U NIVERSITATEA B ABEŞ- B OLYAI

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Finanțe și Bănci, linia română, ZI
Cluj-Napoca

Lucrare de licenţă

Absolvent,
Abigail-Eniko MOLNAR

Coordonator ştiinţific,
Prof. univ. dr. Simona Laura DRAGOȘ

2021
 U NIVERSITATEA B ABEŞ- B OLYAI
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
Finanțe și Bănci, linia română, ZI
Cluj-Napoca

Lucrare de licenţă

Cererea de asigurări de viață-studiu comparativ în

Europa: țări dezvoltate vs. țări emergente

Absolvent,
Abigail-Eniko MOLNAR

Coordonator ştiinţific,
Prof. . univ. dr. Simona Laura DRAGOȘ

2021
 Abstract

Lucrarea ”Cererea de asigurări de viață-studiu comparativ în Europa: țări dezvoltate vs. țări
emergente ” abordează problema inegalității cererii de a asigurărilor de viață între țările
emergente și cele dezvoltate și vine în susținerea literaturii de specialitate existente. Plecând
de la studiul asigurărilor de viață, putem vedea rolul și modul în care acestea sunt privite de
către populație. Am identificat prin intermediul revizuirii literaturii de specialitate din
domeniu, rezultate semnificative a unor factori care influențează cererea asigurărilor de viață.
Aceste informații m-au ajutat ulterior în propria analiză a modului de influență a celor patru
factori considerați ca determinanți ai cererii asigurărilor de viață în țările emergente și
dezvoltate.
Contents
INTRODUCERE...................................................................................................................................5
CAPITOLUL 1. ASIGURAREA DE VIAȚĂ – ISTORIC, CLASIFICARE ȘI EVOLUȚIE........6
1.1. Istoric............................................................................................................................................7
1.2. Clasificarea asigurărilor de viață................................................................................................10
1.3. Evoluția pieței asigurărilor de viața din UE................................................................................12
CAPITOLUL 2 . Cererea de asigurari de viata in tarile emergente si tarile dezvoltate din
Europa...................................................................................................................................................20
2.1. Evoluția indicatorilor cererii de asigurari de viață......................................................................21
2.1.1. Densitatea asigurărilor de viață..........................................................................................22
2.1.2. Penetrarea asigurarilor de viață.........................................................................................24
2.2. Analiza factorilor care determina cererea de asigurari de viata..................................................27
Capitulul 3. Studiu econometric privind determinanții diferiți ai cererii în țările emergente și
dezvoltate din Europa..........................................................................................................................32
3.1 Ipoteze de cercetare, metodologie și date....................................................................................33
3.1.1. Ipoteze de cercetare.............................................................................................................33
3.1.2. Date......................................................................................................................................35
3.3. Metodologie................................................................................................................................37
Concluzii............................................................................................................................................41
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................42
Lista tabelelor și a figurilor
Table 1 Variabila dependenta și variabilele independente...................................................................31
Table 2 Variabilele selectate și impactul lor asupra cerererii de asigurări de viață...............................34
Table 3 Rezultatele regresiei OLS pentru țările europeene emergente.................................................36
Table 4 Rezultatele regresiei OLS pentru țările europeene...................................................................37

Figure 1 Ponderea populației asigurate în țările emergente și dezvoltate din Europa...........................12

Figure 2 Numărul companiilor care activează în țările emergente și cele dezvoltate din Europa.........12
Figure 3 Canale de distribuție a asigurărilor de viață (% din prime brute subscrise)............................13
Figure 4 Evoluția primelor brute încasate din asigurări de viață pe piața europeană, în perioada 2010-
2019:..............................................................................................................................................15
Figure 5 Evoluția beneficiilor plătite din asigurări de viață pe piața europeană, în perioada 2010-2019:
.......................................................................................................................................................16
Figure 6 Densitatea media a asigurărilor de viață în țările emergente vs dezvoltate din Europa..........22
Figure 7 Penetrarea asigurărilor de viață 2018-2019 în țarile europeene .............................................23
Figure 8 Penetrarea asigurărilor de viață în țările emergente vs dezvoltate din Europa.......................24
INTRODUCERE

Din cele mai vechi timpuri oamenii au încercat să prevină situațiile nefavorabile din viața lor,
însă uneori economiile lor s-au dovedit a fi prea mici pentru a face față singuri acelor situații,
de aceea oamenii au început să se intrajutoreze prin împrumuturi. În prezent oamenii au
acces la foarte multe surse posibile de bani, însă problemele neașteptate care pot apărea îi
determină să se asigure împotriva evenimentelor imprevizibile din viața lor.
Asigurarea în zilele noastre este o metodă folosită în a anticipa lucrurile neprevizibile din
viața noastră, precum moartea unei persoane din familie, accidentarea autovehiculului,
moartea spontană a unor animale, afectarea recoltei din cauza condițiilor meteo, distrugerea
parțială a casei, și altele.
Deși putem vedea benefiicile asigurărilor unele asigurări sunt mai căutate decât altele.
Este de remarcat că din punct de vedere economic există diferențe semnificative între țări,
ceea ce determină un comportament diferit la încheierea unei asigurări de viață. Țările
dezvoltate din punct de vedere economic vor pune accent pe achiziționarea acestor produse,
în timp ce în țările emergente, sunt multe persoane care nu își permit să cumpere o asigurare
de viață.
În Capitolul 1 am prezentat un istoric al asigurărilor de viață și rolul lor în viața de zi
cu zi pentru o înțelegere mult mai clară a acestora. De asemenea, tot în cadrul acestui capitol,
m-am axat pe clasificarea asigurărilor de viață și pe evoluția pieței de asigurări de viață în
Europa.
În cadrul celui de-al doilea capitol am analizat cererea pentru asigurările de viață prin
intermediul penetrării și densității și am trecut în revistă o analiză a factorilor care
influențează cererea asigurărilor de viață. De asemenea, am realizat un studiu econometric
privind determinanții diferiți ai cererii in țările emergente și dezvoltate din Europa, unde am
prezentat ipotezele, metodele și datele de cercetare folosite.
In final am prezentat concluziile finale asupra temei studiate.

CAPITOLUL 1. ASIGURAREA DE VIAȚĂ – ISTORIC, CLASIFICARE

ȘI EVOLUȚIE

În cadrul acestui capitol, mi-am propus să surprind un istoric care are la bază aparitia
asigurărilor de viață precum si elementele generale și particulare legate de asigurarea de
viață. De asemenea, definesc asigurările de viață și le clasific, am în vedere și evoluția
asigurărilor de viață , atât cele din țările emergente cât și din cele dezvoltate.

1.1. Istoric
Înca din evul mediu statele și orașele au început să strângă fonduri prin vânzare de anuități.
Prețul era dependent de vârsta rentierului, de rata dobânzii și de probabilitatea decesului în
funcție de vârsta rentierilor, ceea ce a dus la alegerea copiiilor sănătoși ca nominalizați.
Necesitatea evaluării raționale a prețului anuităților a dus la apariția matematicii asigurărilor
de viață. Dezvoltarea și nevoia unor studii mai ample în teoria probabilităților elementare, a
demografiei și a analizei statistice a datelor demografice a fost un domeniu de interes al
multor cercetători, în a doua jumătate a secolului XVII-lea.
Tractul mic De Ratiociniis în Ludo Aleae de Christiaan Huygens (1657) a fost primul text
publicat despre teoria probabilităților, unde a definit și analizat variabilele aleatorii și
problemele privind jocurile de noroc prin intermediul probabilităților. Baza analizei statistice
descriptive se consideră a fi publicația asupra mortalității, de John Graunt (1662), care a
întocmit un tabel de viață parțial din datele sale statistice, dar nu a reușit să înțeleagă unele
concepte și nu a reușit să ofere o definiție a speranței de viață.
Limbajul jocurilor de noroc a fost singurul limbaj disponibil prin care s-a vorbit depre teoria
probabilităților. Christiaan a pornit de la pricipiul că tabelul de viața definește o loterie cu 100
de bile, și oferind diferite valori bilelor cum ar fi 12 bilete cu valoarea 3, 24 având valoarea
11, iar speranța de viață l-a calculat conform regulii din tratatului său din 1657.
Astronomului Edmond Halley i s-a cerut să analizeze câteva date demografice pe care le-a
primit de la omul de știință german, Caspar Neumann, care includeau numărul nașterilor și a
deceselor din perioada 1688-1691, din Breslau (Polonia). Nașterile au fost sortate în funcție
de sex, iar decesele în funcție de vârstă. Mărimea și distribuția populației în fucție de vârstă
erau necunoscute. Reducând la medii anuale, ignorând sexul, a reușit să formeze un prim
tabel de distribuție a mortalității în funcție de vârstă. A determinat valoarea unei anuități ca
fiind suma așteptărilor plăților făcute, folosind distribuția supraviețuitorilor ca punct de
plecare. Întocmirea primului tabel de mortalitate precum și evaluarea anuităților îi este
atribuită lui Halley.
Asigurarea de viaţă a trebuit să aştepte, în Franţa anul 1818, pentru ca, Consiliul de Stat să
recunoască în sfârşit legitimitatea sa "mai degrabă de a o supune, în faţa neprevăzutului şi a
nenorocirii, decât împrumutului cu rate cămătăreşti". Ca rezultat, în 1864, medicul La
Pommerais este acuzat că a otrăvit una dintre pacientele sale care avea încheiată o asigurare
de deces avându-l desemnat ca beneficiar. În consecință, procurorul general al Curţii de
Casaţie s-a străduit să demonstreze că asigurarea de deces este nu numai imorală, dar şi
ilegală în aplicare - a se vedea Ordonanţa lui Colbert (între timp abrogată prin Codul de
Comerţ după 1807) - asigurare care era asimilată pariurilor asupra vieţii umane. Aceste
discuţii scot în evidenţă că asigurarea de viaţă este un subiect al societăţii cu un înalt conţinut
emoţional. O altă dezbatere va avea loc de-a lungul secolelor XIX şi XX, cea care va face
referinţă la dimensiunea sa socială.
În 1965 suma medie asigurată pe francez era a zecea parte din suma medie subscrisă de un
cetăţean al S.U.A. și a treia parte a unui cețățean englez sau elveţian. Astfel în raport cu ţări a
căror monedă era stabilă, asigurarea de economisire a avut în Franţa 50 de ani întârziere, în
ciuda extinderii clientelei asigurate, care înaintea războiului din 1914 era limitată la clasele
din vârful societăţii. (Ciumaș, 2009)
Eurostat1 ajunge la conluzia că speranța de viață în Uniunea Europeană a crescut în ultimii 50
de ani cu aproximativ 10 ani, datorită condițiilor îmbunătățite: socio-economice, de mediu,
îmbunătățirea tratamentelor și a asistenței medicale. Un European în medie se poate aștepta
să trăiască 80,9 ani, în anul 2014.
Statele Est-Europene au avut o speranță de viață mai scăzută. Speranța de viață în rândul
femeilor a fost de 83,6 ani iar la bărbați de 78,1 ani, ceea ce înseamnă o diferență de 5,5 ani.
Mortalitatea reprezintă fenomenul demografic care pune în evidență frecvența apariției
deceselor într-o populație anume și pentru o anumită perioadă de timp.
Mortalitatea este afectată de mai mulți factori: demografici (structura pe sexe) socio-
economici (progresul tehnico-științific care a ajutat medicina prin intermediul dezoltării
vaccinurilor, medicamentelor de înaltă eficiență, îmbunătățirea serviciilor medicale),
culturali, comportamentali (creșterea nivelului educației, acceptarea și utilizarea alimentației
sănătoase și a unui stil de viață activ, schimbarea statului femeii în societate). Toți acești
factori au influențat pozitiv speranța de viață și au ajutat la scăderea mortalității.
De-a lungul timpului cauzele deceselor s-au schimbat, teoria Tranziției Epidemiologice a lui
Omran arată că s-a deplasat spre vârste mai înainte și s-a redus substanțial mortalitatea, din
cauza deceselor cauzate de bolile sistemui vascular sau chiar cele ale cancerului în perioada
contemporană.
Rezultatele analizelor dinamicii mortalității în perioada 1999-2014 au arătat că în toate țările
analizate s-a manifestat tendința creșterii speranței de viață la naștere atât la bărbați și la
femei, precum și reducerea mortalității infantile prin implimentarea diferitelor reforme. Două
situații diferite sunt observate: 1) în țările Baltice, unde speranța de viață la naștere este mai
ridicată datorită finalizării revoluției cardiovasculare și 2) în țările est-europene unde
speranța de viață la bărbați la grupele de vârstă tinere și adulte este in creștere, iar la femei
reducerea mortalității este caracteristică vârstelor înaintate, la grupele de vârstă tinere și
adulte este o stagnare, însă nu au reușit să depășească revoluția cardio vasculară. (Pahomi și
Gazul(2005))
Conform González et al(2019) asigurările de viață au o importanță crescândă pentru piața
financiară pentru că oferă mai multe servicii financiare consumatorilor și este o sursă
importantă de investiții pe piețele de capital. În 2011, în țările mai avansate, datorită
veniturilor mai mari, achizițiile de asigurări au fost de aproape 2.000 USD în Europa.
Rezultatele arată că asigurările de viață depind de venit si cunoștiințele financire ale
gospodarilor cu privire la importanța protejării familie. Procesul decizional al asigurărilor de
viață depinde de: factori situaționali, factori individuali, factori ai activităților de marketing ai
companiei de asigurări și factori sociali.
Greenberg (1986) asociază moartea cu un efect financiar strâns legat de asigurarea de viață,
deoarece moartea poate veni brusc, lăsându-i pe cei dragi nepregătiți financiar. Pauly et al.
(2003) asociază moartea neașteptată (prematură) cu achiziția asigurării de viață pentru a
contracara riscurile economice.
Mortalitatea variază în populație și este observabilă. În asigurările de viață acestea sunt
contabilizate în anumite tabele de mortalitate, iar tarifele variază în funcție de sex și
deficiențe(reduceri de preț). Primele de viață sunt fixate la decontarea contractelor și sunt
păstrate pe toată perioada asigurării. La asigurările de viață de grup fiecare contract este
1
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics
gestionat de un asigurat care are posibilitatea de a compara plățile premium cu beneficiile
plătite pe termen lung.

