DISCURSURI FESTIVE

2009 - 2014: Preşedintele României, Traian Băsescu

DISCURSUL
preşedintelui României, Traian Băsescu,
la recepţia dedicată Zilei Constituţiei
(Bucureşti, 07 decembrie 2006)

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Curţii Constituţionale, vă mulţumesc, domnilor judecători

ai Curţii Constituţionale, pentru invitaţia pe care mi-aţi adresat-o de a participa la acest
eveniment. Cred că nu există om politic mai îndreptăţit să vorbească despre Constitiţie decât
preşedintele României. Prin natura funcţiei, Constituţia este cartea de căpătâi care stă pe biroul
şefului statului român. Participăm astăzi la un eveniment important, care arată că, şi prin vârstă,
democraţia noastră începe să se maturizeze, să se consolideze. Sărbătorim, astăzi, 15 ani de la
adoptarea prin referendum, pe 8 decembrie 1991, a primei constituţii democratice de după cel de-
al doilea război mondial - o constituţie care reglementează realităţile politice, realităţile juridice,
economice şi sociale ale României. De fapt, această mamă a legilor ne-a permis ca, timp de 15
ani, să progresăm, pentru ca astăzi să fim doar la câteva zile de intrarea în Uniunea Europeană.
Fără această carte mică, scrisă într-un număr mic de articole, România nu ar fi putut să
progreseze. Tara noastra nu ar fi putut să-şi consolideze democraţia, nu ar fi putut să aibă legi
care să instituie, să pună în practică statul de drept, drepturile omului, să pună în practică
economia funcţională de piaţă, să ne asigure consolidarea şi evoluţia pozitivă a vieţii sociale.
Cred că această constituţie este, însă, mult prea puţin cunoscută de fiecare dintre cei cărora li se
adresează. Sunt 22 de milioane de români şi cred că puţini din ei au citit-o. E o carte simplă.
Poate că ar fi momentul să încercăm să o facem mai bine cunoscută, în generozitatea ei, în modul
în care reglementează puterile în stat, în modul în care asigură fiecărui cetăţean dreptul la un trai
demn, decent. Sunt convins că, dacă toţi românii ar cunoaşte bine Constituţia, cu drepturile şi
obligaţiile pe care mama legilor le stabileste pentru noi toţi, în România, democraţia s-ar
consolida mult mai rapid. Este, probabil, un lucru care ar trebui să stea în atenţia noastră, a
oamenilor politici, nu-mi permit să fac recomandări, dar chiar a presei, să facă mai bine
cunoscută Constituţia pentru români. Românii, mulţi dintre ei, nu ştiu cât de vaste sunt drepturile
pe care le au şi aşteptările pe care Constituţia le consfinţeşte ca fiind îndreptăţite în raport cu
instituţiile statului. Nu ezit să spun că am văzut în ultima perioadă tot mai des afirmaţii făcute
uneori de oameni politici, care cu siguranţă nu au citit Constituţia, alteori de ziarişti, care, cu
siguranţă, nu au citit Constituţia, afirmaţii: “preşedintele încalcă Constituţia”. Nu este probabil
prima dată când un preşedinte care s-a prezentat în campania electorală cu Constituţia în mână
încearcă să-şi facă din ea un mod de viaţă în activitatea oficială. Nicioadată nu am încălcat-o, nu
am forţat-o, nu am dus-o dincolo de limitele în care ea să nu mai reprezinte spiritul fiecărui
cuvânt, fiecărui articol, fiecărei litere din Constituţie. Sigur, îi vedem, şi uneori chiar la televizor,
cu ochii bulbucaţi, spunând că nu li se respectă drepturile, atunci când se trezesc în faţa Justiţiei.
Vedem chiar înalţi demnitari spunând, în faţa camerelor de luat vederi, cum sunt prigoniţi de
puterea politică. Ei nu realizează un lucru: o garanţie constituţională, aceea că Justiţia este
independentă, a început, de circa doi ani, să funcţioneze în România şi această carte mică, care
este Constituţia României, spune că nimeni nu este mai presus de lege. Au început să afle şi
înalţii demnitari, şi mult prea puternicii oameni de afaceri că, datorită acestei cărţi, Justiţia începe
să-i întrebe. Era aproape de neconceput până acum câţiva ani ca un om politic important, un
ministru să fie chemat în faţa Justiţiei. Astăzi, află că şi partea din Constituţie care vizează
independenţa Justiţiei, garanţii pentru judecători şi procurori, a început să funcţioneze şi va
funcţiona cu toată forţa, pentru că asta are nevoie, asta aşteaptă de la statul român chiar poporul
român. Vă felicit pe cei care o aplicaţi în fiecare zi, pe cei care vegheaţi ca această Constituţie să
fie aplicată cu toată forţa şi în toate consecinţele ei şi vă mulţumesc pentru ceea ce faceţi pentru
România. Vă mulţumesc mult si urez la mulţi ani celor care slujesc Constituţia, în viaţa de zi cu
zi.

Departamentul de Comunicare Publică

07 Decembrie 2006

COMUNICAT DE PRESĂ
(13 mai 2010)

REF: Mesajul preşedintelui României cu prilejul Zilei Eroilor

Preşedintele României, Traian Băsescu, a transmis un mesaj joi, 13 mai a.c., cu prilejul Zilei
Eroilor. Vă prezentăm acest mesaj:

„În fiecare an, cu prilejul sărbătorii Înălţării Domnului, aducem omagiul nostru memoriei Eroilor
români. Sacrificiul lor, al tuturor celor care, de-a lungul secolelor, în momente cruciale ale
istoriei, şi-au dat viaţa pentru libertatea şi idealurile românilor, rămâne modelul suprem al
dragostei de ţară. Evocaţi în paginile cărţilor de istorie sau rămaşi necunoscuţi, Eroii sunt chipul
desăvârşit al demnităţii noastre. Să le respectăm jertfa, păstrându-le vie amintirea în sufletele
noastre!”

Departamentul de Comunicare Publică

13 Mai 2010

DISCURSUL
preşedintelui României, Traian Băsescu,
la ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului
României
(23 decembrie 2009)
Preafericirea Voastră,
Domnule preşedinte al Curţii Constituţionale,
Domnilor judecători ai Curţii Constituţionale,
Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Doamnă vicepreşedinte al Senatului României,

Vă mulţumesc că participaţi la această ceremonie şi, în mod egal, le mulţumesc reprezentaţilor

