Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
asdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklz
xcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqw
ertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas
Stocuri
dfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv
bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty
26/01/2015
uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfgh
Delia Mircea
jklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm
qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiop
asdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklz
xcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqw
ertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas
dfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv
bnmrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiop
asdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklz
xcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqw
ertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas
dfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv
Stocuri
2.4. Evaluarea la intrarea in unitate: cost efectiv ,cost standard sau pret cu
amanuntul ............................................................................................................................................................... 8
4. Contul 711........................................................................................................................................................... 21
5. IAS 2 Stocuri.................................................................................................................................................. 25
2
Stocuri
1. Ce sunt stocurile ?
1.1 Definitie
Exemple:
Exemplu :piese de mobilier inca nefinalizate care sunt in curs de montare in cadrul unei sectii de
productie.
c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite în
procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
a) mărfurile : bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate
spre vânzare magazinelor proprii;
3
Stocuri
e) produsele, şi anume:
semifabricatele : produse al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază
de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de
fabricaţie) sau se livrează terţilor;
produsele finite : produse care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie
şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate în
vederea livrării sau expediate direct clienţilor;
rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;
produsele agricole
h) producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele
(stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor
şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producţiei în curs de execuţie se
cuprind, de asemenea, serviciile şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.
Categorii speciale
categorii speciale
Stocuri Stocuri in
aflate in curs de
custodie aprovizionare
categorii speciale
4
Stocuri
stocuri cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar
care sunt în curs de aprovizionare (grupa 32 "Stocuri în curs de aprovizionare" din Planul
de conturi general).
2. Recunoasterea initiala
Trebuie analizate conditiile INCOTERMS aferente contractelor incheiate si care ofera informatii
importante cu privire la momentul transferului riscurilor si beneficiilor.
5
Stocuri
- bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare,
cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de
depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune
potrivit legii;
6
Stocuri
Costuri de
achizitie
Costuri de
prelucrare
Alte
costuri
Costul stocurilor
Urmatoarele cheltuieli trebuie recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit si
nu incluse in costul stocurilor:
Cheltuielile de depozitare se includ în costul de producţie atunci când sunt necesare pentru a aduce
stocurile în locul şi în starea în care se găsesc; un exemplu relevant este la produsele care au
nevoie de timp de depozitare pentru a-si atinge calitatile optime : vinurile, anumite branzeturi,
etc.
costurile de desfacere: acestea de regula fac obiectul unor contracte separate si prin
urmare se delimiteaza usor in structura costurilor;
regia fixă nealocată costului, care se recunoaşte drept cheltuială în perioada în care a
apărut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacităţii normale de
7
Stocuri
producţie (activitate). Aceasta inseamna ca daca intr-o luna se produce doar un sfert din
productia normala, alocarea regiei fixe se va face corespunzator acestui nivel, iar
diferenta va fi trecuta pe cheltuielile curente. De exemplu, o companie detine o masina
de impachetat care in mod normal realizeaza 100.000 pachete pe perioada. In perioada de
vara, datorita sezonalitatii productiei, masina realizeaza doar 50.000 de pachete .
Amortizarea acestui echipament se va reflecta in cost proportional, altfel se poate ajunge
la situatii denaturate in care costul de productie al aceluiasi bun ar fi de cateva ori mai
mare vara decat in restul sezoanelor.
Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile şi al acelor bunuri sau servicii produse şi
destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a costurilor
individuale.
Aceasta presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest
tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte,
indiferent dacă au fost cumpărate sau produse.
Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile cuprind un număr mare de
elemente, care sunt de regulă fungibile.
2.4. Evaluarea la intrarea in unitate: cost efectiv ,cost standard sau pret cu amanuntul
metoda costului efectiv – este prima metoda la care s-ar gandi oricine, chiar si fara
educatie economica, daca ar fi sa implementeze un sistem de inregistrare a stocurilor.
