P100 92 Bun

5/14/2018 P100-92 bun - slide pdf.
c om
\,
,
BU~TINUL CONSTRUCTIILOR
Volumul1-2 1992
1. PRESCRIPTII TEHNICE
• "Normativ pentru proi ectarea antiseismica a constructi ior de

locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industr iale"; indicat.iv
. P 100-92, aprobat de Mi n i sterul Lucrari lor Publiee si Amenajari iTeri-
toriului eu ordi nul nL 3jN/din 14 aprilie 1992. . . . . . . . . . . .. 3
Reproducerea matertaletor puhllcate in Bulettnul Constructttlor este

interztsa.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/p100-92-bun 1/79

5/14/2018 P100-92 bun - slide pdf.c om
MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUt
ORDIN Nr. 3/N/14.04.1992
Avind in vedere avizul Consiliului tehnico-economic nr. 20

din 6 martie 1992;
In temeiul Hotarir ii Guverriului nr. 522/1991, M inistrul
Lucrarilor Pub lice si Amenajari i Teritoriului emite urmatorul
ORDIN:
1. Se aproba "Normativul pentru proiectarea antiseismica

a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si
industriale", avind indicativul P 100-92.
2. Normativul P 100-92 intra in vigoare la 1 mai 1992.
3. La aceeasi data inceteaza valabilitatea "Normativului
pentru proiectarea
antiseismica a constructiilor de locuinte, so-
cial-culturale, agrozoetehnice si industriale" indicativ P 100-91,
aprobat de MLPAT-DCLP cu ordinul nr. 3/N din 01 apri-
lie 1991.
4. Aducerea la indeplinire a prevederilor din prezentul or-
din, inclusiv publicarea normativului in Buletinul Constructi ilor
se va face de catre Directia Generala de Prescript ii Tehnice.
SECRETAR DE STAT,
V IC T O R D U M IT R A C H E .

3
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ANTI- Indicativ

SEISMIC\ A CONSTRUCTIILOR DE LOCUINTE, P 100-92
SOCIAL-CULTURALE, AGE.OZOOTEHNICE Inlocuie~te
~I INDUSTRIALE P 100-91
NORMATIV PENTRU PROIECTARE,A
ANTISEISMICA A CONSTRUCl'IILOR DE LOCUINTE
SOCIAL-CULTURALE, AGROZOOTEHNICE ' ,
~I INDUSTRIALE - INDICATIV P 100-92 1. GENERALITATI
1.1. Prezentul normativ stabileste prevederi de proiectare

Elaboratori: antiseismica pentru constructii de locuinte, social-culturale ,
agrozoote1mice si industr iale. Capitolele 1 ... 10 se refera la pro-
Cap. 1, 2, 4, 6, 7: iectarea constructiilor noi, iar in capitolele 11 si 12 se prezinta
prof. dr. ing. Tudor Postelnicu principii pentru evaluarea nivelului de protectie al construct i-
Cap. 3:
dr, ing. Horea Sandi iloriexistente si pentru stabilirea eventualelor masuri de inter-
Cap. 5:
prof. dr. ing. Tudor P ostelnicu ventie.
dr. ing. Horea Sandi 'Prezentelc_ prescr iptii au caracter minimal si nu sint limita-
Cap. 8: prof. dr. ing. Constantin Dalban tive.
Cap. 10: 1.2. Urrnatoarele categorii de constructii :
dr. ing. T eodor Teretean podur i, viaducte, tune1uri;
Cap. 11, 12:
prof. dr. ing. Liviu Crainic baraje, diguri si alte constructii hidrotehnice;
Cap. 9, 13:
preluate din Normativul P 100-81 construct iidestinate producerii sau depoz itar iiunor ma-
Anexe A, B, C: tcrialc dcoscbit de per iculoase (explozivc, en toxicitate
dr. ing. Horea Sandi
Anexa D: r idicata etc.);
prof. dr. ing. Tudor Postelnicu
Anexa E: centrale nuclearo-electrice :
prof. dr. ing. Constantin Dalban platforme marine,
Anexa F:
dr. ing. Teodor Teretean monumente istorice si de arhitectura.
dr. ing. Horea Sandi se vor proiecta pe baza de prescript iispecifice.
Colaboratori:
ing. Emilian Titaru
prof. dr. ing. Cons tantin P avel 1.3. Prin
gradarilor, protectia precum
a avariilor, antiseismica se urmareste
si evitarea limitarea
prabusirilor de-
elemen-
conf. dr. Ing, Dan Lungu telor structurale, ale celor nestructurale, ale echipamentelor si
instalat iilor , pentru :
ing. VBistar Apostolescu
ing. Mircea Mironescu
ing. Gheorghe Drugea El abor at de: Aprobat de MLPAT
Coordonatori : eu ordinul nr , 3/N din 14 a~rilie 1992
dr. ing. Radu P etrovici COLECTIV SPECIALI~TI
ing. Dan SHinciulescu

4 5
5/14/2018
- evita.rea pierderilor de
. . - P100-92 bun - slide pdf.c om
, mem Ior; VIet!
,.~ omene<:ti
'( sau a rW ...
anirn oa- 1.5. tn vederea realizarii unui nivel de protectie .antiseis-
evitarea intreruperii activitatil' . " midi corespunzator din punct de vedere tehnic si economic, pre-
Ie pentru mentinerea contin 't~~jI <I:S ~~VlclIloresentia- vederile prezentului normativ se diferentiaza pe baza urmatoa-
nomice in timpul cutremuruh~il <I:,!l VI~t11sO:iale si eco- relor criterii:
evitarea distrugerii sau a d ~~~n:~dIat dupa cutremur; seismicitatea naturala a zonei amplasamentului (valo-
rale ~i artistice de m egrla arn unor bunuri cultu- rile maxime ale acceleratiilor terenului, compozitia de
. are va oare .
evitarea degajarii unor b t ' . frecvente a miscarii seismice etc.);
explozive etc.)' su s ante penculoase (toxice ,
conditiile locale (geologice, geotehnice, hidrogeologice)
limitarea pagubelor materiale.
de amplasament;
1.4. Protectia. antiseismica a construcfiilor importanta constructiei :
1.4.1. tn prolectarea. antiseismicaw p'~' se realizeaza: gradul de ocupare cu oameni a constructiei :
I ' rm :
- a egerea unor amplasamente fay 'b'j- di tipul si caracteristicile structurii de rezistenta a con-
dere al comportarii la actiune or~ 1 ~ I~ punct de ve- structiei.
darii pe terenuri nefavor~biIc.a Jel~mlcil ~l evitarea fun-
favorabil nu poate fi evit t ' aca amplasamentul ne- 1.6. Modul de considerare in calcul a actiunii seismice ~i
pct. 3.2.; a , se vor lua masuri conform modul de stabil ire a valorilor fortelor seismice de ca1cul functie
de amplasamentul constructiei sint precizate la cap. 5.
alcatuirea de ansamblu a constr "
obtina 0 comport are favorabila UC!Iel a~tfel_incit sa se Pentru luarea in considerare a influentei celorlalti factori
cutremurelor si posibilitatea ~ al:e~!el<l:sub actiunea mentionati la pet. 1.5. la determinarea fortelor seismice de cal-
calcul;' mo e arn ei clare pentru cul intervin coeficientii , , 1 : / . " si ,,1 .jJ" precizati la pet. 5.3.3. ~i
as~gurarea structurii de rezistentW .. 'respectiv 5.3.6.
1
pnetatile necesare de rez i !_.aa co~S!ructlel cu pro- 1.7. La proiectarea constructiilor care pun probleme teh-
si ductilitate, conform pr~~:~entf' stabIlltate,. rigiditate nice ~i/sau economice deosebite (constructii de importanta ma-
1 4 2 t. en or prezentulUl normativ.
. '.' n executia constructiilor, prin: jora, .constructii cu grad mare de repetabilitate, constructii cu
mtroducerea in opera a unor teri . dimensiuni ~i/sau cu caracteristici deosebite etc.) se recomanda
p.revazute in proiect, ca.litatem~ e~latlWee cahtatea celor elaborarea de studii teoretice si experiment ale vizind, dupa ne-
rilor legale' a es a a conform prevede- cesitati, aprofundarea urmatoarelor aspecte :
aplicarea unor tehnolo gii de . influenta conditiilor locale ale amplasamentului asupra
:espectarea pe santier a det l' ·fxecdutle sore.spunzatoare; actiunii seismice si asupra raspunsului structural;
m proiect. a 11or e alcatUlre prevazuta
stabilirea, prin cercetari experiment ale pe modele la
1.4.3. In e,xploatarea construcpilor, prin:
- adoptarea de masuri de exploat . , scara redusa saudeperezistenta
caracteristicilor prototipurisi in
de marime naturala, in
deformabilitate, a
re
sa asigure pastrarea nediminu tc: ~I de l~!r~~iner('!care diferite stadii de comport are, ale elementelor structurale
tenta a structurii' a a a capacltatll de rezis-
si ale structurii in ansamblu;
urmarirea -i n timp a starii constr f"
prompta a eventualelor avarii u~~lel.p~ntru detectarea dezvoltarea ~i aplicarea de metode avansate de calcul
acestora: 11 ~l elmllnarea cauzelo- in masura sa reflecte cit mai fidel comportarea struc-
interventii in caz de necesitate asupra turii, evidentiind evolutia starilor de solicitare pe du-
constructiei. rata cutremurului.
6
7

1.8. In proiectarea antiseismica bazata pe aplicarea reglemen- Aceasta implica :

tarilor din prezentul normativ se admite ca, sub actiunea cutre- _ alegerea unor forme favorabile in plan ~~ pe ver~icala
murelor avute in vedere la proiectare ' ( def inite prin acceleratiile pentru constructie si pentru structura er de rez.istcn-
maxime ale terenului care rezulta din harta de macrozonarc din , ta (pet. 4.1.);
fig. 5.1), constructia poate sufer i: dispunerea ~i conformar.~a, corccta a ele~entelor
la elemente ale structurii de rez istenta : degradar i lo- structurale ~i a struciurll III ansamblul er, a ~le-
cale, controlate si reparabile, asociate deforrnatiilor post- mentelor de constructie nestructurale: precum ~1 a
elastice previzibile; echipamcntclor si instalatiilor adapost ite de con-
la elernente nestructurale: degradari mai extinse, dar structie (pct . 4.3); •
care nu pun in pericol, vieti omenesti sau valori mate- evitarea interactiunilor necontrolate,' cu eventuale
riale import ante . efecte defavorabile, intre tronsoanele de clad ire ala-
turate, intre elementele structurale ~i cele n~stru~-
1.9. Intervalele de timp la care se produc cutremurele , turale (de exemplu, intre elemcntele structurilor ll~
modurile lor de manifestare, ca ~i efectele acestora asupra con- cadre ~i peretii de umplutura), intre c.o~str~ctle si
structiilor, au un caracter impreviz.ibil , puternic aleator. Din materialul depozitat (ca in cazul recipient ilor de
aceasta cauza eficienta masurilor de protectie antiseisrnica poate lchide , al silozurilor) etc.
fi judecata numai in mod statistic, avind in vedere modul in
care un eveniment seismic se Incadreaza in sirul de evenimente ii) Asigurarea unei r igiditat i sl!ficien~e. ~a deplasari la-
asteptate pe anumite perioade de timp, incl~siv din punctul de terale in masura sa limiteze la valon admisibile at it deplasa-
vedere al intensitat ii, precum si proport ia constructiilor afcc- rile absolute cit si pe cele relative.
tate in diferite grade de avaricrc si a caror comportare are un im- iii) Obtinerea unui mecanism .s~ructural favo.rab.il ,~e ~l~:
pact social si economic scmnificat iv. Din aceste motive rcspon- sipare a cnergiei (mecamsm de plast if icare) sub. ~CtlU!1l vSeISn~J:~
sabilitatea pentru protectia ant iseismica a constructiilor trebuie de intensitate r idicata. Acest OblCCtIV implica urmatoarele :
evaluata pe baza criteriilor privind respectarca prevederilor dirijarea zone lor sl:sceptibil~ de ~ fi soli~i~a~e. in
,Prescriptiilor de proiectare, de execut ie ~i de exploatare , si nu domeniul postelastic (a artIculatlllor plastl~e po-
prin prisma apar itiei , in cazul unor constructii individualc, tent iale) cu prior itate in elemeI?tele care pnn na-
a unor urmari mai deosebite. tura solicitar ii poseda 0 capacitate de deforrnare
post-elastica substar:tiala - ~~ementele a c~ror ru-
pere nu pune in pericol stab ilitatea gencral~ a c~n-
2. PRINCIPII' DE PROIECTARE ANTISEISMICA structiei , ~i care pot fi reparate fara eforturi tehnice
si cost uri cxagerate;
in situatiile in care nu pot fi evitate incursiunile
2.1. cu
murelor Proiectarea structurilor
0 intensitate de rez istenta
corespunzatoare la actiunea
nivelului' cutre-
de protectie in domei-liul postelastic d: deformatie in elementele
.antiseismica oferit de apl icarea prezentului normativ are in ve- care nu se incadrcaz~l 1Il categorule mentl?r:ate
dere un raspuns seismic cu incursiuni, cu degradari specif ice, in anterior aceste incursiuni trebuie s a fie suf icient
domeniul postelastic de deformare. de reduse pentru a cvita riscul pdlbu~irii sau al
unor cheltuieli mari pentru lucrarile de ref~cere;
2.2. Proiectarea antiseismica a constructiilor urmareste sa in or ice caz elernentele verticale ale structurn !re-
realizeze: buie sa ramina capabile sa preia incarcarea gravita-
i) Conformarca generaUi Iavorabila a construct iei. tionala afercllta;
9
8
articulatiile plastice trebuie sa fie astfel distribuite iii) Corectarea momentelor Incovoietoare de la extremita-
inctt capacitatea de deformare postelastica a .s~ruc- , tile elementelor structurale in vederea obtinerii unui mecanism
turii sa fie cit mai mare, iar cerintele de duct il itate favorabil de disipare a energiei; .
cit maio mici; se va urmari evitarea concentrarii
Stabilirea pentru elementele structurale a diagramelor
deformatiilor plastiee in putine zone, situatie care
de eforturi mfasuratoare asociate aparitiei articulatiilor plas-
antrenea:za cerinte ridicate de ductilitate;
. tice potentiale, conform prevederilor prescriptiilor specifice di-
evitarea ruperilor premature cu caracter casant prin . fer itelor categorii de structuri.
modul de dimensionare ~i de alcatuire construct iva
a elementelor; iv) Dimensionarea sectiunilor semnificative ~i armarea
zonele plastiee potentiale sa fie astfel alcatuite in- elementelor structurale.
cit sa se obtina capacitati suficiente de deformare v) Verificarea conditiilor de deplasare laterala si duct i-
postelastica si 0 comport are histeretica cit mai litate, precum ~i corectarea, dad rezulta necesar.. a alcatuirii
stabila. si armarii sectiunilor.
iv) Prevederea in anumite situatii a un?r dispozitivc m~- In anumite situatii (pct. 5.3.10 si 5.8.1) apare avantajoasa
can ice cu rol de disipatori de energie ce pot influenta favorabil utilizarea metodei de calcul dinamic liniar pentru evaluarea e-
raspunsul seismic al structurii. forturilor sectionale produse de actiunea seismica {care se reduc
2.3. Metodele de proiectare antiseismica a structurilor de corespunzator nivelului fortei seismiee de caleul, pet. 5.3}.
rezistenta se clasifica, functie de modul in care este modelata
b) Metoda de proiectare bazata pe considerarea proprieta-
actiunea seismica, de fidclitatea modelului de caleul in: raport
tilor de deformare neliniara a structurii (metoda "BU).
cu
tariicaracterul,
structurale,in general,
precum spatial, dinamic
si de modul si nepniar
concret m care.al.compor-
smt .ef~c- . In variant a cea mai perfectionata, metoda se bazeaza pe
tuate verificarile ce privesc cond~tiile. d~ corformaJ:_e anhseI~~ utilizarea caleulului dinamic neliniar (pet. 5.8.2). Metoda sta-
mica si performantele riispunsului sersmic, m doua categorn bileste, cu anumite idealizar i, raspunsul seismic la fiecare pas
principale ;. de timp la excitatia seismica reprezentata prin accelerograme.
a) Metoda de proiectare curenta (Metoda "AU) Obtinerea mecanismului de plastificare structural ales, prin co-
Aceasta metoda este obligatorie pentru toate construct iile rectii succesive ale parametrilor de rezistenta si de rigiditate ale
ce fac obiectul prezentului normativ. Meto~~ c<?nsid~ra ir: mo~ elementelor structurii, precum si verificarea capacitatii de de-
implicit si simplificat aspectele c?mpo~tar~I dmamIce. ~I neli- formare in raport cu cerintele, au un caracter explicit.
niare a structurii fara sa poata evidentia direct meca!llsmu.1 de Alternativ, se poate utiliza caleulul static neliniar in
plastificare al structurii la actiunea cutremurelor cu mt~~sIt;~.te varianta calculului biografic, care este in masura sa evidentieze
ridicata. Aplicarea metodei implica urmatoarele operat ii prm- caracteristici semnificative ale comportarii structurii in dome-
cipale:
niul postelastic (pct. 5.8.3).
i) Stabilirea valorii fortei seismice de calcul, conform
Metoda "Bu se recomanda a se aplica la proiectarea construe-
pet. 5.3.;
tiilor de importanta deosebita ~j a celor de mare repetabilitate cu
ii) C a lc ulul structural in domeniul ·liniar ICl; lncarcarile
structura din beton armat sau din otel: '
seismice ~i la celelalte incarcari din gruparea. speciala, p:e:ll:m
~i stabilirea valorilor infa~uratoare de efortun la extremitatile In tab. 6.1 sint prezentate sintetic principalele caracteristici
elementelor structurale; ale celor doua metode de proiectare antiseismica a structurilor.
10 11
J 3. PLAN1F1CAREA $1 AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR

sau 1ichefiabile, milur i, umpluturi neconsolidate etc.) nu poate
fi ev i tatii, se vor lua masur ile nccesare pentru consolidarea tere-
3.1. Planificarca activitatii de constructie nurilor, astfel incit acestea sa poata asigura 0 bun a comportare
seismica a constructiilor.
Planificarea activitat iide constructie se va baza pe urma- 3.2.4. Pentru construct iile a caror eventuala avariere poate
toarele principii: ' avea urmari de gravitate dcosclritii 5C vor preciza, in Iunct ic de
i) Incadrarea noilor construct ii in mediul natural ~i in specificul construct iilor ~i al proccselor tehnologice, critcrii spe-
mediul construit se va face in asa fel incit sa seevite sporirea cifice de excluderc a anumitor categorii de amplasamente ,
riscurilor implicate de efectele potentiale, directe sau indirecte,
ale unor viitoare cutremure puternice. In acest scop se recomanda
sa se limiteze densitatea de constructie, precum~i numarul per-
soanelor care pot ocupa pe perioade lungi' de timp constructiile 4. ALCATuIREA DE ANSAMBLU A CONSTRUCTIILOR
de tip curent, cum sint cladirile de locuit, ceea ce, de regula,
revine la a limita injilt irnea acestor constructii, masura care poate
4.1. Forma in plansi in elevatie.
avca si efecte economice favorabile. De asemenea, se vor asigura
cai multiple de acces si comunicare pentru evcntuala necesitate
a evacuar iide urgenta in scopul Iirnitarii efectelor unor evcntualc 4.1.1. La stabilirea forrnei ~i a alcatuir ii de ansamblu a
cutrernure puternice. constructiilor se vor alege, de prcfcr intii, contururi regulate In
plan, compacte si simetrice (fig. 4.1), evit indu-se disimetrii pro-
ii) Limitarea duratei situat iilor provizorii care pot apar~a
nuntate in distributia volumelor, a maselor si a rigiditatilor in
in tirnpul executarii
structuralii construct
este, de regula, mai iilor in ceca
redus, care ccgradul de p:otectle
sporeste riscul 11- cad;ul aceluiasi tronson de clad ire , 1n vedel!ea limitarii' efecte-
lor defavorabile de torsiune generala sub act iunea seismica.
nor efecte grave in eventualitatea un o r act iuni scismice de inten-
Se vor evita, de regula, cladir ile cu forme in plan neregulate,
sitate ridicata.
cu discontinuitati in zone in care pot ap.irca cforluri supl imen-
iii) Corelarea act ivitat ilor de constructie cu act ivitat ilc tare semnificative (fig. 4.2.a).
de inlocu ire sau de conso1idare in timp util a fondului construit
vechi, insuficient protejat antiseismic.
3.2. Amplasarea constructiilor
3.2.1. Se recomanda alegerea amplasamen telor construct ii-

lor de asa natura, incit protectia antiseismica sa se realizeze in Fig. 4.1. Forme in plan favorabile
conditii 'economice, fara rnasur i cost isitoare , In cazurile in care din considerente function ale sau de es-
3'.2.2. Se va evita amplasarea construct iilor pc maluri , tetica a fatadelor, conf'igurat iile in plan prez inta nereg~larit~ti
ripe sau alte terenuri care prez.inta pericol de alunccar isau ~ur- sub forma unor intrindur i(iesinduri) se recom anda ca dimensiu-
pari. In cazul in care ampla/samentele de aces~ ~el nu se pot e':lta, nea acestora sa nu depaseasca y4 din dimcnsiunea totala a cla-
se vor lua masur ile necesare pentru stabil izarea terenur ilor , dirii pe directia considerata (fIg. 4.3). . .
3.2.3. In cazurile in care amplasarea constructiilor pc te- In situatiile in care respectarea acestor preveden pentru
renuri ncfavorabile (nisipuri cu grad mare de af inare, refulante intreaga con~tructic nu este posibilii, se recom?-nda tronsonarea
ei prin rosturi antiseismice astfel ca pentru Iiecare tronson in
12
13
parte sa se ajunga la 0 forma avantajoasa ~i la 0 distributie
A
a-
/
vantajoasa a volumelor, maselor si rigiditatilor (fig. 4.2.b).
/
/ Daca recomandarile mentionate nu pot fi indeplinite, se
. vor adopta modele si procedee de calcul in masura sa reflecte
. cit mai fidel comportarea spatiala a structurii.
Se recomanda sa se evite formele la care, pentru anumite
directii de actiune seismica, pot aparea suprasolicitari ale unor
t:W2i}2i elemente verticale

rilor. ~i solicit area dezavantajoasa a infrastructu-
Se recomanda ca la constructiile inalte amplasate in zonele

seismice de calcul A, B ~i C dimensiunile in plan sa nu depaseasca,
~~
de regula" 40 m, pentru a limita efectele nefavorabile ale exci-
F ig. 4. 2. F orme in plan defavorabiI e ( a) ~i exemple de
tatiei asincrone a bazei structurii.
tronsonare a lor prin rostur] antisetsmtce (b)
4.1.2. La cladirile etajate la care sint necesare reduceri de
gabarit (retrageri) la nivelurile superioare, acestea se vor realiza
pe liniile elementelor port ante verticale (cu exceptia mentionata
la pet. 4.3.1) urmarindu-se sa nu se creeze disimetrii pronuntate
pe ansamblul constructiei.
4.1.3. Inaltim
si deeasistematizare
construct iilor se stabileste pe consideren te
!:L!J:L ..-; 25 functionale (urbana, industriala etc.). De
L ' asemenea, la stabilirea inaltimii cladirilor se va avea in vedere
~i criteriul economicitatii functie si de sistemul structural adop-
tat (cadre, pereti structurali de beton armat etc.). In general,
dad, aceasta nu contravine altor criterii , se vor prefera solutii
.cu tnaltime redusa, in special laoconstructiile cu mase permanente
~i utile mari.
4.2. Masuri ce urmaresc limitarea maselor constructlllor.
_ _~ 1 _x _ ~ 025 In vederea reducerii fortelor seismice care actioneaza asupra

Lx' constructiilor se va urmari realizarea de constructii cu mase cit
mai mici. In acest scop:
4.2.1. La realizarea elementelor nestructurale: invelitori,
termoizolatii , ~ape, pereti de compartimentare si de lnchidere,
. parapete de balcoane etc., se vor utiliza cu prioritate materiale
Lx u~oare. De asemenea, se vor urmari reducerea grosimii tencuie-
t-' lilor si a sapelor de egalizare a straturilor pentru realizarea pan-
Fig. 4.3. Recomandar] privlnd dimensiuniIe Intrtndurtlor (Iesindurflor] telor, precum si reducerea greutatii elementelor ornament ale
formei in plan a cladiriIor
la cladirile la care acestea sint necesare.
14
15
4.2.2. La. construct iile ~u r?~im ridicat de inalt ime si I sau Fig. 404. Pozttle nefavorabilii
c~ mase man se rccomanda ut il izaren bctoanelor de inalta re- a golurllor in planul cliidirii.
zistentii I~l clementele structurale, In special In stilpr si pereti
structurali. ' ,
. 4.2.3. La acoperisurile (inclusiv elementele luminatoarelor
~l ~le cIefleetoarclor) halclor parter eu dcsch idcri mari sc VOl'
extinde solut iile din materiale usoare. .
4.2.4. r~eazul ~l~~ir.ilor cu' functiun i diferitc pc inaltime
se .reeoma.nda ~a act ivitatile (functiunile) care impl ica lncarcar i
ut ilo man sa fie plasate la nivelurile inferioare.
4.3. Prevederi generale de alcatuire a structurilor de rezis-

tenta, de realizare a peretilor de compartimentare si de inchidere ,
precum si a legaturii intre elementele nestructurale si elementele
4.3. ~. Prin mod~l de dispunere a elementelor structurale structurii de rez istenta, masura in care primele lmpiedica de-
se :,a asigura transl~:llterea d.t mai directa a incarcarilor gravi- formatiile libere ale ultimelor.
tatlOr:al~ la teren ..~e vor evita, de regula, rezemarile de stilpi
4.3.4. La stabilirea distributiei elementelor in cadrul an-
P: g:l~Zl, acestea fund ~eecptate numai in cazul stilpilor cu In-
samblului structural si 1a dimensionarea rigiditat iiacestora se
carcan red:lse de la ult imele 1 -2 niveluri ale cladir ilor etajate
cu retragen. vor avea in vedere urmatoarele :
De asemenca , se recomanda sa se evite transmiterea indi- i) Rigiditatile de ansamblu la deplasare laterala ale
recta a unor forte mari prin rezemar i "grinda pe grinda". constructiei pc directia celor doua axe principale, respectiv pe-
. Se vor ev ita, de regula, elemcntele In consola cu deschider i rioadele fundament ale de oscilatie in ccle doua directii, sa fie
~l/sau eu incarcari mari. cit mai apropiate.' ,
. 4.3.2. Se va. asigura conlucrarea spatiala intre componentele ii) In cazul construcrlilor cu mai multe deschideri se va
slsteI?elor (subsistemelor) structurale verticale prin realizarea urmar i, prin dimensionarea adecvata a rigidWitii elementelor,
la nivelul I;lanye?lor. l11telmedia.r~ si de ~c~peri~ a unor saibe s a se evite suprasolicitarea pc anumite zone a saibelor consti-
sau contravintuiri orizontale suficient de rigide si de rezistentc. tuite de plansee .
~Se va urI?ari ea prin forma planseului si prin plasarea adec- iii) La pozitionarea peretilor de compartimentare ~i de
v~ta a ~olunlor (pentru scara, ascensor si instalat ii) sa nu se Inchidere se va urmari ca prezenta acestora sa nu modifice com-
slabeasca exagera~ plan~eul dupa anumite sect iun i, evitind a- portarea structurala in raport cu modelul de calcul adopt at la
par~tla ur:or rup.er.l 11 1 lungul acestora la actiunea unor cutremure proiectare. Astfel , de exemplu, la inchiderea halelor prefabri-
de mtensitate ridicata (fig. 4.4).
cate legaturile peretilor cu structura de rezistenta vor fi astfel
~.~.~. La cladirile etajate se recomanda utilizarea solutiilor alcatuite tncit sa nu fie impiedicate deformatiile libere ale struc-
cu ngl~l~a~e sporita ~p:i~ introducerea unor pereti structurali
turii in planu1 peretilor.
pe toata inalt imea cladirilor , in toate cazurile in care necesita-
!ea !ur:ctio_nala a : unor spat iilibere sauforma construct iei nu IV ) La cladirile etajate se va urmari asigurarea unei vari-
impiedica l11tro~uc?rea l~r.. J?e asemenea, la alegerea sistemului atii continue a rigiditatii de nivel la dep1asare Iaterala, fara
structural pe criterii de rigiditate se vor ave a in vedere si modul
.
schimbari bruste de la un nivel 1a altul.
16 2 - cd. 1042 17
4.3.5. Se vor evita schimbarile bruste in capacitatile de 4.4. Rosturi antiseismice.

rezistenta ale elementelor structurale pe inaltimea cladirii, in
vede~ea obtinerii unei comportari favorabile in domeniul post- 4.4.1. Rosturile antiseismice se prevad cu scopul de a separa
elastic de deformare. itre ele corpurile de constructie cu caracteristici dinamice di-
4.3.6. La stabilirea pozitiei in plan a elementelor cu rigi- lrite, pentru a le permite sa oscileze independent sub actiunea
ditate sporita (de exemplu, a peretilor structural i) se va urmari li~carilor seismice ale terenului. '
ca efectul de torsiune generala sa poata fi preluat fara suprasoli- ,'4.4.2. In cazul in care,rosturile separa tronsoane cu carac-
citari
una din importante. In acest (subansamblele)
directii elementele sens, se recomanda ca eel putin
de rigiditate pe
sporita eri~tici
lleIisiunidinamice
stabilite ~i constructive
din conditia desimilare:
rost de acestea
dilatatiepot
- avea di-
contrac-
sa fie suficient de depart ate pentru a obtine un brat de pirghie ie.:'tn aceste cazuri se vor prevedea masuri pentru limitarea de-
avantajos. . ' TaQ1irilor in zonele de coliziune.
4.3.7. Elementelor celor mai incarcate din actiunea fortelor 'liSe re~omanda. ca tronsoane~e de la ext~emit~til~ cl~dirii se-
orizontale trebuie sa Ii se asigure 0incarcare gravitationala a- )ar~te prm rost\lfl, care .suporta socul ma~l:n' sa ~lbe m raport
ferenta suficienta (sa fie suficient lestate) astfel Incft sa se poata :u,tronsoanele lI~termedlare 0 m~sa s~onta - prm. prevederea
obtine conditii avantajoase de preluare a solicitarilor din incar- llll,li numar s?phmentar de ~ra.vel - ~l/sau 0 c~paCltat.e de re-
carile orizontale si de transmitere a acestora la fundatii. .istenta supenoa:-a pen!ru. a limita efectele negative suplimentare
4.3.8. Se va: urmari prin dimension are si prin alcatuire, sa n aceste corpun de. cla,dlre. . Y'" e:
se inzestreze elementele structurale si. structura in ansarnblu cu 4.4 ,3. tn cazur,lle, ~n ~are ~orpu:lle, de cladlre, lI~ve.ClI~at:
suficienta ductilitate pentru a real iza 0 comport are favorabila - au c~r~c~en~hc~ ~ma~lllce diferite (rnase, 1l1altml1~11
la actiuni seismice intense (fara cedari casante pierderi de sta- sau rigiditati dlf~nte), ",
bilita'te sau alte avarieri periculoase sau gre~ remediabile). nu au plan~e~le SItuate la acele~~,l,niveluri ~ ,,
t ,. . ., ~ , au unul fata de celalalt poz itii excentrice (planunle
t;l.cazurile spe,c~ale ale conshuc~~llor sau partllor de, con- rincipale verticale perpendiculare pe rost ale celor doua
structii la care apantla. uno:: deformatii l?ost:lash~e :ub act~unea fronsoane sint relativ distantate - fig, 4,5) - situatie
cutr~murelor a~ ~r~e~,rscuri pentru mediul inconjurator (plerd~- care oate genera efecte deosebit de defavorabile iIi urma
rea impermeabilitatii unor rezervoare sau unor conducte conti- Ii P "
, d I' hid " , " fl b il t) , co iz nmn :
nm IC I e sau gaze toxice, puternic corozlve, mama I e etc. _ . . ' di , Y ind diti in fi 1
se vor lua rnasuri speciale de protectie, pe baza un or criterii de allmea rost~IUl se imensioneaza put;lm con _lt1a ca in lm~~
verificare specifice, inclusiv asigurarea pentru anumite elemente :ut~e:nuruIUl t::or;soanele sep~rate prm rost sa nu afecteze pun
a unui raspuns seismic elastic, .oliziune atu~c,l cmd ele ar ~sC1la defa~at. ,.
4,3,9. La construct iile etajate cu inaltirni supraterane de 4.4.4, ,l:,at1mea ne.cesara a rosturilor definite la pet, 4.4 ,3,
peste 25 m se recomanda realizarea unor infrastructuri alcatuite .e determma cu relatia :

ca 0 cutie rigida compuse din sistemul peretilor de subsol pe doua d =~+ ~ + 20 mm (4,1)
direct ii, planseul peste subsol ~i sistemul de fundatii, 1 2
Pentru constructiile in cadre avind inaltimea supraterana n care (fig. 4,6):

