STOCURI

www.contzilla.ro

Delia Mircea
 StocURI

Publicat de Contzilla.ro, Cluj-Napoca.

Actualizare 07.01.2020

Nici o parte a acestei publicatii nu poate fi reprodusa, incarcata intr-un mediu public devenind astfel disponibila
spre citire/ descarcare sau transmisa catre alte persoane in orice forma, fara permisiunea prealabila a Contzilla.ro.

Editorii Contzilla au depus cel mai mare efort in vederea asigurarii acuratetei si completitudinii informatiei publicate
in acest document. Cu toate acestea, este posibil ca sa nu acopere anumite aspecte particulare in unele domenii
specifice de activitate.

Pentru mai multe informatii despre lucrarile din libraria Contzilla, vizitati site-ul nostru: www.contzilla.ro.

Circula in format electronic, fara forma tiparita.

1
 StocURI

Cuprins
1.Ce sunt stocurile ? ....................................................................................................................................... 3
1.2.Definitie .................................................................................................................................................... 3
1.2.Ce cuprind stocurile ? ............................................................................................................................... 3
2.Recunoasterea initiala ................................................................................................................................. 5
2.1.Momentul inregistrarii in contabilitate..................................................................................................... 5
2.2.Receptia stocurilor .................................................................................................................................... 5
2.3.Costul stocurilor........................................................................................................................................ 6
2.4.Evaluarea la intrarea in unitate: cost efectiv ,cost standard sau pret cu amanuntul ............................... 8
2.4.1.Costul efectiv ......................................................................................................................................... 9
2.4.2.Costul standard .................................................................................................................................... 10
2.4.3.Pretul cu amanuntul ............................................................................................................................ 13
2.5.Contabilitatea analitica a stocurilor – metode........................................................................................ 15
3.Contul 711 ................................................................................................................................................. 21
4.IAS 2 Stocuri ............................................................................................................................................... 25
5.Metoda backflush ...................................................................................................................................... 26
6.Stocuri in curs de aprovizionare ................................................................................................................ 27
7.Stocuri la dispozitia clientului .................................................................................................................... 30
8.Reclasificarea unei investitii imobiliare la stocuri ...................................................................................... 31
9.Ajustari pentru deprecierea stocurilor ...................................................................................................... 31
10.Obiecte de inventar ................................................................................................................................. 32
11.Contabilitatea activelor biologice ............................................................................................................ 35
12.Lipsuri la inventar .................................................................................................................................... 38
13.Erori care pot aparea la inventarierea stocurilor ..................................................................................... 39
14.Sistemul de calculatie a costurilor pe activitati (ABC costing – activity based costing) ........................... 40

2
 StocURI

1.Ce sunt stocurile ?

1.2.Definitie

Stocurile sunt active circulante:

a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;

Exemple:

• produsele detinute de o farmacie in vederea vanzarii

• marfa dintr-un supermarket
• activele cu ciclu lung de fabricaţie destinate vânzării cum sunt ansamblurile sau
complexurile de locuinţe realizate de entităţile ce au ca activitate principală obţinerea
şi vânzarea de locuinţe.
In cazul constructiilor , pentru incadrarea corecta –conform IAS 2(stocuri) sau IAS
16(imobilizari)trebuie analizat scopul detinerii constructiei respective : dacă
construcţiile sunt realizate în scopul exploatării pe termen lung, de către entitatea
care le-a realizat, ele reprezintă imobilizări.Aceeasi situatie se intalneste in cazul
terenurilor care sunt considerate stocuri daca sunt cumparate in vederea construirii
pe acestea de construcţii destinate vânzării.

b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii;

ExemplU :piese de mobilier inca nefinalizate care sunt in curs de montare in cadrul unei sectii
de productie.

c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite în
procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.

ExemplU : piesele componente achizitionate pentru producerea telefoanelor mobile.

1.2.Ce cuprind stocurile ?

În cadrul stocurilor se cuprind:

a)mărfurile : bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele

predate spre vânzare magazinelor proprii;

b)materiile prime: participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit

integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată. Ceea ce pentru o entitate
poate fi considerat materie prima, pentru o alta poate fi considerat produs finit.

c)materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,

3
 StocURI

piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile):

participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în
produsul finit;

d) materialele de natura obiectelor de inventar;

e) produsele, şi anume:

-semifabricatele : produse al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază
de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de
fabricaţie) sau se livrează terţilor;
-produsele finite : produse care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie
şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate
în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;
-rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;
- produsele agricole

f) activele biologice de natura stocurilor;

g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate

produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în
condiţiile prevăzute în contracte;

h) producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele
(stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse
probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producţiei în curs de
execuţie se cuprind, de asemenea, serviciile şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.

i) ansamblurile sau complexurile de locuințe destinate vânzării.

Categorii speciale
categorii speciale

Stocuri Stocuri in
aflate in curs de
custodie aprovizionare
categorii speciale

Doua categorii speciale sunt :

• bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi, maşinile

folosite numai ca material de demonstraţie pentru negociere în domeniul
4
 StocURI

automobilelor, cu durată de utilizare de sub un an. Acestea se înregistrează distinct

în contabilitate, pe categorii de stocuri. Dacă materialele de demonstraţie au durată
de utilizare mai mare de un an, ele reprezintă imobilizări.

• stocuri cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar
care sunt în curs de aprovizionare (grupa 32 "Stocuri în curs de aprovizionare" din
Planul de conturi general).

2.Recunoasterea initiala

2.1.Momentul inregistrarii in contabilitate

Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data transferului riscurilor şi

beneficiilor.

În general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietăţii şi de livrare coincid.

Data de transfer Data de transfer

Data livrarii
al controlului al proprietatii

Totuşi, pot exista decalaje de timp , de exemplu, pentru:

• bunuri vândute în consignaţie sau stocurile la dispoziţia clientului;

• stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care rămân în evidenţa
debitorului până la vânzarea lor;
• bunuri recepţionate pentru care nu s-a primit încă factura, care trebuie înregistrate
în activele cumpărătorului;
• bunuri livrate şi nefacturate, care trebuie scoase din evidenţă, transferul de
proprietate având loc;
• bunuri vândute şi nelivrate încă, pentru care a avut loc transferul proprietăţii.

De exemplu, la vânzările cu condiţia de livrare "ex-works"(franco fabrica), bunurile vândute ies

din stocul vânzătorului din momentul punerii lor la dispoziţia cumpărătorului etc.

Trebuie analizate conditiile INCOTERMS aferente contractelor incheiate si care ofera informatii
importante cu privire la momentul transferului riscurilor si beneficiilor.

2.2.Receptia stocurilor

5
 StocURI

Este obligatorie recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate şi înregistrarea

acestora la locurile de depozitare.

Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignaţie se recepţionează

şi înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri se
înregistrează în conturi în afara bilanţului;

➢ In situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a

fi în mod cert în proprietatea entităţii, se procedează astfel:

- bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de

depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare;

Notele contabile sunt :

✓ pana la primirea facTUrii:

Cont de stocuri = 408 Furnizori facturi nesosite

✓ dUPa primirea facTUrii :

408 Furnizori facturi nesosite = 401 Furnizori

- bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în

gestiune;

Documentul utilizat este : nota de receptie si constatare de diferente, care este documentul
justificativ pentru recepţia bunurilor aprovizionate, pentru incărcarea în gestiune si pentru
inregistrarea in contabilitate.

➢ In cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca

ieşiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:

- bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în

conturi în afara bilanţului;

- bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de
depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune
potrivit legii;

2.3.Costul stocurilor

Costul stocurilor cuprinde:

• costurile aferente achiziţiei – de exemplu cheltuielile de transport

• costurile aferente prelucrării, precum şi
• alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc.

