Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Atestarea II Medicina I
Atestarea II Medicina I
165. Care sunt mecanismele fiziopatologice ale edemului din șocul anafilactic?
a) Creșterea permeabilității vasculare sub acțiunea tromboxanelor → extravazarea lichidului în interstițiu
b) Creșterea permeabilității vasculare doar sub acțiunea histaminei, avînd un efect mai potent decît
leucotrienele
c) Dilatarea venulelor sub acțiune bradikininei →creșterea presiunii hidrostatice → extravazarea lichidului
în interstițiu
d) ● Constricția endoteliocitelor venulelor postcapilare sub acțiunea histaminei → creșterea permeabilității
vascualare → extravazarea lichidului în interstițiu
e) ● Constricția endoteliocitelor venulelor postcapilare sub acțiunea leucotrienelor → creșterea
permeabilității vascualre → extravazarea lichidului în interstițiu
166. Care sunt mecanismele fiziopatologice ale colapsului arterial în șocul anafilactic?
a) Sub actiunea histaminei cu reducerea rezistentei periferice totale
b) Sub actiunea tromboxanului cu cresterea rezistentei periferice totale
c) Sub actiunea tromboxanului cu reducerea rezistentei periferice totale
d) Sub actiunea bradikininei cu cresterea rezistentei periferice totale
e) Sub actiunea prostaglandinelor cu reducerea rezistentei periferice totale
167. Care sunt mecanismele fiziopatologice ale manifestărilor cardiovasculare din șocul anafilactic?
a) Hipertensiune arterială → ↑debitului cardiac → compensator bradicardie sinusală
b) Exces de leucotriene → vasodilatare periferică → hipotensiune arterială
c) Exces de tromboxani → vasoconstricție periferică → hipertensiune arterială
d) ● Hipotensiune arterială → ↓debitului cardiac → compensator tahicardie sinusală
e) ● Exces de prostaglandine (PGE)→ vasodilatare periferică → hipotensiune arterială
168. Care sunt mecanismele fiziopatologice ale manifestărilor respiratorii din șocul anafilactic?
a) Exces de tromboxani → mărirea permeabilității vasculare → edem laringean → obstrucția căilor
respiratorii superioare Exces de prostacicline →spasmul musculaturii netede a bronhiilor
→bronhospasm
b) Exces de tromboxani →hipersecreția glandelor bronșice →hipersecreția de mucus → obstrucția căilor
respiratoria
c) ● Exces de histamină →hipersecreția glandelor bronșice → hipersecreția de mucus → obstrucția căilor
respiratoria
d) ● Exces de leucotriene →spasmul musculaturii netede a bronhiilor →bronhospasm
169. Care mediatori ai inflamției induc vasodilatarea și colapsul arterial în șocul anafilactic:
171. Care mediatori ai inflamației induc hiperpermeabilitatea vasculară și formarea edemului în șocul
anafilactic:
a) lipoxinele;
b) leucotrienele;
c) prostaglandinele;
d) heparina;
e) histaminaza
172. Care mediatori induc hipersecreția glandelor bronșice și obstrucția căilor respiratorii în șocul anafilactic:
a) lipoxinele;
b) histamina;
c) prostaglandinele;
d) heparina;
e) triptaza
173. Care este succesivitatea reacțiilor care asigură sensibilizarea în reacțiile alergice de tip III?
174. Unde are loc formarea complexelor imune circulante în reacția alergică tip III?
a) Pe suprafața celulelor mezenchimale
b) Pe suprafața celulelor parenchimatoase
c) Pe membrane mastocitelor și bazofilelor
d) Pe suprafața mastocitelor și eozinofilelor
e) ● În sânge și umorile organismului
175. Care sunt cele mai frecvente organe în care sedimentează și declanșează reacția inflamatorie complexele
immune în reacțai alergică de tip III?
a) Splină
b) Pulmoni
c) Creier
d) ● Articulații
e) ● Ganglioni limfatici
176. Care mediatori participă la dezvoltarea inflamației în reacția alergică tip III?
a) Limfokine
b) Interferonul
c) Limfocitotoxina
d) ● Bradikinina
e) ● C3a și C5a
177. Care este rolul patogenetic al activării sistemului complement în dezvoltarea reacției alergice de tip III?
a) Formarea complexului de atac al membranei care activează sistemul fibrinolitic
b) Formarea fracțielor C3a și C5a care activează cascada de coagulare pe cale intinsecă
c) Formarea anafilatoxinelor care activeză factorului Hageman
d) Formarea fracției C3b a complementului care declanșează hiperemia arterială inflamatorie
e) ● Formarea fracției C3a și C5a a complementului care declanșează reacția inflamatorie
178. Care este rolul patogenetic al activării factorului Hageman în dezvoltarea reacției alergice cu complexe
imune circulante?
a) Conversia prekalikreinei în kalikreină și producerea bradikininogenului
b) Conversia prekalikreinei în kalikreină și producerea de mediatori ai anafilaxiei
c) Conversia prekalikreinei în kalikreină și producerea de anafilatoxine
d) Conversia protrombinei în trombină și producerea bradikininei
e) ● Conversia prekalikreinei în kalikreină și producerea bradikininei
179. Care mediatori cu efect pro-inflamator se formează în rezultatul activării factorului Hageman în cursul
reacției alergice cu complexe imune circulante?