Parlamentului şi consilierilor care participă la ceremonie. Domnule Prim-ministru, domnule
viceprim-ministru, domnilor miniştri, sunteţi astăzi la un moment zero al guvernării. Este o
guvernare care începe în condiţii mai grele decât guvernarea precedentă. Condiţiile sunt mai
grele pentru că acum radiografia crizei este făcută şi toţi ştim evoluţiile. În decembrie anul trecut
încă speram şi construiam bugete cu creştere economică. Astăzi ştim exact ce ne aşteaptă, ce-i
aşteaptă pe români, ce vă aşteaptă pe dumneavoastră, iar speranţa mea este că veţi reuşi ceea ce,
zic eu, a reuşit într-o măsură destul de bună şi guvernul anterior, să diminueze efectele crizei.
Cred că experienţa guvernării în zece luni de criză economică vă va ajuta să luaţi măsurile
corecte pentru diminuarea efectelor crizei. În acelaşi timp vreau să vă spun că îmi pun mari
speranţe în acţiunea guvernamentală legată de modernizarea statului român, fie că vorbim de
punerea în aplicare a rezultatelor referendumului legate de Parlamentul unicameral şi de
reducerea numărului de parlamentari, fie că vorbim de noua lege a educaţiei care mai are nevoie
de retuşuri, fie că vorbim de evoluţiile pozitive în sistemul de sănătate, fie că vorbim de a face
din agricultură şi turism priorităţi ale actului de guvernare, fie că vorbim de lansarea unor
programe care să reducă inechitatea şi disproporţia de şanse între tinerii din mediul rural şi tinerii
din mediul urban, fie că vorbim de modernizarea şi mica industrializare a satului - toate acestea
sunt elemente care fac parte din proiectul de modernizare a statului român, de modernizare a
României. Nu voi ezita să vă pun la dispoziţie cele şapte rapoarte ale comisiilor prezidenţiale
care vizează exact aceste domenii ca fiind domenii cu probleme, dar domenii pentru care sunt
soluţii. Şi trebuie să vă spun că adesea soluţiile nu sunt legate de mai mulţi bani. Soluţiile sunt
legate de voinţa de a le pune în aplicare, cu costurile de rigoare pentru partide. V-aş ruga să
plecăm de la premisa că deasupra partidelor este interesul naţional. Nu plantarea de oameni ai
partidelor în structuri şi menţinerea structurilor numai pentru a crea poziţii favorabile oamenilor
din partide poate fi o prioritate pentru un guvern care îşi propune reformarea statului. Şi din acest
punct de vedere aştept de la dumneavoastră într-un timp relativ scurt şi stabilirea standardelor de
cost pentru administraţia centrală şi pentru administraţia locală. Mă aştept, de asemenea, să găsiţi
soluţia şi să o legiferaţi, legată de până unde merg schimbările la nivel politic odată cu
schimbarea guvernelor. Eu cred că sunt elemente care pot defini voinţa reală a acestui guvern de
a face reforma statului. În mod categoric în administraţia publică, fie că este administraţia
publică locală sau administraţia publică centrală, trebuie să facem din competenţă o prioritate
atunci când vorbim de aşezarea pe posturi a oamenilor. Nu există, ca variantă credibilă, mutarea
competenţei din patru în patru ani, de la un partid la altul. Şi aici cred că împreună cu partidele
aflate acum în opoziţie, puteţi stabili nişte criterii acceptate de toate partidele şi să le urmaţi,
pentru că nu vom putea moderniza statul, oricâte modificări constituţionale am face, dacă nu
punem competenţa ca element de bază în funcţia publică. Altfel, vă asigur de tot sprijinul meu,
aşa cum am făcut-o cu fiecare guvern. Am dat asigurări că voi sprijini Guvernul atât timp cât
acţiunea guvernamentală va fi corectă şi justificată. În acelaşi timp, trebuie să vă spun de astăzi
ca să ştim care va fi relaţia Preşedinte-Guvern, eu nu am obligaţii faţă de Guvern, nu am obligaţii
faţă de Parlament. Obligaţiile mele sunt faţă de cele 22 de milioane de români şi cele peste 100
de articole ale Constituţiei. Acesta este ghidul meu şi vă asigur că vă voi sprijini atât timp cât
acţiunea dumneavoastră va fi în favoarea interesului public. Nu mizaţi pe faptul că fiind un
guvern cu premier şi un număr de miniştri PD-L voi fi mai puţin exigent faţă de acest guvern în
exercitarea obligaţiilor mele de a-i reprezenta pe români în raport cu instituţiile statului. Şi un
lucru pe care vreau să îl ştiţi de la bun început, nimic din atitudinea mea legată de miniştrii care
intră în vizorul Parchetului nu s-au schimbat. La orice solicitare de începere a urmăririi penale
legată de un ministru, voi opta pentru alternativa pe care mi-o dă Constituţia, de suspendare din
funcţie. Ca atare, vreau să ştiţi că rămân acelaşi în raport cu Guvernul. Am vrut să vi le spun şi
pe cele bune şi pe cele rele în acest mic discurs. Dincolo de orice, trebuie să ştiţi că am multă
încredere în dumneavoastră. Este un guvern care combină experienţa politică şi foarte mult
profesionalism, aşa că puteţi rata, doar dacă nu rămâneţi în programul de guvernare. Legat de
programul de guvernare, cred că aveţi obligaţia să explicaţi foarte mult. Oamenii trebuie să
înţeleagă foarte bine ce vreţi. Vă asigur că foarte curând, veţi vedea, compara programul de
guvernare cu bugetul de stat. Va trebui să explicaţi că acesta este un program pe trei ani şi că
multe din obiective sunt programate a fi începute în perioada următoare, şi nu neapărat într-un an
în care încă vom resimţi efectele crizei, în 2010. Din punctul meu de vedere vă asigur că voi
încerca să fiu un mediator şi în relaţia dumneavoastră cu sindicatele, cu societatea. Ştiu că va fi
foarte greu să explicaţi sindicatelor măsurile pe care urmează să le luaţi. Mă voi implica în acest
dialog cu societatea ori de câte ori veţi considera că este necesar sau ori de câte ori sindicatele
îmi vor solicita implicarea. O voi face şi în relaţia cu alte structuri ale societăţii civile, nu numai
cu sindicatele. Plec de la premisa că toţi suntem de bună-credinţă şi că toţi respectăm, până la
ultima literă, jurământul pe care astăzi l-aţi depus dumneavoastră, acum două zile l-am depus eu
în faţa Parlamentului. Închei dorindu-vă mult succes şi vreau să ştiţi că succesul dumneavoastră
este legat şi de capacitatea de a colabora cu opoziţia. Nu fac niciun secret din a vă spune că
regret lipsa din acest Cabinet a Partidului Naţional Liberal şi vreau să vă spun că oricând vor lua
o altă decizie, eu cel puţin voi fi deschis ca şi PNL să fie parte a guvernării. Vă doresc mult
succes şi Dumnezeu să fie cu românii, cu România şi cu Guvernul României. Vă mulţumesc
mult!

Mesajul de Anul Nou

al preşedintelui României, Traian Băsescu
(31 decembrie 2009)

La mulţi ani, români! La mulţi ani, români din interiorul frontierelor şi din afara frontierelor
României! La mulţi ani, cetăţeni români, etnici romi, maghiari, ucraineni, tătari, turci, sârbi şi de
orice altă naţionalitate sub cetăţenie română! La mulţi ani, Armatei Române, fie ea acasă sau în
teatrele de operaţii din Afganistan sau din Balcanii de Vest! 2009 a fost un an dificil, un an în
care peste România a trecut criza globală, care ne-a afectat dar nu ne-a îngenuncheat! 2009 a fost
şi un an în care am avut parte de crize politice, crize politice pe care românii le-au tranşat prin
votul lor pe 6 decembrie, atunci când au decis să fiu preşedinte al tuturor românilor pentru încă
un mandat! Le mulţumesc şi celor care, prin votul lor, m-au sprijinit, le mulţumesc şi acelora
care, prin votul lor, mi-au dat o lecţie! Certitudinea votului din 6 decembrie rămâne că
politicienii care pot să câştige sunt aceia care îşi iau ca aliat poporul român. Începem un An Nou,
2010, un an care trebuie dedicat reformei statului. Pe 22 noiembrie cea mai mare parte a
românilor a votat pentru ca statul român să fie reformat, reformat începând cu cea mai
importantă instituţie a statului, cu Parlamentul României. Dar reforma statului nu înseamnă doar
Parlamentul României. Trebuie să reformăm, să modernizăm sistemul de educaţie. Numai aşa
copiii noştri vor avea şanse să facă performanţă. Numai aşa România - în ansamblul ei - va putea
deveni o ţară performantă. Trebuie să reformăm sistemul de sănătate. Trebuie să consolidăm
clasa de mijloc. Trebuie să avem grijă de valorificarea avantajelor pe care ni le-a dat Dumnezeu.
Avem condiţii să avem o agricultură performantă, un turism de succes, să dezvoltăm o industrie
IT pentru care România are suficient de multe creiere. Avem nevoie de o justiţie dreaptă, o
justiţie egală pentru toţi, fie ei oameni politici sau oameni simpli, fie ei oameni cu bani sau
oameni fără bani. Avem nevoie ca, în perspectiva anilor viitori, să facem din solidaritate un mod
de a trăi. Românii trebuie să fie solidari cu aspiraţiile lor, trebuie să fie solidari cu ei şi, toţi la un
loc, solidari cu ţara. Nu avem de ce să nu fim mândri de ţara noastră. Istoria ţării, cultura,
tradiţiile noastre sunt cele care îi recomandă pe români ca una din cele mai puternice naţiuni ale
Uniunii Europene. Din acest motiv, cred că fiecare trebuie să avem în minte că dragostea de ţară
înseamnă patriotism. Iar, patriotismul este parte a solidarităţii noastre cu ţara în care trăim, cu
ţara pe care o iubim. Peste numai două minute, vom intra în anul 2010. Va fi un an în care vom
scăpa de criză, va fi un an în care optimismul va fi cel care ne va anima să depăşim momentul pe
care l-am trăit în anul 2009. 2010 va fi, în acelaşi timp, anul în care se va hotărî dacă suntem
capabili să rămânem loiali comenzii pe care poporul român ne-a dat-o pe 22 noiembrie. Oamenii
politici au de trecut testul loialităţii şi al fidelităţii faţă de propriul lor popor. Comanda primită de
la români pe 22 noiembrie nu poate să fie negociată. Avem toţi obligaţia să răspundem acestei
comenzi, acestei voinţe pe care românii au exprimat-o prin vot şi în cel mai democratic mod.
Cred că esenţa evoluţiei noastre pozitive în perioada următoare este reforma statului. Fără
reforma statului nu vom putea valorifica în favoarea românilor creşterea economică ce va fi
reluată în al doilea trimestru al anului 2010. Perimteţi-mi dragi români să închei urându-vă multă
sănătate, bucurie, fericire în familii şi, cel mai important lucru, solidaritate. Solidaritatea cu noi
înşine şi cu obiectivele noastre. Vă doresc la toţi, La Mulţi Ani!

La Mulţi Ani, România! La Mulţi Ani, români! La Mulţi Ani, ţară dragă!

