Componentele unei păduri de stejar

Pădurile de stejar se întind în zonele cu altitudine de pâna la 700–800 m.

În zonele de câmpie, aceste păduri sunt formate din stejar brumăriu și
stejar pufos. În zonele joase, ele sunt formate din stejar în amestec cu
cer sau gârniță (rude cu stejarul). În zona dealurilor înalte se întâlnește
gorunul care formează păduri întinse numai de gorun (numite gorunete)
sau în amestec cu alte specii de foioase.

Fauna și vegetația pădurilor de stejar

 Fauna: rădașcă, arici, salamandră, cuc, căprioară, vulpe, jder,

iepure, urs, cerb, porci mistreti etc.
 Vegetația: ghiocel, porumbar etc.
 Caracteristici ale biotopului:

- soluri: brune și brun-roșcate de pădure;

- temperatura medie anuală în jur de 10 °C;
- lumina care ajunge până la suprafața solului, filtrată printre coroanele
arborilor; de aceea există numeroase plante erbacee și arbuști.

 Componente ale biocenozei:

- arbori: carpen, ulm, tei, frasin, paltin de câmpie, arțar, cireș sălbatic;
- arbuști: măceș, păducel, soc, lemn câinesc, corn, porumbar, gherghinar;
- plante erbacee: golomăț, păiuș etc.
- animale nevertebrate: viermi, păianjeni, melci, insecte, etc.
- animale vertebrate:brotăcel, șopârlă, șarpe, cuc, lup, vulpe, etc
Pajiștea de stepă
Stepa reprezintă o zonă de vegetație în care flora este reprezentată de plante
ierboase și condițiile climaterice sunt semiaride. Stepele sunt caracteristice
regiunilor euroasiatice, dar pot fi întâlnite, cu unele modificări, și în Africa,
Australia, în America de Nord și în America de Sud. În România, regiuni de stepă
sunt cele din estul Câmpiei Române, o parte din Dobrogea și un sector din sud-
estul Podișului Moldovei.

Biotopul stepei este unul diferit de cel al pădurilor. Cad puține precipitații, nu mai
mult de 400-600 mm pe an. Luminozitatea este ridicată. Temperatura medie iarna
este de -10 °C...-5 °C, iar vara poate ajunge până la 30...35 °C.Stepele se dezvoltă
pe soluri din clasa molisoluri, așa cum sunt: cernoziomuri, soluri cenușii și cafenii.

Flora este dominată de graminee și din plante cu rizomi (care se dezvoltă rapid
după ce apar condiții favorabile), dar și din tufărișuri și plante spinoase. Exemple:
Avena sativa ovăz, Salvia officinalis salvie, Obione verrucifera colilie, Eryngium
planum spinul vântului, etc. Arborii și arbuștii lipsesc din cadrul stepelor.

În stepe sunt comune rozătoarele și erbivorele, diverse specii de antilope, cai

sălbatici și cămila cu două cocoașe; dintre păsări se remarcă dropia. În Asia de Est,
componentă și ea a regiunii biogeografice palearctice, fauna este originală, cu
tigrii siberieni, ursul panda uriaș (în munții din estul Tibetului). Animalul specific
Asiei este dromaderul, originar fiind din stepele din jurul Mării Caspice. În India,
fauna este în cea mai mare parte tropicală și se aseamănă cu cea a Africii. Se
întâlnește: leul (în peninsula Kathiawar și sud-estul Iranului), tigrul (arhipelagul
indonezian), șacalii și hienele (India). Maimuțele specifice sunt gibonul (prezent în
nord-estul Indiei și în Myanmar) și urangutanul (prezent în insulele Sumatra și
Borneo).

Clima

Clima este austeră. Verile sunt calde și secetoase, iernile sunt friguroase.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 10-11 °C. Amplitudinea termică
anuală este în jur de 25 de °C°C. Precipitațiile sunt reduse. Media anuală este de
circa 500 mm. Precipitațiile cele mai abundente sunt primăvara și toamna
(septembrie-octombrie) iar cele mai scăzute sunt vara (iulie-august) și toamna
târziu spre iarnă (noiembrie-decembrie).
Flora

Flora stepei este diversificată grație solului brun deschis și soarelui puternic.
Arbuștii sunt rari dominând iarba. Primăvara, stepa, deși aparent neospitalieră,
prezintă un covor multicolor din care nu lipsesc stânjeneii de stepă (Iris pumila),
cu frunze liniare și flori violete sau galbene. În unele regiuni ale țării întâlnim alte
specii ca: Iris humilis, în Ardeal, cu o floare mare pe o tulpină scurtă și Iris
sintenisii, mai zvelt și care populează stepele din Moldova și partea estică a
Câmpiei Române. Deși pârjolită de razele fierbinți ale soarelui, în luna iunie stepa
își desfășoară imensa ei trenă de flori. Numeroase neamuri de ciulini și
viguroasele candelabre de lumânărică sunt însoțite de florile alburii ale jaleșului
de stepă, de tulpinițele zvelte ale linariței și de insulele cenușiu-argintii de pelin
de stepă.

Fauna

Fauna cuprinde numeroase specii de insecte dintre care cele mai tipice sunt:
ortopterele- lăcustele, cosașii , greierii grași și călugărița. Dintre Coleoptere
amintim scarabeii care-și depun ouăle în sfere mici de bălegar, iar ulterior sunt
împinse cu picioarele din spate spre locuri adăpostite.

Batracienii sunt reprezentați prin broasca râioasă verde și cele două broaște
Pelobates fuscus, comună în toată țara și Pelobates syriacus balcanicus, localizată
în Dobrogea.

Broaștele țestoase de uscat sunt reprezentate prin Testudo graeca iber din
Dobrogea și Testudo hermanni hermanni din Banat și vestul Olteniei , iar
lacertinienii prin șopârlele de stepă (Lacerta taurica și Lacerta agilis
chersonensis) și șopârla cu picioare scurte.

Dintre șerpi putem menționa șarpele dungat, întâlnit pe lângă casa omului și
șarpele săritor, agresiv, iute și bun cățărător.

Păsările de stepă cele mai cunoscute sunt dropia și spârcaciul, declarate

monumente ale naturii, prepelița, graurul, lăcustarul, mare amatoare de lăcuste,
cărora li se adaugă ciocârlia, dumbrăveanca, fisa de câmp și prigoriile multicolore.

Păsările răpitoare își au și ele reprezentanții lor: șorecarul mare, acvila sudică,
șorecarul încălțat și eretele alb.
Așa cum este firesc, mamiferele caracteristice stepei rămân rozătoarele. Cele mai
răspândite și vătămătoare sunt popândăul și hârciogul, a căror arie de răspândire
coincide cu arealul agriculturii intensive. Alte rozătoare de stepă sunt grivanul,
șoarecele de câmp, orbetele sau cățelul pământului (Spalex leucodon), în sudul țării
și Spalax microphthalmus în părțile de nord, șobolanul de câmp, apoi iepurele de
câmp, iar în regiunea Iașului, iepurele de vizuină, dihorul de stepă și dihorul pătat.