6
 StocURI

Costuri de
achizitie
Costuri de
prelucrare

Alte
costuri

Costul stocurilor

Ce nu trebuie sa cuprinda costul stocurilor ?

Urmatoarele cheltuieli trebuie recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au

survenit si nu incluse in costul stocurilor:

• pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste

limitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei. Pentru a determina acest
nivel se stabileste de catre fiecare unitate care este procentul de pierdere normala , fie
in baza unei decizii a conducerii, fie in baza normelor tehnice proprii produselor. De
exemplu, daca in mod normal, in cursul procesului de productie o entitate are un
procent de pierdere de 0.5% din consumul de materii prime si intr-o anumita luna
conjuctura face ca sa fie generata o pierdere extraordinara de 2%, diferenta va fi
considerata cheltuiala a perioadei si nu va majora artificial costul de productie.

• cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare

în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie.

Cheltuielile de depozitare se includ în costul de producţie atunci când sunt necesare pentru a
aduce stocurile în locul şi în starea în care se găsesc; un exemplu relevant este la produsele
care au nevoie de timp de depozitare pentru a-si atinge calitatile optime : vinurile, anumite
branzeturi, etc.

• regiile (cheltuielile) generale de administraţiecare nu participă la aducerea stocurilor

în formaşi locul final (de exemplu salariile personalului administrativ si chiria
spatiilor unde acest personal isi desfasoara activitatea, etc);

• costurile de desfacere: acestea de regula fac obiectul unor contracte separate si

prin urmare se delimiteaza usor in structura costurilor;

• regia fixă nealocată costului, care se recunoaşte drept cheltuială în perioada în care a
apărut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacităţii normale de
7
 StocURI

producţie (activitate). Aceasta inseamna ca daca intr-o luna se produce doar un sfert
din productia normala, alocarea regiei fixe se va face corespunzator acestui nivel, iar
diferenta va fi trecuta pe cheltuielile curente. De exemplu, o companie detine o
masina de impachetat care in mod normal realizeaza 100.000 pachete pe perioada. In
perioada de vara, datorita sezonalitatii productiei, masina realizeaza doar 50.000 de
pachete . Amortizarea acestui echipament se va reflecta in cost proportional, altfel se
poate ajunge la situatii denaturate in care costul de productie al aceluiasi bun ar fi de
cateva ori mai mare vara decat in restul sezoanelor.

Costul stocurilor care fac obiectul unor comenzi distincte

Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile şi al acelor bunuri sau servicii produse şi
destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a costurilor
individuale.

Aceasta presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor.

Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi
distincte, indiferent dacă au fost cumpărate sau produse.

Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile cuprind un număr mare
de elemente, care sunt de regulă fungibile.

2.4.Evaluarea la intrarea in unitate: cost efectiv ,cost standard sau pret cu amanuntul

Cand se utilizeaza fiecare din aceste metode?

În funcţie de specificul activităţii, o entitate poate alege sa evalueze si sa inregistreze stocurile

la intrare in unitate prin urmatoarele trei metode:

• metoda costului efectiv – este prima metoda la care s-ar gandi oricine, chiar si fara
educatie economica, daca ar fi sa implementeze un sistem de inregistrare a stocurilor.

• metoda costului standard, în activitatea de producţie . In majoritatea firmelor de

productie se inregistreaza stocurile in cursul lunii la acest cost bugetat, urmand ca la
sfarsit de luna, sau chiar trimestrial sa se faca o ajustare prin care se inregistreaza
diferenta dintre costul efectiv si costul standard. Ajustarea inseamna deci
inregistrarea diferentelor de pret.

• metoda preţului cu amănuntul, în comerţul cu amănuntul.

8
 StocURI

Metode de
inregistrare a
stocurilor

Cost efectiv Cost standard Pret cu

amanuntul
-acesta poate fi cost -se utilizeaza de
de productie sau de regula in -se utilizeaza de
achizitie activitatea de regula in comertul
productie cu amanuntul

Nota Este important ca entitatea să utilizeze aceleaşi metode de determinare a costului

pentru toate stocurile care au natură şi utilizare similare.

O diferenţă în localizarea geografică nu este suficientă pentru a justifica alegerea

de metode diferite.

De exemplu, o entitate poate utiliza costul standard pentru materii prime si produse finite si
costul efectiv pentru materiale consumabile.

2.4.1.Costul efectiv

Monografie contabila :

O societate achizitioneaza 200 kg de materie prima la un pret de 20 lei/kg plus TVA, valoarea
transportului fiind de 200 lei+Tva 19%. Din acestea, se consuma 150 kg de materie prima.
Soldurile initiale sunt nule.

➢ In cazul unei firme platitoare de TVA:

• Inregistarea achizitiei:

% = 401 Furnizori 4.760

301 Materii prime 4.000

4426 Tva deductibila 760

• Inregistrarea transportului:

9
 StocURI

% = 401 Furnizori 238

301 Materii prime 200

4426 Tva deductibila 38

Calculul costului de achizitie efectiv (transport inclus) = (4.000 lei+200 lei)/200 kg = 21 lei/kg

• Inregistrarea consumului: 150 kg *21 lei/kg = 3.150

lei 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime

3.150

➢ In cazul unei firme neplatitoare de TVA (TVA se include in costul stocurilor, fiind o
taxa nerecuperabila)

• Inregistarea achizitiei:

301 Materii prime = 401 Furnizori 4.760

• Inregistrarea transportului:

301 Materii prime = 401 Furnizori 238

Calculul costului efectiv/kg : (4.800 lei+240 lei)/200 kg = 25,2 lei/kg

• Inregistrarea consumului: 150 kg *25,2 lei/kg = 3.780

lei 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime3.780

2.4.2.Costul standard

Costul standard este de fapt un cost bugetat pe unitatea de produs si presupune un anumit
nivel, normal, al materialelor şi consumabilelor, manoperei, eficienţei şi capacităţii de
producţie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic şi ajustate, dacă este necesar, în funcţie de
condiţiile existente la un moment dat.

Companiile de productie utilizeaza acest cost deoarece , pana la finalul perioadei este greu de
contabilizat toate costurile care au generat acele produse .

Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în
contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.

Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se

efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:

10
 StocURI

Soldul iniţial al Diferenţe de preţ

aferente diferenţelor de preţ + intrărilor în cursul
perioadei, cumulat de
la începutul
exerciţiului financiar
până la finele
perioadei de referinţă
K =─────────────────────────────────────────────── x 100 Soldul
iniţial al Valoarea intrărilor în
stocurilor la preţ + cursul perioadei la
preţ de înregistrare de înregistrare,
cumulat
de la începutul
exerciţiului financiar
până la finele perioadei
de referinţă

Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare,
iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate
bunurile ieşite.

Nota. Coeficienţii de repartizare a diferenţelor de preţ pot fi calculaţi la nivelul conturilor

sintetice de gradul I şi II, prevăzute în Planul de conturi general, pe grupe sau categorii de stocuri.

La sfârşitul perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de

stocuri, la preţ de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la costul
de achiziţie sau costul de producţie, după caz.

Diferenţele de preţ se înregistrează proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite, cât şi
asupra bunurilor rămase în stoc.

Monografie contabila

O societate comerciala prezinta urmatoarele date :

• Sold initial materii prime = 500 lei, reprezentand 100 kg produs la pretul standard de 5 lei/kg;
• Sold initial diferente de pret aferente stocurilor = 50 lei
• Achizitioneaza de la furnizorul X 50 de kg de materii prime la pretul de 6 lei/kg plus TVA.
• O data cu achizitia de la X se factureaza si transportul aferent in suma de 100 lei plus TVA
• Achizitioneaza de la furnizorul Y 10 kg de aceeasi materie prima la pretul de 4 lei/kg plus Tva.
• Se consuma 100 kg materii prime in procesul de productie
• Entitatea este inregistrata ca platitor de TVA.

