiferent de sursa de obținere a acesteia.
Totuși, în perioada actuală (probabil și în perioada
viitoare) accentul se pune pe producerea energiei din
surse regenerabile, în care energia hidroelectrică joacă
un rol primordial. Desigur, producerea de energie hidroe-
lectrică nu înseamnă un consum propriu-zis de apă ci
mai curând o retragere a apei din circuitul natural pentru
o perioadă de timp. Cu toate acestea, creșterea ponderii
energiei obținute din surse regenerabile și variabilitatea
mare a producției din astfel de surse în timp duce la o
necesitate sporită de stocare a energiei. În acest mo-
ment, cea mai viabilă stocare a energiei se efectuează în
lacurile de acumulare ale centralelor hidroelectrice cu
acumulare prin pompare.
În România, în 2018, capacitatea instalată în centra-
lele hidroelectrice cu acumulare prin pompare era de
91,5 MW [4]. Hidroelectrica își propune să realizeze, în
următoarea perioadă, o creștere a capacității instalate în
astfel de centrale până la 1.000 MW (din păcate perioada
în care se va realiza această creștere nu este specifi-
cată). Aproximativ de 10 de ori mai mult!
În aceste condiții, Facultatea de Hidrotehnică trebuie
să pregătească specialiști care să poată să dezvolte Rotor modern de turbină PELTON
continuare în pagina 64 È
w Revista Construcțiilor w iunie 2020 63
Æ urmare din pagina 63
Roata de apă de la Găleșoaia (Muzeul Astra – Sibiu)
• Seturi de date mari
În acest moment, capacitățile de calcul și de stocare
ale unui telefon mobil (mediu) le depășesc pe cele ale
unui calculator desktop de la începutul anilor `90. În
afară de creșterea acestor capacități, în prezent capa-
citățile de comunicare digitală au crescut exponențial.
Mai mult decât atât, senzorii și traductorii cu trans-
mitere la distanță a datelor au devenit accesibili ca preț.
Această revoluție digitală va duce la împânzirea tuturor
sistemelor cu astfel de dispozitive și la apariția unor
seturi mari de date măsurate în sisteme, cu frecvențe de
achiziție relativ mari. Acestea trebuie să fie o unealtă în
luarea deciziilor [5]. Până acolo însă, datele trebuie
analizate și prelucrate de algoritmi numerici performanți
de diagnoză, optimizare și învățare construiți special
pentru fiecare sistem în parte, sunt create orașe virtuale,
cu istorie a dezvoltării, pe care să fie testați acești algo-
ritmi (virtualizarea orașelor se datorează în bună parte
amenințărilor teroriste apărute în ultimii 20 de ani, care
au făcut ca infrastructurile urbane să devină secrete)
[6]. Din acest punct de vedere mi se pare benefică apa-
riția în urmă cu câțiva ani a secției de Automatică și
Informatică Aplicată în cadrul Facultății de Hidrotehnică.
Rotor de turbină TURGO (brevetată de Eric Crewdson – 1920)
64
Vâltoare (în lb. engleză Whirlpool) – Maramureș
• Trecerea timpului
Trecerea timpului se materializează prin îmbătrânirea
activelor. În prezent (2018), Hidroelectrica raportează
12,23 % din active mai vechi de 50 de ani iar 49,92 %
între 20 și 50 de ani vechime. Raportul începe să se
schimbe astfel încât peste câțiva ani vom avea majori-
tatea activelor mai vechi de 50 de ani. În consecință, în
perioada următoare accentul se va pune mai puțin pe
construirea de active noi și mai mult pe modernizarea și
retehnologizarea celor existente.
Specialiștii pregătiți în cadrul Facultății de Hidroteh-
nică trebuie să fie capabili să găsească soluții inovatoare
de retehnologizare și modernizare ale vechilor active,
eventual în spiritul măririi capacității de stocare.