H > 25 m se admite legarea intre ele a fundatiilor izolate prin 'd latimea necesara a rostului;
grinzi de fundatie sau prin placa pardoselii alcatuite corespunzator. ~l' ~2 _ deplasar ile maxime ale celor dou~ tronsoane SU?
Infrastructura in ansamblu, ca si terenul pe care reazema actiunea incarcar ilor seismice orizontale la ni-
constructia trebuie sa fie, de regula, capabile sa preia eforturile velu I extremitatii superioare a corpului de cladire
ce le rev in din actiunea suprastrueturii fara deformatii remanente en inalt.imea ~ai mica, deplasari calculate con-
semnificative. ' \ form pet. 6.2.4.
18 19
b) daca fortele de impact nu pot fi preluate in conditii eco-

nomice se prevad in rosturi dispozitive de amortizare
(tampoane, resoarte etc.) ale carer caraeteristici ~i pozitii
se stabilesc pe baza unui caleul dinamic.
4.4.6. Dimensiunile rosturilor stabilite conform pct. 4.4.4
sint valabile si pentru elementele de finisaj.
4.4.7. In vederea evitarii unei tronsonari excesive a construe-
tiilor prin rosturi, se recomanda ca numarul lor sa fie limitat la
strictul necesar, respectiv sa se adopte dimensiunile maxime ad-
mise pentru corpurile de cladire.
4.4.8. In cazurile in care se adopta elemente de mascare
a rosturilor acestea vor fi astfel alese incH sa nu aiba 0 influent a
semnificativa asupra oscilatiilor corpurilor de cladire inveci-
nate, iar in cazul degradarii elementelor de mascare sa nu existe
riscul de desprindere si cadere a unor bucati care sa pericliteze
Fig. 4.5. Tronsoane de cladiri decalate vietile oamenilor sau uncle componente· import ante ale con-
structiilor, instalatiilor etc.
4.5. Masuri privind elementele ~i subansamblele nestructurale.
4.5.1. In proiectarea elementelor de compartimentare si de

inchidere (pereti despartitori, pereti exterior i) se va opta pentru
una din urrnatoarele solutii :
a) alcatuirea lor ca elemente structurale (dimensionate in
consecinta) ce fac parte integranta din sistemul struc-
tural;
b) in cazul structurilor flexibile, dispunerea, intre structura
de rezistenta si elementele nestructurale, de legaturi
care sa permita deplasari relative libere astfel incit defor-
matiile structurii si cele ale elementelor nestructuralc
sa nu se influenteze reciproc, iarin acestea din urma
Fig. 4.6. Dimensiunea minima ~ lafimii rostului antiseismic.
sa nu apara solicitari cu intensitati semnificative;
c) solidarizarea elementelor de compartimentare si de In-
4.4.5. I~ situa~iile definite la pet. 4.4.: 3s e admite sa se a-
chidere cu structura de rezistenta si dimensionarea ri-
d~PJe rlos~un(de ~lmensiuni inferioare valorilor obtinute apli-
em re atia 4.1), m urmatoarele conditij : ' giditatii acesteia de a~a natura {nett deformat iile post-
elastice, fisurile etc. aparute in urma oscilatiilor seis-
a) se determi?a printr-un caleul dina~ic fortele de impact mice in clementele de separatie si de inchidere sa fie
car~l vor fi luat~ in considerare la dimensionarea struc- limitate:
tun or celor doua tronsoane;
21
20

lt Se v~ da preferinta solutiei b) in situat,iile
a e sol ~}11 ar putea ave a influente
A
ti III ca~~ Prezentul normativ cuprinde prevederi pentru stabilirea for-

structurll de rezistenja. (anexa D)'. ncga ive asupra comportarll telor de inertie, precum si indicatii pentru considerarea in caleul
a modului d) de manifest are a actiunii seismice.
4.5.2. La proiectarea unor di .
atice etc) ale cladi .'1 apen Ice usoare (cosuri de fum In vederea efectuarii de caleule ingineresti care iauin con-
. a III or sevor adopta 1 to o . .,. , siderare moduri de manifestare ale actiunii seismice pentru care
poat~ prelua si transmite fara dificu1t~ ti ~o U, 11 prm ca:e sa se
p~nzatoare acceleratiilor acestor' a,I, ortele de mertle cores- in prezentul normativ nu sint furnizate elemente de caleul sufi-
me amplificate In 'com aratie comp9n~nt~.' care pot ~i puter- ciente se vor utiliza prevederile altor prescriptii sau/si metode
componentelor structurafe. Se v~u vacc~lel~tl1le terenului si ale de caleul dezvoltate in literatura de specialitate (omologate ~i
reg:lla! acestor apendice nu Ii se a ea in ve~~re ~I fap~ul ca,. de aprobate de forurile de decizie).
cata ~I
inaltime c acare
eventuala lor ced poate/onfell 0
pot periclitn ar~ tI?loate I urn;tata
ductIhtate r idi,
de caderi de la inertie5.1.2. Valorile fortelor
conventionale) seismice
luate in de caleul
considerare (ale Iortelor efor-
la determinarea de
V Ie I e o mene~tI. turilor si deplasarilor prin procedeele de caleul utilizate in me-
4.5.3. La -proiectarea echipament I . 1 ~ . toda curenta de proiectare (metoda A in clasificarea de la pct.
constructiile se vor adopta d ~ e or ~~I a. egatunlor lor cu 2.3) se stabilesc conform prevcderilor de la 5.3 si 5.4. .
tegrala a acestora in stadi~l ura /az
c?mpensatorii de asigurare a :n~~ ~
d ~masun de mentinere in-
.c~l1?-port~r.esau masuri
5.1.3. In metodele de caleul dinamic, 'liniar sau neliniar ,
excitatia seismica este reprezentata prin accelerograme inre-
cial pentru legaturile cu constructia.uCtIhtati suficiente. in spe- gistrate pe amplasament ~i/sau prin accelerograme generate ar-
tificial. •
Precizari referitoare la selectarea,' calibrarea si utilizarea
accelerogramelor, precum si la modul de interpretare a rezulta-
5. CALCULUL STRUCTURILOR LA ACTIUNEA SEISMICA telor se dau in instructiunile specifice ,
5.1. Modalitat] de considerare in calcul a actiunii seismi 5.2 . Mo delarea in calcul a co mportarfi structurale.
t Ice.
I
5.1 .1. In caleulele inginere ti . A
caz, urmatoarele moduri d ~ I se VOl a~ea in vedere, dupa 5.2.1. In vederea determinarii efectelor actiunii seismjce
constructiilor: e mamfestare a actiunii seismice asupra asupra structurii se vor utiliza modele de caleul idealizate,
adecvate din punctul de vedere al reprezentarii comportar ii
a) forte de I ti
ale eon~t~~~ti flo rl}erate de oscilati ~~e partilor in eleva t ie reale. Modelele v or reflect a configuratia generala a st ruct uril or,
distributia maselor, distributia rigiditatilor, caracteristicile de
S~ismica,de ditre' aIc~~~~~i~~t~~~!:I~t:f~~t~r: in mi~ctarea rigiditate, legaturile cu mediul exterior, iar in cazul ufilizarii
t Ie; . ' , - cons rue-
metodelor de caleul neliniar, si distributia capacitatilor de re.,
b) eforturi generate de de 1 ~'l' . z.istenta si de deformare. Modelele de caleul VOl' tine seama ~i de
de construct' p asan e mega le nnpuss
A parf-ilor
. ie mgropate de propag d 1 . t. el ementele nestru ctural e care pot in fluen ta semn ifi cat iv rasp unsul
pnn teren ; . area un e or sersmice
structurii.
c) suprapresiuni proven it di f tid 5.2.2. La modelarea structurii se admit in mod obi~nuit
Ii chidele, masel e pulv =rul~~t or,~ e e inerti~ generate In
A
urmatoarel e aproxi matii :
tinute de constructie; e e c mmagazmate sau re- i) Distributia reala a maselor se poate inlocui cu 0 dis-
d) forte transmise de sistemele d tributie care sa reduca volumul de caleule fara sa
. t 1 tiil e rezemare j.] de 1 afecteze sensibil rezultatele. Astfel, se admit in mod
a ms a atu or, a eChipamentelor etc. .,. egare
curent : la constructii etajate, concentrarea maselor la
22
23

nivelurile planseelor : la constructii Inalte cu masa la celelalte constructii se vor alege directiile axelor
distribuita pe verticala (cosuri de fum, turnuri etc.) Aprincipale ale ansamblului structur ii de rezistenta.
concentrarea maselor la un numar suficient de mare b) In cazul aplicarii metodei de caleul simplificate prezen-
de niv eluri, de reg ula e chid istan te. tate la pet. 5.3 se VOl' efectua analize separate privind
Punctele de aplicare a incarcar ilor seismice coincid incarcarile si solicitarile seismiee considerind c a actiu-
cu poz it iile punctelor de concentrare a maselor. nea seismica are directia, pe rind, a celor doua axe ori-
Pentru a se tine seama de efectele de torsiune generaHi zontale. Cele doua ipoteze de actiune seismica se cons i-
'se vor aplica prevederile de la pct. 5.7. dera independente, iar eforturile corespunzatoare nu se
suprapun.
ii) In cazul cladirilor , planseele de beton armat alcatuite La constructiile cu structura flexibila (hale parter, cla-
in conformitate cu prescriptiile de proiectare specifice diri etajate pe cadre etc.) se va lua in considerare ~i ipo-
si cu prevederile prezentului normativ pot fi conside- teza incarcar ilor seismiee orizontale actionind dupa 0
rate inf'init rigide in planul lor, caleulul deplasarilor directie inciinata la 45°. f ata de axele orizontale de refe-
elementelor verticale ale structurii de rez istenta ba- r inta ; in aceste cazuri valorile incarcar ilor seismice se
zindu-se pe aceasta ipoteza. . reduc prin inmultire cu coeficientul 0,7.
In alte situat iide realizare a planseelor (de exemplu , Pentru considerarea efectului de torsiune generala a
di n el emente metal ice Cll contravintuiri, din lemn , din structurii se va aplica procedeul simplificat descris la
beton armat cu dimensiuni mari ~i cu perforari nume- pct. 5.7.
roase), in modelul structural aceste elemen te vor fi In cazul aplicarii metodei de analiza spatiala prezentatii
caracterizate de valori corespunzatoare ale r i g iditati i in anexa "C" considerarea caracterului spatial al actiunii
care, la limita, pot fi considerate nule. scismice si al efectelor acestuia este implicita.
iii) Pentru structurile la care numarul de dcschideri si de 5.2.4. In metoda curenta de proiectare (metoda A) carac-
niveluri depaseste capacitatea de cupr indere a progra- terul dinamic
ficat, al actiun
prin adoptarea unor seismice
ii
distributii se ale
considera
incarcar iniimod
staticesimpli-
echi-
melor de caleul automat sau pentru structurile la care
valente care tin seama de formele proprii de vibratie ale struc-
volumul de operatii si timpul de lucru pc care le im-
plica un calcul pe modelul complet (care considera turii si de ponderea relativa a acestora in deformatia totala a
toate barele si nodurile) sint oneroase, se admite sa con structi ei (pct. 5 .3 ).
In cazul aplicarii unor procedee bazate pe integrarea direct a
se utilizeze modele structurale condensate. In aceste
situatii valorile maselor, ale rigiditatilor ~i ale capa- a ecuatiilor de miscare (pet. 5.8) caracterul dinamic al actiunii
~i al raspunsulu i se ismi c este reflect at d irect.
citatilor de rezistenta echivalente se vor stabili pe baza
un or teh nic i o molo gate. 5.2.5. In calculul eforturilor si deplasarilor structurii sub
actiunea incarcarilor seismice de caleul stabilite conform pct. 5.3
5.2.3. Caracterul spatial al actiunii seisrmce se reflecta se considera c a structura lucreaza elastic. Se vor utiliza valorile
in calculele ingineresti in modul urrnator : modulilor de elasticitate (de deformatie) precizate in prescrip-
t iile ,specifiee de proiectare a structurilor din diverse materiale.
a) Se
axe considera
ortogonale,dreptunasistem de referinta
verticala si doua unorizontale
sistem de alese
trei In situatia aplicar ii caleulului dinamie neliniar se VOl' a-
dopta legi de comport are histeretica (legi constitutive) repre-
dupa cum urmeaza :
ze ntat ive p entru raspu nsul el emen tel or st ru cturale.
la constructiile la care elementele structurale verti- 5.2.6. In modelarea structurala se VOl' considera atit COI1-
cale sint orientate dupa doua directii orizontale orto- structiaIn elevatie.vcit si terenul de fundare - zona activa adia-
gonale se vor considera direct iile orizontale respective: centa constructiei.
24 23
\

~ - coeficient de reducere a efectelor actiunii seis-
Pentro masivele de fundare se vor considera moduli de elas-
mice tinind seama de duetilitatea strueturii, de
ticitate corespunzatori vitezelor de propagare ale undelor seis-
capacitatea de redistributie aeforturilor, de
mice. In cazul aplicarii unor metode de calcul ~are iau ~n consi-
ponder~a cu ca,re intervin rezervele de rezistenta
derare proprietat ile de de!ormare ~ 1c ~erenulU1 in do:nen~ul post-
neconsiderate in calcul, pre cum si de efectele
elastic se vor utihza legile constitutive dezvoltate in literatura
de amortizare a vibratiilor, altele dedt cele
de specialitate. asociate structurii de rez istenta (pet. 5.3.6);
e, -_ coefi~ientul de echivalenta. intre sistemul real ~i
5.3. Relatii de calcul pentru determinarea .indircari1?r sei~- un sistem cu un grad de libertate corespunzator
mice orizontale pentru ca1culul structurilor de rezistenta. mo~u.lui propriu pet. 5.3.7
cazul (acest mod de
5.3.1. Relatiile date in continuare servesc la sta?ili.rea in:
def~lllr~. este valabil pentru
-r:- particular
oscilatiilor plane; in cazul analizei oscilatiilor
al
dircarilor stat ice echivalente utilizate in calculele ingineresti . spatiale coeficientul , , < : / ' capata semnificatia mai
obligatorii in cadrul metodei curente de proiectare. Aceste in- complexa din anexa C ).
dud.ri considers implicit si simplificat influentele fenomenelor . ~ezulta~ta incarcarilor seismice orizontale este parametrul
de comport are si de deformare postelastica. principal pnn care se coreleaza capacitatile de rez istenta ale
5.3.2. lncard'trile seismice orizontale care actioneaza asupra suprast;uct?-rii, infrastructurii, Iundatiilor si terenului d~ fun-
constructiei se determina pentru fiecare mod propriu de vibratie , da.re, ~l pnn care se evalueaza capacitatea de rezistenta la forte
o!lzontale a at;ts~mblulu~ str,~ctura-te~en. Distributia pe ver-
In cazul particular in care oscilat iile proprii se produc intr-un
tIc~la constructiei a forte I "S, se face 111 conformitate cu preve-
plan, rezultanta tncarcarilor se~sI?ice o~izontale (f.orta taietoare
den le pet. 5.3.8.
de baza) corespunzatoare directiei .de ~l~care con~l~erate pen~!u
.5..3.3: ~oeficientii ,,(1..': di~erentiaz.a nivelurile de protectie
teren ~i modului propriu de vibrat.ie s.r se determma cu .relatjile antiseismica ale constructiilor m functie de clasele lor de impor-
5.1. ~i 5.2. . tanta. '
S, c, G (5.1)
=<0
, ~Pe. ba;a criteri'ilor. enuntate la pet. 1.5 constructiile sint
unde: l~part.lte l~ 4 clase de importanta conform tab. 5.1, avind coe-
(5.2) ficienti de importanta ,,(1." prezentati in tab. 5.2.
in care: Tabel 5. 1 - CLASELE DE IMPORTANTA A CONSTRuqlILOR

c, coeficient seismic global corespunzator modului
de vibratie "r"; Clasa I - \onst~uctii de importanta vita la pe ntru societate, a c aror func -
G rezultanta incarcar ilor gravitationale pentru in- t lO naht ate i n timpul cutr emur ul ui ~ i imediat dupa cutr emur
treaga structura determinate conform pct. 6.1.3; trebuie sa se asigure integral.
(1. -
coeficient de importanta a constructiei. functie
de clasele de importanta din tab. 5.1 (pet. 5.3.3); • spi" tale , st at i i de salvare, stafi i de pompieri
• cladiri pe ntru unitati a dministrative , ce ntrale si jude tene c u
coeficient functie de zona seismica de calcul a rol de decizie' .in organizarea masurilor de urg~nta dupa' cu-
amplasamentului (pct. 5.3.4); tremure
• cladiri pentru comunicati i de interes national ~i judetean
coeficient de amplificare dinamica in modul "r"
• unitati de producsre a energiei electrice din sistemul national
de vibratie, functie de compozitia spectrala a
• cladiri ca re adapos te sc muz ee de i
mportanta najionala
miscarii seismice la amplasament (pct. 5.3.5);
27
26

Tabel 5.1 - continuare
T abe l 5 .2 - VAL ORI LE C OE FI CI EN1I LOR DE I MPOR TAN 1A »:

Clasa II - Constructi i de importanta deosebi ta la care se impune limi tarea
avariilor av indu-se in vedere conseci ntele acestora:
Clasa de irn p o r t a n t a
• celelalte cladi ri din domeniul ocrotirii sa.natatii

I II III IV
• scoli , crese, gradini te, cami ne pentru copi i,handi.capat.i , batrini
• cladi ri care adapostesc aglomerati i de persoane : sali de spec- 1,4 1,2 1,0 0,8
t ac o le a rt is t i ce s i s po rt ive , b is er ic i, c en tre c omer ci al e importante
• cl1 i.diri care adapostesc valori artistice, istorice, sti irrtifice
•
deosebite
cladi ri ~i instalati iindus triale care prezi nta riscuri de incendii
5.3.4. Coeficientul "ks" reprez inta raportul dintre acceleratia
maxima a miscar iiseismice a terenului (considerata cu 0 perioada
sau degajari de substante toxice
medic de revenirc de cca. 50 ani) corespunzatoare zonei seismice
• cladi ri industriale care adapostesc echiparneute de mare va-
loare economica
de calcul ~i acceleratiagravitatiei. Valorile cocficientului k,
• depozi te cu produse de s tricta necesitate pentr n aprovizionarea
sint date in tab. 5.3 functie de zone l e seismice de calcul indicate
de urgenta a populati ei in harta din fig. 5.1. '
Clasa III - Constructi i de i mp or tan ta no rma la ( con st ru ct i i care nu Iac parte Tabel 5.3 - VALORILE COEFICIENTULUI "k,"
din clasele I, II sau IV)
Zona. seismica
•
•
cladiri
constructi
de locuit, hoteluri,
i i ndu st ri al e
carnine ( cu ex ceptia
s i a gr oz oot ehn ic e
celor din clasa II )
c ur ent e
de calcul
I 1< 8
A 0,32
Clasa IV - Constructi i de importanta redusa : B 0,25
C 0,20
• constructi i agrozootehnice de importanta redusa ( de ex .: sere.
constructi i parter diverse pentru crcsterea animalelor ~i pa o D 0, H i
sari lor etc.)
E 0,12
• constructi i de locuit parter sau parter si etaj
F 0,08
• altc constructi i ci vi l c si industriale care adapostcsc bunuri
de mica valoare si in care Iucreaza un p er son al r cs tri ns ,
5.3.5. Coeficientul de amplificare ,,~r" se determina in

Observatfi :
functie de perioadele oscilatiilor proprii "Tr" ale constructiilor
a) Clasi ficarea constructi ior in clasele de importanta din tabel nu este ~i de conditiile seismice ale zonei caractcrizate prin perioadele
ideriti ca cu clasificarea din STAS 10100175. "
de colt "Tc" (fig. 5.2), eu relatiile (fig. 5.3):
b) Tipurile de constructi i care nu s irrt prcvazuteexpli ci t in tabel vor fi
incadrate intr-una din cele
date in tema de proiectare.
4 clase pe baza unei justifi oari tehnice ~=2,5 pentru T, < To (5.3)
c) In anumite si tuati i,un el e c omp one nt e a le c lad i ri l or , i nc lus iv i ns tal at i i ~=2,5 - (T, - To) >- 1 pentru T, > T; (5.4)
~i echi. pamente
rite
ale acestora, se pot incadra in clase de impor tan ta
de cea a restului cladi ri i (vezi si cap. 10).
di fe -
, 5.3.6. Valorile coeficientului de reducere "Iji" sint date in
d) Deci zi a de incadrare a cladi ri l or i.n diferite clase de irnportanta se va tab. 5.4.
lua. de catre benef ici ar eu consultare, \ Ioruri lor tehni ce componente.
Nota: Fig. 5.1. ~i fig. 5.2. se gasesc la sflr¥itul normativului.

28
~9

Ta~el 5.4 - contlnuare
Tipul structuri i I Coefi~entul
C. Structuri metalice
1. Hale industriale ~ i alte structuri cu un nivel ( fig. 8.1. a

~i 8.l.b.)
Pe directia necontravintu ita In plan vertical
• cu 0 singura deschidere 0,20
• cu mai multe deschideri 0,17
r min""1 Valorile 0,20 ~i 0,17 ale coeficientului ..4" indicate
pentru aceste structuri sint stabilite in ipoteza ca pe
directia necontravtntuita stilpii sint Incastrati la baza
-""-------L--,
07 '10
L__,
11/5 -
_,
I ~i legati rigid cu riglele (fig. 8.l.a). 1ncazul struc-
turilor cu rigle legate articulat de stilpi (fig. 8.1.b)
J 1 2 ,2 2 ,5 valorile de mai sus se vor majora prin multrplicarea
cu coeficientul 1,7:
T r.(se c ) Pe directia contravintui ta in plan vertical
Fig. 5.3. Diagramele ~r - Tr • portale cu diagonale prinse centric la noduri:
cu diagonale in ..V" 0,40
Tabel 5.4 - VALORILE COEFICIENTULUI
., .. '
..'t'
cu diagonale intinse 0,20
• portale cu diagonale prinse excentric la noduri 0,20
0,17
Tipul structuri i CoeficJentul : ? o . Structuri in cadre etajate
(fig. 8.2)
I 3. Structur ialcatuite din clemente verticale rigide cu zabrele
centrate la noduri
A. S tr uctur i d e b eton a rm at cu diagonale intinse (fig. 8.3. a) 0,25
1 - Structuri in cadre etajate: - cu zabrele in ..V", care lucreaza la compresiune
• pereti ide umplutura sint tratati caelemente struc- (fig. 8.3.b) 0,50
turale asigurindu-se conlucrarea cu elementele ca- 4. Structuri alcatuite din clemente verticale rigide cu zabrele
drului , 0.25 prinse excentric la noduri (fig. 8.4.) 0,20
• peretii de umplut ura nu s int tratati ca elemente
structurale 0.20 5. Structuri verticalo in consola (fig. 8.5)
2 - Hale industriale ~i alte structuri eu un nivel: - pilon cu sect.iune plina 0,50
• cu legaturi rigide I ntre rigle ~ i s t ilpi 0,15 - pilon cu zabrele 0,65
• eu Iegaturi articulate 0,20
3 - Structuri cu pereti structurali 0,25 6. Structuri de tip "dual'; (fig. 8.6) formate din cadre si din
4 -Structuri cu pereti , stilpi si plansee dala (fara grinzi) 0,30 elemente verticale rigide, care conlucreaza datorita unor
structuri orizontale rigide (contravinturi , platelaje, placi
5 - Constructi i inalte de tipul cosurilor de fum
*
0,35 de plansee etc.)
6 - Castele de apa
7 -Silozuri 0,25 elemente verticale rigide cu diagonale intinse prinse cen-
tric la noduri (fig. 8.3.a) sau cu diagonale prinse excen-
B. Structuri din ziddrie tric la noduri ( fig. 8.4)
1 -Structuri cu pereti structurali din zidarie cu centuri • cind acestea preiau eel mult 0,5 din f orta seismica
i stilpi sori
2 -Structuri cu pereti structurali din zidarie sirnpla
* conform normativelor specifice,
I 0,25
0,30
totala
• cind acestea preiau intreaga farta seismica
0,20
0,25
31
30

Tabe l 5.4. - continuare Vec~o.rii proprii "Uk.", ca si perioadele proprii .J',", se
Tipul structurii I Coefi~entul

VOl' stabili pc baza mctodelor dinamicii constructiilor.
utilizarea
mentionate.
metodclor simplificate
Sc admite
din anexa B in situatiile
-el emen te ve rt ica le c u zabrele In "V" pri ns e c ent ri c l a no- 5.3.8. Incarcarca seismica care actioneaza la nivelul " I ? "
duri ( fig. 8.3.b) care lucreaza la compresiune
pc .~irectia gradulu! de libertate corespunzator modului de vi-
• cind acestea preiau eel mult 0,5 din forta seismica brat ie .r" sc dctcrmina cu rclatia :
otala 0,40
• cind acestea preiau

-Pent ru va lori intermediare intre 0,5 !ji 1,0 din Iorta
.
intreaga fortli. seismica 0,45
unde:
(5.6)
seismica totalli. coeficientul ,,1jI" se va determina prin

interpolare Iiniara (tntre 0,20 (li 0,25 respecti v Intre
0,40 ! ji 0,45 ) (5.7)
S-au not at
Observatii :
a) Valori le coeficientului ,,1jI" s tnt s ta bi li te c ons ide ri nd eli se respecta '~kr - coeficient de distributie a fortelor seismice cores-
regulile de alcatuire pentru asigurarea unei comportari ductile a struc- punzator niveluiui "k;' ~i mod~lui de vibratie' .r"
turilor.
b) V al ori le da .te s in t ut ili zat e pe nt ru ve ri fic li .r i de a ns ambl u, I n s it uat ii le
precizate la pet. 6.2.2 pentru veri ficari le unor elemente si zone struc-
turale se vor introduce sporuri le indicate in respectivul paragraf .
c) Coeficientii ref eritori la elementele de cons'tructii metalice stnt va-
labili in' condi tiie in care, pri n modul de alcatuire a structurii, se (5.8)
a si gura de zvol ta re a unor me ca ni sme de di si par e a e ner gi ei I n ca re p la st i-
f icarea acestor elemente este ef ectiva.
d) Prin acte normative specif ice unor categor iide construcpii se pot preve-
dea pentru ,,1jI" valori dif eri te de cele din tabelul SA.
V alori le ,,5 k ," se pot obtine ~i prin distribuirea rezultantei
"S," a incarcarilor orizontale scismice determinate' conform
5.3.7. Coeficientul se determina cu relatia pet. 5.3.2. cu relatia
(5.9)
e :r = (5.5)
unde: eomponenta dupa gradul de libertate "k" a vee- 5.3.9. In

conseevent ca~':11 (5.5)
expresiile utiliza.rii unor modele de cal
~l (5 .8) se vor general iza Ineulconsecint
sp atiala
(anexa C ) . . • ,
torului propriu de ordinul .r'";
rezult an ta incarcar ilor gravit ation ale ale niv elulu i
~.3 .10 . Efortl1 ril e: deplasar ile etc. se calculeaza separat pen-
"k"
t~·~he?are mod .propnu .r: In cazul analizei separate a oscila-
~lllo: rntr-un s.mgur plan vertical este suficienta, de regula,
consideraron primelor trei moduri proprii.
32 3 - cd. 1042
33

Efortul .total de calcul "Nil intr-o sectiune a unui element Tabel 5.5 - VALORILE COEFICIENTILOR "cv"
se .determina :eu relatia
'i'i
(5.10)
Tipul elementului
Inc1hcarea sau efortul
care se modi fica
I Coeficientul Cv
tn' caz\lrilb in care diferentele intre perioadele proprii sint Elemerite cu eforturi a- Efortul ax ial al elernentu-
xiale ,predominante ltii
mai mid declt 10% se vor aplica reguli mai generale de compunere
conform recomandarilor din anexa C. Grinzi de cadru eu f orte Forta tai ctoare provenita ± 1,5ks
. ..P entru constructiile de tipul cosurilor de fum, .cu exceptia taietoare mari di n i ncar car ie gravi tati o-
celbt de importanta deosebita , se a~mite s~.se t.ina seama d~ efe<:- nale, in secti uni le din veci-
natatea stilpilor
tul combinat al diferitelor moduri proprll prm metoda simpli-
ficata data in Anexa B. . ri nzi cu incarcar ivert i- Incarcarile concentrate
.5.3.1. In cazul halelor parter cu pod rulant contravintuite cal e concent rat e mar i
in directia longitudinala prin portale ductile se vor lua masur i
pentru eventualitatea c a portalele ies .din h!cru .. I n .acest s~op Plansee-dala rezemate Forta tai etoare la rezemare
di rect pc st il pi, tara pe stilpi (pentru verificarea
structura .halei, fara portale, se va asigura m directie longitu- grinzi la strapungere)
dinaUi;,.pentrrl un coeficient seismic de minimum 0, 3 k. > - O,O?
Se recomanda ca alcatuirea halei sa fie facuta astfel (pr in onsole eu deschi der i Inearearea gravi tati onala ± 1,5 k.
mari total1l
prevederea unor contravintuir i rigide in zona situat~ deasnpra
grinzilor de rulare) incit sa se asigure dezvoltarea unui mecanism
.de disipare a energiei cu sttlpii plastificati atit la baza lor, cit
si in zone le de subgrinzile de rulare. 5.5. Determinarea Incarcarilor seismice pentru elementele care
nu fae parte din structura de rezistenta
5,4. Determinarea indirdirilor seismice vertic ale .
5.5.1. Verificarea la actiunea seismica a clementelor de
i5.4.1. Vhificarea la actiuni seismicc verticale este _necesara constructii care nu fac parte din structura de rezistenta ~i pentru
pentru urmatoarele tipuri de elernente care fac parte din struc- care nu se urrnareste pastrarea integritatii dupa cutremur are
tura de rezistenta : ca obiect principal asigurarea ancorarii elementului de structura
(! - elemente' cu eforturi axiale predominante (sUlpi, spaleti de rezistenta a constructiei , in vederea evitiir ii prabusir ii.
de zidarie, tiranti, structuri suspendate .etc.) ;. A
grinzi si console cu forte taietoare man proven~n~, 11 1 5.5.2. Pentru elementele din aceasta categorie incarcarea
principal, din incarcari verticale concentrate man ~l/sau seismica totala se determina cu expresia:
deschideri importante;. . A v • •
... plansee de tip dala, rezemate direct pe sttlpi (Hira grinzi). (5.11)
5.4.2. Incarcarile seismice verticale se determina prin in- unde:
multirea incarcar ilor gravitationale de caleul ale elementelor Cw r- coeficient seismic global (tab. 5.6);
respectivecu coeficientul "CV" dat in tabelul 5.5. Incarcarile :
Gw - incarcarea gravitationala a elementului considerat.
astfel.obtinute se suprapun, dupa caz, in modul ar~tat in tabel ,
.cu.Incarcarile gravita\ionale sau, direct, cu eforturile corespun- Pentru incarcarile seismice ,,8w" se considera directiile de
zatoare. actiune indicate in tabelul 5.6.
35

.. ')
5/14/2018
5.6.2. Pentru instalatiile autoportante incarcarile sei;ni:ice
P100-92 bun - slide pdf.c om
Tabel 5.6 - VALORILE COEFICIENTILOR SEISMICI "C w " PENTRU se determina conform art. 5.3 si 5.4 cu precizarea unor vatbri
ELEMENTE NESTRUCTURALE corespunzatoare pentru coeficientii , , ( : 1 ." ~;i ,,~".
5.6.3. Pentru echipamentele si instalatiile industriale ne-
, '
Coeficientul
Directia deactiune a portante care prezinta importanta ridicata incarcarile seismice
Tipul elementului Incarcar i], seismice se stabilesc pe baza considerarii spectrului de caleul de etaj
C w
Sw
, sau a coeficientului dinamic de etaj, determinate pentru zone le
de rezemare (cap. 10).
Perepi nestructurali I ks normal pe suprafata ele- Pentru echipamentele si instalatiile industriale neportante
mentului care prez inta importanta secundara ancorarea de structura de
Parapete, pereti in consola 3 k. normal pe suprafata ele- rez istenta se va verifica la 0 incarcare determinata cu relatia
-- .
- mentului (5.II) in care:
Tavane suspendate k8 normal pe suprafata ele- (5.12)

mentului
Ornamente Interioare ~i ex- .5.7. Efectul de torsiune generala,

terioare, statui, turnulete ~i -4 k8 orice directi e
cosuri de fum de inaltime fn
redusa Efectul de torsiune indus de actiunea seismica va fi luat' in
I
considerare, in general, prin utilizarea in caleul a unui model
Cornise ~ialte.console de im-
portanta redusa, rezervoare 2,5 k. orice directie structural tridimensional adecvat, in masura sa tina seama de
amplasate pe constructi i cuplarea intre oscilatiile de torsiune si cele de translatie.
. tn condit iile structurilor regulate la care sint indeplinite
Observatie : conditiile:
Valorile ew din tab. 5. 6 sint valabi le pentru elementele eurente. in i}centrele de rigiditate la diferitele niveluri sint situate
eazul unor elemente eu earacteristici de vibratie defavorabile la care aproximativ pe aceeasi verticala ~i
pot aparea efeete locale de rezonanta seadmit valori C w sporite, pe baza
unor justificari corespunzatoare , ii} centrele maselor la diferitele etaje se afla aproximativ
: J _"j )i unul deasupra altuia,
se poate utiliza un procedeu aproximativ de evaluare a efectului
5.5.3. La caleulul structurii indircarile stabilite conform
de torsiune generala pe baza unor modele structurale plane,
pet. 5.5.2. nu se insumeaza cu cele stabilite la pet. 5.3 si 5.4.
Astfel, la fiecare nivel punctul de aplicatie al rezultantei incar-
carilor seismice orizontale se afla fata de centrul de rigiditate
5.6. Determinarea indirdirilor seismice pentru echipamente (fig. 5.4) la distanta :
~i mstalatii industriale
(5.13)
l[
"
5.6.1. Echipamentele si instalat iile industriale se clasifica excentricitatea centrului maselor in raport cu centrul
din punctul de vedere al caleulului la actiuni seismice in: de rigiditate;
instalatii autoportante (inclusiv cele care sint autopor- excentricitatea aditionala conventionala, care intro-
tante numai pentru incarcarile gravitationale si sint duce efectul caraderului nesincro'n al miscarii seis-
rigidizate printr-un schelet pentru preluarea fortelor ori- mice in lungul dimensiunii respective a constructiei :
zontale) ; pentru excentricitatea e 2 se vor adopta urrnatoarele
instalatii neportante, rezemate pe schelete de sustinere,
f3 7

centrul c:entrul de centrul de \f.
5/14/2018
maselor rigid ita te·
rigidi tate
Sk x = O, 7Sk
centrul
I~
.. :t:",t,l,
B ~I
centrul de
-lskY:'~
\/
maselor ,Sk r iqiditute Fig. 5.4b. Excentricttatl pentru stabiIirea efectuluide torsiune gent'rallithcaztil
. conslderarf l actiunf i seismice concomitent p" ambele direotii.' . :
e=e1-e2 Excentricitatea "e" astfel determinata se aplica .r~zultan-

t~lor ~~ca.rca.rilor~eis:nice orizontale ca~e actio~eazav separatp~
directiile de referinta (pet. 5.2.3 a), ~l la 45 fatade aceste
y
directii (pct. 5.2.3 b). '. :
o In cazul construetiilor cu peste 5 niveluri sauNi cu forme
speciale la care e1>' 0,1 B se recomanda ca efectul torsiunii:
e~ generale sa fie luat in considerareprintr-un calcul bazat: pe un
model spatial care tine seama de oscilatiile de torsiune j , ,
Fig. 5.4a. Excentrlcttatt pentru stabilirca efectelor de torsiune generala

In situatiile unor excentricitati mari (orientativ > 0,15 B)
se va lua in considerare ~i losibilitatea prevederii unor !?s~u~i
antiseismice care sa conduca la reducerea acestor excentricitati.
valori: 0,05 B - la constructii de tipuri curente, Cll
distributie ordonata in plan a elementelor structurale
- si 0,075 B - la constructii avind in plan 0 distr i- 5.8. Metode de calcul de complexitate superioara.
butie a elementelor de rezistenta defavorabila din
punctul de vedere al preluarii t~rsiunii generale (de In situatiile in care se apreciaza eli sint necesare date' supH..!
exemplu structuri cu pereti structurali concentrat i mentare fat a de cele furnizate de metoda curenta de calculstruc-'
intr-un nucleu central sau la care peretii de capat tural (metoda statica echivalenta) la incarcari seismice de calcu]
au rigiditati reduse); B - dimensiunea maxima in determinate conform pet. 5.3 se vor putea utiliza, dupa caz ,
plan a constructiei (cea mai mare dintre cele doua una sau mai multe dintre metodele de calcul mentionate la pet.
laturi) .. 2.3 si In tab. 6.1 si prezentate in continuare.
38

