Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
F2 - Fotografie - Veche Adriana
F2 - Fotografie - Veche Adriana
Cerință:
Lipiţi fotografiile realizate în activitatea fotografică aici. Scrieţi o scurtă analiză fotografică în
dreptul fiecărei fotografii.
Născut la Ştefăneşti, un sat din judeţul Botoşani, Ştefan Luchian, denumit poetul plastic al florilor, a
reflectat în picturile sale numeroase stări sufleteşti şi a sincronizat arta românească cu modernitatea
europeană. O parte din lucrările importante din creaţia pictorului sunt expuse la Muzeul Zambaccian
din Bucureşti.
Dacă peisajul sau compoziţiile cu personaje se regă sesc constant în opera lui Luchian, trebuie
remarcat că limbajul plastic al artistului se va închega în ultima perioadă de creaţie, când raportul
principalelor genuri abordate este îndreptat spre pictarea florilor. Luchian a iubit florile şi le-a pictat
poate mai mult decât oricare alt pictor român, lă sându-se fermecat de coloritul lor, de delicateţea şi
prospeţimea lor. Stă rile pictorului sunt conţinute în dialogurile dintre culori, care se pot desfă şura în
surdină sau pot fi ră sună toate prin contrastele lor.
2
Legenda florii de liliac
În urmă cu mii de ani, trăia o fată numită Lili cu ochi mov-albăstrui nimeni nu mai
văzuse până acum. Ea cunoscuse un băiat cu care se iubea incredibil de mult;
deși erau destul de tineri, cei doi voiau să se căsătorească.
Din păcate, băiatul suferea de o boală incurabilă și zilele lui erau num ărate. Din
acest motiv cei doi încercau ca fiecare zi pe acest pământ să fie petrecut ă cu
iubire, râsete și veselie. Într-o zi, din păcate, s-a întâmplat inevitabilul și fata a
rămas singură. Plină de durere, frumoasa fată se ducea în fiecare zi la mormântul
lui pentru a îi povesti cum a fost ziua ei. Ea vărsa lacrimi amare, de dor și
singurătate. Și-a promis că niciodată nu va mai iubi atât de mult.
S-a dus o zi, s-a dus două, s-a dus trei... s-a dus zi de zi până când, într-o zi
obișnuită, nu s-a mai putut ridica de pe mormântul lui. Inima ei era sfâ șiat ă.
Potrivit legendei, în acel loc a crescut un arbust cu flori mov-albastre care aveau
un miros divin. "Dacă în Rai miroase a dragoste, atunci și floarea dragostei
noastre trebuie să aibă un parfum divin." - îi spunea fața tânărului când erau
împreună.
Localnicii satului au fost uimiți de această poveste incredibilă de iubire, motiv
pentru care au numit floarea Liliac - culoarea sutelor de flori le aminteau de ochii
magici ai fetei.
"Sub liliac
3
Concert de voci mângâietoare
Dacă ați iubit vreodată cu adevărat, este imposibil să uitați mirosul florilor
de liliac care inundă văzduhul nopților de primăvară cu lună plină .
“Floarea memoriei” i se mai spune florii de liliac și se crede că este
înzestrată cu puterea de a trezi amintiri în suflet… oricine o miroase
retrăiește amintiri dragi, de iubire, oricât de îngropate ar fi ele de negura
uitării și a timpului.
4
SE MAI PUTU RIDICA DE PE MORMÂNTUL LUI. SE SPUNE CĂ ÎN LOCUL UNDE A RĂMAS A
RĂSĂRIT O FLOARE MOV-ALBASTRĂ CA ŞI OCHII EI, PE CARE OAMENII AU NUMIT-O LILIAC, DE
LA NUMELE FETEI: LILI.
Nu trebuie uiti de bujori! Motivul: sunt considerati ”regii” florilor, iar prezenta lor in gradina iti
va aduce noroc si prosperitate! In plus, sunt flori asociate cu luxul, au o istorie de milenii, iar de
ei sunt legate numeroase legende cel putin interesante. Cu alte cuvinte, bujorii sunt vedete anul
acesta si trebuie sa ii ai!