1.2. Clasificarea asigurărilor de viață

Asigurarea de viață este definită ca fiind un contract între deținătorul poliței și compania de
asigurări, iar la moartea sa compania de asigurări de viață plătește o anumită sumă familiei
persoanei asigurate. Suma aferenta asigurării de viață e plătită în schimbul unei sume
specifice, numită primă.
Asigurarea de viață în termeni legali este un contract între un deținător de poliță de
asigurare(asigurat) și o companie de asigurări (asigurător). Pe baza acestui contract
asigurătorul promite să plătească o sumă de bani prestabilită ( sumă asigurată, sumă
acoperită) după o perioadă anume sau la decesul persoanei.
Prima de asigurare de viață reprezintă suma de bani pe care asiguratul trebuie să plătească
companiei de asigurări de viață în schimbul asigurării personale. Prima de asigurare de viață
poate fi după caz, o plată: lunară, anuală regulată, plată unică.
Asigurarea de viață este o asigurare facultativă de persoane care poate acoperi situațiile
neprevăzute de supraviețuire sau de deces, ori de supraviețuire și deces (la asigurarea mixtă
de viață) prin intermediul plății sumei asigurate . Asiguratul (contractuantul) se obligă prin
intermediul contractului facultativ că va plăti prima, în timp ce asigurătorul se obligă că va
plăti cu titlu de indemnizație suma asigurată, în cazul apariției evenimentor prevăzute în
contract, cum ar fi ajungerea la o anumită vârstă, deces și altele.
Asigurătorul2 este o persoană juridică, o sucursală, filială a unui asigurător, o sucursală a unei
societăți de asigurare sau a unei societăți mutuale dintr-un stat membru, care a primit
autorizația în condițiile legii pentru a-și exercita activitățile de asigurare, de la o autoritate
competentă a statului de origine.
Asigurarea de viață oferă posibilitatea de a previziona niște lucruri incerte din viitor, iar
moartea unui individ este necunoscută. Asigurarea de viață este format în așa fel încăt să
reducă impactul pierderilor financiare pe care familia o are în caz de deces a unei persoane
din familie, persoana care lucrează și care aduce un venit stabil familiei.
Asigurarea de viață este un produs financiar care plătește persoanelor în întreținere sau
persoanei o sumă de bani, pe o perioadă de timp stabilită, sau după moartea deținătorului.
Asigurările de viață legale sunt împărțite în (Ciumaș, 2009)
1. a) Asigurări de viaţă, care se clasifică în: asigurări de supravieţuire; asigurări de deces;
asigurări mixte
b) Anuităţi (asigurări de tip rentă)
c) Asigurări de viaţă suplimentare (asigurări de deces, vătămări corporale, incapacitate de
muncă rezultate din accidente)
2. Asigurări de căsătorie şi de naştere
2
art. 2 Legea nr. 32/2000
3. Asigurări de viaţă legate de investiţii
4. Asigurări permanente de sănătate, administrate la fel ca şi asigurările de viaţă
5. Asigurări de capitalizare(asigurări de viaţă cu primă unică şi cu primă eşalonată)
Tipuri de asigurări care au o bază contractuală:
a) asigurări de viaţă care includ: asigurarea la termen de supravieţuire, asigurarea de deces,
asigurarea la termen de supravieţuire şi de deces (mixtă de viaţă), asigurarea de viaţă cu
rambursarea primelor, asigurarea de căsătorie, asigurarea de naştere;
b) anuităţi;
c) asigurări de viaţă suplimentare: asigurări de deces din accident, asigurări de vătămări
corporale, asigurări de incapacitate permanentă din boală, asigurări de incapacitate
permanentă din accident, asigurări de incapacitate temporară din boală, asigurări de
incapacitate temporară din accident, asigurări de spitalizare, asigurări de cheltuieli medicale,
asigurări de boli grave, asigurări de şomaj, când acestea se încheie suplimentar unui contract
de asigurări de viaţă;
d) asigurări permanente de sănătate.

Asigurătorii își vând produsele fie direct, fie printr-o varietate de alte canale de distribuție,
dintre care cei mai cunoscuți sunt brokeri, agenți și banca de asigurare.
Diversitatea canalelor de distribuție de care beneficiază consumatorii variază de la o piață la
alta, în functțe de cultură, nevoi și preferințe. Se asigură că, consumatorii au un acces mai
bun la produsele de asigurare și stimulează concurența dintre furnizori și distribuitori cu
privire la prețul și calitatea produselor.
Banca de asigurare este principalul canal de distribuție în multe țări europene, dar are o
pondere mai modestă în cele non-viață. Intermediarii (agenți și, într-o măsură mai mică,
brokeri) care sunt cele mai mari canale de distribuție a polițelor non-viață, au de asemenea
un rol important și în distribuția asigurărilor de viață pe anumite piețe.
Figura 1 Canale de distribuție a asigurărilor de viață (% din prime brute subscrise)

Canale de distribuție a asigurărilo de viață(%

din prime brute subscrise)

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%
MT PT IT FR ES BE GR HR PL LU DE* BG SE* UK*

Banca de asigurare Subscriere Total intermediari Agenți

Brokeri Alți intermediari Alte canale de distribuție

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor de la Insurance Europe

Asigurarea de viață este un produs financiar care plătește persoanelor în întreținere sau
persoanei o sumă de bani, pe o perioadă de timp stabilită, sau după moartea deținătorului.
Asigurările de viață legale sunt împărțite în (Ciumaș, 2009)
1. a) Asigurări de viaţă, care se clasifică în: asigurări de supravieţuire; asigurări de deces;
asigurări mixte
b) Anuităţi (asigurări de tip rentă)
c) Asigurări de viaţă suplimentare (asigurări de deces, vătămări corporale, incapacitate de
muncă rezultate din accidente)
2. Asigurări de căsătorie şi de naştere
3. Asigurări de viaţă legate de investiţii
4. Asigurări permanente de sănătate, administrate la fel ca şi asigurările de viaţă
5. Asigurări de capitalizare(asigurări de viaţă cu primă unică şi cu primă eşalonată)
 Tipuri de asigurări care au o bază contractuală:
a) asigurări de viaţă care includ: asigurarea la termen de supravieţuire, asigurarea de deces,
asigurarea la termen de supravieţuire şi de deces (mixtă de viaţă), asigurarea de viaţă cu
rambursarea primelor, asigurarea de căsătorie, asigurarea de naştere;
b) anuităţi;
c) asigurări de viaţă suplimentare: asigurări de deces din accident, asigurări de vătămări
corporale, asigurări de incapacitate permanentă din boală, asigurări de incapacitate
permanentă din accident, asigurări de incapacitate temporară din boală, asigurări de
incapacitate temporară din accident, asigurări de spitalizare, asigurări de cheltuieli medicale,
asigurări de boli grave, asigurări de şomaj, când acestea se încheie suplimentar unui contract
de asigurări de viaţă;
d) asigurări permanente de sănătate.

