Auxiliar de Istorie

lOMoARcPSD|20321158
Auxiliar DE Istorie
istorie (Colegiul Național Ion Creangă)
Studocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by Amalia Marin (pinguinul.jucaus@gmail.com)
lOMoARcPSD|20321158
MARIUS BĂRCUTEANU
AUXILIAR DE
ISTORIE
GHID PENTRU ELEVI ÎN VEDEREA
PREGTIRII EXAMENULUI DE BACALAUREAT
ISBN 978-973-0-19931-4
BAIA MARE 2015

lOMoARcPSD|20321158
CUPRINS
Programa de istorie pentru examenul de bacalaureat......................................................................2
Tema 1: Romanitatea românilor în viziunea istoricilor&&&&&&....&&&&&&&&&...4
Tema 2: Autonomii locale ì institudii centrale

în spadiul românesc (sec. IX-XVIII)&&................................................................&&10
Tema 3: Spadiul românesc între diplomadie ì conflict în evul mediu

ì la începutul modernitdii&&&&&&&&&&&&&&&&&...&&&&&...19
Tema 4: Statul român modern: de la proiect politic la

realizarea României Mari (sec. XVIII- XX)&&&&&&&&....&&&&&.&&..33
Tema 5: România ì concertul european; de la „criza oriental=

la marile aliande ale sec. XX&&&&&&&&&&&&&&&&....&&&&&&50
Tema 6: România postbelic. Stalinism, nadional-comunism

ì disidend anticomunist&&&&&&&&&&&&&&&&&&....&&&...&.57
Tema 7: România în perioada „Rzboiului Rece=&&&&&&&&&&&.&&&&&&&64
Tema 8: Constitudiile din România&&&&&&&....&&&&&&&&&&&...&&&&.67
Tema 9: Secolul XX – între democradie ì totalitarism.

Ideologii ì practici politice în România ì în Europa&&&&...&&.........................73
Subiecte bacalaureat 2015:
Sesiunea special mai 2015...........................................................................................................79
Sesiunea iunie-iulie 2015...............................................................................................................82
Sesiunea august-septembrie 2015 .................................................................................................84
Bibliografie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&...&.87

lOMoARcPSD|20321158
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA ISTORIE,

EXAMENUL DE BACALAUREAT 2016
În cadrul examenului de bacalaureat 2016 istoria are statut de disciplin obligatorie, la

proba C, pentru profilul umanist din filiera teoretic sau, dup caz, pentru filiera vocadional.
Proba de examen la istorie este o prob scris cu durata de 3 ore.
COMPETENcE DE EVALUAT
1. Utilizarea eficient a comunicrii ì a limbajului de specialitate
1.1. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric.
1.2. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări scrise.
1.3. Evidendierea reladiei cauză – efect într- o succesiune de evenimente sau procese istorice.
1.4. Formularea, în scris, a unor opinii referitoare la o temă de istorie.
2. Exersarea demersurilor ì acdiunilor civice democratice

2.1. Extragerea informadiei esendiale dintr-un mesaj.
2.2. Descoperirea constantelor în desfăùrarea fenomenelor istorice studiate.
3. Aplicarea principiilor ì a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

3.1. Selectarea ì comentarea surselor istorice pentru a susdine/combate un punct de vedere.
3.2. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor ì
proceselor istorice.
3.3. Analiza diversitădii sociale, culturale ì de civilizadie în istorie pornind de la sursele istorice.
4. Utilizarea surselor istorice, a metodelor ì a tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de

probleme
4.1. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale ì spadiale relative la un subiect istoric.
4.2. Construirea de sinteze tematice.
DOMENII DE CONcINUT/CONcINUTURI:
A. POPOARE _I SPAcII ISTORICE

– Romanitatea românilor în viziunea istoricilor.
B. OAMENII, SOCIETATEA _I LUMEA IDEILOR

– Secolul al XX-lea între democradie ì totalitarism. Ideologii ì practici politice în România ì în
Europa.
– Constitudiile din România.
C. STATUL _I POLITICA
– Autonomii locale ì institudii centrale în spadiul românesc (secolele IX-XVIII).
– Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX).
– România postbelic. Stalinism, nadional-comunism ì disidend anticomunist. Construcdia
democradiei postdecembriste.
D. RELAcIILE INTERNAcIONALE
– Spadiul românesc între diplomadie ì conflict în Evul Mediu ì la începuturile modernitdii.
– România ì concertul european; de la „Criza oriental= la marile aliande ale secolului al XX-
lea.
– România în perioada <Rzboiului Rece=.
2

lOMoARcPSD|20321158
MANUALELE DE ISTORIE VALABILE ÎN ANUL _COLAR 2014-2015:
– Felicia Adsclidei, Liviu Lazr, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corvin, Deva.
– Alexandru Barnea (coord.), Eugen Palade, Bogdan Teodorescu, Vasile Aurel Manea, Istorie.
Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, Bucure`ti.
– Valentin Bludoiu, Maria Grecu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactic ì
Pedagogic, Bucure`ti.
– Zoe Petre (coordonator), Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, Bucure`ti.
– Ioan Scurtu, Florentina Dondorici, Vasile Ionescu, Elena Emilia Lica, Relu Stoica, Octavian
Osanu, Emil Poam, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium, Târgovi`te.
– Ioan Scurtu, Constantin Dinc, Nicolae Cristea, Marian Curculescu, Aurel Constantin Soare,
Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Economic Preuniversitaria, Bucure`ti.
– Magda Stan, Cristian Vornicu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu ABC,
Bucure`ti.

lOMoARcPSD|20321158
Tema 1
ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR
A. ETNOGENEZA ROMÂNEASC
De la preistorie la cucerirea roman. Descoperirile arheologice au evidendiat faptul c aria de

existend a poporului român de azi a fost locuit înc din timpurile preistorice. Culturile arheologice specifice
epocii preistorice au lsat numeroase urme, care plaseaz spadiul românesc alturi de creadiile cele
mai reprezentative ale preistoriei europene. Puterea de creadie a locuitorilor acestui spadiu în timpurile
preistorice este demonstrat de descoperiri precum, „Gânditorul= de la Cernavod (cultura Hamangia),
„Zeida de la Vidra= (cultura Gumelnida), splendida ceramic pictat (cultura Cucuteni), scrierea, înc
nedescifrat, de pe tblidele de la Trtria (cultura Turda`). Marea mi`care de populadii de la sfârìtul
mileniului al III-lea î.Hr. a avut ca rezultat formarea popoarelor ì limbilor indo-europene, din care fac
parte ì tracii, „cei mai numeroì dup inzi=, cum ne informeaz ,,printele istoriei=, Herodot. Tracii
au fost furitorii civilizadiei bronzului în acest spadiu geografic. Blocul tracic, ce acoperea aria carpato-
dunreano-balcanic, s-a diferendiat în ramura sud-dunrean (tracii sudici) ì ramura nordic (gedii,
cum au fost numidi de greci, sau dacii, cum le-au spus romanii). Ace`tia au constituit un stat puternic, o
monarhie militar, sub conducerea regelui Burebista (82-44 î.Hr.), sprijinit de marele preot Deceneus, stat
care s-a destrmat la moartea acestuia în ,,patru, apoi în cinci părdi= (Strabon). Geto-dacii au creat o
civilizadie dezvoltat în secolele I î.Hr.-I d.Hr. Ei au fost influentadi de civilizadia greac ì de cea roman.
Statul dac s-a refcut în a doua jumtate a secolului I d.Hr., dar conflictul cu Imperiul Roman care, în
timpul împratului Traian (98-117 d.Hr.), a purtat dou rzboaie grele cu dacii, conduì de neînfricatul
rege Decebal-Diurpaneus (87-106 d.Hr.), a dus la ocuparea Daciei ì transformarea ei în provincie
roman. Noua provincie de tip imperial era guvernat de un reprezentant al împratului, legatus
Augusti pro praetore. Provincia Dacia nu a cuprins toate teritoriile locuite de daci. Criàna,
Maramureùl, nordul ì centrul Moldovei au rmas în afara stpânirii romane. Dup moartea lui Traian
(117 d.Hr.) provincia Dacia a fost reorganizat de urmaùl su Hadrian (117-138 d.Hr.), în dou
provincii: Dacia Superior ì Dacia Inferior. Ulterior, provincia a suferit o nou împrdire
administrativ: Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis ì Dacia Malvensis, subordonate unui legatus
Augusti pro praetore Daciarum trium. Organizarea administrativ a provinciei Dacia a fost însodit de
construirea unui sistem de drumuri ce au legat provincia de Imperiu, de dezvoltarea unei înfloritoare
viedi urbane, a mineritului, agriculturii, me`tesugurilor ì culturii, de construirea unui puternic sistem
defensiv ì de o colonizare masiv. S-au stabilit în Dacia coloni`ti ,,din toat lumea roman=, cum afirma
Eutropius. Dacii au fost integradi astfel în lumea roman ì au primit „sigiliul Romei=, cum scria Nicolae
Iorga.
Prin împrumuturi, asimilare ì reelaborare, romanii au creat o civilizatie specific, unitar, care s-a
impus în cele mai multe teritorii cucerite de ei. Dup cucerirea militar, adevrata autoritate a Romei s-a
instaurat prin civilizadia sa, factor de progres ì unitate în tot Imperiul. Acolo unde au învins
rzboinicii romani, au stpânit cu adevarat inginerii, arhitecdii, constructorii sì juri`tii romani.
Drumurile, oraèle, apeductele, teatrele, termele, amfiteatrele ì bibliotecile i-au fcut pe romani,
pretutindeni, întemeietori ì nu distrugtori de civilizadie. Acest proces a avut loc ì în Dacia roman.
Romanizarea a fost un proces istoric lingvistic ì cultural deosebit de complex, desfùrat în etape ì
în condidii specifice, prin acdiunea unor factori cu acdiune vizibil ì urmri dovedite (administradia,
armata,
veteranii, coloni`tii etc.) ì a unor factori cu acdiune mai pudin vizibil (stilul de viad roman). Etapele esendiale
ale romanizrii în Dacia au fost: etapa preroman (sec. I î.Hr. - sec I d.Hr.), când au avut loc numeroase
contacte între civilizadia dac ì cea roman; etapa stpânirii romane (106-271 d.Hr.), cea mai profund
4

lOMoARcPSD|20321158
ì durabil; etapa postroman (dup 271-275 d.Hr.), când civilizadia roman a continuat s existe ì s se
dezvolte în condidiile încetrii autoritdii statului roman. Romanizarea Daciei a fost rezultatul unei acdiuni
îndelungate în domeniile politic, economic, social, cultural ì spiritual. Romanizarea a fost, în esenda ei, un
fenomen lingvistic, prin acdiunea urmtorilor factori:
• Administradia: guvernatorul ì todi funcdionarii cu atribudii administrative, edilitare, fiscale etc. vorbeau
limba oficial a administradiei romane, latina.
• Armata: a avut un rol esendial în aprarea provinciei ì consolidarea viedii romane. Armata roman a
avut un efectiv numeros, apreciat la 40-50.000 de militari, compus din legiuni, constitute din cetdeni
romani ì trupe auxiliare, formate din provinciali de diferite etnii, între care singurul mijloc de
comunicare a fost limba latin popular (vulgar). Dacia a fost împânzit cu un puternic sistem de
castre, turnuri de observadie ì valuri de aprare, limes-uri. In apropierea acestor castre au luat fiind aèzri
numite canabae, armata jucând un rol însemnat în procesul de urbanizare ì în evoludia demografic a provinciei.
• Veteranii: se bucurau de mare prestigiu, au ocupat diferite slujbe administrative; au întemeiat familii
ì gospodrii, fiind împroprietridi în provincia pe care au aprat-o ca militari, erau disciplinadi ì
ordonadi, `tiau carte ì, ceea ce era mai important, vorbeau limba latin.
• Coloni`tii: colonizarea a fost o acdiune dirijat de statul roman. Eutropius (sec. IV d.Hr.) spune c
romanii au adus coloni`ti în Dacia „din toată lumea romană pentru popularea oraèlor ì cultivarea ogoarelor=.
Ace`tia au avut un rol deosebit în dezvoltarea me`teùgurilor, mineritului, agriculturii ì urbanizrii,
fiind promotorii unor reladii active cu autohtonii prin intermediul limbii latine populare.
• Urbanizarea: oraèle au avut un rol însemnat în rspândirea culturii ì civilizadiei romane. Aèzrile
urbane din Dacia roman au fost de dou categorii: colonia, aèzare urban organizat dup modelul
Romei, prima fiind Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetusa, urmat de Apulum, Drobeta,
Napoca, Potaissa, Romula, Tropaeum Traiani, ì municipia, aèzri urbane cu autonomie
administrativ ì juridic precum: Porolissum, Tibiscum, Dierna, Troesmis. Oraèle au jucat un rol
esendial în romanizarea autohtonilor. In mediul rural, rolul oraùlui a fost îndeplinit de „conacul= stpânului
roman (villa rustica).
• Activitatea economic: Dacia a fost integrat în sistemul economic roman ì prins într-un intens
schimb de produse cu Roma ì provinciile Imperiului, gradie unui sistem de drumuri temeinic construite de
inginerii romani. Reladiile de munc dintre autohtoni, coloni`ti, veterani ì administradia roman au fost de
natur s faciliteze procesul de romanizare.
• Dreptul: legile romane, ì mai ales Constitutio Antoniniana (212 d.Hr.), au avut un rol important în
formarea modului de a gândi ì a acdiona al populadiei daco-romane. Normele dreptului roman se vor regsi în
dreptul românesc de mai târziu.
• Cultura: a avut un rol decisiv în romanizarea Daciei. Limba latin a asigurat comunicarea dintre
b`tinaì ì romani. Invdarea limbii latine este probat în Dacia de numeroase descoperiri de inscripdii
(peste 3.500), tblide cerate cu elemente de scriere ì calcule aritmetice descoperite la Alburnus
Maior, instrumente de scris (stili) ì existenda unor `coli (ludi literatti). Arta roman ,,provincial= s-a
impus peste tot în Dacia.
• Religia: este cel mai bogat domeniu al spiritualitdii romane care a favorizat întreptrunderea spiritual
daco-roman. Sunt adorate divinitdile romane ì din alte provincii ale Imperiului. Se întâlne`te
frecvent sincretismul religios ì adorarea vechilor zeitdi dace sub nume roman (interpretatio romana). Un
rol important l-a jucat cre`tinismul care începe s se rspândeasc în secolul I d.Hr. în Moesia ì apoi în
Dacia, devenind liantul spiritual al comunitdilor ob`te`ti dup retragerea aurelian.
Influenda roman nu s-a limitat strict la teritoriile stpânite efectiv de romani, s-a extins ì asupra
dacilor liberi, fapt confirmat de numeroase descoperiri, iar retragerea aurelian (271-275 d.Hr.) nu a
însemnat oprirea procesului de romanizare. Sinteza daco-roman s-a dovedit solid ì va constitui piatra
de temelie pentru formarea poporului român.
Etnogeneza româneasc a fost rezultatul unui îndelungat ì complex proces etno-lingvistic
desfùrat pe o strveche vatr traco-geto-dac aflat între Tisa, Nistru, Carpadii Nordici ì Mundii
Balcani care, în urma cuceririi romane, a suferit procesul romanizrii. Rezultatul a fost o prim
sintez etno-cultural, sinteza daco-roman, care a stat la baza etnogenezei românilor. Un
element etnic important în cadrul acestui proces a fost cel geto-dac. In urma rzboaielor cu
5

lOMoARcPSD|20321158
romanii, în ciuda afirmadiilor lui Eutropius, conform crora Dacia a fost sectuit de brbadi,
dacii au continuat s populeze masiv provincia stpânit de Traian. Pentru continuitatea dacilor pledeaz
logica istoric, numeroasele dovezi de cultur material dac descoperite în aèzrile civile ì
castrele din Dacia secolelor II-III, pstrarea unor toponime (Drobeta, Napoca, Apulum,
Ampelum, Potaissa etc.) ì hidronime (Alutus, Maris, Samus, Donaris etc.) de origine dac, dacii
care s-au supus de bunvoie lui Traian (cum ne spune Dio Cassius), aspect reprezentat ì pe
Columna lui Traian, unitdile militare romane formate din daci. Fr existenda autohtonilor nu ar fi
putut avea loc procesul de romanizare. Geto-dacii au avut rolul de element etnic primitor activ al
civilizadiei romane.
Teritoriul rmas în afara provinciei Dacia (Criàna, Maramure`, cea mai mare parte a Moldovei
ì în unele perioade o parte a Munteniei) a fost locuit în continuare de dacii liberi. Ace`tia se afl în
raporturi strânse cu romanii. Frecvent ei atac granidele Imperiului. In secolul al III-lea incursiunile
acestora se intensific, ele fiind deseori organizate împreun cu godii. Au fost îns ì reladii pa`nice,
care au favorizat schimburile comerciale. Legturile cu romanii au influendat modul de viad al dacilor
liberi. Ei sunt supuì treptat procesului de romanizare, proces ce se va extinde, în secolele urmtoare,
dup încetarea stpânirii romane.
Retragerea aurelian a demonstrat ca romanizarea geto-dacilor a fost un proces profund,
ireversibil, care a continuat ì în etapa urmtoare. Dup abandonarea Daciei, romanitatea nord-dunrean
nu a disprut, ci s-a extins din fosta provincie spre vest, nord ì rsrit prin mi`carea natural a
populadiei, în ambele sensuri, constituindu-se astfel un vast complex de cultur de origine romanic,
deosebit de cea a migratorilor (godi, huni, gepizi, longobarzi, avari, slavi) ì superioar culturii
acestora. Continuitatea daco-roman este probat de descoperirea a numeroase unelte, morminte,
vase, tezaure din bronz, inscripdii în limba latin, alturi de elemente de cultur material a
migratorilor. In perioada secolelor IV-VI s-a realizat cea de-a doua sintez, care a constat în
,,topirea= migratorilor în masa romanicilor. In toata aceasta perioad romanitatea nord-dunrean a
pstrat o legtur permanent cu romanitatea sudic. Daco-romanii au continuat s dezvolte o
civilizadie de origine romanic în mediul rural, satul fiind forma specific de aèzare, în cadrul
cruia s-a consolidat ob`tea steasc, forma tradidional de organizare social-economic. Aèzrile
ste`ti s-au grupat, de regul, într-un anumit cadru geografic (vile rîurilor, depresiuni
intramontane, locuri protejate de pduri, dealuri ì mundi), în structuri autonome mai puternice,
uniuni de ob`ti, numite de Nicolae Iorga ,,romanii populare= menite s reziste stpânirilor
,,barbare= vremelnice.
Ele vor constitui baza coagulrilor politice ulterioare, pe care se vor întemeia statele feudale
romaâne`ti. Liantul spiritual al daco-romanilor în perioada migradiilor a fost cre`tinismul, ca element de
identitate etnic ì de apartenend la spiritualitatea roman. De aceea, în Dacia, cre`tinismul a fost un factor
important de pstrare a romanitdii ì de desvârìre a etnogenezei românilor.
Ptrundere slavilor în spadiul locuit de daco-romani a avut importante consecinde prin faptul c
dominadia lor politic a fost de lung durat. Prin trecerea acestora la sud de Dunre, în anul 602 s-a rupt
romanitatea nord-dunrean de cea sudic. Romanicii de la sudul Dunrii au fost împinì spre mundi ì izoladi,
având o evoludie proprie. Slavii rmaì la nordul Dunrii au fost asimiladi de ctre daco-romani. Acest
proces a dat o particularitate romanitdii orientale ce o deosebe`te de romanitatea occidental, unde rolul
slavilor 1-au jucat germanii. In momenrul ptrunderii slavilor îns, la nordul ì la sudul Dunrii se
constituise o realitate etno-lingvistic asupra creia nu s-a mai putut exercita o influend decisiv. Factorul slav
a dat o anumit coloratur limbii ì culturii romanice din aceast zon, fr s-i modifice esenda latin. Prin
urmare, poporul român, rezultat din sinteza daco-roman, prin procesul de romanizare ì asimilarea
slavilor, este un popor romanic, fapt dovedit de structura gramatical ì lexical a limbii române.
Toate elementele esendiale ale viedii sunt denumite în limba român cu termeni din limba latin: în
agricultur, viticultur, pomicultur, grdinrit, cre`terea animalelor, numele mineralelor, însuìri trupe`ti
ì suflete`ti, termenii militari, termenii privind organizarea social-politic, termenii de baz ai cre`tinismului
etc. De asemenea, în limba român s-au pstrat aproximativ 160-180 de cuvinte din limba dac, la care
se adaug derivatele lor, ce desemneaz animale (mânz, viezure, barz), plante (mazre, brad, gorun),
unelte (grap, mtur, cârlig), prdi ale corpului (buz, grumaz, burt), îmbrcminte (brâu, pânz),
6

lOMoARcPSD|20321158
familie (copil, biat, mo`, prunc), locuind, gospodrie sau forme de teren (vatr, gard, bordei, mal,
pârâu). Cele mai multe împrumuturi lexicale în limba român provin din limba slav, dar acestea nu au
schimbat caracterul ei latin.
In legtur cu etnogeneza românilor s-au emis de-a lungul timpului doua teorii istoriografice.
Prima este teoria autohtoniei, conform creia vatra de formare a poporului român corespunde spadiului
carpato-dunreano-pontic, urmând acelaì proces ca ì în cazul popoarelor neolatine occidentale. Aceast
teorie este susdinut de majoritatea istoricilor ì lingvi`tilor români ì strini. A doua este teoria
imigradionist sau roeslerian, dup numele celui care a susdinut-o „`tiindific=, Robert Roesler. Aceasta, lipsit
de temei `tiindific, susdine c poporul român s-a constituit undeva în Peninsula Balcanic, de unde a
migrat la nord de Dunre în secolele XII-XIII, fiind o tez care urmre`te scopuri politice.
B. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR
Romanitatea românilor a redinut atendia cronicarilor, istoricilor, filologilor, geografilor,

etnografilor ì altor oameni de `tiind, dar cei care s-au ocupat cel mai mult de aceast tem au fost
istoricii. Ei au struit s demonstreze continuitatea roman în Dacia dup retragerea aurelian,
originea latin a limbii române, formarea con`tiindei de neam, a originii romane a românilor.
Romanitatea românilor a determinat, de aceea, multe controverse, polemici, teorii contradictorii sau
total greìte, unele urmrind alte scopuri decât cele `tiindifice.
Ce trebuie s îndelegem prin romanitatea românilor? In primul rând descendenda roman a
românilor din coloni`tii aduì de romani în Dacia Traian ì latinitatea limbii române, ceea ce
presupune continuitatea geto-dacilor dup rzboaiele daco-romane ì dup retragerea aurelian, în
perioada migradiilor, unitatea de neam a românilor din întreg teritoriul locuit de ei, pstrarea esendei
romane în datini ì obiceiuri. Dovezile acestei continuitdi sunt de ordin logic, arheologic, lingvistic,
etnografic, istoric.
Romanitatea oriental este o realitate ce nu poate fi pus în discudie ì ea se identific cu
poporul român. Acesta apare documentar la cumpna dintre primul ì cel de-al doilea mileniu al erei
cre`tine sub numele de vlahi (volohi, blachi, valahi), termen care desemneaz un neslav, un popor de
origine romanic. Numele de vlahi, valahi, dat de ctre strini românilor marcheaz sfârìtul
etnogenezei poporului român ì exprima caracterul su romanic. Românii nu s-au numit niciodat
pe ei altfel decât români, dup numele cetdii mame, care a fost Roma, fapt confirmat ì de
împratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul (912-959). El denume`te populadia
neslav din Balcani, în contextul aèzrii slavilor, cu numele de romani, în opozidie cu
bizantinii, care sunt denumidi romei.
Originea latin a limbii ì a poporului român, precum ì prezenda neîntrerupt a românilor
în teritoriile nord-dunrene, au fost pentru multe secole un fapt de con`tiind istoric european, în
condidiile aparidiei ì dezvoltrii pericolului otoman.
Primii care s-au referit la originea roman a românilor au fost cronicarii (bizantini, slavi,
maghiari etc.) Sursele bizantine mendioneaz la nord de Dunre, între secolele X-XIII, populadii
sub numele de „ daci= ì „ gedi=. Aceste denumiri se refer la români. Autorii bizantini au con`tiinda
faptului c locuitorii din dinuturile carpato-dunrene (românii) sunt descendendii populadiilor
omonime antice ce locuiau în aceleaì teritorii. Cronicarii maghiari, Anonymus ì Simon de
Keza, admit explicit prezenda ,,vlahilor= sau a ,,păstorilor ì colonilor= romanilor în bazinul Dunrii,
înainte de cucerirea lui Arpad sau chiar de cea a lui Attila.
In veacurile XV-XVI, umani`ti ca Flavio Biondo, Enea Silvio Piccolomini, Francesco della
Valle, Johannes Leunclavius, Antonio Bonfinius sunt preocupadi s explice existenda insulelor de
romanitate din Europa rsritean ì s cunoasc poporul român care dduse mari lupttori antiotomani ì
pentru cauza cre`tinismului, ca Mircea cel Btrân, Iancu de Hunedoara, Vlad cepe`, _tefan cel Mare,
Mihai Viteazul. La todi, ideea descendendei românilor din ,,coloniile romanilor=, aduse de Traian la nord
de Dunre, st la baza teoriei umaniste asupra autohtoniei românilor, asociat cu latinitatea limbii

lOMoARcPSD|20321158
lor. Unul din argumentele de cpetenie în sprijinul romanitdii ì autohtoniei românilor este numele de
„romani=, pe care românii înìì ì-l dau.
In secolele XVII-XVIII, ideea descendendei românilor din „coloniile romane= ale lui Traian a
prins ì mai mult contur, iar mrturiile asupra originii românilor sunt tot mai numeroase ì atestate
pe tot continentul european. In afirmarea autohtoniei românilor în dinuturile carpato-dunrene un rol
important 1-au jucat crturarii saì din Transilvania, afladi în contact direct cu românii, care arat c
„atât cei de dincolo de Carpadi, cât ì cei din Transilvania, îì trag originea ì numele, ba chiar ì limba
român, din coloni`tii aduì de Traian= (David Hermann).
Unii crturari maghiari, înc de la sfârìtul veacului al XVI-lea, îì exprim neîncrederea fad
de teoria originii romane a românilor ì a autohtoniei lor, ca Istvan Szamoskoszy, dar nu lipsesc
ì cei ce susdin teoria descendendei românilor din romani, ca Andrei Huszti, la mijlocul veacului al
XVIII-lea.
In ceea ce prive`te crturarii români, ei exprim susdinut autohtonia ì romanitatea românilor.
Primul este Nicolaus Olahus (1493-1568), personalitate de anvergur european, umanist, care
considera c românii din Moldova, cara Româneasc ì Transilvania sunt descendendii
coloni`tilor romani, ceea ce explic limba lor latin. Cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin,
Nicolae Costin, Ion Neculce, Constantin Cantacuzino ì Dimitrie Cantemir exprim cu todii în
scrierile lor, bazate pe tradidiile locale ì scrierile umani`tilor strini, autohtonia ì romanitatea
românilor. Învdatul domn, Dimitrie Cantemir, în lucrarea sa cu titlu sugestiv, ,,Hronicul vechimei a
romano-moldo-vlahilor=, spune c <Ace`tia dară (...) vestidi romani (...) sunt moìi, strămoìi
no`tri, a moldovenilor, muntenilor, ardelenilor (...)=.
In secolul al XVIII-lea, în condidiile luptei românilor din Transilvania pentru afirmare nadional,
este lansat ì dezvoltat teoria imigradionist, ce contest autohtonia ì romanitatea românilor. Replica
româneasc a venit din partea reprezentandilor _colii Ardelene: Samuel Micu, Petru Maior, Gheorghe
_incai, Ion Budai-Deleanu. Ace`tia, cu argumente preluate din cronicile maghiare, de la crturarii
români ì erudidii europeni, studiate în bibliotecile din Viena ì Roma, au respins ca fiind nefondat
teoria imigradionist ì au afirmat cu trie originea roman pur a românilor (o exagerare menit s
arate nobledea românilor) ì continuitatea neîntrerupt a elementului romanic pe teritoriul vechii Dacii.
Pe plan european, teoria imigradionist nu a gsit ecou în lumea `tiindific, ea urmrind clare scopuri
politice.
Dup ce, în anul 1867, s-a realizat dualismul austro-ungar, care îngloba Transilvania,
Banatul ì Bucovina în monarhia bicefal, teoria imigradionist a fost reluat de ctre Robert
Roesler, în lucrarea „Studii române`ti. Cercetări cu privire la istoria veche a României=, tiprit la
Leipzig în 1871. Roesler încearc s fundamenteze „`tiindific= ideea ca românii s-au format ca
popor la sud de Dunre, de unde, în secolul al XIII-lea, au migrat la nordul acesteia, în teritorii care
fuseser deja ocupate de unguri ì saì. El se folose`te de progresele înregistrate de cercetarea
filologic, are abilitatea de a înlndui adevrul cu falsul într-un ansamblu coerent, însodit de un
aparat `tiindific menit s conving pe unii contemporani de renume s susdin aceast teorie.
George Baridiu observa c disputa pe aceast tem „nu a fost atât dorinda sinceră de a descoperi
adevărul, cât mai vârtos tendinde curat politice (...)=.
Principalele idei ale imigradioni`tilor:
• dacii au fost exterminadi ca popor;
• disparidia vechii toponimii dace;
• romanizarea nu s-a putut realiza în cei 165 de ani de stpânire roman;
• todi locuitorii Daciei au prsit provincia prin retragerea aurelian;
• poporul român ì limba român s-au format la sud de Dunre deoarece: lipsesc din limba lor
elementele germanice; exist elemente lexicale comune în limba român ì albanez; dialectele daco-
român ì macedo-român se aseamn; influenda slav a fost posibil numai la sud de Dunare unde
românii devin ortodocì ì preiau limba slavon în cult;
• românii sunt un popor de pstori nomazi;
• lipsa izvoarelor istorice care s ateste existenda românilor la nord de Dunre înainte de secolul al
XIII-lea;
8

lOMoARcPSD|20321158
• maghiarii au gsit la venirea lor în Transilvania o „terra deserta=.