Se planteaza fara efort iar ingrijirea lor nu presupune cunostinte elaborate ori ustensile
complicate. Ii plantezi conform sfaturilor, le asiguri suficienta apa iar ei te vor bucura cu un
spectacol de culoare. Simplu si foarte la moda!
Este primavara, deci, este momentul sa ai bujori in gradina de care sa te bucuri zeci de ani de
acum incolo!
Bujorii sunt un motiv de dragoste si contemplare. Asadar, poti sa te consideri un norocos daca ii
ai deja in gradina. Daca nu, este momentul sa le dedici atentia cuvenita. Sunt flori care, cu
5
siguranta, nu vor trece neobservate, iar prezenta lor va schimba intreaga estetica a gradinii. Prima
lor consemnare in documente dateaza de acum 4.000 de ani.
Iata, in cele ce urmeaza, cateva legende si curiozitati pe care nu le stiai despre florile tale
preferate.
iata prima regula pe care orice pasionat de bujori trebuie sa o stie: nu-i taia niciodata
tulpinile si frunzele imediat dupa ofiliere! In frunze se produc substantele de rezerva ce
urmeaza a fi stocate in radacini pentru o inflorire corecta anul urmator
bujorul se planteaza in zone insorite. Cu toate acestea, floarea se poate adapta si in zone
cu umbra. Nu lasa nicioadata planta expusa direct la razele soarelui
solul in care plantezi bujorul trebuie sa fie bine drenat (fara apa stagnanta) si sa aiba un
pH situat in jurul valorii 6
a se evita taierea frunzisului dupa inflorire
planta are nevoie de spatiu ( mult spatiu!) pentru ca radacinile ei sa se dezvolte normal
radacinile bujorului sunt foarte sensibile motiv pentru care, udatul plantei trebuie sa fie
efectuat in cantitati precise. Pamantul nu trebuie sa balteasca!
6
nu uda niciodata florile de bujor atunci cand uzi planta in sine, deoarece exista riscul sa
se ofileasca inainte de vreme
despartirea si inmultirea tufei se efectueaza toamna, in lunile septembrie si octombrie
(sau in ultima parte a lunii august), niciodata primavara!
Sezonul acesta se poarta BUJORI in toate gradinile, fie ca vorbim despre cele moderne,
avangradise ori rustice! Poti achizitiona seminte de bujori din cadrul magazinului online
TopGradini, un loc dedicat pasionatilor de flori, unde gasesti plante deosebite pentru gradini de
la A la Z. Comanzi simplu si rapid prin intermediul unui singur click!
Sfârșitul primăverii este marcat de prezența uneia dintre cele mai iubite flori: bujorul.
Deși multă lume îi apreciază frumusețea, sunt și lucruri mai puțin cunoscute despre
această floare superbă. Iată 10 dintre cele mai interesante lucruri pe care probabil nu
le știai despre bujori:
1. Bujorii au o durată de viață foarte îndelungată, plantele putând chiar depăși 100
de ani.
2. Bujorii se găsesc într-o varietate de culori impresionantă. În afară de albastru,
putem găsi bujori în orice nuanță.
3. Bujorul este floarea specifică celei de-a 12-a aniversări a căsătoriei. Să dăruiești
cu această ocazie un buchet de bujori este alegerea cea mai inspirată.
7
4. Florile de bujor sunt un simbol al bunăstării și onoarei, dar și un simbol al
dragostei, fiind flori cu puternice conotații romantice.
5. Conform principiilor Feng Shui , bujorii roz sporesc armonia din cuplu și de
aceea este indicat să îi ții în dormitor.
6. Bujorul este considerată floarea norocului și a căsniciei fericite, așa că este o
floare foarte potrivită și pentru buchetele de mireasă.
1. Petalele bujorilor sunt comestibile. Se pot folosi în salate, siropuri sau
ceaiuri.
8
2. Inițial, bujorii erau cultivați în scop medicinal. Florile lor erau folosite pentru
tratatrea durerilor de cap și a astmului.
