12.

Arta desarvarsita a ceramicii pictate a culturii Cucuteni si marea ei varietate ne indreptateste sa o

apreciem la adevarata ei valoare. Se vorbeste in general despre ceramic pictata cucuteniana ca despre
un tot organic si unitar, desi aceste calificative sunt valabile numai daca sunt atribuite culurii insasi; caci
daca urmarim evolutia ceramicii, di in primul rand evolutia decorului pictat- diferentele care
caracterizeaza o faza sau alta nu ne maid au dreptul sa ne referim in chip global la intreaga ceramic
cucuteniana , fara sa tinem seama de faza careia ii apartine, asa cum s-a putut face , de exemplu , cu
ceramica

13.

Gumelnita.

14.

Raspindita pe o zona uriasa ce se intinde din sud-estul Transilvaniei, peste cea mai mare parte a
Moldovei si a Republicii Moldova, pentru a ajunge la Nipru – desi nu se apropie de coasta Marii Negre –
si patrunzand spre sud pana in nor estul Munteniei , cultura Cucuteni s-a nascut in chip

15.

direct din ultima etapa a culturii Precucuteni , sub impulsul puternic al culturilor Petresti din Transilvania
si Gumelnita din Muntenia .

Si de la una si de la cealalta a imprumutat elemente esentiale – de la prima tehnica ceramicii pictate

inainte de ardere, de la cealalta o anumita preferinta pentru culoarea alba in primele etape de
dezvoltare .

16.

Dar imbinand aceste imprumuturi cu mostenirea directa precuteniana si sintetizandu-le intr-o noua
cultura , bine conturata in toate trasaturile sale specifice, triburile cucuteniene si-au deposit dascalii –
atat pe inaintasi cat sip e cei colaterali , creind in domeniul ceramicii opera ce pot sta cu cinste alaturi de
cele mai stralucite manifestari ale eneoliticului Asiei anterioare . Fireste , ceramica pictata nu constituie
o apatie singulara in cadrul acestei culture, ea fiind expresia nivelului de viata al triburilor cucuteniene,
dar alaturi de ceramica cu décor excizat a

17.

culturii Vadastra , ea reprezinta – culmile cele mai inalte atinse de arta olaritului neolitic din Europa,
culmi la care numai ceramic culturii Girla Mare Cirna din epoca bronzului va putea sa aspire sa se ridice
la mijlocul si in a doua jumatate a mileniului II I.h.
18. Ceramica culturii Cucuteni ne ofera unul dintre rarele prilejuri de a urmari in detaliu evolutia
ornamenticii, parallel cu evolutia formelor, de a vedea cum se naste fiecare categorie ceramica din
precedenta, cum se modifica si se pierd treptat diferitele caracteristici majore si cum la capatul unei
evolutii milenare – ultimele licariri ale artei ornamentului pictat se pierd in masa straina a elementelor
aduse de noii veniti .

Problema aceasta nu are , asa cum s-ar putea crede, exclusiv o importanta istorica, legata de
urmarirea fenomenului istoric reprezentat de cultura Cucuteni; ea are dimpotriva , o importanta
majora si din punct de vedere artistic, al studierii evolutiei artei decorative ceramice.

Acesti artisti anonimi de acum 5 milenii au fost dotati din plin cu simtul culorii si al formelor ,
imbinand armonia cromatica cu eleganta siluetelor .Cantonandu-se aproape fara exceptie in acelasi
domeniu abstract al decorului geometric , repertoriul motivelor pictate a fost limitat tocmai din
aceasta pricina , suferind in plus , in faza mai veche A, inca o limitare , datorita preferintei , excesive
acordate motivului spiralic care, daca nu ar fi atat de reusit realizat , ar putea fi socotit chiar obositor.

Abia tarziu , in etapa mijlocie si in aceea finala , se manifesta unele tendinte timide de a include in
ornamentarea ceramicii elemente naturaliste, pictandu-se uneori in faza a doua A-B silueta umana si
ceva mai frecvent in etapa finala B silueta unor animale , alaturi de cea umana .Si de data aceasta
inclinatia specifica spre schematism va da mai intotdeauna acestor reprezentari forme incatusate in
figuri geometrice.

Din punct de vedere al formelor , cea mai veche etapa a ceramicii cucuteniene de la inceputul fazei A
nu poate revendica produse exceptionale .

O mentiune speciala merita fructierele cu picior inalt si suporturile oarecum cilindrice , mostenite din
perioada precucuteniana sau de la aceea a culturii Petresti si care vor juca un rol important si in
ceramica pictata policroma a etapelor urmatoare.

In schimb ornamentarea desi nu poate pretinde sa se situeze pe acelasi plan dpdv al valorii artistice
cu aceea a etapelor urmatooare adduce contributii originale si valoroase de arta decorativa.

Folosind drept culoare de pictat mai ales albul , in timp ce diferitele nuante de rosi sib run si cateodata
chiar negru slujesc aproape exclusiv drept invelis sau culoare de fond pe care se picteaza sau din care
se rezerva motivele decorative, ornamentarea pictata este de multe ori combinata pe acelasi vas cu
ornamentarea incizata sau aceea in relief reprezentata prin largi caneluri orizontale sau usor piezise.

Realizate prin tehnici diferite , aceste ornamente nu sunr de altfel aplicate in chip izolat pe diferite
parti component ale vaselor , ci dimpotriva , atunci cand apar pe acelasi vas , sunt mai intotdeauna
combinate pt a sublinia motivul sau motivele decorului.
Aceasta combinatie , alaturi de persistent decorului incizat si a aceluia canelat , mostenite din
ceramica precucuteniana , constituie dupa cum s-a mai amintit caracteristica specifica a acestei prime
etape a ceramicii pictate cucuteniene din faza veche.

Nu o data conturul motivului este trasat prin linii incizate care inchid intre ele diferite spirale , cele mai
adeseori in forma de S culcat , culoarea rosie bruna a acestora fiind de fapt aceea a invelisului insusi al
vasului , in timp ce unele portiuni inconjuratoare sunt acoperite cu alb mat

Daca in acest fel motivul aparedeci rezervat crutat din invelisul vasului , de multe ori motivele
decorului sunt pictate in adevaratul inteles al cuvantului , realizandu-se asa numitele motive positive.

Acestea sunt in special grupele de linii a caror valoare decorative este de altfel limitata, in timp ce
decorul in benzi realizeaza motive mult mai valoroase.

19. Se cuvine sa mentionam insa ca desi ceramic cu décor pictat este aceea care da tonul in cadrul
culturii Cucuteni , ea nu este singura ; caci alaturi de ornamentarea pictata , in ceramic cucuteiana
avem si ornamentarea incizata – uneori atat de adanc si de larg incizata incat este aproape sapata –
dupa cum se intalneste combinarea decorului pictat cu acela incizat , in timp ce decorul in relief este
putin frecvent si nesemnificativ dpdv artistic.