8
Stocuri
Metode de
inregistrare a
stocurilor
De exemplu, o entitate poate utiliza costul standard pentru materii prime si produse finite si
costul efectiv pentru materiale consumabile.
Monografie contabila :
O societate achizitioneaza 200 kg de materie prima la un pret de 20 lei/kg plus TVA, valoarea
transportului fiind de 200 lei+Tva. Din acestea, se consuma 150 kg de materie prima. Soldurile
initiale sunt nule.
Inregistarea achizitiei:
9
Stocuri
Inregistrarea transportului:
Calculul costului de achizitie efectiv (transport inclus) = (4.000 lei+200 lei)/200 kg = 21 lei/kg
In cazul unei firme neplatitoare de TVA (TVA se include in costul stocurilor, fiind o
taxa nerecuperabila)
Inregistarea achizitiei:
Inregistrarea transportului:
Costul standard este de fapt un cost bugetat pe unitatea de produs si presupune un anumit nivel,
normal, al materialelor şi consumabilelor, manoperei, eficienţei şi capacităţii de producţie. Aceste
niveluri trebuie revizuite periodic şi ajustate, dacă este necesar, în funcţie de condiţiile existente
la un moment dat.
Companiile de productie utilizeaza acest cost deoarece , pana la finalul perioadei este greu de
contabilizat toate costurile care au generat acele produse .
Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în
contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.
Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se efectuează
cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:
10
Stocuri
Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare,
iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate
bunurile ieşite.
Diferenţele de preţ se înregistrează proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite, cât şi asupra
bunurilor rămase în stoc.
Monografie contabila
• Sold initial materii prime = 500 lei , reprezentand 100 kg produs la pretul standard de 5 lei/kg;
• O data cu achizitia de la X se factureaza si transportul aferent in suma de 100 lei plus TVA
11
Stocuri
Care este valoarea consumului de stocuri si valoarea soldului final al contului de materii prime si
de diferente de pret ?
In aceasta situatie, datorita faptului ca avem un cost de achizitie sub costul standard, vom avea
diferente de pret negative.
12
Stocuri
Se calculeaza coeficientul k.
Valoarea diferentelor de pret care se descarca = 500 lei * 23.75% = 118.75 lei
Prin urmare consumul de stocuri = 500 lei + 118.75 lei = 618.75 lei
Stocul final = sold cont 301 + sold cont 308 =(500+250+50-500)+(50+50+100-10-118.75 ) = 300+
71.25 = 371,25 lei
Utilitatea este maxima in cazul produselor numeroase care se ruleaza rapid si la care marjele sunt similare.
In ce consta metoda ?
costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din preţul de
vânzare al stocurilor.
orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.
13
Stocuri
Monografie contabila:
achizitia marfurilor :
Adaosul comercial = 25% * pretul de achizitie = 25% * 1.000 lei = 250 lei
Tva neegibila apare in cadrul acestei metode pentru a reflecta TVA aferenta bunurilor in stoc.
Pretul de vanzare cu amanuntul = cost de achizitie + adaos comercial+ tva neexigibila = 1.000 lei +
250 lei + 300 lei = 1.550 lei
In momentul de fata, in contul 371, marfurile sunt inregistrate la costul de achizitie de 1.000 lei.
Pentru a se ajunge la pretul de vanzare de 1.550 lei se fac urmatoarele inregistrari contabile :
vanzarea marfurilor :
14
Stocuri
Pret de vanzare = 868 lei => Tva = 868 lei* 24/124 = 168 lei = > baza = 868 lei -168 lei =700 lei
descarcarea gestiunii
La descarcarea gestiunii trebuie sa tinem cont atat de contul 371 cat si de contul 378.
Astfel, pretul de vanzare fara Tva = 700 lei, conform calculelor de mai sus, pret care se
compune din cost de achizitie si adaos comercial.
Inventarului Inventarului
sau
permanent intermitent
15
Stocuri
ajutorul fișelor de magazie. fiecărei gestiuni, iar în gestiune, cât și în contabilitate, iar
Marea majoritate a programelor informatice permit evidenta de asa natura inca sa se poata aplica
aceasta metoda.
