Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Molnar 21.06.2021
Molnar 21.06.2021
Lucrare de licenţă
Absolvent,
Abigail-Eniko MOLNAR
Coordonator ştiinţific,
Prof. univ. dr. Simona Laura DRAGOȘ
2021
U NIVERSITATEA B ABEŞ- B OLYAI
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
Finanțe și Bănci, linia română, ZI
Cluj-Napoca
Lucrare de licenţă
Absolvent,
Abigail-Eniko MOLNAR
Coordonator ştiinţific,
Prof. . univ. dr. Simona Laura DRAGOȘ
2021
Abstract
Lucrarea ”Cererea de asigurări de viață-studiu comparativ în Europa: țări dezvoltate vs. țări
emergente ” abordează problema inegalității cererii de a asigurărilor de viață între țările
emergente și cele dezvoltate și vine în susținerea literaturii de specialitate existente. Plecând
de la studiul asigurărilor de viață, putem vedea rolul și modul în care acestea sunt privite de
către populație. Am identificat prin intermediul revizuirii literaturii de specialitate din
domeniu, rezultate semnificative a unor factori care influențează cererea asigurărilor de viață.
Aceste informații m-au ajutat ulterior în propria analiză a modului de influență a celor patru
factori considerați ca determinanți ai cererii asigurărilor de viață în țările emergente și
dezvoltate.
Contents
INTRODUCERE...................................................................................................................................5
CAPITOLUL 1. ASIGURAREA DE VIAȚĂ – ISTORIC, CLASIFICARE ȘI EVOLUȚIE........6
1.1. Istoric............................................................................................................................................7
1.2. Clasificarea asigurărilor de viață................................................................................................10
1.3. Evoluția pieței asigurărilor de viața din UE................................................................................12
CAPITOLUL 2 . Cererea de asigurari de viata in tarile emergente si tarile dezvoltate din
Europa...................................................................................................................................................20
2.1. Evoluția indicatorilor cererii de asigurari de viață......................................................................21
2.1.1. Densitatea asigurărilor de viață..........................................................................................22
2.1.2. Penetrarea asigurarilor de viață.........................................................................................24
2.2. Analiza factorilor care determina cererea de asigurari de viata..................................................27
Capitulul 3. Studiu econometric privind determinanții diferiți ai cererii în țările emergente și
dezvoltate din Europa..........................................................................................................................32
3.1 Ipoteze de cercetare, metodologie și date....................................................................................33
3.1.1. Ipoteze de cercetare.............................................................................................................33
3.1.2. Date......................................................................................................................................35
3.3. Metodologie................................................................................................................................37
Concluzii............................................................................................................................................41
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................42
Lista tabelelor și a figurilor
Table 1 Variabila dependenta și variabilele independente...................................................................31
Table 2 Variabilele selectate și impactul lor asupra cerererii de asigurări de viață...............................34
Table 3 Rezultatele regresiei OLS pentru țările europeene emergente.................................................36
Table 4 Rezultatele regresiei OLS pentru țările europeene...................................................................37
Din cele mai vechi timpuri oamenii au încercat să prevină situațiile nefavorabile din viața lor,
însă uneori economiile lor s-au dovedit a fi prea mici pentru a face față singuri acelor situații,
de aceea oamenii au început să se intrajutoreze prin împrumuturi. În prezent oamenii au
acces la foarte multe surse posibile de bani, însă problemele neașteptate care pot apărea îi
determină să se asigure împotriva evenimentelor imprevizibile din viața lor.
Asigurarea în zilele noastre este o metodă folosită în a anticipa lucrurile neprevizibile din
viața noastră, precum moartea unei persoane din familie, accidentarea autovehiculului,
moartea spontană a unor animale, afectarea recoltei din cauza condițiilor meteo, distrugerea
parțială a casei, și altele.
Deși putem vedea benefiicile asigurărilor unele asigurări sunt mai căutate decât altele.
Este de remarcat că din punct de vedere economic există diferențe semnificative între țări,
ceea ce determină un comportament diferit la încheierea unei asigurări de viață. Țările
dezvoltate din punct de vedere economic vor pune accent pe achiziționarea acestor produse,
în timp ce în țările emergente, sunt multe persoane care nu își permit să cumpere o asigurare
de viață.
În Capitolul 1 am prezentat un istoric al asigurărilor de viață și rolul lor în viața de zi
cu zi pentru o înțelegere mult mai clară a acestora. De asemenea, tot în cadrul acestui capitol,
m-am axat pe clasificarea asigurărilor de viață și pe evoluția pieței de asigurări de viață în
Europa.
În cadrul celui de-al doilea capitol am analizat cererea pentru asigurările de viață prin
intermediul penetrării și densității și am trecut în revistă o analiză a factorilor care
influențează cererea asigurărilor de viață. De asemenea, am realizat un studiu econometric
privind determinanții diferiți ai cererii in țările emergente și dezvoltate din Europa, unde am
prezentat ipotezele, metodele și datele de cercetare folosite.
In final am prezentat concluziile finale asupra temei studiate.
În cadrul acestui capitol, mi-am propus să surprind un istoric care are la bază aparitia
asigurărilor de viață precum si elementele generale și particulare legate de asigurarea de
viață. De asemenea, definesc asigurările de viață și le clasific, am în vedere și evoluția
asigurărilor de viață , atât cele din țările emergente cât și din cele dezvoltate.
1.1. Istoric
Înca din evul mediu statele și orașele au început să strângă fonduri prin vânzare de anuități.
Prețul era dependent de vârsta rentierului, de rata dobânzii și de probabilitatea decesului în
funcție de vârsta rentierilor, ceea ce a dus la alegerea copiiilor sănătoși ca nominalizați.
Necesitatea evaluării raționale a prețului anuităților a dus la apariția matematicii asigurărilor
de viață. Dezvoltarea și nevoia unor studii mai ample în teoria probabilităților elementare, a
demografiei și a analizei statistice a datelor demografice a fost un domeniu de interes al
multor cercetători, în a doua jumătate a secolului XVII-lea.