1.3. Evoluția pieței asigurărilor de viața din UE

Islam et al (2021) definește asigurările de viață ca având un rol vital în societate și oferind
protecție financiară asiguraților care au nevoie. Deoarece speranța de viață a crescut (de la
80,3 ani in 2000 până la 83,9 ani în 2020), crește presiunea asupra bugetelor
guvernamentale, astfel companiile de asigurări de viață trebuie să joace un rol mai important
în societate. Industria în valoare de 8 miliarde de dolari se confruntă cu provocări fără
precedent.
Asigurații sunt persoane care sunt supuse obligatoriu asigurării, conform legii, categorii de
persoane precum: cetățeni cu domiciliul în țară, cetățeni străini sau persoane care nu au
cetățenia niciunui stat sau care au reședința în țara în care doresc să încheie o asigurare.
1.3.1. Evolutia ponderii populatiei asigurate si a numarului de companii de asigurare
Figure 2 Ponderea populației asigurate în țările emergente și dezvoltate din Europa

Populația asigurață
35,000,000

30,000,000

25,000,000

20,000,000

15,000,000

10,000,000

5,000,000

-
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Media Țări emergente Țări dezvoltate

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor de la Insurance Europe

Figure 3 Numărul companiilor care activează în țările emergente și cele dezvoltate din
Europa
80

70

60

50

40

30

20

10

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Media Țări emergente Țări dezvoltate

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor de la Insurance Europe

Industria asigurărilor la nivel mondial în ultimele două decenii a crescut cu o rată de peste
10% anual din 1950, depășind astfel nivelul dezvoltării economice la nivel global (Dowling,
1982; Compania de reasigurare (Swiss Re), 1990; UNCTAD, 1972, 1991). Browne și Kim
(1993) au ajuns la concluzia că industria asigurării de viață a crescut cu o rată de aproximativ
30% anual. Beck și Webb (2003) ajung la concluzia că piața asigurărilor de viață este o sursă
majoră de investiții în capital, activele totale ale companiilor de asigurări de viață au fost 11%
din PIB în anul 1980-1985, iar în anul 1995-1997 a reprezentat 28% din PIB. Penetrarea
asigurărilor de viață a fost de 1,2% în perioada 1961-1965, și a ajuns la 4,2% în perioada
1996-2000.
În economiile dezvoltate încasările firmelor de asigurări reprezintă aproximativ 8,61% din
PIB, dar doar aproximativ 2,71% în economiile emergente. Piețele dezvoltate reprezintă
aproximativ 87,86% din totalul piețelor globale de asigurări, iar piețele emergente
aproximativ 12,14%, fiind considerat un segment în dezvoltare la nivel mondial.
În continuare ne propunem să prezentăm comparativ evoluția primelor și a îndemnizațiilor
(beneficiilor) plătite pentru asigurările de viață în țările europeene. Datele au fost preluate de
pe Insurance Europe, iar ca perioada de analiză am considerat ultimii 10 ani si anume 2010-
2019.
Sunt două clase de produse care provin din veniturile de prime colectate de asigurătorii de
viață: anuități și asigurări de viață tradiționale. Asigurările tradiționale de viață se bazează
ca sursă de venit, mai mult pe vânzarea asigurărilor de viață precum,: viagere , la termen, și
altele. Piața globală a asigurărilor s-a schimbat din punct de vedere al structurii cererii, astfel
a crescut cererea pentru produsele de tip anuitate în mai multe regiuni ale lumii, depășind
astfel asigurările tradiționale. Acest lucru se datorează îmbătrănirii populației și reducerii
rolului guvernului în furnizarea de fonduri pentru pensioare. Această cerere crescută a
produselor de tip anuități a fost deosebit de intensă în economiile relativ mai dezvoltate, de
exemplu, Statele Unite și Europa.
Swiss Re (1998) ajunge la concluzia că penetrarea asigurărilor pe termen scurt ar putea să se
tripleze în Germania și Italia și să se dubleze în Franța și Canada. Industria globală a
asigurărilor își asumă responsabilități fiduciare pentru sume foarte mari, ca depozite pentru
investiții pe termen lung. Sumele acestea sunt porțiuni reprezentative importante pe piața de
capital, în cadrul piațelor naționale . În 2001 fondurile de pensii private au constituit
aproximativ 17% din totalul fondurilor de active financiare, fiind o componentă importantă a
activelor financiare investite la nivel global. Industria asigurărilor de viață poate varia
dramatic în cadrul unei economii naționale, dar pentru investitori industria asigurărilor de
viață ocupă o poziție centrală. Cel mai mare asigurator de viață la nivel mondial, care
generează majoritatea veniturilor sale (92%) din piețele dezvoltate ale Uniunii Europene și
Americii de Nord este grupul ING(Olanda), al doilea loc fiind ocupat de AXA(Franța) care
obține 82% din venituri pe aceleași piețe.
Industria globală a asigurărilor de viață se confruntă cu dereglementări și liberalizări, aceste
modificări incluzând: internaționalizarea sporită a piețelor de asigurări (liberalizare), dar și
concurența sporită din partea altor furnizori de servicii financiare (dereglementare).
Rezultate lui Yu-Luen Ma, Nat Pope (2008) arată o relație pozitivă între creșterea penetrării
și densității asigurărilor și participarea asigurătorilor internaționali pe piața asigurărilor de
viață. Piețele emergente vor primi o atenție sporită ca potențiale piețe ținte pentru asigurători,
pe măsură ce economiile lor încep să crească.

1.3.2. Evoluția primelor brute încasate pe piața europeană de asigurări de viață

Figura 4. Evoluția primelor brute încasate din asigurări de viață pe piața europeană, în
perioada 2010-2019:

€bn

800 8%

700
4%

600
0%
500
-4%
400

-8%
300

200 -12%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Prime Rata de creștere

Sursă: Insurance Europe

În Europa primele de viață au scăzut la 700 de miliarde de euro în 2019, având o scădere de
7,5%, deși în anul 2018 a avut o creștere de 7%. Scăderea primelor se datorează scăderii din
Mare Britanie de 34, 8%. Dacă nu luăm în considerare Marea Britanie, vedem o creștere de
5,3% a primelor de asigurări viață, ceea ce se datorează conștientizării oamenilor de a
economisi pentru pensionare și datorită creșterii venitului mediu nominal în Europa.
Cele mai mari cinci piețe din Europa, având în vedere primele totale sunt: Marea, Britanie,
Franța, Italia, Germania și Spania, totalizând 76,3% din totalul primelor subscrise,
reprezentând o scădere de 2,7 puncte.
Sunt piețe în care majoritatea produselor sunt garantate și care s-au confruntat cu o dobândă
scăzută, cum ar fi Portugalia, Spania, Austria, Polonia, generând o descreștere. Unele piețe
au reușit însă să obțină o creștere , cum ar fi Belgia, Franța. Republica Cehă a înregistrat o
scădere a primelor de viață de 13% datorită scăderii numărului de polițe legate de investiții ,
această scădere fiind influențată și de modificarea reglementării comisiei din 2016 a
intermediarilor contractelor private de asigurări de viață și reducerii stimulentelor începând
cu 2015. Modificările îndemnizațiilor fiscale din Letonia din 2018, pentru asigurările de viață
au dus la reducerea subscrierii de noi contracte de viață, generând o scădere de 6,5%.
Finlanda în anul 2019 a înregistrat o creștere de 13,1%, din cauza modificării legii
impozitului pe venit care a intrat în vigoare la începutul anului 2020, trecând la economii pur
unitare(contractante). In Ungaria, intrarea pe piață a creditului fiscal, a unor pensii private,
disponibile din 2014, a făcut o concurență echitabilă produselor oferite de alți frunizori,
evoluția datorându-se în principal modificării schemelor de pensii. Creșterea nevoi de
pensii personale a avut un trend crescător în Grecia, deoarece criza economică a redus
semnificativ pensiile de stat. Pensiile private au devenit mai importante pentru populație și
ca efect al revenirii economice din 2019.
Primele de viață totale pe piețele avansate au scăzut cu 2,7% în 2017 (2016: ± 1,9%).
Decalajul dintre creșterea avansată a primelor de piață și creșterea PIB-ului (2,3%) a condus
la o ușoară scădere a penetrării asigurărilor (prime / PIB). În 17 din cele 29 de piețe pentru
care sunt disponibile date, creșterea primelor de viață a fost subeficientă comparativ cu
creștere economica.
Cele mai mari și mai rapide orașe în creștere se află pe piețele emergente. În 2011, 73,5% din
cei 3,6 miliarde de locuitori ai lumii se aflau pe piețele emergente, China și India având o
cotă de 30%. Ratele de urbanizare variază foarte mult, de la 36% la 43% în Africa
subsahariană și Asia emergentă, respectiv, la 80% în America Latină (92% în Argentina).
Rata globală de urbanizare pe piețele emergente a fost de 46,5% în 2011 și se așteaptă să
crească la 56% până în 2030. Se estimează că numărul persoanelor care trăiesc în orașele cu
piețe emergente va crește de la 2,7 miliarde la 3,9 miliarde în aceeași perioadă, în medie
adițional 66 de milioane de noi orași în fiecare an. Ritmul urbanizării încetinește față de
deceniile anterioare, dar creșterea continuă și va transforma în continuare peisajul
socioeconomic al piețelor emergente în următorii ani.
A. Primele de asigurări de viață în țările dezvoltate din Europa conform Sigma(3, 2018)
În Europa de Vest, primele asigurărilor de viață au scăzut cu aproximativ 1,9% (în termeni
reali) în 2017, pe măsură ce cele trei piețe majore din regiune s-au contractat (Marea Britanie
‒0,7%, Franța ‒2,7% și Germania ‒1,8%). Cu toate acestea, în termeni nominali, primele de
asigurări de viață au crescut modest în Marea Britanie, pe fondul creșterii continue a
veniturilor personale. În Germania, creșterea nominală a fost constantă, afacerile legate de
unități și cele cu handicap compensând economia tradițională de economii în scădere. Dintre
țările nordice, creșterea primelor în Suedia (8,4%), Danemarca (3,2%) și Finlanda (4,3%) a
fost pozitivă, dar ușor negativă în Norvegia (‒0,9%). În sud-vestul Europei, Portugalia a avut
un an bun în 2017, cu o creștere a primelor de 5,1%. Pe de altă parte, sectoarele asigurărilor
de viață spaniole și italiene s-au contractat cu 7,4 și respectiv 7,5%. Asigurătorii de viață au
raportat rate de capital de solvabilitate (SCR) semnificativ peste 100% pentru 2016,
confirmând o acoperire sănătoasă a solvabilității.
B. Primele de asigurari de viață în țările emergente conform Sigma(3, 2018)
Primele de asigurări de viață din Europa Centrală și de Est au crescut puternic cu 12% în
2017. Revenirea a fost susținută de o creștere de 48% în Rusia, determinată de vânzările de
bancasigurare (peste 90% din noile contracte conform informațiilor de piață) ale contractelor
de economii . În plus, Rusia, a înlocuit Polonia ca cea mai mare piață din regiune. Primele din
Polonia au reușit, de asemenea, să revină la creștere (1,4%), după o fază de declin și stagnare.
O scădere a produselor de viață tradiționale a fost compensată de creșterea produselor legate
de unități. În Ungaria, creșterea primei a fost susținută de o ridicare a produselor legate de
unități și a altor produse de economii. Modificările aduse reglementării taxelor introduse în
ultimii ani au ajutat. În Republica Cehă, primele au continuat să scadă (± 5,7%). Sectorul
asoigurărilor de viață va continua să-și revină treptat, deoarece mediul investițional rămâne
neatractiv, având în vedere ratele dobânzilor record scăzute. În Republica Cehă, o înăsprire
relativă a politicii monetare poate ajuta la stabilizarea volumelor de prime.
1.3.3. Evoluția beneficiilor/ indemnizațiilor plătite pentru asigurări de viață în Europa
Figura 5. Evoluția beneficiilor plătite din asigurări de viață pe piața europeană, în
perioada 2010-2019:

€bn
15%
700
10%
600
5%
500
0%

400 -5%

300 -10%

200 -15%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Beneficii plătite Rata de creștere