E = Si + I – Sf
unde: E – ieşiri;
I – intrări;
Si – stoc iniţial;
Sf – stoc final.
La începutul exerciţiului, respectiv al perioadei, după caz, se anulează stocul existent ca o ieşire
de stoc prin înregistrarea acestuia în clase de cheltuieli privind materiile prime, materialele etc.
6xx = 3xx
17
Stocuri
La sfârşitul perioadei stocurile determinate în baza inventarierii efectuate, respectiv cele care
nu au fost consumate în procesul de producţie sau vândute, după caz, se înregistrează ca o intrare
de stoc
3xx = 6xx
La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evaluează şi înregistrează
în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:
18
Stocuri
Bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări .
Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de
producţie al lotului următor, în ordine cronologică.
Exemplu:
Presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor
similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau
cumpărate în timpul perioadei.
Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. Perioada de calcul nu trebuie să
depăşească durata medie de stocare.
Nr. Cost de
Data Miscare buc. achizitie Total Sold(valoric) CMP formula de calcul
Bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări
(lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie
sau costul de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică.
19
Stocuri
Exemplu:
Cand esti contabil la o societate comericala si ti se cere pararea cu privire la metoda de descarcare
de gestiune, pentru a favoriza una din metode in detrimentul celorlalte , poti sa ai in vedere
urmatoarele elemente :
Consecventa metodelor
Indiferent de metoda aleasă, aceasta trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare
de natura stocurilor şi a activelor fungibile de la un exerciţiu financiar la altul.
In situaţii excepţionale administratorii pot decide să modifice metoda pentru un anumit element
de stocuri sau alte active fungibile. In acest caz, obligatoriu în notele explicative trebuie să se
prezinte :
20
Stocuri
4. Contul 711
Contul 711 este cateodata mai greu de inteles fiindca desi este din clasa 7 Venituri – este un cont
bifunctional. Intelegerea modului sau de functionare este foarte importanta pentru
contabilizarea productiei.
Contul se :
• soldul final creditor reprezinta variatia in plus (cresterea ) a stocului de produse fata de
inceputul perioadei;
• soldul final debitor reprezinta variatia in minus (diminuarea) a stocului de produse fata de
inceputul perioadei.
Cel mai simplu mod de a descrie functionarea acestui cont este printr exemple concrete.
Prezentam mai jos cate un exemplu pentru fiecare situatie – inventar permanent, inventar
intermitent si cost standard.
Exemplu :
O entitate detine la inceputul perioadei un stoc de produse finite de 200 bucati inregistrate la
cost de productie de 10 lei/buc. Pe parcursul perioadei s-au mai produs 500 bucati pentru care s-
au efectuat urmatoarele cheltuieli:
materii prime : 3.000 lei;
materiale auxiliare : 1.500 lei;
cheltuieli cu servicii prestate de terti: 600 lei;
Se vand 600 buc la pret de vanzare de 15 lei/buc plus TVA.
Scoaterea din evidenta a produselor livrate se face utilizand metoda FIFO.
21
Stocuri
Nota. Costul de productie total se obtine astfel: 3.000 lei+ 1.500 lei +600 lei= 5.100 lei
• scoaterea din evidenta a produselor finite: 200 buc * 10 lei/buc + 400 buc * 10,2 lei/buc =
6.080 lei; (mai intai se scade soldul initial de 200 de buc, conform datelor problemei).
In urma acestor operatii, contul 711 va avea un rulaj debitor de 6.080 lei si un rulaj creditor de
5.100 lei, deci un sold final debitor de 980 lei. Inchiderea acestui cont se va efectua in mod similar
conturilor de cheltuieli, astfel:
22
Stocuri
• vanzarea produselor:
• stabilirea prin inventariere a stocului final de produse finite : 100 *10.2 lei/buc =1.020 lei
Rezulatul este acelasi ca si la exemplul 1 , difera doar modalitate prin care se ajunge la acest
rezultat.
sold initial semifabricate (cont 341) : 10.000 buc * 1 leu/bucata (cost standard)
sold initial debitor pe contul 348 Diferente de pret la produse de 1.000 lei .
in perioada curenta se produc semifabricate ( 500 bucati) pentru care societatea a utilizat
materii prime in suma de 200 lei si materiale auxiliare in suma de 400 lei.
unitatea vinde 100 de bucati la un pret de vanzare de 2,48 lei/bucata , inclusiv TVA.