Tractul mic De Ratiociniis în Ludo Aleae de Christiaan Huygens (1657) a fost primul text
publicat despre teoria probabilităților, unde a definit și analizat variabilele aleatorii și
problemele privind jocurile de noroc prin intermediul probabilităților. Baza analizei statistice
descriptive se consideră a fi publicația asupra mortalității, de John Graunt (1662), care a
întocmit un tabel de viață parțial din datele sale statistice, dar nu a reușit să înțeleagă unele
concepte și nu a reușit să ofere o definiție a speranței de viață.
Limbajul jocurilor de noroc a fost singurul limbaj disponibil prin care s-a vorbit depre teoria
probabilităților. Christiaan a pornit de la pricipiul că tabelul de viața definește o loterie cu 100
de bile, și oferind diferite valori bilelor cum ar fi 12 bilete cu valoarea 3, 24 având valoarea
11, iar speranța de viață l-a calculat conform regulii din tratatului său din 1657.
Astronomului Edmond Halley i s-a cerut să analizeze câteva date demografice pe care le-a
primit de la omul de știință german, Caspar Neumann, care includeau numărul nașterilor și a
deceselor din perioada 1688-1691, din Breslau (Polonia). Nașterile au fost sortate în funcție
de sex, iar decesele în funcție de vârstă. Mărimea și distribuția populației în fucție de vârstă
erau necunoscute. Reducând la medii anuale, ignorând sexul, a reușit să formeze un prim
tabel de distribuție a mortalității în funcție de vârstă. A determinat valoarea unei anuități ca
fiind suma așteptărilor plăților făcute, folosind distribuția supraviețuitorilor ca punct de
plecare. Întocmirea primului tabel de mortalitate precum și evaluarea anuităților îi este
atribuită lui Halley.
Asigurarea de viaţă a trebuit să aştepte, în Franţa anul 1818, pentru ca, Consiliul de Stat să
recunoască în sfârşit legitimitatea sa "mai degrabă de a o supune, în faţa neprevăzutului şi a
nenorocirii, decât împrumutului cu rate cămătăreşti". Ca rezultat, în 1864, medicul La
Pommerais este acuzat că a otrăvit una dintre pacientele sale care avea încheiată o asigurare
de deces avându-l desemnat ca beneficiar. În consecință, procurorul general al Curţii de
Casaţie s-a străduit să demonstreze că asigurarea de deces este nu numai imorală, dar şi
ilegală în aplicare - a se vedea Ordonanţa lui Colbert (între timp abrogată prin Codul de
Comerţ după 1807) - asigurare care era asimilată pariurilor asupra vieţii umane. Aceste
discuţii scot în evidenţă că asigurarea de viaţă este un subiect al societăţii cu un înalt conţinut
emoţional. O altă dezbatere va avea loc de-a lungul secolelor XIX şi XX, cea care va face
referinţă la dimensiunea sa socială.
În 1965 suma medie asigurată pe francez era a zecea parte din suma medie subscrisă de un
cetăţean al S.U.A. și a treia parte a unui cețățean englez sau elveţian. Astfel în raport cu ţări a
căror monedă era stabilă, asigurarea de economisire a avut în Franţa 50 de ani întârziere, în
ciuda extinderii clientelei asigurate, care înaintea războiului din 1914 era limitată la clasele
din vârful societăţii. (Ciumaș, 2009)
Eurostat1 ajunge la conluzia că speranța de viață în Uniunea Europeană a crescut în ultimii 50
de ani cu aproximativ 10 ani, datorită condițiilor îmbunătățite: socio-economice, de mediu,
îmbunătățirea tratamentelor și a asistenței medicale. Un European în medie se poate aștepta
să trăiască 80,9 ani, în anul 2014.
Statele Est-Europene au avut o speranță de viață mai scăzută. Speranța de viață în rândul
femeilor a fost de 83,6 ani iar la bărbați de 78,1 ani, ceea ce înseamnă o diferență de 5,5 ani.
Mortalitatea reprezintă fenomenul demografic care pune în evidență frecvența apariției
deceselor într-o populație anume și pentru o anumită perioadă de timp.
Mortalitatea este afectată de mai mulți factori: demografici (structura pe sexe) socio-
economici (progresul tehnico-științific care a ajutat medicina prin intermediul dezoltării
vaccinurilor, medicamentelor de înaltă eficiență, îmbunătățirea serviciilor medicale),
culturali, comportamentali (creșterea nivelului educației, acceptarea și utilizarea alimentației
sănătoase și a unui stil de viață activ, schimbarea statului femeii în societate). Toți acești
factori au influențat pozitiv speranța de viață și au ajutat la scăderea mortalității.
De-a lungul timpului cauzele deceselor s-au schimbat, teoria Tranziției Epidemiologice a lui
Omran arată că s-a deplasat spre vârste mai înainte și s-a redus substanțial mortalitatea, din
cauza deceselor cauzate de bolile sistemui vascular sau chiar cele ale cancerului în perioada
contemporană.
Rezultatele analizelor dinamicii mortalității în perioada 1999-2014 au arătat că în toate țările
analizate s-a manifestat tendința creșterii speranței de viață la naștere atât la bărbați și la
femei, precum și reducerea mortalității infantile prin implimentarea diferitelor reforme. Două
situații diferite sunt observate: 1) în țările Baltice, unde speranța de viață la naștere este mai
ridicată datorită finalizării revoluției cardiovasculare și 2) în țările est-europene unde
speranța de viață la bărbați la grupele de vârstă tinere și adulte este in creștere, iar la femei
reducerea mortalității este caracteristică vârstelor înaintate, la grupele de vârstă tinere și
adulte este o stagnare, însă nu au reușit să depășească revoluția cardio vasculară. (Pahomi și
Gazul(2005))
Conform González et al(2019) asigurările de viață au o importanță crescândă pentru piața
financiară pentru că oferă mai multe servicii financiare consumatorilor și este o sursă
importantă de investiții pe piețele de capital. În 2011, în țările mai avansate, datorită
veniturilor mai mari, achizițiile de asigurări au fost de aproape 2.000 USD în Europa.
Rezultatele arată că asigurările de viață depind de venit si cunoștiințele financire ale
gospodarilor cu privire la importanța protejării familie. Procesul decizional al asigurărilor de
viață depinde de: factori situaționali, factori individuali, factori ai activităților de marketing ai
companiei de asigurări și factori sociali.
Greenberg (1986) asociază moartea cu un efect financiar strâns legat de asigurarea de viață,
deoarece moartea poate veni brusc, lăsându-i pe cei dragi nepregătiți financiar. Pauly et al.