11
 StocURI

Care este valoarea consumului de stocuri si valoarea soldului final al contului de materii prime
si de diferente de pret ?

• Inregistrarea achizitiei de la furnizorul X:

% = 401 Furnizori /X 357

301 Materii prime 250

308 Diferente de pret la materii prime si materiale 50

4426 Tva deductibila 57

Pe contul de materii prime se inregistreaza achizitia la cost standard 50 kg * 5 lei/kg , iar

diferenta pana la 6 lei/kg cat este costul efectiv de achizitie, se inregistreaza pe contul 308
Diferente de pret.

• Inregistrarea facturii de transport:

% = 401 Furnizori/transportator 119

308 Diferente de pret la materii prime si materiale 100

4426 Tva deductibila 19

• Inregistrarea facturii de achizitie de la furnizorul Y

% = 401 Furnizori /y 47.6

301 Materii prime 50

308 Diferente de pret la materii prime si materiale (10)

4426 Tva deductibila 7.6

In aceasta situatie, datorita faptului ca avem un cost de achizitie sub costul standard, vom
avea diferente de pret negative.

• Inregistrarea consumului celor 100 kg de materie prime:

601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 500

Consumul de pe contul de materii prime se inregistreaza la cost standard de 5 lei/kg.

12
 StocURI

• Descarcarea diferentelor de pret:

Se calculeaza coeficientul k.

K = ((50 + 50+100-10)/(500+250+50))*100 =23.75 %

Valoarea diferentelor de pret care se descarca = 500 lei * 23.75% = 118.75

lei 601 Cheltuieli cu materiile prime = 308 Diferente de pret 118.75

Prin urmare consumul de stocuri = 500 lei + 118.75 lei = 618.75 lei

Stocul final = sold cont 301 + sold cont 308 =(500+250+50-500)+(50+50+100-10-118.75 ) =

300+ 71.25 = 371,25 lei

T-urile contabile arata astfel:

2.4.3.Pretul cu amanuntul

O metoda foarte des in comertul cu amanuntul este cea a preţului cu amănuntul.

Utilitatea este maxima in cazul produselor numeroase care se ruleaza rapid si la care marjele sunt similare.

In ce consta metoda ?

• costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din preţul
de vânzare al stocurilor.
• orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.

13
 StocURI

Monografie contabila:

Un mic magazin de produse alimentare utilizeaza metoda pretului cu amanuntul pentru

inregistrarea stocurilor de produse alimentare . In luna iulie achizitioneaza marfuri la un pret
de achizitie de 1.000 lei plus TVA . La revanzarea aceasta practica un adaos comercial de 25%
la toate marfurile. Se vand marfuri in valoare de 868 lei , suma care include si TVA.

• achizitia marfurilor :

% = 401 Furnizori 1.190

371 Marfuri 1.000

4426 Tva deductibila 190

• inregistrarea diferentelor de pret la marfuri

Se calculeaza pretul de vanzare cu amanuntul astfel:

Adaosul comercial = 25% * pretul de achizitie = 25% * 1.000 lei = 250

lei Tva neexigibila = (1.000 lei + 250 lei )*19% = 237,5 lei

Tva neegibila apare in cadrul acestei metode pentru a reflecta TVA aferenta bunurilor in stoc.

Pretul de vanzare cu amanuntul = cost de achizitie + adaos comercial+ tva neexigibila = 1.000
lei + 250 lei + 237,5 lei = 1.487,5 lei

In momentul de fata, in contul 371, marfurile sunt inregistrate la costul de achizitie de 1.000

lei. Pentru a se ajunge la pretul de vanzare de 1.500 lei se fac urmatoarele inregistrari

contabile :

371 Marfuri = % 487,5

378 Diferente de pret la marfuri 250

4428 Tva neexigibila 237,5

• vanzarea marfurilor :

5311 Casa in lei = % 833

707 Venituri din vanzarea marfurilor 700

4427 TVA colectata 133

14
 StocURI

Pret de vanzare = 833 lei => Tva = 833 lei* 19/119 = 133 lei = > baza = 833 lei -133 lei =700
lei

• descarcarea gestiunii

La descarcarea gestiunii trebuie sa tinem cont atat de contul 371 cat si de contul 378.

Astfel, pretul de vanzare fara Tva = 700 lei, conform calculelor de mai sus, pret care se
compune din cost de achizitie si adaos comercial.

Adaosul comercial = 700 lei *25 /125 = 140

lei Baza = 700 lei – 140 lei = 560 lei

% = 371 Marfuri 833

607 Cheltuieli privind marfurile 560

378 Diferente de pret la marfuri 140

4428 Tva neexigibila 133

Conturile se prezinta astfel:

D contul 371 C D contul 378 C D contul 4428 C

1,000 250 237,5
487,5 140 133
833
Sold 654,5 Sold 110 Sold 104,5

2.5.Contabilitatea analitica a stocurilor – metode

Evidenta analitica a stocurilor se ţine:

cantitativ si numai valoric

sau
valoric

prin folosirea a doua instrumente:

Inventarului sau Inventarului

permanent intermitent

15
 StocURI

Inventarul intermitent nu se utilizează în comerţul cu amănuntul în situaţia în care se aplică

metoda global-valorică.
Alegerea unei metode sau a alteia depinde de situatia concreta a firmei.

16
 StocURI

Inventarul permanent – inseamna ca în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de

intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât
cantitativ, cât şi valoric.

Marea majoritate a programelor informatice permit evidenta de asa natura inca sa se poata
aplica aceasta metoda. Avantajul este asigurarea unei mari rigurozitati in gestiunea
stocurilor. O monografie contabila este prezentata la punctul 4.

Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza

inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. Entităţile care utilizează metoda inventarului
intermitent efectuează inventarierea faptică a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu
mai târziu de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat obligaţii
fiscale.Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea Normelor privind
organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii (Ordinul 2861/09.10.2009).

Concret, metoda inventarului intermitent constă în :

✓ intrările de stocuri nu se înregistrează prin conturile de stocuri, ci prin

conturile de cheltuieli
✓ stabilirea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea
faptică a stocurilor la sfârşitul perioadei
✓ ieşirile de stocuri se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale,
la care se adaugă valoarea intrărilor, şi valoarea stocurilor la sfârşitul
perioadei stabilite pe baza inventarului.

E = Si + I – Sf

unde: E – ieşiri;

I – intrări;

Si – stoc iniţial;

Sf – stoc final.

La începutul exerciţiului, respectiv al perioadei, după caz, se anulează stocul existent ca o

ieşire de stoc prin înregistrarea acestuia în clase de cheltuieli privind materiile prime,
materialele etc.
6xx = 3xx

La sfârşitul perioadei stocurile determinate în baza inventarierii efectuate, respectiv cele care
nu au fost consumate în procesul de producţie sau vândute, după caz, se înregistrează ca o intrare
17
 StocURI
de stoc

3xx = 6xx

✓ Inventarierea stocurilor la sfârşitul perioadei se face în conformitate cu normele

metodologice emise de Ministerul Economiei şi Finanţelor privind organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv.

✓ În condiţiile în care comisiile de inventariere nu constată existenţa de stocuri faptice,

vor menţiona acest fapt în procesul-verbal al comisiei de inventariere.

✓ La locul de depozitare sau de utilizare în procesul de producţie a stocurilor se ţine o

evidenţă tehnică operativă a stocurilor pe bază de fişă de magazie sau alte
documente stabilite de unitate, în conformitate cu procedurile proprii elaborate de
conducerea acesteia.