a) Bradikinina
b) Histamina
c) Fibrinogenul
d) Leucotreine
e) Prostaglandine
180. Care este succesivitatea reacțiilor care asigură sensibilizarea în boala serului ?
a) Fagocitoza antigenului de către CPA – expunerea epitopului cuplat cu CMH tip I – activarea
limfocitelor Th2 – activarea și blasttransformarea B limfocitelor – producerea de anticorpi IgG și limfocite
citotoxice
b) Fagocitoza antigenului de către CPA – expunerea epitopului cuplat cu CMH tip II – activarea
limfocitelor Th1 – activarea și blasttransformarea B limfocitelor – producerea de anticorpi IgG,M
c) Fagocitoza antigenului de către CPA – expunerea epitopului cuplat cu CMH tip I – activarea
limfocitelor Th2 – activarea și blasttransformarea B limfocitelor - producerea de limfocite citotoxice
d) Fagocitoza antigenului de către celula prezentatoare de antigen (CPA) – expunerea epitopului cuplat cu
CMH (complex major de histocompatibilitate) tip II – activarea limfocitelor Th2 – activarea și
blasttransformarea B limfocitelor – producerea de anticorpi IgG4 și IgE
e) ● Fagocitoza antigenului de către CPA – expunerea epitopului cuplat cu CMH tip II – activarea
limfocitelor Th2 – activarea și blasttransformarea B limfocitelor – producerea de anticorpi IgG și IgM
181. Care este succesivitatea reacțiilor care asigură sensibilizarea în fenomenul Arthus?
182. Care este succesivitatea reacțiilor care asigură sensibilizarea în reacțiile alergice de tip tardiv?
a) Macrofagii
b) Limfocitele CD4+ helper 2
c) Limfocitele CD4+ helper 1
d) ● Limfocitele CD8+
e) Limfocitele NK (killeri naturali)
183. Care este patogenia sensibilizării în dermatita de contact?
a) Mastocitele
b) Limfocitele citotoxice
c) Eozinofilele
d) Limfocitele NK (kileri naturali)
e) Limfocitele CD4+ helper T
186. Care mediatori pro-inflamatori sunt implicați în patogenia hipersensibilității tardive?
a) Anafilatoxinele
b) Histamina
c) Produșii de degradare a fibrinei
d) ● Interferon gama
e) ● Interleukinele
187. Care celule imune sunt responsabile de citotoxicitate în hipersensibilitatea de tip tardiv?
188. Care celule imune sunt responsabile de citotoxicitate în reacțiile imune citotoxic-citolitice?
a) Macrofagii
b) Limfocitele CD4+ helper 2
c) Limfocitele CD4+ helper 1
d) Limfocitele CD8+
e) ● Limfocitele NK (killeri naturali)
189. Care este patogenia citotoxicității în hipersensibilitatea întârziată?
190. Care sunt autoalergenele secundare (achiziţionate) ?
+ Antigenele din componenţa cristalinului ochului
+Antigenele din componenţa coloidului glandei tiroide
+ Antigenele din componenţa spermatozoizilor
d) Proteinele proprii conjugate cu o substanţă medicamentoasă
e)Proteinele proprii denaturate
191. Care fenomen constituie baza patogeniei autoimunităţii ?
+a) Pierderea toleranţei imunologice faţă de antigrnrle „self”
b) Imunodeficit ereditar pe linia limficitelor B
c) Imunodeficit achiziţionat pe linia limfocitelor T
d) Deficit ereditar al inhibitorului factorului C1 ( INH-C1-esterazei)
e) Infecţia cu HIV
192. Care maladii au la baza patogeniei reacţii alergice tip II?
a) Boala serului
b) Tuberculoza
c) ● Anemia hemolitică autoimună
d) ● Hemoliza în transfuzii incompatibile
e) ● Incompatibilitatea feto-maternă după antigenul D
193. Care mesanisme pot fi considerate ca fiind baza patogenetică ale autoagresiunii?
+a) Demascarea antigenelor “sechestrate”
+b) Apariţia clonelor de limfocite intrezise ( mutante)
c) Activarea nesancţionată a complementului pe cale clasică
d) Blasttransformarea limfocitelor T
+e) Reacţia încrucişată a antigenelor ( mimarea moleculară)
194. Care organe şi ţesuturi pot fi considerate ca fiind «sechestrate»?
a) Hematiile
b) + Coloidul glandei tiroide
c) Ţesuturile rinichelui
d) Hepatocitele
e) + Testiculile
195. Care sunt mecanismele citotoxcitatăţii în reacţiile alergice tip II?
a) Acţiunea nemijlocită a limfocitelor T citotoxice
b) Activarea complementului pe cale alternativă
+c) Activarea complementului pe cale clasică
+d) Activarea citotoxicităţii celulare dependente de anticorp
e) Acţiunea citotoxică a limfotoxinei
196. Care sunt mecanismele patogenetice ale reacţiilor pseudoalergice?
a) Degranularea mastocitelor la acţiunea nespecifică a eliberatorilor de histamină
b) Activarea neimunologică a comlementului pe cale clasică
c) Activarea imunologică a complementului
d) Sinteza excesivă a leucotrienelor
e) Activarea alternativă nespecifică a complementului