(2003) asociază moartea neașteptată (prematură) cu achiziția asigurării de viață pentru a
contracara riscurile economice.
Mortalitatea variază în populație și este observabilă. În asigurările de viață acestea sunt
contabilizate în anumite tabele de mortalitate, iar tarifele variază în funcție de sex și
deficiențe(reduceri de preț). Primele de viață sunt fixate la decontarea contractelor și sunt
păstrate pe toată perioada asigurării. La asigurările de viață de grup fiecare contract este
1
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics
gestionat de un asigurat care are posibilitatea de a compara plățile premium cu beneficiile
plătite pe termen lung.
Asigurarea de viață este definită ca fiind un contract între deținătorul poliței și compania de
asigurări, iar la moartea sa compania de asigurări de viață plătește o anumită sumă familiei
persoanei asigurate. Suma aferenta asigurării de viață e plătită în schimbul unei sume
specifice, numită primă.
Asigurarea de viață în termeni legali este un contract între un deținător de poliță de
asigurare(asigurat) și o companie de asigurări (asigurător). Pe baza acestui contract
asigurătorul promite să plătească o sumă de bani prestabilită ( sumă asigurată, sumă
acoperită) după o perioadă anume sau la decesul persoanei.
Prima de asigurare de viață reprezintă suma de bani pe care asiguratul trebuie să plătească
companiei de asigurări de viață în schimbul asigurării personale. Prima de asigurare de viață
poate fi după caz, o plată: lunară, anuală regulată, plată unică.
Asigurarea de viață este o asigurare facultativă de persoane care poate acoperi situațiile
neprevăzute de supraviețuire sau de deces, ori de supraviețuire și deces (la asigurarea mixtă
de viață) prin intermediul plății sumei asigurate . Asiguratul (contractuantul) se obligă prin
intermediul contractului facultativ că va plăti prima, în timp ce asigurătorul se obligă că va
plăti cu titlu de indemnizație suma asigurată, în cazul apariției evenimentor prevăzute în
contract, cum ar fi ajungerea la o anumită vârstă, deces și altele.
Asigurătorul2 este o persoană juridică, o sucursală, filială a unui asigurător, o sucursală a unei
societăți de asigurare sau a unei societăți mutuale dintr-un stat membru, care a primit
autorizația în condițiile legii pentru a-și exercita activitățile de asigurare, de la o autoritate
competentă a statului de origine.
Asigurarea de viață oferă posibilitatea de a previziona niște lucruri incerte din viitor, iar
moartea unui individ este necunoscută. Asigurarea de viață este format în așa fel încăt să
reducă impactul pierderilor financiare pe care familia o are în caz de deces a unei persoane
din familie, persoana care lucrează și care aduce un venit stabil familiei.
Asigurarea de viață este un produs financiar care plătește persoanelor în întreținere sau
persoanei o sumă de bani, pe o perioadă de timp stabilită, sau după moartea deținătorului.
Asigurările de viață legale sunt împărțite în (Ciumaș, 2009)
1. a) Asigurări de viaţă, care se clasifică în: asigurări de supravieţuire; asigurări de deces;
asigurări mixte
b) Anuităţi (asigurări de tip rentă)
c) Asigurări de viaţă suplimentare (asigurări de deces, vătămări corporale, incapacitate de
muncă rezultate din accidente)
2. Asigurări de căsătorie şi de naştere
2
art. 2 Legea nr. 32/2000
3. Asigurări de viaţă legate de investiţii
4. Asigurări permanente de sănătate, administrate la fel ca şi asigurările de viaţă
5. Asigurări de capitalizare(asigurări de viaţă cu primă unică şi cu primă eşalonată)
Tipuri de asigurări care au o bază contractuală:
a) asigurări de viaţă care includ: asigurarea la termen de supravieţuire, asigurarea de deces,
asigurarea la termen de supravieţuire şi de deces (mixtă de viaţă), asigurarea de viaţă cu
rambursarea primelor, asigurarea de căsătorie, asigurarea de naştere;
b) anuităţi;
c) asigurări de viaţă suplimentare: asigurări de deces din accident, asigurări de vătămări
corporale, asigurări de incapacitate permanentă din boală, asigurări de incapacitate
permanentă din accident, asigurări de incapacitate temporară din boală, asigurări de
incapacitate temporară din accident, asigurări de spitalizare, asigurări de cheltuieli medicale,
asigurări de boli grave, asigurări de şomaj, când acestea se încheie suplimentar unui contract
de asigurări de viaţă;
d) asigurări permanente de sănătate.
Asigurătorii își vând produsele fie direct, fie printr-o varietate de alte canale de distribuție,
dintre care cei mai cunoscuți sunt brokeri, agenți și banca de asigurare.
Diversitatea canalelor de distribuție de care beneficiază consumatorii variază de la o piață la
alta, în functțe de cultură, nevoi și preferințe. Se asigură că, consumatorii au un acces mai
bun la produsele de asigurare și stimulează concurența dintre furnizori și distribuitori cu
privire la prețul și calitatea produselor.
Banca de asigurare este principalul canal de distribuție în multe țări europene, dar are o
pondere mai modestă în cele non-viață. Intermediarii (agenți și, într-o măsură mai mică,
brokeri) care sunt cele mai mari canale de distribuție a polițelor non-viață, au de asemenea
un rol important și în distribuția asigurărilor de viață pe anumite piețe.
Figura 1 Canale de distribuție a asigurărilor de viață (% din prime brute subscrise)
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
MT PT IT FR ES BE GR HR PL LU DE* BG SE* UK*
Islam et al (2021) definește asigurările de viață ca având un rol vital în societate și oferind
protecție financiară asiguraților care au nevoie. Deoarece speranța de viață a crescut (de la
80,3 ani in 2000 până la 83,9 ani în 2020), crește presiunea asupra bugetelor
guvernamentale, astfel companiile de asigurări de viață trebuie să joace un rol mai important
în societate. Industria în valoare de 8 miliarde de dolari se confruntă cu provocări fără
precedent.
Asigurații sunt persoane care sunt supuse obligatoriu asigurării, conform legii, categorii de
persoane precum: cetățeni cu domiciliul în țară, cetățeni străini sau persoane care nu au
cetățenia niciunui stat sau care au reședința în țara în care doresc să încheie o asigurare.