23
Stocuri
diferenta intre costul standard(500 lei) mai mic si costul actual al productiei (200lei
+ 400 lei) mai mare se inregistreaza in contul 348, astfel:
inregistrarea vanzarii :
In cazul nostru :
K= (1.000-100)/(10.000+500)=900/10.500 =0,0857
24
Stocuri
verificam respectarea egalitatii (Sold Final 341 – Sold initial 341) + (Sold final 348- Sold
initial 348) = sold final 711, respectiv:
5. IAS 2 Stocuri
Standardul care descrie tratamentul contabil pentru stocuri este IAS 2 . Conform acestui
standard, stocurile sunt active :
b) in curs de productie in vederea unei vanzari in aceleasi conditii ca mai sus; sau
Conform acestui standard stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si
valoarea realizabila neta.
Evaluarea stocurilor
Minim
25
Stocuri
Valoarea realizabila neta este un pret de vanzare estimat , posibil a fi obtinut ca urmare a
desfasurarii normale a activitatii entitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului si
costurile aferente vanzarii. Aceasta definitie se refera la suma neta pe care o entitate se asteapta
sa o realizeze din vanzarea de stocuri pe parcursul desfasurarii normale a activitatii.
toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii , precum si alte costuri suportate pentru
a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent.
In costuri de prelucrare se include toate costurile direct aferente unitatilor produse : ex. munca
directa, alocarea costurilor fixe.
6. Metoda backflush
26
Stocuri
De exemplu, atunci cand se produc scaune, o data cu finalizarea scaunului si inregistrarea lui ca
Utilizare si limitari:
Exemplu:
La începutul lunii martie 2013, o entitate cumpără de la un furnizor din afara Comunitatii,
materii prime în valoare de 10.000 dolari, transportul fiind efectuat pe nava. Conform
clauzelor comerciale cumpărătorul intră în posesia materiilor prime din momentul în care
bunurile sunt încărcate pe navă, în portul vânzătorului.
În data de 10 martie 2013, transportatorul efectuează în numele cumpărătorului, atât
încărcarea cât şi recepţia bunurilor. Cu această ocazie, vânzătorul transferă
cumpărătorului, atât proprietatea, cât şi riscurile şi beneficiile.
Transportatorul confirma cumparatorului receptia bunurilor si ii trimite o copie dupa
factura primita de la vanzator si procesul verbal de receptie.
*** ) Cursul valutar utilizat la data recepţiei este cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat
de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară anterioară operaţiunii privind recepţionarea
bunurilor. Astfel, cursul valutar utilizat pentru evaluarea bunurilor recepţionate este de 3,3174
lei/dolar .
27
Stocuri
***) Cursul valutar utilizat la data decontării este cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat
de BNR din 13 mai 2013, ultima zi bancară anterioară operaţiunii de decontare din data de 14 mai
2013.
Odată ajunse la cumpărător, materiile prime importate sunt date în consum în vederea
prelucrării acestora.
