TEMA DE CONTROL 1

Elemente introductive. Familiarizarea cu termenii utilizaţi.

Ce este contabilitatea?

Delimitarea noţiunilor (Dobrotă, N., Dicţionarul de economie, Ed. Economică, Bucureşti, 1999):

Avere = stocul de bunuri în posesiunea agenţilor economici la un moment dat

= varietatea bunurilor (tangibile şi intangibile) care au utilitate şi pot fi obiect de
proprietate.

Avere economică = totalitatea bunurilor care au valoare de piaţă şi sunt generatoare de venituri
(bunuri economice).

Capital real = Capital fix + Capital circulant

Capital fix = bunuri durabile care participă la mai multe cicluri de producţie, se consumă
(depreciază) treptat şi se înlocuiesc după mai mulţi ani de utilizare.

Capital circulant = bunuri care participă la un singur ciclu de producţie, se consumă în întregime
şi trebuie să fie înlocuite la fiecare ciclu.

În contabilitate, noţiunea de capital nu este utilizată în sensul de capital fix sau circulant.

Capital = sursa de finanţare a activităţii.

Capital subscris = aportul în bani sau în natură pe care asociaţii sau acţionarii s-au angajat sa îl
pună la dispoziţia societăţii comerciale, în calitatea lor de proprietari.

Prima definiţie dată contabilităţii aparţine italianului Luca Pacioli (1494).

Contabilitatea este un ansamblu de principii şi tehnici privind înregistrarea în partidă dublă a
averii unui negustor, precum şi toate afacerile acestuia, în ordinea în care au avut loc.

Echilibrul contabil (partida dublă), prezentat(ă) de Luca Pacioli se prezintă sub forma:

Avere (ceea ce posed) = Capital (cui datorez)

Aplicaţia 1. Sunt sinonime conceptele de capital real şi capital subscris? Argumentaţi răspunsul.
Conceptele capital real şi capital subscris nu sunt similare pentru ca se refera la lucruri diferite.
Capitalul subscris este un capital pe care asociatii/actionarii s-au angajat sa-l puna la dispozitie (fiind
doar un angajament el poate fi si nevarsat la un moment dat de timp) iar capitalul real este format din
bunuri care participa la exploatarea/activitatea societatii.

Aplicaţia 2. Referindu-vă la o fabrică de pâine, rezolvaţi următoarele cerinţe:

a) enumeraţi câteva materii prime utilizate în procesul de producţie;
Faina, apa, ulei, drojdie.
b) specificaţi de la cine se achiziţionează materiile prime;
Furnizori, producatori de diverse materii prime.
c) ce generează următoarea tranzacţie: se achiziţionează materii prime în valoare de 3.000 lei
care se vor achita peste două luni;
 Cresterea stocurilor de materii prime cu o valoare de 3.000 lei si Cresterea datoriilor pe termen
scurt de 3.000 lei.
d) daţi exemple de produse finite;
Paine, covrigi, paine uscata.
e) precizaţi cui sunt vândute produsele finite;
Clientilor/consumatorilor finali, firmelor care vand la clienti/consumatori finali si alti revanzatori.
f) ce generează următoarea tranzacţie: se vând produse finite în valoare de 2.000 lei, încasarea
efectuându-se peste o lună;
Scaderea stocurilor cu suma de 2.000 lei, cresterea veniturilor cu suma de 2.000 lei, cresterea
creantelor cu suma de 2.000 lei.
g) daţi exemple de elemente care fac parte din averea unei fabrici de pâine;
Silozuri de faina, hale de productie, cladiri de birouri, masini de transport paine.
h) către cine credeţi că ar putea avea datorii fabrica de pâine?
Furnizori de materii prime, furnizori de utilitati, furnizori de utilaje, furnizori de maini de transport.