1.3.1. Evolutia ponderii populatiei asigurate si a numarului de companii de asigurare
Figure 2 Ponderea populației asigurate în țările emergente și dezvoltate din Europa
Populația asigurață
35,000,000
30,000,000
25,000,000
20,000,000
15,000,000
10,000,000
5,000,000
-
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
70
60
50
40
30
20
10
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
€bn
800 8%
700
4%
600
0%
500
-4%
400
-8%
300
200 -12%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
În Europa primele de viață au scăzut la 700 de miliarde de euro în 2019, având o scădere de
7,5%, deși în anul 2018 a avut o creștere de 7%. Scăderea primelor se datorează scăderii din
Mare Britanie de 34, 8%. Dacă nu luăm în considerare Marea Britanie, vedem o creștere de
5,3% a primelor de asigurări viață, ceea ce se datorează conștientizării oamenilor de a
economisi pentru pensionare și datorită creșterii venitului mediu nominal în Europa.
Cele mai mari cinci piețe din Europa, având în vedere primele totale sunt: Marea, Britanie,
Franța, Italia, Germania și Spania, totalizând 76,3% din totalul primelor subscrise,
reprezentând o scădere de 2,7 puncte.
Sunt piețe în care majoritatea produselor sunt garantate și care s-au confruntat cu o dobândă
scăzută, cum ar fi Portugalia, Spania, Austria, Polonia, generând o descreștere. Unele piețe
au reușit însă să obțină o creștere , cum ar fi Belgia, Franța. Republica Cehă a înregistrat o
scădere a primelor de viață de 13% datorită scăderii numărului de polițe legate de investiții ,
această scădere fiind influențată și de modificarea reglementării comisiei din 2016 a
intermediarilor contractelor private de asigurări de viață și reducerii stimulentelor începând
cu 2015. Modificările îndemnizațiilor fiscale din Letonia din 2018, pentru asigurările de viață
au dus la reducerea subscrierii de noi contracte de viață, generând o scădere de 6,5%.
Finlanda în anul 2019 a înregistrat o creștere de 13,1%, din cauza modificării legii
impozitului pe venit care a intrat în vigoare la începutul anului 2020, trecând la economii pur
unitare(contractante). In Ungaria, intrarea pe piață a creditului fiscal, a unor pensii private,
disponibile din 2014, a făcut o concurență echitabilă produselor oferite de alți frunizori,
evoluția datorându-se în principal modificării schemelor de pensii. Creșterea nevoi de
pensii personale a avut un trend crescător în Grecia, deoarece criza economică a redus
semnificativ pensiile de stat. Pensiile private au devenit mai importante pentru populație și
ca efect al revenirii economice din 2019.
Primele de viață totale pe piețele avansate au scăzut cu 2,7% în 2017 (2016: ± 1,9%).
Decalajul dintre creșterea avansată a primelor de piață și creșterea PIB-ului (2,3%) a condus
la o ușoară scădere a penetrării asigurărilor (prime / PIB). În 17 din cele 29 de piețe pentru
care sunt disponibile date, creșterea primelor de viață a fost subeficientă comparativ cu
creștere economica.
Cele mai mari și mai rapide orașe în creștere se află pe piețele emergente. În 2011, 73,5% din
cei 3,6 miliarde de locuitori ai lumii se aflau pe piețele emergente, China și India având o
cotă de 30%. Ratele de urbanizare variază foarte mult, de la 36% la 43% în Africa
subsahariană și Asia emergentă, respectiv, la 80% în America Latină (92% în Argentina).
Rata globală de urbanizare pe piețele emergente a fost de 46,5% în 2011 și se așteaptă să
crească la 56% până în 2030. Se estimează că numărul persoanelor care trăiesc în orașele cu
piețe emergente va crește de la 2,7 miliarde la 3,9 miliarde în aceeași perioadă, în medie
adițional 66 de milioane de noi orași în fiecare an. Ritmul urbanizării încetinește față de
deceniile anterioare, dar creșterea continuă și va transforma în continuare peisajul
socioeconomic al piețelor emergente în următorii ani.
A. Primele de asigurări de viață în țările dezvoltate din Europa conform Sigma(3, 2018)
În Europa de Vest, primele asigurărilor de viață au scăzut cu aproximativ 1,9% (în termeni
reali) în 2017, pe măsură ce cele trei piețe majore din regiune s-au contractat (Marea Britanie
‒0,7%, Franța ‒2,7% și Germania ‒1,8%). Cu toate acestea, în termeni nominali, primele de
asigurări de viață au crescut modest în Marea Britanie, pe fondul creșterii continue a
veniturilor personale. În Germania, creșterea nominală a fost constantă, afacerile legate de
unități și cele cu handicap compensând economia tradițională de economii în scădere. Dintre
țările nordice, creșterea primelor în Suedia (8,4%), Danemarca (3,2%) și Finlanda (4,3%) a
fost pozitivă, dar ușor negativă în Norvegia (‒0,9%). În sud-vestul Europei, Portugalia a avut
un an bun în 2017, cu o creștere a primelor de 5,1%. Pe de altă parte, sectoarele asigurărilor
de viață spaniole și italiene s-au contractat cu 7,4 și respectiv 7,5%. Asigurătorii de viață au
raportat rate de capital de solvabilitate (SCR) semnificativ peste 100% pentru 2016,
confirmând o acoperire sănătoasă a solvabilității.
B. Primele de asigurari de viață în țările emergente conform Sigma(3, 2018)
Primele de asigurări de viață din Europa Centrală și de Est au crescut puternic cu 12% în
2017. Revenirea a fost susținută de o creștere de 48% în Rusia, determinată de vânzările de
bancasigurare (peste 90% din noile contracte conform informațiilor de piață) ale contractelor
de economii . În plus, Rusia, a înlocuit Polonia ca cea mai mare piață din regiune. Primele din
Polonia au reușit, de asemenea, să revină la creștere (1,4%), după o fază de declin și stagnare.