Primul istoric român care ia atitudine fad de noua versiune a teoriei imigradioniste, dar ì fad de
exagerrile latiniste este Bogdan Petriceicu Ha`deu. Acesta susdine în lucrrile sale supravieduirea
elementului autohton geto-dac în urma cuceririi Daciei, continuitatea daco-romanilor ì apoi a românilor
în tot cursul Evului Mediu la nord de Dunare. Este urmat de A. D. Xenopol, care a dat cea mai
sistematic ì viguroas replic imigradioni`tilor bazându-se pe argumete solide. Acelaì lucru
1-a fcut ì filologul Philippide, care demonstreaz caracterul latin al limbii române. Romanitatea
românilor a fost susdinut ì de D. Onciul, D. Photino, Mihail Koglniceanu, care admit ca vatr de
formare a poporului român ì teritoriul de la sud de Dunare.
Mai târziu, o nou pleiad de istorici români de mare anvergur au susdinut autohtonia
românilor ì romanitatea lor. Printre ei se numr Nicolae Iorga. Evidendiaz aceste adevruri
în baza unei documentadii impresionante de izvoare scrise în contextul larg al istoriei europene.
Lui i se altur Vasile Pârvan, cu numeroase argumente arheologice ce pun în evidend ideea
latinitdii poporului român. Un rspuns bine argumentat cu privire la continuitatea ì romanitatea
românilor 1-a dat istoricul Gheorghe Brtianu în lucrarea ,,O enigmă ì un miracol istoric: poporul
român= (1937) în care demonstreaz fr drept de apel, în context european, c romanitatea ì
continuitatea românilor sunt procese reale ì nu miracole. Acestor mari savandi li s-au alturat ì
aldi istorici ì filologi români de renume, ca Aurelian Sacerdodeanu, Constantin C. Giurescu, David
Prodan, Constantin Daicoviciu, Sextil Pu`cariu, N. Drgan, Emil Petrovici. Ei demonstreaz, în
baza unui imens material arheologic ì istoric, romanitatea românilor ì continuitatea lor într-un
spadiu ce corespunde vechiului spadiu traco-geto-dac. Realitatea istoric este existenda poporului român,
continuator al romanitdii orientale ì furitorul unei civilizadii de factur roman, parte component a
civilizadiei europene. Românii au avut con`tiinda originii comune, a unitdii de neam, a vechimii,
continuitdii ì originii latine în tot cursul secolelor trecute, ceea ce a stat la baza formrii con`tiindei
nadionale ì furirii statului român modern.

lOMoARcPSD|20321158
Tema 2
AUTONOMII LOCALE _I INSTITUcII CENTRALE ÎN SPAcIUL

ROMÂNESC (SECOLELE IX-XVIII)
A. ÎNTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNE_TI
Dup retragerea aurelian, izvoarele scrise vorbesc numai despre populadiile migratoare de
la N Dunrii deoarece erau singurele cu organizare politic ì militar. Românii sunt pomenidi
numai cand au intrat ì în contact cu statele importante din zon.
Factori favorabili întemeierii statelor medievale române`ti:
- Interni - prosperitatea economic legat ì de controlul segmentului final al drumului
comercial care leg Europa Central de Marea Neagr ì gurile Dunrii;
- cristalizarea politic.
- Externi - încetarea marilor invazii (sec. XIII);
- dorinda statelor vecine (Imp. Bizantin, Regatul Ungariei, Regatul Poloniei) de a
stpâni teritoriile românilor.
a. Formarea voievodatului Transilvania
Formadiuni politice prestatale - românii au trit, pân la constituirea statelor, organizadi în

ob`ti ste`ti ì mici cnezate, voievodate.
- Izvoare istorice care descriu aceste formadiuni prestatale:
a) Cronica notarului anonim al regelui Ungariei Bela al III-lea (Cronica lui Anonymus sau
Gesta Hungarorum) - prezint evenimente din sec. IX (intrarea ungurilor în Transilvania)
 Ungurii sunt întâlnidi dincolo de Tisa, valahi ì slavi organizadi în cnezate ì voievodate
1. voievodatul lui Menumorut - zona Criànei (cu centrul la Biharea)
2. voievodatul lui Glad - Banat (cu centrul la Cuvin)
3. voievodatul lui Gelu - în centrul Transilvaniei (cu centrul la Dbâca)
 In secolele XVIII-XIX istoricii maghiari ì austrieci au contestat autenticitatea celor povestite

de Anonymus dar rmâne ideea anterioritadii românilor în Transilvania ì a unor formadiuni
politice care s-au opus ungurilor.
b). Cronica lui Nestor (sec. XI)

 In trecerea lor prin Carpadii Pduroì, spre Panonia, ungurii i-au gsit acolo pe români ì pe
slavi
Transilvania s-a format ca stat în paralel cu procesul de cucerire a formadiunilor prestatale

descrise mai sus de ctre Regatul Ungariei (sec. IX-XI). Inaintea regalitdii maghiare zona fusese
acaparat de ctre nobili maghiari care cuceriser structurile politice ale românilor ì slavilor. Acesti
nobili maghiari se aflau în reladie de vasalitate fad de regele Ungariei.
Ex. a) Gyla (Geula), stpânitor al fostei dri a lui Gelu, centru la Alba Iulia (Blgrad), este
învins în 1003 de regele _tefan I.
b) Ahtum, stpânitor al fostei dri a lui Glad, centru la Morisena
Regii maghiari au colonizat în interiorul arcului carpatic alte neamuri:
10

lOMoARcPSD|20321158
- Secuii - origine turanic, SE Transilvaniei

- Saìi - germanii, întemeiaz Sibiul, Braòvul, Sighiòara, Bistrida, etc.
- Cavalerii teutoni, ordin calugresc catolic, primesc în 1211 cara Bârsei în schimbul aprrii
frontierelor rsritene ale regatului ì s atrag la catolicism (prozelitism) pe români
Organizare politic ì administrativ a Transilvaniei

Regii maghiari au dorit s fac din Transilvania un principat (dup model apusean) dar nu
au reuìt ì au acceptat o form de organizare specific populadiei române`ti ì slave -
voievodatul. Transilvania era condus de un voievod - primul atestat este Leustachiu în 1176.
Din punct de vedere administrativ-teritorial Transilvania este organizat, în funcdie de
originea etnic a populadiei majoritare în zona, în:
1. Comitate - ale ungurilor
2. Scaune - ale saìlor ì secuilor
3. Districte - ale românilor; în regiunile de margine ale Transilvaniei (ex. Tara Bârsei,
Maramure`, Tara Fgraùlui) - autonomii române`ti (<dri=)
Transilvania a fost voievodat autonom sub suzeranitate maghiar pân în 1541 când a
devenit principat autonom sub suzeranitate otoman.
Conducerea voievodatului aprdinea unor <stri= sau <nadiuni privilegiate=: maghiari, secui ì
saì.
Fruntaìi românilor au fcut parte din aceste stri privilegiate pân în secolul XIV când au
fost excluì treptat:
- 1366- regele Ludovic I de Anjou condidioneaz calitatea de nobil de apartenenda la
catolicism nobilii români aveau de ales între catolicism, ceea ce însemna maghiarizare, ì
renundarea la statutul de nobil;
- Românii îì pstreaz autonomii locale în regiunile de margine ale Transilvaniei, dar cu timpul
aceste autonomii sunt tot mai restrânse.
b. Formarea statului medieval cara Româneasc (Ungro-Vlahia)
Dup instaurarea controlului în Transilvania, regii maghiari îì îndreapt interesul asupra
zonelor de la sud de Carpadi, dorind s controleze drumul comercial de la Dunrea de
Jos. Prezenda cumanilor ì invazia ttaro-mongol din 1241 îi determin s colonizeze populadii
strine în zonele de granid, cu scopul de aprare. Astfel, fac apel, la cavalerii teutoni, care se
vor aèza în cara Bârsei (1211); datorit ambidiilor politice pe care le manifest ace`tia, regii
maghiari decid s îi alunge (1225). Le urmeaz cavalerii ioanidi, care se aèaz în Banat.
Diploma Cavalerilor ioanidi din 2 iulie 1247 este un document important care ilustreaz
realitdile politice ì social-economice din zona dintre Carpadi ì Dunre, reprezint un contract
feudal, ce evidendiaz clauze de sfat ì ajutor. Diploma aminte`te de existenda unor formadiuni
politice: voievodatele lui Seneslau şi Litovoi, cnezatele lui Ioan şi Farcaş, precum ì
unele categorii sociale de tip maiores terrae („mai marii pmântului=), dranii sau rusticii; de
asemenea prezint anumite aspecte legate de terenuriile pentru agricultur, mori sau dezvoltarea
economic.
Cu excepdia lui Seneslau, ceilaldi conductori se afl în raporturi de dependend fad de
coroana maghiar. Litovoi încearc s se rup de sub suzeranitatea maghiar, dar este înfrânt ì
cade în lupt (1273, cca.-1277). Fratele su Brbat, este luat prizonier, dar se rscumpr pe o
mare sum de bani.
Criza politic prin care trece statul maghiar la sfârìtul secolulu al XIII-lea îi determin
pe conductorii si s reduc autonomia voievodatului Transilvaniei, inclusiv a românilor din
11

lOMoARcPSD|20321158
unele zone de granid. În aceste condidii, Radu Negru (considerat o legend), pleac din Fgra`
ì descalec la Câmpulung, în Arge`.
Desclecatul din Arge` este considerat de unii istorici începutul procesului de constituire
a cării Române`ti. Treptat autoritatea conductorului este recunoscut de ctre èfii politici ì
militari din aceast zon. Noii conductori politici, voievozi ì domni, provin din dinastia
Basarabilor.
Basarab I (1310?-1352) este adevratul întemeietor al crii Române`ti. Inidial se afla
sub suzeranitatea coroanei maghiare pentru Banatul de Severin. In 1324, într-un document al
cancelariei maghiare, Basarab este numit „voievodul nostru transalpin=. Basarab I unific
formadiunile politice din bazinul Oltului ì îì extinde controlul ì asupra zonei de la nord de
gurile Dunrii, Basarabia.
În 1330 regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, întreprinde o expedidie la sud de Carpadi
ì înainteaz ctre Curtea de Arge`, capitala lui Basarab. Pe drumul de întoarcere, regele este
surprins ì înfrânt la Posada (9-12 noiembrie 1330) în Mundii Carpadi, fapt ce va
consfindi independenda statului cara Românească.
Fiul lui Basarab I, Nicolae Alexandru (1352-1364) se intituleaz domn autocrat. Va
pune bazele primei Mitropolii Ortodoxe a crii Române`ti (1359), cu sediul la Arge`, semn al
independendei drii (1359).
Vladislav Vlaicu (1364-1376) se dedic operei de organizare a principalelor institudii.
Domnia sa st sub semnul oscilrii, în reladiile cu Ungaria, între conflict ì cooperare. Emite
primele monede muntene. În 1370 întemeiaz a doua Mitropolie Ortodox a crii Române`ti, cu
sediul la Severin.
Formarea statului medieval cara Româneasc determin constituirea unui factor politic
important la Dunrea de Jos.
c. Formarea statului medieval Moldova
La începuturile Evului Mediu izvoarele istorice – Cronica lui Nestor, Poveste vremurile
de demult – mendioneaz în zonele dintre rsritul Carpadilor, Nistru ì Marea Neagr
urmtoarele formadiuni politice: dri, codri, câmpuri, cobâle.
În jurul anului 1000:
· Codrii Orheiului
· Codrii Lpu`nei
· Codrii Herdei
· Codrii Cosminului
· cara Sipenitului
La baza constituirii Moldovei st un dublu desclecat. Inidiativa vine de la fruntaìi

politici ai românilor din Maramure`.
Cu prilejul unei expedidii împotriva ttarilor, inidiata de regele maghiar, Ludovic I de
Anjou, le est de Carpadi, voievodul maramureèan Drago` se aèaz în teritoriul determinat de
râul Moldova, organizând acolo o marcă de apărare (1353-1354).
Urmaìi lui Drago`, Sas ì Balc, mendin raporturile de dependend cu Ungaria, ceea ce
duce în 1359 la izbucnirea unei rscoale locale. Profitând de aceasta, un alt voievod din
Maramure`, Bogdan din Cuhea, trece mundii la rsrit ì îi alung pe urmaìi lui Drago`.
Astfel, se na`te un nou stat românesc independent, Moldova. Noul su statut politico-
juridic este recunoscut în 1364-1365 de ctre Ungaria.
Cel mai de seam urma` a lui Bogdan este Petru I Muàt, voievod (cca. 1374-1391).
Pune bazele principalelor institudii din Moldova. Mut capitala statului de la Baia la Suceava ì
construie`te un sistem de fortificadii. Totodat, fondeaz Mitropolia ortodox a Moldovei, cu
sediul la Suceava (recunoscut de Patriarhia din Constantinopol în 1401, în timpul domniei lui
12

lOMoARcPSD|20321158
Alexandru cel Bun). Este primul domn moldovean care bate moned. Acord un împrumut de 4
000 de ruble de argint regelui Poloniei, Wladislav Jagello, primind in schimb drept zlog
Haliciul ì dinutul Pocudiei, devenit apoi pretext de conflict între Moldova ì Polonia. În 1387
inaugureaz tradidia jurmântului de vasalitate fad de regele Poloniei, Vladislav Jagello).
Roman I, voievod (1391-1394) desvârè`te unificarea Moldovei, în anul 1392 reuìnd
s extind teritoriul noului stat pân la Marea Neagr ì Dunre.
d. Formarea statului medieval Dobrogea
În teritoriul dintre Dunre ì Marea Neagr, rolul cel mai important îl are Imperiul
Bizantin. Primele formadiuni politice din aceast zon la începutul Evului Mediu sunt mendionate
in jurul secolului al X-lea, când sunt amintidi unii conductori locali precum jupan Dimitrie,
jupan Gheorghe şi strategul Theodor. Între anii 971-1204 în aceast zon fiindeaz Thema
Paristrion (Paradunavon), unitate militar ì administrativ bizantin.
În perioada secolelor al X-lea ì al XIII-lea spadiul dobrogean este afectat de invaziile
repetate ale migratorilor turanici. Pentru aprare se construiesc cetdi: Pcuiul lui Soare ì se
între`te vechiul sistem de fortificadii de la marginile provinciei. Cu acest prilej, poemul
„Alexiada=, redactat de imprteasa bizantin Ana Comnena mendioneaz èfi locali, unii de
origine slav, implicadi în luptele de aprare ì anume: Sacea, Sestlav şi Tatos.
Dup cucerirea Constantinopolului de ctre cruciadii apuseni, în 1204, ì fondarea
Imperiului Latin de Rsrit, Dobrogea intr pentru o perioad sub controlul statului Asneştilor.
Este cunoscut ì sub numele de al doilea darat vlaho-bulgar. Populadia sa cuprinde pe
vlahii sud-dunreni ì pe bulgari. La originea sa st revolta izbucnit în 1185, sub conducerea
fradilor Petru ì Asan ì îndreptat împotriva Imperiul Bizantin. Cu sprijinul cumanilor,
bizantinii sunt înfrândi. Statul constituit se întinde în nordul Peninsulei Balcanice ì este
recunoscut de împaratul de la Constantinopol. Unul dintre conductorii si, Ionid cel Frumos
(Caloian) (1197-1207) este încoronat în capitala sa de la Târnovo de ctre un legat papal ì
recunoa`te religia catolic. Apogeul statului este înregistrat sub domnia lui Ioan Asan al II-lea
(1218-1241), care se reîntoarce la ortodoxie. Totodat, el reintr în conflict cu regele Ungariei ì
cu Imperiul Bizantin. Pe fondul rmìdelor politice statul este cucerit de ctre turci în secolul al
XVI-lea.
În jurul lui 1230 este amintit "cara Cărvunei", probabil plasat între Varna ì Mangalia,
ì care va constitui nucleul viitorului stat medieval.
Dup reîntoarcerea bizantinilor la Constantinopol, ace`tia reiau stpânirea Dobrogei.
Populadia provinciei recunoa`te în plan spiritual autoritatea Mitropoliei de la Vicina, care joac
un rol important în aprarea religiei ortodoxe.
În secolul al XIV-lea se impune Balica, voievod (cca 1346-1354). Acesta se amestec în
luptele civile din Imperiul Bizantin, dintre familiile Paleologilor ì Cantacuzinilor.
Urmaùl su, Dobrotici, voievod (1354-1386) este întemeietorul statului dobrogean,
unificând formadiunile dintre Dunre ì Marea Neagr. Iì stabile`te reèdinda la Caliacra.
Prime`te din partea Imperiului Bizantin titlul de despot ì de strateg.
Este urmat de fiii si, Ivanco (sau Ioancu) ì Terter. Ivanco conduce Dobrogea pân în
1388, când moare în luptea cu turcii marelui vizir Ali-paà. În acelaì an, 1388, controlul
Dobrogei este preluat de Mircea cel Btrân, care o va uni cu cara Româneasc.
În anul 1417, Dobrogea este cucerit de Imperiul otoman ì transformat în paàlâc (=
provincie otoman). În anul 1878, în urma rzboiului de independend, revine României.
13

lOMoARcPSD|20321158
B. INSTITUTIILE STATELOR MEDIEVALE ROMÂNE_TI
Dupa consolidarea statelor medievale s-a desavarsit organizarea interna prin consolidarea
principalelor institutii. Intemeierea statelor medievale romanesti a fost rezultatul a 3 tendinte
istorice:
- Unificarea formatiunilor politice prestatale;
- Crearea institutiilor supreme: Biserica si Domnia;
- Emanciparea de sub dominatia straina.
Regimul politic din Tarile Romane a evoluat spre o monarhie feudala dar cu trasaturi
specifice societatii romanesti.
DOMNIA: reprezinta puterea central. Titlul purtat de conductor este de domn (stpânul drii)
ì mare voievod (conductorul suprem al armatei). În Transilvania conductorul are doar titlul de
voievod, în condidiile în care Transilvania se afla sub stpânire maghiar (stpânul Transil. era
regele maghiar). Alte atributii erau:
- Administrative: numea dregatorii ajutat de sfatul domnesc;
- Juridice: reprezenta instanta suprema;
- Politica externa: declara razboi, incheia pace, si semna tratate.
Titlul de Domn vine de la latinescul „dominus= (stapan), astfel Domnul era considerat
stapanul intregului pamant al tarii. Independenta Domnului fata de puterile vecine s-a concretizat
in formula „de sine stapanitor=
- Religios: puterea Domnului era considerata de origine divina, exprimata prin ceremonia
religioasa a ungerii cu mir de catre mitropolit, prin apelativul „Io= si formula „din mila lui
Dumnezeu=.
- Fiscal: domnitorul stabilea nivelul taxelor si al impozitelor, acorda imunitati fiscale.
Succesiunea la tron era electiv-ereditar, astfel putea fi ales domn oricare dintre
descendentii familiei domnitoare, chiar daca nu era dintr-o casatorie legitima, si nu era primul
nascut, trebuia doar sa fie de os domnesc. Unii domni au asociat la domnie pe unul dintre fiii sai
inca din timpul vietii.
Intre domnie si biserica exista cooperare, in sensul in care domnul era uns cu mir la
încoronare, dar sprijinea puternic biserica prin finantarea construirii multor lacasuri de cult.
Domnul avea dreptul sa retraga proprietatile boierilor care erau acuzati de tradare si ii putea
condamna la moarte, astfel Stefan cel Mare sau Vlad Tepes au consolidat autoritatea domniei in
raport cu marea boierime. Evolutia domniei s-a realizat intre secolele XVI-XVIII.
La mijlocul secolului al XVI-lea, in conditiile accentuarii dominatiei otomane, autoritatea

domnului a scazut, astfel boierii au exercitat o tutela asupra domnului. Boierii controleaza viata
politica prin sustinerea unor candidati la tron sau prin incheierea unor intelegeri, inclusiv cu
turcii. Domnul initial ales de boieri, era acum numit direct de catre sultan.
In sec XVIII a disparut domnia pmântean, fiind inlocuita cu cea fanariota (turcii
alegeau
domnii greci din cartierul Fanar). Trasaturile domniei fanariote:
- Domnul era considerat inalt funcdionar al Imperiului Otoman
- Pentru domnie se plateau sume considerabile
- Schimbarile dese de domnii. O domnie dura 2,5 ani – 3 ani
- Fiscalitatea este excesiva, prin faptul ca Poarta a crescut obligatiile Principatelor, acelasi lucru
facandu-l si domnii fanarioti.
- Venalitatea functiilor (vanzarea la licitatie a dregatoriilor)
- Eliminearea boierilor romani si inlocuirea lor cu boierii greci
14

lOMoARcPSD|20321158
- Boierii romani s-au grupat in <partida nadional=, care avea drept principal obiectiv revenirea la
domniile pamantene, fapt realizat la 1821 in timpul revolutiei lui Tudor Vladimirescu.
SFATUL DOMNESC: Format initial din marii boieri iar mai tarziu din boierii cu dregatorii
(dregtorie = funcdie de conducere) avea rolul de a-l consilia pe domn. Cele mai importante
dregatorii erau: Mare Ban al Olteniei in Tara Romaneasca, si Portar al Sucevei in Moldova.
Marele Vornic avea atributii judecatoresti in multe cauze. Activitatea diplomatica si primirea
solilor straini se aflau in atributiunea marelui postelnic. Atributiile militare le avea Marele Spatar
in Tara Romaneasca, si Hatmanul in Moldova. Sfatul Domnesc a fost organul central al
guvernarii.
ADUNAREA TARII (ADUNAREA STARILOR PRIVILEGIATE): Nu a fost convocata cu

regularitate. Uneori a avut rolul de a sanctiona alegerea unui domn sau de a stabli nivelul
obligatiilor financiare fata de tara. Adunarea tarii era alctauita din reprezentanti ai boierilor,
clerului, orasenilor si taranilor liberi.
BISERICA: este a doua institudie ca importand în evul mediu, alturi de domnie. A avut un rol
esential in viata sociala, juridica, si culturala a Tarilor Romane in Evul Mediu. Dezvoltarea si
organizarea Bisericii Ortodoxe s-a realizat sub indrumarea Bizantului. In sec al XIII-lea se
infiinteaza prima Episcopie dependenta de Bizant care mai tarziu se va transforma intr-o
Mitropolie. Astfel in 1359, Nicolae Alexandru infiinteaza in Tara Romaneasca la Curtea de
Arges prima Mitropolie. In 1370 Vladislav Vlaicu infiinteaza a 2-a Mitropolie in Tara
Romaneasca cu centrul la Severin. In Moldova, Petru I Musat infiinteaza Mitropolia de la
Suceava, care va fi recunoscuta in 1401 in timpul lui Alexandru cel Bun. Biserica era in stransa
legatura cu domnia, Mitropolitul facand parte din Sfatul Domnesc si avand dreptul de a ocupa
tronul tarii in caz de vacanta a domnitorului. Erau subordonate si recunoscute oficial de catre
Patriarhia de la Constantinopol.
Mitropolitul avea urmatoarele atributii:
- Era primul sfetnic (sfatuitor) al domnului;
- Incorona domnul prin ungerea cu mir;
- Era socotit al 2-lea demnitar în stat;
- Era locdiitorul domnului;
- Facea parte de drept din Sfatul Domnesc;
- Era subordonat domnului, care îl desemna sau îl îndeprta.
15

lOMoARcPSD|20321158
Tabel recapitulativ:
ÎNTEMEIEREA cRILOR ROMÂNE
Provincie/ TRANSILVANIA TARA ROMANEASCA/ MOLDOVA DOBROGEA

Etapa UNGRO-VLAHIA
Formatiuni  sec. IX:  1247: - sunt amintite 5 - formadiunile prestatale sunt  Sec. X:
prestatale - voievodate: formadiuni prestatale: amintite sub numele de: - jupan DIMITRIE (inscriptia
(autonomii - GELU (Transil.) - BANATUL DE SEVERIN (cara <codrii=, <campuri=, <tari=, de la Mircea-Voda, din 943)
locale) - GLAD (Banat) Severinului) <ocoale=, cobâle - jupan GHEORGHE
- MENUMORUT - Voievodate: – LITOVOI (pe valea (inscriptia de la Basarab-
(Criàna) Jiului) Ex.: CODRII COSMINULUI, Murfatlar)
- SENESLAU (stanga CÂMPUL LUI DRAGO_,
- Izv. istoric : Gesta Oltului) cARA _IPENcIULUI, cARA  Sec. XI:
Hungarorum (= Faptele - Cnezate - IOAN BRODNICILOR - conductorii: TATOS,
ungurilor) sau Cronica lui - FARCAS SACEA, SESTLAV (izv.
Anonymus (intre Jiu si Olt) istoric: Alexiada – scris de
Anna Comnena)
 sec. XI: - Izv. istoric: Diploma cavalerilor
- voievodate: ioaniti  1230 – TARA CAVARNEI
- GYLA-GEULA (Transil.) (sau cARA CRVUNEI)-
- AHTUM (Banat) între Mangalia i Varna
- Izvor istoric: Legenda Sf.

Gerard
Intemeierea - Formarea voievodatului  descalecatul lui Negru-Voda din  Descalecatul lui DRAGO_  În sec. XIV se formeaz la
statului Transilvania este strâns legat Fgra` la Câmpulung-Arge` (cca. 1353-1354) care sud de Dunre un stat
de cucerirea maghiar (sec. XI- (1290) înfiindeaz o marc de independent cu centrul la
XIII)  BASARAB I ( cca.1310-1352) aprare la Baia (prima Kaliakra, condus de
- Transilvania devine voievodat - Unific formadiunile prestatale capital a Moldovei) voievodul BALICA (1346-
autonom sub suzeranitate - Intr în conflict cu regalitatea  descalecatul lui BOGDAN 1354)
maghiar maghiar → lupta de la Posada, (1359) → cucereste  Fiul su DOBROTICI sau
- în teritoriile mrginaè dintre regele maghiar Carol Robert independenda fad de Dobroti s-a implicat în

lOMoARcPSD|20321158
(depresiuni, vile mundilor) se de Anjou ì Basarab I (1330) regalitatea maghiar rzboiul civil din imperiul
pstreaz o serie de <autonomii= → consecinde: (Bogdan a unificat doar Bizantin primind titlul de
locale (<dri=) care nu au ajuns - Basarab obdine victoria; partea de nord ì centru a despot. Domnia sa a cuprins
sub dominadia efectiv a - cucereste independenda crii Moldovei) perioada 1354-1386.
maghiarilor (ex: cara Române`ti  Urmaul sau IVANCO s-a
Maramureùlui, cara - înltur pretendiile de suzeranitate confruntat cu pericolul
Fgraùlui, cara Bârsei `.a.) maghiar asupra c.R. (izv. istoric: expansiunii otomane. Astfel,
Cronica pictata de la Viena) Dobrogea fcea parte din
planurile de expansiune ale
turcilor, fiind în pericol de a
fi cucerit i transformat în
paalâc.
Consolidarea  msuri luate de regalitatea  NICOLAE ALEXANDRU  PETRU I MUSAT (1375-  1388 - Dobrogea se une`te
institudional maghiar pentru consolidarea (1352-1364) 1391) cu cara Româneasc în
stpânirii în Transilvania: - întemeiaza prima Mitropolie - inaugureaz tradidia vremea lui Mircea cel Btrân
a) Organizarea comitatelor Ortodox a c.R. cu sediul la Arge` depunerii jurmântului de  1417 - cucerit de otomani ì
(asemntoare judedelor, (1359) vasalitate regilor Poloniei transformat în <paàlâc=
conduse de comidi, numidi de (1387) (provincie otoman)
rege dintre nobilii maghiari)  VLADISLAV VLAICU (1364- - înfiindeaz prima Mitropolie
(primul comitat: Bihor – 1111); 1376) Ortodoxa la Suceava, îns
b) Colonizarea (sec. XII-XIII) a - întemeiaz a doua Mitropolie recunoscut abia în vremea lui
saìlor (de origine germanic), Ortodox a c.R. cu sediul la Severin Alexandru cel Bun (1401), de
secuilor (venidi din Asia) ì (1370) ctre Patriarhia din
teutonilor (regele Andrei al II- Constantinopol
lea, 1211; îns au fost alungadi  ROMAN I (1391-1394)
câtiva ani mai târziu - 1225); - unific ì partea de sud a
c) introducerea catolicismului Moldovei, finalizând astfel
(1111 – prima Episcopie unificarea teritorial
catolic la Alba-Iulia); în 1366 –
prin Diplomele regale, emise de
regele Ludovic I de Anjou, prin
care se condidiona calitatea de
nobil de apartenenda la
catolicism → msura lovea în
boierimea româneasc care era
17

lOMoARcPSD|20321158
de religie ortodox);
d) încercarea de înlocuire a
voievodatului (institudie specific
româneasc, cu principatul,
specific maghiarilor); în 1111
este amintit de izvoare
principele Mercurius, pentru ca
la 1176 s fie pomenit voievodul
Leustachiu, ceea ce însemna c
maghiarii au renundat la aceast
idee).
18

lOMoARcPSD|20321158
Tema 3
SPAcIUL ROMÂNESC ÎNTRE DIPLOMAcIE _I CONFLICT ÎN EVUL

MEDIU _I LA ÎNCEPUTURILE MODERNITcII
A. CADRUL GENERAL
În secolele al XVI-lea statutul internadional al crilor Române este determinat de doi factori:
• raporturile dintre marile puteri vecine;
• obiectivele politice externe române`ti.
Mijloacele folosite de domnitorii români au fost:

– militare pân la 1600;
– diplomatice ì militare dup 1600.
Statutul politico-juridic crile Române:

– au fcut parte, conform dreptului islamic, din „Casa Pcii=;
– se aflau la extremitatea direcdiei strategice de înaintare spre centrul Europei – Viena.
La baza raporturilor româno-turce`ti au stat Capituladiile care prevedeau respectarea autonomiei

crilor Române, care astfel îì pstrau institudiile, principele era domn pmântean ales de boieri.
Obligadiile crilor Române:

 plata tributului;
 daruri pentru reconfirmarea domniei;
 produse (cereale, turme de oi, lemn).
 sprijinirea Pordii cu soldadi ì salahori în perioada campaniilor militare.
Obligadiile Imperiului Otoman:

 recunoa`terea autonomiei Principatelor
 turcii nu aveau voie s stadioneze la nordul Dunrii;
 turcii nu aveau voie s ridice moschei în aceste zone.
Obiectivele ale politicii externe ale crilor Române:

 lupta pentru mendinerea independendei politice ì a autonomiei;
 aprarea teritoriului ì a hotarelor drii;
 prin implicarea în lupta antiotomană drile române s-au integrat ca un factor important în
cruciadele târzii;
 stoparea tendindelor expansioniste ale Ungariei ì Poloniei.

lOMoARcPSD|20321158
B. VOIEVOZII ROMÂNI
Mircea cel Btrân (1386-1418)
Prima etap a domniei – orientarea moldo-polon pentru a contracara presiunea maghiar asupra
crilor Române`ti.
A doua etap – implicarea în lupta antiotoman.
-1391: Imperiul Otoman organizeaz prima incursiune otoman la nord de Dunre. Cauze:
- încorporarea Dobrogei la cara Româneasc (1388);
- participarea lui Mircea cel Btrân la btlia de la Câmpia Mierlei (Kopssovopolje) din
1389.
-1395: Tratatul de la Braòv dintre cara Româneasc ì Ungaria prevede sprijin reciproc în
antiotoman .
-În 1395: Baiazid I întreprinde o expedidie în cara Românească. Lupta decisivă de la Rovine din
mai 1395 se încheie cu victoria categoric a lui Mircea cel Btrân. Consecinde:
- îndeprtarea pericolului otoman;
- Cruciada de la Nicopole 1396, organizat de regele Ungariei, cu toate c se încheie cu un
eèc îl readuce pe Mircea cel Btrân, pe tronul crii Române`ti pierdut în 1395.
- în 1397 Mircea cel Btrân respinge un nou atac otoman,
- dup 1400 începe perioada de apogeu a domniei lui Mircea cel Btrân;
La începutul secolului al XV-lea Mircea va relua politica „blocului românesc=profitând de
starea de criz a Imperiului Otoman dup 1402 îl susdine la tron pe Alexandru cel Bun în Moldova
(1400).
Iancu de Hunedoara (1441-1456)
Situadia internadională
- Ungaria ì Polonia profit de declinul puterii domne`ti pentru a transforma suzeranitatea lor
într-o hegemonie al Dunrea de Jos.
- - continu expansiunea otoman în Balcani în timpul lui Murad al II-lea ì Mahomed al II-lea
Situadia Transilvaniei
1438 Iancu de Hunedoara (descendent al unei familii de mici nobili români din Transilvania)
devine ban de Severin
1441 Vladislav al III-lea îl nume`te voievod al Transilvaniei
Politica externă – dominat de dou obiective:

1442:
- Transilvania este atacat de turci iar Iancu de Hunedoara este înfrânt la Sântimbru;
- Iancu îì regrupeaz fordele ì provoac înfrângerea turcilor la : Sibiu; pe Ialomida.
1443 – 1444:
- Iancu organizeaz „Campania cea lungă= (sept. – dec. 1443), fordele cre`tine obdin victorii
importante la sud de Dunre;
Iulie 1444 – tratatul de pace de la Seghedin, favorabil fordelor cre`tine;
În acest context statele cre`tine din apus declanèaz o nou cruciad antiotoman încheiat îns prin
înfrângerea de la Varna (noiembrie 1444).
1448 – btlia de al Câmpia Mierlei încheiat cu o înfrângerea cruciadilor;
1451 – armistidiu pe trei ani între Ungaria ì Imperiul Otoman;
20

lOMoARcPSD|20321158
1453 – începe o nou etap a expansiunii otomane dup cucerirea Constantinopolului (denund
armistidiul cu statele cre`tine, asediaz Belgradul)
– Fordele cre`tine se regrupeaz la chemarea papei.
– Iancu de Hunedoara obdine o victorie categoric la Belgrad în iulie 1456
– august 1456 – în plin glorie, moare de cium la Zemun.
Vlad cepe` (1448; 1456-1462; 1476)
Într-un contact internadional favorabil (se plnuia organizarea unei noi cruciade susdinut de
papalitate):
1459 – Vlad cepe` refuz plata tributului;
1460 – încheie o aliand cu Matei Corvin;
1461-1462
- organizeaz o campanie în sudul Dunrii;
- devasteaz o întreag regiune.
Consecinde:
mai-iunie:
- Imperiul Otoman întreprinde o campanie de pedepsire;
- cu forde net inferioare Vlad cepe` aplic tactica „pmântului pârjolit=.
16/17 iunie 1462
- „atacul de noapte= în apropiere de Târgovi`te;
- victoria obdinut nu poate fi fructificat.
Cauze:
- marea boierime trdeaz;
- Matei Corvin nu-ì respect promisiunile.
- Vlad cepe` îì pierdea tronul este arestat ì întemnidat la Buda.
_tefan cel Mare (1457-1504)
Obiectivele politicii externe:

- emanciparea Moldovei de sub tutela marilor puteri vecine:
- lupta antiotoman.
Prima etapă a domniei:
- a mendinut reladia cu Imperiul Otoman ì plata tributului.
- a acceptat suzeranitatea polon pentru a înlătura suzeranitatea maghiară;
1465 – Cucere`te Chilia
Consecinde:
- deteriorarea raporturilor moldo-maghiare;
- 1467 – Matei Corvin organizeaz o expedidie în Moldova încheiat în decembrie cu
bătălia de la Baia în care Matei Corvin este învins.
A doua etapă a domniei: lupta antiotomană

Măsuri:
- normalizarea reladiilor cu Ungaria (1475 – tratat de aliand)
- reladii bune cu Polonia, Caffa ì Mangop care duceau o politic antiotoman;
- intervine în cara Româneasc pentru punerea unor domnitori favorabili luptei
antiotomane;
- refuz plata tributului.
21

lOMoARcPSD|20321158
Consecinde:
- organizarea unor campanii de pedepsire împotriva Moldovei:
- dec. 1474, trupele turce`ti ptrund în Moldova;
- 10 ian. 1475, bătălia de la Vaslui – victorie categoric a lui _tefan.
_tefan cel Mare (1457 – 1504)
Imperiul Otoman:
- pregte`te o nou campanie împotriva Moldovei;
- cucere`te Caffa ì Mangop;
- vara 1476 – Moldova este atacat de ttari ì turci;
- iulie – în btlia de la Războieni (Valea Alb) armata moldovean este înfrânt.
În anii următori _tefan caut noi aliadi, dar Venedia ì Ungaria încheie pace cu turcii.
1484 – Imperiul Otoman cucere`te Chilia, Cetatea Albă.
Consecinde:
- _tefan depune jurmânt de credind fad de regele Poloniei în 1485 la Colomeea;
- Încercri nereuìte de recucerire a cetdilor pierdute;
1487:
- _tefan încheie pace cu Imperiul Otoman;
- plte`te din nou tribut Pordii.
A treia etapă a domniei

- deteriorarea reladiilor cu Polonia;
- ieìrea Moldovei de sub suzeranitatea acesteia;
- 1497 – armata polonez este înfrânt la Codrii Cozminului;
- 1499 – tratat cu Polonia care consfindea situadia Moldovei ca stat independent;
- la moartea sa (2 iulie 1504) _tefan cel Mare las o dar bogat ì prosper, liber ì cu
un prestigiu recunoscut.
Mihai Viteazul (1593-1601)
Cauzele războiului antiotoman:

- sporirea obligadiilor materiale fad de Poart;
- cre`terea numrului dregtorilor greci în sfat ì a funcdionarilor turci în administradie;
- amenindarea cu transformarea crilor Române în paàlâcuri;
- noile raporturi de forde ì de interese între marile puteri la Dunre ì în sud estul Europei.
Pregătirea războiului ì desfăùrarea războiului:

- Papa inidiaz formarea „Ligii sfinte=:
- Transilvania, Moldova, cara Româneasc se altur coalidiei cre`tine;
În iarna 1594 – 1595 Mihai Viteazul inidiaz rscoala antiotoman la Bucure`ti prin uciderea
creditorilor levantini ì micii o`tiri otomane din capital.
Consecinde:
-la ordinul sultanului cara Româneasc este atacat de:
- tătari – înfrândi la Putineiu ì Stăne`ti;
- turci – înfrândi la _erpăte`ti.
- Mihai încheie un tratat cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei la Alba Iulia (20 mai 1595)
prin care:
* Mihai Viteazul:
22

lOMoARcPSD|20321158
- devine membru în alianda antiotoman;