Sursă: Insurance Europe

Graficul arată o evoluție a asigurărilor de viață in anul 2019 față de anul 2010, asiguratorii
plătind cu 14% mai multe beneficii. În restul perioadei analizate putem observa creșteri și
descreșteri precum cea din anul 2019 față de 2018 unde vedem o scădere a asigurărilor de
viață, care s-a datorat în principiu scăderii cu 41,8% din Marea Britanie.
Cele mai importante piețe dezvoltate pentru asigurările de viață sunt: Marea Britanie, Franța,
Germania și Italia. Scăderea din 2019 pe aceste piețe a reprezentat 68,2% din totalul
beneficiile plătite. Țările care au avut o creștere puternică în beneficii plătite sunt: Germania,
Italia, Franța. Este de remarcat că și unele piețe mai mici au avut creșteri semnificative în
anul 2019 față de anii precedenți, de 38,7% în Elveția datorită deciziei asigurătorului Axa al
Elveției de a părăsi „asigurarea completă”, pensiile ocupaționale, Axa fiind cei mai mari
furnizori din Elveția de fonduri de pensii cu acoperire completă și acele companii care nu
doreau să treacă la soluții semi-autonome sau autonome și-au primit integral avantajele.
Unele țări au înregistrat mai beneficii mici în 2019 față de anul 2018, cum ar fi Grecia cu o
scădere de 24,7% din pricina unor reduceri a predărilor contractuale; și Portugalia a avut o
scădere de 11,9% din pricina reducerii răscumpărărilor și unui număr mai mic de polițe
ajunse la maturitate.
Browne și Kim(1993) au ajuns la concluzia că mai multe variabile generează diferențe în
distribuția cererii de asigurări de viață. Dezvoltarea instituțiilor financiare a avut un impact
atât în productivitatea economiei cât și în nivelul de profit. Dezvoltarea financiară
promovează creșterea economică prin intermediul ratei economisirii, inovației tehnologice,
prin canale de productivitate marginală și printr-o canalizare eficientă a economiei către
investiții. Instrumentul principal pentru gestionarea riscurilor, atât pentru persoane fizice cât
și pentru companii prin intermediarii financiari, îl constituie asigurarea, prin indeplinirea
funcțiilor acesteia. Finanțarea investițiilor reale se poate realiza prin emiterea unor polițe care
colectează fonduri și le transferă către unități economice.
O piață națională solidă de asigurări și reasigurări este o caracteristică esențiala a creșterii
economice. Asigurările s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani, ca parte a creșterii generale
a instituțiilor financiare și li se acordă o importanță deosebită din partea populației,.
Astăzi țările dezvoltate au o piață de asigurări care acoperă cele mai multe riscuri domestice.
Asigurările de viață ocupă un sector mic în multe economii emergente (în curs de dezvoltare)
pentru că asigurările de viață sunt considerate irelevante sau nepotrivite din punct de vedere
cultural, a credinței, a ideologiei, sau poate din simplul motiv că securitatea financiară e
oferită de familie. Țările emergente au piațe de capital slab dezvoltate, mare parte din
veniturile țărilor în curs de dezvoltare provenind din agricultură, astfel prețurile fluctuând
datorită mărfii și schimbării condițiilor climatice.
Companiile de asigurări care fac parte din sistemul financiar, pot contribui la creșterea
economică prin intermediul unor canale recunoscute.
Intermediarii financiari au funcția de a reduce costurilor de tranzacție (Gurley și Shadow,
1960), au un avantaj în finanțarea directă a economiilor de scară care provin din costurile
partajate.
Leland și Pyle (1977) au ajuns la concluzia că intermediarii financiari colectează informații
pentru a rezolva problema selecției adverse, informații care curprind perspective financiare
ale debitorilor ex-ante.
Diamond (1984) oferă o nouă viziune a intermediarilor financiari, ei acționează pentru a
reduce asimetria informațională ex-post și pentru a reduce hazardul moral.
Intermediarii fiananciari au următoarele funcții de bază: alocarea resurselor; furnizarea de
mijloace de gestionare a riscurilor; furnizarea informațiilor despre preț pentru a ajuta la
coordonarea procesului decizional descentralizat în diferite sectoare ale economiei;
furnizarea de mijloace pentru a compensa și deconta plățile pentru a facilita schimbul de
bunuri, servicii și active; furnizarea unui mecanism pentru punerea în comun a resurselor și
subdivizarea acțiunilor în diferite întreprinderi; oferirea unor mijloace pentru a face a ajuta
problemele de stimulare create atunci când o parte la o tranzacție financiară are informații pe
care cealaltă parte nu le are sau când o parte acționează ca agent al celuilalt.
Afacerea de tip economisire se află sub o presiune deosebit de severă, dată fiind incapacitatea
asigurătorilor de a oferi profituri atractive. Ratele scăzute ale dobânzii au și alte implicații:
- Investițiile sunt predominant în instrumente cu venit fix.
- Randamentele reduse subminează capacitatea asigurătorilor de a finanța garanții
(oferite la prețuri prea mici în trecut), de a plăti cereri / beneficii viitoare și de a oferi
prețuri atractive.
Deoarece multe linii de activitate au o durată mai lungă decât activele disponibile,
asigurătorii trebuie să reinvestească în active cu randament inferior și / sau să își asume mai
multe riscuri de active, expunându-și bilanțurile la un risc financiar mai mare.

CAPITOLUL 2 . Cererea de asigurari de viata in tarile emergente si tarile

dezvoltate din Europa

De-a lungul acestui capitol am făcut o analiză a evoluției indicatorilor cererii de asigurări de
viață prin intermediul densității și penetrării ei, precum și o analiză a factorilor care
determină cererea de asigurări de viață.
Motivația acestei treceri în revistă a studiilor ce analizează asigurările de viață în țările
dezvoltate și cele emergente vine tocmai din faptul că, adesea, asigurările de viață în țările
dezvoltate sunt separat analizate față de cele emergente, și am dorit să observ legătura dintre
ele, a modului în care se influențează, și existența diferențelor de dezvoltare a cererii de
asigurări de viață pe cele două piețe (piața emergentă și cea devoltată).
Conform literaturii de specialitate studiate, am remarcat existența mai multor factori care pot
influența cererea de asigurări de viață precum: religia ,cheltuielile de securitate socială ,
educația ,coeficientul GINI, venitul, urbanizarea ,speranța de viață , dimensiunea pieței,
inflația anticipată , modul de influență a acestor factori fiind diferit, în funcție de eșantionul
de țări considerat. (Dragoș(2014), Browne și Kim(1993), Ward și Zurbruegg, 2000, Webb,
Grace și Skipper, 2002, Arena, 2008, Leland și Pyle (1977) Outreville (1996) și Beck și
Webb (2003) etc.).

2.1. Evoluția indicatorilor cererii de asigurari de viață

Asigurarea devine un sector din ce în ce mai important pentru dezvoltarea financiară și

economică a unei națiuni. Asigurarea de viață diferă foarte mult între țări, atât prin consumul
cât și prin densitatea ei. Literatura de specialitate tratează de multe ori importanța factorilor
economici și demografici. Asigurările joacă un rol important în dezvoltarea economică și
financiară a unei țări.
În perioada 1992-2007 penetrarea asigurărilor de viață în cadrul țărilor membre ale Uniunii
Europene a dus la creșterea în medie de la 0,4 la 1,5 la sută din PIB. Sectorul asigurărilor a
fost investigat cu greu în ciuda importanței sale crescânde. Țările dezvoltate sunt atât
consumatori cât și furnizori de servicii de asigurare.
Rezultatele lui Dragoș (2014) confirmă că țările din Europa Centrală și de Sud-Est sunt
considerate regiuni cu potențial ridicat, având piețe de asigurări dinamice. Creșterea speranței
de viață care are în vedere impactul dezvoltării asigurărilor și creșterea economică au rol în a
ajuta și stabiliza economia conform Ward și Zurbruegg, 2000, Webb, Grace și Skipper, 2002,
Arena, 2008.
Asiguratorii pot afecta creșterea economică prin productivitatea marginală a capitalului,
inovații tehnologice, rată de economisire, prin intermediul protecției oferite.
Companiile de asigurări ajută la stabilizarea pozițiilor financiare a persoanelor fizice și a
firmelor, oferă despăgubire pentru cei care suferă o pierdere.
Smith (1982) ajunge la concluzia că polițele de asigurări de viață încorporează de multe ori
diverse opțiuni de împrumut de capital, și scutiri de impozite care influențează cererea de
asigurări de viață.
Song et al. (2019) ajunge la concluzia că asigurarea de viață influențează pozitiv cererea,
oferind protecție economică și financiară celorlați membrii ai familiei. Deținerea
asigurărilor de viață este dependentă de statutul financiar specific situației consumatorilor.
Cererea de asigurări de viață crește odată cu creșterea nivelului de economii, asigurările fiind
un produs financiar pe termen lung. Cu cât riscul este mai mare decât cel pe care un
consumator îl poate tolera, cu atât rezilierea asigurării de viață este mai probabilă. Astfel
consumatorii care evită riscul (cei ce au aversiune la risc) sunt mai predispuși să cumpere
asigurări de viață. Moartea face consumatorul conștient de necesitatea produselor de
asigurare de viață.
2.1.1. Densitatea asigurărilor de viață

Dragoș at al. (2020) arată importanța factorilor comportamentali în a explica intenția și

decizia pentru a cumpăra asigurări de viață și pensii private. Încrederea în companiile de
asigurări și sfaturile financiare nu fac diferență între decizia și intenția de a cumpăra asigurări
de viață. Percepția individului, recurgerea la instituții specializate, experiențele individuale și
polițele anterioare de asigururări de viață sunt cei mai importanți factori. Au fost identificați
ca fiind semnificativi atât pe piețele emergente, cât și pe cele dezvoltate: factorii economici și
socio-demografici.
Ma et al (2008) au ajuns la concluzia că este esențială concentrarea cotei și nivelul de
liberalizare a pieței în asigurări de viață, iar prezența asiguratorilor internaționali este pozitiv
corelată cu nivelul investiției în asigurările de viață.
Chen et al. (2012) au observat un impact pozitiv al creșterii economice datorat dezvoltării
pieței de asigurări de viață în regiuni din America. Fenomenul nu are aceeași intensitate și
în Europa, fiind determinat atât de țările cu venituri medii cât și de cele cu venituri reduse în
unele zone.
Dănulețiu (2008) definește densitatea asigurărilor ca reprezentare a unui indicator care
apreciază nivelul de dezvoltare a pieței într-o țară și care se calculează ca fiind raportul dintre
primele brute directe totale de asigurare și întreaga populație dintr-o anumită țară, obținând
astfel o primă medie pe locuitor.
Kjosevski (2012) a constatat că penetrarea asigurărilor de viață și densitatea asigurărilor
cresc împreună cu venitul pe cap de locuitor, având un impact puternic asupra cererii de
asigurare de viață. Rata dobânzii reale pozitivă în mediul asigurărilor de viață reprezintă
conștientizarea potențialilor consumatori cu privire la beneficiile pe care asigurarea de viață
le aduce și neglijența cu privire la acoperirea riscului de mortalitate. O influență negativă
asupra asigurării o are inflația, iar pentru dezvoltarea pieței de asigurare este necesară
stabilitatea macroeconomică. O penetrare și densitate mai mare a asigurărilor de viață este
influențată de un nivel al educației mai ridicat, educația jucând un rol important în cererea de
asigurări de viață. O mai bună înțelegere a produselor de asigurare și a beneficiilor utilizării
lor ar fi benefice pentru creșterea sectorului de asigurare pentru că mai multă populație ar
înțelege funcția, rolul și beneficiile asigurărilor.
Densitatea asigurărilor la nivel național arată diferențe între țări, datorită standardului
economic al populației: în 2015 în Elveția 3.656 Euro / an iar în România 20 Euro / an –
Insurance Europe (2015). Diferențe majore se pot observa în rândul populației fiecărei țări,
fiind date de raportul dintre denistatea asigurărilor de viață și salarul mediul net - în Finlanda
11,8% iar în Letonia de 0,32%. Aceste diferențe se datorează mai multor factori economici,
socio-demografici și comportamentali, deoarece fiecare individ decide singur dacă dorește să
cumpere produse de asigurări de viață. Pensiile private au primit o importanță deosebită din
partea guvernelor țărilor deoarece oferă posibilitatea de economisire și de investire mult mai
responsabilă la nivel individual , crescând astfel considerabil importanța educației
financiare.
Pentru a clasifica țările în dezvoltate și emergente am folosit clasificarea Fondului Monetar
Internațional din octombrie 2018 (baza de date a perspectivelor economiei mondiale).
Astfel țările dezvoltate sunt: Norvegia(NO), Elveția (CH), Austria (AT), Irlanda (IE),
Germania (DE), Islanda (IS), Suedia (SE), Olanda(NL), Danemarca (DK), Regatul Unit
(UK), Finlanda (FI), Liechtenstein (LI), Belgia (BE), Luxemburg (LU), Franța (FR), Spania
(ES), Italia (IT), Portugalia (PT), Spania (ES), Latvia(LV)
Țările emergente, foste comuniste, și cele în curs de dezvoltare sunt: Bulgaria(BG),
Corația(HR), Cipru (CY), Slovenia (SI), Malta (MT), Republica Cehă (CZ), Grecia(GR),
Slovacia (SK), Estonia (EE), Turcia (TR), Ungaria(HU), Polonia (PL), România (RO).
În medie în țările emergente densitatea asigurărilor a fost maximă în anul 2007 cu
aproximativ 393 de asigurări de viață Euro/locuitor, iar cea mai mică densitate se datorează și
crizei economice din 2008 care a marcat cea mai mică valoare din ultimii 15 ani, în medie
aproximativ 184 de asigurări de viață.
În medie în țările dezvoltate densitatea asigurărilor a fost maximă în anul 2010 cu
aproximativ 10226 de asigurări de viață într-un an, iar cea mai mică densitate se înregistrează
în anul 2011, unde media a fost de 1207 asigurări de viață în acel an.