5.8.1. Metoda de calcul dinamic liniar 5.8.3. Metoda de calcul static neliniar
Metoda consta in integrarea numerica a ecuat ilor diferen- Aceasta metoda se situeaza la un nivel intermediar de com-
t i ale care exprima echil ibrul dinamic la fiecare moment de timp plexitate intre metoda de caleul static echivalent si cea de caleul
al actiunii seismice obtinindu-se succesiunea in timp a raspun- clinamic neliniar. .
sului seismic elastic. Aplicarea metodci se recomanda in cazul structurilor cu al-
Excitatia seismica este reprezentata prin accelerograme in- .catuire mar putin ordonatii sau cu regimul de inalt imc superior
r,egistrate pe amplasament sau prin accelerograme care, prin con- celui obisnuit , in completarea caleulelor inginerest i obligatorii
tinutul de frecvente al miscarii , sint caracteristice pentru zona pe care le presupune metoda. curenta de proiectare (metoda A,
amplasamentului. . in dasificarea de la pet. 2.3).
turi La dimensionarea
in momentele structurii maxima
de solicitare ordonatele
vor diagramelor de efor-
fi reduse in raportul rile Metoda consta constante,
gravitationale intr-un caleul biografic considerind
iar incarcarile orizontale incarca-
aplicate
dintre valoarea fortei seismice de calcul determinata conform pct. static si monoton crescatoare, distribuite dupa mai multe legi
S .3~i valoarea fortei taietoare de baza inregistrat a in momentele posibile care vor avea in vedere ponderi diferite ale modurilor
respective. proprii de vibratie.
5.8.2 . Metoda de c alcul dinami c ne liniar Metoda evidentiaza, pentru aceasta ipoteza de incarcare,
succesiunea forrnar iiarticulat iilor (zonelor plastice), deplasarile
Aceasta metoda, ca si cea prezentata la pct. 5.8.3, repre- capabile ale structurii si Iortele orizontale asociate.
zinta 0 metoda de verificare in sensu 1 e a se aplica unor struc- o varianta a metodei este aceea in care se investigheaza di-
turi la care capacitatile sect ion ale de rez.istenta si de deforrnare rect echi librul la Iimita (considerind valorile momentelor de
pot fi evaluate. In evaluarea acestor caracterist ici se ut ilizeaza plast if icare in sectiunile plastice potentiale) pentru structura
valori ale rez istentelor materialelor apropiate de valorile medii in intregimc sau pentru parti ale acestcia.
(de exemplu , pentru beton armat a se vedea preveder ile din STAS
10107/0-90).
Metoda de calcul dinamic neliniar , bazatii pe integrarea ecu- 6. ASPECTE SPECIFICE ALE CALCCLULUI STRCCTU-
at i ilor de cchilibru dinamic exprimat la pasi de timp suficient RJLOR LA ACTICNI SEISMICE
de mid, admite caracteristicile de rigiditate ale structurii con-
stante pe durata fiecarui interval de timp, dar variabile de la un 6. 1. Grupari de Incarcari ~i scheme de incarcare.
pas de timp la altul, in concordanta cu dezvoltarea deformatiilor 6.1.1. Indircarile seismice se considera incarcar i exceptio-
plastice si a degradarilor structurale . ~ '. nale si intervin ca atare in grupari speciale, conform preveder ilor
. Aplicarea metodei presupune cunoscute relatia efort-depla- STAS 10101/01.
sare pentru fiecare element al structurii (legile constitutive ale 6.1.2. In categoria incarcar ilor neseismice -carc intervin in
elementelor) precum si legea de miscare a baze i. Indicatii pentru gruparile speciale impreuna cu incarcarile seismicc se iau in con-
stabilirea acestor date de baza se dau in instruct iuni decaleul siderare numai incarcarile de provenienta gravitationala-si alto
specifice. incarcari cu caracter static, cvasipermanent, datorate procesului
Metoda de calcul dinamic neliniar permite determinarea tehnologic (presiuni in conducte ~i recipienti , fortele orizontale
principalelor caracteristici ale raspunsului seismic al structurii din intinderea benzilor transportoare etc.). In consecinta, nu se
pe durata de actiune a cutremurului, inclusiv determinarea ex- includ, de regula, Indircari. cum sint cele orizontale produse de:
plicita a cerintelor de ductilitate in diferitele zone ale struc- act iunea vintului, podurile rulante (frinarea sau tamponarea
turii. Metoda reprez inta un instrument prin intermediul caruia podurilor, frinarea carucioarelor. fortele de inert ie corespunza-
se poate dirija dezvoltarca unui mecanism structural de plast i- toare incarcar ilor utile ale podurilor rulante en suspensie flex i-
ficare favorabil (pet. 2.3). b i la), incarcarile corespunzatoare un or dcforrnat ii irnpiedicate
40 41

sau unor deplasari impuse (din actiunea variatiilor de tempera- 6.1.4 .. In. ~az?ri~e ~p~cifi~at~ la pct: 5.4 se face ~i un caleul
la eforturile din mcarcari sersmrce vertic ale , eforturi care nu se
tura, a contractiei betonului etc.). Fac exceptie tipurile de con-
suprapun cu cele produse de incarcar ile seismice orizontale.
structi i pentru care considerarea unor astfel de indircarieste
prevazuta in mod explicit In prescripf ii de specialitate sau in
6.2. Conditii de calcul.
temele de proiectare.
Incarcarile nesei smice se introduc cu coeficient ii tncarcarii A. M etoda 'curent a de proiectare ( Metoda A)
corespunzatori gruparii speciale. .
6.1.3. La determinarea incarcar'ilor gravitationale de nivel 6.2.1. Cal~u~ul. s~tr~cturilor d~ rezistenta la actiuni seismice
pe baza carora se calculeaza incarcarile seismice orizont ale (con-' se f.a~e la st~n hmlt?-, m conf~:mltate cu principiile generale de
form pct. 5.3) se va tine seama de urmatoarele: .. verificare a sigurantei construct iilor prezentate in STAS 10100/0-75.
_ incarcarile gravitationale (inclusiv cele date de mijloa- 6.2.2. Calcululla starile limita de rezistenta si de stabilitate
cele de transport din halele industriale, cum sint podu- se va face pentru toate categoriile de constructii. Se vor verifica
rile rulante) intervin numai cu fractiunea de lunga du- toate componenteJe struct~rilor de rezistenta, ca si elementele
nes~ructurale a caror avanere poate avea urmari grave. Pentru
rata; ultimele se vor avea in vedere incarcarile precizate la pct. 5.5.
se admite, de regula, sa se limiteze ca1culul la 0 singura
ipoteza de dispunere pe plansee a incarcarilor verticale La calculul elementelor de constructii la care intervin con-
nepermanente, ~i anume cea cu intensitate maxima dis- centrari defavorabile de eforturi din actiunea seismica sau la
tribuita uniform pe' toata construct ia ; In cazul special
al constructiilor la care rezultanta acestor incarcar! de- Tabel 6.1 - VALORILE COEFICIENTILOR DE MAJORARE A EFORTURILOR
PENTRU ELEMENTE CU CONCENTRARIDE EFORTURI SAU
pa~e~te 25% din rezultanta tuturor incarcarilor verticale CU DUCTILITATE REDUSA
ale constructiei se va considera, in plus, pentrufiecare
directie de actiune
cite 0 ipoteza a incarcarilor
de dispunere disimetrica seismice orizontale
a incarcarilor verti- Tipul c Le rn c n t u Lu i
Coe fi ci ent ul
de majorare
de
a
cale nepermanente stabil ita astfel lncit sa se ajunga Ia 0 eforturilor
valoare maxima a momentului rezultantei incarcarilor

seismice in raport cu centrul derigiditate al structurii I mbina ri i ntr e c lement e pre fabri cat e, cu t ra ns mi t er i
(fig. 6.1). de ef orturi pri n suduri
Pereti structurali de beton armat sau de zi d ari e de

carami da, ex clusiv buiandrugii lor ( pentru verif i- 1,5
ca rea l a f or ta t ai et oar e)
-, : .,
. ~l1l:n~ee.peste parter la constructi ie c u st ruc tur a
.. " .... nglda ~l cu parter .deformabi l
..... . ...
,
: • I
. .' Ancoraje si buloane de fixare la reazeme
','
.. 2,0
~:. .
" •• "j
' "
l'mbinari prin precomprirnare i nt re c le me nte pre- :_
. . ~..
"
'. f abricate de beton armat

" "
'0' .'
Stilpii de la nivelul def orrnabi l al unor structuri
rigide ( stilpii galeriei inf erioare a bateriilor de si- 3,0
lozuri , stilpii pe care reazerna pereti structurali la
F ig. 6 .1. Ipoteze de incarcare slmetr ica ~i disimetrica pentru bateria unele cladi ri etajate)
. de celule a unui stloz,
43
42

care nu se poate conta pe o ductilitate
5/14/2018
satisfacatoare. la unele P100-92 bun - slide pdf.c om
solicitari, eforturile rezultate din calculul la actiunea seismica se In relat iile (6.1)-(6.3) s-au folosit notatiile :
multiplica cu coeficient ii supraunitari din tab. 6.1.
6.2.3. Asigurarea capacitat iide deforrnare in domeniul post- .lr '- deplasarea. relativa de nivcl calculata tara luarea in
elastic a structurii se face indirect, prin respectarea unor reguli considerare a aportului peretilor de umplutura ;
de alcatuire a sectiunilor si elementelor precizate ill prescript iile He - inaltimea nivelului constructiei.
de proiectare specifice diferitelor materiale sau structuri.
6.2.;4. Calcululla starea limita de deformare s e f ace ill scopul: Obeerva tt] :
evitarii degradarii excesive a unor elemente nestructu-
rale (inclusiv componente de instalatii) supuse defor- i) r. n cazuri,le in care pentr~. pere'ti i nestructurali (dcsparti tori si de
mat iilor provocate de catre oscilatiile seismice ale struc- f at ada) s i n t adoptate soluti icons tr uct ive ( mat er ial e, s ol ut ii de I i x ar e
turii de rezistenta : pe s truct ur a de r ezi st ~nt a) di fer ~t e pcnt ru l imi tar ca \ {al o; 'i lor rapoar -
t:~or t.r/H. se va aplica cea mal severa rclati e de calcul dintre re la-
. evitarii unor deplasari laterale prea mari ale construct i- t iie ( 6.1 - 6. 4) respective.
ilor, in special la etajele superioare;
ii) D ~ ~1as ar il :
evitarficoliz.iunilor intre tronsoanele de constructii in- or izon~ al e car e i n~ e~ 'V in i n cal cul ul depl asar i i relati ve de
n~rel "t.r reprezmta deplasanle max i me ale structuri i care includ
vecinate; ; ;I. c? mponent~ le din domeniul postelastic. S e admi te ca I n mod sirn-
evitarii amplificarii exagerate a efectelor seismice asupra pl~flcat. valo~Ile acestor deplasari s a se determine prin inmu lt i rea cu
lichidelor cu nivel liber din rezervoarele situate la lnal- .1/'f a valonlor sagetllor elast ice stabi li t e pe baza . incarcari lor seis-
mi ce de cal cul .
time;
iimitarii deformarii sau degradarii unor cchipamente cu iii) V al? rile ~ odulilor de ~ ef orl1 lati c care se ut ii z eaza la calcul ul depla-
destinat ii speciale adapostite de constructii. s an l or smt . cel e _ pr e~ cns e i n prescri pt ile speci'fice de proiectare a ele-
mentelor di n d if eri te materi ale .
Valorile rapoartelor t3 . r /H . se Iimiteaza dupa cum urmeaza :
a) in cazul structurilor cu pereti de umplutura din z idarie i v) D epl asa rea rel at i va car e i ~. ter vi ne ~ f o 1 relatr i le (6.1 - 6.3) este cea
de blocuri ceramice, de beton cu agregate u~oare sau de c~re corespunde
fig. 6.2).
rnodificar ii lung imi i diagonalci ( deplasarea A din
beton celular autoclavizat

t3 . r / He -< 0,0035 (6.1),
b) in cazul structurilor cu panouri de peret ide umpluturii
din materiale deformabile care pot r u r m a r i deformat iile
structurii sau cu panouri a carer legatura eu structura
este de asa natura incit deforrnat iile structurii nu sint
impiedicate, precum si in cazul construct iilor fara peret i
de umplutura (parcaje etajate deschise, tribune etc.)
t3 . r/H e « 0,007 (6.2)
c) In cazul construct iilor parter la care panourile de perete

respecta conditiile de la pct. "b"
t3 . r/H e -< 0,01 (6.3)
Pentru alte cazuri deplasarile se limiteaza dupa necesitati,
ill Iunctie de speeificul functional ~i eonstructiv al constructiei.
Fig. 6 .2 Modul de c~ ~s idera re al depla-
siiriIor D.din relatiile (6.1) - (6.3).
44
45

6.2.5. In cazuri deosebite se pot prevedea si alte verificari

(de exemplu la starea limit a de fisurare), pe baza de justificari
speciale avizate la aprobarea proiectului.
B. M e tod a b aza ta p e c on sid er ar ea p rop rie talitor d e d efor m ar e

n eli1ttiar a a sir uc tu rii . (M e tod a B )
Metoda permite
mecanismului dirijarea, intr-o
de plastificare maniera explicitti, a formarii
a structurii.
Controlul degradarilor In elementele structurale pentru cutre-
murul de proiectare (definit prin coeficientul Ilks" corespunzator
zonei seismice de calcul) se face prin evaluarea deformati ilor
postelatice, eventual prin evidentierea degradarilor de rigiditate
~i de capacitate de rezistenta pe care 0 permite aplicarea unora
din programele de calcul automat. Controlul degradarilor ele-
mentelor nestructurale se face prin intermediul valorilor depla-
sarilor relative de nivel calculate pe baza sagetilor maxime ( 1 1 1
care se includ ~i componentele postelasticc).
De asemenea, aceasta metoda de proiectarc pcrmite, In situa-
tiile In care este necesar, sa se verifice dad
structura , solicitata de
un cutremur cu intcnsitatc infer ioara cclei a cutremurului de
calcul dar avlnd 0 perioada de revenire mai scurta, se comporta
elastic sau suporta def ormatii postelastice mici , sau daca, sub
act iunea unui cutrcmur cu intensitate superioara cutremurului
de calcul (eventual cutremurul maxim crcdib il), structura nu i~i
pierde stabilitatea (aceata ultima condit ie inseamna, practic,
verificarea c a cerintele de ductilitate in elementele si zonele
vitale pentru stabilitatea structurii sint inferioare capacitatilor
lor de deformare asigurate prin proiectare).
Starea de eforturi in elementele infrastructurii si in fundatii ,
ca si valorile presiunilor pe teren ~i distributia acestora , se sta-
bilesc pe baza eforturilor dezvoltate la baza suprastructurii,
asociate mecanismului de plastificare al acesteia.
Pentru corelarea capacitatilor de rezistenta ale suprastruc-
turii, infrastructurii, fundatiilor si terenului de fundare se vor
utiliza rezistente ale mate;ialelo; apropiate de valorile medii.
47
46

..
<I>
t'4
.S
" oE 00 00
u
~I--------------------------I ...- ..;-

..
;.
~
,f:>
o
o o
1<'1
48 4 -- cd. 1042 49

7. ~~il~DERI SPECIFISE STRUCTURILOR DE BETON
, !I tn absenta unor date experiment ale specifice ~i/sau a unor
modele de calcul adecvate se admite c a cerinta de rezistenta intr-o
anumita sectiune este satisfacuta daca valoarea de calcul a capa-
7.1. Condifii de aplicara, .\
"
citatii de rezistenta (determinata conform STAS 10107/0-90) este
mai mare la Iimita egala cu valoarea de caleul a efortului maxim
. 7.1.1. Proiectarea strudurilor de beton din sectiunea considerata,
respectarea prevederilor STAS 10107/0-90 (Carmat =. va ~ac~ cu
el~mentelor structurale de bet b t . a cu~ul ~l alcatUlrea 7.2.1.2. Ductilitatea globala (capacitatea de disipare de e-
nergie) .
~ ; : U ~ t U(~ea~ereSlCri_PtliilorP~~if.ic: ~~e~~~~ ~la~~~r1i~:ccoo~=
pereti . .structurali,
xemp .u . nstructlUlllle
Instructiunile P8 S pent ru <;,onstruct.l.tle
P 101 .. cu i) (mecanismul structural
Mecanismul de disipare a energiei seismice.
de plastificare).
panoun mari lnstructiuniie d . pentru constructllie cu tn cazul structurilor de beton armat caraeterul favora-
de beton ar~at, Inst{uctiunil: pro~~ctare pentru cosuri de fum bil al mecanismului de disipare a energiei mobilizat de
cadru etc.). ,pen Iu prOIectarea nodurilor de actiunea unor cutremure de intensitate ridicata (pet.
~revederile prezentului ca it 1 ~. .. 2.3) este asociat cu indeplinirea urmatoarelor conditii :
mentlOnate cu date suplimenta prtoi ~of~plete~za ~p.~escnptllie a) Articulatiile plastice potentiale sint distribuite re-
mice. re speci Ice prOlectarll antiseis-
lativ uniform pe intreaga structura si sint caracte-
. 7.1.2. Prevederile prezentul" . rizate de cerinte de. ductilitate reduse , evitindu-se
de rezistenta ale constructiilo Ul caprtol se aplica structurilor concentrarea d~formatiilor plastice in citeva zone
monolit, prefabricat sau 'mix~ p(rev~ulte la pc.t. 1.1. executate relativ slabe.
fabricat}. par u a monoht - partial pre-
b) In. cazul structurilor in cadre etajate deformatiile
Proiectarea antiseismica a structurilor de beton plastice apar la inceput in sectiunile de la extremita-
mat se va face pe. b aza unor prcscripn] speciale. precompri- tile riglelor si numai ulterior pot -aparea (eventual
nu apar), cu valori reduse, si in stilpi ,
7.2. f;~1~ii
e exprimare a principiilor de proie~tare struc-
Nodurile (zonele de legatura intre rigle si sttlpi) ,
precum ~i planseele sint solicitate, de regula, numai
In domeniul elastic.
PrevederiIe pet. 7.2.1. i 722 . . ~ c) In cazul structurilor cu pereti structurali deformat iile
structurilor de b t ~ .. ' 'p~:hculanzeaza pentru cazul plastice sc dezvolta in riglele de cuplare (atunci
prezentate la ca;. o~. annat prmcipiila generale de proiectare cind acestea exista) si in zonele de la baza peretilor ,
Si in aceste cazuri planseele vor fi solicitate, prac-
7.2.1. Conditii privi~d starea limita ultima tic, numai In domeniul elastic.
Aceasta cerinta fund t I~ . Pentru celelalte categorii de structuri se va urmar i
sint indeplinite ~imult amen a~a se consldera satisfacuta dad. impunerea unor tipuri de mecanisme de plastificare
7.2.1.1. Rezistenta an urmatoarele
Iocala conditii : avantajoase pentru acestea. In anumite situatii se
va putea avea in vedere ~i obtinerea unui rjispuns
Actiunea seismica (incluzi d' '. A
seismic elastic.
elastic). nu reduce semnificat' n mcursmni III domeniul post-
Seva urmari evitarea concentrar ii deforrnat iilor
una dintre zonele.critice ale IV capac~~atea de reZlstenta in nici
plastice in zonele slabite prin prezenta unor goluri.
mai defavorabile combinati . sdtructfuru (~)onelesolicitate de cele
tll e e orturi . De exemplu, in cazul construct iilor in forma de turn
zona de concentrare a deformatiilor plastice va fi
50
51

,
5/14/2018
situata deasupra zonei golurilor de la baza (consti- In cazul peretilor structurali se admit.e criteriul ec~i.,.
tuita de canalele de fum in cazul cosurilor de fum, valent al limitarii efortului unitar mediu de compresiu-
i!
respectiv de usile de acces la castele de apa si alte I,
ne (Instructiunile tehnice P 85/82).
constructii similare). '
Pentru sporirea ductilitatii locale se poat~ aplica una,
Dirijarea, prin proiectare, a formariiunui mecanism sau mai multe, dintre urmatoarele masuri :
de plastificare favorabil se poate face fie utiliztnd
analiza dinamica neliniara, fie pe baza unor diagra- modificarea seetiunii transversale, in sensul maririi
me infa~uratoare de eforturi specifice diferitelor ti- latimii (evazar{i) acesteia in zona ei comprimata :
puri de structuri. In ultima varianta eforturile de in cazul elementelor comprimate, reducerea efortului
dimensionare
in mecanismulse deobtin pe baza conditiei
plastificare de echilibru
ales, exprimat local unitar mediu de compresiune, respectiv sporirea di-
mensiunilor sectiunii transversale;
(de exemplu, echilibrul riglelor la fiecare nivel pen-
sporirea armaturii din zona comprimata a sectiunii :
tru structurile in cadre) sau global (de exemplu, echili-
brul peretilor structurali), in care valorile momente- redueerea armaturii in zona intinsa a sectiunii :
lor incovoietoare de plastificare includ ~i efectele marirea claseibetonului utilizat;
de suprarezistenta (anexa D). Eforturile astfel ob-
tinute in sectiunile de la extremitatile unor bare se fretarea (eonfinarea) betonului din zona comprimata,
amplifica prin coeficienti dinamici stabilrti prin prin' armaturi .transversale adeevate.
studii parametrice, efectuate, .de asemenea, prin
Mobilizarea capacitatii de deforma~e postelastie~ i~
analize dinamice neliniare pentru seturi de accelero-
zonele plastiee potentiale i~punve eVlta:e~ flamba]ulm,
grame specifice amplasamentului.
arrnaturilor din zona eompnmata, condit Ie ce se poate
ZoneIe pentru care seurmareste asigurarea unei com-
portari elastice se proiecteaza cu 0 asigurare supli- , 1··1
realiza
sufieientprin
de prevederea
reduse. de etrieri si agrafe la distante
rnentara fara de zonele plastice potentiate (vezi si
pet. 2.3). Regulile de alcatuire a elementelor strueturilor curente
d) Deplasarile laterale asociate cerintelor de ductilitate de beton armat in vcderea realizarii conditiilor minime
sint suficient de reduse pentru a nu aparea pericolul de duetilitate sint date In STAS 10107/0-90 pentru grin-
pierderii stabilitatil sau pentru a nu spori substan- , , zi si stilpi si in P 85/82 pentru pereti structurali; aceste
tial efectele de ordinul doi. 11.
reguli slut completate prin prevederile din anexa D a

H) Ductilitatea locala
prezentului normat~v.
Prin dimensionarea ~i alcatuirea elementelor
structurale de beton armat se va asigura in zonele iii) Evitarea ruperilor eu earaeter casant.
plastice potentiale 0 capacitate substantiala si sta- Prin dimensionarea si alcatuirea elementelor structu-
bila de disipare a energiei, fara reducerea semnifi-
rale de beton armat se vor evita ruperile premature,
cat
de iva a rigiditatii
rezistenta. . la incarcare ~i/sau a capacitatii uneori eu earacter casant , care pot impiedica mobili-
In proiectarea curenta se admite sa se mlocuiasca zarea meeanismului proiectat de disipare a energiei.
conditia de ductilitate in zone plastice (privind ca- Se vor evita:
pacitatea de rotire poste lastica a articulatiei plas-
tice) cu un criteriu de limitare a inaltimii relative a) ruperile In sectiuni inclinate datorate actiunii for-
a zonei comprimate (STAS 10107/0-90). telor taietoare :
52 53

5/14/2018 b) dislocarile provocate de fortele de lunecare in l~ngul 7.2.1.3. Masuri suplimentare.
unor planuri prefisurate, ca de exemplu rosturile de Aceste masuri urmaresc "acoperirea" incertitudinilor privind
lucru la elementele monolite sau rosturile dintre ele- modelul de caleul si caracteristicile de comport are cu care sint
mentele prefabricate; creditate elementele structurale. Ele sc refera la:
c) pierderea ancorajului armaturilor si degradarea a- a) Configuratia structurala.
derentei cu betonul la armaturile de otel in zonele Se va urmari realizarea unor conf'iguratii cit mai regulate,
de innadire : in plan si in elevatie (pet. 4.1). Metodele de calcul si see-
d) ruperile zonelor intinse armate sub nivelul corespun- nariile de comport are avute in vedere la proiectare vor fi
zator eforturilor de fisurare ale sectiunilor. cu atit mai complexe cu cit configuratia structurii este
Asigurarea fata de aceste tipur ide rupere va fi superi- mai neordonata.
b) Incertitudinile privind capacitatea de rezistenta a struc-
oara in raport cu cea fata ?-e cedarea.la moment iJ:~ovoie- turii.
tor cu sau fara efort axial. Valor ile fortelor taietoare Se vor adopta dimensiuni suficiente pentru sectiunile ele-
si a forte lor de lunecare care .intervi.n la dimen.si.ona- mentelor structurale astfel incH abaterile de executie in-
re sint cele asociate mecanismului de plastificare cadrate in tolerantele admise sa nu influenteze semnifica-
structural si inc1ud si eventuale efecte de suprare- tiv comportarea structurala ~i/sau sa nu sporeasca exage-
zistenta (anexa D). gerat efectele de ordinul 2. ,
Pentru evitarea ruperilor zonelor intinse ale sectiunilor Fata de masurile curente de armare (STAS 10107/0-90)
de beton, se vor prevedea cantitati de armatura sufi- se mai pot prevedea: '
ciente care vor respecta, in orice caz, cantitatile minime
prescrise de STAS 10107/0-90. o armatura minima pe toata deschiderea la partea su-
perioara a riglelor, pentru a acoperi diferentele dintre
In anumite situatii, ca de exemplu la riglele de cadru
care conlucreaza cu zone ample de planseu, momentul distributia reala a momentelor incovoietoare ~i diagra-
rna de momente rezultata din caleul;
de fisurare poate avea 0 valoare superioara momentului o armatura minima la partea inferioara a riglelor pe
capabil, ipoteza care trebuie luata in considerare. la reazeme, pentru a obtine capacitate a de rezistenta
evaluarea fortei taietoare de dimensionare a armaturilor I corespunzatoare momentelor pozitive ce au probabili-
transversale. ' , \
tate mare de aparitie in aceste sectiuni ca urmare a ac-

iv) Mecanismul nestructural de disipare a energiei seismice. tiunii seismice.
Elementele nestructurale, in special pahourile de z i- c) Incertitudinile privind localizarea zone l or plastic~.
darie de umplutura, neconsiderate in modelul de caleul Masurile de alcatuire a elementelor structurale vor asigura
structural pot contribui la disiparea e_nergie! s eis!llic~. capacitati de deformare minimale in toate sectiunile, su-
Pcntru aceasta clerrientele vor fi repartizate crt mal urn- ciente pentru a "acoperi" cerinte limitafe de ductilitate
form in cadrul structurii si se vor lua masuri adecvate in afara zonelor plastice potentiale.
pentru evitarea unor defecte locale nevaforabile rezul-
tate din interactiunea lor cu structura de rezistenta 7.2.2. Conditii privind limitarea degradarilor structurale si
nestructurale.
(anexa D). Conditia de limitare a degradarii elementelor structurale la
In anumite situatii panourile de zidarie de umplutura actiunea cutremurului se considera indeplmita daca sint satisfa-
executate din diferite materiale pot fi special proiectate cute conditiile de rezistenta locala prezentate la pct. 7.2.1.1.
ca disipatori de energie luind masuri ca mobilizarea lor Limitarea degradarilor elementelor nestructurale, in special
sa preceada afectarea structurii la cutremur. a panourilor de zldarie de umplutura, se considera realizata daca
.54 55

5/14/2018distorsiunile unghiulare ale peretilor impuse de deformatiile cHi- 8. PREVEDERI
SPECIFICE STRUCTURILOR METALICE
dirii sint inferioare deformat iilor corespunzatoare ultime (la nive-
luI forte lor de lunecare maxime). . 8.1. Prevederi generale.
In cazurile curente se admite ca aceste condit iisint realizate
8.1.1. Proiectarea structurilor metalice amplasatein zone
prin respect area prevederilor pentru limitarea deplasarilor relative
seismice se va face in conformitate eu prescriptiile in vigoare com-
de nivel de la pet. 6.2.4. pletate cu cele cuprinse in prezentul normativ. 1n anexa E sint
Se vor respecta, de asemenea, prevederile de lei. pet. 4.4 pri- precizate unele detalii de proiectare.
vind dimensionarea rosturilor verticale si masurile de alcatuire a 8.1.2. Structurile metal ice antiseismiee se proiecteaza astfel
elementelor structurale in zona rosturiior. i
incit in domeniul
depasi tirnpul actiunii seismice
de comport are intense
elastica unele part ale
in scopul de lor sa poatae-
a disipa
nergia seismica prin deforrnat iipostelastice. Aceste parti din struc-
7.3. Conditii referitoare la materiale. tura sint denumite in cont,inuare zone plastice potentiale.
7.1.1. Conditi iprivind calitatea betoanelor. 8.2. Clasificarea structurilor meta lice antiseismice.
Clasa minima a betoanelor utilizate in elementele structurale
, participante la preluarea actiunii seismice va fi Be 15. 8.2.1 .. Structurile metalice antiseismice se impart in urma-
toarele eategorii, in functie de alcatuirca lor constructiva si de
In elementele verticale ale structurilor de rez i stenta, in spe- comport area lor sub actiunca seismica :
cial la nivelurile inferioare ale cladirilor multietajate si la baza
construct iilor de tip turn (cosuri de fum, eastele de apa etc.), se a) Structuri in cadre, cu un nivel san multictajatc, in care
recomanda utilizarea betoanelor avind eel put in clasa B e 20. fortele seismice sint preluate prin incovoicrea elcmcntelor
(fig. 8.1 ~i 8.2). Art iculat iile plastiee sint localizate, de
7.3.2. Conditii privind cal itatea otelur ilor. regula, llnga nodurile "grinda-stilp", energia seismica
7.3.2.1. Otelurile utilizate in arrnaturile cu care se real izcaza fiind disipata prin deforrnat ii postelast[ce.
armarea zonelor plastice potentiale vor indeplini condit iile : b) Structuri realizate din clemente verticale rigidc eu zabrele
centrate la noduri. Fortele orizontale slut preluate prin
alungirea minima la rupere, 12%;
eforturi axiale si, partial, dator ita leg{,turilor rigidc la
raportul dintre efortul unitar de ruperc ~i eel corespunz a- noduri , si prin solicitar ide incovoiere. Din aceastii cate-
tor curgerii nu va depasi valoarea 1,55; gorie de structuri fac parte:
variabilitatea valorilor eforturilor unitare de cnrgere structuri cu elemente verticale rigidc cu diagonale
nu va fi mai mare decit ceacorespunzatoare coeficientului (fig. 8.3. a), la care fortele orizontale se preiau prin
de variatie 10%. diagonalele intinse. neglijindu-se aportul diagonale-
7.3.2.2. Cu exceptia etrierilor lnchisi. armarea zonelor plas- lor comprimate; , ,
structuri cu clemente cu zabrele in "V " sau asemana-
tice potentiale se va realiza numai cu armaturi cu profil periodic; toare) fig. 8.3 . b), la care fortele or izontale sint pre-
7.3.2.3. Utilizarea plaselor s i carcaselor sudate din STNB luate atit prin diagonalcle intinsc cit ~i pr in diagonalcle
nu este permisa, de regula, la armarea zonelor plas tice potentiale. comprimate; elementele structurale pe care sint pla-
Se excepteaza armatura transversala in situat iile in care, sate punctele de intersect ie ale zabrclelor vor fi con-
prin asigurarea superioara Ia forta taietoare, s e real izeaza 0 com- tinue si se vor fixa In structuri or izoritale rigide (con-
port are elastica a acestei arrnaturi. ' ~ travintuir i, platelaje, placi de plansee etc.).
56 57

0"
.1 1 .. e:
"
F ig. 8. 1. Hale industriale ~ i alte strueturi eu un nivel
a) cu legaturi , rigle-stilpi rigide
b) eu legaturi , rigle-sttlpi articulate Fig. 8.3. Structuri eu elemente ,vertieale rigide eu zabrele
centrate la noduri:
a) cu diagonale intinse
b) en zabrele in "V"
-r
,,~ ~~ ~~ ~~ ,~ "? ~
F ig. 8. 2. Strueturi in cadre etajate
Fig. 8. 4. Struet uri eu el ement e vert ical e r igide eu zabr el e

prinse excentric la noduri
a) c) Structuri realizate cu elemente verticale rigide cu zabrele

prinse excentric la noduri (fig. 8.4), la care fortele orizon-
tale sint , de regula, preluate de bare in care apar ef orturi
axiale, dar in care excentricitatea de prindere a zabrelelor
conduce la aparitia si a unor solicitari de incovoiere. E-
Fig. 8. 3.
nergia seismica poate fi absorbita prin deformatiile post-
59

d) Structuri de tip "consola", cuax vertical (ca de exemplu
structurile inalte). prinse in fundat iisau in alte structuri
rigide si solicitate la compresiune ~i incovo iere (fig. 8.5).
e) Structuri formate din cadre si elemente structurale ver-
Fig. 8.5. Structur i de ti p "eonsoli i" eu ax vert ical ticale rigide (fig. 8.6), la care fortele orizontale sint pre-
luate atit de cadre cit ~i de elernentele verticale (structur i
de tip "dual"). Conlucrarea spat iala este asigurata de struc-
turi orizontale rigide.
8.3. Materialele folosite pentru structurile metalice anti-

seismice.-
clast ice de incovoiere ale grinzilor ~i/sau de forfecare a
inimilor grinzilor. 8).1. Otelur ile, materialele pentru sudare ~i surubur ile u-
Apart in acestei categorii numai acele structuri la care tilizate la structurile metalice antiseismice vor satisface cerintelc
star ile Iimita de incovoiere a grinzilor ~i/sau de forfecare
prescript iilor In vigoare. In plus vor fi respectate ~i condit iile
a inimilor grinzilor preced atingerea starilor Iimita de mentionate la pet. 8.3.2-8.3.7.
intindere respectiv de compresiune insotite de incovoiere
in restul barelor panoului (diagonale si elemente verticale). 8.3.2. Otelurile vor avea raportul din tre rezistenta la rupere
"Rm",~i limita de eurgere, "Re", egal en eel put in 1,25, iar alun-
ER girea la rupere, "A", egala cu eel put in 15%.
Otelurile folosite in zonele in care se pot dezvolta deformat ii
. ' postelastice vor avea un palier de curgere distinct, ell 0 alungire
specifica la extrernitatea palierului de curgerc de cd put in 1,5%.
C
8.3.3. Alegerea clasei de ealitate pen tru otelur ile folosite la
r-'-F-=--~___,ER 't structurile metalice antiseismice se va face conform STAS R 8542-
79.
5 1--+-'-~--lC 8.3.4. Pentru elementele din tabla cu grosimi mai mari sau e-
gale eu 15 mm solicit ate la eforturi de int indere perpendiculare .
- 1---f---I---1C c::;> ERe a z pe planullor se va prevedea un control ultrasonic al tablelor. Con-
..~
trolul se va executa, dupa caz, pe tablele laminate, iar dad se con-
'--~~-...JER ,. l'!~ .I')~ sidera necesar si pe tablele (piesele) debitate pentru executia ele-
mentelor metaliee.
8.3.5.
calitate Cordoanele
pentru de sudura
elementele supuse se vor incadra laineforturi
predominant clasa I-a de
de in-
,L ~
tindere si in clasa II-a de calitate pentru elementele supuse predo-
minant la eforturi de compresiune.
Fig. 8. 6. Str uct uri f ormat e din elemente vertlcale ri gi de eu zii brele ( ER) ~i
cadre (C): 8.3;6. Surubur.ile de inalta rezistenta folosite la imbinari
a) eu diagonale int insc care lucreaza prin freeare vor fi din grupele de calitate 8.8,~i 10.9,
b) eu zabr el e in "Y"
(STAS 8796/0,1 2, 3-77).
60 61
~
Tabel s.i. V AL OR I M AX IME AL E S UP LE TII ' P ER ET ILO R ELEMENTELOR
_ STRUCTURALE METALICE
-~
a)INIMI .. "
- ~::::;;;::
.-
-,::
s:
B t1
;;uruburile de inalta rezistenta tn care apar eforturi de in- I
Axa de c E
tindere (imbinari cu flanse) vor satisface conditiile clasei de cali- incovoiere .1 l-
tate 8.8. Ele vor fi supuse la un efort de pretensionare de eel putin
50% din efortul de pretension are prescris pentru ~uruburile tm- I ~~ -
!
binarilor care lucreaza prin frecare. h 1 - h-3t
8.3.7. $uruburile de ancoraj prevazute pentru ancorarea bazei
sttlpilor vor fi realizate din oteluri corespunzind grupelor de ca- CLASA Compresiune +
litate 4.6; 5.8 si 6.6. SECTIUNI