1. Bujorul este una dintre florile simbol ale Chinei și floarea oficială a statului
Indiana.
2. Numele chinezesc al bujorului este „sho yu”, ceea ce înseamnă „cel mai
frumos”, un nume extrem de potrivit, având în vedere frumusețea acestor flori.
Stiati ca Romania are drept floare nationala floare de maces salbatic? Ca emblema
noastra florala este o tufa cu floricele roz? Noi credem ca nu ne reprezinta ! Românii au
fost dintotdeauna un popor iubitor de flori şi, cu toate acestea, nu avem încă, în mod
9
oficial, o floare naţională. De-a lungul timpului au existat mai multe propuneri pentru
alegerea unei flori naţionale, dar niciuna dintre propuneri nu a fost finalizată printr-un
act legislativ care să oficializeze floarea naţională.
Foarte multe ţări au una sau mai multe flori naţionale, reprezentative pentru arealul
geografic sau pentru cultura şi tradiţiile lor. În Japonia, de exemplu, crizantema este
floarea familiei imperiale, iar cireşul ornamental este floarea naţională a poporului
japonez. Olanda, Turcia şi Ungaria au ca floare naţională laleaua; Spania are ca floare
naţională specia Iris pseudacorus; în SUA trandafirul este floarea naţională, fiecare dintre
cele 50 de state componente ale federaţiei având, pe lângă trandafir, o floare naţională
locală.
USAMV Bucureşti, prin Facultatea de Horticultură, a lansat la începutul lunii iunie 2013,
în cadrul Conferinţei Internaţionale „Agriculture for life, Life for agriculture“, propunerea
titularului disciplinei Floricultură, conf.univ.prof. dr. Florin Toma, ca BUJORUL să fie
proclamat oficial, de către statul roman, floarea naţională a României.
I). în ţara noastră cresc spontan numeroase specii de bujor cu un mare potenţial biologic
şi ornamental (Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia
mascula, Paeonia officinalis, ssp. banatica) în rezervaţii protejate de lege ( Zau de
Campie- Mures, Stoicanesti - Olt, Troianu- Teleorman, Plenita - Dolj, Comana -
Giurgiu), izolat în pădurile din Dobrogea (între Tuzla şi Mangalia, Babadag, Niculiţel,
Baia) si insular în Munţii Măcinului;
II) pe lângă speciile spontane, se întâlnesc şi specii cultivate într-o varietate însemnată
de forme şi culori, mai exact 3 specii cultivate (paeonia Officinalis, Paeonia Lactiflora,
Paeonia Suffructicosa) cu peste 130 de varietati identificate până în prezent
IV) florile de bujor sunt foarte îndrăgite la nivelul întregii ţări, fiind extrem de des
cultivate in gradinile si curtile romanilor pentru frumusetea si bogatia florilor, pentru
mirosul incantator, pentru decorarea interioarelor sau in scop medicinal
10
V) bujorul este des intalnit ca subiect de apreciere şi comparaţie în tradiţiile poporului
roman, pe intreg teritoriul sau istoric, in muzica, poezia, literatura, pictura, artele
VI) în cinstea bujorului se organizează anual festivaluri şi sărbători populare în mai multe
zone ale ţării;
VII) în conştiinţa poporului român, frumuseţea fizică şi spirituală sunt adesea asociate cu
bujorul, fapt dovedit de utilizarea largă a numelui de Bujor şi a derivatelor sale la nume
de familie, prenume, nume de localităţi, nume de străzi, nume de păsări şi animale
( statistica recentă arată că pentru 29.231 de persoane numele de familie este Bujor iar
69.355 de persoane au prenumele Bujor);
VIII) folclorul românesc abundă în cântece în care tema bujorului este prezentă, mai ales
în refrene şi când trebuie să se creeze o rimă cu cuvântul dor;
IX) tema bujorului este larg răspândită în covoarele tradiţionale, costume populare şi
alte obiecte apartinant culturii traditionale sau de artizanat , extrem de frumoase, fapt ce
dovedeşte aprecierea deosebită de care se bucură bujorul la nivel naţional din cele mai
indepartate timpuri
XII) aceeasi frumusete dar si semnificatia data de cultura populara bujorului (frumusete,
sanatate, vigoare, dragoste implinire) face ca la baia de dupa botezul nou nascutilor sa
fie folosite petale de bujori pentru a transmite catre copil toate calitatile plantei si florii
de bujor
XIII) purpuriul inedit pe care varietatea Paeonia Peregrina (cunoscut in unele medii ca
Var. Romanica) o are este asociat in traditia si cultura romaneasca in special cu puterea
dragostei, devotamentul, sacrificiul si sangele. De aceea Bujorul romanesc a fost adoptat
de curand ca simbol de catre Ministerul Apararii pentru a comemora pe 11 noiembrie
Ziua Veteranilor precum si pentru a onora Eroii căzuţi în teatrele de operaţii şi pe
teritoriul României.