✓ Ieşirile de stocuri aferente unei perioade, înregistrate în contabilitatea financiară, vor fi

corelate cu cheltuielile evidenţiate în contabilitatea de gestiune, pe comenzi, produse
etc., după caz, în funcţie de consumurile tehnologice normate.

✓ Perioada la care se efectuează inventarierea faptică a stocurilor se alege astfel încât

să poată fi stabilite corect obligaţiile legale (contabile, fiscale etc).

O monografie contabila este prezentata la punctul 4.

2.Evaluarea la iesirea din gestiune

La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evaluează şi

înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:

18
 StocURI

a) metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO

Bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei
intrări . Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de
achiziţie sau de producţie al lotului următor, în ordine cronologică.

ExemplU:

Data Miscare Nr. buc. Cost de achizitie Total (lei)

01.06.2013 intrare 100 5 500
02.06.2013 intrare 50 5.3 265
05.06.2013 iesire 10 5 50
06.06.2013 iesire 40 5 200
07.06.2013 iesire 60 din care 50 buc *5 si 10 buc*5.3 303

b) metoda costului mediu ponderat - CMP

Presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor

elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare
produse sau cumpărate în timpul perioadei.

Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. Perioada de calcul nu trebuie să
depăşească durata medie de stocare.

ExemplU de calcUL CMP DUpa fiecare intrare:

Nr. Cost de
Data Miscare buc achizitie Total Sold(valo CMP formULa de calcUL
ric)

Stoc initial 120 4.7 564 564

01.06.2013 intrare 100 5 500 1,064 4.84 (564+500)/(100+120)

02.06.2013 iesire 50 4.84 241.82 822.18

05.06.2013 intrare 10 5.3 53 875.18 4.86 (822.18+53)/(170+10)

06.06.2013 iesire 40 4.86 194.48 680.70

c) metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO

Bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei
intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de
achiziţie sau costul de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică.

19
 StocURI

ExemplU:

Data Miscare Nr. buc. Cost de achizitie Total

01.06.2013 intrare 100 5 500
02.06.2013 intrare 50 5.3 265
05.06.2013 iesire 10 5.3 53
06.06.2013 iesire 40 5.3 212
07.06.2013 iesire 60 5 300

Cand esti contabil la o societate comericala si ti se cere pararea cu privire la metoda de

descarcare de gestiune, pentru a favoriza una din metode in detrimentul celorlalte , poti sa ai
in vedere urmatoarele elemente :

✓ la marea majoritate a entitatilor se foloseste FIFO fiindca este o optiune logica.

Exista insa cateva industrii in care optiunea logica este LIFO, de exemplu in
industria petroliera, sau cea a utilitatilor;
✓ in conditii de inflatie, daca se utilizeaza FIFO, primul articol care este vandut este
cel mai ieftin , prin urmare se raporteaza costuri ale bunurilor vandute mai
mici
=> profit mai mare => impozit pe profit mai mare; invers se intampla in cazul LIFO;
✓ in condii de deflatie, FIFO determina un cost al bunurilor vandute mai mare =>
profit mai mic => impozit pe profit mai mic; invers se intampla in cazul LIFO.
✓ IFRS nu permite utilizarea metodei LIFO;
✓ LIFO poate determina pastrarea unei arhive laborioase pe termen lung –
datorita faptului ca primul articol intrat poate ajunge sa fie eliminat dupa foarte
mult timp.
✓ CMP se utilizeaza cu succes atunci cand stocurile achizitionate sunt atat de
amestecate si omogene incat este imposibil de atribuit un cost unui anumit
element de stoc.

Consecventa metodelor

Indiferent de metoda aleasă, aceasta trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente

similare de natura stocurilor şi a activelor fungibile de la un exerciţiu financiar la altul.

In situaţii excepţionale administratorii pot decide să modifice metoda pentru un anumit

element de stocuri sau alte active fungibile. In acest caz, obligatoriu în notele explicative
trebuie să se prezinte :

➢ motivul modificării metodei, şi

➢ efectele sale asupra rezultatului.

20
 StocURI

3.Contul 711

Contul 711 este cateodata mai greu de inteles fiindca desi este din clasa 7 Venituri – este un
cont bifunctional. Intelegerea modului sau de functionare este foarte importanta pentru
contabilizarea productiei.

Contul se:

• crediteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor si productiei

neterminate obtinute si cu diferentele de pret aferente;

• debiteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor sau productiei

neterminate iesite din gestiune si cu diferentele de pret aferente;

• rulajul creditor reprezinta costul de productie al productiei obtinute in cursul perioadei;

• rulajul debitor reprezinta costul de productie al productiei iesite in cursul perioadei;

• soldul final creditor reprezinta variatia in plus (cresterea) a stocului de produse fata de
inceputul perioadei;

• soldul final debitorreprezinta variatia in minus (diminuarea) a stocului de produse fata

de inceputul perioadei.

Cel mai simplu mod de a descrie functionarea acestui cont este printr exemple concrete.
Prezentam mai jos cate un exemplu pentru fiecare situatie – inventar permanent, inventar
intermitent si cost standard.

a)Monografie contabila productie –inventar permanent

O entitate detine la inceputul perioadei un stoc de produse finite de 200 bucati inregistrate la
cost de productie de 10 lei/buc. Pe parcursul perioadei s-au mai produs 500 bucati pentru
care s- au efectuat urmatoarele cheltuieli:
• materii prime : 3.000 lei;
• materiale auxiliare : 1.500 lei;
• cheltuieli cu servicii prestate de terti: 600 lei;
Se vand 600 buc la pret de vanzare de 15 lei/buc plus TVA.
Scoaterea din evidenta a produselor livrate se face utilizand metoda FIFO.

• inregistarea cheltuielilor cu materii prime:

601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 3.000

21
 StocURI

• inregistarea cheltuielilor cu materialele auxiliare :

6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 1.500

• inregistarea cheltuielilor cu colaboratorii :

628 Alte cheltuieli cu serviciile prestate de terti = 401 Furnizori 600

• obtinerea produselor finite:

345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 5.100

Nota. Costul de productie total se obtine astfel: 3.000 lei+ 1.500 lei +600 lei= 5.100

lei Costul unitar: 5.100/500 = 10,2 lei/buc.

• livrarea produselor produselor finite:

4111 Clienti = % 10.710

701 Venituri din vânzarea produselor finite 9.000
4427 Tva colectata 1.710

• scoaterea din evidenta a produselor finite: 200 buc * 10 lei/buc + 400 buc * 10,2 lei/buc =
6.080 lei; (mai intai se scade soldul initial de 200 de buc, conform datelor problemei).

711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 6.080

In urma acestor operatii, contul 711 va avea un rulaj debitor de 6.080 lei si un rulaj creditor de
5.100 lei, deci un sold final debitor de 980 lei. Inchiderea acestui cont se va efectua in mod
similar conturilor de cheltuieli, astfel:

121 Profit şi pierdere = 711 Variaţia stocurilor 980

Sa urmarim T-urile contabile :

Verificare : Si 345 – SF 345 = Sf 711 (2000-1020 = 980)

22
 StocURI

b)monografie contabila productie – inventar intermitent

Datele problemei sunt aceleasi ca si mai sus.