Iincovoier e Compres Incovoiere
Iu situatiile in care, din conditii de rezistenta ~i/sau tenaci-
tate, apare necesara prevederea de ~uruburi cu c~racteristici me-
~B
canice superioare, acestea se vor realiza din oteluri aliate supuse , ". ,
Distri buno
tfd 81
la un tratament termic de imbunatatire. Grupa de calitate a o~e-
lurilor folosite in aceste situatii va fi 8.8. ensiunii
8.4. Conditi! pentru supletea peretilor elementelor structu-

rale in zonele plastice potentiale-
o 3 96 i .
h, t~ 1 3 0 < . - 1 ptoo O , 5
hih~
In nmctie de valoarea coeficientului " " t V ' adoptat la proiec- 1 72 E. h;jtrtt;.33 E
tarea structurii se vor respect a urmatoarelc condit ii:
pentru 0,17 ~ ~ < 0,25 clas~ 1
h iA e: 3~ E. pt O(~ 0,5
pentru 0,25 ~ ~ < 0,5 clasa 2
i
pentru ~ ~ 0,5 clasa 3
h'~
Conditiile corespunzatoare claselor 1, 2 ~i 3 sint precizate
" t ~ 4130(-,
5 6 1 ..
pt ~)OJ 5.
2 h ft ~ 8 3 h f t ~3 8 E
L
in tab. 8.1 ~i8.2.
In situatiile in care se apreciaza cain elementele structurilor
la proiectarea carora s-a considerat ~ ~ 0,5 pot aparea plastifi-
.
I'
h i/t'~4~5 £ pt~'0/5
car icauzate de actiunea seismica. se pot accepta condit iile cores-
punzatoate clasei 2.
Distributia
!'
8 1
/j ~'_I
8.5. Conformarea ~i ca1culul elementelor structurale.
ensiuni.
8.5.1. Prinderi.
8.5.1.1. Prinderile realizate cu suduri in adincime (cap la \
cap) vor satisface conditiile de la pct. 8.3.5. .
8.5.1.2. Prinderile realizate cu suduri in relief (de colt) sau
, t;
h 0 t -.;::,67-tO
I
& 42 E pt
33 tp if >'·1
cu ~uruburi situate in zone plastice poten~iale vor fi dimensionate i 3 h~~ 124£ hlh~42 t
la eforturile obtinute prin inmultirea ef ortului capabile ale ele- . t h iA<62£.((-'f)~(·t~t.
elementului care se prinde cu coeficientul 1,25. . 'fl~-1
62
Rc 240 290 360
, !I~' c E 0,91 -0,82
Tabel 8.1. CONTINUARE Tabel 8.1. CONTINUARE
5/14/2018 c) TALPI' rESITE'

P100-92 bun - slide pdf.c om IN CONSOLA
b) TALPI INCADRATE DE INIMI I
. . ~j ~ I:"
C
'" '
.. ~
fn~~~Oi~~-]tb [-11-[JJ~
_._-_. _ _ ._._-------,------ __. -_
I[ [ " J E I.
~
Cls. MODUL DE I CLASA M ODDEU L

COMPRES
C O M P R E S + 1NCOVOIERE
)" OBTINERE : INeOI/OIERE SECTIUNII
OBTINffi
----.---.--.
... -i-- .-.--.-.---.--
1
~ \'0(. C .j
111111117+111111! m l li l r H 1 1 1 1 1 1 Distributia
Distri buti c ; l tensiunilor ~
It II ~.
tensiuniLor II II II
I
I
!
"~~_
! I
II ~
c -[ I c ..j"
II II II I ~
I I
I
I I
I
11 11
II II l~ . II ~.
~_:-_-~1 Tevi C/t~'10 'Z.. I~
ct ~ 0(
F3
C it "~9J C it -(4:
U-==.:~ 1 laminate,
alte . C it ~ 9~
C it
Tevi laminate,
alte sectiuni
ecturu < ",9~
Tevi
laminate,
.c l t~ 11 s . C it ~ ,~ ~ C it ""'o<.-~
~ 11 e
2 alte
sectiuni C / t ~10'i- C it ~ '~ ~ c i t ~ ~ O k
lIDIIHIDJIITI I-> -~---.-
I :l Distri butic .
Distri butio tensiunilor
ten siunilor
~ ~ ~
.[
Tevi c/t<'5~ C it c 2 32 . ~ 'K u-

3 laminate,
alte C/t~21 e ~
3 Tevi laminate,
alte sectiuni sectiuni C it ~14.z.
Ptr. XI"' vezi tab.8,2
I Rc \
240 290 360
f~~ ~ 0,91 0,82.
d) C O R N IE RE
i h 1
-r
N,...
A se ved ea si Nu se aplica cr: I
T
1
pet. c (talpi iesite I cornierelor V
J
.- .........
'-'"
in c onsola ) , . lb. prinse de ali l.;r- eo Ir

V
(J")
......t-
,_ 1 elem err t . N
lJ")
+'
,
~-"--'-'----------'---'--"-'- - ~ ,-- ---"~--' - -- ..... -~."---------,---- - .-.-- .
1
CLASA
I
eo
-------
'I tj) L()
I CO M P R E S I U NE M
~ c-t)
_ __ __
:.Q
_ s::_ _ _ _ _ _
S E C TIU N i l I~ IN N'
~ 11' -
+----------
--~---~--
10-
+&
N
~ 1 .-..1 ' i r-
c-
c,l
I II II II [ I [ I I [ I i l l U n
H v
- : t- C O
me---,
!T-
.
+
- I;_'~
No.
I+-
NO')
I~ f}- 00
D i stri but ia ,
c.ci
,I L(") I
tensiunilor r"
-
.-
eo ~
10
, 1;
I t---
L()
.I -...: .- 0
a r-
0
e-
II eo .- e- If)
:t- r---: .- , ci
"
IT (\I
------- ---'
- -----
.--
...
v
I.
-I - l~
b+ h l')- ...- eo
t. - ..J t--
--.---t ( 23 C't1J, c. 13-8
N O"
?'
f)
I~- COo d cs
0
v .'- +-'
c IT r--
I
a 0 lO
e. T E V I R O TU N D E 'i:
d
O_ l
------
e--: 0 M
(Y')
it- o...
-.s
> -s, 0
~-
0
<J:~ ~ ~ ~
f1]~.I,,-, f r ~ 1
j
: :-
~-------~----r--- __ -::J2
C L A S A- -- C O M -P R E S IU N E -- -- --- -- --- -- -- o-::J lc.b;
vi ~~
----
S E C T I U N il
----- - --- f-
COMPRESIUNE-tINCOVOIERE:
-:------ -----------------------______
(i(/)
-Z I "
1:>--
J _ \~
/)lJ.J
rr _L
ffi"'-
1 61- b 6" ~
+_ __ ::_ j_ t_ ~ ~ _ ~ _ ~ ~ _ _ _ lJ'J- -
tjO
DE D_ L
J--r
2
1-------------- --- __~_ ~ / t ~ _7 q _~ ____ :~
.....J_
2 :::>-
3 (La:
d/t"90 e. ~~
240
Rc
, 290
0,91
360
0,82

I
; _ coeficient ale carui valori sint date In STAS 10108/0-78,
5/14/2018
8.5.1.3. Prinderile eu suruburi se vor proiecta astfel .Incit P100-92 bun - slide pdf.c om
tabelul 25.
plastificarea otelului din elementele care se imbina sa. preceada Distanta ,,12" din tre prima legat ura ~r~n sv ersala ~l stilpul
eedarea plastid a suruburilor. pe care reazema grinda va respect a conditia
8.5.2. Structuri orizontale rigide. (8.2)
8.5.2'.1. Structu ri le o ri zont ale rigi de (co ntravi ntui r i
,plate-
laje etc.) se vor dimensiona Ia eforturile rezultate din incercatile in care L este deschiderea grinzii.
exterioare majorate prin inmultire cu cceficientul 1,5. Element ele p rin care talp ile sup eri oare .compri ma.te. al e grin:
8.5.3. Structuri in cadre. zilor sint legate transversal de structuri o;,lzontale ngl~e vor fi
8 .5 .3 .1 . Con dit ii g enerale de proiect arc. dimensionate pentru a prelua un efort "H care va satisface re-
Structurile metalice antiseismice se vor proiecta astfel incft , latia :
sub actiunea cutremurelor cu intensitate ridicata, art iculatiile H ; :> 0,02 AI R (8.3)
plastice sa apara mai intii in grinzi la legatura cu strlpii , si numai
dupa aceea, eventual, si in stilpi. in care
La ultimul nivel al structurilor in cadre multietajate, precum At - sectiunea talpii eomprimate. . .
R-
rezistenta de calcul a otelului din care cste confectio-
si la structurile eu un nivel se admite ca articulatiile plastice sa
apara mai IntH in stilpi. nata talpa. .
.In zonele de baza ale stilpilor cadrelor articulatiile plastice I Elementele de legatura pentru talpa inferioara comprimata
vor fi dirijate , prin proiectare, in sttlpi. In nici un caz nu se admite in zonele reazernelor vor fi consti tui te din pereehi de nervuri tr.ans-
aparitia acestora in elementele de ancoraj. v ersale de rigi dizare care t r<l: nsmi t e!or~~l' "H": prin incovoiere.
Se va evita aparitia zonelor plastice in prinderile dintre ele- la legaturile prevazute la nivelul talpii supenoare., .. .
mentele de rezistenta. In zonclc plastice potentiale vor fi satisfacute relatiile :

8.5.3.2. Grinzi. N /A <: 0,10 R; (8.4)
Prevederile referitoare la conformarea grinzilor in zonele
M a;/W ",~' R; (8.5)
plastice potentiale se refera la portiunile in care fenomenul de
plastificarea otelului afecteaza atit talpile cit si inima grinzii. (8.6)
Grinzile in care pot aparea articulatii plastice vor fi asigurate
TIA, <: 0,2 R,
impotriva fenomenelor de pierdere a stahilitatii generale prin in care
legarea direct a a l or de stru cturi o riz onta le ri gide (co ntravi ntu iri , N, T, u, - cfortul axial, forta ta~etoare .~i respecti1v n;to,?leI).-
platelaje, placi de plansee etc.) in cazurile in care acestea exista tul incovoietor. maxime, din zona p astica po-
sau prin prevederea de legaturi transversale adecvate, fixate de tentiala care se verifica ;
structuri orizontale tigide. Aceste legaturi, plasate de regula la W:1J modulul de rezistenta al sectiunii respective;
nivelul talpii superioare, se vor prevedea la distante , ,1 1 " care At aria sectiunii inimii - £ . i i =~f ~f ~~f ~i tf sint
vor satisface relatia: '
In relat ia de inaltimea,
verificare respectiv groslm~a
admite Illlm~ll~.
. (8.1)
(8.6) se pot depasiri ale efor-
tului 0,2 R' cu conditia verificarii di p.rin ..aceasta nu se reduce
capacitatea portanta la incovoiere agnnzll. . A
in care Sup letea p eret i lor element elor str~l ~~ural~ metali ce m .zo nele
ill - raza de inertie a grinzii in planul potential de pierdere plastice potentiale va satisface condit iile din tab. 8.1 ~l 8.2.
a stabilitatii.
69
68

. .In z~ne~e'plastice potentials nu se admite folosirea grinzilor
8.5.3.5. Ancorajele stilpilor In fundatii,
5/14/2018
hl?~ld~ 9 1 rnci a celor a .caror inima lucreaza in domeniul post- P100-92 bun - slide pdf.c om
critic Insensul prevedenlor din normativul P 108-80. Ancorajele stilpilor ~n !u!1datii se dimensioneaza pe b~31
In celelalte zone ale grinzilor verifidirile de rezistenta 9 i voa- eforturilor produse de i~carcanle de calcul care conduc la S011Cl-
lare se efectueaza cu relatii de calcul din STAS 10 108/0-78. tarile de intindere maxlme.. .. " . .
8.5.3.3. Stilpi. Eforturile provenite din actiunea seisnnca se vor ~ulbp11ca
cu coeficientul K - 1 I ~ in conformitate cu prevedenle din a-
" Verificar~a stilpilor la .compresiune si incovoiere se efectu- nexa E, pct. E.1.2.4. .. . "b' 1
e~a cu rel~tllie de calcul din STAS 10108/0~78, pentru combina- 8.5.4. Structuri cu elemente verticale rigide, cu za re e cen-
tia cea !l:al defavorabila a eforturilor N, Mx, My.
trate la noduri. . . 'd d' 1
Venhcarea la actiunea fortei taietoare se efectueaza cu relat ia 8.5.4.1. Structuri cu elemente verticale rrgi e, cu iagona e
T care lucreaza la intindere. "
- ~ 0,2 R (8 .7 ) Prin masuri adecvate de proiectar~ ~e"v~~rma.nca s~b act~u-
hi t, nea cutremurelor intense prime le plasbflcan. s~;e. produ~a i~ dia-
gonalele solicitate la intindere. Aceste plastificari tr~bUle ~a.pr~:
.La sUlpii ale ca:or ~xtr~mitati. constituie zone plastice po-
lal ceada producerea deformat iilor postel~stice sau a ~nstablhtatn
tez:t .e s: vor l~a m~sur~ constructive pentru evitarea flambaju-
lui prm mcovolere-rasuclre. . generale sau locale a : grinzilor si sttlpilor, precum 9 1 producerea
. plastificarii prinderilor. . . .. .
Coeficientul maxim de zveltete al stnpilor va respecta re-
latia Se va evita, de regula, plastificarea prinderilor, cu e~ceptla
cazurilor cind exista date experimentale .certe care ~testa capa-
in care
A -< 0,70 », (8.8) citati de rezistenta i_ndom~~iul post~lasbc accep.tablle.
Elementele verticale rigide cu diagonale intinse se vor am-
piasa in structura astfel incH ~epICl:~aril.e~puse "structurii ~e ac:
V
A e =t E
(8.9) tiunea seismica pe cele doua directii principale sa rez~l~e CIt ~al
Re apropiate ca valoare intre ele. In ~c~st scop se va urman"ca ~afl~:
Se admite plastificarea stilpilor la nivelul prinderilor in care nivel al cladirii si pentru Iiecare dintre cele doua directii
fundatii precum si in zonelc adiacente nodurilor "grinda-sUlp" principale sa fie satisfacuta conditia:
de la ultimul etaj. ,
Pentru calcule preliminare vcrificarea la compresiune 9 i in- (8.10)
covoie~e biaxiala se poate inlocui prin verincari separate pe fie-
care din cele doua directii, la momentele incovoietoare mono- in care
axiale respective majorate cu coeficientul 1,3. A + ~i A ~ sint proiectiile orizontale ale ariilor diagona-
8.5.3.4. Noduri "grinda-stilp". leior supuse la intindere, cind actiunile
. au un sens pozitiv, respectiv negativ.
Nodurile "grinda-stllp" se vor calcula la eforturi egale cu
produsul Yp • S, in care Solicitarile in diagonale se vor caleula neglijind contributia
S efortul produs in imbinare de incarcarile de calcul, 9i diagonalelor comprimate. . ..
YP coeficient de multiplicare, cu valorile Coeficientul de zveltete a diagonalelor va satisface conditia
1,2 - pentru noduri plasate in zone plastice potent i- A ~ 1,5 x, . (8.11)
ale,
in care
1,0 - pentru noduri situate in celelalte zone.
At este dat de relatia (8.9).
70
71

8.5.4.2. Structuri cu cl eme nt e ve rt ica le rigide,cu zabrelc Co efi cient ul de zveltete "A" In pl anul actiuni i seismicc nu
5/14/2018
in .v-. P100-92 bun - slide pdf.c om
va depasi :
La structurile cu "zabrele in "V" verificarile la comprcsiune - pentru elemcntcle pr incipale
si incovoiere se efectueaza in conformitate cu prevederile STAS
10108/0-78. -, A =1,0 i; (8.14)
Barele orizontale de care sint prinse zabrelele VOl' fi conti- - pentru elementele secundare
nue In punctul de intersectie al acestora ~i vor avea la capete le-
gaturi rigide cu stilpii. A =1,5 A . (8.15)
In situat iile in care punctul de intersectie al zabrelelor este Stilpii si bazele lor se vor calcula tinindu-se seama de efec-
situat sub axa barei orizontale, aceasta din urma va fi calculata tele de ordinul II. .
la incarcarile neseismice fara a se considera rezemarea interme- In cazul. structurilor de tip "consola" cu ax vertical, cu za-
d iara pe zab rel e. Se except eaza ca zurile in care se fac v er ificari spe- brele, la care montantii ~i zabrelele sint supuse predo~ill:ant la
ciale de 'capacitate portanta pentru barele orizontale considerin- forte axiale, valorile coef'icient ilor de zveltete se vor Iimita la:
du-se in calcul toate incarcar ile care actioneaza asupra lor si toate
leg aturil e cu elemen tele ad iacent e. pentru montant i A =0,60 Ae (8.16)
Co efi cien tul de zveltete al zabrclelor in "V" nu va depiis i
valoarea ' pentru diagonale A =0,70 Ae (8.17)
A="0,75A. ,(8.12) In relatiile (8.14) - (8.17) cocficicntul Ae 5C dctcrmina din

relat ia (8 .9 ).
in care Ae este dat de relatia (8.9).
Diagonalele vor avea alcatuiri constructive adecvate prin
care sa evite fenomenul de flambaj prin incovo iere-riisucire. 8.6. Reco ma ndari p ent ru alcat uirea structu ri lor me tal~ce.
8.5.5. Structuri cu el emente vertical e ri gid c cu zabrele prinse I..il
excentric la noduri. I 'I 8.6.1. In anexa E pet. E1 se prevad recomandar i pentru
Structurile cu clemente vcrt icale rigide cu zabrcle prinse alcatuirea si calculul structurilor metal ice multietajate sup use
excentric la noduri se vor alcatui ~i calcula pc baza unor preveder i actiunilor seismice.
speciale. . , 8.6.2. In anexa E pet. E2' se pr~vad recomand~ri pe 1 : tru
8.5.6. Structuri de tip "consol5.", cu ax vertical. alcat uirca si cal cul ul struct urilo r met al ice ale halel or in dust rial e
parter sup use act iun i iseismicc.
8.5.6.1. generale.
Ce ri nt e -; ,\
Verificarea prin calcul a stilpilor si a bazelor lor necesita

at enti e deoseb ita ti nin d seama c a singura zona plastica potentiala
intr-o astfel de structuraeste sectiunea de baza a stilpului. Nu 9. PREVEDERI SPECIFICE STRUCTURILOR DIN
este permi sa con si derarea anco raje lor ca zon e plasti ce pot enti ale. ZIDA.RIE
8.5.6.2. St ilp i.
Perioada fundamentals de vibratie "T" a stilpilor va res- La proi ectarea cl~~i.ri lor si a ele: nen tel<; >r di n zi darie. se ,v or
pecta conditia '
avea in vedere principiile en~mtate m. capitolele ~, 3 ~ 1~ale
T = s ; ; ; 2,5 sec. (8.13) prezentului normativ precum ~1 prevederile prescriptiilorspecifice.
73
72

10. PROIECTAREA ANTISEISMICA A INSTALATIILOR Tabel 10.,1 - CATEGORIILE SEISMICE ALE INSTALATIILOR
~I ECHIPAMENTELOR
5/14/2018 $1 ECHIPAMENTELOR ' P100-92 bun - slide pdf.c om
Cate-
goria Rolul inst al at iei / ec hi pa- Cri terii orientative
10.1. Principii generale sei s- ment ul ui i n cadr ul s ist emul ui de performanta
mica
10.1.1. Toate instalatiile si echipamentele care se proiecteaza
pe teritoriul tarii fae parte dintr-una din cele 5 categorii seismice
A "Critic" - Necesare functi ona- Conservarea f unctional! ti itii a-
definite in tab. 10.1, diferentiate pe baza exigentelor de functio- r ii obi ect ive lor es er rt i al e pent ru tit timp cit constructia in care
nare si comport are in timpul si dupa eutremur. ' ment inerea vieti is au a obi ec ti - sint amplasate nu se prabuseste.
0 ve lor a c ar er i esi re di n f unct iune
In Anexa
instalatii F se prezinta euIista
si echipamente deschisaa eu
important exemple de sistem
semnificativa e,
pentru poa te af ect a di re ct f unc ti onar ea Eventual
specif ice,, in functiedede protectie
masuri ceri ntele
alter instalafi i echipamente pent ru i p ot eza pr abusi ri i con-
viata oamenilor si pentru aetivitatea economica. { ucriticeH. structiei care Ie adaposteste,
Instalatiile si eehipamentele aferente industriei nucleare se sau a unor constructi isau obiecte
trateaza in normative de specialitate, diferite de eel de fat~i. invecinate care s-ar putea pra-
10.1.2. Instalatiile si eehipamentele se vor incadra de la busi peste ele.
inceput. din proiectare, in eategorii seismice, urmarindu-se adop-
tarea unor metode si procedee rationale pentru proiectarea lor B "De snsti nere" - Necesare pen- Conservarea partiala a functio-
tru susti nerea functionari ialter nali tati i pr i n mas ur i I similare
antiseismica.
instalati i/echipamente cu irn- cel or de l a c at egor ia A, apreci-
10.1.3. Pentru instalatiile v s i echipamentele din eategoriile portanta semnificattva. ate de catre proi ectant de la caz
seismice "A" si "B" 5e impune raminerea lor in stare de functio- la caz in functie de importanta
nare (in sensul precizarilor din tab. 10.1) in timpul1?i dupa cu- i n cadrul si st emului a instalatiei
tremur, .in conditiile neafectarii 1?imentinerii vietii in interiorul /echi pamentului "sustinut".
cladirilor in care ele sint amplasate, preeum 1?i in. mediul in-
C "D e susti nere" - Necesare f unc- Stabi li te pe baza unor analize
conjurator.
tionari i prelungi te a unor 0- s peci fi ce f unct i e de t ipul ~i irn-
10.1.4, In vederea obtinerii sigurantei necesare in exploatare bi ective, prin puneri periodice portanta instalatiei/echipamen-
si a unui 'raspuns seismic favorabil a ansamblelor de instalatii/ in fl;ll1ctiune, tului "sustinut". Eventual, a-
eehipamente care se proiecteaza, beneficiarul (proprietarul) im- sigurarea la un nivel superior
cel ui convent ional stabilit pen-
preuna eu proieetantul intocmesc planul de protectie antiseismica
tru constructi ie care I e adapos-
de ansamblu in. care stabilese performantele asteptate pentru teste.
fiecare dintre instalatiile 1?iechipamentele eomponente.
Analiza functionala a ansamblului instalatiilor si echipa- D "De sustrnere" - Sisteme, in-
mentelor dintr-o utilitate (cladire) va avea urmatoarele obiective: stalati i sau echi pamente por- -" -
tabi Ie, care nu fac parte din ca-
I) identificarea diferitelor sisteme operationale si a par-
1----1 tegoria A.
tilor .care le alcatuiesc, pina la nivel de component a
(produs) individualizata ; E "Di verse" - S isteme, instala- Ni velul de asigurare simil ar ce-
II) evidentierea importantei relative a acestor sisteme si lati i sau echipamente de uz cu- lui conventional utilizat pen-
parti componente, precum si a gradului lor de implicare r ent s au al tel e s imi lar e a cest or a. tru constructi ile in care aceste
in cazul producerii unui seism; . ins'talapi i echipamente sint
III) alcatuirea seenariilor posibile de iesire a lor din func- amplasate,
tiune ~i de propagare a avariilor si efectelor acestora.
74 75

Pe baza planului de protectie antiseismica si a analizei
functionale a ansamblului instalat iilor si echipamentelor proiec-
Se. p<?t utiliza si reprezentari superioare ale actiunii
tantul deterrnina categoriile seismice (tab. 10.1) in care se lnca- seisrmcc (accelerograme de calcul etc.) procedindu-se con-
dreaza diversele componente. Dupa accept area lor de catre bene- formprevederilor din instructiunile s pecifice.
ficiar jproprietar) aceste categorii seismice vor fi mentionate in b) In analizele prin tncercari experiment ale caracteristicile
tema de proiectare. ' ciclurilor de solicitare dinamica altemanta vor fi astfel
alese incH ?a rep~~duca c~t mai fidel si acoper itor spec-
10.1.5. Echipa de proiectare a instalatiilor si echipamentelor
t:ul de e!aJ sl?ecliIc 7:?nel .de amplasare a componentci
analizeaza functiunile acestora din punct de ':edere al raspun- sistemului de instalatii/echipamente.
sului seismic ~i al categoriilor seismice din care ele fac parte.
Atunci ci~d s pecificul componentei de instalat ii/ccliipa-
10.1.6. Producatorul de echipamentej instalat ii trebuie s~
garanteze produsele sale din punctul de vedere al comportarii mente
Eanta .
0 Impune, se vor cfectua teste speciale de andu-
la actiuni seismice, la nivelele de performanta specificate de c) I~ analizele prin caleul simplificate se vor utiliza rela-
proiectant. t iide cal.cul cu un grad de aproximatie acceptab il, prin
. 10.1.7. Pentru identificarea componentelor sistemelor de care se tine seama de efectele dinamice induse in siste-
instalatii sau echipamente se va folosi un sistem dublu de litere. mele si componentele, de instalatiijechipamente de catre
~rima litera se va referi la eategoria seismica a intregului sistem, miscarea seismica a structuri iportante principale.
iar a doua litera la categoria seismica a componentei respective. De regula, componentele se ver if icj; pe baza spectrului
1~.1.8. Calificarea seismica a instalatiilor si echipamentelor de cal~ul- produsul "aX, ~" (pet. 5.3) - majorat prin
reprezinta activitatea de verificare a modului in care sint satis- inmultirea clf coefic ienrii de amplificare din tab. 10.2.
facute perforrnantele acestora, asociate categoriilor seismice din
care ele fac parte. Tabet 10.2 - COEFICIENTI DE AMrLIf'ICARE AI PRODUSULUI "K8W'
UTILIZATI iN METODA c) DE CALIFICARE SEISMICA
Calificareametode:
urmatoarele seismica se va face prin eel putin una dintre /
I
Categoria sei srnica Coeficientul ,IP amplificare
a) prin analize complexe prin caleul;
b) pe baza incercarilor experimentale;
A 2,0
c) pe baza analizelor prin caleul simplificate;
B 1,5
d) pe baza unor rat ionarnente ingineresti. C 1,0
In legatura cu metodele de calificare seismica a) - d) se fac D 1,0
E 1,0
urmatoarele precizari :
a) Analizele complexe prin caleul se vor face, de regula, pe
baza speetrelor de etaj pentru componente de instalatii/ Se precizeaza faptul di valorile din tab. 10.2 sint orien-
echipamente amplasate intr-un singur loc, sau prin gene- tative si minimale, proiectantul putind sa le majoreze
ralizari ale acestor spectre pentru componente amplasate pe baza de justif'icari corespunzatoare.
In mai multe zone cu miscar iseismice diferite. ' d) Metodele
de analize deelaborate
calificare de seismica
colective a)de- experti
c), pot recunoscuti,
fi inlocuite
Speetrele de etaj si generalizarile acestora vor fi deter-
minate prin considerarea oscilat iilor spatiale ale struc- pe baza unor rationamente ingineresti, prin care sa 'se
turii portante principale, asociate criteriilor de perfor- ateste faptul c a nivelele de protectie antiseismica ale
manta specifice categoriilor seismice din care fac parte componente.l~r de .instalatiijechipamente care se proiec-
componentele de instalatii/echipamente respective. teaza (stabil ite pe baza categoriilor seismice si impor-
tantei acestora in cadrul sistemului), sint as igurate .
76
0 77

Tabel 10.3 - PIESELE COMPONENTE ALE RAPOARTELOR DE CALIFICARE
5/14/2018 10.1.9. In functie de categoriile seismice din care fac parte P100-92 bun - slide pdf.c om
componentele de instalatiijechipamente, metodele de calificare

Metoda uti lizata
a) -:- d) se vor aplica astfel: Nr. P i esel e component e al e
crt. raportului de calificare
- Pentru componentele din categoriile seismice A si B,
de regula, metoda a), existtnd urmatoarele exceptii : I b I c I d
• in situatiile in care metoda a) nu furnizeaza rezultate

0 1 2 I 3 I 4 I 5
certe se accepta aplicarea metodei b) (eventual folosita 1 Specificarea spectrului (spectrelor)
impreuna cu metoda a)); de cal cul , st abi li t( e) de proi ect ant
• in cazurile unor echipamente/instalatii care fac parte pentru miscarea

tului pe
seisrnica a supor-
diferite directii . da da
se r ec-
cornanda
se re-
comanda
din categoria seismica B,. proiectantul poate decide --
aplicarea metodei de calificare c) da'Ca apreciaza ca 2 Criteriile de verificare eonside-
aceasta permite realizarea unui nivel corespunzator rate. da da da eventual
de protectie antiseismica cu suficienta certitudine -
3 Met odel e de ca1cul s au de eval uare
in aceste cazuri este necesara obtinerea in prealabil
utilizate. Modul de interpretare ~i
a avizului pentru aplicarea metodei c) din partea argument ar e pri vi nd ver if icar ea sa-
Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si tisfacerii criteriilor specifice. da - da -
Amenajarri Teritoriului - Directia general a de pre- -- ---
scriptii tehnice. 4 Model ar ea mat emat ica a instalatiei even-
sau echi pamerrtul ui da .tual eventual -
Pentru componentele din categoria seismica C se reco-
manda aplicarea metodelor a) sau b), dar se accepta ?i 5 Rezul tat el e anal izei pr in ca1cul da - da -
metoda c). . 6 Descrierea echipamentului de In-
Pentru componentele din categoriile D si E se recomanda cercare ~i a modului sau de functi o-
aplicarea metodei c). nare. -~ - -
Pentru componentele din categoriile C, D si E se accepta 7 Descrierea modului de inducere a
si aplicareametodei d) fiind ins a necesare justificari solici tari i ( separat si succesiv pe
privind motivele pentru care nu se utilizeaza metodele fiecare directie , si rnul tan et c. ). - ._- da - -
de rang superior a) - c).
--
8 Descrierea modului de masurare a
.Calificarea seismica a componentelor de instalatii/echipa- functi onarl i echi pamentului de
mente va fi realizata de personal atestat - experti ?i/sau institute incercare. - da - -
specializate.
9 Justificarea faptului ca spectrul de
Tinind seama de nivelele ridicate de protectie antiseismica et aj a f ost "acoper i t"de catre spec
specifice categoriilor seismice A si B, calificarea componentelor tml (sau spectre Ie) miscari i (sau
'imprimate
din aceste categorii se va face -cu deosebita atentie, pe baza con- mi
suporscari lor
tului succesive]
instalafiei / echipa-
ditiilor de verificare stabilite in aceste situatii de catre proiectant entului). - da - -
si accept ate de beneficiar/proprietar. Se va urmari eliminarea
riscului de rastumare, culisare (alunecare) sau pierdere a lichi- 10 Datele experimentale r ezul tat e di n
delor depozitate. masurarea I inregi strarea unor pa-
rametri ai oomportari i instalatiei
10.1.10. Raportul de calificare va cuprinde, in functie de sau echi pamentul ui [accelerati i,
metoda de calificare utilizata, piesele specificate in tabelul 10.3. tensi uni , etc.). - da - -
78 79

5/14/2018
Tabel 10. 3 -
'.
cont inuare
la proicctarea f iecarei retele mari de aliment are cu apa
se VOl' lua urmatoarelc masuri :
01 1
I 2
I 3
I -4
I 5
• amplasarea in plan ~i it! adincimc. a. puturilor ~in
zonele seismice se va face astfel lllClt sa se evite
11 Constatar i e pr i vi n d evc nt ual a pr o-
duccre a unor a.nornal iide Iunct.i o-
riscul de contaminare cu apele uzate;
narc in ti mpul incar cari i, da- - - • prevederea de racorduri elastice atit intre aparate
---- (echipamcntc) si conducte cit ~l la traversarea struc-
12 J ust if icarea prin car e se atesta in-
tegritatea instalati ei I echi pamen- turilor;
tului i n ~ i mpul i nce rca r ii, - da' - - • prevederea de arrnaturi de la care sa se preia apii
-
13 Semnalarea
~ -- pentru dezinfectia de urgent a ;
evsntualelor sensibili-
tati ale ins ta la ti ei s au echipamen- • prevederea de rezervoare metalice sau de beton armat
pentru stocarea apei; amplasarea acestora s~ va face
-14
tului.
just iicarea prin care se atesta in-

--,
da da da da
dupa 'ce au fost efectuat~ studii geolo~lce si geoteh-
nice detaliate pentru reahzarea fundat iilor :
tegritatea instalati ei / echipamen-
tului in cazul produceri i unui cu- I • drenarea terenurilor necoez ive pentru prevenirea Ii-
tremur cu parametri corespunza- chefierii acestora in zona de amplasare a rezervoa-
tori spectrului (spectre lor) de
calcul , da da - - relor;
-- • traversarile retelelor mari se vor face cu sifon, iar
15 Apr ec ie ri a supr a r is cul ui de avari- amplasarea acestora se va. ~a:e.'pe con.solele lateral~
ere sau iesi r e din f unct i une. da da . da da
---- ale podutilor; in cazul utIltzarll fontei pentru reali-
16 Conc1uzii privind solu- zarea conductei, se vor evita flansele :
tiilor propuse pentruacceptarea
ins ta la ti e s au • prevederea de imbinari elastice la extremitati1e con-,,
echipament , da da da da
ductelor curbe; razele de curburi ale conductelor tre-
buie sa fie mari; portiunile de co~ducta curbate tre-
.buie sa fie bine ancorate in blocuri de beton;
10.1.11...Legaturile (ancorajele) instalatiilor/echipamen telor
cu constructiile purtatoare vor fi astfel proiectate incit ele sa nu • prevederea de Imbinari elastice pentru portiunile de
constituie puncte slabe. conducte amplasate pe consolc.
Legaturile (ancorajele) trcbuie sa reziste in eventualele situa-
tiispeciale de solicitare ce ar putea fi create prin rasturnarea.
a~unecarea ~i!sau rasucirea instalatiilor/echipamentelor , sau prin 10.2. Amplasarea si mont area apar~telor, ~~i1ajelor, echipa-
pierderea fluidelor pe care acestea le contin, in timpul seismului mentelor !ji conductelor de instalatii.
sau in conditii de exploatare normaUi.'
10.1.12. Retelele mari de alimentare cu apa (magistralele) 10.2.1. Protectia antiseismi~a a aparatelor. ut~lajelor, echi-
se vor proiecta tinind seama de urmatoarele cerinte: pamentelor si conductelor de l~sta~atll trebu~e. sa ~orespl.\nda
pentru fiecare retea este necesara intocmirea. la proiec- prevederilor din prezentul normahv ~l eelor stab ilite pnn normele
tare, a "planului in caz de dezastru", care va contine specifiee departamentale. .
instructiuni precise referitoare la modul de comportare Se recomanda utilizarea solutiilor din lucrarea "Cataloq; eu
a personalului de coordonare si a celui de serviciu in caz elemente tipizate de s ? l _ u t i i te~ni~e de proieetare, materiale,
de pro ducere \ a unui seism; ' <tehnclogii de .executie ~l lllstrucflUlll de exploatare a unor insta-
80 6 - cd. 1042
'~i:""...
~.
'
~
5/14/2018
la minimum ncmarul si dimensiunile golurilor necesare traver-
latii/echipamente supuse act' 'I "" sarii acestor condude prin elementele de rezistenta ale cladirilor.
in toate cazurile in care ace:~nI or ~:Ism~ce elaborata de IPCT
ceruteprin tema de proiectare solutii satisfac conditiile specifice 10.2.7. Golurile de trecere a conductelor, nisele si ~liturile
orizontale sau verticale din elementele de rezistenta ale construc-
~.o.2.2. In vederea reducerii efect 1 . d f . tiei necesare pentru inglobarea diblurilor, suportilor ~ijsau dis-
avariile provocate constructiil . d e.01 e avorabile pe care
Ie t ' I or In ustnale de ti .. pozitivelor de sustinere se vor realiza odata cu executarea ele-
po avea asupra instalatiilor/echi actrunea seismica
ruanda a doptarea , la proiecta pam~entelor aferente, se reco- mentelor de constructie respective.
. a) am 1 re, a urma toarelor masuri: Nu se admite spargerea elementelor de rezistenta ale cla-
p asarea unor componente d' ...- dirilor pentru fixarea sau trecerea aparatelor, utilajelor, echipa-
(ventilatoare, schimbatoare
etc.) in aer liber : de ca
e~l~ns~alatll/echlpamente
ura, transfonnatoare mentelor sau conductelor de instalatii.
Fixarea dispozitivelor de prindere sau sustinere pe elemen-
b) amplasarea partial in aer lib ' tele de constructie, prin bolturi impu~cate sau forate, sau prin
cu luarea masurilor entr ~r a caza~eIor concomitent
juguri sau bratari, se va face in strinsa concordanta cu preve-
~i <?uinchiderea fr!nt~i~~ e;Itarea .pencolului d~ inghet
veghere; e servire, control ~I supra- derile planurilor de constructii si instalatii.
10.2.8. La stabilirea /incardirilor generate de conductele
c) adoptarea solutiei de am la •. . orizontale de distributie si colectare se va tine seama ~i de efor-
a unor componente d p sare. ~n l1~tenorul cladirilor e
e turile date de condudele ce se ramif ica din primel .
instalatii de automatiza mstalatl1/echl~a~ente (pompe,
Conductele de canalizare se vor considera umplute complet
in ~ituatiile in care sol~~ii~ol~ct~are, dlstnb?-itoare etc.) cu apa pina la primul obiect sanitar, iar coloanele de colectare
posibile , ,e a pet. a) ~l b) nu sint rul
a apei fluviale se vor considera umplute pina la recepto de
Iristalatiile ~i echipame tId' .. ape fluviale.
at1 i
protejate
p impotriva oricaror
~~ co.nstructii ~ee e }~ categoriile
lnvecinategr"aa~ancauzate A si B vor
~e prabusirea fi
unor 10.2.9. In cazul amplasarii conductelor in subsolurile
i cladi-
rilor se va asigura accesul user la acestea, pre cum !7 evacnarea
actiunii seismice. ~ a unor obiecte, ca urmare a
apelor ce pof proveni din goluri sau avarii de conducte.
10.2.3. Punctele termice tralel . 10.2.10. tn situatiile in care conductele de apa. canalizare
transformare si stat iile de ' cen ra e e termice, posturile de
sau incalzire, precum ~i podurile de cable genereaza indirdiri
locuit si social-culturale vo p ~~pare Ice deservesc cladirile de
statice mai mari de 2000 Njm se recomanda fixarea lor pe suporti
in cladiri independente( e \ I amp a?ate, de regula, grupat
vedea si pet. 10.4. f).· P n ru posturile de transformare a s~ a~ezati pe pardoseaUi.
10.2.4. Centralele de ventilare . d ..