Departamentul de Comunicare Publică

01 Ianuarie 2010

MESAJUL
preşedintelui României, Traian Băsescu,
cu prilejul Zilei Internaţionale a Copilului
(01 iunie 2010)

Prin idealurile şi inteligenţa lor, copiii de astăzi reprezintă şansa unei lumi mai bune, întărind
speranţa într-un viitor mai bun. Atenţia şi respectul nostru pentru asigurarea unui mediu de viaţă
sănătos şi sigur pentru copiii noştri reprezintă prima responsabilitate în contextul provocărilor
lumii actuale. Efortul societăţii trebuie să se îndrepte către asigurarea de şanse egale într-o
Românie europeană, care să permită inocenţei şi creativităţii lor un parcurs firesc. Astăzi, de
Ziua Internaţională a Copilului, le urez tuturor copiilor un sincer «La mulţi ani!»

Departamentul de Comunicare Publică

01 Iunie 2010

ALOCUŢIUNEA
preşedintelui României, Traian Băsescu,
cu prilejul aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale a României
(Bucureşti, 05 septembrie 2010)

Bună seara. Sunt onorat să salut prezenţa, în sala Ateneului, a domnului preşedinte Trichet,
preşedintele Băncii Centrale Europene. Permiteţi-mi, în acelaşi timp, să salut oaspeţii de peste
hotare ai Băncii Naţionale, precum şi invitaţii din ţară. Este un moment aniversar, un moment
care marchează 130 de ani de la prima şedinţă a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale
a României. Un eveniment care, de fapt, marchează începerea funcţionării, acum exact 130 de
ani, pe 5 septembrie 1880, a Băncii Naţionale - o Bancă Naţională care a început să funcţioneze
în urma unui efort îndelungat. Primele încercări de formare a Băncii Naţionale au apărut imediat
după Unirea Principatelor. Au fost consolidate aceste încercări după dobândirea independenţei,
în 1877, şi eforturile s-au materializat pe 5 septembrie 1880. Un parcurs excepţional de 130 de
ani, pe care îl găsim reflectat în istoria României. Este una din instituţiile statului român, care nu
pot fi separate de istoria ţării. Aşa cum menţiona şi domnul guvernator, fie că vorbim de Primul
Război Mondial, de Al Doilea Război Mondial, fie că vorbim de perioada dinainte de Revoluţie
sau de după Revoluţie, Banca Naţională a fost unul din catalizatorii vieţii economice şi sociale a
României. Aş face referire la ultimii 20 de ani; 20 de ani în care România şi-a transformat
economia şi societatea, într-un efort excepţional al naţiunii, dar un efort în interiorul căruia
Banca Naţională a fost unul din vectorii de referinţă. Banca Naţională a fost un catalizator al
proceselor de transformare a economiei româneşti, de trecere la economia de piaţă şi, în acelaşi
timp, este un “stâlp” al stabilităţii preţurilor şi al stabilităţii monetare a ţării. Aş menţiona că, aşa
cum ţara şi societatea au trecut prin dificultăţi în aceşti 20 de ani, şi Banca Naţională a fost unul
dintre amortizoarele acestor dificultăţi, fie că au fost dificultăţi generate de situaţia economică,
de situaţia socială şi, de multe ori, de situaţia politică a ţării. Nu întotdeauna politicul a reuşit să
fie responsabil şi de prea multe ori politicul a împins în spatele Băncii Naţionale
responsabilitatea menţinerii stabilităţii macro-economice a ţării. Şi acum, ca şi în numeroase alte
dăţi în ultimii 20 de ani, Banca Naţională a fost chemată să substituie lipsa de coerenţă a
deciziilor politice. Suntem într-un efort consistent de ajustare economică, de restabilire a
echilibrelor macro-economice, iar avangarda acestui efort este Banca Naţională a României. Aş
vrea să închei mulţumind Băncii Naţionale pentru excepţionala prestaţie din ultimii 20 de ani, şi
întăresc ceea ce preşedintele Trichet spunea mai înainte, în momentul de faţă Banca Naţională a
României este cea mai prestigioasă instituţie a statului român. Vreau să mulţumesc
guvernatorului Băncii Naţionale, Consiliului de Administraţie, salariaţilor Băncii Naţionale,
pentru efortul lor extraordinar. Menţionez că, acum câtva timp, în perspectiva evenimentului de
astăzi, am decorat cu cele mai înalte distincţii ale statului român conducerea Băncii Naţionale.
Acum, dacă îmi este permisă o glumă, de câte ori merg la Consiliul European, prima mea grijă
este să-l întreb pe domnul preşedinte Trichet cum se vede România de la Banca Centrală
Europeană. Abia acum dezleg taina de ce îmi dă tot timpul acelaşi răspuns ca şi Mugur Isărescu:
sunt prieteni! Permiteţi-mi să închei mulţumindu-vă tuturor pentru prezenţa la marcarea acestui
eveniment şi să vă asigur că mă simt onorat să particip la ceremonia, la ceremoniile de celebrare
a 130 de ani de existenţă a Băncii Naţionale. Nu ştiu dacă a uitat cumva Mugur Isărescu, dar
vreau să-i aduc aminte un lucru: nici el nu e prea departe de o sărbătoare, cred că sărbătoarea lui
a fost pe 4 septembrie, pentru că acum 20 de ani, pe 4 septembrie, Petre Roman îl numea
guvernator al Băncii Naţionale. La mulţi ani în funcţie, domnule guvernator!

ALOCUŢIUNEA
preşedintelui României, Traian Băsescu,
la inaugurarea Centrului Tehnic „Renault Tehnologie România”
(Titu, 15 septembrie 2010)

Domnilor directori ai Grupului Renault,

Domnilor directori ai Grupului Dacia Renault,

Domnule ambasador,

Doamnelor şi domnilor,

De puţine ori un politician are şansa să rămână să urmărească şi să susţină un astfel de proiect,
un proiect de dimensiunile acelora pe care le-aţi dezvoltat în România. Sunt unul dintre aceia
care au semnat Hotărârea de Guvern pentru privatizarea Uzinelor Dacia, cu strângerile de inimă
legate de acel moment pentru că mie mi se părea că Dacia este a noastră şi trebuie să rămână aici,
aşa cum este. Îmi aduc aminte în 99 chiar de dezbaterile care au apărut în presă că am putea din
nou să fim vinovaţi că ne vindem ţara. Iată că lucrurile prăpăstioase care se dezbăteau în 99 s-au
dovedit a fi fără niciun fel de fundament şi că una dintre cele mai bune decizii ale guvernelor de
după Revoluţia din 89 a fost privatizarea Uzinelor Dacia cu Renault. Practic Uzina a revenit
acolo de unde plecase ca şi gândire, ca şi filosofie, dar evoluţia ei după investiţia iniţială a
deturnat foarte mult chiar sensul modelului Renault 12. Astăzi însă prin investiţiile Renault,
investiţii care adesea au primit şi sprijinul Guvernului României în a se realiza, în a fi eficiente,
ne-au făcut să recuperăm o şansă pe care am avut-o cândva, pe care păream că am pierdut-o,
aceea de a fi un constructor de automobile reputat. Am recuperat ca urmare a investiţiei
inteligente şi managementului şi tradiţiei Renault tot ceea ce pierdusem prin deteriorarea
modelului Renault 12 şi în momentul de faţă România a devenit unul din jucătorii importanţi în
industria automobilului. Nu aş vrea să eliminăm toate etapele investiţiei şi satisfacţiile pe care ni
le-a produs investiţia Renault. M-aş referi în câteva cuvinte la ce se întâmplă astăzi. Un motiv
pentru care trebuie să mulţumim Grupului Renault este grija, grija de a proteja inteligenţa
românească. Sunt puține grupuri, grupuri globale, aşa cum este Renault, care doresc să valorifice
şi inteligența pe care o țară în care produc o poate pune la dispoziție. Iată că Renault - şi este al
doilea mare grup industrial care face acest lucru în România - a decis să dezvolte la Bucureşti,
Titu, Piteşti, Mioveni, cel mai mare centru tehnologic din afara frontierelor Franței. Este pentru
noi nu numai o bucurie, nu numai o onoare, dar este şi o şansă pentru tinerii ingineri. 2200 de
ingineri lucrează deja pentru Centrul Tehnic Renault din România. Din aceşti 2200 de ingineri,
peste 2000 sunt ingineri români, recrutați din universitățile româneşti, a căror medie de vârstă
este de 31 de ani. Faptul că Renault a oferit tinerilor ingineri români şansa să lucreze, să producă,
să creeze în România este un lucru pentru care eu, personal, țin să mulțumesc Grupului Renault
şi să mulțumesc că o filozofie prietenoasă de a face afaceri a fost aplicată în România. În ceea ce
priveşte perspectiva, eu sunt convins că Grupul Dacia-Renault nu îşi va opri succesele la Logan,
Sandero sau Duster. Sunt convins că Grupul va avea cel puțin acelaşi succes şi în continuare
pentru că filosofia Grupului este să servească în primul rând clientul, beneficiarul, conducătorul
auto - şi vă mărturisesc, în calitate de conducător de Logan şi Duster, că am cea mai mare
satisfacție conducând aceste două maşini. Pentru că am spus întotdeauna că nu îmi place când
văd maşini de teren în centrul Bucureştiului – pentru cei care nu au observat: centrul
Bucureştiului este asfaltat – merg în Bucureşti şi în oraş cu Loganul, şi ori de câte ori am ocazia
să merg la munte folosesc Dusterul. Mulțumesc şi Uzinelor Dacia-Renault care mi-au oferit
singurul Duster roşu şi vă spun aici deschis că dacă vor mai fi solicitări - ştiu că au fost presiuni
extraordinare pentru această culoare şi la alte comenzi - dezleg Uzina Dacia să folosească
culoare roşie pentru oricine solicită această culoare. Aş vrea să închei cu un gând bun şi către cei
care fac posibil ca ceea ce gândesc inginerii, proiectanții, designerii, ceea ce se constată pe
bancurile de probă şi se îmbunătățeşte, să devină o realitate fezabilă economic - şi aceştia sunt
muncitorii de pe liniile de fabricație, muncitorii din întreprinderile furnizoare pentru Dacia, iar
ataşamentul lor față de firmă cred că trebuie evidențiat. Consecvența lor, profesionalismul lor a
fost parte a succesului Dacia-Renault în România. Vă mulțumesc tuturor!