• scoaterea din gestiune a produselor aflate in sold la inceputul perioadei:

200 buc *10 lei/buc;

711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 2.000

• vanzarea produselor:

4111 Clienti = % 10.710

701 Venituri din vanzarea produselor finite 9.000
4427 Tva colectata 1.710

• stabilirea prin inventariere a stocului final de produse finite : 100 *10.2 lei/buc =1.020 lei

345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor 1.020

Rezulatul este acelasi ca si la exemplul 1, difera doar modalitate prin care se ajunge la acest
rezultat.

c)monografie contabila productie – cost standard

La o entitate care utilizeaza ca metoda de inregistrare a stocurilor costul standard

exista urmatoarele date:

• sold initial semifabricate (cont 341) : 10.000 buc * 1 leu/bucata (cost standard)
• sold initial debitor pe contul 348 Diferente de pret la produse de 1.000 lei.
• in perioada curenta se produc semifabricate ( 500 bucati) pentru care societatea a
utilizat materii prime in suma de 200 lei si materiale auxiliare in suma de 400 lei.
• unitatea vinde 100 de bucati la un pret de vanzare de 2,48 lei/bucata, inclusiv TVA.

• inregistrarea consumului de materii prime:

601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 200

23
 StocURI

• inregistrarea consumului de materiale auxiliare:

6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 400

• inregistrarea productiei obtinute (la costul standard de 1 leu/bucata).

341 Semifabricate = 711 Variatia stocurilor 500

• diferenta intre costul standard(500 lei) mai mic si costul actual al productiei (200lei
+ 400 lei) mai mare se inregistreaza in contul 348, astfel:

348 Diferente de pret la produse = 711 Variatia stocurilor - 100

• inregistrarea vanzarii :

4111 Clienti =% 238

702 Venituri din vanzarea semifabricatelor 200

4427 Tva colectata 38

• descarcarea de gestiune a semifabricatelor :

711 Variatia stocurilor = 341 Semifabricate 100 lei

• descarcarea corespunzatoare a diferentelor de pret :

In acest scop se calculeaza coeficientul k dupa formula:

K= (SID 348+ RD 348)/(SID 341+RD 341)

In cazul nostru :

K= (1.000-100) / (10.000+500)=900/10.500 = 0,0857

• diferentele de pret de inregistrat sunt : 0,0857* 100 = 8,57 lei

711 Variatia stocurilor = 348 Diferente de pret la produse 8,57 lei

24
 StocURI

Cum putem verifica daca am inregistrat corect?

• verificam respectarea egalitatii (Sold Final 341 – Sold initial 341) + (Sold final 348-
Sold initial 348) = sold final 711, respectiv:

✓ 10.400 – 10.000 + 891,43-1.000 = 291.43

4.IAS 2 Stocuri

Standardul care descrie tratamentul contabil pentru stocuri este IAS 2. Conform acestui
standard, stocurile sunt active:

a) detinute pentru a fi vandUTe pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;

b) in curs de productie in vederea unei vanzari in aceleasi conditii ca mai sus; sau
c) sub forma de materii prime, materiale si consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul
de productie sau pentru prestarea de servicii.

Conform acestui standard stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si
valoarea realizabila neta.

Evaluarea stocurilor

Minim

Cost Valoarea realizabila neta

Pret de vanzare estimat -

costuri aferente vanzarii
sau costuri de finalizare

25
 StocURI

Valoarea realizabila neta este un pret de vanzare estimat, posibil a fi obtinut ca urmare a
desfasurarii normale a activitatii entitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului
si costurile aferente vanzarii. Aceasta definitie se refera la suma neta pe care o entitate se
asteapta sa o realizeze din vanzarea de stocuri pe parcursul desfasurarii normale a activitatii.

Ce cuprinde costul stocurilor?

➢ toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate

pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent.

In costuri aferente achizitiei se includ:

✓ pretul de achizitie;
✓ taxele de import, si
✓ alte taxe nerecuperabile (de exemplu TVA-ul in cazul unui neplatitor de TVA)

In costuri de prelucrare se include toate costurile direct aferente unitatilor produse: ex.
munca directa, alocarea costurilor fixe.

Costurile care nu trebuie incluse in costul stocurilor sunt:

• pierderile de materiale, manopera si alte costuri peste limitele normale admise;

• cheltuielile de depozitare (cu exceptia acelor cheltuieli care sunt necesare productiei);
• cheltuielile indirecte care nu contribuie la realizarea productiei;
• cheltuieli de desfacere.

Situatiile financiare vor prezenta informatii cu privire la:

a) politicile contabile utilizate la evaluarea stocurilor;

b) valoarea contabila totala a stocurilor si a categoriilor de stocuri;
c) valoarea contabila a stocurilor inregistrate la valoarea justa minus costurile de vanzare;
d) valoarea stocurilor recunoscuta drept cheltuiala pe parcursul perioadei;
e) valoarea diminuarilor valorii stocurilor recunoscuta ca si cheltuiala a perioadei;
f) valoarea stornarilor diminuarii de valoare recunoscuta ca si cheltuiala a perioadei;
g) circumstantele care au condus la situatia mentionata la punctul f);
h) valoarea contabila a stocurilor gajate in contul datoriilor;

5.Metoda backflush

Metoda backflush se foloseste in gestiunea stocurilor si presupune descarcarea gestiunii

doar in momentul in care produsele finite sunt gata.

Astfel, concomitent cu receptia produsului finit se realizeaza descarcarea gestiunii de materii

prime. Acest lucru se poate automatiza prin setarea sistemelor informatice, reducand-se
astfel munca manuala si implicit costurile.

26
 StocURI

De exemplu, atunci cand se produc scaune, o data cu finalizarea scaunului si inregistrarea lui
ca produs finit se descarca gestiunea de materii prime: lemn, suruburi, etc.
Utilizare si limitari:

✓ este o metoda utilizata in sistemele operationale de tip JIT – Just In Time.

✓ ajuta la simplifica procesul de calculatie a costurilor si se poate utiliza cu
succes atunci cand ciclul de productie este relativ scurt.
✓ se poate utiliza cand reteta de productie este fixa.
✓ descarcarea gestiunii se efectueaza pe baza retetei de productie iar in cazul in
care se consuma materiale suplimentare sau sunt distruse in procesul de
productie
, acestea trebuie scoase din sistem manual, altfel, gestiunea va ramane
incarcata cu aceste materiale suplimentare.

6.Stocuri in curs de aprovizionare

Stocurile in curs de aprovizionare se inregistreaza distinct in contabilitate, prin intermediul

conturilor din grupa 32 "Stocuri în curs de aprovizionare" din Planul de conturi general.

ExemplU:
• La începutul lunii martie 2020, o entitate cumpără de la un furnizor din afara
Comunitatii, materii prime în valoare de 10.000 dolari, transportul fiind efectuat pe
nava. Conform clauzelor comerciale cumpărătorul intră în posesia materiilor prime
din momentul în care bunurile sunt încărcate pe navă, în portul vânzătorului.
• În data de 10 martie 2020, transportatorul efectuează în numele cumpărătorului, atât
încărcarea cât şi recepţia bunurilor. Cu această ocazie, vânzătorul transferă
cumpărătorului, atât proprietatea, cât şi riscurile şi beneficiile.
• Transportatorul confirma cumparatorului receptia bunurilor si ii trimite o copie dupa
factura primita de la vanzator si procesul verbal de receptie.

*** ) Cursul valutar utilizat la data recepţiei este cursul de schimb al pieţei valutare,
comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară anterioară operaţiunii
privind recepţionarea bunurilor. Astfel, cursul valutar utilizat pentru evaluarea bunurilor
recepţionate presupunem ca este de 3,3174 lei/dolar .