se vor amplasa, de regula • b ~I e condit ionare a aerului 10.3. Prevederi speciale pentru instalatiil~ aferente construe-
Prevederea lor la alte nivei~ su s~lu~tsau la parterul cladirilor. t de prima necesitate, cu rol de mentinere a unor
iilor
corespunzatoare. se a rni e pe baza unor justificari activitati eeonomice ~i socialevitale jin caz de eU-
10.2.5. in
de regu~a, Rezervoarele
exteriorul pentru alimentar
cladirilor P e cu :p.a. .se ,:,or monta, tremur
se admite montarea rezervoarelo '. e~tru .c1adlnle industriale 10.3.1. In spitale, sanatorii si maternitati se va asigura
ii
conditia reducerii volumului Ia mInImum.
r. I.n interror, la inaltime ' , cu alimentarea cu apa in permanenta pentru sal'ile de operat , ste-
rilizare, pansamente, cabinete de tratamente, reanimare, prega-
10.2.6. Traseele conductelor d Ii tire medici, pregatire bolnavi, camere de garda, saloanele pentru
apa calda, de canalizare de l' Xl' e a imentare cu apa rece si
t . ,nCet zrre de ventilar . d Ii ' bolnavi ce pot deservi grupul operator ~i cabinetele de trata-
are cu energie electrica se vor stabil' astf el' mClt
; ~I~ e areduca
sa se nnen-
83
82

, 1 f"1 sanitare, de in-
Prevederi speciale pent~u inst~ am e
5/14/2018 10.4.
P100-92 bun - slide pdf.c om calzire , de ventilare !iiI electnce.
mente chirurgicale. In acest scop se va prevedea suplimentar
o sursa de rezerva de apa potabila si pentru cornbaterea i cendii- 10.4.l. Instalatii sanitare: . ..._
lor care, in caz de avariere a sursei de baza, sa poata asigura pro- Ramificatiile din retelele intenoare de dlstnbd~tle ~~n
vizoriu alimentarea C1) , apa eel putin 24 ore pina la remedierea a) . a calda se vor prevedea cu ISpOZIrve
avariei. Pentru functionarea acestei surse de rezerva se va pre- ~: t~~i~~~~ 9;e~lru a evita i~~irea din .f~ncF:me a in-
vedea 0 motopompa fixa sau 0 electropornpa alimentata de la t regii rete Ie la avarierea unei smgure raml~~catl1· .
sursa de energie electrica a circuitului pentru iluminatul de
) in instr~ctiunile de exploatare a instalatl.1.or spltal~l·~r'
siguranta, astfel lnc'it timpul de intrare a lor in functiune s a nu
depaseasca 10-15 min. de la darea dispoz itiei in acest sens, b sanatoriilo'r
rmeaza si maternitatilor
a se efectua pentru se vo~ speer lC~un~,
~sl1?urarca opra'~~i1
rona
Se vor ave a in vedere prevederile din prescriptiile despecia- ce u . An bune conditiuni. precum 9 1 pentru
litate. ~~: i~f~~t ~:~:r:-; tIn func}iUl: e p~riodi ca a pompelor care
10.3.2. In spitale, sanatorii ~i maternitati se vor prevedea . ~ alimentarea cu apa din rezerva de 24 ore.
urmatoarele tipuri de iluminat de siguranta : aSlgura ~ ~ it
. t 1 tiile de incalzire cu apa calda ee va eVI a
iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului in 10.4.2. L a lllS a a, ..
solutia eu vas de expansiune deschls.
salile de operatii, sterilizare, pansamente, reanimare,
pregatire medici, pregatire bolnavi si camere de garda; , 10 4 j Instalatii de ventilare: . . .
. "'. , d ti dulap" pentru condltlOnarea
iluminatul de siguranta pentru veghe in toate saloanele a) Aparatele locale : d Ip A" limitele normelor in vigoare
pentru bolnavi ce pot deservi grupul operator si cabine- a~rulUl se vorlaPsare~~~~t:cluri sau la partercle c1adirilor.
tele de tratamente chirurgicale; , , 51 se vor amp di .
iluminatul de siguranta pentru circulatie pc traseele b) Apara~ele locale de ~ip 'i~erI1~~~~~~~~~~I~rO~nl~f:oa::e~
tuturor cailor de evacuare a carer folosire apare necesara aerulul se vor preve ea ~t r
in timpul cutremurelor. , asigurindu-se fixarea lor in mod cor~s~unza 0 ".
c) In mcapcrilc unde la oprirea instalatiei de ;e~tIl;re se
10.3.3. In celelalte constructii de prima necesitatepentru
ot roduce degajari de substante toxtce, as lx~an e sau
mentinerea unor activitati economice si socia l e vitale in caz de
p pl~zive se va asigura intreruperea proces~lUl de pro-
cutremur, precum si in centralele de telecomunicatii de impor-
tanta nationala se vor prevedea circuite pentru iluminatul de ~~ctie poluant. in incaperile in care degajarea acestor
siguranta pentru continuarea lucrului si pentru circulatie, strict substante se poate produce datorita spa~gerll unor. con-
limitate la incaperile sau la grupurile de Incaperi din care ur- ;eci iente sau rezervoare se va aSlg~ra u~ sistem
meaza a se dirija operatiile de salvare, de stingere a incendiilor ~~c~:'ntila:e naturala eficienta care inlatura pencolu~ ~e
~i de inlaturare a urmarilor seismului. In acest scop se vor avea explozie, incendiu sau otravire ce ar putea snrvenr m
jn vedere prev ederile d in prescriptii le de specialitate.
cazul unui seism , . . ~ it t
10.3.4. Se recomanda ca toate constructiile de prima nece- . t I de ventilate naturala nu elu::una necesi a ea
sit ate in caz de cutremur sa fie dotate cu aparate de emisie- IS emu
Sinstalatiei de ventilare . ~ d e avan e .
mecalllca
receptie pentru a se asigura legatura permanent a de comunicatie
prin radio. 10 4 4 Instalatii electrice:
10.3.5. In proiectele pentru instalat iile care fac parte din . 'I' . 1" rea' tablourilor electrice se vor exclude aparatele
a) n ec llpa .
categoriilc mentionate la punctele 10.3.1-10.3.4 se vor prevedea en ulei.
masurile necesare pentru verificarea periodica a capacitat iilor
85
de intrare prompta in functiune in cazul cutremurelor.
84

b) Sursele de alimentare cu energie electrica a circuitelor
pentru iluminatul de siguranta se vor stabili pe baza unui 11.1.3. Constructiile din fondul ~~istent se supun e~perti-
5/14/2018
calcul tehnico-economic si pot fi constituite din: P100-92 bun - slide pdf.c om zarii, dupa caz , obligatorie sau Co~dltlOn.at~ (t~~. All.1), It; ve-
derea evaluarii nivelului de protect ie anhselsn:1ca 11 1 func_tle .d~
grup electrogen propriu;
clasa de important a a constructiei (pct. 5.3 .3) ~l de zona seismica
- baterie centrala de acumulatoare; de calcul (pet. 5.3.4). dupa cum urmeaza : '
- baterii locale de acumulatoare.
c) Se admite utilizarea si a altor surse de alimentare a cir- Tabel 11.1 - TIPUL EXPERTIZELOR PENTRU CONSTRUqIILE EXISlENTE
cuitelor pentru iluminatnl de siguranta In condit iile pre-
vazute de Norrnativul 1.7-90, numai pentru cladiri de Zonele seismice de calcul
locuit si cladiri administrative. \
Clasa de irnportanta
d) Bateriile de acumulatoare a circuitelor pentru iluminatul A,B,C
(k s ;;;. 0,20)
D, E,F
(k s < 0,20)
de siguranta vor fi de tip "lnchis" pentru a nu se goli
de acid.
e) In instructiunile de exploatare a instalapei de iluminat I 0 0
d~ :i~uranta ~e vor prevedea revizia ~i punerea ei perio- II 0 C
dica 111functinns.
III C \ C
. f) Posturile de transformare care se amplaseaza In cladir ile
de locuit, social-culturale si industriale se vor echipa
cu transformatoare ~i intrerupatoare usc ate sau cu ulei S-au folosit notatiile :
sintetic incombustibil.
o - expertizare obligatorie
C - expertizare cond~tionata~e: ,
• avarii ale slst~mulU1. stru~~ural pr?:,ocat:. de.
11. PREVEDERI REFERITOARE LA EVALUAREA NI- , cutremure anterioare, incendii, exploz ii, tasan ale
VELULUI DE PROTECTIE A CONSTRUCTIILOR terenului de fundare, coroziune etc.;
EXISTENTE • transformari functionale sau ale arhitecturii ex-
terioare ale cladir iicare au condus sau conduc la
modificari ale sistemului structural. ..
11.1. Date genera le 11.1. 4. Evaluarea nivelului de protectie a. const~ctlll?r
existente se face In raport eu nivelul de protectie prevazut 11 1
. 11.1.1. Evaluarea nivelului de protectie a constructiilor prezentul normativ pentru constructiil.e no i.. . .
existente in vederea reducerii riscului seismic trebuie sa consti- rn functie de nivelul de protect ie estimat bene~lclar~l, la
tuie 0 preocupare sistematica si permanenta a tuturor detinatorilor
de cladiri.
".' propunerea proiectantului,. urm~a~a sa adop~e masua de 111t~r-
ventie pentru reducerea riscului 11 1 conformitate cu prevedenle
11.1.2. Prevederile cuprinse
in prezentul capitol se refer a I
'·
cap. 12. . ... .
la investigatille care se efectueaza in perioada dintre cutremure. I' :;, 11.1.5. Expertizarea constructiilor eXIst~ntela ~re ~ c~ ~cop
~ f" )
' . . · . . .:· · '· ·'. I ···.· ·~·:.: ;.' · ··,· · .· ···i. '.·
evaluarea nivelului de protectie mcarcari ~a:

Investigatiile de urgenta ce trebuie efectuate imediat dupa ;I
.,
, ,~
',.\,_
vitationale , la actiup~ se~smice ~i la alte actiuni
un cutremur pentru stabilirea posibilitatilor de utilizare in con- , 'l,
tinuare a constructiilor se vor efectua In conformitate cu metodo- I F1,. cu intensitati semnificative : . . :" .
logia speciala elaborata In acest scop. i \lfl fundamentarea ~i propunerea deciziei de inter-
ventie.
I~r
86
J"
'~'~",
I 87
I)
••• 1'~i(\
,
,

.11:1.6. Expertiz~le vor fi intocmite de personal tehnic de d) constructii cu peret i structurali de beton armat-
specialitate, cu experienta corespunzatoare. atestat pentru astfel executat i monolit sau prefabricat (panouri mari) ,
. de lucrar iin conformitate cu prevederile legale. e) constructii cu schelet metalic.
11.1.7. Metodele de investigare pentru evaluarea nivelului O bserv atie :
de protectie antiseismica a eonstructiilor existente vor fi utili- Construcfiile cu sisteme structurale mixte ( de exemplu , construct.ii cu
peret i structurali din zidar ie con l ucr ind CU stllpi si gr i nzi de beton aj-ma.t]
zate diferentiat, in functie de urmat~arele criterii: ' lor fi incad ra' te , pr i n ra t ionamerrte ingineresti , in eategoria cea mai adecv ata
i) perioada in care a fost proiectata cladirea : din punct de vedere al compor tar ii lor de ansarnblu la ac tiuni seismice,
ii) numarul de niveluri sau , dupa caz , inaltimea totala a 11.1.10. Expertizarea unei constructii existente se f inali-
constructiei : , zeaza printr-un raport de expert iza alcatuit din urmatoarele
iii) sistemul structural;
iv) clasa de important a a constructiei : p iese : a) memoriul tchnic care trebuie sa cuprinda :
v) zona seismica de calcul in care este amplasata COIl-
structia • motivul efectuar iiexpertizei :
11.1.8. In' functie de criteriile (I ) ~i (II) de la pct. 11.1.7. • incadrarea constructiei in grupe ~i categorii (pet.
constructiile se .incadreaza in grupe conform tab. 11.2. 11.1.8. si respectiv 11.1.9);
11.1.9. In functie de sistemul structural constructiile din • descrierea constructici din punct de vedere ar-
grupele A, B, C, D definite in tab. 11.2 se clasif ica in urrnatoarele hitectural, functional si structural, pre c um si din
categorii: eel al conditiilor de amplasare (topografia si
condit iile geotehnice ale terenului, relatiile cu
a) eo~structii cu peret i structurali din z idarie de cara-
mida : mediul construit);
• descrierea degradarilor si a ariilor constructici ,
b) constructii cu stilpi ~i grinzi de beton armat , proicc-
analiza s iexplicarea cauzelor probabilc ale acestora
tate numai pentru incarcari verticale;
c) constructii in cadre de beton armat : • rezultatele aplicarii metodei de evaluare cal i ta-
t iva E, (pet. 11.3);
Tabel 11.2 - GRUPE DE CONSTRUCTII DIFERENTIATE PRIN CRITERIILE • propunerea deciziei de intervent ie si fundamentarea
(I) ~I (II) DE' LA PCT. 1i.1.6. acesteia din punct de vedere tehnic, economic,
tehnologic, functional, al incadrar ii in mediul
Grupa constructiei
construit etc.
Perioada in care a fost proi ectata b) breviarul de calcul ~i/sau justificarile tehn ice , ceo-
Caracteristicile constructiei constructi a nomice, tehnologice si functionale, privind consta-
pina in 1941- 1964-
tar ile ~i propunerile formulate in raport;
I
. dupa
1940
I 1963
I 1981 1981 c) planurile principale de rez istenta si arhitectura din
proiectul construct iei :
Construct! i P-P+4 A.l A.2 A.3 A.4
d) releveele de arh itectura si structura, pre cum si da-
eurente
P+5-P+ 12 n.i B.2 B.3 B.~ tele obtinute prin
constructiilor pentrusondaje, decopertari
care nu se dispuneetc.,de in'proiect
cazul
sau la care s-au efectuat modificari fata de proiectul
P+13 c.t C.2, C.3 C.4
initial care nu au avut la baza documentatii tehnice
Constructii ingineresti , hale indus- D.I D.2 D.3 D.4 intocmitc in acest scop; ,
tr ia le , cladi ri de tip ",,,J;1" e) releveele degradarilor si avariilor;
89
88

f) buletinele de analiza continind rezuItatele eventuale- Tabelll.3. - METODE DE INVESTIGARE PENTRU EVALUAREA NIVELULUI
lor incercari nedistruetive (pet. 11.4) efeetuate asu- DE PROTEqIE A CONSTRUqIILOR EXISTENTE
5/14/2018
pra elementelor sau constructiei ; P100-92 bun - slide pdf.c om
Metoda de investigare
g) eopia dupa actul de atestare a inginerului (pet.
11.1.6). Grupa Categoria Obligatorie I Recomandabi la
constructiei constructiei
Zona seismi ca de calcul
11.2. Metode de investigare pentru evaluarea nivelului de

A-E I F I A-E I F
protectie a constructiilor existente. AI' As. As. A4 a E1• Es El - -

AI' As. As b E1, a, EI - -
11.2.1. Metodele
de protectie de investigare
a constructiilor existente pentru evaluarea
se clasifica, niveluluide
in functie z,
AI' As, As c. d. e EI• EI E, -
gradul lor de complexitate, dupa cum urmeaza : ' --
El - evaluare calitativa ;
BI, n, b E1, s, EI, Es E4 Ea
E 2 - incercari nedistructive: B1, Ba. n, , c, d. e E1, Ea E,

Ez a - incercar i nedistructive pentru determinarea re-
zistentelor materialelor in incercar i de defecto- B4 C, d, e E1, Es I - Ea -
scopie; c,
CI• b E1,Ea, Ea E4 -
EZb - incercari pentru determinarea caracteristicilor
dinamice ale ansamblului constructiei : CI, C2, Ca, C, c, d, e E1, E2, Ea, E, Eo E,
Ea metode de calcul simplificat pentru ev~lu~rea capa-
citatii de rezistenta : . Observatii
E4 metode de calcul de complexitate medie in care se 1) In masura in care considera necesar, expertul va utiliza si alte metode de in-
considera comportarea postelastica a materialelor vestigare fata de cele prevazute in tab. 11.3pentru constructia respectiva,
de exemplu metoda de calcul biografic); I De exemplu:
Es - metoda de calcul dinamic neliniar. • pentru constructi ile din clasele de irnportanta I si II (pct. 5.3.3.) se reco-
manda, in principiu, utilizarea metodelor de rang superior (E" Eo) ;
Se recomanda, de la caz la caz , utilizarea combinata a doua •. metodele de Incerca.ri nedistructive EZa si EZb se recomanda a. fi utili-
sau mai multe dintre metodele EI-Es. zate ~~in alte cazuri , ca metode complementare :
.11.2.2. La expertizarea constructiilor curente (grupele A, 2 ) Pentru constructi ile din grupele D.I-D.4 (pet. 11.1.8) metodele de investi-
gare utilizate se vor stabili, de la caz Ia caz, de catre expert.
B ~l C in clasificarea de la pct. 11.1.8) metodele de investigare Se recomanda ca aceste constructi isa fie expertizate numa ide catre experti
EI-Es se vor utiliza conform tab. 11.3. / . cu experienta in proiectarea structurilor de aceste tipuri.
11.3. Evaluarea calitativa - El daca si in ee masura conditiile de executie si cele de ex-

ploatare ale constructiei corespund proiectului si caie-
11.3.1. In metoda de evaluare calitativa se urmareste sa telor dedesarcini
modul comport functionale ;
are a constructiei la cutremurele an-
se stabileasca : terioare, precum ~i la celelalte actiuni care au survenit
daca si in ce masura proiectul constructiei respecta pre- pe durata ei de exploatare (tncarcari gravitationale,
vederile prescriptiilor in vigoare referitoare la alcatuirea tasari ale terenului de fundare, coroziune, diferente de
constructiilor amplasate in zone seismice; temperatura etc.);
90 91

dad in vederea fundamentarii interventiei, este necesara
5/14/2018 investigarea si prin alte metode de calcul care in tab. 11.4.3. Prin masuratorile dinamice (E2b) se va urrnar ideter-
11.3. nu sint specificate ca obligatorii pentru constructia minarea, pcntru constructia in ansamblu ~i/sau pcntru parti ale
respect iva. acesteia, a caracteristicilor dinamice:
11.3.2. Evaluarea calitativa se : face pc baza examinarii : - perioadele proprii de oscilatie, de translatie si de tor-
siune;
proiectului de rez istenta si arhitcctura al constructiei :
- formele proprie de oscilatie, de translatie si de torsiune.
releveelor constructiei , elementelor si detaliilor consi- 11.4.4. Incercarile nedistructive se vor executa .de c a tre
derate importante pentru apr~cierea nivelului de p~otec- unitati autorizate conform prevcderilor legale. Rezultatelc in-
tie, in cazurile 'in care nu se dispune .de proiect , reahzar~a cercarilor se includ intr-un mcmoriu tchnic care trebuie sa cu-
constructiei nu este conforrna cu proiectul san const~uctl~ prinda :
a suferit transforrnar i structurale in decursul perioadei descrierea incercarii;
ei de exploatare care nu au avut la baza documentat ii - rezultatele obtinute;
.tehnice intocrrrite in acest scop; - interpret area ~ezultatelor.
releveelor de degradari si avarii; . Memoriul va fi insot it de bulet inele analizelor ~i/sau ale
constructiei, in ansamblu si in detaliu. inregistrarile efectuate ,
11.3.3. Evaluarea calitativa se va face pentru sistemul struc- 11.4.5. Expertul .va interpreta constatiir ile si concluziile
tural, precum ~i pentru eleme_ntele :r;estructurale interioare ~~ rezultate in urma incercar ilor E2 efcctuate si le va corela cu rc-
exterioare care pot produce accidente m caz de cutremur (per:tl zultatele celorlalte metode de invest igarc utilizate (evaluarea
despartitori, parapeti , ornamente, caleane e~c.); se va a~ahz.a calitativa, procedeele analitice etc.).
dad in caz de cutremur fluxul de evacuare (scan, culoare, lifturi)
este corespunzator si dad existii pericolul de producere de ex-
plozii, incendii ~i/sau degajari de noxe. 11.5. tatH
Metode
de de calcul sim
rezistenta - plificat
E3• pentru evaluarea capaci-
11A. Incercarrle nedistructive - E2• 11.5.1. Metodele de caleul simplificat se aplica In scopul
evaluar ii incarcarii seismicc convention ale capahilc "Scap" a
11.4.1. Incercarile nedistructive folosite pentru evaluarea constructiei analizate.
nivelului de protectie a constructiilor existente sint : Evaluarca incarcarii seismice conventionale capabile "Scap"
F2a - incercar i pe materiale pentru evaluarca caracteris- (forta taietoare seismica de baza) urmareste, in principiu, metodo-
ticilor de rez istenta ale acestora (beton, mortar, logia de caleul a structurilor noi pe baza incarcarilor seismice
zidarie)~i incercari de defectoscopie (gamagrafiere, conventionale (metoda A descrisa la pct. 2.3.; 5.3 si 5.4 din pre-
radiografiere, defectoscopie ultrasonica}: zentul normativ): Incarcarea seismica conventionala capabila
"Scap"se considera ca fiind acea valoare a incarcarii seismice care, .
E2b - masuratori dinamice pe ansamblul constructiei.
impreuna cu incarcarile gravitationale ,conduce la atingerea capa-
11 .4 .2. Incercarile nedistruct ive pe materiale (E2a) se vor citatii de rezistenta in sectiunile (zoneIe) critice ale sistemului
efectua in zonele si pentru elernentele considerate de catr~ ~e~pert structural.
ca fiind necesare si concludente pentru ~v.aluarea eapaC1.tatll~de In sensul prezentului paragraf se considera sectiuni (zone)
rezistenta a structurii. Se recomanda utilizarea concomitenta a critice acele sectiuni (zone) ale elementelor care conditioneaza
eel putin doua procedee (sclerometrie, masuratori eu ultrasunete, rezistenta si stabilitatea sistemului structural.
incercari pc carote etc.). Sectiunile (zonele) critice se selecteaza de catre expert si se
justifica prin rationamente ingineresti ,
92
93

5/14/2018 11.5.2. Incarcarile gravitation?-le, masele d: nivel ~i dimen- Pentru determinarea valorii "Snece~r" In cazurile construe-
siunile geometrice ale ansamblului structural ~l ale elemen!elor tiilor existente ale carer structuri nu corespund tipurilor de
structurale componente se vor consid:r~. In cale~l l.n conformitate structuri din tab. 5.4 valorile coef'icient ilor ,,~" din relatia (5.2)
cu situatia existenta la data efectuarn expertizei. se vor stabili de catre proiectant pe baza analizei caracteristicilor
specifice ale constructiei respective.
11.5'.3. Pentru rezistentele materialelor se vor adopta ur-
matoarele valori: 11.5.5. In toate situatiile expertul va efectua veriffcari ale
- valorile de caleul determinate confor~ nor~ative~or 1~ unor elemente structurale, parti ale acestora ~i/sau zone mai ex-
vigoare - In situatiile cind se cunosc date le din proiecte ~l da~a tinse cuprinztnd si tmbinarl Intre elemente (de exemplu, verificari
se apreciaza c a l~ executia lucrarii s-au ~espectat ~p:evede~l~e ale stilpilor si grinzilor la forte taietoare asociate momentelor
proiectului initial, iar structura nu a sufent degradan semnifi- .capabile din sectiunile de la extrernitatile acestor elemente, ve-
cative In timp; rificarea ordinii probabile de aparitie a articulatiilor plastice
- valorile obtinute pe baza seriilor de rezultate ~l~ !nca:-- In jurul nodurilor "grinda-stilp" etc.), pentru identificarea even-
carilor nedistructive E2a prelucrate conform metodologiei m. VI- tualelor posibilitart de producere a unor ruperi casante.
goare pentru deterIl_linar~.arezistentelor de caleul ale materiale-
lor - In celelaIte situatii. .
In situatiile In care se constata abateri mar~ de la valo:l~e 11.6. Metoda de ealeul de eomplexitate medie - E•
4
medii ale rezistentelor materialelor sau ale !llodulIlor ~.e elastic 1 :
tate caleulul structurii se va efectua cu mal muIte sern de valori Metodele de complexitate medie se refera la rnetodele de
ale acestor marimi. caleul static neliniar descrise la pet. 5.8.3. unde sint precizate
11.5.4. lncarcarea seismica conventionala capabila "Seap" conditiile de utilizare ~i performantele lor (stabilirea, In condi-
serveste pentru: .._ . tii1e ipotezelor specifice de aplicare a Incarcarii seismice, a succe-
- determinarea valorii gradului de asigurare la actiun i siunii dezvoltarii articulatiilor plastice, a capacitatilor globale
seismice - "R" - cu relatia de deplasare si de ductilitate a structurii si fortele orizontale
asociate) .
R = _S_:c::::ap!:-
(11.1)
Snecesar
11.7. Metoda de ealeul dinamic neliniar - Es.
verificarea masurarii In care sistemul structural existent
Indepline~te cerintele de rigi~~tat~ prevazute In n?rma- 11.7.1. Metoda de caleul dinamic neliniar prevazura la pet
tivul de fata pentru const:n.ct_n nOI: Are car~cter orienta-
5.8.2., urmare~te identificarea, cu un grad ridicat de credibilitate,
tiv pentru stabilirea deciziei de interventie.
a mecanismului structural de disipare a energiei pentru un cu-
In relatia (11.1) s-au folosit notatiil:: ~ . ~ .
tremur definit prin accelerograma sa precum si evaluarea cerin-
S - incarcarea seismica conventionala capabila a cons- telor de deplasare si de ductilitate In articulatiile plastice.
cap tructiei (forta taietoare seismica de baza) deter-
minata conform prevederilor pet. 11.5.1 - 11.5.3. Prin compararea cerintelor de ductilitate cu capacitat ile
S incarcarea seismica conventionala (forta taietoare respective ale elementelor structurale se pot face estimari ale
neeesar - seismica de baza) determinata con~orm 'preve~- degradarilor produse de un anumit cutremur (raportate, eventual,
derilor pet. 5.3 consider~nd constructia existenta la degradarile efectiv Inregistrate), ale sigurantei structurale In
respectiva ca 0 constructie noua. raport cu stadiul de .prabusire.
94 95

12. L.4. Proiectarca lucrarilor de intervent ie se va face In
5/14/2018
11.7.2. Se recomanda (ca ~l m ~azul metodelor de comple- corcl arc cu lcgislat ia In v igoare privind:'
P100-92 bun - slide pdf.c om .
xit ate medic) ut ilizarca mai multor ipoteze privind caracteris- condit iile generale de proiectare, execut ie si exploatare
ticile de rigiditate ale elementelor structurale corespunzatoare
a constructiilor , inclusiv conitiile specifice de pro-
diferitelor niveluri de degradare rezultate ca efect al cutremurelor tectie antiseismica : .
pe care le-a suportat structura.
exploatarea, intretiaerea si condit iile de intcrvcntic asu-
pra construct iilor existente;
pro iectarea ~i executarea diferitclor procedee de repararc/
12. PREVEDERI REFERITOARE LA MASURILE DE consol idarc a clcmcntclor de construct ii, .
INTERVENTIE ASUPRA CONSTRUCTIILOR

EXISTENTE 12.2. Stabilirea deciziei de interventie
12.1. Date generale 12.2.1. Mtisurile de intervent ie se stabilesc In Iunctie de:

a) gradul de asigurare la actiuni seismice "R" deterrninat
12.1.1. Masurile de interventie la care se refera prezentul conform prevederilor pet. 11.5.4;
capitol se iau in scopul asigurarii unor nivcle de protectie anti- b) natura si gravitatea degradarilor si avariilor produse de
seismica adecvate (acceptabile din punct de vedere al riscurilor actiunile care au solicitat constructia respect iva In ex-
sociale ~i economice) pentru constructiile existente care prezinta.: ploatare - actiuni seismice, tasari ale terenului de fun-
degradari si avarii In urma unor actiuni seismice; dare, .variat ii de temperatura, suprasarcini, coroziune,
condens etc.;
nivele de protectie la actiuni seismice (determinate con-
form cap. 11 ) insuficiente in raport cunivelele de pro~ c) durata de exploatare
\ proiectantul Iucrarilor ulterioarii interventiei.
.de intcrventie propusa
~i acceptatii de
de bene-
tectie prevazute pentru constructiile noi si cu durata
ficiarjproprietar;
de exploatare anticipata pentru constructia respect iva.
d) clasa de importanta a constructiei :
12.1.2. Prezentele prevederi sint minimale si au ca scop
principal reducerea globala (in sens statistic) a riscurilor de e) rezultatele analizei economice;
producere (prin prabusiri totale sau partiale) de pierderi de f) impl icatiile masurilor de interventie preconizate asupra
vieti omenesti, de ran ire a oamenilor , precum si de degradare confortului si functional itat ii constructici , precmll si
sau distrugere a unor bunur i materiale, culturale si artistice a"upra modului ei de incadrare in mediul ambiant;
de mare valoare , dar nu exclud producerea, in cazuri izolate, g) alte exigente formulate de beneficiar (schimbarea par-
a unor astfel de efecte. tiala sau totala a functiunii, retehnologizarea si reechi-
12.1.3. Se recomanda ca proieetele pentru lucrarile de in- parea .proceselor de productie etc.).
terventie asupra cladirilor existente Sa fie intocmite de personal 12.2.2. La adoptarea deciziei de interventie se vor lua in
tehnic cu experienta in proiectarea lucrarilor de acest tip. considerare urmatoarele posibil itati :
Proiectele lucrarilor de interventie vor fi verificate obli- a) Masuri aplicabile cu mentinerea configuratiei si functiun ii
gatoriu de catre expertii care au into~mit raportul de. expertiza existente ale constructiei :
a constructiei si au stabilit decizia de interventie. a.L Repararea elementelor structurale - consta in reme-
Lucrarile de interventie vor fi executate obligatoriu de catre dierea degradarilor astfel incit elementele sa fie
unitati economice atestate conform prevederilor legale pentru aduse ctt mai aproape de starea lor init iala (inaintea
categoria de lucrar i pe care 0 executa.
cd, 1042 97
96

producerii cutremurului sau seriei de cutremure). Tabel 12.1 - PRIORITATEA REALIZA.RII ANSAMBLULUI 'LUCRA.RILOR
Prin lucrari de reparare nu se modifica semnificativ DE INTERVENTIE
proprietatile de rezistentji, rigiditate si ductilitate
Clasa de
ale structurii. In cadrul lucrarilor de reparare se
I III
II
I
I
recomanda si prevederea de masuri pentru sporirea
importanta
I
sigurantei elementelor nestructurale interioare, si este
Valoarea
obligatorie asigurarea elementelor nestructurale exte- gradului de
rioare.
asigurare
la act iun i
a.2. Consolidarea elementelor structurale ~i/sau a ansam-
eismice 0,30- 0,15- 0,251-
blului structural prin sporirea rez istentei, rigidi- "
tatii si ductilitatii elementelor structurale ~i/sau prin ',li " <0,70 '" 0,30 0,60 0,15- ~ 0,25 0,35
introducerea unor elemente structurale suplimentare. Categoria
e urgenta U1 U1 U2 U1 U2 Us
Concomitent, este obligatorie prevederea de masuri
pentru sporirea sigurantei elementelor nestructurale
interioare si exterioare. Tabel 12.2. - DURATELE MAXIME DE TIMP PENTRU REALIZAREA
, MA.SURILOR DE INTERVENTIE
b) Masuri aplicabile cu modificarea configuratiei si functiunii
existente ale constructiei :
Cateogria de urgenta
b.1. Reducerea incarcarilor utile maxi me pe planseele Durata de timp
constructiei ~i/sau modificarea functiuniiconstruc-
tiei astfel incit sa se realizeze trecerea acesteia la 0
U1
I U2
I Ua
clasa inferioara de importanta.

otala 2 ani I 5 ani I 10 ani
b.2. Demolare partiala - reducerea numarului de nive- din care, pentr1;lintocmirea docu-
luri ~i/sau inlaturarea unor portiuni de constructie, errtatiei . 11 an 12 ani I 5 ani
inclusiv elemente de fatada, cu comportare defavo- Observat ie : • t . t a ... vigoare a

rabila la actiuni seismice sau care prezinta un rise Duratele de t imp se mascara incepind eu da a ill r r n III 1
prezentului normativ.
ridicat de dislocare si prabusire.
Sint obligatorii masuri pentru mentinerea capaci- 12.2.5. Durata maxima de timp admis~ pentru realizarea
tatii de rezistenta a partii de structura care se pas- ansamblului masur ilor de interventie se stabileste conform pre-
treaza.
vederilor din tab. 12.2. ~. idi
c) Demolarea totala a constructiai, 12.2.6. Prin lucrarile de interventie sc va urm.a~l n I.carea
gradului de asigurare la ~ctiuni s~~sm.iceal construct ie 1 anal izate,
12.2.3. Criteriul cantitativ pentru stabilirea deciziei de in-
eel putin pina la valonle "Rmfn din tab. 12.3.
terventio este valoarea "Rtf a gradului de asigurare la actiuni
seismice rezuItata din relatia (11.1). Tabel 12.3. - VALORILE MINIME PENTRU GRADELE DE ASIGURARE LA
CTIVNI SE I.SMICE R" ALE CONSTRUCTIILOR EXISTENTE
12.2.4. Prioritatea realizar ii ansamblului lucrarilor de in- "
Clasa de importanja a
I
tervent ie (proiectare si executie) - definim prin categoriile de I II
I
III
urgent a U1, U2 si U3 - se stabileste in functie de calsa de impor-
tanta si de valoarea gradului de asigurare la actiuni seismice
constructiei
I
ale construct iei respective, conform prevederilor din tab. 12.1. mtn
I
0,70
I
0,60
I 0,50
98
9~

