1.Reanimarea şi terapia intensivă a nouă-născutului.

Nou-născutul după naştere îşi asumă toate funcțiile critice ca:

- adaptarea cardio-vasculară
- reglarea temperaturii
- metabolismeler

Fiecare cameră de naştere trebuie echipată pentru diagnosticul şi necesitățile terapeutice ale
nou- născutului (instrumentar, incubator, masă de resuscitare, încălzitor, sursă de O2, aparat
de aspiraţie).

Îngrijirile nou-născutului se pot rezuma astfel:

1. cordonul ombilical este pensat şi tăiat; sunt preluate probe de sânge din porțiunea
placentară a cordonului ombilical pentru grup sangvin, Rh, test COOMBS
2. curăţarea şi aspirarea căilor aeriene, pentru a fi libere
3. se stabileşte scorul APGAR
4. la nevoie - resuscitare:
a) tehnica resuscitării respiratorii:
• 02 endonazal, dacă respirația spontană nu se restabileşte este necesară intubaţia şi ventilaţia
mecanică
b) tehnica masajului cardiac extern:
• toracele este prins cu ambele mâini, în timp ce policele apasā mijlocul sternului spre
coloana vertebrală
• 3 cicluri ventilatorii / 15 compresiuni cardiace sau 1 ciclu ventilator / 5 compresiuni
cardiace
c) reechilibrarea volemică
d) evitarea pierderilor de căldură sau incubator (temperatura constantă - reglabilă indusă)
5. se verifică temperatura (din anus)
6. se face profilaxia infecției oculare (nitrat de argint 1%)
7. examinarea iniţială în sala de naşteri:
• calitatea creşterii intrauterine
• capacitatea de adaptare postnatală
• absenţa sau prezența sindroamelor sau simptomelor bolii neonatale sau fetale
• suspiciunea sau prezența malformațiilor.

2.Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie.

Se face sub forma de:

- gaze sau substante gazeificate
- pulberi dizolvate
- lichide fin pulverizate (vapori sau aerosoli)
- solutii prin instilatii traheale
Scop: - dezinfectie
- decongestionarea mucoasei cailor respiratorii
INHALATIA: este introducerea unor substante medicamentoase in organism. Substantele pot
fi inhalate, pulverizate in stare lichida sau cu ajutorul vaporilor de apa.

Indicatii: rinite, bronsite, astm bronsic, faringite, anestezia generala etc.

Materiale necesare: vaselina, inhalator, substante medicamentoase, cort cu pelerina de
cauciuc, prosop

Pregatirea pacientului:
-se anunta bolnavul si i se explica in ce consta tehnica
-se aseaza bolnavul pe scaun si sufla nasul
-i se pune prosop in jurul gatului
-se unge zona cu vaselina
-i se explica bolnavului ca va inspira pe gura si expira pe nas

Tehnica:
-spalarea mainilor
-se pune apa in recipient pana la jumatate
-se pune la sursa de incalzire
in recipient se pune medicamentul
-cand apa fierbe, vaporii se ridica si antreneaza medicamentul
-se aduce inhalatorul cu rezervorul incalzit in fata bolnavului
-se acopera bolnavul cu cortul sau pelerine de cauciuc explicandu-i-se sa stea la o distanta de
30-80 cm de inhalator, invitandu-l sa respire pe gura si sa expire pe nas
durata inhalatiei este de 5-20 minute.

Dupa tehnica - se sterge fata bolnavului cu un prosop

- se acopera bolnavul pentru al feri de raceala
Igienizarea locului: se curate, se spala, se dezinfeteaza inhalatorul.
Bioxidul de carbon se inhaleaza la fel ca oxigenul este indicat sa se administreze in cazul
pericolului de paralizie a centrului respirator in colapsul periferic cu paralizia centrilor
vasomotori

Inhalatia intratraheala, reprezinta introducerea medicamentelor lichide in caile respiratorii cu

ajutorul seringi laringiene cu efect local interesand partea inferioara, bazala a cailor
respiratorii.

Injectia intratraheala, prin ligamentul tirocricoidian in hipolaringc.Cu ajutorul seringii se pot

trece prin ac in caile respiratorii substante anesteziante sau medicamente.
Sondajul traheo-bronsic cu sonda Metras inlatura dificultatea instilatiei si a injectiei
intratraheale. Introducerea se face direct in focarele supurative.
Sub forma de inhalatie se utilizeaza si substantele volatile.Astfel, nitritul de amil se picura pe
panza sau tifon, impaturit, de unde bolnavul aspira substanta care se volatilizeaza imediat. In
timpul crizelor de angina pectorala, fiola se taie in tifon sau batista, de unde substanta poate fi
aspirata imediat.

Substantele narcotice : eterul,cloroformul, clorura de etil se inhaleaza sub forma de vapori.

Ele sunt administrate in stare lichida, dar se volatilizeaza imediat, fiind aspirate de bolnav sub
forma de vapori.
Aspirarea prafurilor solide se face cu ajutorul unor tuburi incurbate in forma de 'S' la ambele
extremitati. Curbura externa, indreptata in sus ,usor largita in forma de degetar, in aceasta se
pune medicamentul care va fi aspirat Curbura interna se indreapta in jos, urmand forma bazei
limbii spre laringe.Bolnavul inchide gura, fixeaza ermetic buzele pe tub, inspirand brusc prin
tub.
Utilizarea seringii laringiene
NEBULIZAREA
→ se face cu aparate speciale , numite nebulizatoare
→ in aparat se introduc substante cu rol de a umidifica secrețiile

OXIGENOTERAPIA ( sau administrarea oxigenului).

Scop: Terapeutic - imbogatirea aerului cu oxigen in scopul combaterii hipoxiei (oxigenarea
redusa a tesuturilor)
-ameliorarea concentratiei de oxigen in sange
Hipoxia poate fi:
-anemica prin reducerea hemoglobinei
-histotoxica prin blocarea la nivelul celulelor
-circulatoare prin tuburari de circulatie
La nivelul tesuturilor O2 este utilizat sub forma dizolvata in plasma, cantitatea de 0,3 ml
oxigen la 100ml sange. Oxigenoterapia necesita 1,8-2,2ml la 100ml sange la administrarea
O2 sub o atmosfera.
Indicatii: -hipoxii circulatorii (insuficienta cardiaca, edem pulmonar, infarct miocardic)
-hipoxie respiratorie (soc, anestezi generale, complicatii postoperatorii, nou nascuti).

Surse de oxigen: - statie centrala de oxigen sau microstatie

-lampa de oxigen (de 300-10.000l oxigen comprimat la 150atm.)
-pentru a se putea administra, presiunea se regleaza cu reductorul de presiune (debitmetrul,
care indica volumul in litri de oxigen pe minut) si se modifica cu ajutorul barbotorului.