CONCLUZII
În concluzie, ceea ce putem afirma cu siguranță este
că meseria de inginer hidrotehnician nu dispare în viitor
dar este evident că vor exista schimbări și modificări ale
acesteia. Aceste modificări nu sunt majore - este vorba
în principal de o redirecționare a abilităților către dome-
niul inteligenței artificiale și comunicațiilor moderne și o
schimbare de pondere între proiectarea de active noi și
retehnologizarea / optimizarea activelor existente.
Învățământul superior de hidrotehnică trebuie să se
adapteze la aceste schimbări. Cu cât o va face mai repede,
cu atât mai bine.
BIBLIOGRAFIE
1. ORJAN, W., Archaeological Evidence for Early
Water-Mills. An Interim Report, History of Technology, 10,
pp. 151–179, 1985;
2. www.unwater.org/water-facts/;
3. ourworldindata.org/world-population-growth;
4. www.hidroelectrica.ro/article/20;
5. WALSKI, T.M., CHASE, D.V., DAVIC, D.A., GRAY-
MAN, W., BECKWITH, S., KOELLE, E., Advanced Water
Distribution Modeling and Management, Haestad Press,
Waterbury, CT., 2003;
6. BRUMBELOW, K., TORRES, J., GUIKEMA, S.,
BRISTOW, E. KANTA, L., Virtual Cities for Water Distri-
bution and Infrastructure System Research, World Envi-
ronmental and Water Resources Congress 2007, ASCE. q
w Revista Construcțiilor w iunie 2020
sumar Despre
Revista Construcțiilor

În fiecare număr al revistei

Constructori care vă așteaptă:
sunt publicate: prezentări de
AEDIFICIA CARPAȚI SA C4
ERBAȘU SA C2
materiale și tehnologii noi, R e d a c ț i a
THERMOSYSTEM CONSTRUCT CORPORATION: studii tehnice de specialitate pe
Materiale de construcții de calitate PREMIUM 3 diverse teme, interviuri, comen- Președinte fondator Ionel CRISTEA
ARACO: Sectorul construcțiilor din România tarii și anchete având ca temă
Vicepreședinte fondator Ciprian ENACHE
față în față cu provocarea pandemiei COVID-19. problemele cu care se confruntă
Interviu cu dl Laurențiu PLOSCEANU - președinte al societățile implicate în această
Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții 4 - 6 activitate, reportaje de la eveni- Director executiv Elias GAZA
0723.185.170
COMINCO OLTENIA SA: Respect față mentele legate de activitatea de
construcții, prezentări de firme,
Redactor-Șef Alina ZAVARACHE
de partenerii de afaceri, Respect față de muncă 7
0723.338.493
IRIDEX GROUP PLASTIC: informații de la patronate și
Director economic Cătălina CRISTEA
Impermeabilizarea podurilor 8, 9 asociațiile profesionale, sfaturi 0756.161.629
Trofeul Calității ARACO: Centrul Regional de economice și juridice etc.
Director tehnic Cezar IACOB
Excelență pentru Industrii Creative, Cluj Napoca 10, 11 0737.231.946
CONEST GRAND RESIDENCE: Întreaga colecție a revistei Colaboratori
Penthouse-urile CGR - dragoste la prima vedere 12 - 13 tipărite poate fi consultată gra-
acad., prof. ing. Nicolae NOICA
CSC: Asigurarea protecției sociale a angajaților tuit, în format .pdf, pe site-ul prof. univ. dr. ing. Loretta BATALI
din sectoarele de construcții în perioada nostru revistaconstructiilor.eu. prof. univ. dr. ing. Adrian CIUTINA
întreruperii activității 14, 15 În plus, articolele de prof. dr. ing. Gavril KOLLO
SRGF: Impactul crizei COVID-19 asupra prezentare a m a t e r i a l e l o r, prof. univ. dr. ing. Andrei M. GEORGESCU
Ingineriei Geotehnice din România 16, 17 ș. l. dr. ing. Ioan BOTH
t e h n o l o g i i l o r, u t i l a j e l o r și
TRACTOR PROIECT COMERȚ: Soluții rapide,
echipa men telor care apar în ș. l. dr. ing. Călin NEAGU
sigure și ieftine pentru foraje orizontale drd. ing. Daniel L. NUNES
Revista Construcțiilor, ediția
de subtraversare de la ABS Trenchless GmbH 18, 19 prof. dr. ing. Cornel PĂUNESCU
tipărită, sunt publicate
MACCAFERRI: Sistemele de sprijin ing. Sorin DIMITRIEVICI
și online în site-ul nostru
din gabioane Maccaferri 20, 21 Colaborator special SUA
revistaconstructiilor.eu.