O scădere a produselor de viață tradiționale a fost compensată de creșterea produselor legate
de unități. În Ungaria, creșterea primei a fost susținută de o ridicare a produselor legate de
unități și a altor produse de economii. Modificările aduse reglementării taxelor introduse în
ultimii ani au ajutat. În Republica Cehă, primele au continuat să scadă (± 5,7%). Sectorul
asoigurărilor de viață va continua să-și revină treptat, deoarece mediul investițional rămâne
neatractiv, având în vedere ratele dobânzilor record scăzute. În Republica Cehă, o înăsprire
relativă a politicii monetare poate ajuta la stabilizarea volumelor de prime.
1.3.3. Evoluția beneficiilor/ indemnizațiilor plătite pentru asigurări de viață în Europa
Figura 5. Evoluția beneficiilor plătite din asigurări de viață pe piața europeană, în
perioada 2010-2019:
€bn
15%
700
10%
600
5%
500
0%
400 -5%
300 -10%
200 -15%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Graficul arată o evoluție a asigurărilor de viață in anul 2019 față de anul 2010, asiguratorii
plătind cu 14% mai multe beneficii. În restul perioadei analizate putem observa creșteri și
descreșteri precum cea din anul 2019 față de 2018 unde vedem o scădere a asigurărilor de
viață, care s-a datorat în principiu scăderii cu 41,8% din Marea Britanie.
Cele mai importante piețe dezvoltate pentru asigurările de viață sunt: Marea Britanie, Franța,
Germania și Italia. Scăderea din 2019 pe aceste piețe a reprezentat 68,2% din totalul
beneficiile plătite. Țările care au avut o creștere puternică în beneficii plătite sunt: Germania,
Italia, Franța. Este de remarcat că și unele piețe mai mici au avut creșteri semnificative în
anul 2019 față de anii precedenți, de 38,7% în Elveția datorită deciziei asigurătorului Axa al
Elveției de a părăsi „asigurarea completă”, pensiile ocupaționale, Axa fiind cei mai mari
furnizori din Elveția de fonduri de pensii cu acoperire completă și acele companii care nu
doreau să treacă la soluții semi-autonome sau autonome și-au primit integral avantajele.
Unele țări au înregistrat mai beneficii mici în 2019 față de anul 2018, cum ar fi Grecia cu o
scădere de 24,7% din pricina unor reduceri a predărilor contractuale; și Portugalia a avut o
scădere de 11,9% din pricina reducerii răscumpărărilor și unui număr mai mic de polițe
ajunse la maturitate.
Browne și Kim(1993) au ajuns la concluzia că mai multe variabile generează diferențe în
distribuția cererii de asigurări de viață. Dezvoltarea instituțiilor financiare a avut un impact
atât în productivitatea economiei cât și în nivelul de profit. Dezvoltarea financiară
promovează creșterea economică prin intermediul ratei economisirii, inovației tehnologice,
prin canale de productivitate marginală și printr-o canalizare eficientă a economiei către
investiții. Instrumentul principal pentru gestionarea riscurilor, atât pentru persoane fizice cât
și pentru companii prin intermediarii financiari, îl constituie asigurarea, prin indeplinirea
funcțiilor acesteia. Finanțarea investițiilor reale se poate realiza prin emiterea unor polițe care
colectează fonduri și le transferă către unități economice.
O piață națională solidă de asigurări și reasigurări este o caracteristică esențiala a creșterii
economice. Asigurările s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani, ca parte a creșterii generale
a instituțiilor financiare și li se acordă o importanță deosebită din partea populației,.
Astăzi țările dezvoltate au o piață de asigurări care acoperă cele mai multe riscuri domestice.
Asigurările de viață ocupă un sector mic în multe economii emergente (în curs de dezvoltare)
pentru că asigurările de viață sunt considerate irelevante sau nepotrivite din punct de vedere
cultural, a credinței, a ideologiei, sau poate din simplul motiv că securitatea financiară e
oferită de familie. Țările emergente au piațe de capital slab dezvoltate, mare parte din
veniturile țărilor în curs de dezvoltare provenind din agricultură, astfel prețurile fluctuând
datorită mărfii și schimbării condițiilor climatice.
Companiile de asigurări care fac parte din sistemul financiar, pot contribui la creșterea
economică prin intermediul unor canale recunoscute.
Intermediarii financiari au funcția de a reduce costurilor de tranzacție (Gurley și Shadow,
1960), au un avantaj în finanțarea directă a economiilor de scară care provin din costurile
partajate.
Leland și Pyle (1977) au ajuns la concluzia că intermediarii financiari colectează informații
pentru a rezolva problema selecției adverse, informații care curprind perspective financiare
ale debitorilor ex-ante.
Diamond (1984) oferă o nouă viziune a intermediarilor financiari, ei acționează pentru a
reduce asimetria informațională ex-post și pentru a reduce hazardul moral.
Intermediarii fiananciari au următoarele funcții de bază: alocarea resurselor; furnizarea de
mijloace de gestionare a riscurilor; furnizarea informațiilor despre preț pentru a ajuta la
coordonarea procesului decizional descentralizat în diferite sectoare ale economiei;
furnizarea de mijloace pentru a compensa și deconta plățile pentru a facilita schimbul de
bunuri, servicii și active; furnizarea unui mecanism pentru punerea în comun a resurselor și
subdivizarea acțiunilor în diferite întreprinderi; oferirea unor mijloace pentru a face a ajuta
problemele de stimulare create atunci când o parte la o tranzacție financiară are informații pe
care cealaltă parte nu le are sau când o parte acționează ca agent al celuilalt.
Afacerea de tip economisire se află sub o presiune deosebit de severă, dată fiind incapacitatea
asigurătorilor de a oferi profituri atractive. Ratele scăzute ale dobânzii au și alte implicații:
- Investițiile sunt predominant în instrumente cu venit fix.
- Randamentele reduse subminează capacitatea asigurătorilor de a finanța garanții
(oferite la prețuri prea mici în trecut), de a plăti cereri / beneficii viitoare și de a oferi
prețuri atractive.
Deoarece multe linii de activitate au o durată mai lungă decât activele disponibile,
asigurătorii trebuie să reinvestească în active cu randament inferior și / sau să își asume mai
multe riscuri de active, expunându-și bilanțurile la un risc financiar mai mare.
De-a lungul acestui capitol am făcut o analiză a evoluției indicatorilor cererii de asigurări de
viață prin intermediul densității și penetrării ei, precum și o analiză a factorilor care
determină cererea de asigurări de viață.