Figura 6. Evoluția densitatii medii a asigurărilor de viață în țările emergente vs

dezvoltate în Europa

4,500

4,000

3,500

3,000

2,500

2,000

1,500

1,000

500

-
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Media Medie țări dezvoltate Medie țări emergente

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor de la Insurance Europe

Firtescu (2014) a ajuns la concluzia că criza financiară afectează toate componentele

sistemului financiar, afectând astfel și industria asigurărilor prin intermediul intergrării lor în
componentele sistemului financiar și al corelațiilor acestora. Crizele afectează asigurătorii și
extind riscurile majore, cum ar fi: scăderea prețurilor imobiliarelor; creșterea persoanelor
interesate de asigurări; creșterea riscului de credit și a neplății guvernamentale; inflație mai
mare; depreciere valutară; extinderea riscului politic. Perioadele de dinaintea crizei se bucură
de creșteri continue a ponderii veniturilor de industrie, din primele obținute din primele totale
ale afacerilor de asigurări de viață, în special țările emergente precum Europa de Est.
2.1.2. Penetrarea asigurarilor de viață

Penetrarea asigurărilor reprezintă un indicator care apreciază nivelul de dezvoltare a pieței

într-o țară la crearea produsului intern brut și se calculează ca fiind raportul dintre primele
brute directe totale de asigurare și produsul intern brut intr-un anumit an.
Figure 7 Penetrarea asigurărilor de viață 2018-2019 în țările europene

12%

10%

8%

6%

4%

2%

0%
FI U
K IT CH BE N
O D
E ES N
L
A
T
H
U PL CZ EE RO LI
2018 2019

Sursă: Insurance Europe

Densiatea asigurărilor, în medie în 2019 s-a cheltuit pe cap de locuitor suma de 1 163 EUR
pentru asigurarea de viață în Europa, având loc o scădere de 7,9% față de anul 2018.
Penetrarea asigurărilor fără regatul unit a totalizat o creștere de 4,3%, de 1 022 EUR. În
Europa pătrunderea pe piață a scăzut cu 0,46% până la 3,95%.
Cea mai mică penetrare a asigurărilor în țările emergente este în 2019 de aproximativ 1.14%
din PIB, iar cea mai mare penetrare este în anul 2007 de aproximativ 2.36% din PIB. În țările
dezvoltate putem observa o diferență în penetrare iar creșterile și descreșterile sunt mai
accentuate și mult mai mari decât în țările emergente. În 2017 se înregistrează penetrarea
maximă de aproximativ 6.65% din PIB, iar penetrarea minimă a asigurărilor de viață sunt în
anul 2013 de aproximativ 3.35% din PIB.
Figura 8. Evoluția penetrarii asigurărilor de viață în țările emergente vs dezvoltate din
Europa

Penetrarea asigurărilor de viață în țările

emergente vs cele dezvoltate
8.00%

7.00%

6.00%

5.00%

4.00%

3.00%

2.00%

1.00%

0.00%
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Media Țări emergente Țări dezvoltate

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor de la Insurance Europe

Prin intermediul graficului putem vedea penetrarea asigurărilor de viață mai accentuată în
cazul țărilor dezvoltate, iar în cazul țărilor emergente o penetrare mai scăzută, situându-se sub
nivelul mediu, care reprezintă media țărilor emergente și a celor dezvoltate la un loc.
Extinderea primelor totale de asigurare directă s-a redus la 1,5% în termeni reali în 2017 față
de 2,2% în 2016. Segmentul de viață pe piețele avansate continuă să aibă performanțe slabe
de la criza financiară.
Primele globale de viață au crescut doar marginal cu 0,5%, până la 2657 miliarde USD în
2017 (2016: 1,4%). Încetinirea a fost determinată în principal de piețele avansate, care au
scăzut cu 2,7% în 2017 (2016: ± 1,9%), deoarece toate regiunile au cunoscut o creștere
negativă, în principal datorită ratelor scăzute ale dobânzii care au continuat să afecteze
negativ oferta și cererea de produse de economisire.

Tabel 1 Creșterea asigurărilor de viață în țările emergente vs dezvoltate

Asigurările de viață

Piață 2017 2017/2007

Emergente ‒2.7% ‒0.2%

Dezvoltate 14% 8.30%

Nivel mondial 0.50% 0.90%

 Sursa: .....

2.2. Analiza factorilor care determina cererea de asigurari de viata

In acest subcapitol identific, pe baza literaturii teoretice și empirice, caracteristicile socio-

economice, demografice, institutionale si culturale , care pot afecta cererea de asigurări de
viață.
Factori importanți pentru dezvoltarea sectorului de asigurări de viață sunt: urbanizarea,
veniturile și distribuirea acestora, gradul de educație al populației, speranța de viață.
S-au observant două tendințe, creșterea populației în regiunile urbane și creșterea nivelului
educației, tendințe care au fost influențate de creșterea veniturilor și investițiilor în regiunile
urbane. Existența diferențelor geografice, culturale, comportamentale, investiționale și a
regimurilor politice au influențat modul de distribuire al asigurărilor de viață.
Venitul este considerat cel mai important factor de influență în toate modele de cerere de
asigurări, venitul mai mare se așteaptă să aibă o influență pozitivă asupra asigurarii de viață
crescând cererea, oferind și o acesibiliate mai ridicată a produselor de asigurări de viață.
Nivelul educației este folosit în literatură ca un indicator de aversiune față de risc într-o țară,
dar în general se așteaptă ca educația să crească cererea de asigurări.
Dezoltarea pieței de asigurări este influențată de lipsa educației financiare, neîncrederea în
serviciile de asigurare și din cauza veniturilor mici puterea de cumpărare a produselor de
asigurare este scăzută, conform lui Ciuncan(2014).
Dragoș et al. (2017) a ajuns la concluzia că, calitatea reglementară este semnificativă atât
pentru țările dezvoltate cât și pentru cele în curs de dezvoltare. Reglementările legale
influențează semnificativ cererea de asigurări de viață atât în țările dezvoltate cât și în cele
emergente. Educația influențează pozitiv cererea de asigurări de viață prin gradul de
conștientizare a riscurilor asociate fiecărei polițe, mai ales că asigurările sunt destul de
complexe și greu de înțeles, justificând influența ei asupra asigurărilor de viață. Efect pozitiv
asupra densității asigurărilor de viață il are și urbanizarea, indicele Gini care arată o
distribuție eterogenă a veniturilor având o influență negativă. Urbanizarea afectează pozitiv
cererea de asigurări de viață deoarece se observă un interes mai mare, datorat spijinului redus
din partea urmașilor, având consecință și reducerea copiilor pe familie.
Dragoș et al. (2015) au arătat ca o variabilă economică semnificativă și socio-demografică
este starea civilă. O persoană care se află într-o relație stabilă percepe mai corect și mai
puternic nevoia de protecție și investiții pe termen lung. Nivelul ridicat al educației și
veniturilor sunt, de asemenea, stimulente puternice pentru asigurările de viață și pensiile
private.
Beckmann și colab. (2013) au ajuns la concluzia că vârsta, statutul de salariat, educația și
veniturile cresc probabilitatea ca o persoană să aibă asigurare de viață. Principalii factori care
influențează asigurările sunt: accesibilitatea și disponibilitatea care sunt asociate cu
dezvoltarea economică (șomajul este ridicat în multe dintre țări), înțelegerea produselor de
asigurare – cunoștințe economice, încrederea față de asigurări și acoperirea nevoilor. (Patricia
,2019)
Kjosevski (2012) a demonstrat în studiul său , că un PIB mai mare pe cap de locuitor,
inflația , nivelul educației, cheltuielile de sănătate, legea sunt factori importanți în asigurarea
de viață, influențând procesul de asigurare Nu influențează semnificativ asigurarea de viață:
rata de interest, raportul de dependență nou, raportul de dependență vechi, eficacitatea
guvernului. Studiul a urmărit evoluția a doi indicatori, si anume penetrarea asigurarilor și
densitatea asigurarilor, pentru 14 țări din Europa Centrală și Sud-Est (CSEE) în perioada
1998-2010.
Au impact asupra asigurării rentabile: urbanizarea, stabilitatea monetară, statul, corupția și
dezvoltarea sectorului bancar. Pe măsura creșterii probabilității de deces crește și consumul
de asigurare, dar depinde de consumul actual al familiei și de gradul de aversiune la risc.
Outreville (1996) a ajuns la concluzia că dimensiunea pieței asigurărilor de viață este legată
de nivelul venitului disponibil, de nivelul de dezoltare financiară a țării, de piețele
competitive și inflația anticipată, în studiul său analizând 48 de țări în curs de dezvoltare pe
baza datelor din anul 1986.
Speranța de viață
Lewis(1989) ajunge la concluzia că asigurările de viață sunt importante pentru a satisface
nevoile supraviețuitorilor, iar cererea și prețul sunt esențiale pentru cumpărarea asigurărilor,
consumul asigurărilor crescând odată cu probabilitatea de deces a salariatului.
Bennstock at al. (1986) au ajuns la concluzia că o speranță mai mare de viață are influență
pozitivă asupra cererii de asigurări de viață.
Browne și Kim (1993), Outreville (1996) și Beck și Webb (2003) au efectuat studii din care
rezultă că speranța de viață nu influențează semnificativ probabilitatea de achiziționare de
asigurări de viață. Ei se așteptau să găsească o relație negativă între cei doi indicatori.
Urbanizarea
Rezultatele obținute de Dragoș (2014) în urma analizei a 17 țări emergente din Asia și
Europa pe o perioadă de 10 ani, arată că urbanizarea influențează semnificativ cererea de
asigurări de viață în Asia, dar nu și în Europa.
Hwang și Gao (2003) a ajuns la concluzia că populația urbană din țările emergente are
tendința de a economisi pentru pensionare, fiind un aspect pozitiv în cadrul sectorului de
asigurări de viață. De asemenea ei au arătat că asigurările de viață sunt eficiente în cazul
familiilor mai mici din regiunile urbane, deoarece asigură secuitatea financiară.
Sen și Madheswaran (2007) și Sen (2008) au ajuns la concluzia că în țările asiatice există o
relație pozitivă între urbanizare și cererea de asigurări de viață.
Nesterova (2008) a demonstrat că nivelul de urbanizare nu este semnificativ pentru cererea
de asigurări de viață, conform unui studiu al țărilor din Europa Centrală și de Est(CEE)
Rezultate lui Esho, Kirievsky, Ward și Zurbruegg (2004) au arătat că în zonele urbane
populația are nevoie de surse de finanțare suplimentare, astfel crește și cererea pentru
asigurări de viață.
Beck și Webb(2003) nu confirmă influența pozitivă a urbanizării în cazul asigurărilor de
viață, chiar dacă în unele regiuni se poate observa o reducere a gestionării daunelor, costuri
de marketing și subscriere.
Browne et al. (2000) au ajuns la concluzia că în cazul în care crește probabilitatea pierderii,
crește și cererea pentru asigurări, astfel zonele urbane au fost folosite ca proxy pentru
probabilitatea pierderii.
Venitul
Yaari (1965) a observat că, consumatorul tinde să își maximizeze utilitatea pe piață pe baza
unui vector al ratelor dobânzii și al prețurilor, inclusiv a ratelor primelor de asigurare, astfel
se achiziționează asigurările de viață, influențând pozitiv.
Feyen, Lester și Rocha (2011) susțin că motivul principal al cumpărării unei asigurări de
viață este de a proteja venitul potential al urmașilor în caz de deces prematur al părintelui
angajat.
Veniturile mai mari cresc cererea de asigurare de viață deoarece sursa de venit a unei
persoane crește împreuna cu cererea conform rezultatelor obținute de Beck și Webb (2003).
În studiul lor, realizat pe 68 de țări în perioada 1961-1980, este măsurat nivelul veniturilor
țărilor, ca și produs intern brut (PIB) / locuitor , având o influență pozitivă asupra cererii de
asigurari de viață.
De asemenea si Treerattanapun (2011) considera că asigurarea crește și devine mai accesibilă
pentru niveluri mai ridicate de PIB / capita, având o influență pozitivă asupra cererii de
asigurari de viață..