Departamentul de Comunicare Publică

15 Septembrie 2010

DISCURSUL
preşedintelui României, Traian Băsescu,
la recepţia oferită cu prilejul Zilei Naţionale a României
(Palatul Cotroceni, 29 noiembrie 2010)

Domnule Prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor ambasadori,

Distinşi invitaţi,

Dragi români,
Se împlinesc 20 de ani de când 1 Decembrie a devenit Ziua Naţională a României. Dar
momentul aniversării Marii Uniri este încă din 1918 o sărbătoare de suflet a românilor. Istoria
noastră are multe date semnificative, dintre ele 1 Decembrie ne ajută cel mai bine să ne
înţelegem istoria şi să ne afirmăm identitatea. Ziua Naţională este un reper care ne aduce aminte
de o istorie în care dezvoltarea naţiunii şi a statului au fost condiţionate de imperiile care ne
înconjurau. Din această perspectivă, crearea României Mari putea să pară un miracol. Dar dacă a
fost un miracol, a fost unul plătit cu sânge, pe câmpurile de luptă, în Războiul de Independenţă şi
în Primul Război Mondial. Regăsirea tuturor românilor într-un singur stat a fost un proiect care a
cerut sacrificii pe care azi ne este dificil să ni le imaginăm. A fost un vis care a devenit realitate
pentru că au existat solidaritatea, curajul şi încrederea în justeţea idealului. Aceasta este lecţia pe
care azi o primim de la trecutul nostru, o lecţie importantă pentru viitorul nostru ca naţiune.
România poate deveni mai puternică şi mai prosperă făcând apel la valorile care ne-au adus
unitatea: determinare, spirit de sacrificiu, încredere în noi înşine. Este, în primul rând, datoria
reprezentanţilor politici să realizeze reforma statului, cum este şi datoria decidenţilor de la
nivelul vieţii economice să-şi asume în mod responsabil rolul de vectori ai dezvoltării durabile a
României.

Doamnelor şi domnilor,

Provocările sociale şi economice prin care trecem pot fi depăşite doar dacă plecăm de la adevărul
despre noi înşine şi de la evidenta necesitate de a ne adapta unei lumi în schimbare accelerată.
Măsurile luate de România pentru a echilibra cheltuielile bugetare în contextul crizei au fost
unele extrem de dificile şi, aş spune, foarte dure. Dar ele au permis ţinerea sub control a efectelor
crizei. Întârzierea ne-ar fi costat infinit mai mult şi putem să înţelegem costurile întârzierii sau a
ezitărilor privind la ceea ce se întâmplă în alte ţări europene. Nu toate cauzele crizei globale
economico-financiare din ultimii ani au fost înlăturate. De aceea, Uniunea Europeană se
reformează şi îşi întăreşte mecanismele de guvernanţă economică. Majoritatea ţărilor membre ale
Uniunii Europene trec printr-o înnoire a sistemelor lor economice şi sociale. Şi în România
procesul de modernizare trebuie să continue pentru a deveni mai competitivi, pentru ca
prosperitatea să fie reală şi durabilă. Reformele pe care am început să le facem, modernizarea
instituţiilor statului, pot fi realizate cu succes dacă românii înţeleg necesitatea lor.
Le mulţumesc tuturor românilor care se alătură acestui efort.

Doamnelor şi domnilor,

În acest moment aniversar îmi doresc ca fiecare dintre noi să reflecteze la faptul că tot ceea ce ne
uneşte este mai important decât ceea ce ne desparte. Ne unesc valorile naţionale, ne uneşte
dorinţa de a fi la înălţimea spaţiului de civilizaţie, de prosperitate şi de securitate al Uniunii
Europene din care facem parte. 1 Decembrie 1918 este adeseori privit numai ca un moment al
unificării teritoriale. Dar şi acum, ca şi atunci, celebrăm mai mult decât atât, celebrăm afirmarea
drepturilor şi a libertăţilor cetăţeneşti, celebrăm un moment al modernităţii noastre politice.
Rezoluţia Marii Adunări de la Alba Iulia reafirma valorile României moderne: votul universal,
libertatea cultelor, libertatea presei, reforma agrară, dreptul muncii şi prevedea că: „Fiecare
popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare
popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare”. Aceasta este lecţia de maturitate
politică şi de generozitate pe care românii o dădeau atunci, şi o pot da şi azi. Patriotismul nostru
este şi trebuie să rămână un patriotism al generozităţii şi al deschiderii către ceilalţi.
Doamnelor şi domnilor,

Dragi români,

Trecem peste dificultăţi dacă suntem uniţi. De 20 de ani aniversăm în libertate Ziua Naţională.
Avem astăzi datoria de a ne aminti cu toţii că libertatea presupune responsabilitatea fiecăruia
pentru propria lui soartă şi responsabilitatea prezentului faţă de viitor. Am convingerea că, dacă
avem voinţa de a acţiona în spiritul responsabilităţii pentru viitorul României, putem privi la anii
ce vin cu deplină încredere.

La mulţi ani, România!

Mesajul de Anul Nou

al preşedintelui României, Traian Băsescu
(31 decembrie 2010)

Dragi români,

Anul care se apropie să îl începem cu speranţă, iar anul care se încheie să ni-l amintim cu
înţelepciune. La începutul drumului în noul an, le urez românilor din ţară şi de pretutindeni să
aibă încredere în puterile lor. A fost un an greu, însă avem motive să fim optimişti când ne
gândim la resursa extraordinară a României – oamenii săi. Să avem încredere în forţa,
creativitatea şi determinarea cetăţenilor României! Vremurile dificile reclamă decizii dificile
menite să ofere o şansă mai bună în viitor. România are şansa prosperităţii dacă avem forţa să
luăm deciziile corecte în avantajul generaţiilor viitoare. Gândurile mele se îndreaptă în mod
deosebit către cei mai tineri. Le doresc să beneficieze de o şcoală modernă, care să reînvie
tradiţia învăţământului românesc şi care să le ofere educaţia de care au nevoie şi pe care o merită.
Tuturor românilor, un gând bun! Multă sănătate, La Mulţi Ani!

Departamentul de Comunicare Publică

31 Decembrie 2010

ALOCUŢIUNEA
preşedintelui României, Traian Băsescu,
la manifestările prilejuite de Ziua Unirii Principatelor Române, organizate la Iaşi
(Iaşi, 24 ianuarie 2011)

Înalt Prea Sfinţia Voastră,

Doamnelor şi domnilor,
În primul rând bună ziua şi La mulţi ani! Cred că o sărbătoare în care dorim toţi să privim la
istorie trebuie în primul rând respectată şi trebuie să ne fie un pilon în legătură cu care gândim
pentru viitor. Nimeni nu are secretele viitorului, dar privind în istorie, trebuie să observăm că
marile momente ale istoriei noastre sunt legate de unitate, sunt legate de responsabilitate faţă de
momentul pe care înaintaşii noştri l-au valorificat. Dacă privim la Unire, la Unirea din 1859, este
evident că ea a marcat un moment fundamental în istoria noastră, a românilor. Unirea n-ar fi fost
valorificată dacă pe urmă n-ar fi fost Războiul de independenţă de la 1877 şi, în sfârşit,
momentul înălţător de la 1918, când românii au realizat Marea Unire. Sigur, Marea Unire nu s-a
realizat nici în birouri, nici măcar în vreun oraş, Marea Unire s-a realizat cu sacrificiul generaţiei
tinere, care a pus ţara mai presus de viaţă, o generaţie care s-a sacrificat, care a ştiut să fie unită,
care a ştiut să fie puternică şi să realizeze România Mare. Dacă istoria ne-a hărăzit aceste
momente fundamentale, sunt episoade poate la fel de importante pe care nu realizăm că trebuie
să le trecem cu bine şi aş spune că ultimii ani reprezintă o perioadă în care toţi ar fi trebuit să
înţelegem că modernizarea statului român nu este o himeră, nu este o lozincă, nu este o dorinţă a
cuiva, ci o necesitate a românilor, o necesitate a viitorului acestei ţări. Avem nevoie - şi v-o spun
astăzi la moment de sărbătoare - să avem tăria să continuăm reforma în sănătate, să implementăm
reforma în educaţie, să facem reforma justiţiei, să modernizăm agricultura; altfel spus, să ne
modernizăm ţara şi, odată cu ţara, să ne modernizăm pe noi. În inima Moldovei, în locul de mare
rezonanţă pentru istoria acestui neam, daţi-mi voie, dragi români, dragi moldoveni, să vă spun La
mulţi ani! şi putere să vă faceţi ţara aşa cum o vreţi! La mulţi ani!