Aplicaţia 3. Referindu-vă la o fabrică de confecţii, rezolvaţi următoarele cerinţe:

a) enumeraţi câteva materii prime folosite în procesul de producţie;
Stofe, tesaturi, fermoare, ata de cusut, elastic.
b) daţi exemple de posibile produse finite obţinute din procesul de producţie;
Pantaloni, costume, camasi, tricouri.
c) ce reprezintă pentru fabrica de confecţii combustibilii şi piesele de schimb?
Combustibilii şi piesele de schimb sunt materiale.
d) fabrica de confecţii dispune de magazine proprii de desfacere unde sunt vândute confecţii, dar
şi accesorii asortate acestora (curele, genţi, bijuterii etc.). În ce categorie încadraţi aceste
bunuri: materii prime, produse finite sau mărfuri?
Produse finite sau mărfuri.

Aplicaţia 4. Precizaţi şi argumentaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate şi care sunt false.

Adevărat
Afirmaţii
sau Fals
a) se achiziţionează materii prime
b) se consumă materii prime în procesul de producţie
c) se achiziţionează produse finite
d) se obţin produse finite din procesul de producţie
e) se consumă mărfuri în procesul de producţie
f) se achiziţionează mărfuri
g) se vând produse finite
h) se obţin materii prime din procesul de producţie
i) se vând materii prime
j) se obţin mărfuri din procesul de producţie
k) se consumă produse finite în procesul de producţie
l) se vând mărfuri

Argumentatie
a) Materiile prime se achizitioneaza de la furnizori
b) Materiile prime sunt cele care participa la procesul de productie
c) Produsele finite rezulta in urma procesului de productie
d) Produsele finite rezulta in urma procesului de productie
e) Mărfurile sunt destinate comercializarii
f) Mărfurile se pot achizitiona
g) Produsele finite rezulta in urma procesului de productie pot fi vandute
 h) Materiile prime intra in procesul de productie
i) Materii prime se achizitioneaza
j) Mărfurile sunt produse finite care rezulta in urma procesului de productie
k) Produsele finite rezulta in urma procesului de productie
l) Marfurile sunt destinate vanzarii

Aplicaţia 5. Se cunosc următoarele informaţii:

➢ Societatea Comerţ comercializează bunuri diverse;
➢ Societatea Ţesături este o fabrică de ţesături;
➢ Societatea ModaConf este o fabrică de confecţii;
➢ Societatea Ţesături achiziţionează papiote de aţă de la societatea Comerţ, pe care le consumă
în procesul de producţie şi obţine stofă şi mătase;
➢ Societatea Ţesături vinde stofa şi mătasea obţinută societăţii ModaConf;
➢ Societatea ModaConf consumă stofa şi mătasea în procesul de producţie şi obţine rochii şi
bluze pe care le vinde societăţii Comerţ.
Răspundeţi corect la următoarele întrebări:
a) ce reprezintă papiotele de aţă pentru societatea Comerţ şi pentru societatea Ţesături?
Papiotele de aţă sunt marfa pentru societatea Comerţ şi materie prima pentru societatea
Ţesături.
b) ce reprezintă stofa şi mătasea pentru societatea Ţesături şi pentru societatea ModaConf?
Stofa şi mătasea sunt produse finite pentru societatea Ţesături şi materii prima pentru
societatea ModaConf.
c) ce reprezintă rochiile şi bluzele pentru societatea ModaConf şi pentru societatea Comerţ?
Rochiile şi bluzele sunt produse finite pentru societatea ModaConf şi marfuri pentru societatea
Comerţ.
Variante de răspuns: materii prime, produse finite, mărfuri.

Aplicaţia 7. Daţi exemple de bunuri economice (avere) şi de elemente de capital (cui datorez) pentru o
societate comercială, la alegere.
Societate de productie; Bunuri economice: Cladiri, utilaje de productie, masini de transport. Elemente
de capital: Capitalul social varsat, datorii la banic, datorii la furnizori.