• Pe toată perioada transportului până la predarea bunurilor către cumpărător, acestea

se află în proprietatea cumpărătorului şi în răspunderea transportatorului.Plata
furnizorului se face în 7 zile calendaristice de la încărcarea bunurilor pe nava
transportatorului, respectiv 17 martie 2020. Cursul valutar utilizat la plata facturii este
de 3.2596 lei/dolar.
• Bunurile ajung în ţară în data de 12 mai 2020. Odată ajunse în ţară, transportatorul
predă cumpărătorului materiile prime şi facturează către acesta cheltuielile de
transport în valoare de 1.000 dolari. Data la care cumpărătorul a acceptat factura de
27
 StocURI
transport este 12 mai 2020, iar cursul valutar utilizat la reflectarea în contabilitate a
acestor cheltuieli este de 3.3237lei/dolar .
• În perioada imediat următoare, cumpărătorul vămuieşte bunurile importate şi
plăteşte taxele vamale în sumă de 2.000 lei şi TVA în sumă de 9.200 lei. Plata
cheltuielilor de transport se face în 2 zile calendaristice de la data facturării, respectiv
în data de 14 mai 2020, la cursul valutar de 3.3309 lei/dolar.
• Odată ajunse la cumpărător, materiile prime importate sunt date în consum în
vederea prelucrării acestora.

comanda bunurilor incararea pe nava plata furnizorului bunurile ajung la comparator

plata transportului

1 martie 10 martie 17 martie 12 mai 14 mai

Transferul riscurilor si beneficiilor de la vanzator la cumparator

Monografii contabile in contabilitatea cumparatorului:

1.Recunoaşterea stocurilor: 10 martie 2020.

Valoarea stocului = 10.000 dolari * 3.3174 lei/dolar = 33.174 lei

321 Materii prime în curs de aprovizionare = 401 Furnizori 33.174

2.Plata furnizorului: 17 martie 2013

Contravaloarea în lei a sumei plătite în valută = 10.000 dolari x 3.2596 lei/dolari = 32.596 lei
Diferenţele de curs valutar favorabile, înregistrate la data plăţii, sunt de 33.174 lei-32.596 lei
= 578 lei

401 Furnizori = % 33.174

5124 Conturi la bănci în valută 32.596
7651 Diferente favorabile de curs valutar 578

3.Preluarea efectivă de la transportator, a materiilor prime importate, vămuirea acestora şi

recunoaşterea bunurilor primite la nivelul costului de achiziţie prin înregistrarea tuturor
cheltuielilor atribuibile costului de achiziţie.

28
 StocURI
Costul de achiziţie al materiilor prime cuprinde:
-pretul platit pentru dobandirea lor: 33.174 lei
-cheltuieli de transport: 1.000 dolari * 3.3237 lei/dolar = 3.324 lei
- taxele vamale, în valoare de 2.000lei
Total: 38.498 lei

TVA plătită în vamă în sumă de 9.200 lei nu este inclusă în costul de achiziţie întrucât
această taxă este recuperabilă.

301 Materii prime = % 38.498

321 Materii prime în curs de aprovizionare 33.174
401 Furnizori 3.324
446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 2.000
4.Plata cheltuielilor de transport: 1.000 dolari * 3.3309 lei/dolar = 3.331 lei => diferente
nefavorabile de 3.331 lei -3.324 lei = 7 lei

% = 5124 Conturi la bănci în valuta 3.331

401 Furnizori 3.324
6651 Diferenţe
nefavorabile de curs
valutar
7

5.Plata taxelor vamale şi a TVA, calculate în vamă:

% = 5121 Conturi la bănci în 11.200

lei
446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 2.000
4426 Taxa pe valoarea adăugată deductibilă 9.200

29
 StocURI
6. Înregistrarea consumului de materii prime:

601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 38.498

7.Stocuri la dispozitia clientului

Stocurile la dispozitia clientului caracterizeaza o situatie prin care furnizorul transfera regulat
bunuri într-un depozit propriu sau într-un depozit al clientului, transferul proprietatii
bunurilor intervenind, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din
depozit, în principal pentru a le utiliza în procesul de productie.

comanda
Furnizor Depozitul Client
Stocuri clientului
transferul
proprietatii

Pentru stocurile la dispozitia clientului, se considera ca transferul proprietatii bunurilor are loc

la data la care clientul intra în posesia bunurilor.

Facturarea nu are loc decat in momentul in care clientul consuma bunuri din depozitul pus la
dispozitia sa de catre furnizor. In activitatea multinationalelor aceasta este o situatie
frecventa.

Beneficii:

• Clientul consumand materii prime doar pe masura necesitatilor nu are un volum foarte
mare de stocuri, ceea ce implicit insemna si costuri reduse si un cash flow echilibrat.
• Dispare timpul de aprovizionare. De regula furnizorul va reface stocul din depozit pe
masura consumului, astfel inca sa nu existe riscul pentru client de a ramane fara
materii prime.

Riscuri:

• In acest proces furnizorul isi asuma cele mai mari riscuri. De regula acesta va avea si
cash flow-ul afectat deoarece el va produce pentru a asigura ca depozitul este bine
aprovizionat, dar isi va incasa banii, mult mai tarziu, dupa ce clientul la randul sau va
avea comenzi si va lua din depozit materiile prime respective.

30
 StocURI
• Cu cat stau mai mult in depozit, cu atat creste riscul de deteriorare.
• In cele din urma, sistemele de evidenta a gestiunii utilizate de furnizor si de client sunt
diferite, ceea ce poate conduce la discrepante si de aici la problemele aferente
reconcilierii soldurilor.

8.Reclasificarea unei investitii imobiliare la stocuri

O entitate transferă o proprietate imobiliară din categoria investiţiilor imobiliare în categoria

stocurilor dacă şi numai dacă intervine o modificare în utilizare evidenţiată de demararea
lucrărilor de amenajare, în perspectiva vânzării.

Pe perioada de amenajare sunt adăugate costurile, iar la recepţia finală se procedează la

transferul de la stocuri la investiţii imobiliare, în vederea cedării.

9.Ajustari pentru deprecierea stocurilor

Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor se tine cu ajutorul conturilor din grupa
39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie, cu urmatoarea
componenta:

39. Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie

391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P)
392. Ajustări pentru deprecierea materialelor
3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
3922. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar (P)
393. Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie (P)
394. Ajustări pentru deprecierea produselor
3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor (P)
3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite (P)
3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale (P)
3947. Ajustări pentru deprecierea produselor agricole (P)
395. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi
3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi (P)
3952. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi (P)
3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi (P)
3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi (P)
3955. Ajustări pentru deprecierea produselor agricole aflate la terţi (P)
3956. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor aflate la terţi
(P) 3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi (P)
3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi (P)
396. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor (P)
397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (P)
398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor (P)

Exemplu:

Un producator de anvelope efectueaza in cursul anului 2017 o achizitie de materii prime in

suma de 1.200 lei, TVA inclus, cantitatea achizitionata fiind de 100 kg. La sfarsitul anului 2016,
31
 StocURI
pretul materiilor prime ajunge la 8 lei/kg plus TVA.

• Inregistrarea achizitiei :

% = 401 Furnizori 1.190

301 Materii prime 1.000
4426 TVA deductibila 190
Pret/kg = 10 lei

• Efectuarea ajustarii pentru deprecierea materiilor prime :

Calculul ajustarii =( 10 lei/kg- 8 lei/kg) * 100 kg = 200

6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante 391
Ajustari pentru deprecierea materiilor prime 200 lei

Nota:

➢ in cazul in care fluctuatia preturilor ar fi fost in sens opus (presupunem o crestere la

1,2 lei), notele contabile ar fi fost:

391 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime = 7814 Venituri din ajustari pentru
deprecierea activelor circulante 200 lei

➢ in cazul in care in exemplul de mai sus in loc de materii prime se achizitioneaza

ambalaje, avem urmatoarele inregistrari:

% = 401 Furnizori 1.190

381 Ambalaje 1.000
446 TVA deductibila 190

6815 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante =

398 Ambalaje 200 lei

sau pentru situatia a doua:

398 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor = 7814 Venituri din ajustari pentru
deprecierea activelor circulante 200 lei

10.Obiecte de inventar

În cadrul stocurilor se cuprind si materialele de natura obiectelor de

inventar. Conturile in care se reflecta obiectele de inventar sunt :

32
 StocURI
• 303 Materiale de natura obiectelor de inventar
• 323 Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare
• 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
• 8035 Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinta

Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei, miscarii si uzurii materialelor de natura
obiectelor de inventar. Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” este un cont
de activ.