Amenajarea zonei verzi și de agrement ing. Ileana CRISTEA - HOWARD, MS
Parcul Tineretului - Pădurea Clujenilor 22 - 24, 26, 27
TOP GEOCART: Soluții de tip machine control Caracteristici:
de la Leica Geosystems 28, 29 l Tiraj: 5.000 de exemplare A d r e s a r e d a c ț i e i
UGR: Situația cadastrului sistematic în România 30 - 33
l Frecvența de apariție: 050663 – București, Sector 5
GRAPHEIN: Măsura construcțiilor durabile 34, 35
- lunară Șos. Panduri nr. 94
GLULAM: Bazinul Olimpic din Târgu Mureș 36, 37
Premiile Anualei de Arhitectură 2019 (VII). l Aria de acoperire: România Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23
Arhitectura Spațiului interior - Amenajări HORECA 38 l Format: 210 mm x 282 mm www.revistaconstructiilor.eu
ALUPROF: Proiectare responsabilă - l Culori: integral color Tel.: 031.405.53.82
Cum pot fi create clădiri prietenoase Fax: 031.405.53.83
l Suport:
pentru utilizatori zilnici și în situații extreme? Mobil: 0723.185.170
Experții din Polonia răspund 40, 41 - DCM 90 g/mp în interior E-mail: office@revistaconstructiilor.eu
Restituiri: Consiliul Tehnic Superior (III). - DCL 170 g/mp la coperte
Construcțiile publice aprobate de Consiliul Editor:
Superior Tehnic între anii 1901-1918 - STAR PRES EDIT SRL
Edificii pentru instituții publice 42 - 44, 46 - 48 J/40/15589/2004
CF: RO16799584
Premiile Trienalei Naționale de Restaurare -
ediția VIII 2019. Premiul pentru caracterul
interdisciplinar al restaurării unei biserici de lemn 50, 51
Comportarea experimentală a macro-componentelor
Marcă înregistrată la OSIM
de îmbinare grindă-stâlp cu placă de capăt
Nr. 66161
cu 4 șuruburi pe rând 52 - 54, 56, 57
SSAB: Producător de porți industriale ISSN 1841-1290
Scanează codul QR
de mari dimensiuni 55 și citește online, gratis,
Neconformități apărute în activitatea de proiectare Revista Construcțiilor Redacția revistei nu răspunde pentru conținutul
materialului publicitar (text sau imagini).
și verificare curentă a structurilor în condițiile Articolele semnate de colaboratori repre-
actuale cerute de dinamica sectorului construcțiilor 58 - 61 zintă punctul lor de vedere și, implicit, își
asumă responsabilitatea pentru ele.
Previziuni de venetic - Tendințe general acceptate
de schimbare și identificarea modului
în care acestea ar putea influența Tipărit la:
învățământul superior hidrotehnic 62 - 64
EXPOAPA 2020: Forumul regional al apei
„Dunăre - Europa de Est” 14 - 16 septembrie,
Tel.: 021.336.36.33 | Web: www.artprint.ro
Palatul Parlamentului, București 65
HIDROIZOLAȚII CONDURARU: Peste 15 ani
Scanează codul QR de
de experiență în hidroizolații C3 mai sus și abonează-te www.revistaconstructiilor.eu
la newsletterul RC.