Decizia privind
amploarea lucrarilor de intervent ie pr.in costul desfaeerii ~i refaeerii instalatiilot. echipaI?~n!e1or,
care se u rmarestc mari rea gradului de asigurarc la acti{mi SC'IS-
5/14/2018
pardoselilor, finisajelor etc.', in vederea .executlel ll1ter~
mice se va baza pe exigentele tehnico-functionale ale' construe- ventiei asupra elementelor structurale 91.nestructurale :
tiei respective si pe criter ii economice. costurile implicate de tntreruperea functlUnll pe durata
In situatiile in care, prin masuri de interventie rationale executarii lucrarilor de intervent .1e
din punct de vedere tehnic si economic, nu este posibila rillicarea
gradului de asigurare la valorile minime prevazute in tab. 12.3
12.3. Proiectarea Iucrarilor de interventie
se va proceda dupa cum urmcaza :
a) Pcntru construct iile din clasele de importanta I si II
12.3.1. Proiectarea lucrarilor de interventie se va face In
benef.iciarul va aplica, in termene de 2 ani ~i rcspectiv concordanta cu :
5 am, una din urrnatoarele masuri (pet. 12.2.2):
_ co~statarile 9i concl1!ziile r.ap~rtului de expertiza;
- schimbarea destinatiei constructiei (bi);
_ decizia de interventle stablhta conform pct. 12.2.
- demolarea partiala a constructiei (b 2);
- demolarea totala a constructiei ( c ) . 12.3.2. Masurile de reparare a elementelor structurale dete-
b) Constructiile din clasa de important a III pot fi menti- riorate se. vor stabili in functie de:
nute in exploatare un interval de timp nu mai mare de~H tipul si nivelul de degradarc ale ~lemen~uh~i~ . ~.. .
_ rolul elemcntului in asigurarea rezistentei. rigiditatii, ~l
T,::;: = 100 R 2, (12.1) duct ilitat ii sistemului structural din c.are el f~~c~p.a~te.
d~pa care se vor aplica masurile prevazute la pct. a). 12.3.3. Masurile de consolidare care implica modlhean im-
In relatia (12.1) T r : : : : este exprimat in ani. portante ale rczis~ent.elor ~i rigiditatilor unor elen:en:e st~uct~=
Constructiile din clasa de importanta III cu grade "R" de rale sau care prevad introducerea unor elemer;tt~ nOl,~\.or h yen
lcl
asigurare la actiuni seismiee avind valori cuprinse irrtre 0,351- icate
fde prin calcule
preluare de ansamblu
~i transmitere la terenale
a construet urmarind
incjircarilor de modul
catre sistemul
-0,50 se p.ot m~~tine in exp~o.atare un interval maxim de timp
rezultat prm utilizarea relatiei (12.1), dupa care urmeaza a se structural rezultat. . . . .
aplica masurile de intervent ie (consolidare sau masurile (bI), Se vor verifica conditiile de compatIblhtate ale ef~rtunlor
(b 2) sat! ( c ) - pet. 12.2.2.). capabile asociate (moment-forta axiala, moment-forta tiiletoare).
12.2.7. La fundamentarea si definitivarea deciziei de inter- Dispunerea masur ilor de consolidare si ~ elementelor struc-
ventie se vor examina mai mulie variante urmarindu-se, pe linga. turale noi se va face in a~a fel incit sa se evite crear~a. u_nor se?-
asigurarea criteriului "Rmin", satisfaeerea in cit mai mare masura sibilitati structurale (distributii neuniforme de rigiditate III
a princ~piilbr ~i cerintelor formulate in cap. 3 si 4 din prezentul plan si pe verticala, snprasol.icitatea plan~~elo~ etc.). .. :
normativ. 12.3.4. Determinarea starii de efortun ~l deformat ii ~Ill
Se vor avea in vedere posibilitatile reale de executie si costul sistemul structural rezultat in urma adoptarii ,masunlor de Ill-
estimat al fiecarei variante.' , terventie se va face })r~?-met?dele, pre~azute IIIprezen!u~. nor-
Pentru .estimarea ~osturilor lucdiril~r de interventie In di- mativ pentru constructiile nor, cu urmato~rele co~pleta~l ..
versele vanante examinate se vor considera urmatoarele chel- _ se vor lua in considerare proprietatIle de rezlstenta ~l de
tuieli : rigiditate ale elementelor, modificate ca urmare a:
,costul lucrar ilor de reparare/consolidare ale elementelor
• suprasolicitarilor seismice ~nterio~r~; .. ~ "
structurale respect iv, ale ansamblului structural;
• modificarilot in timp ale rezistentei ~l deforrnahil itat ii
costul rcparar ii/fnlocnirii elementelor nestructurale de-
teriorate; materialelor ;
101
10 0 I',;, '
..
.:
h,'
~

• efectelor altor actiuni (depasirea incarcar ilor de ex-
13. CONDITII PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR
ploatare, ir:ghet-de~ghet. tasari ale terenului de fun-
dar~, corOZlune,' dlferente de temperatura etc.).
se va tine seama de modul in care elementele nou intro- 13.1. Executarea lucrarilor de constructii se va face cu 0
dus~ (carr:,a~u!eli,placaje, ~elemente de contravintirir- etc.) grija deosebita, respectindu-se intocmai prevederile si normele
se mcarGa ~l~c~n~ucreaza .cu .structura 1111tlala pentru
A tehnice in vigoare.
prc1uarea Incarcarilor gravltahonale si seismice :
Se interzice unitat ilor din construct ii-montaj sa .efectueze
pentru solutiile la care graddl de co~lucrare di~trc e1e-' modificari la solutiile tehnice din proiectele de executie care ar.
mentcle structurale repa~ate/c~nsolidate ~i/sau cele nou sa afecteze rezistenta, stabilitatea sau siguranta in exploa-
l11t~o?usecu structura eXlstenta este incert se recomanda
venfIc~rea structurii, in ansamblu si in detaliu, In mai fara a se obtine acordul prealabil scris al proiectantului.
13.2. Executantii vor verifica calitatea materialelor, ele-
mu~te ipoteze ?e Co~l~lcrare, in scopul evidentisrii celor mentelor de constructii, fundatiilor, structurii de rezistenta etc.
mal, defavorabile ~tan de eforturi si de deforrnatii ale
construct leI consolidate. , ' , pe intreg parcursul ;ealizarii iucrarilor, intocmind procese ver-
bale pentru lucrarile ascunse.
~2~3:5. ~~taliil: cons!~ctive VOl' fi alcatuite pe baza ace- o
atentie speciala se va acordacalitatii betoanelor puse in
lorasi pnn~lpn c~ .~l detaliile prevazute pentru constructiile noi, opera, asigurlndu-se real izarea marcii de beton prevaz,:ta in
cu adaptari specifics. '
proiect si obtinerea elementelor de beton fara defectiuni din tur-
. Rea~izarea masurilor de consolidare trebuie sa afecteze cit nare (goluri, segregari etc.). Controlul executar iibetoanelor In
~al p~tl11 str~lct_urae;:is~tenta. Se vor evita: stapungeri ale grin- ceea ce priveste incercarile si frecventa lor se va face cu respec-
zilor ~l ale stilpilor, mlaturarea stratului de acoperire cu beton tarea stricta a prevederilor STAS 1799-73.
sudarea de barele de armaturji existents etc. ' Se vor utiliza numai materialele, semifabricatele ~i prefa-
Se vor
mentelor evita modificarile
structural- care. pot bruste
conducedelasectiune In lungul
concentrari ele-
sa u stari , bricatele
(standarde,care corespund
norme proiectelor caiete
de fabricatie, si normelor tehnice
de sarcini in vigoare
etc.).
d:zavanta]oase de, efortun, ca de exemplu schimbari defavora- Se va efectua receptia distincta a terenului de Iundare, a
bile ale rapoartelor "moment incovoietor/forta taietoare" sau , f undatiilor si a structurii de rezistenta." '
efecte de "stilp scurt" in structurile de beton arrnat.
13.3. Lucrarile de fundatie vor fi incepute. numa~ dup~
12.3.6 ...Se va urI?ari,. in masura posibilului, utilizarea verificarea ~i receptionarea naturii terenului, a sapaturilor. ~l
unor .~eta~ll constructive ~l..proc~dee tehnologice cu caracter dupa retrasarea elementelor geometrice a tuturor fundat iilor,
repetitiv, m vederea reducerii pencolului greselilor de executie. respectindu-se abaterile admisibile prevazute in anexa 2.1 l~
, tn des~?ele de executie se VOl'preciza, prin note, succesiu- Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii
~ea operatiilor ce trebuie respectate la execirtia lucrarilor de ~i de instalatii aferente (indicativ C 56-75).
interventio. 13.4. Betonarea elementelor de construct iise va face numai
Cotele cu caracter informativ care trebuie definitivate la sub supravegherea conducatorului tehnic al lucrar ii, care va
executie ,pri~ sondaje, decopertar i~i alte operatii similare vor consemna mersul lucrarilor in condica betoanelor.
avea m protect reprezentari speciale. oatentie speciala se va acorda calitatii betoanelo~ !n zone~~
cu important a decisiva pentru rezistenta constr,ustlel (bulbii
. 12.3.7 ' , Proiectantul va stabili, prin proiect, masurile de
peretilor structurali, stilpii , zonele de reazem ale grmzilor etc.).
aSlg~ra!e ~1 control. ~ calitat iilucrarilor de executie, cu atentie
Se vor evita, pe cit posibil , rosturile de lucru organiztndu-se
speciala pentru venf icarea 1ucrarilor ascunse.
executia astfel incit betonarea sa se Iaca fara intrerupere pe
102
103

intrcg nivelul respcct iv, pinfi la rosturile de dilatare. Cind ros- a respect a condit iile de stabil itatc prevazute ill proiect. Compac-
5/14/2018
tur ile de lucru nu pot fi evitate ele VOl' fi prevazute in zonele tarea betonului din imbinari se va face cu a griFi deosebita. de
in care sol icitar ile sint l~inime. La constructiile import ante regula prin vibrare .
(elementele de mare deschidere, constructii masive, bolt i, rc- Dupa betonarea irnb iniir i lor se vor apl ica, obligatoriu, mii-
zervoare, buncare etc.), poz i tia rosturilor de lucru se va indica suri speciale de protejare a betonului impotriva uscari i, inghe-
prin proiect. tului, spalarii de ploaie etc.
In tot timpul turnarii betonului se va supraveghea compor-
13.6. La executarea z idar iilor din caramiz i,blocur i cera-
t~rea s i mentinerea in pozit ia initiala a sustinerilor cofrajelor
miee sau blocuri mici din bet on usor , se va da 0 atentie deose-
~l armaturilor si se VOl'lua masur ioperative de remediere a or i-
carol' dcficiente constatatc, ev en tual intrerupi nd betonarea. bita nmpler
versale. iicu mortar
precum a rostunlor
si .real izar orizontale,
ii legaturilor intre verticale
ziduri 1a 9colturi,
i trans-
Pentru a se asigura conditii favorabile de Intarire si a se intersecti"i si rami ficatii,.
r:d~ce dcform~tJile ~e contractie se va asigura pastrarea 'umidi.
tat11 beton';llul "'. pnme~e zile dupa turnarc, prin protejarea su- Cosur i le s i canaIele de fum vor fi executatc ~i ancoratc in
p~'afetelor Iibere ~l rncntinerea betonului in stare umeda timp de mod corespunzator , conform Norrnat ivului pr i vind aldtuirea
CIrca 7 zile. si calculul structurilor din z idaric.
Decofrarea clernentelor de beton sc va face numai atunci La z idaria de umpluturii se va asigura corccta ancorare a
cind. :ezist~nta ~etonului a atins, fat a de mardi, proccntclc accstcia de structura de rcz.istenta a cladirii, confo rm prcvedc-
stabil ite prlll proiect , sau la terrncnele previizutc in "Normativ rilor din prescriptiile, tehnice si proicct .
pentru executarca lucrarilor de beton an nat" (indi cat iv C.140-86).
Dupa ?ecofrarea or i carei part i de construct ie se va proceda 13.7. Se interzice ca executanj ii sa p rocedeze la cx ccu tarea
la 0 exanur:<.tre ama~1Unti ta a tuturor el ernentcl or de rcz i st enta
A
de lucrar icare sa i nglob ezc san sa ascunda dcfecte al e structurilor
de rcz i stenta., sau care sa impiedice accesul 9i repararea coree-
ale structuri i, incheindu-sc procesul verbal de lucrari ascunse. ta a acestora conform solut iilor ce se vor da de proiectant.
In cazul unor defecte iu:portante (goluri, zone, segregate
sau necornpactate etc.) remedierea acestora se va face numai 13.8. Montajul construct iilor metal ice se va face numai
pe baza solut iilor tehnice accept ate de proiectant. pc baza proiectului de montaj iritocrnit de intreprinderea de mon-
La exccutarea si verif icarea lucriirilor de bcton armat mo- taj , in care se vor indica: cotele principale ale construct iei (co-
nol it se VOl' respecta abaterilc maxime adrnisc prcvazute in nor- tclc de control), ordinea in care se face montajul ;; i se executa
mat ivul C.140-86. imb inarile. 'd i spoz i tivele 9i ut ilajele Iolositc etc.
'. 13.5. La imbinar ile la care rezernarca si transmiterca cfor-' Tehnologia de execut ie a lucrarilor se va stabil ipe catcgor ii
tunlo: se fac~ pr in p~ese metal ice, este obligatoriu a se asigura
de operat ii.
planeitatea 9 1 paralelismul fetelor prevazute a vcn i in contact,
Montarea diferitelor part i ale constructiei se va face intro-
astfel lncit contactul sa se realizeze pe toata suprafata de reze-
mare. . ducind, pe masura montarii elementelor de legatura, contravin-
tuirile prevazute in proiect , astfcl ca partea ridicata sa aiba
Pentru lungimea de rezernare si latimea minima a rostului
la imbinar ile cu 1'01 de rezemare si transmitere de cforturi se VOl' asigurata stab il itatea si rez istenta necesare pentru a prelua in-
respecta dimensiunile minime admise prevazute in Normativul carciirile ce pot surveni in timpul montajului.
C 140-86.' . Fix~rea constructiei si executarea imbinar ilor definitive de
Montarea clcmentclor prefabricate se va face in or dine a si montaj se VOl' face dupa verificarea poz iti ilor in plan si elevat ie
in poz i ti ile prevazute in pro iect., luindu-sc masur i ca in ori~c a clemcntclor construct ici si a corespondentci lor cu cotele din
moment t oate el emcntcl« mon tate ,s a se gaseasca in situa tia de proiect.
10 5
1 04

In timpul montajului provizoriu ~i la definitivareaI;>ozitiei ANEXA A - ZONA REA SEISMIC A A T ERITORIULUI ROMANIEI DIN PUNCT
constructiei se va urmari evitarea insumarilor de abateri astfel DE VEDERE AL P ARAMETRILOR DE CALCUL
inch sa nu -se depaseasca tolerantele admise de STAS 767/0-77
"Constructii de otel , Conditii tehnice generale de cal itate",
A. I. Prevederi le prezent ei anexe, care se refera la zonarea se i sm ica a t eri-
Se .interzice fort area constructiei (sau a unor elemente com- toriului Roman ioi din punet de vedere al parametr ilor de calcul, se aplica tu-
ponente) prin presare, indoire sau lovire, evitindu-se astfe~ de- t ur or cat egor ii lor de constructi ice fac obicctul prezentului normativ.
formarea pieselor ~i/sau aparitia in acestea a unor efortun su- Pentru constructi ie din categoriile speciale - de irnportanta exceptio-
nala ~i/sau a carer eventuala avar iere creaza un potential de mare risc (clasa I
plimentare. de i rnportanta in clasi Iicarca din STAS 1 01 00/0-75) - se vor ef ectua studii spe-
Definitivarea imbinarilor se va face in ordinea prevazuta ci al e asupr a condi ti ilor seismice de amplasameut, conform unor reg lernentar i
in proiectul de montaj. corespunzatoare ,

. Se recomanda efectuarea unor astfel de studii si pentru construct ile de im-
portant a deosebi ta ( clasa I I - STAS 1 01 00/0-75).
A.2. Zonarea seismica a teritoriului Roman iei se refera la doi parametri :
coef ici ent ul . .k," (fig. 5.1) si perioada de colt ..Te" a speet rul ui de proi ect ar e
(figo. 5.2). Pentru 0 ser i e de locali ta ti mai impor tante , Incadr area in zonele
corespunz a.toare celor doua harti este data in tabelul A,I, (tabelul se aHa la
sfir\iitul nqrmativului),
A. 3. I n tabel ul de mal jos este prezentata echivalentaf -intre i ntensit atea
seism~ cd. e~ primat~ in grade MSK ( rotunjite la numere intregi ) si perechile de
valori ..k. - ..Te .
Tabel A.2. - ECHIVALENTA DINTRE INTENSITATEA SEIS-

MICA (EXPRIMAT4. IN GRADE MSK) ~I VALORILE ..k;' - ..Te"
ks Te
I· 0,7 I 1,0 I 1.5
0,08 VI VI VII
0,12 VII VII VII
0,16 VII VII VIII
0,20 VII VIII VIII
0,25 VIII VIII VIII
0,32 VIII VIII IX
A. 4. Zonarea sei smica a terit oriului corespunde supraf etei terenului liber
di n eat egor ia . .t er en medi u" ( pachet geol ogi c super fi ci al cu vi teza de pr opagar e
a undelor ..S" de ordinul 300 ... 500 mis, exceptind stratul de pamint vegetal,
mai moale).
A. 5. P er ioadel e de r eveni re al e i nt ensi tat i l or cut remurel or cor espunzat oar e

zonelor seismice de calcu l (pet. 5.3.4 si harta din fig. 5.1) sint aproximativ 50
ani pentru zonele in care predom ina influenta f ocaru lui V rancea si de ordinul
a 100 ani (sau mai mult) pentru zone I e in care predomi na influenta altor focare,
. A.6. Se recomanda ca, in vederea detalierii condi tiior s ei smi ee de ampl a-
; s ament , sa. se ai ba i n veder e si st udi il e de mi cr ozonar e ef ect uat e pi na i n prezent ,
precum si baza de date referitoare la eutremurele din Romania - incepind cu
eel din martie 1977 - existenta la INCERC lJi C FP.
106 i 07

ANEXA B - MET O DE SIMPLIFICATE DE DETERMINARE A PERIOADELOR Tabel 8. 1 - continuare
~ I FOR ME LOR PR OPR II DE VI BR AT IE , PR ECU M ~ I A I NC AR· ·
CARIJ.OR SEISMICE PENTRU CJ.ADIRILE CU PROEMINENTE 2 3
LA PARTEA SUPERIOARA.
B. l. l. Perioada proprie fundamentall de v i brat ie pe d iect ie transver-
sa Iii., respect iv longitudinaUt:
a) Pentru clad ir it ip " bar lt " - Pentru cladir icn

B. l. C I: idi d etajate , • - pe di r ect ie transversala :
nos;;;5,pe ambele eli-
recti i.
T abel 8. 1 T =0,045 niT =0,55 n
T =0,3+0,05 n
- pe di rect ie longitudinaUt : - Pentru clad ir icu
Tipnri de constructi ipe categorii de structnri
Rigide - fig. Bla Semirigide - fig. BIb Flexibile - fig. Blc
T = 0,040 n
I T =0,045 II n=6 ... 1O, pe
ambele directi i :
1 I 2 I 3
unde " n H
reprezi nta numarul de nivelnri
T = 0,1n
in elevat ie, inceplnd cu par teru l.

'
_. Constructi i pe zidnri - Coustructi i in cadre -Cladiri civile eta- b) Pentru cli!.diri de tip turn:
portaute, en san fara etajate conl ucri nd cu jate cu structura
H H
st ilpi intcl'me,Jiari. d iafragme verticale in cadre. T = 0,065-- T = 0,075--'
Ilcxibi le (diafragme
av ind raportu l intre
VB Yll
inalt ime si latime > 5) unde:
H =naltimea construct ie i (in m);

-Constructi i cu di afrag- -- Construct! i in cadre
B =
dimensiunea in plan a coust ruct ie i pe d iecti a pe care se consirlera
mevert icale din beton cu zi dar ie de urupl u-
v ibrat ile (in m).
sau beton annat mo- tura, cind se tine sea-
nolit sau prefabr icat , rna de con l ucrarea z i-
cu sau fara stilpi i n- dar i ei de umpl ut ur a B. l. 2. For ma pr opri e fundarnerrtala de vibrat ie pc oricc d i rect ie :
termediari. en cadrele.
Se admi te pentru ax a verticala detormata a strueturii forma liniara.
Observatti :
De regula, datele din tabel nu se aplica constructi ilor industr ile etajate cu
structur if lex ibi le, 101.ar e car act er i st i ci l e st nt put erni c i nf l ucnt at e de incarcarr-a
planseelor .
.:r:
I·
a) Structuri rig ide ; b) Structuri semirigide; c) Structuri f'lex ibi le

Fi 'g. 13.1. Tipuri de structuri eta jate
108 199

B.2. Hale parter, eonstructll tubulare zvelte, Tabel B.2

G Ti pur i de construct i i
Constructi icuun singur nivel, custruc- Construcj iit ubular e zvel te ( ti p cos
t ur a f lexibi Ia ( ti p hal a-par ter) - de fum, independent) - f ig. B3
f ig. B2
1 2
B.2.1. Perioada proprie pentru modul fundamental de vibrati e
T=0,20Y3. T = 0,16 V 8"

unde : unde:
8. =ageat a ori zont ala ( in em) a sti l- 3,,=sageata orizontala la virf (in cm)
pilor la nivelul acoperisului , din din actiunea Incarcari lor gravi-
incarcarea gravitat ionala G, con- tat ionale G, considerate aplicate
+ siderata aplicata orizontaI. orizontaI.
Observatti :
Fig. B. 2. Schema de calcul pent ru constr uctlt cu un singur ni vel,
Sageata astfel calculata constituie un pararnetru de calcul care serveste numai
cu structura flexibiIii pentr u determinar ea perioadei propr ii de vi br at ie, si nu t rebuie conf undata cu
sagetile orizontale reale. Considerarea rotirii fundat iei in caIculul sageti lor se
ef ectueaza pe baza r el at iei :
unde:
8•• = sageata calcu1a_tl!.n i
poteza e~ bazele fundat.iilor nu se rotesc;
8n P = sageata suplimentara dator ita rotirii c: p a bazei fundati ior, care se

calculeaza cu formula:
M
c:
p = --
CcpIf
:r :
unde:
M moment ul incovoietor l a ni velul bazei Iundat i ei , di n acj iunea I.n-
carcaritor gravitationa le considerate aplicate orizontal;
Ccp modulul de rigiditate Ia rotirea f undat iei in regim de solicitari

dinamice; ,
If moment ul de iner ti e al supr af etei bazei f undat rei .

Fig. B.3. Schema de ealeul pentru constructit tubulare zvelte
111
J.lO
B.3. Constructi i cu proeminente la partea superioaril ..

2
Pentru constructi ile avind la pa rte a s uper ioar J. proemi nent e de ri gidi ta te
rnai redusa ( antene, elemente ornamentale, at ice, co~ uri de f um etc.) , se admite
Pentru cazurile in care acoper isu l i n cazuri le c ure nte 55. se determine incarcarile seismice orizontale pentru pro-
est e ar t icu lat pe st ilp i: . eminenta de I a par tea superioara ca pentru 0 constructie independentll., rezematJ.
pe teren, pentru care in relat iie 5.2 ~i 5.7 se considera :
unde:
7,5
,.;;5
1I ~= iniUtil:1ea total.i a const ruct ie i Tp 1+ 0,4
inclusiv fundat i (in m) "
uude:
unde:
H =ll{tlti~lCa tota la a st ilpi lor,
l11ChlSIV Iundat i (in m) perioada proprie fundamentala a COtlstructiei considerate fll.rll.
proeminenta;
D.Z.2. Forma proprie de v ibratie : Tp = perioada proprie f undamentala a proeminentei, cO lisiderate ca 0
const ruct ie independenta, rezemata pe teren.

Se adm~ te pentrn axa deforma.ta a
i1
s t r uc tu r 0 forrnit p arab o l ic a . ClI illcarcarea seismica orizolltal1l. astf el detcrminata sc veri f ica separat:
n.2.3. COllsiderarea influeutei modurilor II si

I III d e VIib rat .e :
i proeminenja de la par tea superioara. a constructiei;
construct ia de sub proeminellta, pentru care rezultanta incarclhilor
Se ca l cul eaza mornentu l incovoie tor seismice ale proeminentei se consi dera aplicata concentrat la nivelul
II !l~ ~aza const ruct iei , produs de in- superior, adauglndu-se la cel el al te inca rcari s eis mic e or izont al e care
carcar ie se ism ice or i zontale pent ru act ioneaza asupra construct iei . Aceasta incarcarc se va distribui pe
modul I de v ibrat ie. i ni l. lt imea procmi ne nt ei conf or m re la ti ei ( 5. 9) di n normat iv, rnas urlnd
illaltimile hk de la baza proeminentei.
Co. ~iagrama fina la de mornente in-
c ovoi et oare se cons i dera di agrama i n--
f a~ ura toar e din f ig. R.i, care include
~l efectul modurilor II si III de vi bra-
tie. '
RA. D iagra ma de mome nt e

jnfa~uratoare
us.
112 8 - cd. 1042
Anexa C _
APLICAREA ANALIZEI
RARE A DEFORMARII S~~~ ~?E ~CLOUAREA IN CONSIDE_
. NSTRUCTIILOR C.2. DETERMINAREA ACCELERATIILO R, INCARCARILOR, EF OR-
TURILOR sr DEPLASARILOR SEISMICE CONVENTIONALE
c.i. GENERALITATIt
C. 2. !. In cazul considerart i oscilat ilor spatiate accelerafi ie seism ice-
convenpionale se stab i les c eu 0 relat ie compat ibi la eu relat ia (5.1),
C .l .l . Anal iz a '1" . ,
l uare mai Cons ec ven O SCIat l1 lor s ei smic e ca 0 robl' . Wk, =Ck, g ( C. I )
~i simple prevazut! a , a ef ectelor actiunii sei~ mic: ~a ~patl~ l~ permite 0 eva-
DIn acest motiv s III Corpul principal al norm t. eClt .uhhzarea metodelor unde gradele de Iibertate de indice k pot avea 0 sernn ificat ie arb i trara , c or es -
de ! llijloace de c~ lc~ {eComanda. o ~stf el de analiza i! /~ ~IU1 ( cap!tolele 5 I, 'i 6 ). punzind unor deplasar ide translatie sau de rotaj ie in raport cu oriee directre.
0
ndlcataatunci
!II), cind Isi
(clasele Ine?esare
~ ce!~ ~l, m or ice caz,
\> 1 pent~u :onstructii
entru dco?structu
dinPclasa eauna. ?md seportanta
de im dispune Forjele de inert.ie corespunzatoare stnt date de relat.ia :
l mpor ta nte de comp tea prezrnra, datorita alcatu' .. e lmportanta medie ( clasa (C.2)
or are s pat iaI a. ir ii generale, particularitati i n ca re:
. C.1.2. Relatiile d
(C.3)
mise generale ca 'cele e ca,Icul date in cele ce urmeaz
adaptarile necesare date l'_l corpul principal al no a a.u la ~aza aceleasi re-
prezinta adaptari . Ste admlte astfe] comportarea l_r~ahvulul (capitolul'5)P cu Coeficienj iik., ~r \li tj J au aceleasi semnifica.ti i: ;;i v al ori ca i n ca zul ana li ze lor
zo .d pen ru cazu '1 . . lnlara a Con t .. ' osci laj ilor seis rnice urridircct ionale, abordate in cap. 5 al normativului, in timp
net e contact Irrtr r i e speclflce cele rna' f s ructulor si se
e constructie ~i teren, 1 recvente de aleatuir~ a ce pentru coeficientul Yj~r se va adopta exprcsi a (C.5).
C.l.3. Efectuarea un . . O bser va' tie : in cazul unor modele de ealcul in care matricele de iner t ie s mt
efectuarea caleulel' e~ anahze a oscilatiil . .
nediagonale, in locul mase lor mk se ' lor considera matrice cu termeni Wk'k",
a ef ectelor seismi~: Illtr-o slllgura etapa, eliminin~ r t
spa lale. (fIg. C.I) implica
iar relatia ( C. 2) va f i generari zata sub f orma:
f e, ite ( art. 5.3.10) s i ~ :espunzind oscilatiilor se a;~ ~: ~ ecesltate~ de Compunere
r~ort
51
CU0ax a verticala
erare a excentricitati'
~ ~~: lderare separata
.5.7.). Drepturmare
a ef ectelor l~ e~ Ian~ n verticale
seelim'
die
orSlUne generaIa in
5k'r =~ wk'k" WI,,'r = 1k"1 g Wk'k" (C.2')
kIt k,"
(CA) \li in urmatoarele' 1 c l' iar ef ectul ex centri~ itat". llla ne? esitatea de Con-
. u e 2 e st e l llc lus i n re lat ia C.2.2. Relati ile de calcul date in prezeuta anexa nu conti n influenta com-
. C .I A. D at ori ta vot . ponentei de translatte ver ticala a miscari iseismice a terenului, pentru care se
anahzelor spatiale Cu . ~mulul spor it de calcule .
mI) oace automatizate. ' se recomanda efectuarea ' lor utiliza mat departe prevederile art. 5,4 din normativ. Aceasta regula este
justifica.ta de faptul ca, de regula,exista un cuplaj dinamic neglijabil sau slab
int re os ci lat i i le ver ti eal e s i os ci l at .i i . le ori zonta lc a le cons truct i il or, iar rezervele
de rezistenta datorite ductilitatii, capacitat iide arnor tizare etc. , ref lectate in
coeficientul pentrn oscilati ie orizontale, sint nesemnif icative in cazul osci la-
1:iilor ver ticale, de asa natura incit; relati ile de calcu l sint calitativ dif errte. .
I n eaz ur il e s pec ia le a le unor cons truct i ide I mport ant a ex cept iona la , pen-
t ru ca re depasirea st adi ul ui el as ti c e st e i nadmis ibi ll i, s au se admire intr-o masura
st ri ct I imi tat a, s e rec omanda 0 genera lizare a relat iior date in prezenta anex a,
de asa natura incit sa se aiba in vedere :;;i Inftuenta componentei de translatie
verticala a m iscari iterenului, renurrt indu-se 130egul ile din art. 5.4 301normati-
vului. .
C.2. 3. Intrucit in anal izele osci lati ilor spatiale intervin f recvent cazuri
i n c are
date es te ne
in doua ces ar a
variante cons idera rea
corespunztnd c:upla jul ui i ner ti al, relapi ile urrnatoare stnt
a') cazului particular in care cuplaiul inertial Iipseste, iar gradelor de
I iber t at e de i ndi ce k le sint asociate mase m» sau rnomente de inerj.ie mecanice
he ~i c ind s e uti l iz eaz a re la t. ia ( C. 2) .
Fig c.i. Oscil t.. . b) ca zul ui gene ral , ci nd es te nec es ara cous ide rar ea unei ma tr ic e de i ner ti e
a 11 seismice spaUaJe. ( matrice a maselor) de f orma generala, cu termenii ml.'k" (>i ctnd se utilizeaza
relat i a ( C. 2' ).
';" H5
...... ,'

I n primul caz , daca pe U nga.forte de inerpie conventionale Str date de re-
Iatia (C.2) se considera explicit si momente ale fortelor de inerrie conventio-
nale Skr' acestea se vor determina cu 0 relat ie careextinde relatia (5.6). sub
forma:
(C.4)
unde:
wkr sint accelerajil de rotatie ,
Observatie : in tirnp cepentru fortele de iner tie seismice propriu-zise coefi-
cientul ckr este adimensional, pentru momentele forjelor de inertie seismice
coeficientul c kr are dirnensiunea fizica L-1. iar acceleratra conventi onala W kr
are dimensiunea fizicil. T-2.
De asemenea, componenta vk T ' omoloaga forrnei proprii (vecto~ului pro-
priu). va avea 0 dimensiune fizica diferia, rezultata din inmult irea cu I.-I
a dimensiunii f izice a componentei de translatie vkr'
C.2.4,. Coeftcientul "Ilk, are expresia generala :

Imi<eilrii oareeare dupa gradele de libertate
Fig C 3 Cazul genera Ia t t •
"Ilkr = V kr Pro (C.5) 1 .
Y
ale interfetei teren·s rue ura
in care intervine factorul modal de participare P ro care se determina cu relati i

_ 1 t' la r (a") factorul de participare Pr se determina cu
specif'ice tipului de [ntcrfata (zonade contact) intre teren \li constructie, avtndu-se C.2.S. In c az u par lCU •
ill vedere doua cazuri : relatia :
a") cazul particular in care se adrni te pentru interfata 0 miscare de solid p, = yp~", + P ~ I I + P ~ 6 (C.6)
rigid (exemple fig. C.2). P 0 corespund direc\iilor redate
b") cazul general. in care se considera 0 miscare oarecare dupa gradele de / unde factorii partiali de participare Prx. P '1/' r»,
I ibertate ale interfetei (ex emple fig. C.3).
In fig. C.4, . , . P corespunzind rniscar ilor de
Pentru factori i de partlclpare P " , ! ~l '1/' " i le :
translatie .in plan orizontal. se vor uhhza expresll .
c::J c:t t::l1:::1 :' (C./a)
j::lp c::I c:l 1~ • • I·
t::I c:t c::J r::::t
O C qt::J
• ii
......
.
\
.'
0 0 qt::J
ClI=J C1 l:::J
. ,
.'
z c
noo:J
t::l c : : r c:J c::t
o p ClI::J
PO t::J C , ..
CJ C1 Cl t=.f '. ,
CJD CI Cf
Pt=f Ct::::l
t::1 1:;::1 00
'x
c=============~ Fig, C.4 Axele component~ilor
forme lor proprii de vlbrat e ,
Fig. C .2 Cazul particular al mi~earii de solid rigid a interferentei
teren-structura
117
116
Observatie . In situafi ie curente, in care componentele vkr ale formelor pro~rii

(C.7b) sint or ient at e dupa una din axele de coordonate, cosinu di r ectori
Ylcz ~i Y k 1 J vor avea valor i0 sau 1dupa caz. De regula. c?m'ponentel~
5/14/2018 P100-92 bun - slide pdf.c omde rotatie o; considerate in modelare se refera la rotati iIIIjurul unei
in cazul particular al unei matrice de inert ie diagonale, respectiv: ~ .
axe ver ti cale, i ar atunci Y k e = 1.
(C.7a') Wg
(log)
1 '
Prll =- ~ 1 l! k'k" Vk'r Yk"y (C.7b')
Ar k'k"
in cazul general al unei matrice de inerti e oarecare,

Pentru factorii de participare p r e , corespunzind miscar ilor de rotatie in
jurul unei axe vert icale, se va uti liza expresi a:
pre = 7t
Ve'
¥ "T;2 ~r'
1
Ar
L
k
[mk ( Xk' Yky - Yk • Ykx
)vkr + fk • vk T y k e
] (C.S)
in cazul unei mat r i ce de i nert i e di agonale.
In r el at iie precedente intervin:
Ykz, etc.: cosini idi rect or i ai gr adul ui de l iber tate de i udi ce k , tn raport
cu axele Ox, etc.;
factorul Ar , cu expresia:
(C.9)
in cazul particular al unei matrice de inert ie diagonala, respectiv: Wr

(log)
Ar = ~ mk'k'" Vk'r' Vk"r (C.9')
k',k N
2 4 8 6 32 -, 64
in cazul general.
Fig. C. S
Xb Yk : coordonatele in plan orizontal, in rapor t cu sistemul de r ef er int a ales, tn graficul din fig. C.5. valorile sevor cauta pentru argu~entele « > r .= '27tfT,
ale punctului la care se raporteaza un grad de libertate de indice k; ~i «> g =Of T e (daca nu exista studii speciale privind l?ulsatl~ predom~nanta a
Ve: viteza echivalenta de propagare a undelor seismice, considerata pentru miscari iterenului), Te este perioada de colt dm eXl?reslaeoef~clentulUl ~r'
miscar ie de r ot at ie i n jurul axei ver ti cal e, pentr u a carei evaluare se r e- Val ori le din f ig. C.5 pot f i det er mi nat e numene eu r el at ia
0
comanda
astfel analizai,
de, evaluar speciala a cond
seadmi te ca, init iior geologice locale: in absenta unor
funct ie de natura pachetului geologic unde ~, = 2tr .. (C.lO)
super fi ci al , sa se adopt e val or i le :
~r = 0,38 - 0,418 logz ~ - 0,208 (IOgz « > , ) 2 +. 0,0163 (lOg2«>r)3 =
200 m/s: pen+ ru terenur i de ri gi di tat e r edusa :
«> g «>g. «> g. (C.ll)
400 m/s: pentru terenuri de rigiditate medie ,
600 m/s: pentru terenuri de rigiditate ridicata,
=0,38 _ 0,418 logs 2_,208 (lOgS T g ) 2 + 0,0163 (lOgST g ) S
T, t; T,
118 119
'.