În situatia aplicarii inventarului permanent:

În debitul contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” se înregistreaza:

• valoarea la pret de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar

achizitionate de la terti (401, 408, 446, 323, 542);
• valoarea la pret de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar
primite de la entitati afiliate sau entitati legate prin interese de participare (451,
453);
• valoarea la pret de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar
primite ca aport în natura de la actionari/asociati (456);
• valoarea la pret de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite
de la unitate sau subunitati (481, 482);
• valoarea la pret de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar aduse de
la terti (351, 401);
• valoarea la pret de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar
constatate plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit si a celor rezultate
din dezmembrari (603, 758);
• valoarea la pret de înregistrare a produselor retinute pentru a fi folosite ca materiale de
natura obiectelor de inventar în aceeasi unitate (345);
• diferentele de pret în minus sau favorabile, aferente materialelor de natura obiectelor
de inventar achizitionate (308).

În creditul contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” se înregistreaza:

• valoarea la pret de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar incluse

pe cheltuieli, precum si a celor constatate lipsa la inventar sau distruse (603);
• valoarea la pret de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar
livrate unitatii sau subunitatilor (481, 482);
• valoarea la pret de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar
trimise spre prelucrare sau în custodie la terti (351);
• valoarea la pret de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar
iesite prin donatie (658);
33
 StocURI

• valoarea la pret de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar vândute

ca atare (371);
• valoarea la pret de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar distruse
prin calamitati (671).

Soldul contului reprezinta valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc.

Monografie contabila:

Exemplu:

Societatea X, platitoare de Tva, achizitioneaza 5 cantare la un pret de 1.500 lei + TVA/bucata,

pentru care mai plateste transport in valoare de 200 lei + TVA. Trei dintre cantare se dau in
folosinta la punctele de lucru ale societatii, iar doua sunt pastrate pentru nevoi viitoare. La
inventarierea patrimoniului de la sfarsit de an se constata deteriorarea unui cantar, dar a fost
posibila valorificarea unor piese in valoare de 100 lei.

Notele contabile sunt:

• achizitia cantarelor:

% = 401 Furnizori 8.925

303 Materiale de natura obiectelor de inventar 7.500
4426 Tva deductibila 1.425

• inregistrarea facturii de transport:

% = 401 Furnizori 238

303 Materiale de natura obiectelor de inventar 200
4426 Tva deductibila 38

Prin urmare, costul unitar al fiecarui aparat este de: (7.500 lei + 200 lei)/5 = 1.540 lei

• darea in folosita a 3 cantare: 1.540 lei * 3 = 4.620

603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar = 303 Obiecte de

inventar 4620

• inregistrarea extrabilantiera a acestora:

Debit 8035 Stocuri de natura obiectelor de inventar date in folosinta 4.620

34
 StocURI

Aceasta inregistrare este utila cu ocazia inventarierii patrimoniului, pentru ca asigura o

evidenta a obiectelor de inventar date in folosinta de-a lungul timpului, si constituie o baza
pentru verificarea listelor de inventar.

• casarea unui cantar :

Credit 8035 Stocuri de natura obiectelor de inventar date in folosinta 1.540

• Obtinerea de piese in urma valorificarii :

3028Materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare 100

11.Contabilitatea activelor biologice

Notiunea de active biologice de natura stocurilor şi produse agricole a fost introdusa incepand
cu 01 ianuarie 2015 prin Ordinul 1802/2014.

Potrivit acestor reglementari, activitatea agricolă reprezintă administrarea de către o

entitate a transformării biologice şi recoltării activelor biologice (animale vii şi plante vii)
pentru vânzare sau pentru transformarea în produse agricole sau în active biologice
suplimentare.

Transformarea biologică cuprinde procesele de creştere, degenerare, producere şi procreare

care produc modificări calitative sau cantitative ale unui activ biologic.

Activele biologice de natura stocurilor sunt acelea care urmează a fi recoltate ca produse agricole
sau vândute ca active biologice.

Exemple de active biologice :

• animalele destinate producţiei de carne

• animalele deţinute în vederea vânzării
• peştii din fermele piscicole
• culturile: cum ar fi cele de porumb şi grâu, şi copacii crescuţi pentru cherestea.

Exemple de produsele agricole :

• lână
• copaci tăiaţi
• bumbac
• lapte
• struguri
• fructe culese etc.

Activitatea agricolă include o gamă largă de activităţi; de exemplu:

35
 StocURI

• creşterea animalelor
• silvicultura,
• cultivarea de plante anuale sau perene
• cultivarea pomilor fructiferi sau a altor plantaţii,
• floricultura şi
• acvacultura (inclusiv piscicultura).

Caracteristicile comune ale acestor activitati sunt:

a)capacitatea de modificare in sensul ca animalele şi plantele vii sunt capabile de transformări

biologice;

b) administrarea modificării (modul de administrare facilitează transformarea biologică

prin îmbunătăţirea sau, cel puţin, stabilizarea condiţiilor necesare desfăşurării
procesului)

c) evaluarea modificării.

Monografie contabila

O entitate achizitioneaza 100 de animale cu scopul de a le ingrasa si de a le revide ulterior.

Costul de achizitie/ animal este de 300 lei plus TVA. In fiecare luna, animalele iau in
greutate, costul de productie aferent fiind 2.000 lei lunar. Dupa o perioada de 5 luni
animalele sunt vandute la un pret de vanzare de 500 lei plus TVA/animal.

Notele contabile sunt :

• achizitia:

Calcul : 100buc *300 lei/buc*1.24 =37.200 lei

% = 401 Furnizori 37.700

361 Active biologice de natura stocurilor 30.000

4426 Tva deductibila 5.700

• inregistrarea lunara a cresterii in greutate :

361 Active biologice de natura stocurilor =711 Venituri aferente costurilor stocurilor
de produse 2.000

Cresterea totala la sfarsitul celor 5 luni va fi de 5*2000 lei = 10.000 lei

• vanzarea animalelor dupa 5 luni : 500 lei/buc*100 buc *1.24 = 62.000 lei

36
 StocURI

4111 Clienti = % 59.500

701 Venituri din vanzarea produselor finite 50.000

4427 Tva colectata 9.500

• descarcarea de gestiune :

606 Cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor = 361 Active biologice de
natura stocurilor 30.000

711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 361 Active biologice de

natura stocurilor 10.000

11. Documente aferente stocurilor

a) Documente pentru intrarea in gestiune

Nota de receptie si • document pentru receptia bunurilor aprovizionate;

constatare • document justificativ pentru incarcare in gestiune;
diferente
• document justificativ de inregistrare in contabilitate

• dovada de primire/predare a obiectului spre vânzare în consignatie;

Bon de primire in
consignatie • document de înregistrare în contabilitate.

• document de predare la magazie a produselor finite;

Bon de predare, • document justificativ pentru incarcare în gestiune;
transfer, restituire • document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in
contabilitate;
• sursa de date pentru urmarirea realizarii productiei;
• sursa de date pentru calculul si plata salariilor.

b) Documentele pentru iesirea din gestiune

37
 StocURI

12.Lipsuri la inventar

Dupa efectuarea inventarierii stocurilor se constata plusurile si minusurile de inventar. In

anumite situatii aceste diferente se pot compensa.

