In cautarea lui Mos Craciun

Cernea usor cu fluturi albi, gratiosi. Pluteau in vazduh in pasi de vals, apoi
se asezau unul cate unul pe crengile brazilor semeti. Era senin, vantul incetase sa
mai sufle iar pamantul dormea adanc sub zapada groasa ce se asternuse ca o patura
groasa peste intreaga natura, acoperind chiar si cele mai inalte culmi.

Au trecut ani de atunci, dar acest tablou mirific al iernii la munte mi-a ramas
intiparit in minte la fel ca si intamplarea pe care am trait-o acolo, pe cand aveam
doar vreo sase ani.

Era ajunul Craciunului si de cateva zile ningea necontenit. Eu, neastamparat,

ieseam la fiecare sfert de ora in curtea pensiunii la care eram cazat impreuna cu
intreaga familie. Prin nametii mai inalti decat mine imi croiam drum pana la
poarta, pentru a vedea daca sania trasa de reni, care-l aduce an de an pe Mos
Craciun, lasase cumva vreo urma in zapada de pe drum. Il asteptam cu drag si
nerabdare.

Spre seara, vazand ca Mosul nu catadicsise sa treaca pe la noi, am hotarat sa

plec eu in cautarea lui. In naivitatea mea, credeam ca, daca il voi gasi, Mos Craciun
ma va recompensa cu mai multe cadouri pentru vitejia de care am dat dovada
luptandu-mă cu troienele uriase de zapada.

Zis si facut! Am pornit curajos, dar pe acel ger napraznic, am inceput sa simt
curand intepaturi in maini si picioare. Cred ca imi inghetasera. O teama grozava a
pus stapanire pe mine, mai ales ca nu reuseam sa imi dau seama de unde plecasem
pentru a ma putea intoarce la pensiune.

Pe când stăteam nedumerit și speriat în mijlocul câmpului alb, am auzit

vocea disperată a mamei strigându-mă.

- Sunt aici! Sunt aici! Am strigat și eu fluturându-mi mânile în aer

- Doamne, ce bine că te-am găsit! Ne-ai speriat îngrozitor, mi-a pus ea
luându-mă în brațe.
- De ce ai plecat? Încotro te duceai? A întrebat tata care apăruse și el lângă
mine.
- Am văzut că Moș Crăciun nu venise încă la noi și am plecat să îl caut, dar
m-am rătăcit
 - Cât timp tu ai fost plecat, Moș Crăciun te-a căutat la cabană.
- Serios? Chiar a venit?
- Sigur că a venit și chiar atunci ne-am dat seama că lipsești și am plecat în
căutarea ta.
Ajuns la cabană, am constatat că Moșul îmi lăsase o mulțime de cadouri.
Până la urmă a fost un Crăciun minunat la Polul Nord, dar mulți ani am rămas cu
regretul că, deși mă aflasem atât de aproape de casa lui, nu m-am întâlnit cu Moșul
și renii lui, dar de atunci nu am mai plecat niciodată singur în căutarea lor.