comanda bunurilor incararea pe nava plata furnizorului bunurile ajung la comparator plata transportului
Contravaloarea în lei a sumei plătite în valută = 10.000 dolari x 3.2596 lei/dolari = 32.596 lei
Diferenţele de curs valutar favorabile, înregistrate la data plăţii, sunt de 33.174 lei-32.596 lei =
578 lei
28
Stocuri
TVA plătită în vamă în sumă de 9.200 lei nu este inclusă în costul de achiziţie întrucât această
4. Plata cheltuielilor de transport : 1.000 dolari * 3.3309 lei/dolar = 3.331 lei => diferente
29
Stocuri
Stocurile la dispozitia clientului caracterizeaza o situatie prin care furnizorul transfera regulat
bunuri într-un depozit propriu sau într-un depozit al clientului, transferul proprietatii bunurilor
intervenind, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din depozit, în principal
comanda
Furnizor Depozitul Client
Stocuri clientului
transferul proprietatii
Pentru stocurile la dispozitia clientului, se considera ca transferul proprietatii bunurilor are loc la
Facturarea nu are loc decat in momentul in care clientul consuma bunuri din depozitul pus la
Beneficii:
Clientul consumand materii prime doar pe masura necesitatilor nu are un volum foarte mare
de stocuri, ceea ce implicit insemna si costuri reduse si un cash flow echilibrat.
Dispare timpul de aprovizionare . De regula furnizorul va reface stocul din depozit pe
masura consumului, astfel inca sa nu existe riscul pentru client de a ramane fara materii
prime.
Riscuri:
In acest proces furnizorul isi asuma cele mai mari riscuri . De regula acesta va avea si cash
flow-ul afectat deoarece el va produce pentru a asigura ca depozitul este bine
aprovizionat, dar isi va incasa banii, mult mai tarziu, dupa ce clientul la randul sau va avea
comenzi si va lua din depozit materiile prime respective.
Cu cat stau mai mult in depozit, cu atat creste riscul de deteriorare.
In cele din urma, sistemele de evidenta a gestiunii utilizate de furnizor si de client sunt
diferite , ceea ce poate conduce la discrepante si de aici la problemele aferente
reconcilierii soldurilor.
In cazul in care apare problema reclasificarii unei imobilizari la stocuri rezolvarea porneste de la
definitia stocurilor.Astfel, stocurile sunt active circulante:
30
Stocuri
c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie folosite în
procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.
În categoria stocurilor se cuprind si activele cu ciclu lung de fabricatie, destinate vânzarii (de
exemplu, ansambluri sau complexuri de locuinte etc. realizate de entitatile ce au ca activitate
principala obtinerea si vânzarea de locuinte).
In vederea
incadrarii corecte
este important
scopul detinerii
activului
În cazul activelor de
natura ansamblurilor sau
Imobilizare complexurilor de locuinte
Stocuri
corporala care initial erau destinate
vânzarii si care ulterior îsi
schimba destinatia, urmând
a fi folosite de entitate pe
o perioada îndelungata sau
sa fie închiriate unor terti
Transferul se
Daca imobilizarea a
realizeaza la
fost reevaluata se
valoarea
procedeaza la
neamortizata a
inchiderea contului
cladirii.
de rezerve din 31
reevaluare.
Stocuri
Exemple:
un activ care a fost initial recunoscut la terenuri este folosit ulterior pentru construirea
de ansambluri de locuinte destinate vânzarii.
in cazul activelor de natura ansamblurilor sau complexurilor de locuinte care initial erau
destinate vânzarii si care ulterior îsi schimba destinatia, urmând a fi folosite de entitate
pe o perioada îndelungata sau sa fie închiriate unor terti, în contabilitate se înregistreaza
un transfer de la stocuri la imobilizari corporale.
transferul se efectueaza la data schimbarii destinatiei, la valoarea la care activele erau
înregistrate în contabilitate (reprezentata de cost).
Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor se tine cu ajutorul conturilor din grupa
39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie, cu urmatoarea
componenta:
32
Stocuri
Exemplu:
Un producator de anvelope efectueaza in cursul anului 2013 o achizitie de materii prime in suma
de 1.240 lei, TVA inclus, cantitatea achizitionata fiind de 100 kg. La sfarsitul anului 2013, pretul
materiilor prime ajunge la 8 lei/kg plus TVA.