Conform Ordinului 2861/09.10.2009, compensarea intre plusurile si minusurile constatate la

inventar poate avea loc daca sunt îndeplinite următoarele condiţii:
38
 StocURI

• să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza
asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoare, desen, model,
dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
• diferenţele constatate în plus sau în minus să se refere la aceeaşi perioadă de gestiune
şi la aceeaşi gestiune.

Nu se admite compensarea în cazurile în care s-a făcut dovada că lipsurile constatate la

inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorată
vinovăţiei persoanelor care răspund de gestionarea acestor bunuri.

Intocmirea listelor de produse compensabile

Listele cu sorturile de produse, mărfuri, ambalaje şi alte valori materiale care întrunesc
condiţiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual de către
administratori, ordonatorii de credite sau persoana care are obligaţia gestionării şi servesc
pentru uz intern în cadrul entităţilor respective.

Nu exista un format standard al documentului, acesta poate fi intocmit de fiecare entitate in

functie de considerentele proprii insa este important sa contina toate informatiile relevante
pentru a sustine decizia de compensare.

Compensarea se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile constatate.

✓ In cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat plusuri,
sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat
lipsuri, se va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a
diferenţei în plus. Această eliminare se face începând cU soRTURILe care aU preţURILE Unitare
cele mai scăzUTe, în ordine crescătoare.
✓ In cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat lipsuri,
sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat
plusuri, se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea
din calcul a cantităţii care depăşeşte totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face
începând cU soRTURile care aU preţURILe UNitare cele mai scăzUTe, în ordine crescătoare.

13.Erori care pot aparea la inventarierea stocurilor

La inventarierea stocurilor pot aparea foarte multe erori care au consecinte importante
asupra situatiilor financiare. Erorile la inventarierea stocurilor au consecinte atat asupra
contului de profit si pierdere cat si asupra bilantului.

Cateva dintre astfel de erori pot fi:

• cea mai uzuala este incorecta numarare a produselor din stoc.

39
 StocURI

➢ Daca in urma numararii rezulta un numar de produse mai mare decat cel care ar
trebui, eroarea va genera o ajustare in plus a pozitiei de stocuri, concomitent cu
recunoasterea unui venit.
➢ Daca in urma numararii rezulta un numar de produse mai mic decat cel corect, situatia
este inversa: ajustare cu minus a pozitiei de stocuri in corespondenta cu
recunoasterea unei cheltuieli.

La aceasta situatie se poate ajunge fie prin numararea gresita, fie prin centralizarea gresita a
listelor de inventariere (erori de operare).

• numararea produselor care apartin tertilor. Astfel, desi in depozit exista stocuri puse la
dispozitia companiei de catre unii dintre furnizori, acestea nu trebuie numarate nefiind in
proprietea companiei. De regula pentru acestea furnizorul organizeaza un inventar separat,
pentru a se asigura de integritatea lor.

Aici apare si eroarea inversa, cand compania este cea care are stocuri la terti si omite sa le
inventarieze. Acestea trebuie trecute pe liste de inventariere separate.

• erori legate de nepregatirea corespunzatoare a inventarului: la data decisa pentru efectuarea

inventarierii se opresc toate miscarile de stocuri – urmand ca procesele sa fie reluate dupa
finalizare. Unele companii, pentru a nu opri procesul de productie, neglijeaza acest aspect,
astfel se poate ajunge la situatia in care sa fie numarate produse care ajung in depozit pe
parcursul derularii inventarului, insa in contabilitate ajung sa fie inregistrate ulterior.

• utilizarea unor unitati de masura necorespunzatoare – de exemplu in sistemul de gestiune

un anumit stoc se tine la 1.000 buc in timp ce inventarierea faptica s-a efectuat la bucata si
de aici erori de reconciliere intre faptic si scriptic.

• erori de introducere a datelor in sistem – pe care nici chiar cel mai performant sistem
informatic nu le poate evita.

O solutie foarte buna pentru eliminarea acestor erori este numararea ciclica (cycle counting).
Aceasta presupune numararea periodica, prin rotatie, a cate unui cod de produs, situat intr-o
anumita locatie (mai ales daca programul informatic permite si introducerea locatiei). Astfel
se pot identifica din timp si corecta potentiale erori.

14.Sistemul de calculatie a costurilor pe activitati (ABC costing – activity based costing)

Scopul oricarui sistem de calculatie a costurilor este de a reflecta cat mai fidel costurile
generate de producerea respectivului bun.
40
 StocURI

Practica a aratat ca unul dintre cele mai adecvate sisteme de calculatie a costurilor este
sistemul ABC (sau pe activitati). Acesta porneste de la delimitarea activitatilor necesare
obtinerii produsului finit. Ne referim aici la activitati care genereaza costuri indirecte fiindca
cele directe sunt destul de clar de repartizat in orice entitate.

De exemplu pentru producerea unui telefon mobil sunt necesare urmatoarele activitati
generatoare de costuri indirecte:

• proiectarea ;
• montarea structurilor necesare asamblarii produselor;
• pregatirea pachetelor pentru livrare
• distribuirea
• activitati administrative
Dupa ce au fost identificate activitatile, se determina costurile

acestora. Pentru fiecare activitate se determina o baza sau o cheie de

repartizare. Exemplu:

Tip activitate Cheie de repartizare

Proiectare 100 ore proiectare

Montarea structurilor 100 ore de montare

Pregatirea pachetelor 100 pachete

Distribuirea 50 m³ expediati

Activitati administrative ore munca directe

Pe baza acesteia, se imputa costurile anterior determinate, produselor sau serviciilor

pentru a caror obtinere s-au derulat respectivele activitati.

Cheie de Valoarea
Tip activitate Cost (lei) repartizare cheii Cost /baza

100 ore
Proiectare 300,000 proiectare 200 1,500
Montarea 10 ore de
structurilor 50,000 montare 50 1,000
Pregatirea
pachetelor 30,000 100 pachete 3 10,000
Distribuirea 200,000 50 m³ expediati 10 20,000
Activitati ore munca
administrative 60,000 indrecte 20 3,000

41
 StocURI

Model de calculare a costului unui telefon mobil folosind sistemul ABC:

pe lot de 100 telefoane pe unitate

Costuri directe, total: 95,000.00 950.00
materii prime directe 50,000.00 500.00
munca directa 25,000.00 250.00
alte costuri directe 20,000.00 200.00

Costuri indirecte, total: 61,500 615

Proiectare - 200 ore 3,000 30
Montarea structurilor-50 ore 5,000 50
Pregatirea pachetelor -100 pachete 10,000 100
Distribuirea -100 m³ 40,000 400
Activitati administrative 350 3,500 35

Total 156,500.00 1,565.00

Schematizat, sistemul arata astfel:

Cost indirect tip 1 Cost indirect tip 1/cheie 1

Cheie de repartizare 1

Cost indirect tip 2 Cost indirect tip 2/cheie 2

Cheie de repartizare 2
Costu
+ Costu
Cost indirect tip 3/cheie
Cost indirect tip 3 Cheie de repartizare 3 3 ri ri
indire direct
cte e

..............................

Cost indirect tip n Cost indirect tip n/cheie n

Cheie de repartizare n

Cost total

42
 StocURI

Bibliografie

• Ordinul 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind

situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale
consolidate

• Ordinului 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si

efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii

• Ordinul 2634/2015 privind documentele financiar-contabile

• „Contabilitatea costurilor, o abordare manageriala”, Charles T. Horngren,

Srikant M. Datar, George Foster.

• www.accountingtools.com

• www.wikipedia.org

43