Aplicaţia 8. În luna mai, Tom şi verişoara sa Tesy se gândesc să înfiinţeze o societate care să
producă şi să comercializeze telefoane. Tom este proprietarul unei vile, deţine un autoturism şi alte
bunuri şi are două conturi la bancă în lei. Tesy este proprietara unui teren şi a unei clădiri, deţine mai
multe bunuri mobile şi are trei conturi la bancă, dintre care două în lei şi unul în euro.
În luna iunie, Tom şi Tesy înfiinţează societatea şi o înregistrează la Oficiul Naţional al
Registrului Comerţului sub denumirea de S.C. Tellring S.R.L. Tom a contribuit cu suma de 12.000 lei şi
cu autoturismul său în valoare de 33.000 lei şi deţine 75% din companie, iar Tesy a contribuit cu suma
de 15.000 lei şi deţine 25% din societatea creată.
Stabiliţi care este averea lui Tom şi a lui Tesy în luna mai şi luna iunie. De asemenea, stabiliţi
ecuaţia echilibrului contabil pentru societatea Tellring în luna mai şi luna iunie.
Luna mai Avere Tom = vila + autoturism + alte bunuri + două conturi la bancă în lei
Luna iunie Avere Tom = vila + alte bunuri + două conturi la bancă în le (-12.000 lei) + 75% din S.C.
Tellring S.R.L;

Luna mai Avere Tesy = teren + clădire + bunuri mobile + două conturi în lei + un cont în euro;
Luna iunie Avere Tesy = teren + clădire + bunuri mobile + două conturi în lei (-15.000 lei) + un cont
în euro + 25% din S.C. Tellring S.R.L;
Avere (ceea ce posed) = Capital (cui datorez)
Luna mai S.C. Tellring S.R.L 0 = 0
Luna iunie S.C. Tellring S.R.L 60.000 = 45.000 (Tom) + 15.000 (Tesy)
Aplicaţia 9. La începutul lunii iulie, societatea Tellring contractează un credit în valoare de 14.000 lei
de la banca Investbank, necesar pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii.
Determinaţi care este averea lui Tom şi a lui Tesy în luna iulie şi cum s-a modificat ecuaţia
echilibrului contabil pentru societatea Tellring.
Luna iulie Avere Tom = vila + alte bunuri + două conturi la bancă în le (-12.000 lei) + 75% din S.C.
Tellring S.R.L;
Luna iulie Avere Tesy = teren + clădire + bunuri mobile + două conturi în lei (-15.000 lei) + un cont
în euro + 25% din S.C. Tellring S.R.L;
Luna iulie S.C. Tellring S.R.L 60.000 + 14.000 = 45.000 (Tom) + 15.000 (Tesy) +
14.000(Investbank)

Aplicaţia 10. Clasificaţi elementele din tabelul următor în cele trei categorii prezentate mai jos, având
în vedere că societatea în cauză are ca obiect de activitate fabricarea produselor lactate şi a
brânzeturilor:

Echipamente frigorifice
Linii tehnologice de prelucrare a laptelui
Clădire închiriată pe durata de 3 ani de la societatea Villa Averea fabricii
Maşini de ambalat lapte
Programe informatice
Calculatoare
Capital social
Datorii către furnizori Capital
Lapte
Mobilier
Datorii către salariaţi
Sume care trebuie încasate de la clienţi Nu reprezintă averea sau
Sume datorate instituţiilor de credit capitalul fabricii
Conturi la bancă în lei

Echipamente frigorifice Averea fabricii

Linii tehnologice de prelucrare a laptelui Averea fabricii
Clădire închiriată pe durata de 3 ani de la societatea Nu reprezintă averea sau capitalul
Villa fabricii
Maşini de ambalat lapte Averea fabricii
Programe informatice Averea fabricii
Calculatoare Averea fabricii
Capital social Capital
Datorii către furnizori Capital
Lapte Averea fabricii
Mobilier Averea fabricii
Datorii către salariaţi Capital
Sume care trebuie încasate de la clienţi Averea fabricii
Sume datorate instituţiilor de credit Capital
Conturi la bancă în lei Averea fabricii