Inregistrarea achizitiei :
Pret/kg = 10 lei
6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante = 391
Ajustari pentru deprecierea materiilor prime 200 lei
Nota:
in cazul in care fluctuatia preturilor ar fi fost in sens opus (presupunem o crestere la 1,2
lei), notele contabile ar fi fost:
391 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime = 7814 Venituri din ajustari pentru
deprecierea activelor circulante 200 lei
in cazul in care in exemplul de mai sus in loc de materii prime se achizitioneaza ambalaje,
avem urmatoarele inregistrari:
6815 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante = 398
Ambalaje 200 lei
33
Stocuri
398 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor = 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea
activelor circulante 200 lei
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei, miscarii si uzurii materialelor de natura
obiectelor de inventar. Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” este un cont de
activ.
34
Stocuri
Soldul contului reprezinta valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc.
Monografie contabila:
Exemplu:
pentru care mai plateste transport in valoare de 200 lei + TVA. Trei dintre cantare se dau in
folosinta la punctele de lucru ale societatii, iar doua sunt pastrate pentru nevoi viitoare. La
• achizitia cantarelor :
Prin urmare , costul unitar al fiecarui aparat este de : (7.500 lei + 200 lei)/5 = 1.540 lei
35
Stocuri
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar = 303 Obiecte de inventar
4620
Aceasta inregistrare este utila cu ocazia inventarierii patrimoniului, pentru ca asigura o evidenta
a obiectelor de inventar date in folosinta de-a lungul timpului, si constituie o baza pentru
verificarea listelor de inventar.
3028 Alte materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare 100
Notiunea de active biologice de natura stocurilor şi produse agricole a fost introdusa incepand
cu 01 ianuarie 2015 prin Ordinul 1802/2014.
Activele biologice de natura stocurilor sunt acelea care urmează a fi recoltate ca produse agricole
sau vândute ca active biologice.
36
Stocuri
lână
copaci tăiaţi
bumbac
lapte
struguri
fructe culese etc.
creşterea animalelor
silvicultura,
cultivarea de plante anuale sau perene
cultivarea pomilor fructiferi sau a altor plantaţii,
floricultura şi
acvacultura (inclusiv piscicultura).
c) evaluarea modificării.
Monografie contabila
• achizitia:
37
Stocuri
361 Active biologice de natura stocurilor =711 Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse 2.000
• vanzarea animalelor dupa 5 luni : 500 lei/buc*100 buc *1.24 = 62.000 lei
• descarcarea de gestiune :
606 Cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor = 361 Active biologice de natura
stocurilor 30.000
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 361 Active biologice de natura
stocurilor 10.000
a) Registrul stocurilor
Am putea spune ca documentul de baza in verificarea stocurilor este registrul stocurilor deoarece
permite verificarea concordantei intre fisele de magazie si contabilitate.Se întocmeşte la
sfârşitul fiecărei luni, pe feluri de materiale, obiecte de inventar şi produse, grupate pe magazii
(depozite), conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică, prin înscrierea stocurilor
din fişele de magazie şi evaluarea lor la preţurile de înregistrare.
denumirea formularului;
denumirea unităţii;
numărul curent;
materialul/produsul (sortimentul, calitatea, marca, profilul, dimensiunea);
u/m;
preţul unitar;
luna;
cantitatea;
valoarea;
semnături: întocmit, verificat.
38
Stocuri
Denumirea unitatii
Registrul stocurilor
luna… anul…
Nr. Pretul
crt. Materialul/produsul Cod U/m Cantitatea unitar Valoarea
0 1 2 3 4 5 6
Intocmit, Verificat,
b) Fisa de magazie
Fişele de magazie se ţin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale
ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică.
Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terţi sau în custodie se întocmesc fişe
distincte care se ţin separat de cele ale valorilor materiale proprii.
Înregistrările în fişele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili după
fiecare operaţiune înregistrată şi obligatoriu zilnic.
Aplicatiile informatice obtin aceste fise in mod automat (in cazul utilizarii inventarului permanent).
39
Stocuri
40
Stocuri
14.Lipsuri la inventar
41
Stocuri
să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza asemănării
în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau
alte elemente;
diferenţele constatate în plus sau în minus să se refere la aceeaşi perioadă de gestiune
şi la aceeaşi gestiune.