- devine locdiitor al lui Sigismund Bathory.
* puterea real revine sfatului domnesc;
* biserica ortodox din Transilvania era pus sub jurisdicdia Mitropoliei de la Târgovi`te.
- turcii organizeaz o campanie de pedepsire a lui Mihai care atinge apogeul în 12/13 august 1595 o
dat cu btlia de al Călugăreni încheiat cu victoria lui Mihai.
- Mihai se retrage spre mundi ì a`teapt sprijinul principelui Transilvaniei.
- în oct. 1595, cu sprijinul din Transilvania elibereaz Târgovi`te, Bucure`ti, Giurgiu.
- În anii 1597 – 1598 Mihai desfòar importante acdiuni politice:
- se elibereaz de sub tutela lui Sigismund Bathory;
- încheie pacea cu turcii obdinând confirmarea domniei;
- încheie Tratatul de la mănăstirea Dealu cu Rudolf II obdinând acordarea de sprijin în lupta
antiotoman.
Uniunea politică:
Prin campaniile din anii 1599 – 1600 crile Române ì Transilvania sunt reunite într-un sistem
politic coordonat de Mihai Viteazul.
- în 1599 se ive`te o nou situadie politic: Andrei Bathory devine principe al Transilvaniei (era ostil
luptei antiotomane ì în bune reladii cu Polonia) iar Ieremia Movil era susdinut de Polonia ì era de
acord cu politica acestuia.
- Mihai Viteazul se hotr`te s acdioneze:
- în oct. 1599 intr în Transilvania ì câ`tig btlia de la _elimbăr devinind stpânul
Transilvaniei.
- adopt msuri pentru îmbuntdirea situadiei dranilor români, impunerea statutului de religie
recept pentru biserica ortodox ì reconfirmarea privilegiilor secuilor ì ale micii nobilime române.
Consecinde:
- unirea celor trei cri Române determin ostilitatea Marilor Puteri;
- Polonia nu accept pierderea Moldovei;
- nobilimea maghiar din Transilvania îi este ostil lui Mihai;
- Rudolf II nu avea încredere în Mihai;
- 16 septembrie 1600; Mihai este înfrânt la Mirăslău ì pierde Transilvania;
- în cara Româneasc este înfrânt de poloni;
- Mihai pleac în exil ì cere sprijinul lui Rudolf II;
- 3 august 1601; Mihai câ`tig btlia cu Sigismund Bathory de la Gorăslău;
- 9 august 1601; este ucis pe Câmpia Turzii de mercenarii valoni pltidi de generalul Basta.
Secolele al XVII-XVIII-lea (începutul modernitdii)
Secolul al X VI I- lea a reaèzat raporturile internadionale din spadiul central ì est european. Ca
urmare a afirmrii Rusiei, teritoriul românesc a intrat în zona de influend a patru mari puteri: Imperiul
Habsburgic, Polonia, Imperiul Otoman ì Rusia. În aceast perioad în care diplomadia a rmas cea
mai important activitate, s-au afirmat câteva personalitdi proeminente: Vasile Lupu, Matei Basarab,
Dimitrie Cantemir, _erban Cantacuzino ì Constantin Brâncoveanu.
În timp ce Transilvania se remarca în politica european prin participarea la Rzboiul de 30 de
ani (1618-1648), cara Româneasc ì Moldova îì consolideaz autonomia intern în timpul domniilor
lui Matei Basarab (1632-1654) ì Vasile Lupu (1634-1653). Dup un secol de politic defensiv, care
urmeaz sultanului Soliman Magnificul, turcii au reluat ofensiva spre Europa Central, în ultimele
23

lOMoARcPSD|20321158
decenii ale secolului al XVII-lea, culminând cu asediul Vienei (1683). Înfrângerea turcilor la Viena a avut
consecinde deosebite, iar Tratatul de la Karlowitz (1699) a consacrat pierderea de ctre Imperiul Otoman a
Ungariei ì Transilvaniei, care au trecut în stpânirea habsburgic.
Domnia lui _erban Cantacuzino (1678-1688) în cara Româneasc marcheaz încercarea de
recâ`tigare a independendei prin apropierea de Imperiul Habsburgic. El trimite în 1688 o delegadie solemn la
Viena pentru a încheia o aliand. Moartea domnului schimb îns din nou termenii problemei, lsând noii
domnii, a lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), alte posibilitdi de tratative în avantajul drii.
În anii anteriori pcii de la Karlowitz, cara Româneasc ì Moldova, aflate la interferenda de
interese ale marilor puteri, ì-au conturat programul de eliberare de sub dominadie otoman, având ca
principii directoare: independenda politic, integritatea teritorial, domnia autoritar ì ereditar. În preajma
pcii dintre cele dou imperii, habsburgic ì otoman, Constantin Brâncoveanu face propuneri Rusiei în
vederea unui rzboi antiotoman (1698). Dup victoria de la Zenta (1697) contra turcilor presiunea
austriecilor a sporit, astfel c domnul crii Române`ti caut o contrapondere în Rusia ì Polonia.
Apardinând marii boierimi, înrudit cu Cantacuzinii, Constantin Brâncoveanu a desfùrat împreun cu
ei ì în final împotriva lor, o politic de echilibru într-o vreme de transformri politice internadionale. El a
încercat s pstreze autonomia drii nzuind la eliberarea ei. A îndeles competidia dintre marile puteri ì cu
deosebire politica expansionist austriac în urma ocuprii Transilvaniei de ctre austrieci.
În Moldova, Dimitrie Cantemir (1710-1711) încheie o aliand cu darul Petru I ì particip la rzboiul
ruso-turc care se încheie cu victoria armatei otomane ì cu exilul domnului moldovean în Rusia. Timp de
peste un secol crile Române vor fi conduse de domnitori strini (fanariodi).
C. MODEL PREZENTARE ACcIUNI MILITARE _I DIPLOMATICE
ACcIUNI MILITARE
Acdiuni militare în secolul XIV
Btlia de la Posada (1330) – vezi la lecdia <Întemeierea crii Române`ti=
Btlia de la Rovine (1394 sau 1395)

În timpul domniei lui Mircea cel Btrân, cara Româneasc a intrat în conflict cu Imperiul
otoman în urma intervendiei domnitorului român la sudul Dunrii, în teritorii a cror stpânire o
revendica ì sultanul Baiazid I. Mircea a declanàt conflictul cu turcii preluând stpânirea Dobrogei
(1388) ì intervenind în favoarea sârbilor în btlia de la Câmpia Mierlei (Kossovopolje - 1389). În
1394 sau 1395, Baiazid I înteprinde o expedidie în cara Româneasc, având ca obiectiv cucerirea ei
ì îndeprtarea influendei maghiare în regiune. Btlia principal s-a dat la Rovine. Nu se cunoa`te
data exact a btliei, sursele istorice mendionând atât 10 oct. 1394, cât ì 17 mai 1395. Nici locul nu
este cunoscut, izvoarele vorbind de rovin (un loc ml`tinos), toponim nelocalizat (probabil râul
Arge` sau râul Jiu). Istoricii consider c au existat de fapt dou btlii.
Lupta s-a încheiat cu victoria categoric a lui Mircea. Consecindele victoriei au fost:
îndeprtarea pericolului otoman ì organizarea primei mari coalidii continentale antiotomane, la care
a participat ì domnitorul român.
Cruciada de la Nicopole (1396)

24

lOMoARcPSD|20321158
Dup btlia de la Câmpia Mierlei, din 1389, otomanii au cucerit cea mai mare partea
Balcanilor, amenindând prin politica lor expansionist state europene. În acest context, în 1394, Papa
Bonifaciu al IX-lea a proclamat organizarea unor noi cruciade împotriva turcilor. La apelul Papei au
rspuns atât state catolice, cât ì ortodoxe. Se formeaz o aliand ce cuprinde cavaleri burgunzi
(francezi), englezi, germani, precum ì oastea regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg. La
cruciad a participat ì domnul crii Române`ti, Mircea cel Btrân. Principala btlie a fost asediul
cetdii Nicopole în 1396. Sursele istorice mendioneaz neîndelegerile aprute între conductorii
cruciadilor privind tactica de lupt cea mai potrivit. Mircea cel Btrân a cerut regelui maghiar s
atace primul, cunoscând tactica de lupt a turcilor, îns a fost refuzat de ducele Burgundiei. Astfel,
primul ataca fost efectuat de cavaleria grea a principilor francezi ì englezi, care nu a putut s aib
un impact major din cauza fortificadiilor otomane. Din cauza acestui fapt, victoria va fi în cele din
urm de partea otomanilor.
Participarea la cruciada de la Nicopole a domnului crii Române`ti este o dovad a politicii
antiotomane promovate de acesta, în condidiile apartenendei la cre`tinismul ortodox ì a participrii
alturi de state cre`tine catolice.
Acdiuni militare în secolul XV
Campania cea lung (1443-1444)

Formarea unei coalidii cre`tine europene în spiritul cruciadei târzii prea s asigure condidii
favorabile unei acdiuni europene comune pentru alungarea turcilor din Europa. În acest context,
Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei ì guvernator al Regatului Maghiar, adopt o politic
ofensiv, declan`ând, în toamna anului 1443, o ampl operadiune militar în interiorul Pen.
Balcanice, cunoscut sub numele de <campania cea lung=. Va reuì s elibereze oraèle Ni` ì
sofia. În acest context, popoarele din Balcani încep s lupte alturi de Iancu de Hunedoara. Reuè`te
s ameninde chiar centrul Imp. Otoman, îns venirea iernii îi opre`te înaintarea spre Adrianopol ì
Constantinopol. La începutul anului 1444 reuè`te s obdin o victorie decisiv.
Urmarea acestei campanii va fi încheierea unei pci semnat la Seghedin, cu Imp. Otoman, pe
o perioad de 10 ani.
Încurajate de victoria obdinut de voievodul transilvan, statele cre`tine din Europa au cerut
ruperea pcii ì organizarea unei noi ofensive antiotomane. Iancu de H. nu a fost de acord cu ruperea
pcii, dar a participat alturi de regele maghiar Vladislav Jagiello (care era ì rege al Poloniei) la
cruciad. Armata cruciat era format din trupe transilvnene, bosniace, croate ì maghiare.
Principala btlie s-a dat la Varna, în 1444. Prin tactica superioar de lupt, Iancu de H. a reuìt s
câ`tige câteva pozidii strategice, dar, în toiul luptei, regele maghiar va fi ucis, iar armata cre`tin
înfrânt.
Înfrângerea de la Varna a avut ca rezultat reafirmarea puterii otomane în Balcani ì pregtirea
unor noi expedidii militarea otomane spre centrul Europei.
Btlia de la Belgrad (1456)

În decursul evului mediu românesc, confruntrile militare desfùrate pe teritoriul crilor
Române au fost numeroase. Acestea demonstreaz lupta continu a domnitorilor români pentru
mendinerea independendei ì integritdii teritoriale în fada agresiunii marilor puteri vecine. În
contextul cuceririi Constantinopolului de ctre otomani în 1453, sultanul Mehmed al II-lea a pornit o
nou campanie în Europa, cu scopul de a cucerii Belgradul, una dintre cele mai bine fortificate cetdi
din Balcani, considerat <cheia de intrare în Europa=.
25

lOMoARcPSD|20321158
Împotriva o`tirii otomane s-a organizat în 1456 o contraofesiv cre`tin, condus de voievodul
Transilvaniei, Iancu de Hunedoara. Acesta a organizat aprarea Belgradului, luptele finalizându-se
cu înfrângerea turcilor, însuì sultanul fiind rnit în btlie.
În epoc, s-a considerat c btlia a decis soarta cre`tintdii europene, victoria obdinut la
Belgrad în 1456 de Iancu de Hunedoara oprind pentru 70 de ani ofensiva turcilor spre centrul
Europei.
Atacul de noapte de la Târgovi`te (16/17 iunie 1462)

În anul 1462, sultanul Mahomed al II-lea declanèaz o campanie militar împotriva crii
Române`ti ca reacdie la o acdiune anterioar a domnitorului Vlad cepe`, prin care acesta atacase
cetdile otomane de la sud de Dunre.
Pentru a face fad invaziei armatei otomane extrem de numeroas, domnul român adopt o
strategie militar defensiv, prin folosirea tacticii <terenului prjolit=. În acelaì timp, prin atacuri
rapide, hrduie`te oastea otoman. La 16/17 iunie 1462, Vlad cepe`, printr-un atac de noapte, va
reuì s provoace confuzie în tabra otoman. Sursele istorice mendioneaz faptul c domnitorul cu
un grup restrâns, îmbrcadi în haine turce`ti au ptruns în tabra otoman, încercând s atace cortul
sultanului. În ciuda acestui atac, mahomed al II-lea îì continu avansul spre Târgovi`te, pe care a
gsit-o pustie.
Campania otoman s-a soldat cu un eèc, sultanul nu ì-a atins scopul: prinderea lui Vlad
cepe` ì transformarea crii Române`ti în paàlâc.
Btlia de la Baia (1467)

În prima parte a domniei, _tefan cel Mare a restabilit legturile cu Polonia pentru a-ì asigura
protecdie împotriva Regatului Ungar. Acest lucru a determinat îndeprtarea sa de Ungaria. Ungaria
stpânea îns Chilia, important centru comercial la gurile Dunrii, care interesa îns ì Polonia ì
Imperiul otoman. În 1465, _tefan cel Mare a reuìt s aduc în stpânirea sa Chilia, subminând
interesele comerciale ale Ungariei.
Pentru a restabili situadia, Matei Corvin, regele Ungariei a atacat Moldova în 1467. La Baia,
_tefan a dezlnduit contraatacul. Incapabil de a continua înaintarea, Matei Corvin a prsit Moldova.
Aceast confruntare a însemnat ì ieìrea Moldovei de sub suzeranitatea Ungariei.
Btlia de la Vaslui (1475)

Pentru a scoate din lupt Moldova, în contextul crerii unui front antiotoman la Dunre,
sultanul Mahomed al II-lea a organizat, în 1475, o expedidie militar condus de Soliman-paà.
Fiind într-o mare inferioritate numeric, _tefan cel Mare a adoptat tactica terenului pustiit.
Btlia principal a avut loc lâng Vaslui, la 10 ianuarie 1475. Cunoscut ì sub numele de Btlia
de la Podul Înalt, a reprezentat o important victorie a românilor împotriva Imperiului Otoman. În
ziua btliei, _tefan a atras oastea toman pe Valea Bârladului, într-o zon ml`tinoas, unde aceasta
nu se putea desfùra, superioritatea numeric nemaiconstituind un avantaj. Domnul român s-a
folosit de ceada dens din ziua respectiv pentru a ascunde numrul real al o`tirii sale. Otomanii au
fost înfrândi, suferind pierderi grele.
Lupta de la Vaslui (Podul Înalt) a fost o victorie strlucit, care a dus faima domnului în
Europa ì a integrat Moldova în reladii internadionale diplomatice de amploare.
Btlia de la Rzboieni (1476)

În iunie 1476, însuì sultanul Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, a condus o
campanie militar împotriva Moldovei, pentru splarea umilindei îndurate de otomani la Vaslui, în
1475.
26

lOMoARcPSD|20321158
Pentru a-ì asigura victoria, sultanul a ordonat ì un atac al ttarilor din Crimeea asupra
Moldovei, care va fi respins de români. Armata otoman, imens pentru acea vreme (peste 100.000),
a înaintat pe Valea Siretului, spre Suceava. Btlia decisiv dintre oastea otoman ì ce a Moldovei
a avut loc lâng Rzboieni (Valea Alb), în 1476. Domnitorul _tefan cel Mare ì-a stabilit tabra pe
un platou înalt, fortificat cu ànduri ì palisade. Soarta btliei este decis de atacul ienicerilor, elita
armatei otomane, condus chiar de ctre sultan. _tefan este nevoit s abandoneze tabra improvizat
ì s se refugieze. Armata otoman va prsi Moldova abia în luna august fr a reuì îns s
cucereasc vreo cetate.
Campania otoman din 1476 s-a încheiat cu un eèc pentru sultan, _tefan cel Mare rmânând
domn, iar Moldova nepierzând niciun teritoriu.
Btlia de la Codrii Cosminului (1497)

În aceast btlie s-au confruntat armata Moldovei, condus de _tefan cel Mare ì a cea a
Poloniei, în fruntea creia se afla regele Ioan Albert. Acesta din urm, în 1497, organizeaz o
expedidie militar, a crui scop oficial era recuperarea Chiliei ì a Cetdii Albe.
Ajunse îns pe teritoriul Moldovei, trupele poloneze s-au îndreptat spre Suceava, scaunul de
domnie al Moldovei. Întrucât asediul cetdii dura prea mult ì exista riscul unei intervendii a
Ungariei, Ioan Albert decide s se retrag. La întoarcere este atacat de oastea lui _tefan cel Mare la
Codrii Cosminului. Superioritatea armatei poloneze a fost contracarat de dificultatea terenului
deluros ì împdurit.
Dup acest conflict, reladiile dintre Moldova ì Polonia se îmbuntdesc, dovad fiind
încheierea unui tratat, doi ani mai târziu, la Hârlu.
Acdiuni militare în secolele XVI-XVII
Btlia de la Clugreni (1595)

În contextul adoptrii politicii antiotomane, prin uciderea creditorilor levantini, atacarea
garnizoanei otomane ì aderarea la Liga Sfânt, imeriul Otoman organizeaz o campanie de
pedepsire a crii Române`ti.
În august 1595, o oaste otoman condus de Sinan-paà a trecut Dunrea ì a înaintat spre
Bucure`ti. La Clugreni, Mihai Viteazul a reuìt s obdin o victorie important asupra o`tirii
otomane, aplicând tactica de lupt a atragerii inamicului în locuri neprielnice desfùrrii luptei, în
condidiile unei dispropordii militare. Astfel se explic alegerea fcut de voievod pentru terenul de la
sud de Clugreni, care era împdurit, ml`tinos, strbtut de râul Neajlov, în care deplasarea
atacatorilor se putea face numai pe un singur drum, cu un punct obligatoriu de trecere peste podul
îngust de peste râu. În acest spadiu, superioritatea numeric a turcilor nu a putut fi valorifcat.
Prin victoria obdinut la Clugreni, Mihai Viteazul a reuìt s ating principalele obiective: a
provocat pierderi importante du`manului, l-a demoralizat, a întârziat avansarea turcilor ì a câ`tigat
timpul necesar pentru concentrarea fordelor antiotomane.
Având nevoie de întriri, Mihai Viteazul s-a retras spre mundi, a`teptând ajutor de la Sigismund
Bathory. În acest timp, oastea lui Sinan-paà a intrat în Bucure`ti ì Târgovi`te ì a început
organizarea crii Române`ti în paàlâc. Situadia se complicase ì în Moldova, unde polonii l-au
înlturat de pe tron pe _tefan Rzvan ì l-au înlocuit cu Ieremia Movil. Dar, în octombrie 1595,
soseau ajutorul militar al lui Sigismund Bathory, de aproximativ 23.000 de ostaì, ì o mic oaste
comandat de fostul domnitor al Moldovei, _tefan Rzvan. Aceste forde reunite aveau s înceap
marùl împotriva otomanilor, care au fost înfrândi la Giurgiu ì alungadi peste Dunre.
27

lOMoARcPSD|20321158
Btlia de la _elimbr (1599)

În contextul ieìrii Transilvaniei ì Moldovei din Liga Sfât, prin venirea la conducerea
Transilvaniei a principelui Andrei Bathory, cu o politic favorabil otomanilor, respectiv prin
impunerea la tronul Moldovei a lui Ieremia Movil, Mihai Viteazul organizeaz acdiuni de ford
pentru a readuce cele dou state române`ti în frontul antiotoman.
În octombrie 1599 se desfòar lupta de la _elimbr, între oastea crii Române`ti condus de
Mihai Viteazul ì oastea Transilvaniei condus de Andrei Bathory. Btlia a fost câ`tigat de Mihai
Viteazul. Principele Bathory a încercat s se refugieze în Moldova, dar a fost prins ì ucis de secui.
Ca urmare a acestei victorii, Mihai Viteazul intr în cetatea Alba Iulia, de unde îi este
recunoscut autoritatea asupra Transilvaniei. Ulterior, în 1600, ì Moldova se altur frontului
antiotoman.
Btlia de la Mirslu (sept. 1600)

În contextul ostilitdii nobilimii din Transilvania fad de politica lui Mihai Viteazul, acesta este
înfrânt la Mirslu de nobilimea din Transilvania, care s-a alturat generalului imperial Gheorghe
Basta. Ca urmare a acestei btlii, Mihai pierde Transilvania.
Btlia de la Guruslu (aug. 1601)

Obiectivul luptei de la Guruslu a fost înlturarea lui Sigismund Bathory de la conducerea
Transilvaniei ì reintegrarea principatului în frontul antiotoman inidiat de împratul Rudolf al II-lea.
Btlia a avut loc la 3 august 1601, când oastea lui Mihai Viteazul ì a generalului Gheorghe
Basta s-a confruntat cu cea condus de Sigismund Bathory. Acesta din urm este înfrânt.
în ciuda colaborrii cu Gherghe Basta, la scurt timp dup btlie Mihai Viteazul a fost ucis de
oamenii acestuia.
Acdiuni militare în secolele XVII - începutul secolului al XVIII-lea
Asediul Vienei (1683)

În 1683, la cererea turcilor, domnitorul crii Române`ti, _erban Cantacuzino, particip la
asediul Vienei, dar, pe ascuns, i-a încurajat pe asediadi ì le-a transmis mi`crile trupelor otomane.
Dup înfrângerea acestora la asediul Vienei, Cantacuzino a trecut la o politic extern activ, intrând
în tratative secrete cu Habsburgii. Ace`tia i-au garantat domnia ereditar, i-au acordat titlul de Baron
al imperiului ì i-au promis ajutor de 6.000 de ostaì. _erban Cantacuzino a cerut ca dara s-ì
pstreze hotarele printr-un act scris, care nu a mai putut fi întocmit din cauza mordii domnului, în
1688.
Btlia de la Stnile`ti (1711)

Btlia s-a desfùrat între armatele ruse ì otomane. La conflict a participat ì domnul
Moldovei, Dimitrie Cantemir ca aliat al Rusiei.
Btlia s-a dat pe malul Prutului ì se încheie prin acceptarea pcii propuse de ctre dar.
Dimitrie Cantemir pierde tronul Moldovei ì se refugiaz în Rusia, la curtea lui Petru cel Mare.
Domnia sa a fost ultima domnie pmântean din secolul al XVIII-ea, Imperiul Otoman impunând,
din 1711, domnitori fanariodi.
28

lOMoARcPSD|20321158
ACIUNI DIPLOMATICE
Acdiuni diplomatice în secolul XIV
Tratatul de la Radom / Lublin (1390)

Con`tient de puterea crescând a turcilor ì urmrind s înlture influenda politic a Ungariei
asupra crii Române`ti, domnitorul Mircea cel Btrân încheie, în ianuarie 1390, un tratat de aliand
cu regele Poloniei, Vladislav Jagiello (tratatul a fost semnat la Radom, în 1389 ì ratificat la Lublin,
în 1390).
Tratatul dintre regele polon ì domnitorul român era încheiat de pe pozidii de egalitate, ca între
doi suverani. principala prevedere consta în sprijin reciproc obligatoriu împotriva du`manului
comun - regele Ungariei - ì sprijinul împotriva altor inamici.
Mircea cel Btrân va renunda la acest tratat, câtiva ani mai trziu, prevederile lui nefiind puse în
practic.
Tratatul de la Braòv (1395)

În contextul pericolului otoman iminent, domnitorul crii Române`ti se apropie de Regatul
Maghiar, condus de Sigismund de Luxemburg.
Tratatul este semnat între cei doi, la 7 martie 1395, la Braòv ì prevedea ajutor reciproc
antiotoman; este primul tratat antiotoman din sud-estul Europei.
În virtutea acestui tratat de aliand, Mircea cel Btrân va susdine cruciada de la Nicopole,
desfùrat în 1396.
Acdiuni diplomatice în secolul XV
Tratatul de la Lublau (1412)

În 1410, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, devine ì împrat al Germaniei, astfel c
puterea acestuia cre`te, devenind o amenindare pentru Polonia.
Pericolul ce plana asupra Moldovei din partea celor dou regate, Ungaria ì Polonia, ì-a gsit
expresia în tratatul de la Lublau (martie 1412), semnat între Sigismund de Luxemburg ì Vladislav
Jagiello, care prevedea, în cazul neparticiprii domnului moldovean la lupta antiotoman, împrdirea
statului su între Polonia ì Ungaria. Tratatul de la Lublau reprezint primul acord de împrdire a
unui teritoriu românesc în sfere de influend. El nu a fost aplicat datorit faptului c Alexandru ì-a
onorat întotdeauna obligadiile rezultate din acceptarea suzeranitdii regelui polon ì datorit
contradicdiilor polono-maghiare. Oastea moldovenilor s-a remarcat în btliile de la Grünwald
(1410) ì Marienburg (1422), când a luptat alturi de cea polonez împotriva teutonilor, reuìnd s
obdin nu numai victoria, dar ì "o prada uria`".
Tratatul de la Overcheludi (1459)

_tefan cel Mare s-a orientat la începutul domniei spre reladiile cu Polonia, care asigura Moldovei
protecdie împotriva tendindelor de dominadie ale Regatului Ungar; ea i-a îngduit s-ì asigure împotriva
Ungariei, stpânirea asupra Chiliei ì a drumului comercial pe care îl controla. ca urmare, _tefan încheie cu
regele Poloniei, Cazimir al IV-lea, în aprilie 1459, tratatul de la Overcheludi, prin care regele polon recunoa`te
domnia lui _tefan cel Mare în Moldova. Tratatul înscria ì obligadia celor dou prdi de a se sprijini militar în
29

lOMoARcPSD|20321158
caz de nevoie. Pentru a da mai mult autoritate actului, _tefan recunoa`te formal, suzeranitatea regal. Era o
msur preventiv, având în vedere faptul c nu-ì consolidase înc pozidia intern fad de boieri. O consecind
a acestei îndelegeri a fost ì îndeprtarea de la hotarul Moldovei a rivalului su, Petru Aron.
Acest tratat marcheaz orientarea politicii externe a Moldovei ì în timpul lui _tefan cel Mare, mai ales
ctre Regatul Poloniei.
Scrisoarea adresat de _tefan cel Mare principilor europeni (25 ianuarie 1475)
Vestea victoriei lui _tefan cel Mare la Vaslui s-a rspândit cu repeziciune în Europa. Papa ì
monarhii vremii s-au întrecut în laude la adresa domnitorului Moldovei. În acest context, con`tient
de posibilitatea unui nou atac otoman, _tefan cel Mare trimite curdilor europene o scrisoare prin care
arat cât de important era aprarea Moldovei, solicitând sprijin. Scrisoarea ilustreaz calitatea de
diplomat a lui _tefan, care este con`tient de importanda Moldovei, "această poartă a cre`tinătădii" în
oprirea înaintrii otomanilor spre Europa. Ajutorul cerut de _tefan se dovedea cu atât mai necesar,
cu cât otomanii ocup nordul Mrii Negre pân la Nistru.
Îns apelul voievodului Moldovei a rmas fr rspuns din partea principilor Europei, singurul
care reacdioneaz fiind Matei Corvin, regele Ungariei, cu care _tefan încheie o aliand în 1475.
Tratatul dintre _tefan cel Mare ì Matei Corvin (1475)

În împrejurrile grele ale anului 1475, odat cu victoria de la Vaslui a lui _tefan cel Mare,
acesta începe negocierile pentru încheierea unui tratat de aliand cu regele Ungariei, Matei Corvin.
Tratatul a fost semnat în vara anului 1475 ì prevedea sprijin militar reciproc antiotoman,
îndeprtarea oricrui pretendent de la tronul Moldovei sau Regatului Maghiar, iar orice neîndelegere
urma s fie rezolvat pe cale pa`nic.
Încheierea acestui tratat pune capt unei stri tensionate dintre cele dou state, generat de
btlia de la Baia, din 1467.
Tratatul de la Colomeea (1485)

Pierderea Chiliei ì Cetdii Albe, în 1484, în favoarea Imperiului Otoman însemna o mare
primejdie pentru sistemul defensiv al Moldovei. Domnitorul _tefan cel Mare nu putea a`tepta ajutor
de la regele Ungariei, acesta semnând, în 1483, pace cu turcii, iar regele Poloniei, condidionase
sprijinul împotriva turcilor de prestarea jurmântului de vasalitate.
În aceste condidii, _tefan cel Mare, în 1485, la Colomeea, în prezenda nobilimii polone ì a
boierilor si, a depus jurmântul de vasalitate regelui Poloniei, Cazimir al IV-lea.
Tratatul nu s-a dovedit prea folositor, domnitorul Moldovei respingându-i pe turci în continuare
cu forde proprii. În aceste condidii, îì reorienteaz politica extern, începând tratative cu sultanul
Baiazid al II-lea, pentru încheierea pcii. Acesta are loc în 1489, iar prin tratatul semnat, _tefan cel
Mare se oblig s plteasc tribut în schimbul rscumprrii pcii.
Tratatul de la Hârlu (1499)

Spre sfârìtul domniei lui _tefan cel Mare, reladiile cu Polonia se deterioreaz, mai ales dup
moartea regelui Cazimir al IV-lea. Neîndelegerile cu noul rege, Ioan Albert, reprezint cauza
expedidiei întreprinse de regele polon în Moldova, dar în btlia de la Codrii Cosminului (octombrie
1497), oastea polon sufer o grea înfrângere. Seria conflictelor continu pân în anul 1499, când
cele dou prdi semneaz tratatul de la Hârlu (iulie 1499). Prin acest tratat, _tefan cel Mare ì Ioan
Albert îì fgduiau sprijin reciproc în caz de rzboi ì "lini`te ì pace ve`nică" între cele dou state.
Era eliminat orice pretendie de suzeranitate din partea Poloniei, tratatul fiind încheiat în condidii de
deplin egalitate. Încheierea acestui tratat reprezint cel mai de seam succes diplomatic al lui _tefan
cel Mare, consfindindu-se astfel independenda Moldovei fad de Polonia. Astfel, la sfârìtul domniei
30

lOMoARcPSD|20321158
sale, _tefan a reuìt s pun capt oricrei forme de dependend fad de Ungaria ì Polonia ì a impus
Pordii recunoa`terea autonomiei Moldovei, care se afla la apogeul prestigiului ì puterii sale.
Acdiuni diplomatice în secolele XVI-XVII
Aderarea crii Române`ti la Liga Sfânt

În 1594, izbucne`te la Bucure`ti rscoala antiotoman, inidiat de Mihai Viteazul prin uciderea
creditorilor levantini ì atacarea garnizoanei otomane care stadiona aici. Acdiunea face parte din
politica de cruciad târzie, dus de Liga Sfântă (alianda antiotoman constituit la inidiativa papei
Clement al VIII-lea, din care inidial fceau parte Statul papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantua ì
Toscana). Ulterior ader ì Transilvania, considerat factor decisiv în atragerea în aliand a celorlalte
dou state române`ti, Moldova ì cara Românesc. Aron Vod, domnul Moldovei ader la Lig,
oferind astfel un motiv în plus domnului crii Române`ti, Mihai Viteazul s decid, cu acordul
boierilor, intrarea în alianda antiotoman.
Tratatul de la Alba Iulia (1595)

Declanàrea rscoalei antiotomane ì perspectiva unui atac otoman iminent, l-a determinat pe
Mihai Viteazul s încheie o aliand cu principele Transilvaniei, Sigismund Bathory. La 20 mai 1595,
o delegadie de 12 boieri din cara Româneasc încheie la Alba Iulia, în numele lui Mihai Viteazul, un
tratat cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei. Boierii au acceptat ca Sigismund Bathory s
fie suzeranul crii Române`ti în schimbul ajutorului antiotoman ì al subordonrii Bisericii
Ortodoxe din Transilvania fad de Mitropolia crii Române`ti.
Deì vasal al lui Sigismund Bathory, Mihai Viteazul a acceptat acest tratat, deoarece avea
nevoie de ajutor în lupta antiotoman, în condidiile în care otomanii se pregteau s intervin aramat
în cara Româneasc. În fapt, vasalitatea crii Române`ti în raport cu Sigismund Bathory trebuie
îndeleas ca o acdiune de subordonare militar în scopul unei acdiuni antiotomane comune.
Tratatul de la Târgovi`te (1598)

Intervendia polonezilor în Moldova, impunerea unui domn favorabil politicii otomane ì
ostilitatea principelui transilvnean Andrei Bathory îl determin pe Mihai Viteazul s intre în
contact direct cu împratul habsburgic, Rudolf al II-lea.
În 1598, la Târgovi`te, se încheie tratatul de aliand dintre Imperiul habsburgic ì domnul crii
Rmâne`ti, prin care împratul Rudolf al II-lea îi recunoa`te lui Mihai Viteazul domnia ereditar ì îi
promitea un ajutor financiar pentru întredinerea a 5.000 de lefegii (mercenari). În schimb, împratul
devenea suzeranul crii Române`ti, iar Mihai trebuia s-i opreasc pe otomani la Dunre ì s i
ajute pe ardeleni împotriva acestora.
Prin încheierea acestui tratat se anuleaz reladia de vasalitate impus lui Mihai Viteazul de
principele de atunci al Transilvaniei, Sigismund Bathory, prin tratatul din 1595.
Acdiuni diplomatice în secolele XVII - începutul secolului al XVIII-lea
Activitatea diplomatic a lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714)

Domn al crii Române`ti, a desfùrat o vast activitate diplomatic, prin stabilirea unor
contacte ì angajamente concrete cu Polonia împotriva turcilor. Cu Moldova, reladiile au fost
încordate din cauza adversitdilor cu familia Cantemire`tilor.
Brâncoveanu a trebuit s acorde o mare atendie reladiilor cu Poarta. În anul 1699, otomanii îl
recunosc ca domn pe viad. În acea vreme începea s se ridice Rusia lui Petru cel Mare, domnul
31

lOMoARcPSD|20321158
muntean trimidând la curtea acestuia un emisar diplomatic pentru stabilirea unei aliande împotriva
otomanilor. Abia în 1709, între cara Româneasc ì Rusia se încheie o convendie secret pentru
acdiunea împotriva Pordii.
În urma acdiunilor diplomatice active în defavoarea Pordii, în 1714, Constantin Brâncoveanu a
fost mazilit (înlturat din domnie), fiind executat în acelaì an.
Tratatul de la Ludk (1711)

Dimitrie Cantemir este ultimul domn pmântean în Moldova. Tratatul de la Ludk a fost
încheiat, în aprilie 1711, între Petru cel Mare, darul Rusiei, ì Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei.
Acest tratat a fost încheiat în vederea luptei comune împotriva Imperiului Otoman. Întreg textul
tratatului a fost redactat de Dimitrie Cantemir, iar Petru cel Mare nu a fcut altceva decât s
confirme acest text ce i-a fost trims de domnul Moldovei. Conform condidiilor stipulate în Tratatul
de la Ludk, crilor Române urmau s li se retrocedeze teritoriile care au fost transformate în raiale
turce`ti de ctre Poarta Otoman.
Prevederi:
- darul ia "sub oblduire" pe domn ì întreg poporul drii;
- dup scuturarea stpânirii otomane, Moldova va înceta s plteasc tribut ì alte dri Pordii;
- se restabileau hotarele vechi ale Moldovei de pân la instaurarea dominadiei otomane;
- Moldova urma s treac sub protectoratul Rusiei, care garanta integritatea teritorial a principatului
ì se obliga s nu se amestece în treburile lui interne;
- domnia ereditar a familiei Cantemir;
- în caz de ocupadie, familia domnitorului va avea drept de azil în Rusia;
- granida dintre cele dou state este stabilit pe Nistru, iar integritatea hotarelor Moldovei este
asigurat.
Tratatul de la Ludk este un model de prudend ì abilitate diplomatic, prin care Dimitrie
Cantemir urmrea obdinerea independendei ì a integritdii teritoriale a Moldovei, bazându-se pe cea
mai mare putere cre`tin din rsritul Europei. Interesele Rusiei vizau obdinerea controlului ì
liberului acces ctre strâmtorile Bosfor ì Dardanele, care erau cele mai importante noduri
comerciale din epoc, iar comerdul pe mare dinspre Mediterana spre Marea Neagr ì viceversa nu
se putea realiza decât strbtând aceste strâmtori. Consecinda imediat a tratatului a fost campania
otoman din acelaì an, în urma creia Dimitrie Cantemir pierde tronul Moldovei.
32

lOMoARcPSD|20321158
Tema 4
STATUL ROMÂN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA

ROMÂNIEI MARI (SECOLELE XVIII-XX)
A. PROIECTE POLITICE _I ÎNCERCRI DE MODERNIZARE ÎN SPAcIUL

ROMÂNESC (SEC. XVIII - ÎNCEP. SEC. XIX)
Situadia politic a Principatelor în secolul al XVIlI-lea:

Prin instaurarea domniilor fanariote (1711 in Moldova si 1716 in Tara Romaneasca),
Principatele Române au ptruns tot mai mult în lumea Orientului. Aparidia ì dezvoltarea con`tiindei
nadionale dup 1750 - face posibil ideea de regenerare ì rede`teptare nadional a românilor, de
rena`tere cultural - care are semnificadia unei modernizri, care nu era posibil decât prin
europenizare. Aplicarea reformelor - stânjenit de fluctuadiile dominadiei otomane ì ostilitatea
boierimii.
Agravarea decadendei otomane ì seria rzboaielor ruso-austro-otomane au adus noile
soludii politice anti-fanariote ale mi`crii de emancipare nadional.
Reformismul domnesc:
a) Reforme politice ì sociale
Constantin Mavrocordat (1730-1769) - a domnit alternativ în Moldova ì cara Româneasc.
Cu aprobarea Pordii, el a început aplicarea unui program de reorganizare a institudiilor fiscale,
administrative ì judiciare în spiritul de radionalizare a statului.
Reformele aplicate de Mavrocordat succesiv, în cele dou Principate, au avut în vedere
realizarea unei monarhii moderate prin puteri intermediare ì corpuri constituite în cadrul Adunrilor
de Stari. În anul 1741 public un Proiect de constitudie, prin care preconiza introducerea unor
reforme cu caracter social, economic ì administrativ. Amintim:
- leafa pentru dregatori;
- judede conduse de ispravnici
- desfiindarea drilor multiple ì înlocuirea lor cu dri fixe în 4 rate anuale
- desfiindarea èrbiei (1746 - în cara Româneasc; 1749 - în Moldova): dranii devin clcaì (liberi-
juridic, dar far pmânt); claca este dependend economic, fiind fixat la 12 zile/an (în cara
Româneasc) ì 24 zile/an (în Moldova).
Maria Tereza. suveran a Imperiului Habsburgic (1740-1780) a deschis o nou faz în istoria
practicii reformiste la nivelul întregului Imperiu habsburgic, care a avut efecte ì în Transilvania -
politic continuat ì de fiul su, împratul Iosif al II-lea(1780-1790).
Reforma social - august 1785 (dup rscoala lui Horia, Clo`ca ì Criàn) - o patent
imperial prin care desfiinda iobagia în Transilvania (situadia drnimii nu era îmbuntdit decât
pardial).
b) Reforme juridice
33

lOMoARcPSD|20321158
În cara Româneasc primul cod de legi - tiprit în 1780, din inidiativa lui Alexandru Ipsilanti
- Pravilniceasca Condica, care se va aplica pân în preajma revoludei lui Tudor Vladimirescu (1821),
când a fost înlocuit cu Legiuirea lui Caragea (1818) - redactat din inidativa domnului fanariot Ioan
Gh. Caragea.
În Moldova: Codul Callimachi (1817)- redactat din inidiativa domnului fanariot Scarlat
Callimachi.
c) Reforme religioase ì culturale

În Transilvania, Maria Tereza prin edictul din 1759 a restaurat ortodoxia. De asemenea,
prin politica `colar, în special prin Ratio Educationis (1777) s-a format o elit intelectual în
Transilvania, instruit în universitdi catolice (la Roma sau Viena) - în paralel cu sporirea redelei
`colare rurale ì instrucdia preodimii ì care promova idei în sprijinul emanciprii nadionale.
Reformele în acest domeniu au fost continuate de Iosif al II-lea care, prin Edictul de
tolerandă (1781), asigura liberul exercidiu religiilor necatolice, fr s prejudicieze primatul
catolicismului.
Prin reformele practicate de fanariodi - s-a îndeplinit un proces de unificare treptat a
condidiilor politice ì sociale din Principate în vederea unirii din secolul urmtor.
3. Reformismul boieresc:
a) Internadionalizarea problemei Principatelor
Boierii au încercat s intenadionalizeze problema Principatelor transformându-le în state
neutre tampon - sub protecdia Rusiei, Austriei ì Turciei - idee exprimat, de exemplu, în divanul
muntean în 1772.
Memoriile boiere`ti trimise ctre puterile cre`tine - atitudine nadional manifestat la nivel
internadional – reprezint punctul de plecare al programului revendicativ de la sfârìtul secolului al
XVIII-lea ì începutul secolului al XlX-lea. Ei cereau:
- respectarea drepturilor politice;
- respectarea autonomiei statale;
- obdinerea independendei;
- neutralitate;
- domni pmânteni în locul celor fanariodi etc;
b) Proiecte politice
Principala preocupare a programelor boiere`ti era problema formei de guvernmânt a
Principatelor (recâ`tigarea puterii politice). Între 1716 ì 1821, boierii au cerut de 40 de ori înlocuirea
fanariodilor cu domni pmânteni (la Constantinopol, Petersburg, Viena, Paris). În aceste proiecte
politice, boierii au propus diferite forme de guvernmânt pentru Principate:
- în 1769 – „partida nadională= - condus de mitropolitul Gavril Callimachi al Moldovei propunea
instaurarea unei republici aristocratice conduse de 12 mari boieri;
- în 1817-1818 - marele vistier Iordache Rosetti-Rosnovanu a redactat 8 proiecte de reform,
propunând instaurarea unui regim politic în care domnia s fie un simplu organ de supraveghere ì
control, puterea real trecând în mana unei Adunri Ob`te`ti ì a unui divan controlat de boierime.
Din punct de vedere social, programele boiere`ti nu aduceau nimic nou, situadia drnimiii nu
era uùrat – exploatarea pmântean fiind tot la fel de grea ca ì cea fanariot.
34

lOMoARcPSD|20321158
Programul politic al revoludiei conduse de Tudor Vladimirescu - care a reuìt prin

revendicrile nadionale s solidarizeze întreaga nadiune - Cererile norodului românesc (1821) - era
în aparend îndreptat împotriva fanariodilor, nu a Pordi, dar - în realitate - alungarea grecilor era
primul pas în calea cuceririi independendei.
Boierii au continuat acdiunile lor ì dup înfrângerea mi`crii lui Tudor Vladimirescu: în
1821 ì 1822 au redactal 75 de memorii ì proiecte de reform, pe care le-au înaintat ruìlor,
austriecilor ì turcilor, cerând recunoa`terea drepturilor nadionale ì acordarea dreptului de a avea domn
pmântean.
Consecinda acestor cereri a fost revenirea la domniile pmântene. Astfel, în septembrie
1822, Poarta a acceptat înlocuirea fanariodilor, numindu-l pe Grigore Dimitrie Ghica - domn al crii
Române`ti ì pe Ionid Sandu Sturdza - domn al Moldovei.
Boierimea mic ì mijlocie a avut inidiativa unor proiecte politice, în condidiile unei
confruntri de interese între puterile vecine, pentru supremadie politic în S-E Europei.
În 1822, Ionic Tutu a redactat Constitudia cărvunarilor care condinea revendicri inspirate
din ideile Revoludiei franceze:
- domn pmântean;
- Adunare ob`teasc;
- autonomie fad de Poart;
- drepturi ì libertdi.
Treptat, mi`crile politice au o organizare mai închegat, au aderend mai mare în rândui
boierimii liberale, intelectualilor ì orènilor. Reformele propuse de Eufrosin Poteca urmreau:
- instituirea impozitului pe venit;
- libertalea tiparului;
- libertatea ocuprii funcdiilor administrative.
Dinicu Golescu, în lucrarea Însemnare a călătoriei mele (1826) susdinea unirea tuturor
provinciilor române`ti sub forma Daciei Mari.
Partida nadional din cara Româneasc din jurul lui Ioan Câmpineanu a elaborat în anul 1838
dou documente referitoare la organizarea crii Române`ti. Primul, intitulat Act de unire ì
independendă, cerea înlturarea suzeranitdii otomane ì a protecloratului darist; unirea principatelor
într-un regat al Daciei; alegerea unui domn ereditar. Al doilea act, intitulat Osăbitul act de numire a
suveranului românilor, era un proiect de constitudie.
Societatea secret Fradia (1843) a avut un rol principal în pregtirea ì desfùrarea
Revoludiei de la 1848 în cara Româneasc) - avea înscrise în program obiective precum:
- unirea crii Române`ti cu Moldova ì independenda lor;
- emanciparea clacaìlor;
- egalitatea cetdenilor în fada legii.
c) Proiecte care vizau aspectul nadional

În absenda nobilimii nadionale, în Transilvania, conducerea luptei românilor pentru drepturi
politice a fost asumat de cler în secolul al XVIII-lea. Episcopul greco-catolic Inochentie Micu, în
memoriile sale a cerut:
- includerea românilor între Stri ca nadiune aparte;
- revendicri de ordin ecleziastic, dublate cu cele nadionale:
- reprezentarea nadiunii în viada public
- anularea legilor discriminatorii pentru români.
35

lOMoARcPSD|20321158
Inochentie Micu dezvolta argumentadia istoric într-o petidie intitulat Suplex Libellus -
adresat Curdii de la Viena ì împrtesei Maria Tereza. În 1744 este convocat un sinod la Blaj, în
urma cruia episcopul este exilat la Roma.
De la sfârìtul secolului al XVIII-lea, elita româneasc din Transilvania trece la o formul
politic neconfesional. În anul 1791 este redactat Supplex Libellus Valachorum, program politic
ì nadional al _colii Ardelene, elaborat de personalitdi de seama: Petru Maior, Gheorghe _incai,
Ioan Molnar Piuiariu, Samuil Micu, Iosif Meheì, Ioan Budai Deleanu, Ion Para.
- Condinut:
- desfiindarea denumirii jignitoare de ,,toleradi= pentru români;
- egalitate în drepturi cu celelalte nadiuni;
- utilizarea toponimiei române`ti;
- numirea în funcdii propordional cu numrul locuitorilor etc.
Înmânat împratului Leopold al II-lea, acesta îl trimite Dietei de la Cluj care îl respinge sub
motivadia c recunoa`terea acestor drepturi ar fi rsturnat ordinea constitudional a Transilvaniei.
B. PROIECTUL POLITIC PA_OPTIST
1. Context.
Anul 1848 a fost an revoludionar pentru întreaga Europ. Revoludia era considerat calea prin
care se putea pune în aplicare liberalismul economic ì politic ì era rezolvat problema nadional.
Elita politic româneasc dorea reformarea societdii dup modelul revoludiilor europene.
Revoludiile de la 1848:
- au fost o continuare a Revoludiei franceze din 1789 - eveniment care încercase s impun
principiile de organizare a statului modern;
- revoludiile reprezint reacdia popoarelor europene împotriva sistemului stabilit de monarhiile
absolutiste în urma Congresului de la Viena din 1815, dominat de Sfânta Aliand.
Proiectele reformatoare elaborate în crile Române la începutul secolului al XlX-lea.
sintetizate într-un program, au atins momentul culminant prin Revoludia de la 1848-1849. Prin
programul Revoludiei de la 1848 românii doreau s se alture nadiunilor europene moderne.
2. Factorii favorabili declan`rii revoludiei române la 1848.

Intelectualii români cer în Principate ì în Imperiul Habsburgic:
- independend ì autonomie politic, prin invocarea dreptului legitim la autodeterminare al unei
comunitdi etnice;
- desfiintarea protectoratului Rusiei ì restabilirea echilibrului cu Imperiul otoman - în cara
Româneasc ì Moldova;
- unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat, Bucovina într-un singur stat autonom.
Revoludia de la 1848 din Principatele Române este, în primul rând, opera intelectualilor
liberali paòpti`ti, care recuno`teau în Europa Occidental un model politic ì cultural demn de
urmat. Aspiradiile generadiei de la 1848 ì-au gsit expresia practic în nemuldumirea tuturor
claselor sociale din Principate fad de condidiile politico-economice existente.
3. Forme de acdiune ale românilor la 1848

Distingem dou planuri de manifestare ale spiritului nadional:
36

lOMoARcPSD|20321158
- cel drnesc, tradidional (al elitei intelectuale),

- cel burghez (liberal-democrat).
În primele luni ale revoludiei intelectualitatea:
- a prelungit tradidia legalist, petidionar din mi`carea româneasc, caracteristic perioadei
premergtoare revoludiei de la 1848;
- s-au organizat adunri populare cu caracter plebiscitar - începutul procesului de organizare a
revoludiei.
O inovadie în aceast revoludie a fost abandonarea principiilor elitiste în favoarea
reprezentativitdii nadiunii (poporului).
În cara Româneasc s-a format un Comitet revoludionar însrcinat cu organizarea unei
revolte armate. Principiile exprimate de Comitetul revoludionar la Islaz (9-21 iunie 1848) îì au
originea în:
- memorandumurile boierilor reformatori;
- proclamadia dat de Tudor Vladimirescu;
- aspiradiile boierilor liberali din adunrile legislative din cele dou Principate.
Mi`crile revoludionare au continuat la Bucure`ti - ducând la instaurarea unui guvern
provizoriu (14-26 iunie 1848) format în majoritate din tineri intelectuali liberali. Guvernul
provizoriu a cutat s-ì consolideze pozidia prin promovarea unor reforme ì înfiindarea de noi
institudii.
4. Programele revoludiei române de la 1848
Programe Lideri politici Aspecte nadionale Modernizarea statului. Aspecte sociale

revoludionare Drepturi ì libertdi
cetdene`ti
Petidiunea V. Alecsandri, <Sfânta păzire a - desfiindarea cenzurii; <Grabnica
proclamadie Al. I. Cuza, Regulamentului - funcdii acordate dup îmbunătădire a
27 martie 1848, Gr. Cuza Organic= merit; stării locuitorilor
Iaì (de teama unei - reforma `colilor; săteni=
intervendii armate a - sigurand personal;
Rusiei) - desfiindarea pedepselor
corporale.
Petidia Simion <Nadiunea română - ,,Nadiunea română cere - desfiindarea
nadional Brnudiu răzimată pe principiul libertatea de a vorbi, de a iobgiei fr nici o
3-5 mai 1848, libertădii, egalitădii ì scrie ì a tipări fără nici o despgubire.
Blaj, fraternitădii, pretinde cenzură=;
Transilvania independenda sa - Asigurarea libertdii
nadională=; personale;
- lozinca Adunrii de - `coli române`ti;
la Blaj: <Noi vrem să - biserica român s fie
ne unim cu dara=; egal în drepturi cu
- respingea anexarea celelalte biserici ale
Transilvaniei la Transilvaniei.
Ungaria.
Prindipiile C. Negri, <Unirea Moldovei ì <Întemeierea institudiilor <Împroprietărirea

noastre Vasile Vlahiei într-un singur dării pe principiile de locuitorilor săteni
37

lOMoARcPSD|20321158
pentru Alecsandri stat neatârnat libertate ì egalitate ì făra nici o

reformarea românesc=. fraternitate=; despăgubire.=
patriei - desfiindarea boierescului
12 mai 1848, ì a oricror alte dri;
Braòv - egalitatea în drepturi
(revoludionari civile ì politice;
moldoveni) - desfiindarea tuturor
privilegiilor.
Petidia drii Eudoxiu Autonomia provinciei. - Autonomia bisericii - Desfiindarea

20 mai 1848, Hurmuzaki ortodoxe; clcii.
Cernudi, - o Diet care s cuprind
Bucovina reprezentandi ai tuturor
strilor;
- o conducere proprie în
administradie, justidie ì
politic;
- libertatea persoanei.
Proclamadia Ion Heliade <Independenda - egalitatea drepturilor <Emanciparea

de la Islaz Rdulescu administrativă ì politice; clăcaìlor ce se fac
9 iunie 1 848, legislativă a cării - adunare general proprietari prin
cara Române`ti, pe temeiul compus din despăgubire.=
Româneasc tratatelor lui Mircea ì reprezentandi ai tuturor - Dezrobirea
Vlad Voievod ì strilor societdii; diganilor.
neamestec al nici unei - domn responsabil, ales
puteri din afară în cele pe cinci ani ì cautat în
dinăuntru ale sale.= toate strile societdii;
- contribudie general,
libertatea absoluta a
tiparului;
- desfiindarea rangurilor;
- instrucdie egal;
- contribudie general.
Petidia Eftimie Murgu - Respectarea nadiunii - Autonomia bisericii - Emanciparea
neamului române; ortodoxe. clcaìlor prin
românesc din - autonomia provinciei; despgubire.
Ungaria şi - oficializarea limbii
Banat române.
15 iunie 1848,
Lugoj, Banat
Dorindele Mihail <Unirea Moldovei cu - desfiindarea privilegiilor;

Partidei Koglniceanu Muntenia este cheia - egalitate în fada legii;
Nadionale din boldii - libertatea cuvântului;
Moldova fără de care s-ar - instrucdie egal ì
august 1848, prăbuì tot gratuit;
Cernudi edificiul nadional.= - libertatea întrunirilor;
38

lOMoARcPSD|20321158
- desfiindarea rangurilor;
- contribudie general.
5. Factori care au împiedicat înfptuirea programelor revoludionare la 1848-1849
În cara Româneasc:
- intervendia strin (cooperarea dintre Rusia ì Poarta Otoman).
- Guvernul provizoriu a fost înlocuit cu locotenend domneasc (Ion Heliade Rdulescu, Nicolae
Golescu, Christian Tell) ì apoi cu un caimacam (marele boier Constantin Cantacuzino).
- Ruìi au instituit un control asupra crii Române`ti ì Moldovei (din septembrie 1848);
- Armata otoman a intrat în Bucure`ti (la 13 septembrie 1848), punând capt revoludiei din cara
Româneasc.
- Domnitorul Mihail Sturdza a luat msuri în Moldova împotriva revoludionarilor de teama unei
intervendii armate a Rusiei.
În Transilvania:
- acdiunile românilor îndreptate împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria au eùat. Dieta din Cluj a
votat pentru anexarea Transilvaniei la Ungaria (18/30 mai 1848).
- în septembrie 1848 are loc a treia Adunare de la Blaj care voteaz o rezoludie prin care se protesteaz
împotriva <uniunii= Transilvaniei cu Ungaria ì se trece la organizarea politic ì militar a
Transilvaniei: 15 prefecturi ì 15 legiuni.
- în martie 1849 este adoptat noua constitudie a Imperiului Habsburgic care recuno`tea autonomia
Transilvaniei ì admitea existenda nadional a românilor.
- Consecinde:
- guvernul maghiar apeleaz la generalul polonez losif Bem s conduc armata maghiar care ocup o
mare parte din Transilvania (fr Mundii Apuseni - Avram lancu);
- represiune împotriva românilor;
- sunt organizate <tribunalele de sânge=.
- în primvara - vara anului 1849 au loc tratative româno-maghiare care înregistreaz un eèc din cauza
armatei maghiare.
- Imperiul Habsburgic cere sprijinul Rusiei pentru înfrângerea revoludiei maghiare
- la Debredin (iulie) au loc tratative între Lajos Kossuth ì Nicolae Blcescu: <Proiectul de
pacificare= - semnat la Seghedin ì prin care se recuno`teau unele drepturi ale românilor.
- august 1849 - armata maghiar capituleaz la _iria --> se încheie ì revoludia din Transilvania.
- Revoludia de la 1848 a demonstrat ca pentru reforma societdii nu este de ajuns unitatea de acdiune
ì con`tiind nadional. Unitatea statal este determinant pentru modernizarea intern a drii ì
obdinerea independendei.
C. STATUL ROMÂN MODERN - ÎNFPTUIRE _I MODERNIZARE
1. Contextul intern ì internadional

- Unirea Principatelor Române (cara Româneasc cu Moldova) a devenit ideea central, din punct
de vedere politic, a perioadei de dup revoludia de la 1848.
- în aprilie 1849 între Rusia ì Turcia se încheie Convendia de la Balta-Liman.
39

lOMoARcPSD|20321158
Prevederi:
- a restabilit Regulamentele Organice ì dominadia efectiv a Rusiei ì Pordii;
- domnii erau numidi pe 7 ani ì consideradi înaldi funcdionari ai Imperiului otoman, fapt ce
afecta grav autonomia Principatelor. Puterea protectoare ì suzeran le controla activitatea.
2. Principatele între diplomadie ì interesele Marilor Puteri ale Europei

- pe plan internadional are loc o nou etap a „crizei orientale= manifestat prin desfùrarea
„rzboiului Crimeii= (1853-1856) izbucnit între Rusia ì Turcia, ultima susdinut de Anglia ì Franda,
cu consecinde asupra situadiei interne din Principate; Rusia este înfrânt.
- în urma rzboiului se desfòar Congresul de pace de la Paris (martie 1856), cu participarea
tuturor puterilor europene.
- pentru prima dat „problema româneasc= (adic problema unirii Principatelor) devine „problem
european= (adic este discutat de Marile Puteri europene).
- Tratatul de pace de la Paris condinea prevederi speciale referitoare la Principate.
Prevederi:
- înlturarea protectoratului rusesc ì înlocuirea lui cu garandia marilor puteri;
- mendinerea suzeranitdii otomane;
- libertatea navigadiei ì a comerdului;
- retrocedarea ctre Moldova a judedelor din sudul Basarbiei (Cahul, Ismail ì Bolgrad);
- convocarea Adunrilor ad-hoc care aveau dreptul de a se pronunda în problema unirii.
- în anul 1857 au fost convocate Adunrile ad-hoc; ele aveau un caracter reprezentativ ì consultativ.
- Rezoludiile adoptate prevedeau:
- respectarea autonomiei Principatelor potrivit capituladilor încheiate cu Poarta;
- unirea Principatelor într-un singur stat cu numele de România;
- prind strin dintr-o familie domnitoare european care s-ì creasc mo`tenitorii în religia drii;
- neutralitatea ì inviolabilitatea teritoriului noului stat.
- mai 1858 are loc la Paris Conferinda marilor puteri garante; este adoptat Convendia de la Paris
(1858) care va juca rol de Constitudie pentru Principate.
- acest document oferea o unite trunchiat:
- erau comune numele - Principatele Unite ale Moldovei ì cării Române`ti (sub suzeranitatea
otoman ì garandia colectiv a marilor puteri); se constituia Comisia Central (urma s adopte legi
comune pentru Principate) ì Înalta Curte de Justidie ì Casadie (rol judectoresc), ambele cu sediul
la Focàni;
- rmâneau separate institudiile fundamentale ale statului: Domnia, Guvernul ì Adunarea.
- Domnul era ales pe viad prin vot cenzitar;
- convendia de la Paris prevedea ì o serie de drepturi ì libertdi, cum ar fi egalitatea în fada legii,
desfiindarea privilegiilor ì rangurilor boiere`ti.
3. Înfptuirea Unirii Principatelor Române

- pentru c marile puteri nu au dinut cont de dorindele exprimate de Adunrile ad-hoc, românii s-au
organizat pentru a realiza unirea Principatelor, folosindu-se de „tactica faptului împlinit=.
- pentru a realiza unirea românii s-au folosit de o omisiune din Convendia de la Paris care nu preciza
c aceeaì persoan nu putea ocupa funcdia de domnitor în ambele Principate.
- dup o campanie electoral agitat cele dou adunri elective alegeau ca domnitor pe Alexandru
Ioan Cuza, atât în Moldova (5 ian. 1859), cât ì în cara Românesc (24 ian. 1859).
- Importanda – la 24 ian. 1859 se puneau bazele statului nadional român modern.
40

lOMoARcPSD|20321158
4. Domnia lui Al. I. Cuza (1859-1866)

a) Alexandru loan Cuza ì alinierea la cerindele modernitdii europeane
- Dup unire, situadia Principatelor a fost complex;
- cauze: - uniunea personal nu era recunoscut de Marile Puteri;
- funcdionau dou guverne ì dou Adunri;
- organizarea administrativa - lipsita de unitate.
- Principalele obiective ale domnului au fost:
1. consolidarea unirii prin recunoa`terea dublei alegeri ì realizarea unirii depline (administrative ì politice).
2. plan de reforme care s modernizeze societatea româneasc dup modelul Europei.
1. Recunoa`terea dublei alegeri este obdinut în toamna anului 1859 în cadrul Conferindei Marilor Puteri de
la Paris. Între timp, pe plan intern are loc unificarea serviciului telegrafic ì vamal, unificarea agendiilor
diplomatice, unificarea armatei ì realizarea unui singur minister de rzboi.
- recunoa`terea unirii depline este obdinut în urma Conferindei Puterilor Garante de la Constantinopol. În
dec. 1861 sultanul d un firman prin care recunoa`te oficial unirea pe timpul domniei lui Cuza.
- În urma acestei recunoa`teri, îì deschideau, la Bucure`ti (care devine capitala drii) primul guvern unic al
Principatelor condus de conservatorul Barbu Catargiu (22 ian. 1862) ì prima Adunare (Parlament) unic
(24 ianuarie 1862).
2. Adoptarea unor reforme moderne, radicale era greu de realizat datorit conservatorilor care
dominau Adunarea (Parlamentul).
- în primvara anului 1862 conservatorii prezint proiectul legii rurale care las practic neatinse bazele marii
proprietdi funciare; proiectul lor preconiza împroprietrirea dranilor cu loturi egale.
- liberalii moderadi, prin Mihail Koglniceanu, prezint un contraproiect care prevedea emanciparea
clcaìlor ì împroprietrirea dranilor în mod diferendiat.
- Alexandru I. Cuza refuz s sancdioneze proiectul propus de conservatori.
- 23 iunie 1862 - Barbu Catargiu este asasinat, ceea ce determin sfârìtul proiectului propus de conservatori.
b) Proiectul Cuza - Koglniceanu

- Guvernul condus de M. Koglniceanu (oct. 1863 – ian. 1865) - este considerat cel mai important
cabinet pentru activitatea sa reformatoare.
- martie 1864 - începe în Adunare dezbaterea chestiunii rurale. Conservatorii, care domin parlamentul, se
mendin pe vechile pozidii ì resping proiectul prezentat de Koglniceanu (emanciparea clacaìlor ì
împroprietrirea cu loturi diferendiate). Mai mult, ei dau un vot de blam (neîncredere) guvernului.
- Consecinde - Koglniceanu îì prezint demisia, îns aceasta este respins de domn.
- printr-o lovitur de stat, dat la 2 mai 1864, Alexandru I. Cuza dizolva Adunarea, mendine
guvernul Koglniceanu ì d o nou constitudie Statutul Dezvoltator al Convendiei de la Paris. Noua lege
fundamental este supus unui plebiscit, odat cu proiectul unei noi legi electorale.
- prin noua constitudie se instaura un nou regim: domnia autoritar; impune preponderenda executivului asupra
legislativului.
- Atribudiile Domnului sporesc: inidiativ legislativ; avea drept de veto; numea pe preèdintele Camerei
(Adunrii) ì membrii Senatului.
- Este introdus Parlamentul bicameral prin înfiindarea Senatului (Corpul Ponderator).
- Legile erau elaborate de Consiliul de Stat (organ nou creat).
- Legea electorală mendine votul cenzitar, dar mre`te numrul alegtorilor; alegtorii erau împrdidi în
dou categorii: alegtori primari ì alegatori direcdi.
- Noua lege fundamental este recunoscut de Marile Puteri în iunie 1864.
- 14 august 1864 - domnitorul sancdioneaz legea rural.
- Prevederi:
41

lOMoARcPSD|20321158
- emanciparea clacaìlor prin despgubire (platit în 15 ani);

- dranii erau împroprietridi în funcdie de numrul de vite (forda de munc);
- pentru pmântul primit se pltea o rscumprare;
- pmântul nu putea fi înstrinat sau ipotecat timp de 30 de ani.
• Importanda:
- au primit pmânt (circa 1.800.000 ha), aproximativ 460.000 familii de drani;
- proprietatea drneasc a ajuns la aproximativ 30% din suprafada arabil ì pùni;
- a contribuit la dezvoltarea agriculturii, la uùrarea situadiei drnimii.
- s-a schimbat statutul dranilor;
- efectul politic:
- abolirea èrbiei,
- eliberarea pmântului,
- libertatea de mi`care a dranului proprietar,
- libertatea de transmitere a acestor pmânturi prin mo`tenire.
• Limite:
- întinderea mic a lotului;
- neîmproprietrirea unui numr mare de drani.
- Alte legi adoptate în perioada domniei lui Cuza:
Domeniu Legisladie
Juridic - Legea pentru organizarea Curdii de Casadie.

- Legea pentru organizarea judectoreasc.
- Codul penal ì de procedur penal.
- Codul civil (1865) - garanta egalitatea tuturor cetdenilor în fada legii, apra
proprietatea privat.
Administrativ - Legea pentru organizarea administrativ.

- Legea comunal.
Economic - Legea pentru secularizarea averilor mnstire`ti (1863) - trecerea pmânturilor

mnstire`ti (care reprezentau aproape un sfert din teritoriul drii) sub controlul
statului.
- Legea contabilitdii.
- Introducerea sistemului metric de msuri ì greutdi.
- Înfiindarea Casei de depuneri ì consemnadiuni (1864).
Învdmânt - Legea instrucdiunii publice (dec. 1864) - introduce structura modern a

învdmântului (3 trepte) ì învdmântul primar obligatoriu ì gratuit;
- Înfiindarea universitdilor din Iaì (I860) ì Bucure`ti (1864).
Politica extern - Înfiindarea Ministerului de Externe.

- Înfiindarea agendiilor diplomatice române`ti în strinatate.
- Limitarea jurisdicdiei consulare.
- Încheierea unor convendii vamale, po`tale ì de comerd.
42

lOMoARcPSD|20321158
- în ian. 1865 - reladiile dintre Cuza ì Koglniceanu se deterioreaz;

- Primul ministru îì prezint demisia, care este acceptat de domnitor;
- ,,Monstruoasa coalidie= (conservatorii ì liberalii radicali) îì intensific activitatea;
- 10-11 februarie 1866 - Al.I. Cuza este obligat s abdice ì s prseasc dara. Fostul domnitor
moare în exil, în strintate.
5. Importanda domniei lui Cuza
- Dezideratele revoludiei de la 1848 au devenit realitate în condidiile în care pe plan intern tendindele
conservatoare erau puternice, iar pe plan extern Rusia darist ì Imperiul otoman nu renundaser s
considere Principatele teritorii asupra crora aveau drepturi depline.
- In timpul domniei lui Cuza au fost create institudii statale moderne.
- România se afirma între statele europene ca un stat nadional ì modern.
D. CONSOLIDAREA STATULUI MODERN (1866-1918)
a. Masuri pe plan intern:

Înc în programul „partidei nadiona1e= din 1802, fusese formulat ideea aducerii în fruntea drii a unui
prind strin, idee susdinut de contele Walewski în cadrul Congresului din 1856, reluat de Adunrile ad-
hoc din 1857 ì acceptat de Al. I. Cuza în legtur cu exprimarea intendiei sale de a renunda la tron.
Prin aceasta, românii sperau s pun capt luptelor interne ì s-ì asigure un sprijin diplomatic stabil pe
plan extern. Autorii loviturii de stat din februarie 1866 au oferit coroana drii lui Filip de Flandra, iar
dup refuzul acestuia, lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (1866-1914), susdinut de Napoleon al
III-lea, de regele Prusiei ì de cancelarul Otto von Bismarck. A urmat un voiaj cu peripedii, apoi Carol a
depus jurmântul laBucure`ti ca „domn constitudional=, la 10 mai 1866.
El a cârmuit dara aproape jumtate de secol. La 1/13 iulie 1866 a fost promulgat o nou
Constitudie. Ea era inspirat dup constitudia belgian din 1831. A fost elaborat fr aprobarea puterilor
garante ì a fost considerat drept <un veritabil act de independendă=, pentru c nu mendiona suzeranitatea
otoman ì garandia marilor puteri.
Constitudia avea caracter liberal ì se întemeia pe principii moderne: separarea puterilor, institudii
reprezentative ì guvernare responsabil. Ea fundamenta monarhia constitudional ereditar ì avea înscrise
drepturile ì libertdile cetdenilor. Domnul avea largi prerogative executive, legislative ì judectore`ti
dar actele sale trebuiau contrasemnate de mini`tri de resort. Sistemul electoral prevzut de constitudie se
baza pe votul cenzitar, iar corpul electoral era împrdit pe colegii în funcdie de avere. Articolul 7 lsa
posibilitatea <împământenirii= doar <străinilor de rituri cre`tine", iar articolul 19 conferea proprietdii
private "drept sacru ì inviolabil". Deì prezenta unele limite, Constitudia din 1866 a fost una din cele
mai liberale din zona central ì est european ì a deschis calea pluralismului politic.
Statul modern, care avea la baz aceast constitudie, s-a consolidat. Monarhia, Parlamentul ì
partidele politice erau factorii decisivi ai puterii. In principiu, regulile jocului democratic au fost respectate,
iar monarhia a asigurat un anumit echilibru politic intern. Au luat na`tere partidele politice care
susdineau prin programele lor materializate în legi aduse în fada Parlamentului, continuarea procesului de
modernizare. Proiectul de desvarìre a statului nadional unitar era abordat cu prudend de cei afladi la
putere, obligadi s din cont de conjunctura politic extern.
Partidele de guvernmânt au fost PNL, constituit în 1875 ì Partidul Conservator fondat în
1880. S-au conturat doctrinele liberal ("prin noi înìne") ì conservatoare (,,evoludia organică" sau
,,paìi marundi"), exprimând cile diferite prin care cele dou partide vedeau realizat progresul drii.
Bazele unei economii nadionale moderne s-au putut dezvolta abia dup dobândirea independendei
de stat. Protecdionismul vamal, încurajarea industriei, modernizarea agriculturii, construirea
infrastructurii moderne, fondarea Bncii Nadionale a României cu drept de emisiune monetar, au marcat
paì importandi pe calea modernizrii economice.
43

lOMoARcPSD|20321158
b. Masuri pe plan extern:

(apare sub expresia « implicarea Romaniei in criza orientala din a doua jumatate a sec. XIX »)
1. Cucerirea independendei de stat a României (1877-1878)
O nou etap a „chestiunii orientale=

