Apartenţa la specia Doină

Doina este specia genului “liric în versuri” specifică poporului roman, în care
sunt exprimate sentimente puternice de dor, jale, de tristeţe, de regret, proiectate
într-un mediu rural. Doina este înosţită, de obicei, de o melodie adecvată, cântată
vocal sau instrumental.
În opinia mea, opera literară …. (titlul) (culeasă de ….) este o doină fiind o
creaţie specifică folclorului românesc care are caracter anonim, oral, colectiv şi
sincretic, în care sunt exprimate sentimente profunde. Tema poeziei este x …. , fiind
o doină …xx
În primul rând, textul se deschide / conţine o formulă specifică … (exemplu
din xx), iar aceasta se repetă de-a lungul versurilor. Prin această formulă este
evidenţiată comuniunea om – natură, relaţie care este conturată şi prin utilizarea
unor mărci ale subiectivităţii (se identifică pronume / adjective pronominale posesive;
vb şi pronume la pers. I plural). Eul lyric este prezentat în ipostaza ….xxx.
În al doilea rând, sentimentele profunde ale eului creator, …. şi …(se identifică
2 sentimente esenţiale) sunt evidente şi prin folosirea unor procedee artistice variate.
(se explică amplu 2-3 fig de stil esenţiale). Câmpul lexical al … (sentim.), (se dau 4-
5 ex de cuvinte din câmpul lexical al sentimentelor dominante) conturează /amplifică
emoţiile eului creator.
De-a lungul versurilor, se remarcă limbajul popular specific (regionalisme,
arhaisme, expresii populare, interjecţii, forme verbale inverse, substantive în
vocative, diminutive cu rol afectiv).
De asemenea, muzicalitatea versurilor este dată de ritmul trohaic, de rimă….şi
de versurile scurte cu măsura de … care conferă profunzime trăirilor.
în concluzie, trăsăturile mai sus prezentate justifică încadrarea textului -suport în
genul liric, specia doină
x
 dragostea neîmplinită
 dorul de casă a haiducului / a cătaniei (a băiatului plecat la oaste)
 a mamei singure
 vieţii trecătoare
 libertatea haiducului şi a românului înrobit de stăpânitor (boier, domn)
xx
 de haiducie / de dragoste / de cătănie/
 doină de dor / de jale

xxx
 omului care are sufletul îndurerat de trecerea timpului
 tânărului îndrăgostit care-şi împărtăşeşte dragostea neîmplinită părinţilor /
mândriei / unui tovaraş/ frate / calului / codrului
 haiducului care-şi plânge soarta singuratică şi dorul de sat, de draga sa, de
hore
 tinerei fete pentru care dragostea e un …????