Coeficientul GINI
Beenstock at al. (1986) au ajuns la o relație negativă între coeficientul GINI și cererea de
asigurări de viață, studiul realizat pe 10 țări OECD pe perioada 1970-1981, ajungând la
concluzia că cel mai mare interes pentru produsele de asigurări de viață o au cei din clasa de
mijloc datorită veniturilor care fac ca aceste asigurări să fie accesibile, deoarece bogații nu au
nevoie de asigurare financiară, iar populația săracă au un buget redus astfel cererea este
limitată.
Beck și Webb (2003) au ajuns la concluzia că cererea de asigurări de viață nu este influențată
în mod semnificativ de distribuția veniturilor, chiar dacă ele sunt percepute ca niște bunuri de
lux.
Eck și Nizovtsev (2006) au ajuns la concluzia că într-o țară cu o distribuție similară a
veniturilor, coeficientul Gini aduce rezultate mult mai bune decât venitul pe cap de locuitor,
influențând pozitiv cererea de asigurări de viață. De asemenea au arătat că decizia de
cumpărare a asigurărilor de viață se ia la nivel individual și un factor decisiv este venitul
mediu al unei țări. Studiile au adoptat coeficientul GINI ca o măsură a inegalității veniturilor
între gospodării.
Inflația anticipată
Inflația afectează sectorul de asigurări de viață în mod negativ în econonomiile asigurărilor
de viață.
Dezvoltarea asigurărilor de viață este legata de venit și de nivelul de creștere financiară al
țării, care este afectat de nivelul anticipat al inflației.
Piețele monopoliste sunt mai puțin dezvoltate decât cele competitive.
Educația
Browne și Kim (1993) au demonstrat că există o influență pozitivă a educației asupra cererii
de asigurări de viață. De asemenea, Truett și Truett (1990) au ajuns la concluzia că există o
dorință mai mare de a proteja persoanele în cazul unui nivel superior de educație, studiu
realizat în 1960-1982 pentru SUA și Mexic.
Unii cercetători au ajuns la concluzia că nivelul educației influențează negativ cererea de
asigurări de viață: Auerbach și Kotlikoff (1989), Anderson și Nevin (1975, Duker (1969)
Educația este considerată nesemnificativă de unii cercetători, ei negăsind o legătură
importantă între asigurări și nivelul educației, Zietz (2003), Beck și Webb (2003), Hau
(2000). Outreville (1996) a ajuns la concluzia că persoanele educate sunt mai conștiente de
riscul și imporanța gestionării riscurilor, după un studiu realizat pe 48 de țări dezvoltate.
Li et al. (2007) au ajuns la concluzia că scade PIB-ul global al țării în cazul în care mai mulți
oamenii tind să aibă o educație mai mare, scăzând astfel forța de muncă și cererea de
asigurări. Feyen, Lester și Rocha (2011) au observat că persoanele cu studii superioare au
venit mai mare și tind să cumpere asigurări.
Treerattanapun (2011) a ajuns la concluzia că produsele de asigurare și cunoștințele acestor
produse nu se învăța în școli. Ofoghi și Farsangi (2013) a constatat că nivelul mai ridicat al
educației crește și aversiunea față de risc.
Kjosevski (2012) arată că nivelul de educație al populației este legat pozitiv de penetrarea
asigurărilor de viață.
Cheltuieli de securitate socială
Beckmann et al. (2013) au ajuns la concluzia că vârsta, educația și veniturile cresc
probabilitatea ca o persoană să dețină asigurare de viață. Principalii factori care influențează
asigurările sunt: accesibilitatea și disponibilitatea asociați cu dezvoltarea economică,
înțelegerea produselor de asigurare – cunoaștințe economice, încrederea față de asigurări și
acoperirea nevoilor, o infrastructură juridică și profesională puternică sunt importante pentru
unele industrii de asigurări. Concluziile au fost obținute după efectuarea unui studiu care
urmărea dezvoltarea autorității de supraveghere și reglementare a industriei, pentru că în
țările studiate asigurarile au avut o organizare monopolistă(Polonia, Republica Cehă și
Ungaria 1991-1999).
Religia
Browne și Kim (1993) au constatat că credința islamică este legată negativ de cererea de
asigurări de viață, folosind în studiul lor datele din anul 1987 din 45 de țări.
Beck și Webb (2003) au observat că religia influențează cererea de asigurări de viață (fiind
predictor al cererii), în studiul lor folosind date din perioada 1961-2000 pentru 68 de țări.
Țările islamice au un consum mai scăzut de asigurări de viață în comparație cu cele care nu
sunt islamice.
Burnett și Palmer (1984) au observat de asemenea că religia influențează cererea de asigurări
de viață.
După această trecere în revistă a literaturii de specialitate în continuare voi prezenta un studiu
econometric prin care vreau sa surprind influenta diferita a factorilor de influenta ai cererii de
asigurari de viata in tarile emergente si dezvoltate din Europa.

Capitulul 3. Studiu econometric privind determinanții diferiți ai cererii în

ța rile emergente și dezvoltate din Europa

În cadrul acestui capitol voi începe cu a prezenta statistici descriptive privind cererea de
asigurări de viață si determinanții ei pentru țările din Uniunea Europeană în anul 2017. De
asemenea voi analiza dacă populația acordă o importanță egală față de asigurările de viață în
țările emergente și cele dezvoltate, precum și factorii care ar putea determina decalajul
dintre țări, și dacă unii factori prezentați la începutul capitolului 2 influențează cererea de
asigurări de viață pentru eșantionul considerat de mine.
Ponderea sectorului asigurărilor din produsul intern brut în Europa, în anul 2017 a
reprezentat 4,8%, iar la nivel Pib-ul asigurărilor a reprezentat 2,9% .
De-a lungul ultimilor 50 de ani, cercetătorii au încearcat să explice comportamentul
consumatorului în achiziționarea de asigurări de viață. Multe variabile au fost cercetate iar
concluziile cercetărtorilor sunt împărțite , unele variabile par a fi semnificative iar altele
nesemnificative însă depinde foarte mult de metoda de cercetare și eșantionul considerat.
Eșantionul pentru care se realizează studiul meu este format din 31 de țări Europene: Austria
(AT), Belgia (BE) ,Bulgaria (BG), Croația (HR), Cipru (CY), Republica Cehă (CZ),
Danemarca (DK), Estonia (EE), Finlanda (FI), Franța (FR), Germania (DE) ,Grecia (GR),
Ungaria (HU), Islanda (IS), Irlanda (IE) Italia (IT), Latvia (LV), Luxemburg (LU), Malta
(MT), Olanda(NL), Norvegia(NO), Polonia (PL), Portugalia (PT), România (RO), Slovacia
(SK), Slovenia (SI), Spania (ES), Suedia (SE), Elveția (CH), Turcia (TR), Regatul Unit (UK).
Studiul analizează mai mulți indicatori pentru care o să vedem dacă influențează cererea de
asigurări de viață în țările dezvoltate sau emergente din Europa (care indicatori influențează
țările dezvoltate, care cele emergente).
Pentru studiu folosesc datele cross-section, adică date transversale, pe un singur an, 2017.

3.1 Ipoteze de cercetare, metodologie și date

3.1.1. Ipoteze de cercetare

Înainte de a formula ipotezele de cercetare am prezentat o sinteză a efectelor factorilor

considerați importanți în influența cererii asigurărilor de viață și în distribuția acestora , găsiți
în literatura de specialitate ca influențând cererea de asigurări de viață.