 1875 – o nou etap a „crizei orientale= cauzat de mi`crile nadionale care se declanèaz în
Bosnia-Herdegovina ì Bulgaria; otomanii reprim mi`crile, îns Rusia intervine în calitate
de protectoare a cre`tinilor din Balcani;
 Situadia creat în Balcani a redeschis în România problema independendei
 1876 – noua Constitudie otoman califica România drept „provincie privilegiat=
 Întreaga societate româneasc dorea obdinerea independendei de stat; existau mai multe opinii
în ceea ce prive`te cile de realizare a acesteia:
- liberalii → alianda cu Rusia ì rzboiul
- conservatorii → alianda cu Germania ì Austro-Ungaria ì diplomadia
 Rusia se pregte`te de rzboi → vara anului 1876 are loc, la Reichstadt, întâlnirea dintre
împratul Austro-Ungariei ì darul Alexandru al II-lea, în urma creia cei doi ajung la un
compromis: Rusia obdine neutralitatea Austro-Ungarie în cazul unui conflict ruso-turc, în
schimb primind Bosnia ì Herdegovina.
 În oct. 1876 au loc la Livadia, tratative între guvernul României prezidat de Ion C. Brtianu
ì darul Rusiei privind trecerea trupelor dariste pe teritoriul drii noastre
 La 4 aprilie 1877, se încheie Convendia româno-rus de la Bucure`ti;
 prevederi:
- Rusia se oblig s respecte ì s mendin integritatea teritorial a României
- Rusia se obliga s suporte cheltuielile de transport
- Traseul trupelor dariste era fixat în detaliu
- România urma s ia msuri militare de aprare, decreta mobilizarea armatei (100.000
de oameni) ì concentrarea trupelor în sudul drii
 12 aprilie 1877 – Rusia declar rzboi Turciei
 Armata otoman bombardeaz localitdiile de pe malul stâng al Dunrii
 Armata român rspunde bombardând Vidinul (26 aprilie 1877) => 27 aprilie Turcia declar
suspendate legturile diplomatice cu România (practic se instaleaz o stare de rzboi între
cele dou state)
 La 9 mai 1877 – Mihail Koglniceanu (ministru de externe) a declarat independenda
României
Participarea României la rzboiul din Peninsula Balcanic

- În vara anului 1877 înaintarea armatei dariste este oprit la Plevna, de cucerirea creia s-a dovedit
c a depins întreaga soart a rzboiului (era înconjurat de 14 redute ì aprat de 50.000 de soldadi
conduì de vestitul gen. Osman Paà)
- Dup mai multe asalturi ale armatei dariste, eùate, marele duce Nicolae, conductorul armatei
dariste din Balcani în cere principelui Carol I ajutorul
- Nu s-a încheiat o convendie militar scris, doar una verbal => la 30 august 1877 are loc, sub
conducerea lui Carol I, primul asalt comun ruso-român asupra Plevnei => armata român reuè`te s
cucereasc reduta Grivida I cu mari pierderi umane
- S-a decis asedierea Plevnei (pentru a întri blocada, la 9 nov. 1877, armata român a cucerit ì
reduta Rahova)
- La 28 nov. 1877 – Osman Paà se pred (dup cca. 3 luni de asediu)
44

lOMoARcPSD|20321158
- Dup victorie armata rus se îndreapt spre direcdia Sofia – Adrianopol, iar armata român spre
direcdai Vidin- Belogradcik
- Armata otoman este înfrânt pe toate fronturile => feb. 1878, Turcia cere pace
Tratatele de pace:
- s-au încheiat 2 tratate de pace
a) Tratatul de la San Stefano (feb. 1878)
- particip numai Rusia ì Turcia; România nu este acceptat la tratative
- tratatul recuno`tea independenda României ì Serbiei
- autonomia Bosniei ì Herdegovinei
- organizarea Marelui Principat al Bulgariei
- Turcia ceda Rusiei Dobrogea, Delta Dunrii ì I. _erpilor, îns Rusia îì rezerva dreptul s schimbe
acest teritoriu cu sudul Basarabiei (jud. Cahul, Ismail ì Bolgrad, retrocedate Moldovei în 1856) =>
Rusia nu-ì respecta angajamentele din convendia din 4 aprilie 1877
- Marile puteri europene nemuldumite de puterea pe care o cpta Rusia în urma acestui tratat de
pace
- La insistendele marilor puteri europene Rusia accept reluarea trataivelor de pace
b) Tratatul de la Berlin (iulie 1878)

- particip toate cele 7 mari puteri europene
- recunoa`te independenda Serbiei ì Muntenegrului
- Bosnia ì Herdegovina sunt cedate Austro-Ungariei
- principatul Bulgariei este redus teritorial pân la mundii Balcanici
- la sud de acesta lua na`tere Rumelia Oriental, ca zon tampon
- Anglia primea I. Cipru
- Independenda României era recunoscut condidionat de abrogarea articolului 7 din Constitudia
de la 1866 care acorda dreptul de cetdenie doar cre`tinilor ì acceptarea retrocedrii sudului
Basarabiei ctre Rusia, în compensadie România primind Dobrogea, Delta Dunrii ì I. _erpilor.
Importanda cuceririi independendei de stat a României

- pe plan intern a creat condidiile întririi regimului politic, accelerarea modernizrii ì dezvoltarea
economic fr nici o constrângere extern
- se creau premisele desvârìrii statului nadional
- a impulsionat lupta românilor din celelalte teritorii române`ti, aflate sub dominadie strin
- la 14 martie 1881 România se proclam Regat, iar Carol I prime`te titlul de rege
- pe plan extern dara noastr devenea o dar suveran cu drepturi depline în reladiile internadionale
2. România a aderat la Puterile Centrale în 1883.
3. România intra în al doilea rzboi balcanic (1913) împotriva Bulgariei, in urma caruia obtine
Cadrilaterul (partea de sud a Dobrogei).
4. Participarea României la Primul Rzboi Mondial (1914-1918)
Declanàrea primului razboi mondial gsea clasa politic din Regat divizat. La Consiliul de Coroan
de la Sinaia (3 august 1914), regele a cerut aplicarea Tratatului cu Puterile Centrale, din 1883. S-au opus cei
mai muldi membri ai Consiliului. La cererea majoritdii clasei politice, România a respins aplicarea tratatului cu
Puterile Centrale, invocându-se faptul c acesta prevedea <casus foederis= numai în situadia în care unul dintre
semnatari era atacat. S-a adoptat pozidia de neutralitate.
45

lOMoARcPSD|20321158
In perioada neutralitdii (1914-1916), guvernul condus de I. I.C. Brtianu a purtat tratative cu Antanta
în vederea stabilirii condidiilor în care România i s-ar fi alturat. Moartea regelui Carol I ì urcarea pe tron a
lui Ferdinand I a facilitatat aceste tratative. Guvernul rus încerca s limiteze revendicarile române`ti, dar dup
înfrângerile suferite de armata rus sunt accepta toate aceste cereri române`ti. Sub presiunea Angliei ì Frandei
tratativele au fost reluate ì s-au concretizat prin semnarea, la 4/17 august 1916, a tratatului ì a convendiei cu
Anglia, Franda, Italia ì Rusia.
Soludia furirii României Mari prin participarea la rzboi, alturi de Antanta, triumfase.
Tratatul de alianta cu Antanta si conventia militara, semnate de I.I.C. Bratainu in numele

guvernului roman si de ministrii marilor puteri din Antanta, la Bucuresti, in numele guvernelor pe care
le reprezentau (4 august 1916), au asigurat cadrul juridic ì militar al participrii României la primul
rzboi mondial.
Trat at ul r ecuno`t ea st at ulu i ro mân drepturile asupra Transilvaniei, Banatului ì
Bucovinei garantându-i participarea la Conferinda de pace în condidii de egalitate cu aliadii. Convendia
militar asigura România de efortul concertat al aliadilor pe Frontul de Rsrit ì în Grecia, sprijin care ar fi
trebuit s o pun la adpost de riscurile unui rzboi pe dou fronturi.
Consiliul de Coroan de la Cotroceni din 14/27 august 1916 a aprobat oficial cele dou documente
ì intrarea României în rzboi împotriva Austro-Ungariei.
Campania din 1916. Conform planului de operadiuni <Ipoteza Z=, trei din cele patru armate
române au pornit ofensiva înc din noaptea de 14/15 august 1916 pe toata lungimea granidei cu Austro-
Ungaria. In scurt timp au fost eliberate oraèle Braòv, Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc, Gheorghieni,
armata român înaintând pân în apropiere de Sibiu. In Banat a fost ocupat Oròva. Pe frontul din sud
trupele bulgare au atacat în ford ì au cucerit, pân la sfârìtul lunii octombrie, Turtucaia, Silistra, Constanda ì
Cernavod. Dezastrul de la Dunre fusese provocat în bun parte de nerespectarea angajamentelor
asumate de Antanta prin convendia militar: întarzierea ofensivei generalului Sarrail la Salonic, care ar fi
acoperit spatele armatei române imobilizând fordele bulgare; întarzierea ajutorului în armament ì munidii;
neintervendia armatei ruse pe frontul din Dobrogea. Pe de alta parte, planul de acdiune al armatei române a
fost defectuos, iar pregtirea ì dotarea acesteia lsa de dorit.
Eècul contraofensivei generalului Al. Averescu de la Flmânda a obligat România s opreasc
ofensiva în Transilvania, concentrându-ì fordele pe frontul de sud. Intrarea în lupt a trupelor
germane comandate în nord de generalul Eric von Falkenhayn ì la sud de generalul Mackensen a creat o
situadie extrem de critic pentru România. Sub deviza ,,pe aici nu se trece=, generalul Eremia Grigorescu
a câ`tigat ,,bătălia trecătorilor= Carpadilor Orientali. Concentrând àpte divizii contra unei divizii
române`ti pe valea Jiului, inamicul a reuìt s treac la sud de Carpadi.
România a fost invadat pe valea Jiului ì pe valea Oltului, unde trupele române comandate de
generalii I. Dragalina ì David Praporgescu, inferioare numeric ì tehnic, nu au putut rezista ofensivei
inamice. Dup btlia de pe Neajlov ì Arges (1-3 decembrie), Bucure`tiul, prsit de oficialitdi,
era ocupat. Frontul se stabiliza în sudul Moldovei, pe linia Focàni - Nmoloasa - Galadi, iar capitala se
muta temporar la Iaì. Dou treimi din teritoriul drii a fost ocupat de inamic.
In aceste momente, când însì fiinda de stat era în pericol, la Iaì se constituia un guvern de uniune
nadional, din liberali ì conservatorii democradi, condus de Ion I.C. Bratianu. Tezaurul României era
trimis în Rusia pentru a fi pus în sigurand; se trecea la reorganizarea armatei române cu sprijinul
misiunii militare aliate comandata de generalul Henry Berthelot.
Campania din 1917. Spre surprinderea inamicului, rezistenda din Moldova a durat mai bine de
un an, iar frontul românesc nu a putut fi strpuns.
In vara anului 1917 începeau confruntrile pe frontul din Moldova. Generalul Al. Averescu
declanà ofensiva de la Mr`ti înaintând 20 de kilometri în dispozitivul inamic. La 24 iulie, Mackensen
a cotraatacat în zona Focàni - Mrè`ti - Adjud, dar Armata I Român, comandat de generalul Eremia
Grigorescu, a reuìt s-i opreasc pe germani, provocându-le pagube importante. Pe linia Carpadilor
46

lOMoARcPSD|20321158
Orientali Armata a II-a Român a aprat cu succes trectorile. La Oituz, generalul Al. Averescu a reuìt
s resping o tentativ inamic de a ptrunde la est de Carpadi (jumtatea lunii august).
Deì armata român obdinuse victorii importante în vara anului 1917, dup instaurarea regimului
bolèvic în Rusia (25 octombrie/7 noiembrie 1917), continuarea rezistendei devenise imposibil. Armata
imperial rus se dezintegra. Trupele ruse`ti care se retrgeau de pe front amenindau s destabilizeze
dara, fapt ce a determinat guvernul de la Iaì s ia msuri pentru dezarmarea lor. Puterea sovietelor
instaurat la Petrograd s-a folosit de aceasta pentru a rupe reladiile diplomatice cu România ì a-i confisca
tezaurul (13/26 ianuarie 1918). Dup încheierea pcii ruso-germane la Brest-Litovsk (18 februarie/3
martie 1918), guvernul condus de Alexandru Marghiloman ì-a asumat responsabilitatea semnarii tratatului de
pace de la Bucure`ti, cu Puterile Centrale (24 aprilie/7 mai 1918): România pierdea Dobrogea ì
culmile Carpadilor în suprafad de_5.600 km2 cu 170 de sate; economic dara era subordonat Germaniei care
controla industria, comerdul, finandele, resursele de petrol ì cereale, navigadia pe Dunare ì porturile fluviale
iar armata român era demobilizat. Regele Ferdinand nu a promulgat legea pentru ratiftcarea Tratatului
de pace, care a rmas astfel nul din punct de vedere juridic.
Deì în mai 1918 situadia prea favorabil Puterilor Centrale, contraofensiva mareàlului Foch a
spart frontul de pe Somme în august, iar în septembrie trupele conduse de Sarrail de la Salonic au
strpuns liniile bulgare. Guvernul Al. Marghiloman a cedat locul unui guvern de generali condus de
Constantin Coand care a decretat mobilizarea general ì a ordonat armatei s treac la alungarea
trupelor inamice de pe teritoriul drii. Sfârìtul rzboiului (29 octombrie/11 noiembrie 1918) gsea
România în tabara învingtoare. Participarea la rzboi, având ca scop desvârìrea unitdii nadionale, se
încheia cu un sacrificiu de sânge de aproape 800.000 de mordi, rnidi, disprudi, cu enorme
distrugeri ì pierderi materiale. Capitala eliberata îì primea suveranii ì institudiile centrale la 18
noiembrie/1 decembrie 1918.
E. MAREA UNIRE DE LA 1918
Factori care au favorizat realizarea Marii Uniri de la 1918:

- Sfrìtul primului Rzboi Mondial (1914-1918);
- Prbuìrea imperiilor rus ì austro-ungar;
- Afirmarea dreptului la autodeterminare al popoarelor.
- se disting 3 etape în realizarea unirii:

- autonomia
- independenda nadional
- unirea
1. UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA (27 martie 1918)

- Basarabia a fost primul teritoriu a crui populadie majoritar româneasc a decis unirea sa cu
Vechiul Regat al României.
- În fruntea mi`crii nadionale, s-a aflat Partidul Nadional Moldovenesc, format la Chiìnu, în aprilie
1917; organul de pres al partidului se numea <Cuvântul Moldovenesc=.
- Cu prilejul Congresului ostaìlor moldoveni de la Chiìnu, din 25 septembrie/8 octombrie 1917,
s-a proclamat <autonomia teritorială ì politică a Basarabiei= ì s-a constituit un organ
reprezentativ numit Sfatul crii (alctuit din reprezentandii românilor ì minoritdilor nadionale).
Sfatul crii era condus de Ion Inculed.
- Mi`carea nadional s-a intensificat datorit tendindelor Ucrainei de a-ì extinde stpânirea asupra
Basarabiei.
47

lOMoARcPSD|20321158
- La 2 decembrie 1917, Sfatul crii a decis proclamarea Republicii Democratice Moldovene`ti,

membr cu drepturi egale a Republicii Federative Ruse. Primul preèdinte al acesteia a fost ales
Ion Inculed.
- Consolidarea Republicii Democratice Moldovene`ti întâmpina greutdi din cauza tulburrilor
provocate de soldadii ruì, care, dup încheierea armistidiului cu Puterile Centrale, prseau frontul
românesc ì se retrgeau prin Basarabia, peste Nistru. Soldadii ruì prdau, jefuiau, devastau, incitau
pe drani la nesupunere, la jefuirea produselor, incendierea unor ferme ì gospodrii. Pentru a pune
capt anarhiei create pe teritoriul Basarabiei, Consiliul Directorilor a decis trimiterea unei delegadii
la Iaì pentru a solicita sprijin guvernului român. La 12/25 ianuarie 1918, trupele române au trecut
Prutul. La 13/26 ianuarie 1918, guvernul bolèvic a întrerupt reladiile diplomatice cu România ì i-a
sechestrat tezaurul, care fusese trimis la Petrograd în iarna anului 1917.
- În condidiile în care autonomia Basarabiei era amenindat, în data de 24 ianuarie 1918, Sfatul crii,
întrunit la Chiìnu, a proclamat independenda Republicii Democratice Moldovene`ti ì separea ei de
Republica Federativ Rus.
- La 27 martie 1918, Sfatul crii a adoptat, cu majoritate de voturi, Rezoludia pentru Unirea
Basarabiei cu România.
- La 22 aprilie 1918, regele Ferdinand semna Decretul de promulgare a Actului Unirii Basarabiei cu
România.
- Pentru administrarea provizorie a Basarabiei a fost desemnat Consiliul Directorilor.
2. UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA (28 noiembrie 1918)

- Situadia românilor din Bucovina s-a înrutdit în toamna anului 1918 când Austro-Ungaria, practic,
se prbuìse. Se vehicula teza anexrii de ctre Habsburgi, ca o ultim soludie de salvare, a
Bucovinei la Galidia, în timp ce Ucraina ridica pretendii de stpânire asupra provinciei române`ti ì
ameninda cu intervendia armat.
- Din inidiativa lui Sextil Pu`cariu ì Iancu Flondor, s-a convocat, la 14/27 octombrie 1918, o
Adunare a reprezentandilor populadiei române`ti din provincie. Aceasta a decis unirea Bucovinei cu
teritoriile locuite de români, din Austro-Ungaria, acum, practic prbuìt. S-a format un Consiliu
Nadional Român, prezidat de Dionisie Bejan ì având în componenda sa reprezentandi din toate
pturile sociale ì din toate judedele provinciei. Consiliul Nadional a înfiindat un organ cu caracter de
guvern numit Consiliul Secretarilor de Stat, format din 14 secretari de Stat. La rândul lui, acest
guvern provizoriu avea un Comitet Executiv, al crui preèdinte era Iancu Flondor.
- Trupele austriece retragându-se, în vechiul teritoriu românesc, au început s intre trupe ucrainene,
cu intendia de a-l ocupa în întregime ì de a-l alipi la Ucraina, de care nu apardinuse niciodat. În
aceste condidii, Consiliul Nadional de la Cernudi a solicitat sprijin guvernului român de la Iaì.
Trupele române vor intra în Cernud la 11 noiembrie 1918, restabilind ordinea.
- Pentru ca unirea cu România s fie fcut în complet legalitate, s-au strâns legturile cu guvernul
român aflat la Iaì ì s-a decis convocarea Congresului general al Bucovinei.
- Congresul General al Bucovinei s-a desfùrat la 28 noiembrie 1918 la Cernudi, în Sala
Sinodal a palatului Mitropolitan.
- Au participat reprezentandi ai nadionalitdilor conlucuitoare (români, polonezi, ruteni, germani).
- În fruntea adunrii au fost Iancu Flondor, Dionisie Bejan ì Ion Nistor.
- Actul Unirii a fost redactat de Ion Nistor, membru în comitetul de organizare al Congresului.
- La propunerea lui Iancu Flondor, Congresul a votat cu o majoritate zdrobitoare de voturi <Unirea
necondidionat şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremu`, Colacin ì Nistru,
cu Regatul României=.
- Dup Congres, o delegadie a mers la Iaì, unde se aflau înc guvernul ì curtea regal ì a remis
regelui Ferdinand I Actul Unirii Bucovinei cu România.
48

lOMoARcPSD|20321158
3. UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA (1 decembrie 1918)
- În cursul anului 1918, monarhia habsburgic a fost supus presiunii luptei popoarelor asuprite
pentru autodeterminare ì intrase într-o perioad de criz.
- În aprilie 1918 se desfùrase la Roma Congresul nadiunilor din Imperiul austro-ungar unde se
decisese dreptul al autodeterminare.
- În aceste condidii, împratul Austro–Ungariei, Carol I de Habsburg adreseaz un manifest intitulat
<Către popoarele noastre credincioase= în care se exprima intendia de federalizare a imperiului.
- La 12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al Partidului Nadional Român, întrunit la Oradea, a
adoptat o Declaradie („Proclamadia de la Oradea=) redactat de Vasile Goldi` în care se arta c
nadiunea român este decis s-ì asigure <aèzarea ei printre nadiunile libere=. Aceast Declaradie a
fost citit la 18 octombrie 1918 de Al. Vaida – Voevod, unul dintre fruntaìi Partidului Nadional
Român, în cadrul unei èdinde a parlamentului maghiar de la Budapesta.
- Pentru coordonarea mi`crii nadionale, la 18/31 octombrie 1918, a luat fiind la Arad Consiliul
Nadional Român Central, format din 12 membri: 6 din PNR ì 6 din PSD.
- În zilele de 13–15 noiembrie 1918 au loc tratativele româno-maghiare, la Arad.
- Guvernul maghiar, prin delegadii si, a comunicat c accept ca administradia în teritoriile
române`ti s fie preluat de C. N. R. C., dar fr a se desprdi de Ungaria. Propunerea maghiar a
fost respins de ctre delegadia român, negocierile eùând.
- C.N.R.C. a decis convocarea unei Mari Adunri Nadionale la Alba Iulia. Alba Iulia era
localitatea cu adânci rezonande în istoria româneasc. Aici avusese loc intrarea triumfal a lui Mihai
Viteazul, la 1 noiembrie 1599 ì tot aici au fost executadi, la 28 februarie 1785, Horea ì Clo`ca.
- În zilele de 29-30 noiembrie 1918, au sosit delegadi din toate prdile din Transilvania ì din
România.
- Cei 1228 de membri ai Adunrii Nadionale au fost aleì de ctre circumscripdiile electorale (câte 5
de fiecare) sau desemnadi de ctre confesiuni, institudii, asociadii sau organizadii din teritoriile locuite
de români.
- La 1 decembrie 1918, cei 1228 de delgadi aleì s-au întrunit în Sala Cazinoului Militar din Alba
Iulia (azi, Sala Unirii).
- Muldimea participandilor (peste 100.000) a fost adunat pe platoul din spatele cetdii, pe locul
numit azi Câmpul lui Horea.
- Vasile Goldi`, care, dup ce a fcut o ampl prezentare asupra luptei românilor pentru drepturile
nadionale, a supus aprobrii celor prezendi Rezoludia de Unire.
- A doua zi, 2 decembrie 1918, au fost alese organele de conducere provizorii: Marele Sfat Nadional
(for legislativ), condus de Gheorghe Pop de Bse`ti ì Consiliul Dirigent (rol de guvern). Consiliul
Dirigent avea ca preèdinte pe Iuliu Maniu ì 12 membri. Consiliul Dirigent îì avea sediul al Sibiu,
avea atribudii de guvern ì ì-a desfùrat activitatea pân la 4 aprilie 1920.
- Voinda românilor exprimat la Alba Iulia a fost ratificat prin decretul regal din 11/24 dec. 1918.
49

lOMoARcPSD|20321158
Tema 5
5. ROMÂNIA _I CONCERTUL EUROPEAN; DE LA „CRIZA ORIENTAL=

LA MARILE ALIANcE ALE SECOLULUI XX
(adic Reladiile internadionale ale României în a doua jumătate a sec. XIX – prima jumătate a sec.
XX)
A. ROMÂNIA DEVINE STAT INDEPENDENT
1. O nou etap a „chestiunii orientale=

- 1875 – o nou etap a „crizei orientale= cauzat de mi`crile nadionale care se declanèaz în
Bosnia-Herdegovina ì Bulgaria; otomanii reprim mi`crile, îns Rusia intervine în calitate de
protectoare a cre`tinilor din Balcani;
- Situadia creat în Balcani a redeschis în România problema independendei
- 1876 – noua Constitudie otoman califica România drept „provincie privilegiat=
- Întreaga societate româneasc dorea obdinerea independendei de stat; existau mai multe opinii în
ceea ce prive`te cile de realizare a acesteia:
- liberalii → alianda cu Rusia ì rzboiul
- conservatorii → alianda cu Gremania ì Austro-Ungaria ì diplomadia
- Rusia se pregte`te de rzboi → vara anului 1876 are loc, la Reichstadt, întâlnirea dintre împratul
Austro-Ungariei ì darul Alexandru al II-lea, în urma creia cei doi ajung la un compromis: Rusia
obdine neutralitatea Austro-Ungarie în cazul unui conflict ruso-turc, în schimb primind Bosnia ì
Herdegovina.
- În oct. 1876 au loc la Livadia, tratative între guvernul României prezidat de Ion C. Brtianu ì darul
Rusiei privind trecerea trupelor dariste pe teritoriul drii noastre
- La 4 aprilie 1877, se încheie Convendia româno-rus de la Bucure`ti;
 prevederi:
- Rusia se oblig s respecte ì s mendin integritatea teritorial a României
- Rusia se obliga s suporte cheltuielile de transport
- Traseul trupelor dariste era fixat în detaliu
- România urma s ia msuri militare de aprare, decreta mobilizarea armatei (100.000
de oameni) ì concentrarea trupelor în sudul drii
- 12 aprilie 1877 – Rusia declar rzboi Turciei
- Armata otoman bombardeaz localitdiile de pe malul stâng al Dunrii
- Armata român rspunde bombardând Vidinul (26 aprilie 1877) => 27 aprilie Turcia declar
suspendate legturile diplomatice cu România (practic se instaleaz o stare de rzboi între cele dou
state)
- La 9 mai 1877 – Mihail Koglniceanu (ministru de externe) a declarat independenda României
2. Participarea României la rzboiul din Peninsula Balcanic

- În vara anului 1877 înaintarea armatei dariste este oprit la Plevna, de cucerirea creia s-a dovedit
c a depins întreaga soart a rzboiului (era înconjurat de 14 redute ì aprat de 50.000 de soldadi
conduì de vestitul gen. Osman Paà)
- Dup mai multe asalturi ale armatei dariste, eùate, marele duce Nicolae, conductorul armatei
dariste din Balcani în cere principelui Carol I ajutorul
50

lOMoARcPSD|20321158
- Nu s-a încheiat o convendie militar scris, doar una verbal => la 30 august 1877 are loc, sub
conducerea lui Carol I, primul asalt comun ruso-român asupra Plevnei => armata român reuè`te s
cucereasc reduta Grivida I cu mari pierderi umane
- S-a decis asedierea Plevnei (pentru a întri blocada, la 9 nov. 1877, armata român a cucerit ì
reduta Rahova)
- La 28 nov. 1877 – Osman Paà se pred (dup cca. 3 luni de asediu)
- Dup victorie armata rus se îndreapt spre direcdia Sofia – Adrianopol, iar armata român spre
direcdai Vidin- Belogradcik
- Armata otoman este înfrânt pe toate fronturile => feb. 1878, Turcia cere pace
3. Tratatele de pace: - s-au încheiat 2 tratate de pace
a. Tratatul de la San Stefano (feb. 1878)

- particip numai Rusia ì Turcia; România nu este acceptat la tratative
- tratatul recuno`tea independenda României ì Serbiei
- autonomia Bosniei ì Herdegovinei
- organizarea Marelui Principat al Bulgariei
- Turcia ceda Rusiei Dobrogea, Delta Dunrii ì I. _erpilor, îns Rusia îì rezerva dreptul s schimbe
acest teritoriu cu sudul Basarabiei (jud. Cahul, Ismail ì Bolgrad, retrocedate Moldovei în 1856) =>
Rusia nu-ì respecta angajamentele din convendia din 4 aprilie 1877
- Marile puteri europene nemuldumite de puterea pe care o cpta Rusia în urma acestui tratat de
pace. La insistendele marilor puteri europene Rusia accept reluarea trataivelor de pace
b. Tratatul de la Berlin (iulie 1878)

- particip toate cele 7 mari puteri europene
- recunoa`te independenda Serbiei ì Muntenegrului
- Bosnia ì Herdegovina sunt cedate Austro-Ungariei
- principatul Bulgariei este redus teritorial pân la mundii Balcanici
- la sud de acesta lua na`tere Rumelia Oriental, ca zon tampon
- Anglia primea I. Cipru
- Independenda României era recunoscut condidionat: abrogarea articolului 7 din Constitudia de
la 1866 care acorda dreptul de cetdenie doar cre`tinilor ì aceptarea retrocedrii sudului Basarabiei
ctre Rusia, în compensadie România primind Dobrogea, Delta Dunrii ì I. _erpilor.
4. Importanda cuceririi independendei de stat a României
- pe plan intern a creat condidiile întririi regimului politic, accelerarea modernizrii ì dezvoltarea
economic fr nicio constrângere extern
- se creau premisele desvârìrii statului nadional
- a impulsionat lupta românilor din celelalte teritorii române`ti, aflate sub dominadie strin
- la 14 martie 1881 România se proclam Regat, iar Carol I prime`te titlul de rege
- pe plan extern dara noastr devenea o dar suveran cu drepturi depline în reladiile internadionale
51

lOMoARcPSD|20321158
B. ROMÂNIA DE LA OBcINEREA INDEPENDENcEI LA MARILE ALIANcE ALE SEC.

XX
1. ROMÂNIA ÎN TIMPUL PRIMULUI RZBOI MONDIAL
- Evenimentele din timpul rzboiului de independend ì de la Congresul de la Berlin au atras atendia

României asupra necesitdii încheierii unor aliante cu marile puteri pentru a-si promova interesele de
politica extern
- 1883 – România ader la Puterile Centrale sau Tripla Aliand (Germania, Italia, Austro-Ungaria)
în secret; Regele Carol I ì I. C. Bratianu au insistat ca acordul s fie dinut secret, cunoscând c politicienii ì
opinia public erau în majoritate profrancezi.
- În condidiile izbucnirii primului rzboi mondial, în 1914, Consiliul de Coroan, întrunit la Sinaia, la 3
august 1914, hotr`te starea de neutralitate cu expectativ armat.
- Pozida fada de rzboi (1914- 1916):
- intrarea în rzboi alturi de Puterile Centrale → Carol I ì conservatorii filogermani (P. P. Carp);
- expectativa armat pentru pregtirea rzboiului ì realizarea unitdii nadionale → guvernul liberal;
- intrarea în rzboi alturi de Antanta → majoritatea opiniei publice ì opozidia nadionalist;
- neutralitatea definitiv → mi`carea socialist.
- 4 august 1916 - România semneaz tratatul de aliand cu Antanta sau Tripla Înelegere (Rusia, Franta,
Anglia), alctuit din 2 prdi, o convendie:
a) politic:
- România se oblig s declare rzboi ì s atace Austro-Ungaria
- Antanta garanta integritatea teritorial a României.
- Antanta recunoa`te României dreptul de a anexa teritoriile române`ti din Austro-Ungaria.
- România urma s aib aceleaì drepturi ca ì aliadii si, la Conferinda de pace
b) militar:
- România se oblig s atace Austro-Ungaria
- Rusia îì asuma obligadia: de a ataca pe frontul austriac ì de a trimite în Dobrogea trupe pentru a sprijini
armata român;
- Aliadii se obligau s declanèze o ofensiv la Salonic ì s furnizeze României munidie ì armament (300
tone armament i muniie de rzboi).
- 14 august 1916 - România declar rzboi Austro - Ungariei.
Campania din 1916

Conform planului de operatiuni "Ipoteza Z", trei din cele patru armate romane au pornit ofensiva
inca din noaptea de 14/15 august 1916 pe toata lungimea granitei cu Austro-Ungaria. In scurt timp au
fost eliberate orasele Brasov, Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, armata romana inaintand
pana in apropiere de Sibiu. In Banat a fost ocupata Orsova. Pe frontul din sud trupele bulgare au atacat in
forta si au cucerit, pana la sfarsitul lunii octombrie, Turtucaia. Silistra, Constanta si Cernavoda. Dezastrul de la
Dunare fusese provocat in buna parte de nerespectarea angajamentelor asumate de Antanta prin
conventia militara: intarzierea ofensivei generalului Sarrail la Salonic, care ar fi acoperit spatele armatei
romane imobilizand fortele bulgare; intarzierea ajutorului in armament si munitii; neinterventia armatei
ruse pe frontul din Dobrogea. Pe de alta parte, planul de actiune al armatei romane a fost defectuos, iar
pregatirea si dotarea acesteia lasa de dorit.
Esecul contraofensivei generalului Al. Averescu de la Flamanda a obligat Romania sa opreasca
ofensiva in Transilvania, concentrandu-si fortele pe frontul de sud. Intrarea in lupta a trupelor
52

lOMoARcPSD|20321158
germane comandate in nord de generalul Eric von Falkenhayn si la sud de generalul Mackensen a creat o
situatie extrem de critica pentru Romania. Sub deviza ,,pe aici nu se trece=, generalul Eremia Grigorescu
a castigat ,,batalia trecatorilor= Carpatilor Orientali. Concentrand sapte divizii contra unei divizii
romanesti pe valea Jiului, inamicul a reusit sa treaca la sud de Carpati.
Romania a fost invadata pe valea Jiului si pe valea Oltului, unde trupele romane comandate de
generalii I. Dragalina si David Praporgescu, inferioare numeric si tehnic, nu au putut rezista ofensivei
inamice. Dupa batalia de pe Neajlov si Arge` (1-3 decembrie), Bucurestiul, parasit de oficialitati,
era ocupat. Frontul se stabiliza in sudul Moldovei, pe linia Focàni-Nmoloasa-Galadi, iar capitala se
muta temporar la Iaì. Doua treimi din teritoriul tarii a fost ocupat de imamic.
In aceste momente, cand insasi fiinta de stat era in pericol, la Iaì se constituia un guvern de uniune
nationala, din liberali si conservatorii democrati, condus de Ion I.C. Bratianu. Tezaurul Romaniei era
trimis in Rusia pentru a fi pus in siguranta; se trecea la reorganizarea armatei romane cu sprijinul
misiunii militare aliate comandata de generalul Henry Berthelot.
Campania din 1917

Spre surprinderea inamicului, rezistenta din Moldova a durat mai bine de un an, iar frontul
romanesc nu a putut fi strapuns. In vara anului 1917 incepeau confruntarile pe frontul din Moldova.
Generalul Al. Averescu declansa ofensiva de la Mr`ti înaintând 20 de kilometri in dispozitivul
inamic. La 24 iulie, Mackensen a cotraatacat in zona Focàni - Mrè`ti - Adjud, dar Armata I Român,
comandata de generalul Eremia Grigorescu, a reusit sa-i opreasca pe germani, provacandu-le pagube
importante. Pe linia Carpatilor Orientali Armata a II-a Român a aparat cu succes trecatorile. La Oituz,
generalul Al. Averescu a reusit sa respinga o tentativa inamic de a patrunde la est de Carpati (jumtatea
lunii august).
Desi armata romana obtinuse victorii importante in vara anului 1917, dupa instaurarea regimului
bolsevic in Rusia (25 octombrie/7 noiembrie 1917), continuarea rezistentei devenise imposibila. Armata
imperial rus se dezintegra. Trupele rusesti care se retrgeau de pe front amenindau sa destabilizeze
tara, fapt ce a determinat guvernul de la Iaì sa ia masuri pentru dezarmarea lor. Puterea sovietelor
instaurat la Petrograd s-a folosit de aceasta pentru a rupe relatiile diplomatice cu Romania si a-i confisca
tezaurul (13/26 ianuarie 1918). Dupa incheierea pacii ruso-germane la Brest-Litovsk (3 martie 1918),
guvernul condus de Alexandru Marghiloman si-a asumat responsabilitatea semnarii tratatului de pace de la
Bucuresti, cu Puterile Centrale (7 mai 1918): Romania pierdea Dobrogea si culmile Carpatilor in
suprafata de 5.600 km2 cu 170 de sate; economic tara era subordonata Germaniei care controla industria,
comertul, finantele, resursele de petrol si cereale, navigatia pe Dunare si porturile fluviale iar armata
romana era demobilizata. Regele Ferdinand nu a promulgat legea pentru ratiftcarea Tratatului de pace,
care a ramas astfel nul din punct de vedere juridic.
Desi in mai 1918 situatia parea favorabila Puterilor Centrale, contraofensiva maresalului Foch a
spart frontul de pe Somme in august, iar in septembrie trupele conduse de Sarrail de la Salonic au
strapuns liniile bulgare. Guvernul Al. Marghiloman a cedat locul unui guvern de generali condus de
Constantin Coand care a decretat mobilizarea generala si a ordonat armatei sa treaca la alungarea
trupelor inamice de pe teritoriul tarii. Sfarsitul razboiului (11 noiembrie 1918) gasea România in
tabara invingatoare. Participarea la razboi, avand ca scop desavarsirea unitatii nationale, se incheia cu un
sacrificiu de sange de aproape 800.000 de morti, raniti, disparuti, cu enorme distrugeri si pierderi
materiale. Capitala eliberata isi primea suveranii si institutiile centrale la 18 noiembrie/1 decembrie
1918.
- La Conferinda de pace de la Paris (1919-1920): obiectivul principal urmrit de I.C. Brtianu a fost
obdinerea recunoa`terii internadionale a Marii Uniri din anul 1918 (Basarabia, Bucovina ì Transilvania cu
România), adic a noilor granide ale drii.
- Tratatul de la Saint-Germain cu Austria ì cel al minoritdilor a fost semnat la 9 decembrie 1919
53

lOMoARcPSD|20321158
(recuno`tea unirea Bucovinei cu România)