Departamentul de Comunicare Publică

24 Ianuarie 2011

Mesajul
preşedintelui României, Traian Băsescu,
cu ocazia inaugurării Casei Sârbeşti
- Timişoara, 8 iulie 2011 -

Doamnelor şi domnilor,

Doresc să mulţumesc înainte de toate reprezentanţilor Uniunii Sârbilor din România care prin
efortul lor şi al Guvernului României au făcut posibil ca această Casă Sârbească să existe aici la
Timişoara, ca parte a unui proiect mai amplu pe care îl cunosc şi îl apreciez, de dezvoltare a
culturii, bisericii şi educaţiei sârbilor din România. Şi aş dori să insist pe acest ultim aspect în
contextul în care învăţământul în limba sârbă din România are câteva secole de existenţă.
Evenimentul de astăzi mai marchează şi faptul că o naţiune există atât timp cât şi reperele sale
fundamentale rezistă, şi aici menţionez valorile spirituale şi culturale, deoarece consider că
această clădire a Casei Sârbeşti va exista şi va rezista în timp numai prin valorile pe care le
propovăduieşte în ceea ce priveşte păstrarea identităţii etnice prin limbă, religie şi obiceiuri
tradiţionale, altfel spus acea dimensiune spirituală eternă.

Doamnelor şi domnilor,

Doresc succes tuturor celor care începând de astăzi se vor afla aici, vor munci şi vor contribui la
promovarea identităţii sârbilor din România, fie că vor apela la o dimensiune religioasă,
culturală, economică ori de reprezentare politică. Nu aş vrea să închei înainte de a vă spune că
îmi afirm speranţa ca acest nou sediu să-şi asume un rol major în ceea priveşte promovarea
identităţii sârbilor a căror istorie pe teritoriul României a fost dominată de lupta pentru libertate
şi păstrarea identităţii naţionale. Iar în acest context Uniunea Sârbilor din România a fost şi va
rămâne o reală punte de legătură între România şi Serbia care împărtăşesc, astăzi, valori şi
interese comune. Este şi unul dintre motivele pentru care consider că acest spaţiu pe care îl
inaugurăm astăzi reprezintă o exemplificare a modului în care România vede relaţia statului cu
minorităţile sale naţionale. Totodată sunt sigur într-o reaşezare pe aceleaşi coordonate inclusiv a
situaţiei românilor din Valea Timocului, care alături de cei din Voivodina, au contribuit decisiv
la un destin asemănător şi chiar o istorie comună a celor două popoare.

Vă mulţumesc mult!

MESAJUL
preşedintelui României adresat cu ocazia comemorării a
„70 de ani de la începerea deportării evreilor
din România în Transnistria”
- Bucureşti, 11 octombrie 2011 -

Ziua Holocaustului în România a fost instituită pentru rememorarea suferinţelor evreilor care,
alături de alte minorităţi etnice, în special romi, au fost supuşi unor persecuţii sistematice în
perioada 1933-1945. Ziua de astăzi este, de aceea, una a amintirii, a asumării unei pagini de
istorie tristă, petrecută în România cu doar 70 de ani în urmă - începerea deportării evreilor din
România în Transnistria. Închisorile politice, lagărele de muncă forţată şi de exterminare,
distrugerea fiinţei umane prin tortură şi supraveghere continuă, deportările, toate acestea dau
imaginea cutremurătoare a suferinţei teribile îndurate de poporul evreu şi de alte comunităţi
etnice, precum cea romă, în timpul Holocaustului. Având în vedere bogăţia şi originalitatea
moştenirii culturale a comunităţii evreilor din România, precum şi contribuţia sa la constituirea
culturii şi civilizaţiei româneşti, sunt convins că metoda eficientă pentru promovarea dialogului
este mai buna cunoaştere a istoriei şi asumarea trecutului. Aşa cum ne aminteşte şi profesorul
Elie Wiesel, dacă pentru cei care au murit este prea târziu, „nu este şi pentru copiii lor - şi ai
noştri”. Ceremonia de astăzi este o comemorare a celor sacrificaţi în numele unei ideologii
totalitare. Totodată, este şi o celebrare a vieţii, a celor care, în pofida încercărilor, au dovedit
puterea de a supravieţui şi de a lupta pentru idealuri universale: libertatea şi demnitatea fiinţei
umane.Toate acestea obligă la un demers de durată şi recomandă promovarea unei culturi a
dialogului şi a convieţuirii într-un spirit de respect, încredere şi solidaritate. Această viziune a
stat la baza unei întregi serii de măsuri de readucere în memorie a suferinţelor îndurate de
comunitatea evreilor din România: inaugurarea unui Memorial al Victimelor Holocaustului,
iniţierea unor programe educaţionale dedicate studierii Holocaustului sau publicarea unor
manuale dedicate istoriei evreilor şi Holocaustului. Doresc să mă folosesc de acest prilej pentru
a-mi exprima încă o dată profunda compasiune şi regretul cel mai sincer faţă de durerea îndurată
de evreii din România în prima jumătate a secolului trecut şi hotărârea fermă de a împiedica
repetarea unor astfel de atrocităţi pe teritoriul ţării noastre.

Traian BĂSESCU

Preşedintele României

MESAJUL
preşedintelui României, Traian Băsescu, cu prilejul sărbătorii Sfântului Mare Mucenic
Gheorghe
(23 aprilie 2012)

Cu prilejul sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, doresc să adresez tuturor celor care îşi
serbează ziua onomastică gândurile mele bune, sănătate şi fericire alături de cei dragi. Fie ca
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, cel care este sărbătorit ca purtător al biruinţei şi mărturisitor al
credinţei, să ne ajute şi să ne îndrume în fiecare zi.

La mulţi ani!

Departamentul de Comunicare Publică

23 Aprilie 2012

Comunicat de presă
(24 decembrie 2012)

Ref.: Mesajul preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, cu prilejul sărbătorii

Naşterii Domnului
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a transmis luni, 24 decembrie a.c., un mesaj cu
prilejul sărbătorii Naşterii Domnului.

Vă prezentăm acest mesaj:

„Dragi români,

Cu ocazia sărbătorii Naşterii Domnului, doresc să vă adresez gândurile mele cele mai bune
însoţite de urări de sănătate, prosperitate şi de linişte sufletească. Fie ca aceste sărbători să ne
reînnoiască dorinţa de a construi împreună un viitor mai bun. Crăciun fericit!”
Departamentul de Comunicare Publică
24 Decembrie 2012

Comunicat de presă
(31 decembrie 2012)

Ref.: Mesajul preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, cu prilejul Anului Nou
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a transmis luni, 31 decembrie a.c., un mesaj cu
prilejul Anului Nou.

Vă prezentăm acest mesaj:

„Dragi români,

Cu prilejul Noului An pe care îl întâmpinăm în această noapte, vă adresez gândurile mele cele
mai bune, însoţite de calde urări de sănătate, prosperitate şi bucurie alături de cei dragi.
Fie ca anul 2013 să fie unul al liniştii şi al solidarităţii între români!

La mulţi ani!”

Departamentul de Comunicare Publică

31 Decembrie 2012

Comunicat de presă
(28 aprilie 2013)

Ref.: Mesajul preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, cu prilejul sărbătorii

Floriilor
Preşedintele României, Traian Băsescu, a transmis duminică, 28 aprilie a.c., un mesaj cu prilejul
sărbătorii Floriilor. Vă prezentăm textul mesajului:
„În duminica Floriilor, sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim, doresc să vă adresez cele mai
calde gânduri și urări sincere de sănătate și bucurie.
«La mulți ani» tuturor celor care își sărbătoresc ziua onomastică!”

Departamentul de Comunicare Publică

28 Aprilie 2013
 Comunicat de presă
(29 iulie 2013)

Ref.: Mesajul președintelui României, domnul Traian Băsescu, transmis cu ocazia Zilei
Imnului Naţional al României
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a transmis luni, 29 iulie a.c., un mesaj cu ocazia
Zilei Imnului Naţional al României.