Tabel 1. Variabilele selectate și impactul lor asupra cerererii de asigurări de viață

Variabilă Efect pozitiv Efect negativ Efect neutru

Educația Brownie și Kim (1993), Truett și Auerbach și Zietz (2003), Beck
Truett (1990), Feyen, Lester și Kotlikoff and Webb (2003),
Rocha (2011), Ofoghi și Farsangi (1989), Hau (2000),
(2013), Kjoveski (2012), Dragoș Anderson și Outrevill (1996)
et al (2017), Kjosevski (2012) nervin (1975),
Duker (1969),
Li at al (2007),
Treetrattanapun
(2011)

Urbanizarea Hwang și Gao (2003), Sen și Nesterova (2008),

Madheswaran (2007), Sen Beck și Webb
(2008), Ward și Zurbruegg (2003), Browne et
(2004), Dragoș (2014) al (2000)

Indicele Gini Eck și Nizovtesev (2006), Dragoș Beenstockat et Beck și Webb

et al (2017) al (1986), (2003)

PIB pe cap de Yaari(1965), Feyen, Lester și

locuitori Rocha(2011), Beck și Webb
(2003), Treerattanapun (2011),
Beck și Webb (2003), Kjosevski
(2012), Outreville (1996)

Pe baza studiilor anterioare sintetizate în tabelul anterior și a observațiilor empirice personale,

am construit următoarele ipoteze:
Ipoteza 1. Venitul influențează pozitiv cererea de asigurarări de viață din țările din Europa,
dar influența este mai vizilă în țările emergente
Ipoteza 2. Educația influențează pozitiv cererea de asigurări de viață din țările din Europa,
dar influența este mai vizilă în țările emergente
Ipoteza 3. Coeficientul Gini influențează pozitiv cererea de asigurări de viață din țările din
Europa, dar influența este mai vizilă în țările emergente
Ipoteza 4. Urbanizare influențează pozitiv cerea de asigurări de viață din țările din Europa,
unde putem vedea o influență semnificativă în cele emergente
3.1.2. Date

Datele pentru perioada 2017 constau în valorile făcute publice de World Bank prin
intermediul Biroului său de statistici în secțiunea Indicatori.
Datele pentru densitatea asigurărilor de viață, au fost colectate de la Insurance Europe.
Am considerat următoarele țări emergente și foste comuniste: Bulgaria (BG), Croația (HR),
Cipru (CY), Republica Cehă (CZ), Estonia (EE), Grecia (GR), Ungaria (HU), Malta (MT),
Polonia (PL), România (RO), Slovacia (SK), Slovenia (SI), Turcia (TR).
Țările dezoltate din Europa sunt: Austria (AT), Belgia (BE),Danemarca (DK), Finlanda (FI),
Franța (FR), Germania (DE), Islanda (IS), Irlanda (IE), Italia (IT), Latvia (LV), Luxemburg
(LU),Olanda(NL), Norvegia(NO), Portugalia (PT), Spania (ES), Suedia (SE), Elveția (CH),
Regatul Unit (UK).
Variabila dependentă, cererea de asigurare, se măsoară prin intermediul densitatii asigurării.
Densitatea asigurărilor captează câți dolari cheltuie o persoană pe asigurare și se măsoară ca
primă de asigurare pe cap de locuitor (Beck și Webb, 2003).
Prezentăm în continuare factorii care determină consumul de asigurări de viață.
Tabel 2. Variabila dependentă și variabilele independente

Variabile Descriere Sursa datelor

Variabila
dependentă

Cerere_viață densitatea asigurărilor de viață calculată ca Insurance Europe

raport dintre primele brute subscrise pentru
asigurarea de viață și populația totală. https://insuranceeurope.eu/
search?
sort=date&type[publication
s]=1&pubtype[9]=1&page
=1

Variabile
independente

Pib_loc Este produsul intern brut împărțit la World Bank.

populația de la mijlocul anului. Datele sunt
în milioane internaționale actuale de dolari https://data.worldbank.org/
americani. Acest indicator furnizează indicator
valori pe cap de locuitor pentru produsul
intern brut (PIB) exprimate în dolari
internaționali actuali convertiți prin
factorul de conversie a parității puterii de
cumpărare (PPP).

Educație Înscrierea la școală, terțiar (% brut)- World Bank.

reprezintă numărul total de înscrieri în
învățământul terțiar (universitar), https://data.worldbank.org/
indiferent de vârstă, exprimat ca procent indicator
din populația totală a grupei de vârstă de
UNESCO Institute for
cinci ani care au urmat abandonului școlar
Statistics ( uis.unesco.org ).
secundar. Învățământul terțiar, indiferent
Data as of September 2020.
dacă urmează sau nu o calificare de
cercetare avansată, necesită în mod
normal, ca o condiție minimă de admitere,
finalizarea cu succes a învățământului de
nivel secundar.

Urbanizare Populația urbană (% din total) - se referă la World Bank.

 persoanele care locuiesc în zonele urbane,
astfel cum sunt definite de oficiile
naționale de statistică. Datele sunt https://data.worldbank.org/
colectate și netezite de Divizia Populației indicator
Națiunilor Unite. United Nations Population
Division. World
Urbanization Prospects:
2018 Revision.

Indicele_Gini Indicele Gini măsoară măsura în care World Bank.

distribuția venitului sau cheltuielile de
consum se abat de la o distribuție perfect https://data.worldbank.org/
egală. Un indice Gini de 0 reprezintă indicator
egalitatea perfectă, în timp ce un index de
http://
100 implică o inegalitate perfectă.
iresearch.worldbank.org/
PovcalNet/index.htm

3.2 Metodologie

Pentru studiu am folosit date cross-section (studii transversale) pentru anul 2017, deoarece
era anul cel mai recent pentru care era raportata densitatea asigurarilor pentru cele 31 de tari
europeene.
Tabel 2 Avantajele și dezavantajele utilizării datelor cross-section

Avantajele utilizării studiilor transversale Dezavantajele utilizării studiilor

transversale

Se folosește ușor și rapid Greu de făcut o inferență cauzală

Fără dificultăți etice Asociațiile identificate ar putea fi dificil de

interpretat

Datele privind toate variabilele sunt Imposibil de investigat relația temporală

colectate doar la un moment dat dintre rezultate și factorii de risc

Pot fi studiate mai multe rezultate și Nu sunt este potrivite bun pentru studierea
expuneri bolilor rare

Ușor în caszul generării ipotezelor Susceptibil la părtiniri, cum ar fi părtinirea

fără răspuns și părtinirea amintirii

Multe descoperiri pot fi folosite pentru a Incapacitatea de a măsura incidența

crea un studiu de cercetare aprofundat

Sursă: Wang et al (2020)

Analiza de regresie se referă la studiul dependenței unei variabile, a variabilei dependente, de
una sau mai multe alte variabile, variabilele explicative, în vederea estimării și / sau predicției
valorii medii (populației) sau medie a primei în termenii valorilor cunoscute sau fixe (în
eșantionare repetată) ale acestora din urmă. Y variabilă aleatoare iar Xi variabilă deterministă
cu valori fixate.
Calculul unei regresii prin metoda celor mai mici pătrate:
cerere viata=a+bx

Pentru calculul lui a şi b avem următorul sistem de ecuaţii: na+ b ∑ x=∑ cerere viață

a ∑ x +b ∑ x =∑ xcerere viață
2

Unde: n reprezintă numarul de cazuri ale unei variabile,

cerere_viață este rezultatul estimat;

a este interceptul (locul pe ordonată unde dreapta de regresie se intersectează cu OY,

valoarea lui y pentru x = 0);

b reprezintă panta de regresie (ne arată cu cât se modifică y atunci când x crește (scade)
cu o unitate;
x este variabilă criteriu (cunoscută).

Calculul coeficienților de regresie a, respectiv b, conduc la realizarea primului pas din

procesul regresiei. Cu ajutorul regresiei se pot face predicţii ale unei variabile, în funcţie de
valoarea alteia. Predicţia este procesul de estimare a valorii unei variabile cunoscând valoarea
unei alte variabile.
Estimatorul OLS (metoda celor mai mici pătrate) are un nivel normal distribuție asimptotică
când este normalizat și centrat corespunzător (chiar și în cazul în care datele nu provin de la o
distribuție normală). Estimatorul OLS este asimtotic normal în prezența heteroscedasticității,
în situația în care este normalizat și centrat corespunzător, cu o matrice de varianță și
covarianță și este diferit de cazul heteroscedasticității. Metoda celor mai mici pătrate are
unele proprietăți statistice foarte atractive care au făcut din aceasta una dintre cele mai
puternice și populare metode de analiză a regresiei.
Spunem că o variabilă aleatoare este heteroscedastică, în statistică, când variabilitatea
mișcărilor aleatorii sunt diferite între elementele vectorului. Heteroscedasticitatea reprezintă
absența homoscedasticității, poate fi cuantificată prin dispersii statistice sau varianță.
Heteroscedasticitatea se perocupă cu analiza regresiei și a varianței pentru că invalidează
teste statistice de semnificație presupunând că toate erorile de modelare au aceași varianță.

Regresie lineară: Număr de observații = 27

F(4, 22) = 3.31
Prob > F = 0.0289
R-pătrat = 0.7682
Rădăcină MSE = 3930.8
 Table 3 Rezultatele regresiei OLS pentru țările europeene

Densitatea Coeficient Robust T P>|t| [95 % Conf Interval ]

asigurărilor
Eroare
standard

Pib 0.309*** 0.0957904 3.22 0.004 0.1102411 0.5075555

gini_index 475.166** 212.0899 2.24 0.035 35.319 915.0143

urbanizarea -21.2197 69.74173 -0.30 0.764 -165.8553 123.4157

Educația -79.139 62.4545054 -1.27 0.218 -208.6533 50.37563

Constantă -18789.25* 10098.26 -1.86 0.076 -39731.76 2153.263

***, **, * semnificativ la 1%, 5% si 10%
Sursa: calcule proprii folosind STATA 14.1

Regresie lineară: Număr de observații = 27

F (5, 21) = 4.66
Prob > F = 0.0051
R-pătrat = 0.8298
Rădăcină MSE = 3447.7
Table 4 Rezultatele regresiei OLS pentru țările europene emergente si post comuniste

Densitatea Coeficient Robust t P> |t| [95% Interval ]

asigurărilor Conf
Eroare
standard
Dummy_ 5247.7** 2295.781 2.29 0.033 473.3621 10022.04
emergente