(il'l care pentru perioada predominanta Tg se poate lua valoarea 0,6 Tc daca C.3. COMBINAREA EFECTELOR CORESPUNZATOARE DIFERI-
nu exi~ta studii speciale) TELOR MODURI PROPRII DE OSCILATIE
5/14/2018 Observatir : P100-92 bun - slide pdf.c om
1. C.3.1. In vederea comb i

nar ii eforturilor si deplasarilor corespu nzatoare
Se recomanda sa se determine factorul de participare P ro pe aceasta
Lc 1 diferitelor moduri proprii, se va utiliza de regula relat i a ( 5. 10) .
cale numai pentru situati i in care raportul-- <-- (Lc - Iun-
V. r, 3 In cazuri le In care doua perioade proprii succesive, Tr~~i Tr+l' d ifera in trc
ele cu ma iput in de 10%, sa recoma.nda snmarea l in iara (In valori absolute) a e·
gimea constructic i).
forturilor corespunzatoare. determinlndu-se eforturi Nr, r+1 cu relat ia :
. L 1
2. tn cazur ie in care raportul--'-'~-, se recornanda 0 analiza 5pe-
V.' T. 3 I N r, r+l I =N r I + I N r+l I (C.t3)
ciala, cu adoptarea rclati ilor utilizate in cazul general [b"},
!ji considerarea sumelor I N», H I ca un singur termen in relat ia (5.10).
itua tII
P en tru 51 iie I
' IIcare raportu I -
- Le
-- 9-, 1
<
- ex presi ie date conduc C. 3. 2. Cind ex ist i' i posi bi lit atea, s c recomauda. I nl ocuirea rc la t iior de COI\l-
Ve' r, 2
la supracvaluar iconsi derab il e, care d it ors i oneaza reprezeutarea I II ca. lcu le a f e- bi nare a ef ectelor modale ( 5.10) si (C. B ) ,prin reguli mai riguroase, deduse pe
nomenului. baza srochast ica .
C.2.6 . Tn cazul general ( b ") este necesara ef ectuarea nnei ana li z e speci ale,
avind in vedere relat i genera lizate pentru factor iide part iciparc I.· cu considera-
rea matricei de corelat ie spat ia' la pentru dif eritele grade de libertate ale inter-
CA. RECOMANDARI SUPLlMENTARE PRIVIND TEHNICA DE
fetei teren-constructi e. CALCUL
C.2.7. Coef icientul de echivalenta E : r definit in cap. 5 prin relatia (5.5)
primeste 0semnif icatie' mai complexa In cazu l ana li z ei osci lat iior spatiale. EI
este raportat la 0 di r ect ie anumita. care trebuie specif icata explicit si .ref lecta C.4.1. In vedcrea reducerii vo lumu lui de calcu l, se aclmite adoptarea unor
modul in care rezultanta fortelor de iner tic dupa di r ect ia respect iva (In cazu l ipotczc ci n emat.ice care permit sa se reduca numaru l de grade de libertate consi-
unor osc ilat iide f oarte joasa f recventa] se reparti zcaza dupa modul propriu r. derate.
Coeficicntul E :r se deterrn ina CU expresia : Astf el se va admite, de regula, daca rolul de ~aib5, al planseelor este asigu-
rat prin so lu t ia construct iva, cil.planseele s~ ? eplasea~ a In p~anullor cu o m iscare
de solid rigid. Se admit, de la caz la caz, ~I ipoteze s imp lif ica.toare pr iv ind rot i-
rile nodur ilor , .
(C. 12) (:A.2. In v ed er ea reduceri i volumul ui de cal eul e, s e r oc oma nd a det ermina-
rea cforturilor, Nr , corespunzatoare dif eritelor moduri proprii r, direct pe baza
deplasar ilor cnrrven t iona le Ih., date de relat ia : -
(a'),
in cazul particular respectiv cu expres ia
T;
(C.t4)
il kr =-2Wier =Wkr
( 1; mk'k"
k'k"
Vk'r Yk,,)2 (I)r 47 : 2
(C.12')
(uncle w ".
s i nt accelerati i le conventi onale dat e de relat i a ( C. I ) , evit in? u-~ e ast fel
caleulul eforturilor "i deplasar ilor stat ice coresI_Junzatoare f<?rtelo: ~elsmlce con-
verrti onale prj nt r-unnou cal cu l st ati c. Se mentl O~ eaz~ preclzI lI : nd1~ ~ta cu care
in cazul general trebuie sa fie determinate, in acest caz, deplasar ile (In unele si t uat iieste nece-
sar, In acest scop, sa se efectueze calcu le in dubla precizie).
Observati i:
1. in relatirle (C.t2) ;;i (C.t2') ''fk. si nt cosi ni i unghiurilor dintre
di recti rl e corespunzatoare gradel or de li bert at e k "i direct ia de
translatie orizontala considerala ,
2. Aplicarea dupa caz a rela.ti ior (C.t2) sau (C.12') care generali-
zeaza relatra (5.5), valabi la numai pentru osci lat iide translati e
unidi eectrenala, este importanta, pentru a se evi ta erori considera-
bile in calcule (de regula subevaluar! ale va.Ior ior Er)'
121
120
ANEXA D - PREVEDERI REFERITOARE LA STRUCTURI DE BETON H S - IJ p . .

MSUP~
ARMAT cap ~ -- f
I
f (' .cap r" -
(II II, /
5/14/2018 P100-92 bun - slide pdf.c om /
I 'I
I' ..J , I I _j
Preveder ile din anexa D completeaza, modifica sau Inloculesc. dupa caz, " I
, I
preveder ile referitoare la proiectarea antiseisrnica a structuri lor In cadre de beton

arrnat ;;i eu pereti structurali , din prescripti ie aflate In vigoare la data aprobarii
prezentului normati v ,
Dupa intrarea In vigoare a Iristructiuni lor tehnice pentru proieetarea s truc-
turilor In cadre de beton armat s i a edi tiei revizuite a structur ilor pentru proiecta-
rea strueturil or eu perct i de beton armat ( P85-92) valabilit atea prevederilor
din prezenta anexa incetezaa.
D.1. Structuri in cadre.
D.1.1. Prevederi pentru rigle.

D.1. 1. 1. Valorile de ealeul ( de dimensionare) ale momentelor incovoi e
toare In secti unile de la extrerni tatrle grinzi lor slnt eele stabilite In gruparea
speciala de incarcart ee include Incarcar ile seismiee de ealeul. Se admit redistri
buti iale momentelor Intre extremitatile riglelor de la fieeare nivel al eadrului,
In limita a 30% din valoarea acestora, eu condi tia ca In urrna redistr ibut iei
valoarea sumei momentelor de dimensionare la extremitati le riglelor sa nu f ie
inf er i oara valorii sumei corespunzat oare moment elor rezultate di n calculul
strueturii. -
D.1.l.2. Valorile de ealeul (de dimensionare) ale momentelor Ineovoietoare
In clmpul grinzilor ca si valorile fortelor taietoare de ealeul In fieeare desehidere, Fig. D.l Schema de calcul a . momentelor [ncovoietcare ~i a forte lor
se deterrrri na pentru f ieeare sens de act iune a f ortelor sei smiee pe schema din tiiietoare in rigle
f ig. D.l, considerlnd ea In sect.iuni l e eri tiee de la extremi tati (unde se initiaza
curgerea arrnatur ilor Intinse) se aplica momentele capabi le din aeeste sect iuni
avtnd acelasi sens de rotire. D .1.2. Prevederi peritru stilpi.
In consecinta : expresia generala pentru stabihrea valorilor maxirne ale
f orte lor tai etoare este : D.l.2. 1. In abserrta datelor ce se pot obt ine prin utilizarea,uI?or metode ~e
eomplexitate superioara (de exemplu , prin a~aliza ?inami<;a ne!ln_lara), valo~tle
Q _ I M ~~ p. g r. I + I M~=p gr.' (gn + 1,2 p la)11
de ealeul (de dimensionare) ale momentelor llleoV'Oletoare IIIstrlpi se determina
- 11 + 2
rn.n eu relatia :
Inearearea aplicata grinzi ieste eonstituita din inearcarile permanente ;;i

~ IM c tJ P• gr . I (D.2)
cvasipermanente eu valoarea lor normata g,. si din f ract iunea de lunga durata
a tncarcarti temporare p T a sporrt a cu 20%, care Insa nu va depasi val oarea nor-
in care:
mata a aeestei Incarcart; - '
Ms
valoarea momentului Ineovoietor In stilp stab ii ta In gru-
In relatia (D.l), 11 desemneaza distanta Intre sectiun ile In care se formeaza parea spec ia.la de tncarcari : ,
ar'ticulat iie plastiee In desehiderea respectiva. . =suma valorilor absolute ale momentelor capabi le de la
In eazul grinzilor la care plastificarea la extrern itati sub momente cu acelasi extremitatile grinzilor la nivelul considerat , pentru acelasi
semn de rotire are 0 mare probabilitate (de exemplu, la grinzi cu desehiderea sens de rot ire :
relat iv mica si rel at iv f lexibile in raporr cu stilpii) , la eval uarea momentel or ~ suma algebrica a valorilor momentelor Ineovoietoare In ace-
capabi leutilizate In relatia (Dl) se vor considera rezistente ale armaturi ilongitu- leasi sectiuni, obtmute in gruparea speciala de inearcari;
dinale spori te eu 25%. Pentru eelelalte tipuri de grinzi sevor considera rezistente eoeficient eu valoarea :
sporite eu 10%, 1,4 In cazu I zonelor seismiee de ealcul A - D;
Aceste sporuri se apf ica ~ i in cazul relaj iei ( D.3) - pet. D. 1.2. 3. 1,2 In cazul zonelor seismiee de calcul E Iii F.
[23
a 22
'- _ --.---~.::::::.:-~---

D.1.2.2. In eazul stilpilor eadrelor cu eel mult doua niveluri , precum ~i
in cazu l stilpilor de la ultimul nivel al constructi ior mai Inalte, se admite sa se hst
dirnensioneze sect iun ie la valorile momentelor obt inute in gruparea speciala de
5/14/2018
incarcar i,I n a ces te s i tua t iizo ne I e de l a ambe le e vt rer n i ta t iale s tilpilor s e con-
sidera zone plastice potentiale cu respectarea regulilor de armare minima din
t
STAS 10107/0-90.
D.1.2.3. V alorile de calcul ( dc di me ns ion ar e) a le f ort el or t ai et oa rc d in s ti lpi
se determi na cu relaj ia :
Q =1,2
I Mc ap. ar- I • Q ., (D.3)
IMgr
cu limit1trile:
Q :5
I MSup.
Cap. 81.
I -I - I Min!.
Cap.• t.
I
(DA)
He
~i
S-au
Q.
f ac ut notaj iie :
= valoarea for tei taictoare
Q < 2.!..
- < )i
In st ilpi stabi l it a I n gr up ar ea
(D.5)
spec iala
) dr
Meap
de mcarcar i:
MSup, I- valorile momentelor capabile in s ect iun ile de la ex tremitatea
~ap. 8 • super ioara , respectiv inf er i oa ra a s t i lpu l ui , co re spu nz at oar e
2 W " ~ ~ £ : ,. valorii efortu lui axial din ipoteza de incarcare considerata :
He inalt imea I i
be ra a s ti lpu lui ;
< )i e oe fi ei ent ul de re duc ere a e fe et el or a ct i uni iseismiee (pet. 5.3.6).
D.1.3. Preveder ip en tru nod ur i de cadre.
D.1..1.1. V al or il e de di rne ns ion ar e a le f ort ei Q " act ion ind intr-un plan ori-
zontal a. l n odului s i , res pectiv, a f or t ei Q v actiontnd intr-un plan vertical al aces- -,
tuia, se stabilese cu relat iie : ( fig. D2):
(D.6) Fig. D.2.. Sch ema de c al cul a f ort el or t ll ie toa re

in nodurile de eadru
(D.1)
. D:1..1.2 V eri fl car ea s ect i u n iide beton a nodului , preeum ~i determi narea
unde :
s ec ~l Ul 1l lor a rma tur tl or or izo nt al e ~ i ve rt ic al e di n n od s e vor f ac e c on for m p re ve -
A ~ n f . • A !U P . = tiv
sectiunile armaturilor situate la partea superioara si respec- de nl or " Ins tr ue ti uni lor t eh ni ee p ent ru pro iec ta re a nod uri lo r de c adr u a le s tr ue tu-
inf erioara a grinzii; ,r ilor din beton armat - cladiri de Iocui t, social-eulturale ~i industriale".
= valoarea f ortei tii. ietoare din s tf lp asociata plast if icari i grin-
D.I.3.3. Ancorarea armatur ilor longitudinale din grinzi "i stilpi in noduri
.zilor adiacente nodului;
~ e va f ace in conf ormitate cu preveder ie STAS 10107/0-90 "i cu eompletarile din
inii.ltimea sectiuni i grinzii s i dimens iunea. sec[iuni i trans- mstrueiiunile tehnice menj.iona.te la pet. D.1.3.2.
versale a stilpului corespunzatoare directrei In care se face
calculu l, D.1.4. Prevederl sup lirnentare pentru cadrele de beton armat cu z idar ii
de umplutura.
12 4
J25

D .1 .4 .1 . Preve der i le urr nat oar e s e r ef era l a pa r t ic ula r i tat i l e de pro ie ct ar e
a structuri lor In cadre de beton armat cu panouri de umplutura din zidar iiexe-
c ut at e din di fe ri te mat er ia le, a c are r r ez is ten ta ~ i ri gi di ta te i nf luent ea za s ens ibil
cornportarea s truct uri lor. Ace st e pre vede ri cu caracter gene ra l s e vor a pli ca im-
preuna cuprevederile de detaliu din prescriptfi le specifice.
D .1. 4.2. Concepti a de proiectare a cladi ri l or cu structura in cadre \ ,i peret i
de umplutura are in vedere, ca scheletul de beton armat este prima si prin-
cipala linie de rezisterrta la actiunea cutremurelor, ceea ce implica adoptarea
unor va lori c ore spunza toa re al e r i g idi t at i l or \ ,i c apa ci tat i ide rezistenta ale ele-
mentelor cadrului ~i ale pereti lor de z idar ie.
Practi c, in cazurile curente, se considera ca acest obiectiv poate fi reallzat
prin respectarea condi tiilor de deplasare relativa de nivel precizate la pet. 6 .2.4.
1~--
(care asigura in acelasi timp si rnent inerea degradar ilor panour ilor de zidar ie
in limite aceeptabile) daca stnt evitate efeetele negative asupra elementelor struc-
turale ale irrteractiuni idi nt re ca drul de bet on ar rnat \ ,i pe re ti ide umphrt ura ( pc t.
D.1.4.3 si D.1.4.4.)
D .1. 4.3. Distr ibut ia si alcatuirea ' (din punct de vedere a capaci tat iide re-
zistenta ~i a r igiditati i) panour i lor de zi da r i e va urrnari evi tar ea unor e fec te ne-
-
" "1
favorabile de ansambluale irrteractiuni ist ruct ura -per ct i de umpl ut ura, As tf el r
i) Peret iide ump l utur a vor fidistr ibu itictt mai uni for m i n ca drul s truc - Fig. D.3. F orte taietoare s I'
t uri i de be ton armat pent ru a e vi ta supramcarcarea unor zone al e a ces - din actiune~ de diagona:i' clment.are i~ stilpi ~irigle,
teia, si c it mai simetric in plan pentru a evita spor irea ef ectelor de tor- omprlInata a panoului
de umpluturii.
siune generala. Se v a t ine s eama de e fec tul modul ui de di spune re a pano-
urilor de zi dar ie asupra pozrtiei centrului de rigiditate a structurii,
atunci ctnd a ces t ef ect es te ne fa vorabi l.
ii) Di spunerea peretrlor de umplutura pe inaItimea cladir.ilor va f i astf el
re al i z at a i nci t s a nu re zul te . st ruc tur icu unul sau citeva niveluri rela-
tiv slabe unde se pot concentra absorbt ia I} id is ipare a de ene rgi e s eis -
mica, cu cerinte de ductilitate ex agerate. La astf el de situati I se poate
ajunge si la cladir icu ziduri de umplutura pe toata inaltimea cla-
di ri i pri n degradarea pereti lor 1a baza in urrna prime lor socuri ale
cutremurului , \
D.1.4.4. Se vor lua masuri pentru evitarea efectelor locale nef avorabi le
ale interactiuni idintre elementele cadrului si panourile de umplutura ~ i/sau de
protejare a elementelor structurale prin dimensionare ~ i alcatuire corespunza- <,
toa re f at 1i. de a ce ste ef ect e, ur mar ind i n s pe ci al, e v i ta re a ruper il or c u c ara ct er f ra-
gi l l a ac t iun ea f ort el or t ai etoa re .
"- <,
<,
Pentru aceasta :
<,
i) Se va urrnari ca prin modul de dispunere a zi dar ie.i in rama fermata de <,
elementele structurale ( de ex emplu: pentru realizarea parapet ilor, a .......
golurilor de supra.lum ina, etc.) sa nu se creeze proporti iI,li comportare <,
<,
de s ti lpi scurti sau grinzi scurte. <,
ii) Z onele in care pot aparea forte ta.ietoare suplimentare f ata de cele re- <,.......
zultate din cornportarea de ansamblu - actiontnd local extremita- , ............
tile riglelor ~ i' stilpilor - vor fi dimensionate ~i arrnate transversal
pentru a prelua in condrti ide s igurant a cor es punza toare ac es te f ort e,
care pot proveni din: 1
actiunea de diagonala comprimata cu HLtime relativ mare, ex erci-
tata de panoul de ztdar ic, rezultata din tmpanarea zidar iei in zona
Fig. D.4. Condifij de s I' ·t
nodurilor de cadru (fig. D.3.);
rezultate din interact' 0 ICI are de tip ..element scurt"
runea cadrului cu zidaria de umpluturli.
126
127

I ips a cont act ul ui i ntr e peret iide umplutura si intradosul r i glelor, D.2. Strncturi eu per e t i structurali de beton armat.
ca urrnare a execut.ie ii ncorec te, care are c a ef ect conc ent rarc a act iu- D.2.1. Prevcderi peut ru cl emcnt cl e vcrt i cal e.
5/14/2018 rrii de d iagona la .c~I!lprimata. asupra extrerni tati lor stilpilor: ' P100-92 bun - slide pdf.c om
~ .2.1.1. In cazul constructi ilor cu peret is truct ural! pe dona d i rec t. i ii
nter-
crearea unor condi tiide comportare de tip "sUlp SCUft" sau de tip
sectati, la modelarea structuri ipcntru calcul (in vederca deterrni nar iir igid ia+i-
"gri nda s curt a", . ca urrnare a zdrobi ri i l oca le a z idar i e ipe 0 anumita
l or, a capaei t~ til or de rezi st cnt a, a I nca rcat ur il or gra v i ta ti onal e af erent e 9i a du' c-
portiune in zona nodurilor unde se concentreaza ef orturile de com-
t~ iltatll pe.rettlor) se ' lor adopta , c ind ex i s ta incertitndini in ceea ce priveste see-
presiune diagonale sau ca urrnare a desprinderii locale a z.idar ie i
t iunea aC~ IV a a poreti lor, doua vaI? ri ale Iatimii de conlucrare a ralp ilor cu in i-
de el er nen te le ca dn~ lui ~ e be ton armat l a c el el a. lte c ol tu r iale panou-
rna , a pre ciat e ca rru n n ua ~I rcspectiv maxima posibrla ale acestor valori, .in u l t i-
r ior - rezultata d in diferenta deformat iior structurii si a panon-
mul c _! l. zput ind at inge i ntrea ga dezvo lt are a t al pi lor .
rilor de umplutura (fig. D.4). '
. In cazu l a ?oi pe~eti paralel i:recini, cu 0 t al pa c orn un a, f ra cj i un i le de tal pa
Pent ru stabi li r ea ef ortur ilor din clementele structurale in aceste si t uati i'
afererite ce.lor doi peret ipot itd i feri te in I unc ti e de dimens iuni le i ni mi lor accs tora
se va. apela la modcle s iprocedee de calcu 1dezvoltate in litcratura de specialitate.
Pentru a tine searna de variabititatea mare a caracterist ici lor mecan ice ale zi
da- talpa percti
doi asociata
(fig. peretelui
D.8) . mai rigid, putind dcpa~ i jumatatea d istante i dintre ce i
riei se vor face mai multe ipoteze, cn caracter nef avorabi l pentru st r uctura de
beton arrnat , privind modulul de elasticitate !li rez istenta zidar ie i.
urnpu turo -bp1

!dcz l-darf e'-- . 1 r r
1=C:::;;Z=Z:::Z:Z:Z:Z:Z:z:z:zr:S::S:;P:~
I
! 2
grinda de
b.ormat
I
I
F ig. D .6 . D imensi uni poslbile ale talpilor active
a) b) la perejl strueturali en sectiuni in forma de ..T"
Fig. D. 5. Ef orturl in rigle ~ i s ttlp! rezultate din eomportarea de tip grinda
eu zlibrele De asemenea, in cazul grupur ilor de pereti strnetu~ali (de exemplu, sub
forma de nuclee de peretr) la cladir icu i nal t i rn ide nivel relativ mar i(orientativ
In vcderea reducerii efectelor negative ale intcractiuni istructura - panouri > 3,00 m) ~i cu goluri relativ m ici , ansarnb lul peret. ilor poate ficonsi derat i n
de z idar i e, I n ~ az uri le ci nd a cest ea s e dat ore aza c apa crta ti ide rez istenta relativ ca lcul e a un el ement . uni e. X n aees t c az r i glel e de cupl are vor f i di mens ionate pe n-
tru a prelua ef ortnnle de Iuneeare asociate mornentului capabi l al ba. ze i,
man a I? anounlor se pot avea In vedere ~ i s olut iiimplieind fragrncntarea acestor
panoun. D.2.1.2. V alorile ef orturilor rezultate din calculul 130Incarcar ile seismice
de ca l cu l se pot redistribui Intre pereti istructural! de pe aceeasi directie. In 30-
D.1.4.5. La dirnensionarea arrnatur ilor long itudinale si transversale din eeste situat iivalorile ef ortur ilor distribuite nu vor depasi 30% din valorrle ob-
st ilpi sir igle se va tine seama de eforturile de intindere careapar in aceste ele-
mente ca ef ect de ansamblu al conlucrari iea drul ui cu panour ie de umplut ur a tinute din calcul, .
(~forturi reznltate din echilibrarea actiuni ide diagonals comprimata a panourtlor,
. Valor ile fortel taietoare totale 130baza strnctnrii 9i a momentului total de
fig. D.5\. rasturnarc, rezu ltate din redi str ibut.ia ef ortur ilor, nu vor fi inferi oare valor ilor
i D . i. 4. 6. I n cazu l cadrel or eu panour ide urnplut ura , i n c ondij ile specificate corespunzatoare obtinute in calcu lul structur iiI a Incarearile seismite de calcu l.
130pet. D.1.4.1 arnbele extremitari ale s til pil or s e vor considera zone pl as ti ee po- D .2. 1. 3. E val uare a ef ort ur i lor ax ial e di n per ej iicupl at i se va f ace in i pot eza
tent iale in acceptia STAS 10107/0-90. ' ea ri glel e adiac ent e si nt s ol icit at e 130 capacitatea de rezistenta ( pet. D.2.2.) .
9 - cd. 1042 12 9
12 8

.. D.2.1.o4. Valorile de dimensionare MI'
reti istructural! in sectiunile situat d . a e momentelor.mcoVoletoare din pe-
, e regu
prrmului
,parterul) se determi na cu relat ia
kQ = 1 + 0,03 n ~ 1,5
i n c ar e n' numaru l de niveluri ale cladiri i.

5/14/2018 M = 11 Mo cap M P100-92 bun - slide pdf.c om
D.2.1.6 Valoarea ef orturilor de lunecare in lungul imbi nar ior verticale
J Mo ' (D.8)
unde: in structurile cu pcret iprefabr icat i(din panouri mari ) de beton arrnat se va. de-
M, termina pe baza condi tiei de echilibru al f ortelor. in structura av i nd sectiun ile
~ ~~ ~~ i~ ~; ~I ~O ;~ :: ~i ~e i~ e s ~~ it ~7 ~a c on si de ra ta a pe re tel ui , de la ex tremi tat ie ri gle lor de cu pl are ~ i d e l a ba za per et i lo r s tr uc tur al isolicitate
la capaci tatea lor de rezi stenta. (fig.'D.7).
momentul de rasturnare la b x di •
calcnt : aza, In mcarcarile seisrm cs d e D .2.1 .7 La determinarca capacitaf i i de re zi s ren ta a p er et i l or s tru ct ura li
,s e vor considera valorile de calcul ale resistentelor betonului si otelului conf orm
mome nt ul de rasturnare aso;iat momentelor capabj] di
STAS 10107{090.
~ I~ ~: ~ de la baza peretelui si de la ex tremitaj: ile rig;eror ~ ~ S:~~ D. 2. l. S. E valuarea capaci tati i de rczi stcrrta la incovoiere cu ef ort axial
D.2.1.5. Valorile de dimensionar Q I f _. in sectiunile peret ilor structura li se va f ace cu ajutorul metodei generale de calcul
turali se determma cu relatta e - a e ortelor taletoare in pereti istruc- prescris e de S TAS 101 07 {0·90, considerind aportul zonelor active ale peret ilor ce
intersecteaza inirna, precum si aportul tuturor armaturilor dispuse irrterrnediar
15 Mo cap Intre armaturi le concentrate dela extremitaji le sectiuni i.
,
08 S 0 = kQ--M OSS 4 0, S e interzice determinarea capaci tat ii de rezis tenta la compresiune ( intin-
Sa notat: 0 (D.9)
dere) ex centr ica prin metodele simplif icate prescrise in instr uct iun ie P 85/S1,
0, - f or' [a taietoare din incarcarile seismics de calcul inclusiv cu ajutcrul a ba ce lor di n aceasta prescr ipti e.
siderata, in sectiunea con- D.2.l.9. In cazul peret ilor cu raportul intre inaltimea in elevat ie a pere-
i ;el ui s i i na lt ime a s ec ti uni i Hlh. ;;" I, dirncnsionarea arrnatur ii orizontale A"o
-{ 1a f orta taietoare in sect iun i inc1inate se f ace pe baza relat iei :
t "I
/
---( + J t .f
o S O IJ + O,SAao u; (D.IO)
unde :
~
_.-( ..t J I Aaa - suma sect iun ilor armatur ilcr orizontale intersectate de 0 Iisura
..
• J I
~
tnclinata la 45°, incluzind arrnatura din zona aferenta de placa a.
p lanseuIui , daca aceasta fisura traverseaza pl ans eul ;
-( _t J j J ~ I O IJ forta
Q IJ =
taietoare
0,5 bhRt
preluata
I n zona A
de beton, care are valor ile :
a peretelu] ( zona plasti ca
-(
j .+ + j 1 L 0,3 bhrro potentiala)
~ Q IJ =0,7 bhR, in zona B ( zona. f ara. dcf orma. ti i plastice) .
-~ ( .t
•
I
j t. in c are :
Uo - ef or t ul unitar mediu de compresiune din sectiunea peretelui.
~I
y t t D.2.1.10. In cazul peret ilor cu raportul Hlh. < 1 s ec t i un ie armaturilor
i orizontale ~i verticale din inima pereti lor vor respecta relat ia :
//~ .>.
ttl unde:
A"v - suma secf iun ilor arrnatur
clinata la 45°.
ilor verticale intersectate de 0
(D.ll)
fisudl. in-
H
turali Dde
.2 .1 . 1 1. C
beton ap ac rt at
arrnat ea lit
mono de rsiezinis teimbinarile
nt a i n r os tuorizontale
ri le ori zon ta
alele structurilor
al e p er e+ il or din
s tr uc
pa--
nouri mari se determina conf orm prevederilor din S TAS 1 0107 /0-90.
D .2 .l .1 2. Arr na tura or i zo nt a l a Aao i n i mbi nar il e ver ti cal e al e s tr uc tur ilo r
din panour imari de beton armat, incluzind arrnatura or izontala din centuri sa
Fig. D.7. Schema de calc 1 f f' d determina pe baza relat iei :
verticale, 1a structurtdi: p~~:~ri enf:~~care in imbinariIe
L S :1La + lAao s; (D.12)
1130
131

unde :
ANEXA E - PREVEDERI REFERITOARE LA STRUCTURI
La-
suma eforturilor de Iunecare capabrle ale d int i 'I METALICE .
bilite conform P 101/79; . 1 or panour i or, sta-
5/14/2018 L = forja de lunecare in imbinare, determinata conform pet. D 2' P100-92 bun -
, ,1.6 , E.l. Recomandari
slide pdf.c om pentru alcatuirea IIi calculul strueturilor
multietajate.
D.2.2. Prevederi pentru riglele de cuplare,
D.2.2.1. Valorile eforturilor rezultat di I E.1.1. Prevederi constructive.
se pot redistribui lntre riglel.e de cu lare ~ III sa culul l~ inca.rcarile seismice
P
efectuate nu vot depasi 20,){din val 'le sltuI~t~ pe ,aceea~l ve.rtJcala. Corecti ilc :£.1.1.1. Structurile metalice multietajate se vor executa cu noduri rigide
eforturilor din riglele'de peaaceeasi ~~~t' rel~u a ~ di n ~alcul, rar s~m~ valorilor rea n za.i.e prin sudura. Nodurile vor fi prinse de st ilpi sub forma de ramificat ie in
va I iinferioara valorii sumei re~pecti~~arez~~~~t!a~i~nc~~~~.redlstnbutiei nu limite gabaritice de care urmeaza a se prinde prin sudura sau cu surubur i de
tnalta. rezistenta riglele sau diagonalele aferente nodului. Nodurile realizate in
D.2.2,2. Valoarea forjei taietoare de I It' . vor putea fi controlate nedistructiv in scopul asigurari i calitati i cerute
in rigle de cuplare armate en bare ' tc ~c ~ pel_lr~ dlmenslOnarea etrierilor I cordoanelor de sudura,
relapia : on zon a e : ; > 1 etr ier iverticaIi se st'abieste cu
E.1.1.2. Innadirea stilpiIor se va reali za in afara nodului folosindu-se fie
imbinari cu sudura cap la cap, fie cu eclise prinse in sudur ide colt sau cu suru-
Q = 1,25 IMslCap I + IlVla,
Cap
I buri de {nalta. rezistenta pretensionate.
E.1.1.3. La alcatuirea constructiva a nodurilor se va asigura rigiditatea
t; (D. 13)
acestora prin prevederea denervuri orizontale pestilpi in dreptul ta.lpi lor riglelor
unde: ~ise va intari inima stilpului pentru preluarea tortei taietoare. intarirea seva rea-
I M8Icap, I I MilrCap I - .Iiza prin marirea locala a grosimii inirni i, sau irrtroductnd nervuri de rigidizare
va 1on'I e abs o.ute
I ale momentelor capabile in sectiuni ls diagonale intre cele doua nervuri orizontale.
de la ~xtreml~atile riglei, corespunzatoare celor doua . :': E.1.1.4. Pri n derea diagonalelor pe gusee se va realiza cu sudura de colt
sensun de act iune de-caleul a armaturi iRa; ',. sau cu suruburi de inalta rezistenta : in cazul folosirii sudurii sevor prefera cor-
lr deschiderea riglei. . . '.doanele paralele cu directia efortului (cordoanele laterale), care au 0 capaciate
de deformare plastica superioara cordoanelor frontale.
E.1.1.5 Talpi lestilpilor pe care se realrzeaza prinderea cu sudura a ramifi-
,catrilor grinzilor si diagonalelor si in care se dezvolta solicitari de intindere per-
pendiculare pe grosimea tablei vor fi supuse unui control ultrasonic; controlul
: poate fi asigurat de catre intreprinderea care a Iarni nat tabla, dar este de preferat
controlul direct executat de catre intreprinderea care confectioneaza elementele
. ; metalice, Controlul va fi executat pentru table cu grosimi de 15mm ~imai rnar i
~i se va limita la zona prinderilor.
E,1.1.6. La alcatuirea nodurilor se vor evita colturile intrinde ~ia lt e rc-
ZQlvariconstructive care constituie concentratori de eforturi si care pot conduce
la o ruperi fragile prin fenomene de oboseala la un numar redus de cicluri.
E.1.1. 7. Diafragmele orizontale ale structurilor multietajate sevor arnena-
ja folosind plansecle de beton arrnat si platelajele din tabla striata respectiv ta-
bIll. perforata care vor fi alcatuite ~i calculate in mod corespunzator (vezi pct.
8.5.2.) tn caz ca nu exista astfel de plansee sau platelaje, se vor prevedea contra-
vintuiri metalice dispuse in plan orizonta!.
E.l.2. Prevederi de calcul.
E.1.2.1. Deplasarea laterala relafiva a unui etaj al structurii nu va depa:;;i
1/200din in1Htimeaetajului. In cazul cind clementele nestructJlfal~ nu au ~e s~-
ferit in urma deplasari i, aceasta se va putea limita lal/120 din inaltlmea etaJulUl.
E.1.2.2. Calculul cadrelor metalice se efectueaza considerlnd efectele de
.,ordinul al I'l-Iea in cazul cind :
~f T,
-->_.- (E.1)
h, 10 N,
,I ~33