Aplicaţia 11. Verificaţi ecuaţia echilibrului contabil, având în vedere următoarele elemente aferente
unei fabrici de confecţii:
 Elemente Sume
terenuri 250.000 lei
împrumuturi contractate de la o bancă 350.000 lei
stofă 120.000 lei
clădiri (secţii de producţie) 450.000 lei
datorii către furnizorii de materii prime 150.000 lei
nasturi 5.000 lei
papiote aţă 5.000 lei
capital social 885.000 lei
maşini de cusut 325.000 lei
costume aflate în stoc 25.000 lei
datorii către salariaţi 277.000 lei
pantofi 90.000 lei
datorii către bugetul statului 100.000 lei
clădiri (magazine proprii de desfacere) 150.000 lei
sume de bani de încasat de la clienţi 50.000 lei
saci de ambalat 15.000 lei
instalaţii pentru călcat 150.000 lei
substanţe pentru apretat 5.000 lei
calculatoare 10.000 lei
mobilier 15.000 lei
sume de plătit către furnizorul de energie 2.000 lei
sume de plătit pentru pagina web 1.000 lei
mijloace de transport 100.000 lei

Elemente Sume Avere Capital

terenuri 250.000 lei
250,000
împrumuturi contractate de la o bancă 350.000 lei
350,000
stofă 120.000 lei
120,000
clădiri (secţii de producţie) 450.000 lei
450,000
datorii către furnizorii de materii prime 150.000 lei
150,000
nasturi 5.000 lei
5,000
papiote aţă 5.000 lei
5,000
capital social 885.000 lei
885,000
maşini de cusut 325.000 lei
325,000
costume aflate în stoc 25.000 lei
25,000
datorii către salariaţi 277.000 lei
277,000
pantofi 90.000 lei
90,000
datorii către bugetul statului 100.000 lei
100,000
 clădiri (magazine proprii de desfacere) 150.000 lei
150,000
sume de bani de încasat de la clienţi 50.000 lei
50,000
saci de ambalat 15.000 lei
15,000
instalaţii pentru călcat 150.000 lei
150,000
substanţe pentru apretat 5.000 lei
5,000
calculatoare 10.000 lei
10,000
mobilier 15.000 lei
15,000
sume de plătit către furnizorul de energie 2.000 lei
2,000
sume de plătit pentru pagina web 1.000 lei
1,000
mijloace de transport 100.000 lei
100,000

Total 1,765,000 1,765,000

Diferenta
(Avere-
Capital) -

Aplicaţia 12. Bob este proprietarul unei fabrici de prelucrare şi comercializare a lemnului de răşinoase
şi foioase. Determinaţi valoarea capitalului social, având în vedere elementele de mai jos şi ecuaţia
echilibrului contabil (Avere = Capital).

Elemente Sume
brevete 1.000 lei
gatere 19.000 lei
lemn de răşinoase 75.000 lei
sume de încasat de la clienţi 10.000 lei
datorie către furnizorul de telefonie 3.000 lei
centrală termică 15.000 lei
lemn de foioase 25.000 lei
autospecială de transport lemn şi cherestea 70.000 lei
telefoane 5.000 lei
împrumut contractat de la bancă 220.000 lei
combustibili 1.000 lei
terenuri 160.000 lei
datorie de plătit către Electrica 5.000 lei
datorii de plătit de către Bob prietenului său Rob care
l-a împrumutat cu bani pentru a-şi cumpăra casă 105.000 lei
capital social ??? lei

Elemente Sume Avere Capital

brevete 1.000 lei 1,000
gatere 19.000 lei 19,000
 lemn de răşinoase 75.000 lei 75,000
sume de încasat de la clienţi 10.000 lei 10,000
datorie către furnizorul de telefonie 3.000 lei
3,000
centrală termică 15.000 lei 15,000
lemn de foioase 25.000 lei 25,000
autospecială de transport lemn şi
70.000 lei
cherestea 70,000
telefoane 5.000 lei 5,000
împrumut contractat de la bancă 220.000 lei
220,000
combustibili 1.000 lei 1,000
terenuri 160.000 lei 160,000
datorie de plătit către Electrica 5.000 lei
5,000
datorii de plătit de către Bob prietenului
său Rob care l-a împrumutat cu bani 105.000 lei
pentru a-şi cumpăra casă
capital social ??? lei