- Tratatul de la Neuilly (cu Bulgaria) - 27 noiembrie 1919 - a lsat intact frontiera din Dobrogea între
România ì Bulgaria, stabilit prin tratatul de la Bucure`ti din 1913.
- Tratatul cu Ungaria a fost semnat la Trianon la 4 iunie 1920 (recuno`tea unirea Transilvaniei cu România)
- Tratatul de la Paris cu Marile Puteri - 28 octombrie 1920 (recunoa`te actul unirii Basarabiei cu România)
2. ROMÂNIA ÎN PERIOADA INTERBELIC (1918-1938)
- Obiectivul principal al politicii externe a Romaniei în perioada interbelic - mendinerea frontierelor

trasate la sfârìtul Primului Razboi Mondial.
- în 1919 - România a aderat la Societatea Nadiunilor - unica organizadie la nivel mondial în acel moment,
care milita pentru mendinerea pacii si securitdii internadionale
- în 1921 - s-a creat prima aliand regional în Europa, în spiritul Societdi Nadiunilor: Mica Îndelegere sau
Mica Antanta (România, Cehoslovacia, Iugoslavia)
- în anii '30 alianda este întrit prin crearea unor organisme de colaborare: - Consiliul Permanent ì Consiliul
Economic.
- Mica Indelegere s-a format ca reacdie la nevoia României, Cehoslovaciei ì Iugoslaviei de a-ì asigura
propria securitate, pe msur ce au început s se îndoiasc de eficienda garandiilor cuprinse în tratatele
de la Trianon ì Neuilly.
- feb. 1934 se pun bazele Îndelegerii Balcanice (aliand cu caracter defensiv): România, Iugoslavia,
Grecia ì Turcia
- România a urmrit ì încheierea unui sistem de aliande europene:

 semnarea unei aliante cu Franda - 10 iunie 1926 prin care românii au propus garantarea statu-quo-ului
teritorial ì promisiunea din partea fiecrei pardi de a veni în ajutorul celeilalte în cazul unui atac
neprovocat.
- nu angaja Franda s vin în ajutorul Românei
- conductorii României îl considerau un tratat cu o valoare politic deosebit.
 în 1926 - s-a semnat Tratatul de aliand cu Polonia prin care acorda garandii generale împotriva oricrui tip de
agresiune
 16 septembrie 1926 - s-a încheiat, Tratatul de amicidie ì colaborare cordial cu Italia:
• tratatul trebuia prelungit din àse în àse luni pân în 1934
• prdile aveau obligadia s-ì acorde sprijin;
• nu a cuprins clauze cu caracter militar, fiind considerat inferior celui cu Franda.
- România, între cele dou rzboaie mondiale a fost semnatara a numeroase tratate multilateral
 în 1928 - Pactul Briand-Kellogg - de reglementare a reladiilor internadionale (interzicerea rzboiului ca
instrument al politicii internadionale)
 la 9 februarie 1929 - la Moscova, România ì ceilaldi vecini ai URSS semnau un protocol - Protocolul de
la Moscova care propunea eliminarea rzboiului în reladiile dintre statele semnatare, îns nu se mendiona
explicit inviolabilitatea granidelor (problem dezbtut ì în cadrul negocierilor din 1932 de la Riga, fr
s se obdin vreun rezultat) datorit cramponrii Moscovei de problema Basarabiei.
- convorbirile din 1934, dintre mini`trii de externe ai României ì URSS (pe atunci, Titulescu ì Litvinov),
în vederea semnrii unui tratat prin care URSS s recunoasc granidele României au eùat;
- în 1936 - negocierea unui tratat de asistend mutual româno-sovietic; ì aceast acdiune a eùat (ca urmare a
faptului c Nicolae Titulescu a fost demis în 1936, partea sovietic socotind înlocuirea lui Titulescu ca o
schimbare a politicii externe române`ti).
54

lOMoARcPSD|20321158
- Septembrie 1938 - Acordul de la Miinchen - prin care Germania ocupa regiunea sudet din Cehoslovacia - a
însemnat pentru România:
• în general, sfârìtul sistemului su de aliande,
• în particular, destrmarea Micii Îndelegeri.
• Consecinde:
- încercarea României de a se reorienta pe plan extern => apropiere de Germania (tratatul economic
dintre Germania ì România - martie, 1939);
- mendinerea aliandelor tradidionale cu Franda ì Marea Britanie → aprilie 1939 - cele doua puteri promit
s ajute România în cazul unei agresiuni.
3. ROMÂNIA ÎN TIMPUL CELUI DE-AL DOILEA RZBOI MONDIAL (1939-1945)
- 1939-1941 – neutralitate
- 1941-1944 – alturi de Germania nazist
- 1944-1945 – alturi de Coaliia Naiunilor Unite
- 23 august 1939 - semnarea pactului Ribbentrop - Molotov prin care Germania ì U.R.S.S. îì
imprdeau sferele de influend.
- 1 septembrie 1939 - izbucnirea celui de-al Doilea Rzboi Mondial - a gsit România într-o total izolare pe
plan extern; întregul sistem de securitate al României este anulat; România se afl între state potendial
inamice (U.R.S.S., Ungaria, Bulgaria).
Pierderile teritoriale din vara anului 1940
 In urma notelor ultimative din 26-27 iunie 1940, adresate de Moscova guvernului român -
acesta a fost nevoit s cedeze URSS-ului Basarabia, partea de nord a Bucovinei ì dinutul Herda.
(50 762 km2, cu o populatie de 3 776 309 locuitori)
 la 30 august 1940 - României i s-a impus semnarea Dictatului de la Viena, prin care:s-a
cedat Ungariei partea de NV a Transilvaniei (42 243 km2, cu o populatie de 2 628 238
locuitori).
 la 7 septembrie 1940 - prin Tratatul de la Craiova, România ceda Bulgariei sudul Dobrogei
(Cadrilaterul), cu judedele Durostor ì Caliacra) (6.921 km2 ì o populadie de circa 425.000
locuitori)
 În total România pierde o treime din teritoriul naional i sin populaie.
Consecindele cedrilor din 1940 au fost numeroase ì pe termen lung:

- o lovitur moral - s-a prbuìt întregul sistem politico-diplomatic realizat în 1918;
- urmri imediate în toate domeniile de activitate: politic, economic, social, învdmânt,
cultural etc.
- mi`cri de strad în Bucure`ti ì în provincie împotriva politicii de cedare teritorial;
- regele Carol al II-lea a abdicat, în favoarea fiului su Mihai, la 6 septembrie 1940.
- La 23 noiembrie 1940 - România a aderat la Pactul Tripartit - intrând astfel în sistemul de

aliande al Axei Berlin-Roma-Tokio.
- Alianda româno-german, a durat 4 ani ì a reprezentat singura alternativ pentru ,,diplomadia de
rzboi" a Bucure`tiului de a recâ`tiga teritoriile pierdute în vara anului 1940.
- In toat perioada colaborrii româno-germane (23 noiembrie 1940 - 23 august 1944), problema
55

lOMoARcPSD|20321158
statutului României s-a aflat în centrul atendiei diplomadiei de la Bucuresti.

- La 22 iunie 1941 - România intra în rzboi alturi de Germania ì aliadii si împotriva
URSS, având drept scop recuperarea teritoriilor pierdute în vara anului 1940.
- Continuarea rzboiului antisovietic dup eliberarea provinciilor - a adus numeroase critici mareàlului
Ion Antonescu, mai ales odat cu infrângerile suferite de armata român la Cotul Donului ì Stalingrad.
- Dup 1943, când situadia pe front devenise critic pentru aliadii Germaniei, diplomadia de la
Bucure`ti a început tratative în vederea scoaterii României din rzboiul împotriva Nadiunilor Unite. Un
rol major l-a avut în aceste tratative secrete ministrul de externe Mihai Antonescu.
- Continuarea rzboiului în rsrit s-a dovedit a avea consecinde dureroase pentru România, deoarece
armata român a pierdut circa 625 000 de militari.
- In aceste condidii, regele Mihai, sprijinit de principalele forde politice a decis arestarea
mareàlului Ion Antonescu la 23 august 1944 ì alturarea drii la coalidia Nadiunilor Unite. Acest
act a marcat:
• o cotitur evident în evoludia militar pe Frontul de Est,
• armata român ì-a adus o contribudie însemnat la eliberarea Transilvaniei, la infrangerea Germaniei
naziste ì în luptele purtate în Ungaria, Cehoslovacia ì Austria.
- La sfârìtul celui de-al doilea rzboi mondial România se afla în sfera de influend sovietic, ca
urmare a ocuprii drii de ctre Armata Roìe
- La 10 feb. 1947 – România a semnat Tratatul de pace cu Nadiunile Unite, în urma cruia drii
noastre nu i se recuno`tea cobeligeranda alturi de Nadiunile Unite ì avea s plteasc o
enorm datorie de rzboi ctre URSS.
56

lOMoARcPSD|20321158
Tema 6
STATUL _I POLITICA. ROMÂNIA POSTBELIC. STALINISM,

NAcIONAL-COMUNISM _I DISIDENc ANTICOMUNIST
A. INSTAURAREA REGIMULUI COMUNIST
a. Premise (factori, cauze):

 Actul de la 23 august 1944
- România se altur Nadiunilor Unite în al doilea rzboi mondial;
- începutul ascensiunii Partidului Comunist din România, partid care era în ilegalitate ì care nu avea
mai mult de 1000 de membrii în anul 1944.
 Convendia de armistidiu din 12 septembrie 1944
- este impus de Uniunea Sovietic;
- întredinerea armatei sovietice de ocupadie – Armata Roìe;
- plata unor uriaè despgubiri de rzboi;
- granida româno-sovietic pe Prut;
- trecerea N-V Transilvaniei sub administradia Armatei Roìi, cu promisiunea retrocedrii în
schimbul unei guvernri „democratice=.
 Acordul de procentaje de la Moscova din octombrie 1944
- întâlnire între Churchill ì Stalin în care s-au împrdit sferele de influend în Europa de Est.
România intra în sfera de influend sovietic (90%).
 Prezenda Armatei Roìi
- factor de presiune;
- abuzuri asupra populadiei.
b. Etapele instaurrii regimului politic comunist:

b.1. Ptrunderea reprezentandilor Partidului Comunist în guvernele constituite dup 23
august 1944, în posturi foarte importante.
 Guvernul condus de general Constantin Sntescu (august - decembrie 1944); Posturi cheie
în Ministerul de Interne ì în Ministerul Comunicadiilor.
 Guvernul condus de general Nicolae Rdescu (6 decembrie 1944 - 6 martie 1945)
b.2. Constituirea guvernului comunist condus de Petru Groza – 6 martie 1945
 s-a realizat în urma agitadiilor comuniste din dar întredinute de Frontul Nadional Democrat
controlat de Partidul Comunist;
 s-a realizat în urma presiunii ì amenindrilor lui Andrei Vâìnski, ministrul adjunct de
externe sovietic;
 consecinda formrii guvernului „democratic= a fost reintrarea în posesia statului român a
Transilvaniei de N-V;
 regele Mihai a protestat fad de abuzurile guvernului Groza prin greva regală din perioada
august-decembrie 1945, care s-a încheiat ca urmare a includerii în guvern a unor
reprezentandi ai Partidului Nadional crnesc ì Partidului Nadional Liberal.
57

lOMoARcPSD|20321158
b.3. Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946

 Alegerile au fost câ`tigate prin fraud de Blocul Partidelor Democratice format din Partidul
Comunist, Partidul Social-Democrat, Partidul Nadional Liberal – Gh. Ttrscu ì Partidul
Nadional crnesc – Anton Alexandrescu;
 Partidul Nadional crnesc a fost adevratul câ`tigtor al alegerilor.
b.4. Anihilarea opozidiei democratice
 Partidul Nadional crnesc – înscenarea de la Tmdu – acuzadii de trdare ì de
colaborare cu SUA împotriva guvernului comunist de la Bucure`ti;
 Partidul Nadional Liberal – s-a autodizolvat iar liberalii din guvern au fost schimbadi (Gh.
Ttrscu este înlocuit la Ministerul de Externe cu Ana Pauker)
b.5. Proclamarea Republicii Populare Române

 Institudia monarhiei reprezenta ultima institudie democratic din România;
 La 30 decembrie 1947, Petru Groza ì Gheorghe Gheorghiu-Dej i-au cerut regelui Mihai
abdicarea. În aceeaì zi România a fost proclamat republică.
B. REGIMUL COMUNIST DIN ROMÂNIA ÎNTRE 1948 _I 1965 (perioada stalinismului)
Regimul comunist din România în aceast perioad s-a caracterizat prin:

 adoptarea unor msuri specifice regimurilor totalitare comuniste;
 dominadia sovietic, controlul URSS în toate domeniile viedii social-economice.
Adoptarea unor msuri specifice regimurilor comuniste:

 înfiindarea partidului unic – în februarie 1948 s-a constituit Partidul Muncitoresc
Român (PMR) prin „înghidirea= PSD de ctre Partidul Comunist; secretar general al
partidului a devenit Gheorghe Gheorghiu - Dej;
 adoptarea unei constitudii care s creeze baza juridic a regimului – Constitudia din 1948,
urmat de Constitudia din 1952; acestea acordau partidului unic rolul de ford conductoare;
 nadionalizarea bunurilor industriale ì bancare – iunie 1948; a însemnat desfiindarea
proprietdii private;
 colectivizarea în agricultur (martie 1949-1962); a avut consecinde grave: distrugerea
satului tradidional românesc, srcirea dranului român, cre`terea numrului de dedinudi
politici, migradia de la sat la ora`;
 industrializarea fordat – investidii masive mai ales în industria grea, cu efecte negative
pentru economie;
 introducerea planificrii în economie – primul plan cincinal a fost 1951-1955;
 introducerea cenzurii în cultur ì învdmânt, scopul fiind crearea omului nou;
 msuri împotriva Bisericii; Biserica Ortodox a fost subordonat statului; Biserica Greco-
Catolic a fost desfiindat (Legea cultelor din 1948).
Dominadia Uniunii Sovietice s-a realizat în toate domeniile (pe plan extern):
 politic – prin controlul Partidului Muncitoresc Român;
 economic:
– prin intermediul întreprinderilor mixte româno-sovietice (SOVROM-uri);
– prin aderarea României la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.),
controlat de URSS (1949).
58

lOMoARcPSD|20321158
 militar – prin aderarea, în 1955, la Tratatul de la Varşovia, organizadia militar a statelor

comuniste;
 cultural – are loc un proces de rusificare prin:
- introducerea limbii ruse ca limb obligatorie în `coal;
- înfiindarea de edituri, institudii, muzee cu profil româno-rus (de ex. Cartea Rus);
- falsificarea istoriei nadionale prin exagerarea rolului slavilor în etnogeneza româneasc
ì prin evidendierea reladiilor ruso-române.
Începând cu 1958 (are loc ì retragerea trupelor sovietice din dar), Gheorghe Gheorghiu-Dej
impune „linia nadional=:
 msuri de derusificare – sunt desfiindate institudiile cu profil româno-rus;
 reorientarea politicii externe – legturi cu statele comuniste cu care URSS intraser în
conflict: Albania, Iugoslavia, China;
 încheierea de acorduri economice cu state vest-europene.
Toate aceste msuri au culminat cu Declaradia din aprilie 1964 cu privire la pozidia Partidului
Muncitoresc Român în problemele mişcrii comuniste şi muncitoreşti internadionale prin care se
propuneau principii noi în reladiile dintre partidele comuniste: egalitate, avantaj reciproc, neamestec
în treburile interne.
C. REGIMUL CEAU_ESCU (1965-1989) (regimul naional-comunist)
Venirea lui N. Ceauèscu la putere este inidial bine primit deoarece se a`tepta continuarea
procesului de liberalizare.
Distingem mai multe perioade:
• prima etap: 1965-1971 - între 1965 – 1968 îì consolideaz puterea prin promovarea unor noi cadre în
structurile de conducere ale partidului ì prin acapararea unor funcdii importante în aparatul de stat (în 1967 -
Ceauèscu este ales preèdintele Consiliului de Stat)
 Pe plan intern:
- 1965 - Congresul al IX-lea al partidului (revenit la denumirea de Partidul Comunist Român)
- este adoptat o nou Constitudie prin care dara noastr este proclamat Republica Socialist România
- o politic de destindere ì promovare a unor segmente sociale (intelectuali, tehnocradi)
 Pe plan extern:
- politic de independend fad de U.R.S.S.
- 1967: reluarea legturilor diplomatice cu Republica Federal Germania; reladii bune cu Israelul;
- 1968: opozidia fad de invazia sovietic în Cehoslovacia.
- Consecinde:
- cre`terea prestigiului ì a popularitdii lui Nicolae Ceauèscu pe plan intern ì extern;
- consolidarea puterii lui Nicolae Ceauèscu în raport cu adversarii interni;
- Ceauèscu devine pentru drile occidentale un lider regional important.
• a doua etap: 1971-1989

- dup 1971 - N. Ceauèscu instaureaz un regim personal.
- <Tezele" din iulie 1971 - lanseaz <revoludia cultural" prin care trebuiau ideologizate toate sectoarele
viedi sociale.
- se pun bazele dictaturii personale
- în martie 1974 - devine primul preèdinte al Republicii
59

lOMoARcPSD|20321158
- dedine ì funcdia de secretar general al P.C.R. ì preèdinte al Consiliului de Aprare Nadional

Msuri:
- reinstaurarea treptat a controlului total al partidului asupra sferelor politice, culturale, `tiindifice;
- promovarea cultului personalitdii;
- sistemul rotirii cadrelor pentru a evita consolidarea pozidiilor vreunuia dintre colaboratori;
- marginalizarea grupurilor contestatare din partid ì promovarea politic a rudelor familiei
Ceauèscu;
- promovarea unei politici nadionaliste.
 criza regimului Ceauèscu începe s se manifeste în anii '80 atât pe plan intern, cât ì extern
- Cauze :
- deprecierea condidiilor de viad ale populadiei;
- punerea în practic a unor proiecte costisitoare, realizate cu mari sacrificii ale populadiei;
- sistematizarea satelor etc.
- inaugurarea unei politici de reforme de ctre Mihail Gorbaciov dup 1985 pe care Nicolae
Ceauèscu a respins-o;
- hotrârea sa de a izola România pe plan extern => pregtesc terenul pentru evenimentele din 1989.
D. IMPACTUL REGIMULUI COMUNIST ASUPRA SOCIETcII
1. Impactul regimului comunist asupra economiei
a) nadionalizarea industriei
 la 11 iunie 1948, Marea Adunare Nadional a votat legea nadionalizrii întreprinderilor
industriale, miniere, bancare, de asigurri ì transporturi (circa 9.000 de întreprinderi)
 în aprilie 1950 este nadionalizat o parte a fondurilor de locuinde
 economia a fost condus pe baz de planuri cincinale (primul plan cincinal: 1951-1955).
 s-a creat Comitetul de Stat al Planificrii care asigura dezvoltarea economic pe baze
planificate, având la baz centralismul economic.
b) industrializarea fordat
 Industrializarea a fost o problema esendial a regimului comunist
 industrializarea fordat cu accent pe industria grea.
 direcdiile procesului de industrializare: electrificarea; mecanizarea complex;
automatizarea complex; chimizarea; dezvoltarea industriei constructoare de maìni
 s-au utilizat ì actiuni propagandistice: folosirea brigadierilor ì organizarea àntierelor
nadional
 între anii 1945-1964 realizarea industrializrii are loc pe cale extensiv => cre`tere cantitativ în
detrimentul calitdii; economia româneasc este subordonat intereselor economice sovietice.
 Exploatarea economiei române`ti prin intermediul sovromurilor (societdi mixte româno-sovietice).
 România devine membr a C.A.E.R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc = organizadie
internadional de colaborare economic a statelor comuniste, creat în 1949); avea ca scop satelizarea fad
de Moscova ì plasarea economiilor drilor membre într-o total dependend fad de economia sovietic.
 În perioada 1964 - 1980 sunt reluate ì intensificate schimburile comerciale cu Occidentul; cre`te nivelul
de trai ì ponderea populadiei urbane.
 Dup anul 1980 apar primele semne ale crizei economice accentuat de criza petrolului cu efecte asupra
industriei chimice române`ti.
 România devine dependent de importul de combustibil din U.R.S.S.
60

lOMoARcPSD|20321158
 Investidiile industriale depèsc ratele de dezvoltare normale.

Consecinde:
- eforturi financiare uriaè
- cre`terea rapid a datoriei externe
- criza economic devine cronic
- economia este supus unui efort imens pentru achitarea datoriei externe
c) Colectivizarea agriculturii
 Plenara Comitetului Central al P.M.R. din 3-5 martie 1949 a aprobat elaborarea programului
vizând transformarea socialist a agriculturii prin trecerea agriculturii sub controlul statului.
 Colectivizarea se desfòar între 1949- 1962;
Etapa I (1949-1953):
 asaltul direct; s-a urmrit distrugerea chiaburilor ì organizarea G.A.C. (Gospodrii Agricole
Colective) devenite mai târziu C.A.P. (Cooperative Agricole de Producdie).
 Metode: brutalitdi; confiscri; arestri; corupere; campanii de pres; izolare.
Etapa a II-a (1953-1958):
 politic de transformare gradual;
 trecerea de la gospodria individual la cea colectiv prin faza intermediar a ,,întovrìrilor".
 Obiectiv: mrirea producdiei agricole pentru îmbuntdirea aprovizionrii oraèlor pentru a preveni
revoltele.
 Mijloacele sunt de ordin administrativ, cum ar fi: restricdii comerciale (statul fixa tipurile de culturi ì
predurile la produse); interdicdii.
Etapa a III-a (1958-1962):
 revenirea în ford la modelul economic stalinist;
 în 1962, G.A.C.-urile cultivau 96% din pmântul arabil; colectivizarea este încheiat
 rezistenda drneasc fad de colectivizare a fost puternic (potrivit datelor oficiale circa 80.000 de
drani au fost aruncadi în închisoare) ì se manifest prin: rscoale; mi`carea de rezistend în mundi;
revolte; refuzul de a preda cotele.
Consecindele colectivizrii:
- agravarea crizei economice (din punct de vedere cantitativ, producdia agricol este foarte mare, îns din
punct de vedere calitativ, România înregistreaz cea mai joas productivitate pe suprafada cultivat din
regiune);
- nivel sczut de mecanizare a agriculturii;
- distrugerea temeliilor tradidionale ale satului românesc;
- veniturile mici determin schimbri demografice precum fenomenul migradiei de la sat la ora`;
- transformarea României într-o dar cu grave probleme alimentare.
2. Impactul regimului comunist din România asupra culturii
 ideologia dominant în drile comuniste a fost marxism-leninismul.

 restructurarea radical a vechiului sistem de valori ì a institudiilor culturale avea ca finalitate
construirea ,,omului nou”.
 Mijloace de realizare: .
1. întreruperea legturilor cu Europa Occidental;
2. în 1948:
- este desfiindat Academia Român ì înlocuit cu una nou (Academia Republicii Populare
Române) subordonat politicii partidului.
61

lOMoARcPSD|20321158
- este adoptat Legea învdmântului prin care formele de învdmânt care nu depind direct de stat erau
desfiindate sau interzise; de asemenea, învdmântul mediu ì superior sunt reorganizate dup modelul sovietic.
- este adoptat Legea cultelor prin care este desfiindat (prin unirea fordat cu Biserica Ortodox)
ì pus sub interdicdie Biserica Greco-Catolic, unul dintre cultele tradidionale ale drii cu rol major în
istoria ì cultura nadional.
3. folosirea cenzurii, având ca scop scoaterea din circuitul public a oricror informadii, crdi sau idei
care ar fi putut s contrazic orientarea oficial. Autorii ì titlurile interzise se regsesc într-un volum
intitulat Publicadii interzise (în 1948 erau peste 8000 de titluri ì reviste interzise).
 Au existat mai multe etape cu trsturi distincte în care s-a manifestat monopolul ideologic comunist:
I. 1948-1958
 campanie activ de rusificare:
- este rescris Istoria României (Mihail Roller - 1947) care revizuia complet trecutul drii, ideea nadional ì
conceptul de patriotism.
- cultura român devine o anex a culturii sovietice (sunt înfiindate edituri, institudii, biblioteci, muzee cu
profil româno-rus).
- limba rus devine materie obligatorie în `coli.
 proletcultismul = orientare cultural care avea ca scop s asigure alianda dintre cele dou clase
principale ale societdii române`ti - clasa muncitoare ì drnimea - ì s redea principiile de viad ì
modelele umane îmbrdiàte de acestea).
II. 1958-1965
 ,,linia nadional= impus de Dej are efecte ì pe plan cultural (sunt redescoperite valorile nadionale; are
loc un proces de derusificare care culmineaz în 1963 cu închiderea Institutului ,,Maxim Gorki=, a
Muzeului Româno-Rus, a editurilor ì librriilor (Cartea Rusă), a bibliotecilor.
III. 1965-1974
 perioada cea mai prielnic pentru viada cultural.
 învdmântul cunoa`te o perioad de modernizare ì deschidere (scade importanda marxismului, cre`te ponderea
disciplinelor exacte ì tehnice, reabilitarea sociologiei, istoria este rescris pe alte coordonate).
IV. 1974-1989
 perioad nefast pentru cultura român.
 <cultul personalitdii= se impune în toate domeniile culturii (= orientarea activitdii sociale ì culturale
spre preamarirea cuplului prezidendial);
 istoria este aservit acestei practici (se ajunge la situadia în care lui Nicolae Ceauèscu îi este gsit o
genealogie ce ajunge pân la Burebista);
 este înfiindat Academia =_tefan Gheorghiu= prin care partidul a acaparat domenii importante ale
învdmântului universitar tradidional ì cercetrii `tiindifice; de asemenea, monopolizeaz sociologia,
`tiindele politice, jurnalistica.
3. Impactul regimului comunist asupra viedii private ì a valorilor umane
Unul din obiectivele neostalinismului românesc a fost ì centralizarea ì planificarea tuturor aspectelor
existendei umane:
 alimentadia radional
 suprimarea drepturilor ì libertdilor omului:
- ,,legarea= cetdenilor de locul de munc
- îngreunarea mi`crii populadiei de la ora`
- problema mâinii de lucru în agricultur rezolvat cu elevi, studendi, funcdionari ì soldadi
- interzicerea avorturilor
- subordonarea viedii intelectuale directivelor de partid
62

lOMoARcPSD|20321158
- suspiciunea fad de strini

- închiderea unor case memoriale
- restrângerea spadiului de locuit la 8 mp de persoan (cu excepdia activi`tilor de partid)
- radionalizarea progresiv a consumului de electricitate, gaze naturale
- înregistrarea caracterelor maìnilor de scris
 sistematizarea localitdilor - reconstrucdia oraèlor în propordie de 90%, demolarea de
biserici, construcdii faraonice: Casa Poporului din Bucure`ti, Canalul Dunre-Marea Neagr
ì Canalul Dunre-Bucure`ti.
E. DISIDENcA ANTICOMUNIST
 Protestul contra regimului s-a produs ì prin:

• emigrarea intelectualilor (Paul Goma, Gh. Calciu-Dumitreasa, Vlad Georgescu etc.);
• mi`carea disidendilor (Doina Cornea, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Gabriel Andreescu,
Aurel Drago` Munteanu etc.)
 Fad de rezistenda ì opozidia anilor 1940-1950, disidenda prezint deosebiri de tactic ì obiectiv:
• în anii 1940-1950 membrii rezistendei ndjduiau în rsturnarea comunismului, convinì de
inevitabila intervendie occidental ì prbuìrea regimului impus de Moscova.
• în anii destinderii ì în condidiile semnrii acordului de la Helsinki în 1975, sperandele erau
îndreptate spre posibilitatea reformrii structurii existente
 Disidenda româneasc a acdionat prin scrisori deschise ì texte ale disidendilor religioì (predicile
printelui Gh. Calciu Dumitreasa din 1979)
 toate aceste scrieri erau critice la adresa cultului personalitatii ì la adresa socialismului dinastic
 în ele se solicita respectarea drepturilor cetdene`ti ì reforme de structur
 disidenda în interiorul nomenclaturii: în 1989, àse fo`ti activi`ti ai PCR (Corneliu Mnescu,
Alexandru Bârldeanu, Grigore Rceanu, Constantin Pârvulescu, Silviu Brucan, Gheorghe
Apostol) au redactat o scrisoare adresat lui Nicolae Ceauèscu ,,Scrisoarea celor àse=, prin care
cereau:
- respectarea drepturilor omului ì a Constitudiei
- încetarea ,,sistematizrii= teritoriului ì a exportului de alimente
- restabilirea prestigiului internadional al României
 Acdiuni de protest contra regimului:
- greva minerilor din Valea Jiului (1977)
- manifestadia studendilor ieèni (1987)
- demonstradia muncitorilor braòveni (1987)
63

lOMoARcPSD|20321158
Tema 7
ROMÂNIA ÎN PERIOADA ,,RZBOIULUI RECE"
A. Rzboiul Rece
- <rzboiul rece= (1946-1989) - o confruntare deschis dup al Doilea Rzboi Mondial între dou grupuri de
state cu ideologii ì sisteme politice diametral opuse:
- într-un grup se aflau: URSS ì aliadii ei
- în cellalt grup se aflau: SUA ì aliadii lor
- la nivel politico-militar <rzboiul rece= a opus NATO (SUA ì aliadii lor) ì Pactul de la Varòvia (URSS ì
aliadii ei)
B. Reladiile cu URSS ì blocul statelor comuniste
Perioada subordonrii necondidionate fad de U.R.S.S. (1948 - 1953)

 se caracterizeaz printr-o docilitate servil fad de U.R.S.S. a tuturor drilor din S-E Europei
 în februarie 1948, România semneaz la Moscova - Tratatul de prietenie ì asistend mutual cu
Uniunea Sovietic (valabil 20 de ani), tratat care permite U.R.S.S. s se amestece în problemele care
priveau securitatea statului roman
 tratate de prietenie asemntoare sunt semnate ì cu Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia ì Ungaria.
 revolta anticomunist din Ungaria (octombrie-noiembrie l956) a pus în evidend opozidia lui
Gheorghe Gheorghiu-Dej fad de destalinizare. Comuni`tii români ì-au artat ostilitatea fad de
Imre Nagy ì au susdinut represiunea sovietic. Astfel, îì demonstreaz loialitatea fad de U.R.S.S.
 dup moartea lui I.V. Stalin (1953) în reladiile româno-sovietice apar neîndelegeri ì chiar contradicdii. Între
cauzele acestei contradicdii amintim politica duplicitar dus de Gheorghe Gheorghiu Dej care pe plan
extern dorea s par un aliat fidel al U.R.S.S, în timp ce, pe plan intern a neutralizat adversarii si politici
supuì sovieticilor.
 în decembrie 1956 se vorbe`te pentru prima dat de calea româneasc de ,,construire a socialismului"
 îndeprtarea de Moscova dup 1958, când s-au retras trupele sovietice din România, a fost
vizibil ì în planul reladiilor cu statele vecine. Astfel, în 1963 Dej a vizitat Jugoslavia ì încheie
acordul pentru construirea complexului hidroenergetic de la Pordile de Fier.
 reorientarea politicii externe a României se produce în 1964, odat cu aparidia planului Valev. Ca reacdie
la acest plan, în aprilie 1964 este publicat Declaradia cu privire la pozidia Partidului Muncitoresc
Român în problemele mi`cării comuniste ì muncitore`ti internadionale care a afirmat dreptul la
independenda liniei politice a partidelor comuniste, dreptul la neamestecul în afacerile lor interne ì la
egalitatea în drepturi, precum ì neutralitatea comuni`tilor români în conflictul ideologic sovieto-chinez.
 Nicolae Ceauèscu continu politica extern inidiat de Gheorghiu-Dej, recurgând la acte de opozidie:
- în 1967, România este singura dar comunist care refuz s rup reladiile diplomatice cu Israelul
- recunoa`te Republica Federal Germania (1967)
- stabile`te contacte la nivel înalt cu S.U.A.
- în aug.1968 a criticat intervendia condus de U.R.S.S. împotriva regimului comunist-
reformist din Cehoslovacia.
 Consecinde: - simpatie ì încredere din partea statelor occidentale
- în 1969 are loc vizita la Bucure`ti a preèdintelui american Richard Nixon
- în 1975 are loc vizita preèdintelui Gerald Ford
64

lOMoARcPSD|20321158
- România prime`te importante credite financiare din partea Fondului Monetar Internadional ì a
Bncii Mondiale;
- diplomadia româneasc joac un rol important în reladiile internadionale, cum ar fi de exemplu
medierea conflictului din Orientul Mijlociu sau restabilirea reladiilor diplomatice dintre S.U.A. ì China
 legturile dintre Nicolae Ceauèscu ì lideul sovietic, Leonid Brejnev au cunoscut o oarecare
îmbuntdire dup 1974. Cu toate acestea, apropierea româno-sovietic nu a fost de durat, existând
neîntelegeri în probleme cum ar fi: integrarea militar în cadrul Tratatului de la Varòvia sau integrarea
ì cooperarea economic în cadrul CAER
 izolarea lui Ceauèscu îl va face vulnerabil în lumina glasnostului ì perestroiki. Elita conductoare
a României a condamnat restructurarea, comuni`tii români respingând ideea cre`terii proprietdii private
ì a piedei.
C. România în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER)
 din punct de vedere economic, România era inclus în sfera de interese sovietice din mai 1945
 CAER a luat na`tere ca ripost la aplicarea ,,Planului Marshall= ì ca alternativ la Organizadia
pentru Cooperare Economic European
 avea scopul de a stabili ni`te legturi permanente de coordonare a politicii economice a drilor
comuniste ì URSS în legturile comerciale cu alte state. Ea urmarea s ajute la construirea cu succes a
socialismului în drile de democradie popular
 la propunerea Moscovei, drile fondatoare urmau s fie: Polonia, România, Cehoslovacia,
Ungaria ì Bulgaria
 aceast organizadie includea doar statele subordonate fad de URSS
 schimbarea în politica extern a Românei s-a produs în 1964, odat cu Planul Valev. Potrivit acestui
plan se avea în vedere constituirea pe teritoriul României, Bulgariei ì sudul URSS a unui complex
economic interstatal. Planul a fost respins de ctre guvernul de la Bucure`ti, pe motiv ca va duce la
dezmembrarea economiilor nadionale ì a teritoriului nadional.
 Declaradia din aprilie 1964 a Partidului Muncitoresc Român a marcat apogeul opozidiei române`ti
fad de tentativele conducerii de la Kremlin în direcdia reînnoirii unui control strâns asupra economiilor
drilor satelite.
 reladiile cu Moscova s-au agravat în primul rând din cauza insistendei cu care ruìi urmreau s
transforme CAER într-un organism economic supranadional, în cadrul cruia nordul urma s produc
produse industriale, iar sudul s furnizeze materii prime ì agricole
 România se opunea integradionalismului ì specializrii cerute de CAER, încpdânându-se s continue
linia rapid de industrializare, mai ales cu ajutorul Occidentului.
D. România ì Pactul de la Varòvia
 Pactul de la Varòvia - creat la 14 mai 1955 - este rspunsul comuni`tilor la Pactul Atlanticului de
Nord (NATO).
 NATO:
- oferea autoaprare colectiv împotriva agresiunii sovietice
- a sporit mult influenda american în Europa
 Pactul de la Varsovia:
• a fost un instrument de aprare
• avea ca misiune intern a blocului sovietic, aprarea cuceririlor socialismului
 din punct de vedere militar, dominadia sovietic s-a manifestat prin:
• ocuparea militar a drii, care a durat pân în 1958,
• încadrarea României în Pactul de la Varòvia.
65

lOMoARcPSD|20321158
 Retragerea trupelor sovietice trebuie îndeleas ì în contextul internadional al acelui moment:

valoarea strategic a României sczuse dup semnarea tratatului de pace cu Austria. Hrusciov a
socotit ca se poate dispensa de ocuparea unei dri înconjurate ì aà de satelidi
 România a fost singura membr a Pactului de la Varòvia care nu a participat la invadarea
Cehoslovaciei în 1968. Comuni`tii români au refuzat, în acea perioad s participe la manevrele
militare ale Pactului de la Varòvia sau s îngaduie astfel de manevre pe teritoriul drii, susdinând ideea
desfiindrii simultane a blocurilor militare
 Pactul de la Varòvia a fost reînnoit în 1985 pentru înc 20 de ani, dar transformrile polilice din
Europa Central ì de Est de la sfârìtul anilor '80 au determinat disparidia aliandei, care s-a dizolvat
oficial în 1991.
E. Reladiile României cu Europa Occidental
 Romania s-a preocupat de promovarea reladiilor cu statele din afara blocului comunist
• în 1955 - a devenit membr a Organizadiei Nadiunilor Unite;
• în 1959 - a fost aleas vicepreèdinte a celei de-a XlV-a sesiuni a Adunrii Generale a ONU.
 dup 1958, comerdul românesc a fost reorientat treptat spre Europa Occidental; drile apusene -
dispuse s acorde credite Românei.
 în planul reladiilor diplomatice - legadiile Angliei ì Frandei la Bucure`ti au fost ridicate la rang de
ambasad
 în 1963 România a votat la ONU altfel decât Uniunea Sovietic ì aliadii ei.
 Perioada 1965-1974 - inidiative diplomatice românesti care au sporit prestigiul drii pe scena
internadional:
• preèdintele Frandei - Charles de Gaulle - a vizitat România în 1968;
• s-au stabilit contacte la nivel înalt cu SUA, care au culminat cu vizita la Bucure`ti a preèdindilor
americani Richard Nixon - în 1969 ì Gerald Ford - în 1975
• stabilirea de reladii diplomatice cu R.F. Germania în 1967 - când nici o dara socialist nu avea
astfel de
legturi;
• mendinerea reladiilor diplomatice cu Israelul dup rzboiul de àse zile din 1967
 Orientarea diplomatic spre Apus a fost dublat de o restructurare a legturilor comerciale externe:
• Primele acorduri economice cu Germania - semnate în 1966;
• Alte acorduri cu principalele dri capitaliste dezvoltate;
• Tratativele pentru aderare la GATT - au început în 1968 ì s-au încheiat în 1971
• Discudii la Washington, în1968, privind aderarea la Fondul Monetar Internadional ì la Banca
Mondial (Romania devenind membra a celor doua organizatii in 1972).
• In 1973, Piada Comun - acord un regim comercial preferendial României
 dup 1971 reladiile cu SUA s-au rcit datorit:

• impunerii cultului personalitdii ì ,,revoludiei culturale",
• nerespectrii acordurilor de la Helsinki,
• înclcrii drepturilor omului.
 Impunerea taxei de emigrare au rcit legturile cu Bonnul, Ierusalimul ì Washingtonul
 In preajma anilor '80 reladiile cu Occidentul au devenit mult mai reci (SUA au votat pentru suspendarea
clauzei nadiunii celei mai favorizate în raporturile comerciale cu România -1988).
 deteriorarea situadiei interne ì atacurile din partea guvernelor occidentale împotriva politicii lui
Nicolae Ceauèscu de nerespectare a drepturilor omului a dus la izolarea internadional a României
dup 1985, concretizat în înrutdirea reladiilor cu statele occidentale ì diminuarea schimburilor
comerciale.
66

lOMoARcPSD|20321158
Tema 8
CONSTITUcIILE DIN ROMÂNIA
A. ERA NECESAR EXISTENcA UNEI CONSTITUcII?
Constitudie = legea fundamental a unui stat

Necesitatea unei constitudii - ca fundament al organizarii institudional-politice a aprut în societatea
româneasc în condidiile procesului de modernizare a viedii social-economice, politice si culturale de la
sfârìtul secolului al XVIII-lea începutul secolului al XlX-lea.
N. lorga referindu-se la ideea de constitudie aprecia c este<cea dintâi necesitate în statele
române`ti.=
B. PROIECTE CONSTITUcIONALE
Primul proiect de constitute - Constitudia crvunarilor - elaborat la Iaì, în 1822 - indica

tendinda introducerii sistemului modern de guvernare, necesitatea separrii puterilor în stat.
Regulamentele Organice – primele documente cu rol de constitudie - elaborate de boierimea
român între anii 1827-1828 ì finalizate în 1831 (cara Româneasc) ì 1832 (Moldova) au rmas in
vigoare pân în 1858.
In urma rzboiului Crimeii (1853-1856) emanciparea de sub dominadia rus a avut implicadii ì
asupra cadrului constitudional al Principatelor Române - structurat în conformitate cu Convendia de la
Paris (1858) - rezultat al acordului dintre puterea suzeran (Imperiul otoman) ì puterile garante.
Convendia de la Paris prevedea:
- rol de constitudie pentru Principate
- a stabilit un nou statut politico-juridic al Principatelor
- se constituiau Principatele Unite ale Moldovei ì Valahiei sub suzeranitatea otoman ì
garandia colectiv a Marilor Puteri.
- era instaurat pentru prima dat statul de drept - marcându-se o ruptur radical fad de
guvernarea autoritarist specific epocilor de dominadie otoman ì ruseasc
- separarea puterilor în stat: .
 puterea executiv: domn, guvern (separat pentru fiecare dar);
 puterea legislativ: domn, Adunare legislativ (separat pentru fiecare dar);
 puterea judectoreasc: Inalta Curte de Justidie ì Casadie de la Focàni (institutie comun)
Prin lovitura de stat din 1864 – Al. I. Cuza a impus un nou act constitudional - Statutul Dezvoltator
al Conventiei de la Paris - îmbina democradia (era mendinut principiul separrii puterilor în stat) cu
domnia personala (prerogative importante reveneau domnitorului):
- Domnul - ales pe viad prin vot cenzitar
- atribudii: numea mini`trii, sancdiona legile, dizolva Adunarea.
67

lOMoARcPSD|20321158
C. CONSTITUcIILE ROMÂNIEI CARE AU PROMOVAT PRINCIPII DEMOCRATICE
Inlturarea lui Al. I. Cuza ì aducerea prindului strin - a urgentat elaborarea unei noi legi
fundameniale a statului.
1. Constitudia din 1866
A avut ca model Constitudia belgian din 1831 - considerat atunci cea mai liberal din Europa,
adaptat condidiilor române`ti. Adunarea Constituant (aleasa în aprilie 1866) - adopt noua Constitudie (8
titluri ì 133 articole), care este promulgate de domn la 1 iulie 1866.
 Caracteristicile Constitutiei:
- prima constitutie intern româneasc;
- promulgat fr aprobarea Marilor Puteri;
- este un act de factur liberal.
 Principii:
- suveranitatea nadional;
- guvernarea reprezentativ ì responsabil;
- separarea puterilor în stat;
- responsabilitate ministerial;
- monarhia ereditar;
- proprietatea era sacr i inviolabil;
- libertdi ì drepturi cetdene`ti:

 libertatea con`tiindei
 libertatea învdmântului
 libertatea presei
 libertatea întrunirilor ì asocierilor.
 Principiul separrii puterilor în stat:

a. Puterea executiv: exercitat de domn ì guvern.
- Domn – atribudii: - nume`te ì revoc mini`tri;
- drept de amnistie politic;
- nume`te si confirm în toate funcdiile politice;
- drept de a bate moneda;
- conduce armata;
- drept de a dizolva Parlamentul;
- inidiativ legislativ;
- acord distincdii ì decoradii;
- drept de veto absolut.
- Guvernul : - exercit alturi de domn puterea executiv;
- prezint proiecte de legi.
b. Puterea legislativ: exercitat de domn ì Parlament.
Parlamentul (bicameral): - atribudii: - drept de inidiativ ì sancdiune a legilor;
- drept de interpelare;
- acord sau retrage încrederea sa guvernului;
- Adunarea Deputadilor discut ì voteaz bugetul.
Domnul: avea drept de inidiativ legislativ, sancdiona ì promulga legile ì avea drept de veto.
c. Puterea judecatoreasc: - exercitat prin: - Curdi de judecat
68

lOMoARcPSD|20321158
- Tribunale
- instanda suprem: Inalta Curte de Justidie ì Casadie
 Sistemul electoral - bazat pe vot cenzitar (vot pe baz de avere).
- pentru Adunarea Deputatilor: 4 colegii
- pentru Senat: 2 colegii
 Importanda: .
Constitutia din 1866:
• a creat cadrul necesar functionrii institudilor moderne;
• a reglementat statutul monarhiei în România;
• a fost perceputa pe plan extern ca o manifestare a independendei;
• prevedea ereditatea domniei ì atribudiile unui domn suveran, depìnd statutul de autonomie,
recunoscut prin tratatele internadionale;
• nu amintea nimic de suzeranitatea otoman ì de garandia colectiv a puterilor europene.
2. Constitudia din 1923
Infptuirea statului nadional unitar român în 1918 reclama unificarea organizrii de stat si a
legisladiei menite s favorizeze progresul întregii nadiuni.
Proiectul acestei constitudii a apardinut Partidului Nadional Liberal ì a fost promulgat la 28 martie
1923.
 Principii:
1. principiul suveranitdii nadionale (Regatul României era declarat stat nadional unitar ì
indivizibil, teritoriul sau fiind inalienabil (art. 1 ì 2); puterea în statul român apardine
nadiunii).
2. proprietatea are funcdie social (funcdia social a proprietdii este exprimat prin faptul c se
admite pentru cauze de utilitate public. Deci, interesele generale ale comunitdi sunt
prioritare în fada celor individuale, dar dreptul de proprietate este garantat (art. 17).
3. conform Constitudiei din 1923 - regimul politic consacrat era un regim democratic.
4. separadia puterilor în stat:
Puterea legislativ Puterea executiv Puterea judectoreasc

Regele ì Parlamentul Regele si Guvernul Curtea de Casadie si Justidie
- drept de legiferare; -conduc activitdile curente ale - institudia suprem de judecat;
- Parlamentul: statului. - se pronunda cu privire la
- ales prin vot universal Regele: , constitudionalitatea legilor;
(brbaii majori, de 21 de - nume`te èful guvernului; - judectorii sunt
ani); - are dreptul de a elabora regulamente inamovibili
- minoritdile sunt pentru aplicarea legilor; - asigur independenda
reprezentate de drept în - este seful armatei; judectorilor.
Parlament; - are drept de a bate moneda;
- pentru intrarea in vigoare - confer decoradii si grade militare;
a legilor este nevoie de - are drept de amnistie si gradiere;
acordul ambelor institudii. - orice act al regelui trebuie
contrasemnat de un ministru care-ì
asum astfel rspunderea.
69

lOMoARcPSD|20321158
5. Constitutia din 1923 - înscria ì o serie de drepturi si libertdi democratice:

• introducea votul universal, egal ì direct (pt brbadii de peste 21 de ani);
• egalitatea tuturor în fada legii;
• desfiindarea privilegiilor de clas;
• libertatea muncii;
• libertatea con`tiindei ì a învdmântului;
• libertatea presei;
• garanta libertdi individuale.
Importanda:
• cea mai înaintat constitutie din istoria de pân atunci a României;
• una dintre cele mai avansate constidutii din Europa;
• a asigurat funcdionarea regimului democratic din România.
3. Constitutia din 1991

Prabuìrea regimului comunist în România ì revenirea la un regim democratic dup 1989 a
impus necesitatea elaborrii unei noi Constitudii - Constitutia din 1991 - adoptat de Adunarea
Constituant la 21 noiembrie 1991 ì revizuit în 2003.
Noua Constitudie a drii - îmbina tradidia democratic a României cu noile principii constitudionale
europene:
 Referitor la drepturile românilor:
• dreptul la viadă ì dreptul la integritate fizică ì psihică sunt garantate, pedeapsa cu moartea, tortura
sunt interzise;
• libertatea individual si siguranda persoanei sunt inviolabile;
• dreptul la liberă circuladie în dară ì străinătate;
• secretul corespondendei;
• libertatea de exprimare;
• dreptul la informatie;
• dreptul la învdtur; se garanteaz gratuitatea învdmântului de stat în condidiile legii;
• dreptul la vot de la vârsta de 18 ani împlinidi până în ziua alegerilor, inclusiv;
• dreptul de a fi ales;
• libertatea întrunirilor, libertatea de opinie;
• dreptul de proprietate este inviolabil;
• dreptul de a fi ales în Parlamentul European.
 Referitor la teritoriul Romaniei:
• România este un stat nadional, suveran ì independent, unitar ì indivizibil. Forma de guvernmânt
este republica;
• voinda statului român de a întredine ì dezvolta reladii pa`nice cu toate statele ì în acest cadru reladii de
bun vecinatate;
• suveranitatea nadional apardine poporului român, care o exercit prin organele sale reprezentative si
prin referendum.
 Referitor la puterile statului;
• are la baza principiul separadiei puterilor în stat;
• Parlamentul bicameral este organul reprezentativ al poporului român si unica autoritate legiuitoare a drii;
• dreptul ce se acord minoritdilor nadionale ale caror organizadii nu întrunesc numrul de voturi pentru a
avea cel pudin un loc în forul legislativ al drii de a fi reprezentadi în Parlamentul României;
• inidiativa legislativ apardine Guvernului, deputadilor, senatorilor;
• legile adoptate de Parlament se trimit spre promulgare preèdintelui României;
70

lOMoARcPSD|20321158
• Preèdintele României vegheaz la respectarea Constitutiei si la buna funcdionare a autoritdilor publice.

In acest scop, Preèdintele exercit funcdia de mediere între puterile statului, precum si între stat si societate;
• Guvernul, potrivit programului su de guvernare acceptat de Parlament asigur realizarea politicii
interne si externe a drii ì exercit conducerea general a administradiei publice;
• Puterea judectoreasc este exercitat de ctre instandele judectore`ti. Acestea includ Curtea Suprem
de Justidie, care are un statut constitudional, celelalte instande urmând a fi stabilite prin lege.
D. CONSTITUcII BAZATE PE CONCEPcII AUTORITARE _I TOTALITARE

Elaborat în timpul domniei lui Carol al II-lea:
• consacra principiul supremadiei regelui, majoritatea puterilor sunt concentrate în mâna regelui. Regele
este declarat „capul statului=.
• suprima separadia puterilor în stat:
- puterea legislativ o exercita regele prin intermediul Parlamentului bicameral,
limitat numai la legiferare ì având un caracter corporativ;
- puterea executiv o exercita tot regele, prin guvern, numit ì revocat tot de rege, fr
rspundere politic fad de parlament.
• libertdile ì drepturile democratice erau restrânse.
 Se modifica sistemul electoral, dreptul de vot fiind acordat cetdenilor de 30 de ani ì `tiutorilor de
carte, astfel c scade numrul de alegtori. Pentru prima dat femeile au drept de vot (fr a putea
candida).
Instaurarea regimului comunist în România impune ì elaborarea unei noi Constitudii, care s
consfiindeasc ideologia comunist.
Alctuit dup modelul Constitudiei sovietice în vigoare:
• în R.P.R. organul suprem al puterii de stat este Marea Adunare Nadional (M.A.N.), unicul organ
legislativ al drii (unicameral);
M.A.N.:
- alegea Prezidiul MAN
- forma guvernul (Consiliul de Mini`tri)
- modifica Constitudia
- vota legile ì bugetul
Prezidiul MAN:
- emitea decrete
- convoca Adunarea
- numea ì revoca mini`trii
- încheia tratate internadionale
- este rspunztor de întreaga activitate fad de M.A.N.
• Guvernul este organul executiv ì administrativ al R.P.R. Este responsabil de activitatea sa ì d seama de
ea în fada Marii Adunri Nadionale ì a Prezidiului M.A.N. În perioada dintre sesiuni guvernul are în
sarcina sa conducerea administrativ a statului.
71

lOMoARcPSD|20321158
• instandele judectore`ti sunt Curtea Suprem, tribunalele ì judectoriile populare.

 Exista un titlu special „Structura social-economic= care preciza c în Republica Popular
Român „mijloacele de producdie apardin statului, ca bunuri ale întregului popor=. Aceasta
deschidea calea spre nadionalizare.
 Se modifica ì sistemul electoral, dreptul de vot fiind acordat tuturor cetdenilor care au 18
ani; femeile obdin drepturi egale cu brbadii.
 Erau prevzute o serie de restricdii politice: art. 18 prevedea c se interzice dreptul la vot
unor persoane „lipsite de drepturi civile ì politice ì nedemne=, fapt ce crea posibilitatea
înlturrii opozidiei.
Copiaz constitudia stalinist din 1936:

• sublinia rolul conductor al partidului unic în stat;
• principiul de baz al puterii de stat: dictatura proletariatului;
• regimul de stat al României este ,,regimul democratiei populare= care reprezint puterea oamenilor
muncii, iar statul democrat popular este o forma a dictaturii proletariatului exercitat de Partidul Comunist.
In fapt, toate institudiile de stat erau subordonate fad de partid.
 Principiul suveranitdii nadionale era înlocuit cu o nou formul „Baza puterii în RPR este alianda
clasei muncitoare cu drnimea muncitoare, în care rolul conductor apardine clasei muncitoare=
(art.2)
 Erau prevzute în Constitudie noile forme de proprietate, sistemul planificat al economiei,
monopolul statului asupra comerdului, rolul conductor al PMR.
• Partidul Muncitoresc Român redevine Partidul Comunist Român; numele drii se schimb din R.P.R. în
R.S.R. (Republica Socialist România)
• PCR era considerat „forda conductoare= a întregii societdi
• statul era socotit proprietarul întregii bogdii a drii
• organul suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste este Marea Adunare Nadional, unicul organ
legiuitor.
• Consiliul de Stat (creat în 1961, înlocuia Prezidiul MAN) era organ al puterii de stat subordonat M.A.N.
• Prin legea nr. 1 din 1974, care modifica Constitudia, a fost instituit funcdia de preèdinte al R.S.R.
atribudiile exercitate pan atunci de Consiliul de Stat au revenit èfului statului.
 Nu se mai prevd restricdii în exercitarea drepturilor politice.
 Sunt prevzute drepturi precum ar fi: libertatea cuvântului, presei, întrunirilor ì demonstradilor
„dac nu sunt îndreptate împotriva orânduirii socialiste ì intereselor celor care muncesc= (art.
29).
72

lOMoARcPSD|20321158
Tema 9
SECOLUL XX - ÎNTRE DEMOCRAcIE _I TOTALITARISM. IDEOLOGII

_I PRACTICI POLITICE ÎN ROMÂNIA _I ÎN EUROPA
A. IDEOLOGII DEMOCRATICE _I TOTALITARE ÎN EUROPA
In secolul al XX-lea are loc o confruntare intre regimurile democratice si cele totalitare. In timpul
primului razboi mondial principiile democratiei liberale au avut de suferit datorita interventiei puternice a
statului pentru obtinerea victoriei. Mai mult, dupa incheierea acestuia statul cauta s mentina controlul
pentru solutionarea marilor probleme cu caracter economic sau social.
In cele mai importante state democratice - Marea Britanie, Franda, S.U.A. - pentru rezolvarea gravelor
probleme cu care se confruntau dup rzboi, electoratul a adus la putere partidele de dreapta: Partidul
Conservator in Anglia, Blocul Nadional in Franda, Partidul Republican in S.U.A. Acestea au promovat o
politica economica de redresare dar cu efecte antisociale, ceea ce a dus la înmuldirea acdiunilor
revendicative. Mai mult, in S.U.A. republicanii promoveaz o politica izoladionist in plan extern,
protecdionist (pe plan economic) si puritan cu accente xenofobe pe plan intern). Aceste partide au dominat
scena politic pân la marea criz economic din 1929-1933.
In Europa central si rasariteana prabusirea marilor imperii: german, austro-ungar si rus a fost
urmata de aparitia unor state cu regimuri politice liberal – democratice. Consolidarea sistemului democratic
depindea in aceste state de rezolvarea a dou probleme cheie: cea agrara si cea constitutional. Noile state
introduc, intre 1919-1921, legi care, cu mici diferente, prevd desfiintarea marii proprietdi in schimbul
despagubirilor si redistribuirea pmantului catre trani. In acelasi timp guvernele elaboreaz constitutii
democratice. Gravitatea problemelor ce le aveau de rezolvat, rivalitatea dintre partide, ambitiile conductorilor si
lipsa de experienta a electoratului, au dus la deterioarea mecanismelor constitutionale ì la concentrarea puterii
in mainile executivului. In aceste conditii viitorul democratiei este tot mai mult legat de personalitatea sefului
statului: daca acesta respect regulile constitutionale, regimul respectiv evolueaz in sens democratic, cum a
fost in Cehoslovacia. In schimb in alte state, ca de exemplu Polonia, solutia a fost spre autoritarism.
Marea criz din 1929-1933 pune in dificultate democratiile liberale, care se confrunt cu grave
probleme economice si sociale. In timp ce in state precum Marea Britanie, Franta, Olanda, Belgia, Elvetia,
Danemarca, Norvegia, Suedia sau in Cehoslovacia, unde regimurile democratice supravietuiesc, în altele-
Germania, Italia, Spania, Portugalia, Grecia - se instaleaz regimuri autoritare.
Idei si regimuri totalitare.

Cauze: Scderea nivelului de trai, instabilitatea din primii ani ai perioadei interbelice, reacdiile fad de
modul cum s-au pus bazele pcii au condus la aparidia unor mi`cri extremiste di la instaurarea, în multe state
europene a unor regimuri dictatoriale. In context îì fac aparidia ideologiile extremiste: fascist, nazist ì
comunist.
1. Fascismul
A aprut în Italia ì a îmbrcat forma corporatist. Acesta preconiza o societate organizat în grupuri
profesionale, numite corporadii. Pe plan politic corporatismul urmrea înlocuirea Parlamentului cu o Adunare a
delegadiilor corporadiilor, noua organizare urmând, în concepdia inidiatorilor ei, s asigure prosperitatea
73

lOMoARcPSD|20321158
tuturor categoriilor sociale. Fasci`tii au pus mare accent pe nadionalism si pe promisiunile de

restaurare a "onoarei nadionale". Ei considerau ca statul nadiune avea viada sa proprie, diferit de viedile
fiindelor umane care-1 compuneau. Regimul fascist a fost instaurat în Italia de Benito Mussolini.
Deceptionat în privinda ambidiilor sale teritoriale, zguduit de ample mi`cri sociale, provocate si
susdinute de stânga socialist, care ameninda cu instaurarea dictaturii proletariatului, democradia liberal
italian a devenit incapabil s rezolve problemele drii. In fada acestor primejdii fascismul a aprut ca
singurul capabil s apare ordinea în stat.
Fasci`tii organizeaz „marùl asupra Romei=, determinându-1 pe regele Victor Emanuel al III-
lea, care se temea de tulburri sociale, s demit guvernul si sa accepte numirea lui Mussolini ca prim-
ministru la 29 octombrie 1922. O lun mai târziu Parlamentul îi acord puteri depline, iar în urma alegerilor
din 6 aprilie 1924 Camera Deputadilor devine majoritar fascist, asigurându-i lui Mussolini toate
pârghiile puterii.
Mussolini a organizat statul dup principiile corporatismului. Activitatea sindicatelor a fost
redusa la tcere, libertarea presei a fost suprimat, activitatea partidelor politice a fost interzis.
Adversarii politici ai regimului au avut de înfruntat represiunea milidiilor fasciste "Ovra" si rigorile
Tribunalului special înfiindat în 1925, care stabilea ani grei de închisoare împotriva adversarilor
politici.
Propaganda fascist susdinea c a luat na`tere "statul corporatist" care asigura prosperitatea
tuturor categoriilor sociale. Pentru atragerea maselor „Il Duce= a impus adoptarea unor masuri si programe
care s-au bucurat de susdinere popular: a încercat sa controleze marele capital, sa stvileasc abuzurile si
corupdia, a luat masuri împotriva Mafiei. Printr-o propagand abila fasci`tii au urmrit s rede`tepte în
sufletul italienilor mândria de a fi demni urmaì ai Romei.
Antrenarea Italiei in agresiuni externe si in al doilea razboi mondial a determinat scaderea
popularitdii lui Mussolini si retragerea sprijinului popular. A fost înlaturat de la putere in iulie 1943.
2. Nazismul
A fost fundament de Adolf Hitler in lucrarea <Mein Kampf=. La baza acestei ideologii au stat
nadionalismul exacerbat, rasismul si antisemitismul.
Nazismul a aparut intr-o perioada dificila pentru natiunea germana. Germania care fusese învins in
primul razboi mondial s-a considerat umilit prin prevederile Tratatului de Pace de la Versailles. Germanii
considerau ca li s-a impus un "dictat". Nazistii au pus un mare accent pe nationalism si pe promisiunile de
restaurare a onoarei nadionale. Hitler considera vinovat pentru problemele economice si sociale ale
Germaniei, sistemul democradiei parlamentare. Singura soludie pe care o sustinea Hitler era dictatura
unui singur partid condus de un lider providential care s supun nadiunea în numele binelui general. El
urmrea crearea unui imperiu (reich) care sa-i cuprinda pe todi germanii. Justifica expansiunea germana
prin nevoia de "spadiu vital" pentru rasa arian, considerat superioar. Spre deosebire de Mussolini,
Hitler a fcut din rasism si in special din antisemitism, o component esendial a programului su. Evreii
erau gsidi vinovadi de toate relele societdii germane si de aceea nazi`tii susdineau eliminarea lor prin
exterminare.
Preluarea puterii de ctre nazi`ti are loc in ianuarie 1933 când, pe baza rezultatelor alegerilor din
1932, preèdintele Hindenburg 1-a numit cancelar al Germaniei pe Adolf Hitler, conductorul Partidului
Nadional Socialist al Muncitorilor din Germania. Având majoritatea in Parlament, Hitler a obdinut puteri
dictatoriale, in martie 1933. Acest fapt semnifica sfârìtul republicii de la Weimar si instaurarea dictaturii
naziste in Germania. Primele msuri luate de Hitler i-a vizat pe adversarii politici: toate partidele au fost
scoase in afara legii cu excepdia Partidului Nadional Socialist, mi`carea sindical a fost distrus, au
fost eliminadi adversarii din propriul partid. In anul 1934, dup moartea preèdintelui Hindenburg, a
preluat si atribudiile acestuia proclamându-se "Fuhrer ".
De la început evreii au fost dinta predilect a persecudiilor naziste. Pân la sfârìtul anului 1934 cei
mai muldi avocadi, medici, profesori si funcdionari evrei si-au pierdut slujbele sau dreptul de a-si practica
74

lOMoARcPSD|20321158
meseriile. Prin Legile de la Nurenberg, din 1935 evreilor le-au fost retrase toate drepturile civile in cadrul
statului german.
Cultura a fost subordonata scopurilor regimului. Tineretul era educat in spiritul unui devotament
fanatic fad de regim si înregimentat în organizadii precum "tineretul hitlerist".
Controlul regimului a fost instituit si asupra bisericii. Aceasta a fost supus persecudiilor din
cauza valorilor promovate de cre`tinism - iubire ì respect fad de aproapele tau - care constituiau
contrariul valorilor promovate de nadional-sociali`ti.
3. Comunismul
Îì are originea în operele lui Marx care a fundamental teoria "luptei de clasă". El susdinea c
societatea comunist se va edifica mai întâi în drile dezvoltate în care proletariatul va prelua pe cale
revoludionar puterea de la burghezie. Lenin a dezvoltat teoria marxist, susdinând c revoludia proletar
poate s ias victorioas ì îtr-un stat mai pudin dezvoltat cum era Rusia.
In concepdia lui Lenin comuni`tii reprezentau "avangarda" proletariatului. Ideologia comunista
promitea oamenilor o schimbare totala a modului de viata prin realizarea unei societati fara clase, in care sa
fie instaurate egalitatea si dreptatea. Teoria marxista sustinea ca in prima etapa, cea a construirii
socialismului, era necesara mentinerea statului, ca instrument al <dictaturi proletariatului=, necesar
reprimarii oricarei forme de rezistenta a dusmanilor clasei muncitoare.
Primul regim comunist s-a instalat in Rusia, in octombrie 1917, sub conducerea lui Lenin.
Reformele adoptate de bolèvici au fost: nadionalizarea fabricilor si bncilor, nadionalizarea pmântului,
proclamarea dreptului la autodeterminare a nadiunilor. Intre anii 1918-1921 s-a desfùrat un rzboi
civil între partizanii vechiului regim (albii) si susdintorii bolèvicilor (roìi). Mai multe state europene au
intervenit militar împotriva Rusiei Sovietice. Bolèvicii au dezlnduit teroarea: au înfiindat polidia secret
(CEKA) cu misiunea de a-i lichida pe todi cei care se opuneau noului regim, a fost suprimata libertatea
presei, dranilor le-a fost rechizidionat recolta, a fost decretat munca obligatorie, a fost înfiindat Armata
Roìe. Cu ajutorul acesteia s-a asigurat ordinea interna si a fost respinsa intervendia strin. In 1922 s-a
format Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS).
Totalitarismul si teroarea s-au consolidat in timpul conducerii lui Stalin. Economia URSS a
inregistrat unele progrese mai ales in domeniile: energetic, metalurgic, constructiilor de masini. S-a lichidat
analfabetismul, au fost adoptate unele masuri de protectie sociala. Activitatea culturala a fost insa treptat
subordonata slvirii lui Stalin, intr-un cult al personalitdii de propordii nemaiîntâlnite.
Dup al doilea rzboi mondial, comunismul s-a aflat in ascensiune devenind mondial, dar in
ultimul deceniu al secolului al XX-lea el s-a prbuìt, iar statele respective au optat pentru democradie.
B. IDEOLOGII _I PRACTICI POLITICE ÎN ROMÂNIA
Dup 1918 viada politic româneasc a cunoscut o accentuat dezvoltare democratic

fundamentat pe introducerea votului universal în 1918 si pe adoptarea în 1923 a noii Constitudii. In
articolul 5 erau prevazute drepturile si libertdile cetdene`ti specifice unui stat democratic.
Constitudia din 1923 la articolul 33 prevedea: "Toate puterile statului emană de la nadiune, care
nu le poate exercita decât numai prin delegadiune si după principiile si regulile aèzate de
Constitudiunea de fadă". Ea avea la baza principiul separrii puterilor in stat: puterea legislativa,
puterea executiva si puterea judecatoreasca.
Prevederile Constitudiei din 1923 au constituit baza democradiei române`ti interbelice, dar
funcdionarea mecanismului democratic stabilit prin aceasta s-a dovedit a fi dificil. Lipsa de experienta a
electoratului, rivalitatea dintre partide, ambitia conducatorilor, gravitatea problemelor ce urmau a fi rezolvate au
dus la o deteriorare a mecanismelor constitutionale si la concentrarea puterilor in mainile executivului si ale sefului
statului.
75

lOMoARcPSD|20321158
In sistemul politic din Romania interbelica partidele politice aveau un rol esential, dar Constitutia din
1923 nu continea nici un cuvant despre acestea. Totusi legea fundamental prevedea anumite drepturi si libertati
care pentru a putea fi exercitate, presupunea existenta partidelor politice.
Se înregistreaz, intre anii 1918-1921, o maxima proliferare a partidelor politice "unele intitulându-se
agrariene" sau "dărăniste " cu scopul de a atrage electoratul din mediul rural, majoritar, altele nadionaliste care
urmarea atragerea celor sensibili la ideea de patriotism.
Scena politica interbelica a fost dominata de doua partide: Partidul National Liberal si Partidul
National Taranesc care au guvernat tara in cea mai mare parte a perioadei interbelice.
1. Liberalismul
Punea in centru societatii individul, teorie care a fost sustinuta pana la primul razboi mondial.
Dupa razboi au loc modificari in ideologia liberala, aparand neoliberalismul care pune accentul pe interventia
statului, apreciind ca interesul general prima asupra celui individual. Aceasta conceptie a fost dezvoltata de
personalitati de marca, precum: _tefan Zeletin, Mihail Manolescu, Vintil Brtianu, Victor Slvescu `.a. Ei
au adus importante contributii la teoria si practica industrializarii, punctul esential al doctrinei neoliberale.
Viitorul era, in conceptia lui St. Zeletin - cel mai de seama teoretician al neoliberalismului - in industrializare
si urbanizare. Ei au accentual rolul industriei si au întrevzut o strâns legatura intre industrializare,
modernizare si consolidarea independentei politice.
Reprezentandii neoliberalismului au dezvoltat teoria privind ,,protecdionismul=, concretizat in
formula "prin noi înìne" prin care se putea asigura o valorificare superioara a resurselor nadionale, in primul
rând prin forde proprii. Deviza "prin noi înìne" nu trebuie interpretat ca o atitudine exclusivist, de
înlturare a capitalului strin, ci ca o colaborare cu acesta in condidii mai avantajoase ca pân atunci.
Pentru _tefan Zeletin, Constitudia din martie 1923 reprezenta documentul oficial de nastere a
neoliberalismului românesc. Regimul politic avea un caracter democratic si se întemeia pe separadia puterilor
in stat. El aprecia: „Pentru întâia oară acest act istoric pleacă de la următoarele puncte de vedere, care
alcătuiesc esenda noului liberalism: a) intervendia puterii de stat ì b) concepdia libertădilor individuale ca
"funcdii sociale=.
Democradia, idee de baza a gândirii liberate de pretutindeni s-a bucurat si ea, pe plan teoretic, de
atendia ideologilor liberali, cu deosebire în perioada interbelic, in care aceasta era virulent combtut de
gruprile extremiste de dreapta.
2. crnismul
A fost cea de-a doua concepdie cu un impact deosebit in societatea româneasc. Aceasta
concepdie a fost promovata de Constantin Stere, Virgil Madgearu, Ion Mihalache, Gh. Zane `.a. Ei susdin
c România - ca si celelalte state agrare - evolua pe o cale necapitalist, întemeindu-se pe mica proprietate
drneasc. Spre deosebire de pozidia pro-industrial, puternic susdinut în plan politic de Partidul
Nadional Liberal - care considera problema agrar rezolvat, în linii generale, prin aplicarea reformei
agrare dup primul rzboi mondial - Partidul crnesc si, apoi Partidul Nadional crnesc, au acordat o
atendie sporit gospodriei drne`ti ì agriculturii.
crnismul susdinea primatul drnimii, ca o clas omogena si independent, cu un rol deosebit in
evolutia ulterioara a societatii romanesti. Se afirma ca prin aplicarea doctrinei taraniste si apoi a "statului
dărănesc= - ca cea mai autentica expresie a democratiei - se putea realiza gospodaria taraneasca trainica,
bazata pe "proprietatea de munca". Taranistii sustineau cresterea rolului statului in economie,
considerand-o chiar o necesitate. Pornind de la conceptia ca Romania trebuie sa ramana un stat
preponderent agrar, reprezentantii taranismului n-au negat necesitatea dezvoltarii unor ramuri industriale, in
mod special a celor care valorificau produsele agricole si bogatiile subsolului. In schimb ei se
impotriveau protectionismului vamal ridicat, sustinut de liberali.
76