11
De ce este necesar să avem, în mod oficial, o floare naţională? Pentru a răspunde la această
întrebare trebuie să avem în vedere ceea ce simbolizează florile în viaţa fiecăruia dintre noi:
sublimul, frumosul, dorinţa de mai bine, dragostea şi preţuirea pe care le purtăm celor dragi. Dar
si pentru ca o emblema florala poate sa vorbeasca simbolic despre Romania si despre romani,
N-am mai văzut de mult interviuri cu personaje sau personalități publice în care să fie întrebați ce carte
au citit, ce piesă de teatru sau film au văzut, care ar fi melodia sau floarea lor preferată. Toate aceste
întrebări au rolul de a da identitate idolului artistic sau, de ce nu, politic. Lui Michael Jackson îi plăcea
floarea soarelui, floarea națională a Ucrainei, iar lui Audrey Hepburn îi plăceau lalelele. Adusă de
prietenii noștri olandezi de la turci, laleaua a devenit floarea națională a Olandei, a Ungariei și,
Identitatea unei națiuni se exprimă , însă , nu doar prin simbolurile naționale cu încă rcă tură
politică , statală , ci și printr-o floare, specie de pom, animal, meșteșug, care sunt o reflecție
particulară a spiritualită ții unui popor, definită prin ideea de frumos, sensibilitate, generozitate,
iubire, eroism etc. În profilul spiritual al poporului român, legă tura dintre om și natură este
exprimată printr-o mare varietate de expresii intrate în folclor.
Florile au fost și sunt folosite ca elemente de identitate pentru partide, mari companii, federații
sportive, cu alte cuvinte de că tre organizații cu un numă r mare de membrii sau care se adresează
unor categorii largi de public.
DE CE BUJORUL?
Ră spunsurile la întrebarea Ce floare ar putea întruchipa cel mai bine spiritul românesc? au fost,
desigur, diverse: Floarea-de-colț, Narcisa, Sângele voinicului, Busuiocul, dar a existat ceva care
apă rea în mod constant, cadențat și se contura firesc ca fiind românesc: Bujorul!
La o manifestare științifică organizată în iunie 2013 de Universitatea de Ș tiințe Agronomice și
Medicină Veterinară București, a fost lansată pentru prima dată public ideea ca bujorul să fie
12
declarat în mod oficial floarea națională a României, fiind specia floricolă cu multiple
semnificații pentru poporul nostru.
Numă rul mare de români al că ror nume sau prenume este Bujor, în jur de 100.000, precum și
numeroasele localită ți care au cuvântul bujor în compunerea numelui, regă site pe întreg
cuprinsul ță rii (Bujor, Bujor-Hodaie, Mureș; Bujoru, Hunedoara; Bujor, Dolj; Bujoreni, Vâlcea;
Bujoreanca, Dâmbovița; Târgu-Bujor, Galați; Bujor, Hincești – Republica Moldova) arată în
mod clar atașamentul românilor față de această floare. Un sat Bujoreni a fost atestat în Ilfov la
1392, iar Bujorești de Gorj, în anul 1465.
Crescând spontan (cinci specii) în rezervații naturale protejate prin lege (jud. Buză u –
Mă nă stirea Ciolanu, jud. Giurgiu – Comana, jud. Teleorman – com. Troianu, jud. Dolj – com.