1
in care: t.., =- t..t, e, t..;, e f iind dep lasarea elastica relativa a n ivelului "i". Pentru reducerea efectului di narnic defavorabil, raportu l dintre momentul
tjI
de inerti e al par tiisuper ioare a st ilpului ~ i momentul de inert ie al par tiiinfe-
hi inaltimea etajului ( distanja di ntre doua rigle consecutive) : ri oare ( eor espunzi it oare i ncovoi er ii i n pl anul eadrul ui t ransver sal ) nu va cobor !
5/14/2018 T ;, Nt- forta ta ietoare ~ i forta axia.la act i on i nd l a ni vel ul "i"; P100-92 bun sub val
- slide oarea
pdf.c om 0, 15.
tjI Se recomanda sa se evite var iati i ale lnaltimii strueturii prineipale de
se ia conform tab. 5.4.
rezistenta a halei, de la 0 deschidere la alta, mai mari de 40 % .
E. 1.2.3. Pr inderi le vor avea capaci tatea portanta cu 20% mai mare dec i t E. 2 .1 .5 _ Se va asigu ra conlucrarea spat iala a structurii halelor prin lega-
cea rezultata din calcuI. I,ncazul formar iiart.icu lat iior plasticein rigle, momentul t uri si cont ravi nt ui ri r eal izat e conf or m prevederi lor S TAS 10108/ 0- 78
plastic al prinderii va fi cu 25% mai mare dec it momentul plastic al grinzii. Astfel, in cazul riglelor ( fermelor) eu I egaturi articul ate de st ilpi , in alca-
E. ~.2.4 Majorarea ef orturilor provenite din acti unea seismica, f olosite tuirea sarpantei acoper isului vor fi prevazute :
pen~rt~ dlmensionarea.ancorajelor in fundat iise va ef ectua prin multiplicarea cu a - Contravtntuiri or i zontale. rtransversale la nivelul talpilor superioare
coefici entn l k, stabi li t dupa cum urmeaza :
ale fermelor, in traveile de capat ale tronsonului de hala cuprins intre doua
• pentru structur idin clasa de irnportanta I: k 1/tjI rosturi, precum si in dreptul portalelor, respectiv la 50-70 m.
• pent ru const ruct i i di n cl asa de i mpor tant a II: k 1/tjI.;;;;4,5
b - Contravintuiri orizontale longitudinale la ni velul talpilor superi oare
• pentru structuri din clasa de irnportanta III: k l/tjI " 3,5 ale fermelor. Acest e cont ravintuiri au de regula talpi le formate din pana margi-
• pentru structuri din clasa de irnportanta IV: k = 1/t/J.;;;;2,0 nala ( sau de igheab) si cea -veci n a , S e recomanda folosi rea panelor cu sectiune
E.1.2.5. Pentru a se asigura succesiunea plastifi car ilor prevazute in cal- plina, corrtinui , pe reazeme care confera contravintuirii maximum de rigiditate.
cu l , es~ e n ecesar ca i n pr oi ect sa se s peci fi ce i n mod ex pr es ca, pent ru el ement el e e - Contravintuiri verticale longitudinale intre ferme, corrtrafise (lega-
reSpe?~ I,: e ~a ~ u se f aca modifica~i de marci de otel uri (in special sub aspectul turi unilaterale intre talpi le inf er i oar e al e f er mel or si pane} tirarrti .
valori ib.mltel de ?u.r~ere) fara a:r.lzul proiectantului, .d~oarece acestea pot influ-
ent a or di nea aparr ti ei def or rnat .i ior plasti ce, mod i fi c ind comportarea reala a d - Legaturi longitudinale pe eapetele stilpilor cu legarea acestora de
structurii iata decea prevazuta in proiect. porta IeIe superioare.
. E.2.1.6. In cazul riglelor realizate ea grinzi eu inirna pl ina, legate rigid
E .2. Recomandar i pent ru al cat ui rea ~ i c al cul ul st ruct uri lor de hal e i ndust ri - de stilpi se vor prevede contravintuiri de tipul eelor de la punet. E.2.1.5. In
ale parter. .
pl us i n zonel e cu moment e negat ive, ri gl el e se vor asi gur a i mpot ri va f enomenel or
E.2.1. Prevederi constructive. de instabilitate locala prin legarea talpi ii nf eri oare eompr imat e de panel e con-
tinui, rezemate pe talpa super ioara lntinsa.
E.2. 1. 1. Rosturile antiseismice vor fi amplasate la distanje maxime dupa
cum urmeaza : E. 2 .1 .7. I n cazul l egar iiri g- ide a f ermel or de. st tl pi s e vor prevedea urma-
toarele tipuri de contravintuiri:
150 m in cazu l constructi ilor situate in zonele sei smi ce de calcul E si F
120 m i n cazul const r' uct iior sit uate in zonele seismice de calcul 'c si a - Corrtrav in+uir i orizontale transversale In traveile de capat ~i inter-
D. ' mediare la nivelul talpi lor superioare ale fermelor (conf. pet. E.2.1.5. a).
96 m in cazuI constructi ior situate in zonele sci s m ice de calcul A si B b - Contravlntuiri orizontale transversale la nivelul talpi lor inferioare
E.2.1 .2. Acoper isur ile halelor metali ce se vor proiecta din element~ Cl~ ale f ermelor. Aceste contravtntuiri se arnplaseaza in acel easi travei cu cele dis-
greutate proprie cit ma iredusa : se va folosi tabla cutata, azbociment cu f ermo- puse la nivelul talpii superioare.
izolat.i iusoare , montate pe santi er, respectiv placi uzinate din tabla cutata cu c - Contravintui ri orizontale longitudinale la nivelul tal pilor superioare
termoizolatie expandata de tip, ISOPAN (ROMPAN). al e fermelor ( conf , pct. E. 2.1 .5. b)
: E.2.1.3. Prinderea tablei cutate pe panele de acoper is se va realiza cu d - Contravintuiri orizontale longitudinale la nivelul talpilor inferioare
aj ut oru l surubnrr lor aut of il et ant e sau aut ot arodant e i n conf or mi tat e eu nor mel e al e f ermelor, in panoul alaturat stilpilor. Aceste contravintui ri ~e pot iulocui
tehnice in vigoare (Instructiunile tehnice C 172-88). eu bare de legatura care sa fixeze lateral nodurile barelor compr imate ale fer-
. _ Acoperi ~ul . t re~ ui es~ ~ie as~f el. alciituit Inert sa asigure eonlucrarea spa- melor, prin legarea lor de contravintuirile orizontale transversale ~ilongitudinale
tlala a structuri ila incarcar ie sei sr rnce t ransversal e, l ongi tudi nal e ~ i l a ef ect ul de la talpa superioara a fermelor.
de torsiune generala. e - Contravintuiri longitudinale verticale in . travei le unde se gasesc eon-
. ~.2.1.4. S~ru~tura hale lor. met~1ice se yrevede de regula cu stilp( Incas- travintuiri orizontale transversale .
trat! l~ fundat ie l?l cu legii.tun, articulate mtre riglele acoper isului ~i stilpi. f - Legaturi longi tudinale la capetele stilpilor in dreptul prinderii fer-
~xceptle fac unele h.ale .f~arte l~a.lte, eu poduri rulante grele sau amplasate melor, eu legarea acestora de portalele superioare. '
rn zone cu grad de seismic Itate r idicat (A -+ - D), la care in scopul I irni' tar iide-
g - Contrafise si t irarrti (conf. pct. E.2.1.5. c).
f o~ mat ii lor si r e~ ucer ii moment el or di n I ncar car i or izont al e ( respect iv sei smi ce)
E.2.1.8. Sistemul de .contravtntuir itransversale 9i longitudinale Iorrneaza
pr inderea se rea. li zeaza cu legiit~ ra r i gi da intre rigle (f erme) ~ i st ilpi ,
cadre cu zabrele in plan orizontal.
13 4
13 5

Pentru a se asigura realizarca unci ~aibe suf icient de rigide I mpreuna cu ·l telor fermei. In rcazul dud suprasolic itar i ale barclor f erm~~
invclitoarea, se recomanda ca in traveile unde s int previlzute contravintuiri plastic a e emen .. t dmite producerea unor deforrna.ti i
in aceste zone nu pot it .e'ntatc, se poa ea.. .. Ii 'tate la irrti n -
transversale sa nu f ie amplasate luminatoare, deoarece acestea creiaza discon- plasti ce limitate, controlate prin calcul, a talpi isuper i oar e, so r ei
ti nuitati in invelitoarea din tabla cutara.
5/14/2018 Luminat oarele vor avea prevazun, contravintuiri si legatu r i corespunza; P100-92 bun - slide pdf.c om
dere. ". d Ttat'· anoului de reazem a f crmei, poate Ii adoptata
toaro.
sOluti~ec~r~a~~~~I:~e ~:ctr~~i~a\le~in X) admij ind ca f iecar e di nt re el e t ransmi t e
E.2.1.9 Contravintuirile verticale dintre stilpi (portale) se vor alcatu i
conform indicaiiilor din STAS 10108/0.7 8. prin intindere intreaga reactiune pe reazem. , ,
P or tal el e vor fi r ezo~ vat e i n ur mi lt oarel e sol ut i i: E 2 27 Pe directie long itud inala (In planul portale~or)" aVlIld IlIl )vedere
. . . . . . ( die lar pe direct ia cu te or se va
a - portale cu diagonale care lucreaza la intindere (diagonale in x); rigiditatea ma i redusa a tab lei curate perpen 1 u t' Iii ata de corrtrav in-
efectua un caleul, considertnd numa i conlucrarea spa ia ere
b - portale cu diagonale care lucreaza la intindere si la compresi une tuirile transversale.
( di agonal e i n V);
P ent rn anal i zo pr el i mi nar e, necesar e det er rni nar ii caracter!s~icilor dina:
c - por tale cu diagonale prinse ex centric pe bara orizontala i mice al structurii, se poate efectu~ un calcu~ s,im~lif icat, adm itind cea mal
d - por tal e i n cadr u cu sect.iune pli na, r eal izat pr in dezvol tarea l at er al a defavorahila dintre ipotezele ment ionate mal JOs. ." , .
a stilpilor halei 9i legarea lor rig ida cu riglc orizontale. - acoperisu l forrneaza 0 saiba r igida si structura oscileaza 11l lungul ei
Alegerea unui anum it tip de portal se va efectua pe baza unei investigatii ca un sistem unic; .
preliminare tehnico-economice. . . . .s lui nu se ia in considerare ~i se analizeaza os. cila-
E.2.1.10. Structuri integral metalice fara portale se pot folosi nurna i in fi.'ie Iiecarui
-: - ngl~ htadtea ongi rtul'duinal cu: portal luat'. separat , incarcar ie ver t i cal e
ca r u alcope.
cazul unor hale cu dimensi uni mar iin plan, cu Inaltirne redusa si trame de di- hi nd cons ider at e pe supraf at a at er ent a cadr ul ui r es pect rv,
mensi uni apropi at e, cu t ransport suspendat ( gri nzi r u l ant r- , macar al e monosi naj ,
E.2.2. Prevederi de calcu l.
E.2.2.1. Calculul elernen tnlor structurilor metalice ale halelor se efcc-

tueaza pc baza grupilrilor de incarcar i (STAS 1OIOl/0A-77). De asemenea se
t ine seama de pr evcder ie STAS 10 108/0-7 8 9i a cel orlalte norme tehn ico in vi.
goa-reo
E. 2. 2. 2. Calcul ul structurii se cfectueaza separa+ pe directiile. transver-

sala si long iudi na.lj., detertllinindu-se fortele seismice corespunzatoare. Defor-
mati ile structurilor la nivelul axe iriglei se vor limita la 1/120 din inrlltim(ja
stilpului, masurata de la haza pina la axa riglei, daca nu ex ista alte lim iiirj de
natura tehnologict t sau constructiva 9i daca la verif icarile la incarcarile vert i-
cal e si ori zont al e di n podur i le r ul ant e s i nt sat isf il cut e condi tr il e de def orr nat .i o
l at eral a di n S TAS 10108: 0, 78.
E.2.2.3. Elementele principale de rez i sterrta ale acoperi!jttlui (ferme,

grinzi cu sectiune plina) situate in zone seismice de caleul A + D se veri fica
prin calcul In Iu nct ie de perioada si forma proprie de v ibrat ie pe vert icala a
st ruct ur ii cal cul at e. D aca per ioada f undament al a T, < 0,5 s. se ia in conside-
rare nurna iprimul mod de vibratie; daca T1> 0,5 s atunci calculul se efec-
tueazii considerind eel put in primele trei moduri de vi b rat ie.
E.2.2.4. Calculul cadrelor transversale la forte seismice orizontale se
efectueaza t inind searna ·de conlucrarea spat iala. Pe baza acestui calcul se de-
t er m i na ef or tur il e i n c1ement el e cadrel or precurn si i ll bar cl e cont ravi nt uri lor .
E. 2. 2. 5. La acoperi~ tHile contravintuite conform cap. E. 2.1 ~i prevazute
cu invelitori din tabla cutata sa u din ROMPAN pe pane continui pe reazeme,
se admite sa se considere pentru calculnl dinamic invclitoarca ca 0 ~ aiba de
a.coperi~ r i g ida pe d iect ia transversala a cladiri i,
, E.2.2.6. La cadrele cu fenne legate rigid de stilpi, zona disipativa, se va

localiza la partea super ioara a stilpului, evitindu-se solicitarea in domeriiu
136
: 1"
,'.,'
.~:,~,
d, ',
\.,~;
ANE XA F - EX EM PLE DE I NCA DRARE IN CAT EG ORI I SE IS MI CE A DIVE R

SELOR SISTEME, INSTALATII ~I ECHIPAMENTE I 1 I 2 I 3 I 4 I 5

Sisteme Sisteme de comu- • Centrale de co- A • Ant ene A
Instalatie/echipament
5/14/2018 nicaj ii
P100-92 bun - slide pdf.c om muni cati i
• Dulapuri libere A ,B,C,E
t
o enumire Functl unejti p
d)
""
.........o
.....
d)
.~ ) C i1
....u
• Stat ii de alar-
marc • Nivele tehnice B
clad ire Denumire o .....
.: ~S • Inregistratoare B
..... til ~, o S • Sedii pompieri
:1 .. . magnetice mon-
-
...
0 :1 ... _til
U~ tate pe mese
U~ • Cladiriadmini-
1 2 3 4 - .5
strative guverna-
mentale • Conso la tehnica
cu aparatura
A
1 Sisteme de acces
a spatiul de sub • Birouri A • Panouri de A • Sedii polit.ie • Stelaje baterii A
ardoseala • Centrale de co- pardoseata curent continuu
municatj j
• Montanti A • Uni tat.i de A
• Centre de transmisie
calcul
• Du lapur i A
• Centre pentru (cofrete) cu apa-
activitati de ur- ratura de trans-
genta misie
• Sedii pompieri • Teleimprima- B

toare
• Spitale
• Echi pament D
• Sedii politie portabil de
testare
2 Sisteme,de venti- Toate tipurile de B • Cablaje ~i A
are/conditionare a cladir i • Anemostate B conductori
erului guri de introdu-
cere, evacuare --
aero
Sisteme e proce- • Cladiri adm i- B • Echipamente A
• Agregate de ra- B sare a datelor nistrative guver- de raeire
cire/incalzire aero namentale
• Stocare de B
• Conducte. Ca- C • Centre de calcul discur i/benzi
nale de ventila- automat· magnetice
tie/conditionare
• I nterf ete ~ i dis- B
aero • seeu pozitive de in-
• Venti)atoare B rrareriesire
montate pe par-
doseala, • D rivere de ben- B
zi magnetice
• Ventilatoare B
montate suspen- -
dat Sisteme de ridicare Cladiri eu mai A • Sine de ghidare A
multe niveluri a cabinei
ascensoare)
• Cutii amestec c • Sine ghidare A
• Vibroi701atori B contragreutati
il38
[39
o I 1
J
http://slide pdf.c om/re a de r/full/p100-92-bun 2
I 3 J -4 I 5
70/79
o I 1 2 /
3
I I J 4 I 5
• Troliu A
8 Sisteme de bu- • Bucatari ide B B
5/14/2018 • Panou control A P100-92 bun - slide pdf.c om • Congelatoare
motor catarii mare capacitate
• Spalatoarc vase 13
• Motor electric A
-
• Arnestecatoare 13
6 S ist eme de f urni -

--- ali mente
• Cl 1l di ri admi- A • Cazane preparat 13

are a energiei in • Baterii de A
nistrative gu- mincare
caz de urgenta. pornire
vernameutale
• Instalatie va- A • Transportoarc B
• municarj
Centrale ; de eo- euare gaze arse de mlncare
• Conduete de A • Frigidere B
• Centre de ealeul carburant
~i proeesare date
• Grup generator A 9 Sisteme de
• Centre pentru • Toate tipurile A • Iluminat de A
aetivitati de iluminat de clad ir i siguranta
urgenta
• Sedii pompieri
. • Lampi f luores-
cente ~.41
• S pi tal e • Lampi incan-

descente
• S edii politie
• Sco li
10 Sisteme medicale A A
• Spitale • Echi pamente
--- anestezie
7 Sisteme de protec-
-
• Cladir ipub lice A de
tie impotriva in- • Echipament A • Echipamente
cendiilor inundare in caz de bacteriologie
• Centrale de co-
municatii
nevoie ".
Frigidere pentru A
• Detectoare de A singe urnan
• Centre de calcul fum
• Anal izor chi mi c A
• Centre pentru • Sprinclc'rc A singe
activitiiti de ur-
genta • Coagulator A
chimic al
• S edi i pompi er i stngelui
• Cladiri adminis- • Centrifuge A

trative guverna- portabile
mentale
1'1'" Depozfte d~-" A
• Spitale substante
chimice
• Sedii pol ije • U ni tl 1t i chi rni o- A

terapie
• Sco li
• Unitl1ti de sto- A
care la rece
140
141

0 I 1 I 2 I 3 I 4 I 5
01 1 I 2 I 3 I 4 I 5
5/14/2018 P100-92 bun - slide pdf.c om • Uni tat] trata- A
• Bl ocuri port a- A ment radiologic
bile de urgenta
• Incubatoare
de cultura
A • Echipamente
portabile de res-
p'ira'tie artifi-
A
• Echipamente A ciala
specializate de A
• Paturi sterile
exarui nare pentru nou nas-
• Tubur ide gaze A cuti

imbuteliate A
• U st ensil e din
A camera de
• Echipament
general de l a- operapie
borator A
• Ustensile de
A dializare
• Carucioare de
transportat A
• Monitoare por-
bolnavi tabile
• Console histolo-
gice
A
- -
Varia
A B • Retele de
• Stati e centr ala
de reanirnare .
11 Retele de
conducte Toate tipurile de conducte biJa
A
utilizari • Supor t. i de con- Varia
• Lampi in sala ducte orizontale bila
de operatie
fixate lateral
• Lampi cu raze A
X
• Supor ti de con- Varia
ducte verticale bila
• Rezervoare A Varia
oxigen Iiche- • Stelaje pentru
conducte bili!.
fiat
Varia
A • 1'evi/tuburi
• Monitoare sala bili!.
de operatie
• Monitoare ru-
lante
A - E
•. Cladiri admi- B • Tavane din
ar- A 12 Sisteme de tavane elemente In
• Monitoare nistrative gu-
bore tratamente suspendate form1l.de. T
vernamentale
intravenoase
• Centre decalcul
• Echipamente
suport al bolna- A automat
vilor in opera.tie • Centre de prim
ajutor
• Dul apuri pe rol e A
cu medicamente • Sedii pornpieri
• De poz i tar e A • Spi tale

medicamente
1143
H2
\

Tabelul A.I - PARAMETRII DE CALCUL "ks" ~I "Te" PENTRU DIFERITE
LOCALITAP, CONFORM HARTILOR DE ZONARE DIN FIGURnE 5.1~I5.2
01 1 I 2 I 3 I 4 I 5
Zona Zona
5/14/2018 P100-92 bun - slide pdf.c om Tc Tc
• Sedii pol ite Localita tea ocalitatea
(sec.) (sec.)
• ~coli ks ks
--
13
13 Sisteme de ali- Toate tipurile de B • Cazane
mentare eu apa clad ir i 13 Abrud F 0,7 F
• Retele de trans- Bistrita 0,7
rece sica.lda port apa ealditj
Adjud B 1,0 Birlad B 1,0
jrece
• Pompe B Agnita D 0,7 Blaj E 0,7

B Aiud F 0,7 Bocsa F 0,7
Rezervoare de
-• a cumul ar e Alba Iulia F 0,7 Boldesti-Scaeni A 1,0
B F 0,7 F
• Boilere verti· Alesd Borsec 0,7
cale
Anina D 0,7 Borsa F 0,7
1. Rezervoare de C
D 1,0 Botosani E 0,7
I dedurizare a.
! apei E 0,7 Brad F 0,7
• Putur ide apa B D 1,0 Brasov D 1,0
D 0,7 Br1tila C 1,5
C 1,0 Breaza B < 1,0
F .0,7 Brezoi D 0,7
E 0,7 Bucuresti C 1,5
E 0,7 Budesti D 1,5
E 0,7 Buftea C 1,.5
A 1,0 Buhusi D 1,0
..J) 1,0 Busten i D 1,0
D 0,7 Buzan, B 1,.5
D 1,0 Buzias E 1,0
D 1,5 Calafat D 1,.5
E 0,7 Caracal D 1,5
D 1,5 Caransebes E 0,7
F 0,7 Carei C 0,7

F 0,7 Cavnic E 0,7
B 1,5 Calan F 0,7
E 0,7 Calara~i D 1,5
11.45

1
I 2
I 3
II 1
I 2
I 3
1 2 3 .3
Calimane~ti . D r. o Dumbraveni E 0,7
I I II
1
I 2
I
5/14/2018 Lipova
P100-92 bun - slide pdf.c om E 0,7 Orastie F 0,7
Cehu Silvaniei F 0,7 Eforie Nord E 0,7
Ludus E 0,7 Orsova F 0,7
Cernavoda D 1,5 Eforie Sud E 0,7
Lugoj E' 0,7 Otelul Rosu F 0,7
Chisinau-Cris F 0,7 Fagara~i D 0,7
Cisnadie
Lupeni F 0,7 Panciu A 1,0
D 0,7 Falticeni E 0,7
Mangalia E 0,7 Pascani E 0,7
Cimpia Turzii F 0,7 Faurei C 1,5
Marghita C 0,7 Palt inis E 0,7
Cfmpina A 1,0 Fetest i D 1,5
Cimpulung Maein D 1,5 Petrila F 0,7
D 1,0 Fieni C 1,0
Mara~e~ti ' ;\ 1,0 Petrosani F 0,7
Chnpulung Moldovenesc E 0,7 Ffliasi E 1.5
Medgidia E 0,7 Piatra Nearnt E 0,7
Cluj-Napoca F 0,7 Focsani A 1,5
Medias ,D 0,7 Pite~ti D 1,0
Codlea D 0,7 Galati C 1,5
Miercurea Ciue E 0,7 Ptncota F 0,7
Comarnic C 1,0 Gae~ti C 1,5
Mizil A 1,5 Plen ija D 1,0
Comanesti D 1,0 Gheorgheni E 0,7
Moinesti D 1,0 Ploie:;;ti B 1,5
Constanta E 0,7 Gherla F 0,7
,
Moldova Noua C 0,7 Plopeni A 1,0
Copsa Mica E 0,7 Giurgiu D 1,5
Moreni B 1,0 Polovragi D 1,0
Corabia D 1,5 Gurabont F 0,7
Motru E 1,0 Predeal D 1,0
Costesti D 1,5 Gura Humorului E 0,7
Cotnari E 0,7 Hateg F 0,7 Nadlac D 1,0 Radauti D 0,7
Nasaud F 0,7 Rauseni E 0,7
Covasna C 1,0 Hlrlau E 0,7
. Navodari E 0,7 Reghin F 0,7
Craiova D 1,5 Hfrsova D 0,7
Negresti C 1,0 Rosita F 0,7
Cugir F 0',7 Horezu D 1,0
Negresti Oas E 0,7 Risnov D 1,0
Curtea de Arge~ D I,D Huedin F 0,7
Novaei E 1,0 Roman D 1,0
Curtici E 1,0 Hunedoara F 0,7
Oena Mures E 0,7 Rosiorii de Vede D 1,5
Darabani E 0,7 Hu~i C 1,0
Ocna Sibiului E 0,7 Rovinari E 1,0
Dej F 0,7 Ianca C 1,5
Ocnele Mari D 1,0' Rimnicu Sarat B 1,5
Deta , C 1,0 Ia~i C 1,0
Odobe~ti A 1,0 Rimnieu Vlieea D 1,0
Deva' F 0,7 IHeU F 0,7
Odorheiul Secuiese E 0,7 Rupea E 0,7
Dorohoi E 0,7 Isaccea D 0,7 Oltenita D 1,5 Salonta F 0,7
Dr. Petru Groza F 0,7
tntorsura Buzaului C 1,0 Oncesti E 0,7 Satu Mare E 0,7
Draganest i-Olt D 1,5 Onesti B 1,0 Sacele D 1,0
Jimbolia D 1,0 ,
Dragasani D 1,0 Oradea E 0,7 Saveni E 0,7
Drobeta Tr. Severin E 1,0 Joseni E 0,7 Oravija D 0,7 Sll.viqlin F 0,7
146
147
1 2 3 1 2 3
I I II I I
5/14/2018 Sebe~ F 0,7 Tg. Mures E 0,7 P100-92 bun - slide pdf.c om
Segarcea D 1,5 Tg. Ocna C 1,0

Semenic F 0,7 Tg. Neamj E 0,7
Sf. Gheorghe D 1,0 Tg. Secuiesc D 1,0
Sibiu D 0,7 Timisoara C 1.0
Sighetul Marmatiei D 0,7 Tfrgoviste C 1,0
Sighisoara E 0,7 Tlrnaveni E '0,7
Simeria F 0,7 Toplita E 0,7
Sinaia D 1,0 Topoloveni D 1,5
Sinicolau Mare D 1,0 Turnu Magurele D 1,5
Siret D 0,7 Tulcea D 1,5
Singeorz Bai F 0,7 Tandarei D 1,5
Slatina D 1,5 Tic1eni E 1,0
Slanic A 1,0 Uricani F 0,7
Slanic Moldova C 1,0 Urlati A 1,5
Slobozia D 1,5 Urziceni C 1,5
Solca E 0,7 Vaslui B 1,0

Sovata. F 0,7 Vascau F 0,7
Strehaia E 1,0 Vatra Dornei F 0,7
Suceava E 0,7 Valeni i de Munte A 1,0
Sulina D 1,5 Victoria D 0,7
Sirnleul Silvaniei F 0,7 Videle ~. D 1,5
Ta§nad E 0,7 Viseu de Sus F 0,7
Techirghiol E 0,7 Vlnju Mare E 1,0
Tecuci B 1,5 Vlahita E 0,7
Tg. Bujor 'B 1,5 Voineasa E 0,7
Tg. Carbunesti E 1,0 Vulcan F 0,7
Tg. Frumos D 0,7 Zalau F 0,7
Tg. Jiu E 1,0 Zarnesti D 1,0
Tg. Lapus F 0,7 Zimnicea D 1,5
Tg. Logresti E 1,0 Zlatria F 0,7
148

R O M A N .lA -Z O .
D IN P U N C T ~~REA T E R I T O R I U W I
V A L O R IL O R C O VEDERE AL .
EFlCIENTILOR K s
Ks
47

R O M A NI NZ O N AR E A T E R IT O RI UL U I
D IN P LJN CT D E - VE D E RE AL
P ER IO AO E LO R D E C O L T Te (sec)
t::::::l=2:tS=::lSO,=='t:S=:J'OO Km
45

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ANTISEISMICA A CON-
STRUqIILOR DE LOCUINTE. SOCIAL-CULTURALE.AGROZOOTEHNICE~I
INDUSTRIALE - INDICATlV P 100-92
CUPRINS
1. GENERALIl'ATI 5
2. PRINCIPII DE PROIECT ARE ANTISEI5MICA 8
3. PLANIFICAREA ~I AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR. 12
3.1. Planificarea acti vi tatii de constructie . 12
3.2. Amplasarea constructi ior . . . . . . . . . . . . 12
4. ALCATUIREA DE ANSAMBLU A CONSTRU CTIILOR . • 13
4.1. Forma in plan ~i elevati e . . . . . . . • . . . . . . 13
4.2. Masuri ce urrnaresc Iimi tarea maselor constructi ior .. 15
4.3. Prevederi generale de alcatuire a structurilor de rezistenja 16
4.4. Rosturi antiseismice ........•.•..... 19
4.5. Masuri privi nd elementele si subansarnblele nestructurate 21
5. CALCULUL STRUCTURILOR LA ACTIUNEA SEISMICA ... 22
'5.1. Modal iafi de considerare in caleul a acti uni iseismice . . . . 22
/ 5.2. Modelarea in caleul a comportari istructurale . . . . . • . . 23
5.3. Relati ide caleul pentru determinarea Incarcari lor seismice ori-
zontale pentru caleulul structurilor de rezistenta 26
5.4. Deternrlnarea Incarcari lor seismice verticale 34
5.5. Determinarea incarcarilor seismice pentru elementele care nu
fac parte din structura de rezistenta . . . . . . . . 35
5.6. Determinarea incarcari lor seismicepentru echipamente si insta-
lati i industriale 36
5.7. Efectul de torsiune generala ...........• . 37
5.8. Metode de caleul de complexi tate superi oara .. . • . . 39
6. ASPECTE SPECIFICE ALE CALCULULUI STRUCTURILOR LA
ACTIUNI SEISMICE . . . . . . . . . . • . . • . . . . . . 41
6.1. Grupari de incarcar! ~i scheme de Incarcare . . . . . • . . . • 41
6.2. Condi tiide calcul . . . . . . . . . . . . . . . . • . . •• 43
t. PREVEDERI SPECIFICE STRUCTURILOR DE BETON ARMAT 50
7.1. Conditi i de aplicare 50
7.2. Condi ti ideexprimare a principiilor deproiectare structurala . 50
7.3. Conditl i referitoare la materiale . . . . . • • . . . . • • 56
lI.49
Anex a A Zonarea seismica a teritoriului Romaniei din punct de vedere

8. PREVEDERI SPECI FI CE STRUCTU RALE METALI CE al coeficien¥lor de caicul . . . . . . . . . . . . • . . 107
57
8.1. Prevederi generale 57 Anexa B Metode simplificate de deterrni nare a pe~ioade~or ~.iformelor
proprii de vibratie, precum ~ia incarcan.lor sei srmce pentru
8.2. Clasificarea structurilor metalice antiseismice 57 cbldirile cu proemi nente la partea superioara ..... 108
8.3. Materialelefolosite pentru structurile metalice antiseismice 61 Aplicarea anali zei modale cu luarea in considerare a def@r-
Anexa C _
mari ispati ale a constructLi lor . . . . . . . . . . ..• 114
8.4. Condi tii pentru supletea peretl lor elementelor structurale in
zonele plastice potenti ale . . . . . . . . . . . . . . 62 Anexa D - Prevederi referi t oare la structurile de beton arrnat . . 122
8.5. Conformarea si ca1culul elementelor structurale 62 Prevederi referi toare la structurile metalice ..... 133
Anex a E
<
8.6. Recomandari pentru alcatui rea ~ i caleulul structurilor meta- Anexa F - Ex empl e de mcadrare in categorii sei s rni ce a diverselor sis-
lice ' 73 teme, instalati i ~ i echipamente .•........ 138
9. PREVEDERI SPECIFICE STRUCTURILOR DIN ZIDARIE 73
10.,PROIECTAREA ANTISEISMICA A INSTALATIILOR ~I ECHIPA·

MENTELOR . . . . . 74
10.1. Principii generale . . . .. . . . . . . . . .'. . . ...• 74
10.2. Amplasarea ~i montarea aparatelor, utilajelor, echipamente-
lor ~i conductelor de instalati i ......" ..... . 81
10.3 Prevederi speciale pentru instalati ie aferente constructi ilor de
prima necesitate, cu rol de menti nere a unor activitati economice
si sociale vitale in caz de cutremur " 83
10.4. Prevederi speciale pentru i nstalati ile sanitare, de I ncalzire,
de ventilare si electrice . . . . . . . . . . . . • . . ,. 85
11. PREVEDERI REFERITOARE LA EVALU AREA NI VELU LU I DE

PROTECTIE A CONSTRUCTIILOR EXISTENTE 86
11.1. Date generale 86
11.2. Metode de investigare pentru evaluarea nivelului dct.protectie
a constructi ior existente 86
11.3. Evaluarea cali tativa - El . . . • . . .. . . 86
11.4. I ncerdtrile nedistructive -E2• • • • • • • • 92
11.5. Metode de calcul simplificat pentru evaluarea capaci tati ide re
zistenta. - Ea . . . . . . . . . . . . . . . 93
11.6: Metoda de calcul de complexi tate medie - E. • . . . . .. 95
11.7. Metoda de caleul dinamic neli niar - E5 95
12-. PREVEDERI REFERITOARE LA MASURILE DE INTERVENTIE Bun de tipar r 22.VI.1992

ASUPRA CONSTRUCTIILOR EXISTENTE 96 Redactor: Alexandra Murgu
12.1. Date generale . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . .96
iparul ex ecutat sub comanda nr.l042
Ii
12.2. Stabilirea deciziei de interventie . . . . . . . 97 ia r; P. "Filaret", str. Fabrica de chibrituri
12.3. Proiectarea Iucrari lor de Interventie ..... 101 nr. 9-11, Bucure~t1
Romania
13. CONDITII PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR 103

P100 92 Bun

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P100 92 Bun

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/14/2018 P100-92 bun - slide pdf.

• "Normativ pentru proi ectarea antiseismica a constructi ior de

Reproducerea matertaletor puhllcate in Bulettnul Constructttlor este

http://slide pdf.c om/re a de r/full/p100-92-bun 1/79

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUt

ORDIN Nr. 3/N/14.04.1992

Avind in vedere avizul Consiliului tehnico-economic nr. 20

1. Se aproba "Normativul pentru proiectarea antiseismica

http://slide pdf.c om/re a de r/full/p100-92-bun 2/79

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ANTI- Indicativ

1.1. Prezentul normativ stabileste prevederi de proiectare

ing. Dan SHinciulescu

http://slide pdf.c om/re a de r/full/p100-92-bun 4/79

1.8. In proiectarea antiseismica bazata pe aplicarea reglemen- Aceasta implica :

J 3. PLAN1F1CAREA $1 AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR

3.2. Amplasarea constructiilor

3.2.1. Se recomanda alegerea amplasamen telor construct ii-

parte sa se ajunga la 0 forma avantajoasa ~i la 0 distributie

t:W2i}2i elemente verticale

Se recomanda ca la constructiile inalte amplasate in zonele

4.2. Masuri ce urmaresc limitarea maselor constructlllor.

_ _~ 1 _x _ ~ 025 In vederea reducerii fortelor seismice care actioneaza asupra

4.3. Prevederi generale de alcatuire a structurilor de rezis-

4.3.5. Se vor evita schimbarile bruste in capacitatile de 4.4. Rosturi antiseismice.

peste 25 m se recomanda realizarea unor infrastructuri alcatuite .e determma cu relatia :

Pentru constructiile in cadre avind inaltimea supraterana n care (fig. 4,6):

b) daca fortele de impact nu pot fi preluate in conditii eco-

4.5. Masuri privind elementele ~i subansamblele nestructurale.

4.5.1. In proiectarea elementelor de compartimentare si de

http://slide pdf.c om/re a de r/full/p100-92-bun 11/79

ti III ca~~ Prezentul normativ cuprinde prevederi pentru stabilirea for-

http://slide pdf.c om/re a de r/full/p100-92-bun 12/79

http://slide pdf.c om/re a de r/full/p100-92-bun 13/79

in care: Tabel 5. 1 - CLASELE DE IMPORTANTA A CONSTRuqlILOR

http://slide pdf.c om/re a de r/full/p100-92-bun 14/79

T abe l 5 .2 - VAL ORI LE C OE FI CI EN1I LOR DE I MPOR TAN 1A »:

• celelalte cladi ri din domeniul ocrotirii sa.natatii

Clasa IV - Constructi i de importanta redusa : B 0,25

5.3.5. Coeficientul de amplificare ,,~r" se determina in

Nota: Fig. 5.1. ~i fig. 5.2. se gasesc la sflr¥itul normativului.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/p100-92-bun 15/79

Ta~el 5.4 - contlnuare

Tipul structuri i I Coefi~entul

1. Hale industriale ~ i alte structuri cu un nivel ( fig. 8.1. a

http://slide pdf.c om/re a de r/full/p100-92-bun 16/79

Tabe l 5.4. - continuare Vec~o.rii proprii "Uk.", ca si perioadele proprii .J',", se

Tipul structurii I Coefi~entul

• cind acestea preiau

seismica totalli. coeficientul ,,1jI" se va determina prin

unde: eomponenta dupa gradul de libertate "k" a vee- 5.3.9. In

http://slide pdf.c om/re a de r/full/p100-92-bun 17/79

http://slide pdf.c om/re a de r/full/p100-92-bun 18/79

Tavane suspendate k8 normal pe suprafata ele- (5.12)

Ornamente Interioare ~i ex- .5.7. Efectul de torsiune generala,

http://slide pdf.c om/re a de r/full/p100-92-bun 19/79

e=e1-e2 Excentricitatea "e" astfel determinata se aplica .r~zultan-

Fig. 5.4a. Excentrlcttatt pentru stabilirca efectelor de torsiune generala

http://slide pdf.c om/re a de r/full/p100-92-bun 20/79

http://slide pdf.c om/re a de r/full/p100-92-bun 21/79

valoare maxima a momentului rezultantei incarcarilor

Pereti structurali de beton armat sau de zi d ari e de

'. f abricate de beton armat

http://slide pdf.c om/re a de r/full/p100-92-bun 22/79