lOMoARcPSD|20321158
Reprezentandii drnismului apreciau ca România nu dispunea de suficient capital pentru

susdinerea dezvoltrii economiei si se pronundau pentru politica "pordilor deschise" fad de capitalul
strin.
Din punct de vedere politic, C. Stere aprecia in 1920 ca statul român nu poate fi decât un stat
drnesc, pentru ca poporul român este un popor de drani si pentru ca munca drneasc condidiona toat
viada economic ì social. La început (1919-1924) drni`tii au susdinut "lupta de clasă" a drnimii si
muncitorimii împotriva "burgheziei oligarhice", apoi (dup 1924), au preconizat "apărarea de clasă"
împotriva agresiunii la care drnimea era supus din partea burgheziei. In modiunea adoptat in 1935 la
Congresul Partidului Nadional crnesc se insista pe o colaborare a tuturor fordelor sociale in cadrul
statului nadional-drnesc pe baza unei reale democradii.
Mecanismul democratic stabilit de Constitutia din 1923, s-a dovedit a fi extrem de dificil de pus in
aplicare. Dificultatea a fost data in primul rand de faptul ca si dupa 1918 s-a mentinut vechea practica,
instituita de Carol I, ca regele sa numeasca guvernul dupa care urma dizolvarea corpurilor leguitoare si
organizarea de alegeri. Astfel ca nu legislativul desemna executivul ci invers. In perioada interbelica s-a
inregistrat o mare instabilitate guvernamentala; in cei 20 de ani ai perioadei interbelice s-au perindat la
cârma drii 30 de guverne si au avut loc 10 alegeri generale.
Primul deceniu interbelic a fost dominat de liberali. Guvernele liberale, punând in aplicare politica
"prin noi înìne" au urmrit, prin msurile luate, valorificarea bogdiilor drii si emanciparea economiei
drii de sub dependenda capitalului strin. A fost adoptat noua Constitudie în 1923; au fost adoptate legi
privind comercializarea si controlul întreprinderilor statului (1924), legea minelor, legea energiei (1924)
legea pentru organizarea si exploatarea cilor ferate (1925) etc.
Cel de-al doilea deceniu interbelic are ca trstur alternanda la guvernare a nadional-drni`tilor si
liberalilor. Taranistii au guvernat in intervalele 1928-1931 si 1932-1933 punând in practic politica
economica a "portilor deschise". Reveniti la guvernare, in 1933, liberalii au promovat msuri de
incurajare a industriei nationale si de cre`tere a rolului statului in economie. Datorit unui complex de
factori interni, dar ì pe un fond internadional caracterizat prin ofensiva fordelor de extrem dreapt,
regimul democratic stabilit prin Constitutia din 1923 a început sa funcdioneze tot mai defectuos ì a eùat in
urma alegerilor parlamentare din 1937.
3. Extremismul
Alturi de cele dou concepdii - liberalismul si drnismul - in perioada interbelica au aprut si curente
extremiste de dreapta si de stânga.
Cea mai importanta grupare extremist de dreapta a fost cea a lui Corneliu Zelea Codreanu care,
in 1927, se desprinde din Liga Aprrii Nadionale Cre`tine ì întemeiaz Legiunea Arhanghelul Mihail,
iar in 1930 îì constituie o secdie politic numit Garda de Fier.
Doctrina legionar se proclam, înainte de toate, cre`tin, element menit sa sublinieze atât orientarea
antisemit, cât si condamnarea moral a oamenilor politici din partidele democratice acuzadi de
materialism, de lips de credind în Dumnezeu. Legionarii au lansat teoria purificrii prin moarte, exacerbând
misticismul, promovând ura, intoleranda si apologia mordii. In viziunea lor democradia parlamentara era
condamnata la pieire, fiind socotita vinovata de scindarea natiunii prin lupta dintre partide, de slabirea
autoritatii statului, saracirea populatiei, lipsa de moralitate, facilitarea acapararii avutiei tarii de catre
politicieni si evrei si subordonarea Romaniei marii finande internationale evreie`ti. In locul sistemului
democratic de alegere a conductorilor drii, legionarii sustineau teoria elitelor. In planul politicii externe
mi`carea legionara a acdionat pentru alianda României cu Germania si Italia afirmând c èful lor, Corneliu
Zelea Codreanu va face din România „ o dară mândră ca soarele de pe cer". Legionarii au ajuns la putere
in septembrie 1940. Ei au instaurat un regim dictatorial, au promovat o politica profund
antidemocratica, de teroare.
77

lOMoARcPSD|20321158
Extrema stâng din România este reprezentat de Partidul Comunist, înfiindat in 1921 care a
aderat la Internadionala a III-a comunist. Concepdia comunista (marxist-leninist) aprecia c orânduirea
capitalist e perimat din punct de vedere istoric si trebuia lichidat pe calea revoludiei. Esenda doctrinei
comuniste se afla in documentele Partidului Comunist, care apreciau ca România era o "veriga slabă a
landului imperialist" ì c de aceea trebuia pregtit revoludia in vederea înlturrii de la putere a burgheziei si
moìerimii, instaurrii puterii proletariatului, nadionalizrii principalelor mijloace de producdie in scopul
edificrii societdii socialiste.
In anul 1923 comuni`tii români au adoptat si susdinut teza cominternist privind dreptul popoarelor la
autodeterminare, mergând pân la desprdirea de stat. Astfel România era considerat "stat
multinadional", creadie a "imperialismului apusean" si trebuia dezmembrat. Orientarea antinadional a
P.C.R. a dus la scoaterea lui în afara legii, in anul 1924. In august 1944, în condidiile înlturrii regimului
antonescian, PCR participa la guvernare ì treptat reuèète s preia întreaga putere.
78

lOMoARcPSD|20321158
SUBIECTE BACALAUREAT 2015
1. SESIUNEA SPECIAL MAI 2015
SUBIECTUL I ____________________________________________________(30 de puncte)

Citidi, cu atendie, sursele de mai jos:
A. „Înc de la 29 septembrie/11 octombrie1876, în cursul unei întrevederi la Livadia între
prim-ministrul Ion Brtianu, secondat de ministrul de rzboi, generalul Gh. Slniceanu, cu arul
Alexandru al II-lea i cancelarul A. M. Gorceakov, a fost luat în considerare izbucnirea rzboiului
ruso-turc i trecerea trupelor ruse prin România. Colaborarea cu Rusia în vederea obinerii
independenei era strâns asociat de problema sudului Basarabiei. [...] Participarea armatei române
la operaiunile militare din sudul Dunrii s-a produs în urma unei telegrame a marelui duce Nicolae,
care solicita domnitorului Carol asisten militar. [...] Trupele române au trecut Dunrea numai
dup ce comandamentul rus a acceptat ca ele s-i pstreze atât individualitatea cât i unitatea de
comand. În urma unei întrevederi între Carol, Alexandru al II-lea i marele duce Nicolae, prinul
român a primit comanda trupelor de la Plevna [...]. La Plevna, trupele ruse, apoi i cele române au
întâlnit un adversar bine pregtit i bine condus. [...] Dup o încercare neizbutit de a sparge
încercuirea, Osman Paa, rnit, a capitulat. [...] Dup capitularea Plevnei, centrul de greutate al
aciunilor militare româneti s-a deplasat la Vidin, în imediata vecintate a cruia, în urma unui atac,
[...] a fost cucerit Smârdanul.‟
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român )
B. „Oamenii politici români [...] i opinia public în general considerau Rusia drept un
inamic i deci un candidat foarte puin probabil pentru o alian. Au gsit îns avantajele politice i
economice pe care le-au cutat în Tripla Alian dintre Germania, Austro-Ungaria i Italia.
Principalul punct de atracie a fost, fr îndoial, Germania.
Posibilitatea unei aliane cu Austro-Ungaria a stârnit îndoieli profunde. Dup Congresul de la
Berlin, relaiile dintre cele dou ri fuseser serios puse la încercare de disensiunile economice i
politice. [...] Aderarea României la Tripla Alian a luat forma unui tratat bilateral cu Austro-
Ungaria, datat 18/30 octombrie 1883. Noii aliai au hotrât s-i acorde ajutor unul celuilalt în cazul
unui atac din partea Rusiei, dei aceasta din urm nu era numit explicit [...]. Germania a aderat la
acord în aceeai zi, printr-un act separat. Regele Carol i Brtianu au insistat ca acordul s fie
meninut secret deoarece tiau c va stârni o furtun de proteste în rândul politicienilor i al opiniei
publice, care erau în marea majoritate profrancezi. Astfel, din motive întemeiate, tratatul nu a fost
niciodat înaintat Parlamentului pentru dezbatere i ratificare i, prin urmare, executarea
prevederilor sale a depins în primul rând de rege.‟
(M.Brbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, _.Papacostea, P.Teodor, Istoria României )
Pornind de la aceste surse, rspundedi la urmtoarele cerinde:

1. Numidi regele României precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizadi, din sursa A, o informaie referitoare la Plevna. 2 puncte
79

lOMoARcPSD|20321158
3. Mendionadi din sursa A, respectiv din sursa B, câte un stat alturi de care România particip la
relaiile internaionale. 6 puncte
4. Scriedi, pe foaia de examen, litera corespunztoare sursei care susdine c România se implic în
rzboi. 3 puncte
5. Scriedi o reladie cauz-efect stabilit între dou informadii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecreia dintre aceste informadii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentadi dou acdiuni desfùrate de România în relaia cu o mare alian, la începutul secolului
al XX-lea. 6 puncte
7. Mendionadi o asemnare între dou msuri adoptate în statul român modern, anterioare
evenimentelor din sursa A. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea ______________________________________________(30 de puncte)

Citidi, cu atendie, sursa de mai jos:
„Domnia lui Mihai Viteazul a coincis cu relansarea de ctre papa Clement al VIII-lea [&] a
unei aliande la care au participat Statul papal, Spania, Austria, ducii de Toscana, Mantova ì Ferrara,
nu îns Polonia ì Anglia ce s-au dovedit reticente la idee. Un loc aparte în planurile antiotomane
trebuia s-l dedin drile române care prin pozidia lor erau interesate în acdiunea Ligii Sfinte. [&]
Integrarea drilor române în alianda cre`tin a dus foarte curând la rscoala antiotoman care
izbucne`te în 13 noiembrie 1594 la Bucure`ti [&]. Cucerirea cetdilor de pe linia Dunrii a declanàt
ostilitdile cu Imperiul Otoman [&]. În aceste condidii fiind previzibil reacdia otoman, Mihai
Viteazul încheie la Alba Iulia, prin delegadia Strilor, la 20 mai 1595 un tratat cu Sigismund
Báthory, prin care Strile subordoneaz cara Românesc principelui Ardealului, devenit autoritatea
suprem, iar pe domn atotputerniciei boierilor. Potrivit tratatului, domnului i se retrag prerogativele
domniei, dara urmând s fie guvernat de un sfat restrâns, alctuit din 12 boieri, iar domnul degradat
la calitatea de locdiitor al principelui Ardealului. Tratatul era expresia unui regim de Stri, care se
manifest acum în aceste circumstande, boierimea asumându-ì prerogativele domniei. [&]
Dup rscoala antiotoman se deschide în istoria sfâritului de secol o epoc de confruntri
militare între rile române i Imperiul Otoman. Ele sunt iniiate de domnul rii Româneti pe linia
Dunrii prin atacarea cetilor turceti, în timp ce Aron Vod, [domn] al Moldovei, intr în sudul
rii, asediind Tighina. Replica otoman în ara Româneasc este prefaat de victoriile lui Mihai
Viteazul care ocup importantul port Brila i trece la aciuni dincolo de Dunre. Confruntarea
decisive pregtit de turci a avut loc la Clugreni în 13/23 august 1595 [&].=
(M. Brbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, _. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceast surs, rspundedi la urmtoarele cerinde:

1. Numidi o lupt precizat în sursa dat. 2 puncte
2. Precizadi secolul la care se refer sursa dat. 2 puncte
3. Mendionadi doi domnitori din spaiul românesc, la care se refer sursa dat. 6 puncte
4. Mendionadi, din sursa dat, dou informadii referitoare la aliana propus de pap. 6 puncte
5. Formuladi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile tratatului de la Alba
Iulia, susdinându-l cu dou informadii selectate din surs. 10 puncte
6. Argumentadi, printr-un fapt istoric relevant, afirmadia conform creia aciunile diplomatice la care
particip românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea fac parte din reladiile internadionale. (Se
puncteaz prezentarea unui fapt istoric relevant ì utilizarea conectorilor care exprim
cauzalitatea ì concluzia.) 4 puncte
80

lOMoARcPSD|20321158
SUBIECTUL al III-lea _____________________________________________(30 de puncte)

Elaboradi, în aproximativ dou pagini, un eseu despre stat ì politic în România postbelic, având în
vedere:
- precizarea unui fapt istoric care a favorizat instaurarea stalinismului în România;
- mendionarea a dou consecine ale aciunilor desfùrate de România în relaiile internaionale din
perioada stalinismului;
- prezentarea unei caracteristici a Constituiei din 1965;
- mendionarea a dou aspecte referitoare la disidenda anticomunist;
- formularea unui punct de vedere referitor la influena naional-comunismului asupra aciunilor
desfurate de România în relaiile internaionale ì susdinerea acestuia printr-un argument istoric.
Not! Se puncteaz ì utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidendierea reladiei
cauz-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant i utilizarea conectorilor
care exprim cauzalitatea ì concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice ì
încadrarea eseului în limita de spadiu precizat.
81

lOMoARcPSD|20321158
2. SESIUNEA IUNIE-IULIE 2015

Citidi cu atendie sursele de mai jos:
A. „În 1948 se creeaz Securitatea [...]. Sub directa supraveghere a acesteia au loc toate
arestrile ì detendiile din închisori, de pe àntierele Canalului Dunre-Marea Neagr, din Brgan.
La ordinul lui Stalin (cruia Gheorghiu-Dej i se supune slugarnic), în iunie 1951, începe, în cele mai
inumane condidii, deportarea a 10 288 de familii în Brgan sau în Moldova. [...] În închisori ì
lagre se trece la un regim de suprimare neînchipuit de dur. [...]
În cultur se aplic acelaì model de la rsrit, ca i în toate celelalte domenii. Se distrug
sau se rescriu valorile tradidionale. Reladiile cu Occidentul sunt complet întrerupte. Învdmântul
este reorganizat dup modelul sovietic. [...] Pân ì manualele sunt traduse din limba rus (limb
care devine obligatorie din clasa a IV-a primar). [...] Istoria nadional este rescris pe baze marxist-
leniniste ì pe criteriile prieteniei cu Uniunea Sovietic. O nou lege a învdmântului las pe
dinafar toate cadrele didactice care nu voiau s colaboreze cu noul regim. [...] Presa de
opozidie e interzis. Ministerul Propagandei este transformat în Ministerul Informadiilor pentru a
controla presa, radioul, cinematografia, teatrul. În 1948 erau interzise 8000 de titluri de crdi ì
reviste.= (I. Bulei, O istorie a românilor)
B. „În 1963, pentru prima oar, România voteaz la ONU altfel decât Uniunea Sovietic.
Ulterior, pe msura acutizrii conflictului chino-sovietic, pe care Gheorghiu-Dej se ofer s-l
medieze, voturile independente ale României se înmuldesc. Regimul capt respectabilitate în
ochii Occidentului, interesat s slbeasc coeziunea Pactului de la Varòvia. [...]. Delegadii
economice române`ti sunt primite în Elvedia, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Italia, în Japonia. În
1962 se semneaz un acord cu un consordiu anglo-francez pentru construirea Combinatului
siderurgic de la Galadi. [...] Refuzând s secondeze Moscova în dorindele sale de hegemonie asupra
mi`crii comuniste ì muncitore`ti internadionale, România îì ia ca aliadi China ì încurajrile
Occidentului. _i, profitându-se de conflictul chino-sovietic, într-o declaradie din aprilie 1964 a PMR,
cunoscut ca «Declaradia de independend», se afirm dreptul la libera manifestare a fiecrui partid
comunist. [...] Detaàrea lui Gheorghiu-Dej de Moscova trebuie explicat prin teama lui de procesul
de destalinizare [...] care substituie, în drile «socialiste», echipele instaurate la putere de Stalin dup
1945 ì care putea aduce schimbri nedorite ì în echipa conductoare de la Bucure`ti.= (I. Bulei,
O istorie a românilor)

1. Numidi, din sursa A, institudia de represiune înfiindat în 1948. 2 puncte
2. Precizadi, din sursa B, o informaie referitoare la relaiile economice ale statului român. 2 puncte
3. Numidi doi conductori politici la care se refer atât sursa A, cât ì sursa B. 6 puncte
4. Scriedi, pe foaia de examen, litera corespunztoare sursei care susdine c atitudinea României fad
de Uniunea Sovietic este apreciat de Occident. 3 puncte
5. Scriedi o reladie cauz-efect stabilit între dou informadii selectate din sursa A, precizând rolul
6. Prezentadi alte dou practici politice totalitare utilizate în România, în afara celor la care se refer
sursele date. 6 puncte
7. Mendionadi o asemnare între acdiunile desfurate în România, în perioada postdecembrist. 4
puncte
82

lOMoARcPSD|20321158

„Rzboiul s-a reluat cu înverunare pe frontul din Moldova în iulie 1917, când generalul
Averescu a pornit ofensiva de lâng Mrti, în cadrul efortului general [...] de a învinge Puterile
Centrale. Dar dup câteva zile de succese, Averescu a oprit operaiunea pentru c situaia din Galiia
se agravase, iar trupele ruse din Moldova se dezorganizau, lipsite de disciplin i demoralizate. La
24 iulie/6 august, Marealul von Mackensen a lansat la rândul su o ofensiv puternic al crei
obiectiv era s dea o lovitur decisiv armatelor român i rus i s oblige România s ias din
rzboi. Luptele îndârjite au atins punctul culminant la 6/19 august, la Mreti, când armata român
a oprit înaintarea trupelor austriece i germane i a pus practice capt ofensivei acestora.
Dar s-a ivit un nou pericol. La sfâritul verii lui 1917 evenimentele revoluionare din Rusia
ameninau s dezorganizeze frontul de lupt i s submineze stabilitatea social i politic din
Moldova. [...] La 18 februarie/3 martie 1918, noul guvern bolevic al Rusiei a semnat pacea de la
Brest-Litovsk cu Puterile Centrale i a ieit din rzboi, lipsind România de sprijinul rus i izolând-o
de Occident. Dou luni mai târziu, guvernul român, acum condus de [...] Alexandru Marghiloman, a
semnat Tratatul de la Bucureti, prin care România devenea dependent politic i economic de
Puterile Centrale.
Dar evenimente hotrâtoare pe câmpurile de lupt au schimbat repede soarta României. Pe
frontul de vest aliaii au zdrnicit ofensiva german final din iulie 1918 i au început s înainteze
constant spre Germania, iar în nordul Italiei au respins armatele austro-ungare i au obligat Austro-
Ungaria s accepte un armistiiu [...]. =
(M.Brbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, _.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

1. Numidi generalul român, precizat în sursa dat. 2 puncte
3. Mendionadi aliana i o aciune diplomatic desfurat de aceasta, precizate în sursa dat. 6 pct.
4. Mendionadi, din sursa dat, dou aciuni care au loc pe frontul de vest. 6 puncte
5. Formuladi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele de pe frontul din
Moldova, susdinându-l cu dou informadii selectate din surs. 10 puncte
6. Argumentadi, printr-un fapt istoric relevant, afirmadia conform creia România se implic în
relaiile internaionale din a doua jumtate a secolului al XIX-lea prin aciuni militare sau
diplomatice. (Se puncteaz prezentarea unui fapt istoric relevant i utilizarea conectorilor
care exprim cauzalitatea ì concluzia). 4 puncte

Elaboradi, în aproximativ dou pagini, un eseu despre spadiul românesc, de la autonomii locale la
implicarea în reladiile internadionale din Evul Mediu, având în vedere:
- mendionarea a dou autonomii locale, din spadiul românesc, din secolele al IX-lea – al XIII-lea;
- menionarea a dou cauze ale înfiindrii institudiilor centrale medievale ì precizarea unei institudii
centrale din spadiul românesc;
- prezentarea unei acdiuni diplomatice desfùrate de un reprezentant al spaiului românesc, în
secolul al XV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la acdiunile militare desfùrate în spadiul românesc, în
secolul al XVI-lea ì susdinerea acestuia printr-un argument istoric.
cauz-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant ì utilizarea conectorilor
83

lOMoARcPSD|20321158
3. SESIUNEA AUGUST-SEPTEMBRIE 2015

Citidi, cu atendie, sursele de mai jos:
A. „Reladiile dintre [Alexandru Ioan] Cuza ì Adunarea legislativ au fost tensionate înc de
la începutul noii guvernri nadionale. [...] Cuza [...] dorea s aduc schimbri fundamentale în
organizarea social, economic ì politic a drii. [...] Totui, prefera s conlucreze cu moderaii
decât cu radicalii [...]. El nu avea încredere în radicali, din cauza activitii lor revoluionare secrete
din trecut i a inteniei lor declarate de democratizare a sistemului politic, printre altele, prin
restrângerea puterii domnitorului. [...] Cuza a fost nemulumit de propria incapacitate de a face ca
programul su s fie acceptat de adunare, în special privind reforma electoral i noua lege agrar.
Evenimentele au atins punctul culminant în 1864. Nemuldumit de tendindele manifestate de guvernul
parlamentar, Cuza a dizolvat adunarea la 2/14 mai 1864. Pentru a-ì consolida pozidia, Cuza a
promulgat o nou lege electoral ì o nou Constitudie (Statut). [...] Statutul reflecta [...]
nemuldumirea lui Cuza fad de adunrile reprezentative, ducând astfel la schimbarea fundamental a
reladiei între ramura executiv ì cea legislativ [...]. Noua constitudie [...] îi garanta [domnitorului]
puteri cum ar fi dreptul unic de a inidia o lege ì dreptul suprem de veto asupra proiectelor de lege
adoptate de adunare.=
B. „Sultanul l-a recunoscut pe Carol drept prin ereditar în octombrie 1866, dar, în mod
nerealist, i-a meninut ideea c Principatele Unite vor trebui s rmân parte integrant a Imperiului
Otoman.
Între timp, în aprilie, guvernul provizoriu organizase alegeri pentru o nou Camer a
deputailor. Servind ca Adunare Constituant, aceasta i-a propus drept prim îndatorire s elaboreze
i s aprobe noua Constituie. Dup dezbateri aprinse [...] la 29 iunie/11 iulie 1866 Adunarea a
adoptat în mod unanim Constitudia, iar Carol I a promulgat-o a doua zi. [...] Ea [...] crea condidiile
pentru alegerea unui guvern reprezentativ, prevedea responsabilitatea mini`trilor pentru acdiunile lor
ì întrea principiul separrii puterilor. De asemenea, stabilea în detaliu drepturile ì libertdile
cetdenilor. [...] Sistemul parlamentar instituit în 1866 s-a caracterizat [...] prin rolul preponderent al
Legislativului. Acesta a devenit aproape partener egal cu domnitorul în elaborarea legilor ì a
dobândit dreptul de a pune întrebri mini`trilor cu privire la linia politic urmat ì abuzurile puterii.
[...] Totuì, domnitorul dedinea o autoritate considerabil.[...] El pstra un rol decisiv în procesul
legislativ. Putea înainta Parlamentului propriile sale proiecte de legi ì avea dreptul de a se opune
prin veto, acdiune ce nu putea fi contracarat de Adunarea legislativ.=

1. Numidi „constituia= precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizadi, din sursa B, o informaie referitoare la Imperiul Otoman. 2 puncte
3. Mendionadi dou drepturi ale domnitorului în domeniul legislativ, la care se refer atât sursa A, cât
i sursa B. 6 puncte
4. Scriedi, pe foaia de examen, litera corespunztoare sursei care susdine c prin constituie se
consolideaz principiul separrii puterilor în stat. 3 puncte
5. Scriedi o reladie cauz-efect stabilit între dou informadii selectate din sursa A, precizând rolul
84

lOMoARcPSD|20321158
6. Prezentadi dou proiecte politice din prima jumtate a secolului al XIX-lea care au contribuit la
formarea statului român modern. 6 puncte
7. Mendionadi o asemnare între dou aciuni desfurate de România, în relaiile international din
secolul al XIX-lea. 4 puncte

„_i în primii ani de la preluarea puterii, pân la eliminarea vechii grzi a lui Gheorghiu-Dej,
Ceauèscu continu s îmbuntdeasc climatul de destindere mo`tenit, atât pe plan intern, cât ì
extern. [...] Planificarea economic acord o mai mare atendie industriei uòare ì agriculturii, iar
produsele acestora sunt mai curând rezervate consumului intern decât exportului. [...] Relativul
progres economic era însoit de o timid, dar real destindere intern.
La aceasta se adaug deschiderea extern. În perioada 1965-1975, România e vizitat de
preèdindii americani Richard Nixon ì Gerald Ford, de preèdintele Frandei, Charles de Gaulle, care
aduc cu ei bunvoinda Occidentului [...]. În 1967 Bucure`tiul, contrar indicadiilor Moscovei,
stabile`te reladii diplomatice cu Bonnul [...]. În acelaì timp, ì tot împotriva cuvântului de ordine
venit de la Moscova, mendine reladiile diplomatice cu Israelul ì dup Rzboiul de àse zile din 1967.
[...] Refuzul de a participa la manevrele militare ale Pactului de la Varòvia este consecvent
manifestat. [...] Fr consultarea Aliailor si din Pactul de la Varòvia, România îì reduce
efectivele militare de la 240 000 la 200 000. [...] La reuniunea Comitetului Politic Consultativ al
Pactului de la Varòvia de la Bucure`ti din iulie 1966 delegadia sovietic nu reuè`te s impun o
reorganizare institudional a Pactului de la Varòvia, care s-i dea acestuia un comandament mai
eficace, din cauza opozidiei României. [...] În aprilie 1967, PCR [Partidul Comunist Român] nu
trimite reprezentani la Conferina partidelor comuniste inut la Karlovy Vary. [...] În schimb, la
mijlocul lunii august 1968 Ceauescu se duce la Praga i semneaz tratatul româno-cehoslovac de
amiciie i asisten reciproc.=
(I. Bulei, O istorie a românilor)

1. Numidi un conductor politic precizat în sursa dat. 2 puncte
3. Mendionadi formaiunea politic i organizaia politico-militar, la care se refer sursa dat. 6
puncte
4. Mendionadi, din sursa dat, dou informadii referitoare la situadia economic din România. 6
puncte
5. Formuladi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la politica extern a României,
susdinându-l cu dou informadii selectate din surs. 10 puncte
6. Argumentadi, printr-un fapt istoric relevant, afirmadia conform creia în România sunt utilizate
practici politice totalitare, în perioada stalinismului. (Se puncteaz prezentarea unui fapt istoric
relevant i utilizarea conectorilor care exprim cauzalitatea ì concluzia.) 4 puncte

Elaboradi, în aproximativ dou pagini, un eseu despre stat i politic în spaiul românesc, în Evul
Mediu i la începuturile modernitii, având în vedere:
- precizarea unei autonomii locale din spaiul românesc din secolele al IX-lea – al XI-lea;
- mendionarea a dou caracteristici ale unei autonomii locale din spaiul românesc, în secolele al
XIII-lea – al XIV-lea;
85

lOMoARcPSD|20321158
- menionarea a dou instituii centrale din spaiul românesc i prezentarea unei aciuni militare la
care particip reprezentantul uneia dintre acestea în secolul al XV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la implicarea reprezentantului unei instituii central din
spaiul românesc în relaiile internaionale din secolele al XVI-lea – al XVIII-lea ì susdinerea
acestuia printr-un argument istoric.
cauz-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant i utilizarea conectorilor
86

lOMoARcPSD|20321158
BIBLIOGRAFIE:
– Felicia Adsclidei, Liviu Lazr, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corvin, Deva.
– Alexandru Barnea (coord.), Eugen Palade, Bogdan Teodorescu, Vasile Aurel Manea, Istorie.
Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, Bucure`ti.
– Valentin Bludoiu, Maria Grecu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactic ì
Pedagogic, Bucure`ti.
– Zoe Petre (coordonator), Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, Bucure`ti.
– Ioan Scurtu, Florentina Dondorici, Vasile Ionescu, Elena Emilia Lica, Relu Stoica, Octavian
Osanu, Emil Poam, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium, Târgovi`te.
– Ioan Scurtu, Constantin Dinc, Nicolae Cristea, Marian Curculescu, Aurel Constantin Soare,
Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Economic Preuniversitaria, Bucure`ti.
– Magda Stan, Cristian Vornicu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu ABC,
Bucure`ti.
87

Auxiliar de Istorie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Auxiliar de Istorie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

lOMoARcPSD|20321158

istorie (Colegiul Național Ion Creangă)

Studocu is not sponsored or endorsed by any college or university

BAIA MARE 2015

Downloaded by Amalia Marin (pinguinul.jucaus@gmail.com)

Programa de istorie pentru examenul de bacalaureat......................................................................2

Tema 1: Romanitatea românilor în viziunea istoricilor&&&&&&....&&&&&&&&&...4

Tema 2: Autonomii locale `i institudii centrale

Tema 3: Spadiul românesc între diplomadie `i conflict în evul mediu

Tema 4: Statul român modern: de la proiect politic la

Tema 5: România `i concertul european; de la „criza oriental=

Tema 6: România postbelic. Stalinism, nadional-comunism

Tema 7: România în perioada „Rzboiului Rece=&&&&&&&&&&&.&&&&&&&64

Tema 8: Constitudiile din România&&&&&&&....&&&&&&&&&&&...&&&&.67

Tema 9: Secolul XX – între democradie `i totalitarism.

Subiecte bacalaureat 2015:

Sesiunea special mai 2015...........................................................................................................79

Sesiunea iunie-iulie 2015...............................................................................................................82

Sesiunea august-septembrie 2015 .................................................................................................84

Downloaded by Amalia Marin (pinguinul.jucaus@gmail.com)

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA ISTORIE,

În cadrul examenului de bacalaureat 2016 istoria are statut de disciplin obligatorie, la

2. Exersarea demersurilor `i acdiunilor civice democratice

3. Aplicarea principiilor `i a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

4. Utilizarea surselor istorice, a metodelor `i a tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de

A. POPOARE _I SPAcII ISTORICE

B. OAMENII, SOCIETATEA _I LUMEA IDEILOR

Downloaded by Amalia Marin (pinguinul.jucaus@gmail.com)

MANUALELE DE ISTORIE VALABILE ÎN ANUL _COLAR 2014-2015:

Downloaded by Amalia Marin (pinguinul.jucaus@gmail.com)

ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR

De la preistorie la cucerirea roman. Descoperirile arheologice au evidendiat faptul c aria de

Downloaded by Amalia Marin (pinguinul.jucaus@gmail.com)

Downloaded by Amalia Marin (pinguinul.jucaus@gmail.com)

Downloaded by Amalia Marin (pinguinul.jucaus@gmail.com)

B. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR

Romanitatea românilor a redinut atendia cronicarilor, istoricilor, filologilor, geografilor,

Downloaded by Amalia Marin (pinguinul.jucaus@gmail.com)

Downloaded by Amalia Marin (pinguinul.jucaus@gmail.com)

• maghiarii au gsit la venirea lor în Transilvania o „terra deserta=.

Downloaded by Amalia Marin (pinguinul.jucaus@gmail.com)

AUTONOMII LOCALE _I INSTITUcII CENTRALE ÎN SPAcIUL

A. ÎNTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNE_TI

a. Formarea voievodatului Transilvania

Formadiuni politice prestatale - românii au trit, pân la constituirea statelor, organizadi în

 In secolele XVIII-XIX istoricii maghiari `i austrieci au contestat autenticitatea celor povestite

b). Cronica lui Nestor (sec. XI)

Transilvania s-a format ca stat în paralel cu procesul de cucerire a formadiunilor prestatale

Downloaded by Amalia Marin (pinguinul.jucaus@gmail.com)

- Secuii - origine turanic, SE Transilvaniei

Organizare politic `i administrativ a Transilvaniei

b. Formarea statului medieval cara Româneasc (Ungro-Vlahia)

Downloaded by Amalia Marin (pinguinul.jucaus@gmail.com)

c. Formarea statului medieval Moldova

La baza constituirii Moldovei st un dublu desclecat. Inidiativa vine de la frunta`ii

Downloaded by Amalia Marin (pinguinul.jucaus@gmail.com)

d. Formarea statului medieval Dobrogea

Downloaded by Amalia Marin (pinguinul.jucaus@gmail.com)

B. INSTITUTIILE STATELOR MEDIEVALE ROMÂNE_TI

La mijlocul secolului al XVI-lea, in conditiile accentuarii dominatiei otomane, autoritatea

Downloaded by Amalia Marin (pinguinul.jucaus@gmail.com)

ADUNAREA TARII (ADUNAREA STARILOR PRIVILEGIATE): Nu a fost convocata cu

Downloaded by Amalia Marin (pinguinul.jucaus@gmail.com)