5. Hemoragia si hemostaza ragia reprezinti scurgerea sfngelui in afara sistemului vascular ‘Multe solutii de continuitate ale acestuia. Clasificarea hemoragiilor se face dupa mai multe criterii a) Dupé natura vasului lezat, se diferentiaza: © Hemoragia arteriala — sfingele are culoarea rogu deschis si tagneste | © Hemoragia venoasi — sfingele are culoarea rosu inchis si se exteriorizeaz sub presiune constanta, fara pulsatii; ¢ Hemoragia capilar’ — este difuzi neavand o sursé anume de sdngerare, sangereaz in panza. Rareori se intalnese tipuri pure de hemoragie. De cele mai multe ori, hemoragia este mixti, cu predominanta uneia dintre ele. b)- In functie de sediul sangerarii, se deosebesc: Hemoragia externa — cand sdngele se scurge in afara printr-o plaga; 2) Hemoragia interna — cand sdngele se acumuleaza intr-o cavitate anatomicd in interiorul organismului. Dupa localizarea hemoragiei interne deosebi - hemotoraxul — acumularea sdngelui in cavitatea pleurala; hemoperitoneul ~ acumularea sAngelui in cavitatea peritoneala; hemopericardul — acumularea sdngelui in cavitatea pericardica. 3) Hemoragia interni exteriorizataé - este 0 hemoragie interna intr-un organ cavitar, urmaté de eliminarea sfngelui la exterior pe cale natural, in functie de sursa sangerarii, deosebim: - Epistaxis — hemoragia mucoasei nazale, - Hemoptizia -hemoragia a cdrei sursi este la nivelul arborelui respirator. Sangele este rogu, aerat, spumat, eliminat pe gura prin efort de tuse. - Hematemeza — eliminarea pe gud, prin varsaturi, de sange amestecat cu chiaguri. Sangerarea isi are sediul in esofagul interior, stomac sau duoden. Cand hemoragia este puternica, ingele este rogu, nealterat, daca ins sangerarea este redusa us a iin stomac,sdngerarea are aspect de ,,zat nsta in exteriorizarea singelui acumulat in tubul ca urmare a unei hemoragii digestive superioare, prin e. Scaunul melenic este negru, lucios, moale, de culoarea intensitate dar persistenta, ce nu modificé aspectul scaunului, dar care prin eliminarea fierului, produce in timp anemie. - Menstre (metroragie) — sangerare de origine uterina, exteriorizata prin vagin, produsa in intervalul dintre doua cicluri menstruale; - Menoragia — menstruatie excesiv de abundenta si prelungita; - Hematuria — sangerarea prin mictiune produsi la_nivelul aparatului reno-urinar. 4) Hemoragia intratisulara — in urma careia, prin acumulare locala de sfnge se produce un hematom. Dupé cauza generatoare a hemoragiei,se diferentiaza: = Hemoragii traumatice (accidentale sau chirurgicale); . Hemoragii netraumatice, cand sangerarea are loc in absenta unui traumatism (agresiune chimica, tulburari trofice etc.). Dupé abundenja sdngerarii, hemoragiile pot fi: 1) de mica intensitate (de gravitate mica), cénd cantitatea totala de sAnge care s-a pierdut este mai mici de 500 ml. Clinic: TA =100 mmHg; AV <100 b/min; Hb =10 g%; Ht=35%, 2) de gravitate medie, cind cantitatea de singe este intre 500 si 1500ml; cu tablou clinic evident: 80 STA S100mmHg; 100 SAV =120b/min; H 10 2%; Ht=30-35%,; apar simptome clinice - ie, ameteli, chiar senzatii de lipotimie. itate mare, insofite de goc gi colaps circulator, pierderea de continua si depageste 1500 ml; clinic AV 120 b/min, ‘in faza decompensati, TA S80 mm Hg, HbS7 g xtremitafile sunt reoi gi transpirate. ispacientilor cu hemoragie depinde de: cantitatea de sdnge pierduta; erior al hemoglobinei (Hb) si al hematocritului (Ht). © sdngerare de mica intensitate nu are repercursiuni importante. le medii si grave sunt insofite insd de tulburari din partea intregului pacientul acuzand: astenie marcantd, ameteli, lipotimie la trecerea in " ortostatism, tulburari de vedere gi echilibru, stare de agitatie $i anxietate datorita -lipsei de oxigen a creierului. Se constata paloarea accentuaté a tegumentelor gsi mucoaselor, transpiratii reci, polipnee, tahicardie, tensiunea arteriald are tendinté de scddere, ‘sete intensa, limba uscat, diureza in cantitate mica (oligurie). if hemostazel Hemostaza reprezinta oprirea spontana sau terapeutica a hemoragiei. Hemostaza spontana se realizeaza prin mijloace proprii ale organismului. Aceasta este posibil insé numai pentru vase mici (capilare, venule, _ arteriole). Procesul se desfasoard in trei faze succesive: Faza vasculard in care la nivelul vasului lezat se produce o vasoconstrictie; © Faza endotelio-trombocitara in care la nivelul endoteliului vascular lezat se aglomereaz trombocite care vor cauta sa inchida bresa din vasul lezat formand un chiag provizoriu, care in timp determina o rejea de fibrina ce conduce la un chiag definitiv si reparare endoteliala; Faza de coagulare propriuzisi cand prin vasul de sange lezat continua curgerea sangelui fara extravazare, vasospasmul revine la terapeuticé (chirurgicala) poate fi provizorie ovizorie constituie manevra de urgenta facuti temporare a hemoragiei. Modalitati de realip ‘digitala a vasului lezat, pe un plan osos (cu npon, compresi); compresie circulari deasupra sau dedesubtul zonei lezate (cu garou sau cu mijloace improvizate — curea, craveta). Intermitent, la 15-30 minute, acesta trebuie slabit cateva minute pentru a permite irigarea fesuturilor. Nu se va aplica pe o durata mai mare de doua ore, deoarece exista riscul de aparitie a socului de degarotare. ‘b)- Hemostaza definitiva se obtine prin obliterarea lumenului vascular, ligaturarea vasului sau sutura plagii vasculare si se poate realiza prin: - electrocauterizare, o metoda larg utilizata; - forcipresura (strivirea), se realizeaza cu pensa Este o metoda des folosita la hemostaza parietala; - tamponare, aplicata pentru plagi sau cavitati mai mici in care se introduc mese sterile imbibate cu apa oxigenatd, care se indep&rteaza dupa 24 ore; - ligatura vasului, mijlocul cel mai eficient si mai sigur de hemostaz4; - sutura vasculard, indicati pentru vasele de calibru mediu si mare. Se realizeaza prin coaserea orificiului produs in vas; - capitonajul, metoda const in apropierea stransi a buzelor gii prin cateva fire de catgut; embolizarea selectiva a vasului lezat, Este o tehnicad — rioas4, ce presupune cateterism arterial.