Total 381,000 228,000

Diferenta
(Avere-
Capital) 153,000

Capitalul Social este 153.000 lei

Aplicaţia 13. Pe baza următoarelor informaţii prezentate de către societatea Sera, verificaţi ecuaţia
echilibrului contabil:

Elemente Sume
capital social 500.000 lei
bulbi 9.000 lei
mijloace de transport 200.000 lei
unelte agricole 50.000 lei
îngrăşăminte 20.000 lei
terenuri 80.000 lei
datorii faţă de salariaţi 150.000 lei
sere pentru flori 350.000 lei
sere pentru răsaduri 100.000 lei
sume de încasat de la clienţi 20.000 lei
ghivece 1.000 lei
cutii, ambalaje 2.000 lei
centrală termică 10.000 lei
datorii faţă de bancă 200.000 lei
instalaţii de irigat 160.000 lei
instalaţii de încălzit 130.000 lei
datorii faţă de fabrica de îngrăşăminte 300.000 lei
 substanţe pentru stropit plantele 6.000 lei
datorii faţă de furnizorul de gaz metan 17.000 lei
brevete 20.000 lei
cheltuieli de dezvoltare 9.000 lei
clădiri 150.000 lei
rezerve 50.000 lei
datorii faţă de stat 100.000 lei

Elemente Sume Avere Capital

capital social 500.000 lei
500,000
bulbi 9.000 lei
9,000
mijloace de transport 200.000 lei
200,000
unelte agricole 50.000 lei
50,000
îngrăşăminte 20.000 lei
20,000
terenuri 80.000 lei
80,000
datorii faţă de salariaţi 150.000 lei
150,000
sere pentru flori 350.000 lei
350,000
sere pentru răsaduri 100.000 lei
100,000
sume de încasat de la clienţi 20.000 lei
20,000
ghivece 1.000 lei
1,000
cutii, ambalaje 2.000 lei
2,000
centrală termică 10.000 lei
10,000
datorii faţă de bancă 200.000 lei
200,000
instalaţii de irigat 160.000 lei
160,000
instalaţii de încălzit 130.000 lei
130,000
datorii faţă de fabrica de
300.000 lei
îngrăşăminte 300,000
substanţe pentru stropit
6.000 lei
plantele 6,000
datorii faţă de furnizorul de gaz
17.000 lei
metan 17,000
brevete 20.000 lei
20,000
cheltuieli de dezvoltare 9.000 lei
9,000
 clădiri 150.000 lei
150,000
rezerve 50.000 lei
50,000
datorii faţă de stat 100.000 lei
100,000

Total 1,317,000 1,317,000

Diferenta (Avere-
Capital) -

Aplicaţia 14. Luând ca exemplu o fabrică, schiţaţi câteva elemente specifice de avere şi de capital. Nu
uitaţi să respectaţi ecuaţia echilibrului contabil!
Fabrica de marfuri electronice
Elemente Avere Capital
Cladiri de productie
250,000
Calculatoare
100,000
Software
50,000
sume de încasat de la clienţi
150,000
datorie către furnizorul de cip-uri
250,000
împrumut contractat de la bancă
350,000
brevete
50,000
Auto pentru transport marfa
25,000
Carcase pentru produse electronice
10,000
Semiconductori pentru marfuri electronice
5,000
Produse finite
100,000
terenuri
100,000
datorie de plătit către furnizorul de energie
100,000
datorii de plătit de către stat
100,000
capital social
40,000

Total 840,000 840,000

Diferenta -
Aplicaţia 15. Specificaţi cine are obligaţia să organizeze şi să ţină contabilitatea proprie.

Societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de

cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice.

Aplicaţia 16. Specificaţi câteva tipuri de societăţi comerciale.