Listele cu sorturile de produse, mărfuri, ambalaje şi alte valori materiale care întrunesc condiţiile
de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual de către administratori, ordonatorii
de credite sau persoana care are obligaţia gestionării şi servesc pentru uz intern în cadrul
entităţilor respective.
In cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat plusuri,
sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat
lipsuri, se va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a
diferenţei în plus. Această eliminare se face începând cu sorturile care au preţurile unitare
cele mai scăzute, în ordine crescătoare.
In cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat lipsuri,
sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat
plusuri, se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din
calcul a cantităţii care depăşeşte totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face
începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute, în ordine crescătoare.
La inventarierea stocurilor pot aparea foarte multe erori care au consecinte importante asupra
situatiilor financiare. Erorile la inventarierea stocurilor au consecinte atat asupra contului de
profit si pierdere cat si asupra bilantului.
42
Stocuri
Daca in urma numararii rezulta un numar de produse mai mare decat cel care ar trebui,
eroarea va genera o ajustare in plus a pozitiei de stocuri, concomitent cu recunoasterea
unui venit.
Daca in urma numararii rezulta un numar de produse mai mic decat cel corect, situatia este
inversa: ajustare cu minus a pozitiei de stocuri in corespondenta cu recunoasterea unei
cheltuieli.
La aceasta situatie se poate ajunge fie prin numararea gresita, fie prin centralizarea gresita a
listelor de inventariere (erori de operare).
• numararea produselor care apartin tertilor. Astfel, desi in depozit exista stocuri puse la
dispozitia companiei de catre unii dintre furnizori, acestea nu trebuie numarate nefiind in
proprietea companiei. De regula pentru acestea furnizorul organizeaza un inventar separat, pentru
a se asigura de integritatea lor.
Aici apare si eroarea inversa, cand compania este cea care are stocuri la terti si omite sa le
inventarieze.Acestea trebuie trecute pe liste de inventariere separate.
• erori de introducere a datelor in sistem – pe care nici chiar cel mai performant sistem
informatic nu le poate evita.
O solutie foarte buna pentru eliminarea acestor erori este numararea ciclica (cycle counting).
Aceasta presupune numararea periodica, prin rotatie , a cate unui cod de produs, situat intr-o
anumita locatie (mai ales daca programul informatic permite si introducerea locatiei). Astfel se
pot identifica din timp si corecta potentiale erori.
16. Sistemul de calculatie a costurilor pe activitati (ABC costing – activity based costing )
Scopul oricarui sistem de calculatie a costurilor este de a reflecta cat mai fidel costurile generate
de producerea respectivului bun.
Practica a aratat ca unul dintre cele mai adecvate sisteme de calculatie a costurilor este sistemul
ABC (sau pe activitati). Acesta porneste de la delimitarea activitatilor necesare obtinerii
43
Stocuri
produsului finit. Ne referim aici la activitati care genereaza costuri indirecte fiindca cele directe
sunt destul de clar de repartizat in orice entitate.
De exemplu pentru producerea unui telefon mobil sunt necesare urmatoarele activitati
generatoare de costuri indirecte :
proiectarea ;
montarea structurilor necesare asamblarii produselor;
pregatirea pachetelor pentru livrare
distribuirea
activitati administrative
Exemplu:
Distribuirea 50 m³ expediati
Pe baza acesteia, se imputa costurile anterior determinate, produselor sau serviciilor pentru a
caror obtinere s-au derulat respectivele activitati.
Cheie de Valoarea
Tip activitate Cost (lei) repartizare cheii Cost /baza
100 ore
Proiectare 300,000 proiectare 200 1,500
Montarea 10 ore de
structurilor 50,000 montare 50 1,000
Pregatirea Costuri
pachetelor 30,000 100 pachete 3 10,000 indirecte
44
Stocuri
..............................
Cost total
45
Stocuri
Bibliografie
46