Motivația acestei treceri în revistă a studiilor ce analizează asigurările de viață în țările
dezvoltate și cele emergente vine tocmai din faptul că, adesea, asigurările de viață în țările
dezvoltate sunt separat analizate față de cele emergente, și am dorit să observ legătura dintre
ele, a modului în care se influențează, și existența diferențelor de dezvoltare a cererii de
asigurări de viață pe cele două piețe (piața emergentă și cea devoltată).
Conform literaturii de specialitate studiate, am remarcat existența mai multor factori care pot
influența cererea de asigurări de viață precum: religia ,cheltuielile de securitate socială ,
educația ,coeficientul GINI, venitul, urbanizarea ,speranța de viață , dimensiunea pieței,
inflația anticipată , modul de influență a acestor factori fiind diferit, în funcție de eșantionul
de țări considerat. (Dragoș(2014), Browne și Kim(1993), Ward și Zurbruegg, 2000, Webb,
Grace și Skipper, 2002, Arena, 2008, Leland și Pyle (1977) Outreville (1996) și Beck și
Webb (2003) etc.).
4,500
4,000
3,500
3,000
2,500
2,000
1,500
1,000
500
-
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
12%
10%
8%
6%
4%
2%
0%
FI U
K IT CH BE N
O D
E ES N
L
A
T
H
U PL CZ EE RO LI
2018 2019
Densiatea asigurărilor, în medie în 2019 s-a cheltuit pe cap de locuitor suma de 1 163 EUR
pentru asigurarea de viață în Europa, având loc o scădere de 7,9% față de anul 2018.
Penetrarea asigurărilor fără regatul unit a totalizat o creștere de 4,3%, de 1 022 EUR. În
Europa pătrunderea pe piață a scăzut cu 0,46% până la 3,95%.
Cea mai mică penetrare a asigurărilor în țările emergente este în 2019 de aproximativ 1.14%
din PIB, iar cea mai mare penetrare este în anul 2007 de aproximativ 2.36% din PIB. În țările
dezvoltate putem observa o diferență în penetrare iar creșterile și descreșterile sunt mai
accentuate și mult mai mari decât în țările emergente. În 2017 se înregistrează penetrarea
maximă de aproximativ 6.65% din PIB, iar penetrarea minimă a asigurărilor de viață sunt în
anul 2013 de aproximativ 3.35% din PIB.
Figura 8. Evoluția penetrarii asigurărilor de viață în țările emergente vs dezvoltate din
Europa
7.00%
6.00%
5.00%
4.00%
3.00%
2.00%
1.00%
0.00%
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Asigurările de viață
Coeficientul GINI
Beenstock at al. (1986) au ajuns la o relație negativă între coeficientul GINI și cererea de
asigurări de viață, studiul realizat pe 10 țări OECD pe perioada 1970-1981, ajungând la
concluzia că cel mai mare interes pentru produsele de asigurări de viață o au cei din clasa de
mijloc datorită veniturilor care fac ca aceste asigurări să fie accesibile, deoarece bogații nu au
nevoie de asigurare financiară, iar populația săracă au un buget redus astfel cererea este
limitată.
Beck și Webb (2003) au ajuns la concluzia că cererea de asigurări de viață nu este influențată
în mod semnificativ de distribuția veniturilor, chiar dacă ele sunt percepute ca niște bunuri de
lux.
Eck și Nizovtsev (2006) au ajuns la concluzia că într-o țară cu o distribuție similară a
veniturilor, coeficientul Gini aduce rezultate mult mai bune decât venitul pe cap de locuitor,
influențând pozitiv cererea de asigurări de viață. De asemenea au arătat că decizia de
cumpărare a asigurărilor de viață se ia la nivel individual și un factor decisiv este venitul
mediu al unei țări. Studiile au adoptat coeficientul GINI ca o măsură a inegalității veniturilor
între gospodării.
Inflația anticipată
Inflația afectează sectorul de asigurări de viață în mod negativ în econonomiile asigurărilor
de viață.
Dezvoltarea asigurărilor de viață este legata de venit și de nivelul de creștere financiară al
țării, care este afectat de nivelul anticipat al inflației.
Piețele monopoliste sunt mai puțin dezvoltate decât cele competitive.
Educația
Browne și Kim (1993) au demonstrat că există o influență pozitivă a educației asupra cererii
de asigurări de viață. De asemenea, Truett și Truett (1990) au ajuns la concluzia că există o
dorință mai mare de a proteja persoanele în cazul unui nivel superior de educație, studiu
realizat în 1960-1982 pentru SUA și Mexic.
Unii cercetători au ajuns la concluzia că nivelul educației influențează negativ cererea de
asigurări de viață: Auerbach și Kotlikoff (1989), Anderson și Nevin (1975, Duker (1969)
Educația este considerată nesemnificativă de unii cercetători, ei negăsind o legătură
importantă între asigurări și nivelul educației, Zietz (2003), Beck și Webb (2003), Hau
(2000). Outreville (1996) a ajuns la concluzia că persoanele educate sunt mai conștiente de
riscul și imporanța gestionării riscurilor, după un studiu realizat pe 48 de țări dezvoltate.
Li et al. (2007) au ajuns la concluzia că scade PIB-ul global al țării în cazul în care mai mulți
oamenii tind să aibă o educație mai mare, scăzând astfel forța de muncă și cererea de
asigurări. Feyen, Lester și Rocha (2011) au observat că persoanele cu studii superioare au
venit mai mare și tind să cumpere asigurări.
Treerattanapun (2011) a ajuns la concluzia că produsele de asigurare și cunoștințele acestor
produse nu se învăța în școli. Ofoghi și Farsangi (2013) a constatat că nivelul mai ridicat al
educației crește și aversiunea față de risc.
Kjosevski (2012) arată că nivelul de educație al populației este legat pozitiv de penetrarea
asigurărilor de viață.
Cheltuieli de securitate socială
Beckmann et al. (2013) au ajuns la concluzia că vârsta, educația și veniturile cresc
probabilitatea ca o persoană să dețină asigurare de viață. Principalii factori care influențează
asigurările sunt: accesibilitatea și disponibilitatea asociați cu dezvoltarea economică,
înțelegerea produselor de asigurare – cunoaștințe economice, încrederea față de asigurări și
acoperirea nevoilor, o infrastructură juridică și profesională puternică sunt importante pentru
unele industrii de asigurări. Concluziile au fost obținute după efectuarea unui studiu care
urmărea dezvoltarea autorității de supraveghere și reglementare a industriei, pentru că în
țările studiate asigurarile au avut o organizare monopolistă(Polonia, Republica Cehă și
Ungaria 1991-1999).