Societate cu raspundere limitata, Societate pe actiuni, Societate in nume colectiv.

Aplicaţia 17. Identificaţi caracteristicile fiecărui tip de societate comercială:

- toţi asociaţii au răspundere nelimitată şi solidară; societate cu

1. - părţile sociale nu sunt titluri de valoare negociabile. A. raspundere limitată
(SRL);
- asociaţii răspund în limita capitalului subscris;
- plafonul minim pentru capitalul subscris este de 200 lei;
- numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50; societate în comandită
2. B.
- părţile sociale nu pot fi mai mici de 10 lei; simplă;
- părţile sociale nu sunt titluri de valoare negociabile.

- asociaţii sunt de 2 tipuri:

▪ comanditaţii (răspund solidar şi nelimitat) au dreptul
de a administra în mod direct societatea;
▪ comanditarii (răspund numai în limita aportului adus
la societate) nu au dreptul de a administra
societate pe acţiuni
3. societatea. C.
(SA);
- capitalul social este divizat în părţi sociale;
- părţile sociale nu pot fi cedate de comanditari fără acordul
unanim al acestora;
- plafonul minim pentru capitalul subscris este de 200 lei.

- acţionarii răspund în limita capitalului subscris;

- capitalul social este împărţit în acţiuni care circulă liber;
- plafonul minim pentru capitalul subscris este de 90.000 lei;
societate în nume
4. - numărul acţionarilor nu poate fi mai mic de 2; D.
colectiv (SNC);
- valoarea nominală a unei acţiuni nu poate fi mai mică de
0,1 lei.

- asociaţii sunt de 2 tipuri:

▪ comanditaţii (răspund solidar şi nelimitat) au dreptul
de a administra în mod direct societatea;
▪ comanditarii (răspund numai în limita aportului adus
societate în comandită
5. la societate) nu au dreptul de a administra E.
pe acţiuni.
societatea.
- părţile comanditarilor sunt reprezentate de acţiuni ca titluri
de valoare negociabile.

1. - D.
2. - A.
3. - B.
4. - C.
5. - E.
Aplicaţia 18. Precizaţi care sunt utilizatorii informaţiilor furnizate de contabilitate.

Investitori, bancile si creditorii financiari, salariati, statul, furnizori si creditori comerciali, clienti si public.

Aplicaţia 19. Identificaţi informaţiile care prezintă interes pentru fiecare categorie de utilizatori
în parte şi dezvoltaţi-le:

Utilizatorii de informaţie contabilă sunt interesaţi de:

Investitori • performanţa capitalului investit;

Angajaţii • capacitatea de rambursare (pe termen

lung);

• continuitatea activităţii;
Creditorii financiari

Furnizorii şi alti creditori comerciali • stabilitatea şi profitabilitatea entităţii;

Clienţii • activitatea entităţii;

Guvernul şi instituţiile sale • luarea deciziilor şi control;

Publicul • capacitatea de rambursare (pe termen

scurt);

• impactul economic şi social al entităţii;

Managerii

Investitori sunt interesati de performanţa capitalului investit pentru ca este motivul principal al deciziei
de a investi.
Angajatii sunt interesati de continuarea activitatii pentru asigurarea si pastrarea locurilor de munca.
Creditorii financiari sunt interesati de capacitatea entitatii de a rambursa datoriile pe termen lung pentru
a putea lua decizia de a credita sau nu entitatea.
Furnizorii şi alti creditori comerciali sunt interesati capacitatea de a achita marfurile livrate.
Clientii pot fi interesati de activitatea entitatii pentru a lua decizia de a cumpara sau nu
marfurile/serviciile furnizate de entitate.
Guvernul şi instituţiile sale este interesat de stabilitatea şi profitabilitatea entităţii pentru a-si primi
impozitele.
Publicul este interesat de impactul economic şi social al entităţii in plan local si/sau general.
Managerii se bazeaza pe informatiile contabile pentru luarea deciziilor şi control.