DE TUDOR ARGHEZI Și cu mâna, vrei, nu vrei. Una fuge cu un crap, Să și-l facă la proțap, Zece mâţe-au fost poftite Și-au rămas, din patru, trei. La un ceai, pe negândite. Dar, de teamă să n-o plouă, Poate și de altă frică, Trei pisici, precum se știe, Stă la ușa cea mai mică S-au dus la menajerie Și-au plecat de-acasă nouă. Ca sa vadă un cotoi, Însă pe cel mai draguț L-a luat și l-a dus un struț Nouă mâţe-ascultă-aici Și-au rămas pisicii doi. Un concert pentru pisici. Una sforăie pe nas Și acuma doarme dusă. Doua mâţe, chipurile, Și din toată ceața spusă Au bătut nisipurile Mâțe opt au mai rămas. Toată ziua, toată luna. Dar o mâţa, mi s-a spus, A zburat și s-a tot dus Opt pisici se duc la rău Și-a rămas, din două, una. Unde-i apa peste brâu Plină-n fund cu frig și noapte. Un pisoi, cum a călcat, O pisică de prigoană, Că s-a dus! Și s-a-necat S-a văzut că e orfană, Și-au rămas cu toate, șapte. Singuratică și mică. Și, bolnavă, s-a culcat. Nu mai știu ce s-a-ntîmplat. Șapte mâţe s-au jucat Nu mai e nici o pisică. A un joc nemaijucat. Cărămizile, fiind groase, Au lovit pe una-n cap, Ca o muche de dulap, Și-au rămas, din șapte, șase.
Șase mâţe din grădină
S-au suit într-o mașină, Și-n tîrligi, ca în opinci, Una ne-ncăpând, frumos, Au lăsat-o-n drum, pe jos, Și din șase mai sunt cinci.
Cinci pisici s-au rânduit
Sus, pe mal, la pescuit. Hai, mai prinde-l, dacă poți! Că pe unul l-a furat Racul cel răscrăcărat Și-au rămas patru din toți.