Vă prezentăm textul mesajului:

„29 iulie, Ziua Imnului Naţional al României, «Deşteaptă-te, române!», este o zi de sărbătoare
pentru toţi românii şi un prilej de cinstire a simbolurilor naţionale şi de manifestare a respectului
pentru moştenirea lăsată de înaintaşii noştri.
Imnul Naţional constituie un simbol al unităţii naţionale izvorât din spiritul anului 1848, care a
însufleţit şi a inspirat curaj românilor în momentele cruciale ale istoriei noastre.
În aceste momente de sărbătoare, îi invit pe toţi românii să fie uniţi în jurul valorilor noastre
naţionale şi să onoreze Imnul Naţional, «Deşteaptă-te, române!».”

Departamentul de Comunicare Publică

29 Iulie 2013

Comunicat de presă
(30 noiembrie 2013)

Ref.: Mesajul preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, transmis cu prilejul

sărbătorii Sfântului Apostol Andrei
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a transmis sâmbătă, 30 noiembrie a.c., un mesaj
cu prilejul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei.

Vă prezentăm acest mesaj:

„Sunt bucuros să adresez urările mele cele mai calde tuturor celor care astăzi, cu prilejul
sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, își aniversează ziua onomastică. Este o sărbătoare specială
pentru noi, cu atât mai mult cu cât este închinată primului Apostol chemat la credință, și,
totodată, celui care a creștinat poporul român. Fie ca Apostolul Andrei, pe care îl cinstim ca
patron spiritual, să ne ocrotească și să ne dăruiască speranța și curajul de a urma exemplul
credinței sale.

La mulţi ani!”
Departamentul de Comunicare Publică
30 Noiembrie 2013

Comunicat de presă
(31 decembrie 2013)

Ref.: Mesajul preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, cu prilejul Anului Nou
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a transmis marți, 31 decembrie a.c., un mesaj cu
prilejul Anului Nou.

Vă prezentăm acest mesaj:

„Dragi români,

Întâmpinăm un An Nou, un prilej de bucurie și, totodată, de reflecție la perioada pe care am

traversat-o împreună. A fost un an marcat de provocări politice, de tensiuni sociale, de dificultăți
economice. Vreau să vă mulțumesc, în primul rând, pentru felul în care ați știut să rămâneți,
chiar și în momentele grele, o comunitate. Aceasta dovedește că identitatea noastră se ridică
deasupra disputelor de moment. Am încrederea că, pe această identitate puternică a românilor,
vom putea clădi, în continuare, un proiect de țară în care modernizarea și dezvoltarea economică
să fie priorități care să fundamenteze acțiunile noastre politice. Vreau să transmit tuturor
cetățenilor români urările mele sincere de sănătate, fericire și împliniri. De asemenea, doresc să îi
felicit pe cetățenii Republicii Moldova pentru pasul important pe care l-au făcut pe calea
integrării europene. Atât România cât și Republica Moldova aparțin spațiului european prin
limba, cultura și istoria care ne unesc, dar și prin valorile și aspirațiile pe care le împărtășim.
La cumpăna dintre ani, gândurile mele, recunoștința se îndreaptă și către românii care trăiesc și
muncesc în afara frontierelor, dar și către militarii aflați la datorie în teatrele de operații.
Sper că vom întâmpina Noul An motivați de obiectivele pe care ni le propunem și de
consolidarea statutului țării noastre în interiorul Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice.

La mulți ani, români!”.

Departamentul de Comunicare Publică

31 Decembrie 2013

Comunicat de presă
(1 aprilie 2014)

Ref.: Discursul președintelui României, domnul Traian Băsescu, la Ședinţa solemnă a

Senatului şi a Camerei Deputaţilor consacrată marcării a 10 ani de la aderarea României la
Alianţa Nord-Atlantică şi a 65 de ani de existenţă a NATO
Președintele României, domnul Traian Băsescu, a participat marți, 1 aprilie a.c., la Palatul
Parlamentului, la Ședinţa solemnă a Senatului şi a Camerei Deputaţilor consacrată marcării a 10
ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică şi a 65 de ani de existenţă a NATO.

Vă prezentăm discursul șefului statului cu această ocazie:

„Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, domnule preşedintele al Senatului României,