pib 0.3977666*** 0.0951959 4.07 0.001 0.1897959 0.5857372

gini_index 539.759*** 174.043 3.10 0.005 177.8167 901.7013

urbanizarea 40.21353 84.41477 0.48 0.639 -135.3366 215.7637

educația -61.37859 41.08295 -1.49 0.150 -146.8153 24.05807

Constantă -32638.57*** 11100.25 -2.94 0.008 -55722.8 -9554.34

***, **, * semnificativ la 1%, 5% si 10%

Sursa: calcule proprii folosind STATA 14.1
3.3 Rezultate și discuții
Rezultatele regresiilor privind factorii de influenta ai cererii de asigurari de viata pentu tarile
europeene prezentate in (Tabelul 3) arata ca dDensitatea asigurărilor se modifică cu 0.309 la
modificarea variabilei PIB cu o unitate daca restul variabilelor raman constante și 0 pentru
restul variabilelor. Deci venitul pe cap de locuitor influenteaza pozitiv si semnificativ
Coeficientul beta PIB are (un prag de semnificatie de 1%) cererea de asigurari de viata.
Rezultatele statistice au arătat că denistatea asigurărilor se modifică pozitiv cu 0.30889 unități
la o modificare a PIB-ului cu o unitate, ceilalți factori râmânănd constanți. Pentru variabila
economică PIB valorile coeficientului real beta pib , adica intervalul de incredere, ia i-a valori
între 0.1102411 și 0.50875555.
Gini index care măsoară inegalitatea distribuției veniturilor, influențează pozitiv densiatatea
asigurărilor și are un prag de risc de 5%. Urbanziarea nu influențează semnificativ negativ
densitatea asigurărilor , această variabilă nu este semnificativă deoarece are o valoare p de
0.764. Educația de asemenea, nu influențează semnificativ negativ densitatea asigurărilor,
variabila nu este semnificativă (avănd o valoare p de 0.218), ambele depăsesc pragul de 10%,
influențând negativ deoarece beta este negativă.Constanta este semnificativă la 10%.
Rezultatele regresiilor privind influenta factorilor considerati asupra cererii de asigurari de
viata in tarile emergente prezentate in (Tabelul 4 arata ca ) Dummy emergente are un nivel de
semnificație de 5% adica faptul ca este vorba de o tara emergenta . Coeficientul beta PIB are
un prag de semnificatie de 1%. Rezultatele statistice au arătat că denistatea asigurărilor se
modifică pozitiv cu 0.398 unități la o modificare a PIB-ului cu o unitate, ceilalți factori
râmânănd constanți.
Gini index care măsoară inegalitatea distribuției veniturilor, influențează pozitiv densiatatea
asigurărilor și are un prag de semnificație de 1%. Urbanziarea nu influențează semnificatov
negativ densitatea asigurărilor , această variabilă nu este semnificativă deoarece are o valoare
p de 0.639. Educația nu influențează semnificativ negativ densitatea asigurărilor, variabila nu
este semnificativă avănd o valoare p de 0.15, ambele depăsesc pragul de 10%, influențând
negativ deoarece beta este negativă. Constanta este semnificativă la 1%.
Prima ipoteză, PIB-ul influențeaza pozitiv cererea de asigurare în țările dezvoltate, dar
influența este mai semnificativă pentru țările în curs de dezvoltare, se verifică cu mențiunea
că, pentru ambele categorii de țări, venitul e semnificativ la 1%. Suștinând Rrezultatele
obtinute sunt sustinute de ceceea ce au obținut autorii Treerattanapun (2011) și Beck și
Webb(2003), adica venitul influențează pozitiv și crește cererea pentru asigurările de viață.
A doua ipoteză care afirmă că educația ar influența semnificativ și pozitiv cererea de
asigurări, mai puternic in țările emergente, dar nu se verifică. Un motiv credibil este că
educația terțiară nu este un bun proxy pentru capacitatea unei persoane de a înțelege
complexitatea produselor de asigurări de viață. Susțin Rrezultatele obținute sunt sustinute de
concluziile lui și de Beck și Webb (2003), Hau (2000), conform carora nu se poate afirma că
educația inflențează cererea, iar dacă mai multe persoane ar avea o educație terțială ar scadea
veniturile.
A treia ipoteză care afirmă că urbanizarea este semnificativă pentru piața europeană de
asigurări de viață din nou nu se verifică, nici pentru totalitatea eșantionului , nici pentru țările
emergente. Nesemnificativitatea ția urbanizării pentru densitatea asigurărilor de viață în
Europa Centrală și de Est este un rezultat al micii variații a ratei de urbanizare în țările
eEuropene din ultimii 20 de ani. Chiar dacă majoritatea populației țărilor începe să locuiască
în mediul urban, dar nu am găsit o legatura semnificativa importanță între urbanizare și
cererea asigurărilor e viață, rezultatele mele fiind în concordanță cu rezultatele obținute și de
Beck și Webb(2003).
Ultima ipoteză, distribuția veniturilor influențează pozitiv negativ cererea de asigurare, se
verifica pentru regiunile emergente influența acestui factor este mai puternică decat pentru
totalitatea țărilor europeene. În general, oamenii din clasa de mijloc au cel mai mare interes
pentru produsele de asigurări de viață, deoarece și le pot permite.
Faptul ca Gini e mult mai semnificativ în țarile emergente față de totalul țărilor, înseamna că
în țarile emergente asigurarile de viața sunt considerate produse de lux, incheiate de persoane
care au mulți bani (Daca cCoeficientul Gini dacă este mare, adică exista o inegalitate mare a
veniturilor determină o cerere mare). PIB pe locuitori este mai semnificativ în țările
emergente față de cele dezvoltate.
Tabelul 3 încearcă să captează influența fiecăruia dintre factori separat. Tabelul 4 este
modelul cuprinzător care include influența tuturor factorilor și, prin urmare, utilizat pentru
discutarea rezultatelor.

Concluzii

Studiul nostru confirmă unele concluzii ale studiilor empirice anterioare, subliniind
diferențele dintre țările dezvoltate si emergente in sectorul asigurărilor de viață, prin analiza
cererii de asigurare și a factorilor de influență ai acesteia. Știind că venitul și distribuția
acestuia, educația și urbanizarea sunt, potrivit literaturii de specialitate, factori importanți de
influență pentru cererea de asigurare de viață, am estimat efectele lor diferențiate asupra
asigurărilor de viață pentru 31 de economii dezvoltate și emergente din Europa. Rezultatele
regresiilor indică faptul că utilizarea învățământului terțiar ca proxy pentru aversiunea la risc
nu este adecvată pentru sectorul asigurărilor de viață, din cauza complexității acestor produse
si a dificultatii de a intelege modul lor de functionare .O soluție mai fiabilă ar putea fi nivelul
de alfabetizare financiară.
Rezultatele acestei lucrari reprezintă o estimare utilă a factorilor de influență pentru cererea
de asigurare de viață și pot ate avea implicații benefice pentru organismele de reglementare
dacă vor să promoveze sectorul asigurărilor.
Studiul nostru oferă o nouă viziune a asigurărilor de viață și analizeaza comparativ evolutia
acestora in combină țările emergente și cele dezvoltate din Europa, subliniind decalajul tarilor
foste comuniste fata de cele dezvoltate pe acest sector de asigurare.. Sectorul asigurărilor de
viață este un sector în creștere, mai ales in cazul tarilor emergente si post comuniste care
manifesta un real potential de dezvoltare in viitorul apropiat, astfel ca și tot mulți dintre noi
deja ne vom putem gândi la o asigurare de viață ca raspuns la din cauza schimbările or ce
apar frecvente diîn ultimii ani.

BIBLIOGRAFIE

Bacinello, A. R. (2003). Pricing guaranteed life insurance participating policies with annual
premiums and surrender option. North American Actuarial Journal, 7(3), 1-17.
Beenstock, Michael, Gerry Dickinson, and Sajay Khajuria. "The determination of life
premiums: An international cross-section analysis 1970–1981." Insurance: Mathematics and
Economics 5.4 (1986): 261-270.
Born, Patricia, and Doug Bujakowski. "Drivers of Insurance Market Development in Central,
Eastern, & Southeastern Europe." (2019).
Chen, P. F., Lee, C. C., & Lee, C. F. (2012). How does the development of the life insurance
market affect economic growth? Some international evidence. Journal of International
Development, 24(7), 865-893.
Ciumaș, C. (2009), Asigurări generale, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.
Ćurak, Marijana, Sandra Lončar, and Klime Poposki. "Insurance sector development and
economic growth in transition countries." International Research Journal of Finance and
Economics 34.3 (2009): 29-41.
Dragos S.L. (2014). Life and non-life insurance demand: the different effects of influence
factors in emerging countries from Europe and Asia, Economic Research- Ekonomska
istraživanja, 27(1), 169-180..
Dragos, S. L., Mare, C., Dragota, I. M., Dragos, C. M., & Muresan, G. M. (2017). The nexus
between the demand for life insurance and institutional factors in Europe: new evidence from
a panel data approach. Economic research-Ekonomska istraživanja, 30(1), 1477-1496.
DRAGOȘ, Simona Laura, and Cristian Mihai DRAGOȘ. "The role of institutional factors
over the national insurance demand: theoretical approach and econometric estimations."
Transylvanian Review of Administrative Sciences 9.39 (2013): 32-45.
Dragos, Simona Laura, Cristian Mihai Dragos, and Gabriela Mihaela Muresan. "From
intention to decision in purchasing life insurance and private pensions: different effects of
knowledge and behavioural factors." Journal of Behavioral and Experimental Economics 87
(2020): 101555.
Elango, B., and James Jones. "Drivers of insurance demand in emerging markets." Journal of
Service Science Research 3.2 (2011): 185-204.
Elemente de analiză a pieţei asigurărilor din România, Lect. univ. dr. Dan DĂNULEŢIU,
Adina DĂNULEŢIU
Firtescu, B. (2014). Influence factors on European life insurance market during crises.
Procedia Economics and Finance, 16, 348-355.
González, E., Muñoz, C., Robayo-Pinzon, O., & Rojas-Berrío, S. (2019). Characterization of
the Purchase Decision Process in the Category of Individual Life Insurance with
Savings. International Journal of Industrial Engineering and Management, 269-283.
Hald, Anders. "On the early history of life insurance mathematics." Scandinavian Actuarial
Journal 1987.1-2 (1987): 4-18.
Islam, M. R., Liu, S., Biddle, R., Razzak, I., Wang, X., Tilocca, P., & Xu, G. (2021).
Discovering dynamic adverse behavior of policyholders in the life insurance industry.
Technological Forecasting and Social Change, 163, 120486.
Kjosevski, Jordan. "The determinants of life insurance demand in central and southeastern
Europe." International Journal of Economics and Finance 4.3 (2012): 237-247.
Ma, Yu‐Luen, and Nat Pope. "Foreign share, insurance density, and penetration: An analysis
of the international life insurance market." Risk Management and Insurance Review 11.2
(2008): 327-347.
Norberg, R. (1989). Experience rating in group life insurance. Scandinavian Actuarial
Journal, 1989(4), 194-224.
Outreville, J. Francois. "Life insurance markets in developing countries." Journal of risk and
insurance (1996): 263-278.
PAHOMII, Irina; GAGAUZ, Olga. Dinamica mortalității în Republica Moldova și în unele
țări europene în anii 1999-2014. In: Revista de Filosofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice. 2017,
nr. 3(175), pp. 98-106. ISSN 1957-2294. Băiescu, A. T. (2005), Asigurările de viață la
debutul mileniului III, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Song, I. J., Park, H., Park, N., & Heo, W. (2019). The effect of experiencing a death on life
insurance ownership. Journal of Behavioral and Experimental Finance, 22, 170-176.
Zietz, Emily Norman. "An examination of the demand for life insurance." Risk Management
and Insurance Review 6.2 (2003): 159-191.
Wang, X., & Cheng, Z. (2020). Cross-sectional studies: strengths, weaknesses, and
recommendations. Chest, 158(1), S65-S71.
***http://iresearch.worldbank.org/PovcalNet/index.htm
***https://ec.europa.eu/eurostat/statistics
***https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/138-143_0.pdf
***https://insuranceeurope.eu/insurancedata
***https://legeaz.net/dictionar-juridic/asigurare-de-viata
***https://www.aegonlife.com/insurance-basics/life-insurance/what-life-insurance
***iii.org/publications/a-firm-foundation-how-insurance-supports-the-economy/driving-
economic-progress/contribution-to-gdp)
***statista.com/statistics/433054/insurance-premiums-to-gdp-ratio
***UNESCO Institute for Statistics ( uis.unesco.org ). Data as of September 2020.
***United Nations Population Division. World Urbanization Prospects: 2018 Revision.
*** art. 2 Legea nr. 32/2000