Religia
Browne și Kim (1993) au constatat că credința islamică este legată negativ de cererea de
asigurări de viață, folosind în studiul lor datele din anul 1987 din 45 de țări.
Beck și Webb (2003) au observat că religia influențează cererea de asigurări de viață (fiind
predictor al cererii), în studiul lor folosind date din perioada 1961-2000 pentru 68 de țări.
Țările islamice au un consum mai scăzut de asigurări de viață în comparație cu cele care nu
sunt islamice.
Burnett și Palmer (1984) au observat de asemenea că religia influențează cererea de asigurări
de viață.
După această trecere în revistă a literaturii de specialitate în continuare voi prezenta un studiu
econometric prin care vreau sa surprind influenta diferita a factorilor de influenta ai cererii de
asigurari de viata in tarile emergente si dezvoltate din Europa.
În cadrul acestui capitol voi începe cu a prezenta statistici descriptive privind cererea de
asigurări de viață si determinanții ei pentru țările din Uniunea Europeană în anul 2017. De
asemenea voi analiza dacă populația acordă o importanță egală față de asigurările de viață în
țările emergente și cele dezvoltate, precum și factorii care ar putea determina decalajul
dintre țări, și dacă unii factori prezentați la începutul capitolului 2 influențează cererea de
asigurări de viață pentru eșantionul considerat de mine.
Ponderea sectorului asigurărilor din produsul intern brut în Europa, în anul 2017 a
reprezentat 4,8%, iar la nivel Pib-ul asigurărilor a reprezentat 2,9% .
De-a lungul ultimilor 50 de ani, cercetătorii au încearcat să explice comportamentul
consumatorului în achiziționarea de asigurări de viață. Multe variabile au fost cercetate iar
concluziile cercetărtorilor sunt împărțite , unele variabile par a fi semnificative iar altele
nesemnificative însă depinde foarte mult de metoda de cercetare și eșantionul considerat.
Eșantionul pentru care se realizează studiul meu este format din 31 de țări Europene: Austria
(AT), Belgia (BE) ,Bulgaria (BG), Croația (HR), Cipru (CY), Republica Cehă (CZ),
Danemarca (DK), Estonia (EE), Finlanda (FI), Franța (FR), Germania (DE) ,Grecia (GR),
Ungaria (HU), Islanda (IS), Irlanda (IE) Italia (IT), Latvia (LV), Luxemburg (LU), Malta
(MT), Olanda(NL), Norvegia(NO), Polonia (PL), Portugalia (PT), România (RO), Slovacia
(SK), Slovenia (SI), Spania (ES), Suedia (SE), Elveția (CH), Turcia (TR), Regatul Unit (UK).
Studiul analizează mai mulți indicatori pentru care o să vedem dacă influențează cererea de
asigurări de viață în țările dezvoltate sau emergente din Europa (care indicatori influențează
țările dezvoltate, care cele emergente).
Pentru studiu folosesc datele cross-section, adică date transversale, pe un singur an, 2017.
Datele pentru perioada 2017 constau în valorile făcute publice de World Bank prin
intermediul Biroului său de statistici în secțiunea Indicatori.
Datele pentru densitatea asigurărilor de viață, au fost colectate de la Insurance Europe.
Am considerat următoarele țări emergente și foste comuniste: Bulgaria (BG), Croația (HR),
Cipru (CY), Republica Cehă (CZ), Estonia (EE), Grecia (GR), Ungaria (HU), Malta (MT),
Polonia (PL), România (RO), Slovacia (SK), Slovenia (SI), Turcia (TR).
Țările dezoltate din Europa sunt: Austria (AT), Belgia (BE),Danemarca (DK), Finlanda (FI),
Franța (FR), Germania (DE), Islanda (IS), Irlanda (IE), Italia (IT), Latvia (LV), Luxemburg
(LU),Olanda(NL), Norvegia(NO), Portugalia (PT), Spania (ES), Suedia (SE), Elveția (CH),
Regatul Unit (UK).
Variabila dependentă, cererea de asigurare, se măsoară prin intermediul densitatii asigurării.
Densitatea asigurărilor captează câți dolari cheltuie o persoană pe asigurare și se măsoară ca
primă de asigurare pe cap de locuitor (Beck și Webb, 2003).
Prezentăm în continuare factorii care determină consumul de asigurări de viață.
Tabel 2. Variabila dependentă și variabilele independente
Variabila
dependentă
Variabile
independente
3.2 Metodologie
Pentru studiu am folosit date cross-section (studii transversale) pentru anul 2017, deoarece
era anul cel mai recent pentru care era raportata densitatea asigurarilor pentru cele 31 de tari
europeene.
Tabel 2 Avantajele și dezavantajele utilizării datelor cross-section
Pot fi studiate mai multe rezultate și Nu sunt este potrivite bun pentru studierea
expuneri bolilor rare
Pentru calculul lui a şi b avem următorul sistem de ecuaţii: na+ b ∑ x=∑ cerere viață
a ∑ x +b ∑ x =∑ xcerere viață
2
b reprezintă panta de regresie (ne arată cu cât se modifică y atunci când x crește (scade)
cu o unitate;
x este variabilă criteriu (cunoscută).
Concluzii
Studiul nostru confirmă unele concluzii ale studiilor empirice anterioare, subliniind
diferențele dintre țările dezvoltate si emergente in sectorul asigurărilor de viață, prin analiza
cererii de asigurare și a factorilor de influență ai acesteia. Știind că venitul și distribuția
acestuia, educația și urbanizarea sunt, potrivit literaturii de specialitate, factori importanți de
influență pentru cererea de asigurare de viață, am estimat efectele lor diferențiate asupra
asigurărilor de viață pentru 31 de economii dezvoltate și emergente din Europa. Rezultatele
regresiilor indică faptul că utilizarea învățământului terțiar ca proxy pentru aversiunea la risc
nu este adecvată pentru sectorul asigurărilor de viață, din cauza complexității acestor produse
si a dificultatii de a intelege modul lor de functionare .O soluție mai fiabilă ar putea fi nivelul
de alfabetizare financiară.