domnule preşedinte Ion Iliescu, domnule preşedinte Emil Constantinescu, Alteţă Regală,
domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor parlamentari, doamnelor şi domnilor miniştri,
sunt onorat să mă adresez dumneavoastră în acest moment cu semnificaţii deosebite, atât pentru
ţara noastră, cât şi pentru NATO. În 2014, românii sărbătoresc zece ani de când ţara lor a devenit
membră a NATO, cea mai puternică alianţă din lume. În 29 martie 2004, România depunea
instrumentele de ratificare a aderării la Tratatul Atlanticului de Nord, iar pe data de 2 aprilie, la
Cartierul General al NATO, drapelul tricolor era ridicat la catarg. România revenea, astfel, şi de
iure în marea familie a statelor occidentale, a democraţiilor euroatlantice, de unde, fără a fi fost
dorinţa ei, fusese ruptă după cel de-Al Doilea Război Mondial. Prin latinitatea noastră şi prin
evoluţia istorică, prin formarea noastră ca stat, întotdeauna ne-am considerat a fi occidentali.
Doamnelor şi domnilor, suntem aici împreună reprezentanţi ai Parlamentului, ai Preşedinţiei şi ai
Guvernului, pentru a spune poporului român, dar şi lumii, că aderarea la NATO, ca şi ulterioara
aderare la UE, au reprezentat decizii istorice ale statului român, expresii ale voinţei liber
exprimate a cetăţenilor români. Am obţinut, astfel, cei mai buni aliaţi şi cele mai bune condiţii de
dezvoltare a ţării. Aderarea noastră la Alianţa Nord-Atlantică are o valoare istorică. Pentru prima
dată, în istoria sa modernă, România este aliată cu toate puterile occidentale, în acelaşi timp.
Ulterioara dezvoltare în cadrul NATO a relaţiei speciale cu SUA, obiectiv major al programului
meu de politică externă, a îmbunătăţit şi mai mult situaţia internaţională a României, putând
spune, fără reţinere, că în acest moment România se bucură de cele mai bune garanţii de
securitate din istoria modernă a statului român, prin umplerea de conţinut în relaţia bilaterală
România - SUA a calităţii noastre de membru NATO. Relaţia cu Statele Unite ale Americii a
făcut posibil scutul antirachetă de la Deveselu. Relaţia cu Statele Unite ale Americii a făcut
posibilă amplasarea de baze militare americane pe teritoriul României. Relaţia cu Statele Unite
ale Americii a făcut posibilă organizarea summitului NATO la Bucureşti. Relaţia cu Statele
Unite ale Americii a făcut posibilă o angrenare fără precedent a structurilor militare şi de
securitate ale României în angrenajul NATO. Suntem aici şi pentru a omagia adevăraţii eroi ai
României, militarii români, căzuţi sub drapel, în timpul misiunilor executate de Armata
României în Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Afganistan sau, în parteneriat cu SUA, în Irak. Ei şi-
au servit ţara cu onoare, devotament şi curaj. Niciodată nu vor fi suficiente cuvintele pentru a
scoate în evidenţă sacrificiul acestor oameni sau pentru a omagia familiile lor. Nu cred că există
o mai clară demonstraţie de loialitate decât propriul sacrificiu. Le mulţumim şi cetăţenilor
români care, într-o manieră admirabilă, au sprijinit reformele necesare aderării. Fără ei, acest
obiectiv atât de important pentru România nu ar fi fost atins. Trebuie să le spunem cetăţenilor
români că aderarea la NATO, ca ţară, ne-a adus şi multiple beneficii economice. Începând din
anul 2002, anul invitării în NATO, am asistat la accelerarea dezvoltării economie a ţării, inclusiv
la creşterea semnificativă a numărului de investiţii străine directe. Plasarea României sub
umbrela protectoare a Alianţei Nord-Atlantice a favorizat intensificarea dezvoltării României.
Nu în ultimul rând, suntem aici împreună pentru a spune aliaţilor noştri că pot conta pe noi.
România şi-a demonstrat nu numai loialitatea, dar şi capacitatea de luptă. În calitate de
preşedinte, şi de comandant al forţelor armate, am spus întotdeauna că în orice misiune am fost,
suntem şi rămânem alături de aliaţii noştri până la capăt, până când misiunea va fi îndeplinită.
Aşa am făcut şi în Bosnia, şi în Kosovo, şi în Irak şi şi aşa vom face şi în Afganistan. De altfel,
extinderea NATO către Est, ca şi a Uniunii Europene, a demonstrat valoarea unei teze precum
cea care spune că Europa de Vest nu se poate simţi în siguranţă dacă nu este garantată şi
securitatea Europei Centrale şi a Europei de Est. Aderarea la NATO şi la UE reprezintă cele mai
mari realizări ale noastre, fundamente ale dezvoltării noastre viitoare. De aici decurg şi
obligaţiile noastre pentru viitor. Dacă împreună, clasa politică, am acţiona coordonat pentru
aderarea la cele două organizaţii tot împreună va trebui să veghem la apărarea acestor împliniri.
România trebuie să-şi continue drumul pe calea europeană. Poporului român trebuie să-i spunem
că drumul este bun, decizia de aderare la NATO a fost una înţeleaptă, iar dacă la zece ani de la
aderare nu toţi românii trăiesc mai bine, asta este din cauza noastră şi nu a soluţiei pe care am
ales-o. Va trebui să finalizăm reformele democratice şi economice pe care ni le-am asumat încă
din faza de preaderare. Este şi o chestiune de onoare, dar este mai înainte de orice şansa noastră
de modernizare. Doamnelor şi domnilor, acum aproape un deceniu am adus în discuţie evoluţiile
din spaţiul Mării Negre şi avertizam la fel cum am făcut-o şi în multe alte ocazii, asupra
problemelor cu care se confruntă statele riverane Mării Negre: conflicte îngheţate, încălcări ale
suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale statelor, prezenţa trupelor străine fără acordul ţării gazdă,
traficul de armament, droguri şi persoane, presiuni economice unilaterale. Din 2008, această listă
a fost completată cu utilizarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, drept
lance şi scut pentru anexări teritoriale. A fost laimotivul anexării de către Federaţia Rusă a
Abhaziei şi a Osetiei de Sud. Din punctul nostru de vedere, conflictele îngheţate din Transnitria,
Abhazia, Nagorno-Karabah sau Osetia de Sud şi, de curând, Crimeea reprezintă un este pentru
capacitatea NATO de a duce stabilitate şi securitate în regiune, inclusiv din perspectiva asigurării
securităţii energetice a Europei. Nu este o întâmplare că prin strategia naţională de apărare a
României din 2010, transmisă Parlamentului, avertizam asupra fluidităţii şi impredictibilităţii
care deja marcau evoluţiile din sistemul internaţional şi evidenţiam degradarea mediului de
securitate în regiunea Mării Negre şi reapariţia conflictelor militare convenţionale între state
membre ale spaţiului european. Contextul strategic actual, marcat de ameninţările asimetrice
transfrontaliere, instabilitatea regională, o relaţie complexă cu Rusia, încălcări ale dreptului
internaţional, care se suprapun peste provocările din Afganistan şi din regiunea respectivă,
confirmă analizele noastre. În această situaţie, nu există alt răspuns decât adaptarea capacităţilor
naţionale şi ale Alianţei pentru a face faţă ameninţărilor, indiferent de originea lor, în vecinătatea
imediată sau la distanţe strategice. Pentru a avea stabilitate în Europa, trebuie să evităm zonele
gri şi ambiguităţile în abordare. Ce soliditate avem abordarea problemei transnistrene? De 21 de
ani, un format 5 + 2 n-a dus la soluţionarea problemei. Mai mult decât atât, un format
internaţional pe care, ori de câte ori vrem să scăpăm de problemă, îl evocăm, nu a făcut decât să
creeze timp pentru consolidarea statalităţii unei aşa-numite ţări independente care poartă numele
de Transnistria. Îneficienţa diplomatică, menţinerea regiunilor gri nu reprezintă decât un risc
consistent la adresa securităţii regionale. Pentru a avea stabilitate în Europa trebuie să evităm
zonele gri şi ambiguităţile în abordare. Trebuie asimilat adevărul că membrii NATO şi-au
consolidat propria securitate în ultimul sfert de secol, oferind garanţii şi altor state dornice şi
capabile să-şi asume atât drepturile, cât şi obligaţiile asociate statutului de membru al Alianţei.
Deşi nu era un membru al Alianţei, Ucraina a pierdut un teritoriu pe care îl ştiţi foarte bine, se
numeşte Crimeea. În ce condiţii? În condiţiile în care la Budapesta, în 1994, la schimb pentru
dezarmarea nucleară, Ucraina şi-a predat tot arsenalul nuclear, trei mari puteri ale lumii s-au
angajat să-i respecte suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială: SUA, Marea Britanie
şi Federaţia Rusă. Rezultatul: unul din cei trei garanţi i-au luat o bucată din teritoriu! Iată un tip
de risc pe care îl avem în regiunea noastră. De aceea, trebuie să continuăm să dialogăm cu
Ucraina şi să o încurajăm să acţioneze ca un partener de încredere şi previzibil, contributor la
securitatea regională şi internaţională. Trebuie să sprijinim forţele reformiste de la Kiev şi să
oferim asistenţă. România susţine fără rezerve independenţa, integritatea teritorială şi
suveranitatea Ucrainei şi recunoaştem noile autorităţi ucrainene drept reprezentanţi legitimi ai
ţării. Orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în
afara acordurilor bilaterale, este o agresiune la adresa Ucrainei. Condamn gestul neprovocat al
autorităţilor ruse şi nu recunoaştem anexarea ilegală a Crimeei. Suntem preocupaţi de posibile
reverberaţii ale acestei crize asupra Republicii Moldova. Compoziţia etnică a Transnistriei, cu
semnificative comunităţi ucrainene şi ruse, reprezintă un alt element care ne determină să privim
cu atenţie şi la evoluţia situaţiei de dincolo de Nistru. Doamnelor şi domnilor, odată cu
evenimentele din Ucraina, dar şi cu creşterea riscurilor de securitate pentru Republica Moldova,
responsabilitatea noastră de oameni politici devine mai mare. De acum încolo va trebui să facem
ce trebuie, şi nu numai ceea ce putem. Dacă până acum costul guvernării, prin deficite, o
reprezenta diluarea modernizării şi scăderea nivelului de trai, odată cu evenimentele din Ucraina,
proasta guvernare poate pune în pericol stabilitatea ţării. Prin corupţie, prin incompetenţă, prin
minciună, prin politizare sau prin deprofesionalizare, putem pune în pericol România mai mult
decât price altă ameninţare. Amestecul de lăcomie şi incompetenţă de care România suferă, pe
fondul unei situaţii internaţionale caracterizată de agresivitate, dar şi de revizionism, poate pune
în pericol ţara. De aceea, este obligaţia noastră comună să conlucrăm la binele naţiunii, inclusiv
la consolidarea capacităţii de apărare. Fac un apel la Guvernul României, ca şi la Parlament, ca,
împreună, să identifice cele mai bune căi de înzestrare a Armatei Române, de creştere a
capacităţilor ei operaţionale. Nu în ultimul rând, trebuie să colaborăm îndeaproape pentru o mai
strânsă relaţie transatlantică şi pentru un NATO mai puternic şi mult mai angajat în regiunea
Mării Negre. Vă cer ca, împreună, să facem toţi paşii necesari pentru ca România să devină mai
puternică, iar Alianţa Nord-Atlantică mai eficientă în asigurarea apărării colective a statelor
membre şi în proiectarea securităţii dincolo de zona euroatlantică. Dacă vom fi responsabili,
competenţi şi consecvenţi, vom reuşi să-i asigurăm României ani de pace şi prosperitate; aceasta,
spre beneficiul cetăţenilor noştri şi în sprijinul aliaţilor. Înainte să închei, aş vrea să spun alte trei
propoziţii sau fraze. Prima este aceea că nu le putem cere altora să ne respecte ţara mai mult
decât o respectăm noi. A doua este că nu le putem cere altora să ne apere ţara mai mult decât ne-
o apărăm noi. Şi cel de-al treilea lucru pe care aş vrea să-l spun în faţa Parlamentului este că nu
putem cere altora să ne iubească ţara mai mult decât ne-o iubim noi. Vă mulţumesc!”

Departamentul de Comunicare Publică

01 Aprilie 2014

Comunicat de presă
(6 iunie 2014)
Ref.: Discursul preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, la evenimentul care a
marcat aniversarea a 150 de ani de la înființarea Curții de Conturi
Președintele României, domnul Traian Băsescu, a participat vineri, 6 iunie a.c., la evenimentul
care a marcat aniversarea a 150 de ani de la înființarea Curții de Conturi. Vă prezentăm discursul
șefului statului cu acest prilej:

„Domnule prim-ministru, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, domnule preşedinte al

