1.

Justificarea cratimei
În plan fonetic cratima elidează o vocală pentru evitarea hiatului şi
duce la dispariţia unei silabe.În plan morfologic uneşte/desparte
două părţi de vorbire diferite. În plan prozodic păstrează ritmul şi
măsura versurilor.

2. Punctele de suspensie din secvenţa “Sunt ani şi ani.... dar

astăzi unde-s copiii gureşi!” au rolul de a marca o pauză în discursul
liric care accentuează încărcatura emoṭională.

3. O virgulă poate izola de restul propoziţiei un substantiv în vocativ

sau mai poate să fie utilizată în cazul unei enumeraţii ori a unei apoziţii
, fie ea simplă , fie ea compusă .

4. Prezenţa eului liric este evidenţiată prin marci lexico

gramaticale: pronume şi verbe la persoana I sau a II a, interjecţii,
exclamaţii şi interjecţii retorice şi puncte de suspensie.

5. Număr litere şi sunete

CE, CI, GE, GI,CHE,CHI.GHE,GHI

1 sunet dacă:
- urmate de o vocală în aceeaşi silabă (ex CEAS=3s, 4l)
- finală de cuvânt, dar nu silabă de sine stătătoare (exTERCI= 4s,5l)

2 sunete dacă:
- urmate de o consoană în aceeaşi silabă (ex CERNEALĂ=8s, 8l)
- sunt silabă singure (ex GENERIC= 7s,7l)

6. Tipul strofei 2 versuri DISTIH

3 versuri TERŢINĂ
4 versuri CATREN

7. Tipul rimei
 Rima împerecheată - (1-2, 3-4, 5-6)
 Rima încrucișată - (1-3, 2-4, 5-7)
 Rimă îmbrățișată. (1-4, 2-3, 5-8, 6-7). Apare la primele două strofe din
sonet.
 Monorimă - este specifică poeziei populare. (1-2-3-4)
 Rimă albă - în poeziile contemporane (fără rimă)