Rezultatele acestei lucrari reprezintă o estimare utilă a factorilor de influență pentru cererea
de asigurare de viață și pot ate avea implicații benefice pentru organismele de reglementare
dacă vor să promoveze sectorul asigurărilor.
Studiul nostru oferă o nouă viziune a asigurărilor de viață și analizeaza comparativ evolutia
acestora in combină țările emergente și cele dezvoltate din Europa, subliniind decalajul tarilor
foste comuniste fata de cele dezvoltate pe acest sector de asigurare.. Sectorul asigurărilor de
viață este un sector în creștere, mai ales in cazul tarilor emergente si post comuniste care
manifesta un real potential de dezvoltare in viitorul apropiat, astfel ca și tot mulți dintre noi
deja ne vom putem gândi la o asigurare de viață ca raspuns la din cauza schimbările or ce
apar frecvente diîn ultimii ani.
BIBLIOGRAFIE
Bacinello, A. R. (2003). Pricing guaranteed life insurance participating policies with annual
premiums and surrender option. North American Actuarial Journal, 7(3), 1-17.
Beenstock, Michael, Gerry Dickinson, and Sajay Khajuria. "The determination of life
premiums: An international cross-section analysis 1970–1981." Insurance: Mathematics and
Economics 5.4 (1986): 261-270.
Born, Patricia, and Doug Bujakowski. "Drivers of Insurance Market Development in Central,
Eastern, & Southeastern Europe." (2019).
Chen, P. F., Lee, C. C., & Lee, C. F. (2012). How does the development of the life insurance
market affect economic growth? Some international evidence. Journal of International
Development, 24(7), 865-893.
Ciumaș, C. (2009), Asigurări generale, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.
Ćurak, Marijana, Sandra Lončar, and Klime Poposki. "Insurance sector development and
economic growth in transition countries." International Research Journal of Finance and
Economics 34.3 (2009): 29-41.
Dragos S.L. (2014). Life and non-life insurance demand: the different effects of influence
factors in emerging countries from Europe and Asia, Economic Research- Ekonomska
istraživanja, 27(1), 169-180..
Dragos, S. L., Mare, C., Dragota, I. M., Dragos, C. M., & Muresan, G. M. (2017). The nexus
between the demand for life insurance and institutional factors in Europe: new evidence from
a panel data approach. Economic research-Ekonomska istraživanja, 30(1), 1477-1496.
DRAGOȘ, Simona Laura, and Cristian Mihai DRAGOȘ. "The role of institutional factors
over the national insurance demand: theoretical approach and econometric estimations."
Transylvanian Review of Administrative Sciences 9.39 (2013): 32-45.
Dragos, Simona Laura, Cristian Mihai Dragos, and Gabriela Mihaela Muresan. "From
intention to decision in purchasing life insurance and private pensions: different effects of
knowledge and behavioural factors." Journal of Behavioral and Experimental Economics 87
(2020): 101555.
Elango, B., and James Jones. "Drivers of insurance demand in emerging markets." Journal of
Service Science Research 3.2 (2011): 185-204.
Elemente de analiză a pieţei asigurărilor din România, Lect. univ. dr. Dan DĂNULEŢIU,
Adina DĂNULEŢIU
Firtescu, B. (2014). Influence factors on European life insurance market during crises.
Procedia Economics and Finance, 16, 348-355.
González, E., Muñoz, C., Robayo-Pinzon, O., & Rojas-Berrío, S. (2019). Characterization of
the Purchase Decision Process in the Category of Individual Life Insurance with
Savings. International Journal of Industrial Engineering and Management, 269-283.
Hald, Anders. "On the early history of life insurance mathematics." Scandinavian Actuarial
Journal 1987.1-2 (1987): 4-18.
Islam, M. R., Liu, S., Biddle, R., Razzak, I., Wang, X., Tilocca, P., & Xu, G. (2021).
Discovering dynamic adverse behavior of policyholders in the life insurance industry.
Technological Forecasting and Social Change, 163, 120486.
Kjosevski, Jordan. "The determinants of life insurance demand in central and southeastern
Europe." International Journal of Economics and Finance 4.3 (2012): 237-247.
Ma, Yu‐Luen, and Nat Pope. "Foreign share, insurance density, and penetration: An analysis
of the international life insurance market." Risk Management and Insurance Review 11.2
(2008): 327-347.
Norberg, R. (1989). Experience rating in group life insurance. Scandinavian Actuarial
Journal, 1989(4), 194-224.
Outreville, J. Francois. "Life insurance markets in developing countries." Journal of risk and
insurance (1996): 263-278.
PAHOMII, Irina; GAGAUZ, Olga. Dinamica mortalității în Republica Moldova și în unele
țări europene în anii 1999-2014. In: Revista de Filosofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice. 2017,
nr. 3(175), pp. 98-106. ISSN 1957-2294. Băiescu, A. T. (2005), Asigurările de viață la
debutul mileniului III, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Song, I. J., Park, H., Park, N., & Heo, W. (2019). The effect of experiencing a death on life
insurance ownership. Journal of Behavioral and Experimental Finance, 22, 170-176.
Zietz, Emily Norman. "An examination of the demand for life insurance." Risk Management
and Insurance Review 6.2 (2003): 159-191.
Wang, X., & Cheng, Z. (2020). Cross-sectional studies: strengths, weaknesses, and
recommendations. Chest, 158(1), S65-S71.
***http://iresearch.worldbank.org/PovcalNet/index.htm
***https://ec.europa.eu/eurostat/statistics
***https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/138-143_0.pdf
***https://insuranceeurope.eu/insurancedata
***https://legeaz.net/dictionar-juridic/asigurare-de-viata
***https://www.aegonlife.com/insurance-basics/life-insurance/what-life-insurance
***iii.org/publications/a-firm-foundation-how-insurance-supports-the-economy/driving-
economic-progress/contribution-to-gdp)
***statista.com/statistics/433054/insurance-premiums-to-gdp-ratio
***UNESCO Institute for Statistics ( uis.unesco.org ). Data as of September 2020.
***United Nations Population Division. World Urbanization Prospects: 2018 Revision.
*** art. 2 Legea nr. 32/2000