Plenița, jud. Tulcea – Niculițel, Babadag, Agighiol, jud. Mureș – Zau de câmpie, jud. Timiș –
Buziaș, jud. Bihor: sat Dumbră vița, com. Holod, jud. Caraș – Severin-Buziaș, Ciclova/Oravița,
Sasca/Valea Beușniței), bujorul se regă sește pe tot cuprinsul ță rii în peste 100 de varietă ți din
trei specii care se pot cultiva în condiții pedoclimatice dintre cele mai variante, pe un areal larg
de la câmpie, la munte. Există chiar o specie de bujor, care înflorește în luna mai, Paeonia
peregrina, cunoscută ca bujorul românesc, larg ră spândită în Parcul național din Munții
Mă cinului sau în pă durea Troianu din județul Teleorman.
De la covoarele oltenești, că mă șile sau bundițele cu motive tradiționale, până la poveștile cu haiducii lui
Bujor, tema bujorului este extrem de prezentă în creația artistică tradițională românească , cu o
importantă amprentă emoțională și în zilele noastre, dacă ne gândim doar la uriașa popularitate a
melodiei lui Dan Spă taru – Țărăncuță, țărăncuță… cu bujori în obră jori.
13
14
CÂND ADMIRĂM O FLOARE, ESTE APROAPE IMPOSIBIL SĂ NU NE
GÂNDIM LA PERFECŢIUNEA ȘI FRUMUSETEA EI. BUJORUL
ROMÂNESC – FLOARE SĂLBATICĂ, CONSIDERATĂ „ELEMENT DE
IDENTITATE NAŢIONALĂ“, ÎNFLOREŞTE O DATĂ PE AN, TIMP DE 10
ZILE, ÎN LUNA MAI. RĂSARE SPONTAN ÎN CÂTEVA REGIUNI ALE
ŢĂRII, CUM AR FI MĂCIN ŞI BABADAG-TULCEA, TROIANUL-
TELEORMAN, COMANA-GIURGIU, ZAU DE CÂMPIE-MUREŞ,
PLENIŢA-DOLJ SAU STOICĂNEŞTI-OLT. CU CELE 5 SPECII
SPONTANE ŞI 3 SPECII CULTIVATE, BUJORUL ARE CIRCA 100
VARIETĂŢI ŞI SOIURI. PRIMA DINTRE ELE, BUJORUL ROMÂNESC
15
(PAEONIA PEREGRINA VARIANTA ROMANICA SAU PAEONIA
PEREGRINA MILLER – ÎN ENCICLOPEDIA FLOREI), CREŞTE CU
DEOSEBIRE ÎN SUD-ESTUL ŢĂRII. BUJORUL ROMÂNESC ARE
FRUNZE ÎN FORMĂ DE LANCE, O FLOARE CU PETALE DE UN
ROŞU-SÂNGERIU ŞI UN MIEZ GALBEN. PARFUMUL SĂU
AMINTEŞTE DE TRANDAFIRUL SUFLAT DE VÂNT ŞI RUMENIT DE
SOARE. BUJORUL ROMÂNESC ESTE ASTĂZI O SPECIE AFLATĂ
PE CALE DE DISPARIŢIE. ÎN PĂDURI, BUJORUL ROMÂNESC ÎŞI
DEZVĂLUIE FARMECUL LA MIJLOCUL LUNII MAI.
Bujorul – propus floarea naţională a României
Foarte multe ţări au una sau mai multe flori naţionale, reprezentative pentru
geografia sau pentru cultura şi tradiţiile lor. În Japonia, de exemplu,
crizantema este floarea familiei imperiale, iar cireşul ornamental este floarea
naţională a poporului japonez. Olanda, Turcia şi Ungaria au ca floare
naţională laleaua; Spania are ca floare naţională specia Iris pseudacorus; în
SUA trandafirul este floarea naţională, fiecare din cele 50 de state componente
ale federaţiei având, pe lângă trandafir, o floare naţională locală.
SCENSCENAR
16
17