Curţii de Conturi, Preafericirea Voastră, domnilor şi doamnelor miniştri, domnilor parlamentari,
stimaţi invitaţi, sărbătorirea a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi este, în opinia mea, un
moment de referinţă, un moment de reflecţie, dar şi un moment de analiză. Curtea de Conturi a
României a fost una din instituţiile statului modern român, înfiinţată în 1864 de domnitorul
Alexandru Ioan Cuza, a fost o instituţie cu o istorie zbuciumată, care şi-a găsit pe deplin rolul
după 1991, când a devenit o instituţie constituţională. Dacă privim în istoria Curţii de Conturi a
României, constatăm cu uşurinţă chiar evoluţia României. Prima Curte de Conturi înfiinţată în
1864, condusă de Alexandru Romalo, avea dimensiuni mici, ea era formată dintr-un preşedinte, 8
judecători, 8 referendari, un procuror şi un substitut de procuror. Misiunile ei erau importante,
dar mult mai restrânse decât cele pe care astăzi le are Curtea de Conturi a României. Înfiinţată în
1864, a primit o mai mare autoritate în 1929, când, pentru prima dată, prin noua lege a Curţii de
Conturi, se introduce controlul preventiv la toate ministerele şi instituţiile publice. Soarta Curţii
de Conturi a României a fost legată, aşa cum vă spuneam, de istoria României. În 1948, odată cu
începerea instaurării regimului comunist în România, Curtea de Conturi este desfiinţată. Este
desfiinţată pentru că un sistem totalitar nu putea accepta o instituţie independentă, o instituţie
care să nu fie sub control politic. Dar până şi comuniştii au înţeles că fără controlul banului
public este dificil şi în perioada 1973 - 1989 începe să funcţioneze şi funcţionează Curtea
Superioară de Control Financiar. Era o instituţie comunistă, dar care substituia până la un anumit
nivel lipsa existenţei unui organism independent. Sigur, niciodată Curtea Superioară de Control
Financiar nu a fost o instituţie independentă, dar o putem include în istoria funcţionării Curţii de
Conturi a României ca un germene de control asupra banului public. Abia după revoluţie, în
1991, prin noua Constituţie, la articolul 139 se defineşte instituţia Curţii de Conturi ca instituţie a
statului de drept, instituţie care începe să funcţioneze din plin în 1993. Acesta a fost momentul în
care putem spune: Curtea de Conturi a devenit o autoritate constituţională cu rol de auditor
extern. Curtea de Conturi controlează formarea, administrarea şi utilizarea resurselor financiare
ale statului şi a instituţiilor publice. Este misiunea fundamentală a Curţii de Conturi, aşa cum ea
este proiectată prin Constituţia din 1991. Între timp, Curtea de Conturi a dobândit noi atribuţiuni,
iar în 2002, Curtea de Conturi a României primeşte misiunea de a veghea, de a audita, nu numai
banii bugetului de stat, dar şi fondurile de preaderare şi, pe urmă, fondurile alocate de Uniunea
Europeană, României. Din acest moment Curtea de Conturi devine un partener al instituţiilor
europene, în primul rând. Misiunea Curţii de Conturi de-a lungul timpului a fost legată de
promovarea responsabilităţii, a corectitudinii şi a celor mai bune practici în gestionarea
performantă a banului public. Prin rapoartele şi recomandările pe care le furnizează Curtea de
Conturi, ea oferă autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale valoarea adăugată în ceea
ce priveşte managementul financiar şi contribuie la creşterea performanţei utilizării resurselor
financiare ale sectorului public. Curtea de Conturi a României s-a racordat la standardele înalte
de eficienţă ale instituţiilor de audit din statele membre ale UE. În perioada recentă de criză
economică, caracterizată prin austeritate bugetară şi un trend negativ al celor mai importanţi
indicatori macroeconomici care au pus presiuni asupra finanţelor publice, Curtea de Conturi a
avut un rol extrem de important. Criza a schimbat regulile jocului şi a făcut imperios necesară
adoptarea unor decizii atipice adaptate contextului şi momentului făcând cu atât mai importantă
o bună şi coerentă utilizare a fondurilor publice. Este întotdeauna importantă monitorizarea
contextului european şi internaţional pentru adaptarea corespunzătoare la modificările survenite
în viaţa reală. Activitatea de control financiar generează, inevitabil, şi conflicte între Curtea de
Conturi şi instituţiile controlate, ceea ce face ca o foarte bună pregătire profesională a angajaţilor
să fie esenţială. Aceştia trebuie să se afle într-un proces continuu de educare şi perfecţionare în
conformitate cu cele mai înalte standarde profesionale astfel încât să înţeleagă oportunităţile în
condiţiile respectării legalităţii. În acelaşi timp, valorile reprezentate de independenţa Curţii de
Conturi, de integritate, de imparţialitate, de profesionalism au devenit o realitate curentă a
activităţii Curţii de Conturi a României. Curtea de Conturi a României este membră a
organizaţiilor şi a asociaţiilor profesionale internaţionale de profil. Curtea de Conturi întreprinde
numeroase activităţi de cooperare bilaterală şi multilaterală, cooperarea, în special, la nivelul
Uniunii Europene pentru a crea un sistem mai bun, cooperarea cu instituţii precum EUROSAI şi
INTOSAI a contribuit atât la construcţia instituţională a Curţii de Conturi a României cât şi la
mai buna pregătire a angajaţilor Curţii de Conturi. Colaborarea cu instituţii cu atribuţii similare
din alte ţări, în primul rând ale statelor din UE pentru a împărtăşi experienţa şi a pune la punct
standarde şi practici în vederea îmbunătăţirii activităţii a fost un alt element esenţial în
perfecţionarea şi creşterea calităţii auditului Curţii de Conturi a României. De asemenea, o
colaborare strânsă cu Comisia Europeană şi cu Curtea Europeană de Conturi are o importanţă
majoră în definirea liniilor directoare de activitate a Curţii de Conturi în România în condiţiile
independenţei sale instituţionale. Subliniez că România are o Curte de Conturi independentă de
politic, independentă de Guvern, independentă de preşedinte. Singurul care îi poate aprecia
activitatea fiind Parlamentul României căruia anual Curtea de Conturi îi prezintă raportul de
activitate. România are încă probleme în zone precum arieratele, în achiziţii publice şi în
gestionarea fondurilor europene. Toate acestea sunt aspecte care blochează economia, iar
controlul anual al Curţii de Conturi este de natură a da îndrumări şi a crea obligaţii de rezolvare a
acestui tip de probleme şi acolo unde este cazul, de recuperare a resurselor financiare risipite. În
aceste condiţii, Curtea de Conturi joacă un rol esenţial în eliminarea economiei subterane, în
utilizarea cu maximă eficienţă şi deplină transparenţă a banului public. Pentru realizarea unui
progres semnificativ către îmbunătăţirea managementului financiar în România este nevoie de un
angajament ferm al tuturor organismelor implicate în gestionarea şi auditul fondurilor publice şi
al celor europene. Subliniez că sunt mult mai multe instituţii care ar trebui să ajute, să
impulsioneze gestionarea cu deplină corectitudine a banilor publici, fie că sunt bani din bugetul
de stat sau bani primiţi de la Uniunea Europeană. În acelaşi timp, trebuie să nu uităm că
recomandările sunt făcute de Curtea de Conturi, însă răspunderea pentru implementarea unui
management eficient al fondurilor publice rămâne în sarcina instituţiilor. Este esenţial ca
recomandările Curţii de Conturi să devină priorităţi în corectarea activităţii de cu un an în urmă,
în aşa fel încât resursa financiară utilizată, eventual ilegal, sau utilizată fără respectarea normelor
de utilizare a banilor publici să fie recuperată. Aş încheia, mărturisindu-vă că în activitatea mea
şi ca ministru şi ca primar general al Capitalei şi ca preşedinte al României, unul din elementele
de mândrie a fost întotdeauna descărcarea de gestiune dată de Curtea de Conturi. Ca primar am
avut şi probleme. Trebuie să recunoaştem că nu întotdeauna reuşim să fim perfecţi în activitatea
noastră, ca ordonatori de credite, dar mulţumesc şi astăzi Curţii de Conturi pentru recomandările
făcute şi care m-au ajutat să recuperez până la ultimul leu din banii care fuseseră cheltuiţi fără
respectarea integrală a normelor de utilizare. Aş spune în încheiere că avem o Curte de Conturi
competentă, utilă, care contribuie la îndreptarea erorilor din administraţie pentru că erorile sunt
adesea inerente în instituţii mari. Important este ca lucrurile să fie tratate de instituţiile auditate
cu seriozitate, cu responsabilitate, iar atunci când nu o fac trebuie să meargă în faţa justiţiei
pentru că banul public nu este al ordonatorului de credite, ci este ban public şi el trebuie să aducă
eficienţă maximă în utilizarea lui. Vă mărturisesc că, în fiecare an, citesc cu atenţie raportul
Curţii de Conturi. El este o oglindă a modului cum instituţiile de la nivel central şi de la nivel
local, agenţiile guvernamentale utilizează banul public. Trebuie să remarc progrese extraordinare
în calitatea rapoartelor, de zece ani, în fiecare an citesc acest raport. Este o evoluţie extrem de
pozitivă în calitatea rapoartelor, în precizia rapoartelor, în soluţiile de îndrumare pe care le dă
Curtea de Conturi a României. Important este ca instituţiile să ţină cont de recomandările Curţii
de Conturi. În semn de respect pentru activitatea Curţii de Conturi a României, am decorat toată
conducerea Curţii de Conturi, precum şi peste 120 de salariaţi ai acestei instituţii, salariaţi care
trudesc cu responsabilitate la corecta utilizare a banului public. Mulţumesc Curţii de Conturi a
României.”