Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sursele regenerabile de energie avute în vedere pentru a fi stimulate sunt: energia eoliană,
hidroenergia, energia geotermală, biomasa și energia solară.
În urma unor studii realizate la nivelul României, potențialul în domeniul producerii de energie
verde este de 65% biomasă, 17% energie eoliană, 12 % energie solară, 4% microhidrocentrale și
2% voltaic și geotermal.
Tocmai pentru a încuraja persoanele juridice și fizice să își dezvolte astfel de sisteme, statul
român a creat instrumente de suport ca: piața certificatelor verzi, soluții de finanțare a investiției,
un cadru legislativ stimulativ etc.
Parlamentul European a votat un proiect care prevede ca 35% din consumul de energie din
Europa în anul 2030 să fie din surse regenerabile. Fiecare stat membru va avea o țintă de la care
se va putea abate cu maximum 10%, în anumite condiţii, implicit și România.
În 2030, fiecare stat membru UE va trebui să se asigure că 12% din energia consumată în
domeniul transporturilor vine din surse regenerabile.
Conceptul de Smart City este unul foarte amplu care însumează mai multe subdomenii de la
energie, construcții, mobilitate, tehnologie IOT și până la colectarea și reciclarea inteligentă a
deșeurilor.
Cele mai mari parcuri eoliene din România se regăsesc în zona de est a țării, în Dobrogea.
La ora actuală, România are puțin peste 3.000 de megawați (MW) instalați în capacitatea
de producție a energiei eoliene.
Din lista producătorilor acreditați și a centralelor de producere a energiei electrice din surse
regenerabile a ANRE, actualizată la data de 31 octombrie 2021, rezultă că cele mai mari parcuri
eoliene din România sunt următoarele (lista conține toate parcurile eoliene din România care au,
la ora actuală, o putere instalată de cel puțin 60 MW):
Împreună, cele trei centrale electrice de mai sus alcătuiesc parcul eolian Fântânele-Cogealac, cel
mai mare din România și al treilea cel mai mare parc eolian onshore din Europa.
În total, parcul eolian Fântânele-Cogealac, aflat pe teritoriul celor două localități din județul
Constanța, are o putere instalată de 600 MW. Parcul aparține investitorului CEZ Group, un
congolomerat de companii (cele mai multe dintre ele din Cehia) ce activează în domeniul
producerii și distribuției de energie electrică și termică.
Parcul eolian de la Fântânele-Cogealac a fost construit între anii 2008 și 2012, investiția totală
ridicându-se la peste 1 miliard de euro. În total, la Fântânele-Cogealac au fost instalate 240 de
turbine eoliene de tip General Electric 2.5xl.
Parcul eolian a fost construit la nord de orașul Tulcea și are, în total, o putere instalată de 140
MW. Atât Sălbatica 1, cât și Sălbatica 2, au câte 35 de turbine eoliene cu o putere instalată de 2
MW fiecare.
Investiția totală a fost de circa 100 de milioane de dolari. Parcul eolian este deținut de Enel
Green Power România, care aparține Enel, o companie multinațională din Italia ce activează în
domeniul producției și distribuției de energie electrică. De asemenea, Enel este implicată și în
distribuția de gaze naturale.
Parcul eolian este deținut de Energias de Portugal, o companie publică de electricitate din
Portugalia, înființată în anul 1976 prin fuziunea a 14 companii naționale de electricitate din
această țară.
Cele mai mari parcuri eoliene din România – cel mai mare parc din afara Dobrogei
4. Făcăeni – 132 MW (Ecoenergia SRL). Parcul eolian se află în județul Ialomița și este cel mai
mare parc eolian din România din afara Dobrogei.
5. Pantelimon – 123 MW (Ewind SRL). Parcul eolian se află în județul Constanța și are 41 de
turbine eoliene.
6. Târgușor – 119,6 MW (Enel Green Power România SRL). Parcul eolian de la Târgușor,
județul Constanța, este un alt proiect de energie regenerabilă dezvoltat de Enel în România.
Potrivit www.power-technology.com, parcul eolian are 52 de turbine eoliene Siemens Gamesa,
fiecare dintre ele cu o putere instalată de 2,3 MW. Proiectul a necesitat o investiție de peste 260
de milioane de dolari.
7. Crucea Nord – 108 MW (Crucea Wind Farm SA) din județul Constanța. Crucea Wind Farm
SA este deținută de Hidroelectrica SA în proporție de 100%. Parcul eolian are în componență 36
de turbine eoliene de tip Vestas V112 a câte 3MW fiecare.
Peștera, unul dintre cele mai mari parcuri eoliene din România
8. Peștera – 90 MW (EDRP România SRL). Parcul eolian din comuna Peștera, județul Constanța,
este al doilea cel mai mare parc eolian dezvoltat în România de portughezii de la Energias de
Portugal. Investiția s-a ridicat la 200 de milioane de dolari. Parcul eolian de la Peștera este
alcătuit din 30 de turbine eoliene cu o putere instalată de 3 MW fiecare.
9. Topolog-Dorobanțu – 84 MW (Land Power SRL), județul Tulcea.
11. Chirnogeni – 80 MW (EP Wind Project (ROM) Six SA), județul Constanța.
14. Ventus Nord 2 – 69 MW (Verbund Wind Power Romania SRL). Încheiem acest clasament
cu cele mai mari parcuri eoliene din România cu Ventus Nord 2. Parcul eolian aflat în județul
Sibiu este cel mai mare din Transilvania.
Pe locul al doilea se aflau centralele ce produc curent electric prin arderea cărbunelui, cu 16,9%
(în jur de 3.000 de MW), iar pe locul al treilea, cu 16,5%, parcurile eoliene (cu o putere instalată
tot aproximativ 3.000 de MW).
Urmează centralele pe gaz și alte hidrocarburi (14,3% din total, cu o putere instalată de 2.600 de
MG), centrala nucleară de la Cernavodă (7,7% din puterea instalată în România, cu 1.400 de
MG) și fotovoltaicele (7,6%, aproximativ 1.400 de MG).
Unitățile care folosesc biomasă, biogaz, deșeuri sau căldura pământului (energie geotermală)
pentru a produce curent electric reprezintă fiecare sub 1% din total.
Hidrocentrala Porțile de Fier I are o putere totală instalată de 1.166,4 MW (are 6 agregate cu
turbine Kaplan, fiecare agregat având o putere instalată de 194,4 MW). Inițial, un agregat avea
doar 175 MW, însă puterea fost crescută în urma retehnologizării din anii 2000-2007.
Hidrocentrala are și două ecluze cu dimensiuni de 310 m X 34 m (câte una pentru fiecare parte –
România și Serbia) și un baraj deversor cu 14 câmpuri deversoare (câte 7 pentru fiecare parte).
Centrala are 3 hidroagregate a câte 170 MW fiecare, acestea fiind echipate cu turbine hidraulice
de tip „Pelton”.
Hidrocentrala Retezat este echipată cu două turbine de tip Francis și produce anual o energie
medie circa de 605 GWh.
Hidrocentrala este alcătuită dintr-o centrală de bază cu 16 agregate de tip bulb (câte 8 pentru
fiecare parte, cea sârbă și cea română; un agregat are o putere instalată de 31,4 MW), 3 ecluze
(două pe partea română și una pe partea sârbă) și 2 baraje deversoare.
Partea română a centralei a avut inițial o putere de 216 MW. După retehnologizarea din anii
2005-2014, puterea instalată a crescut la 251,2 MW.
Hidrocentrala Porțile de Fier II se află pe Dunăre, la kilometrul 853, în zona insulei românești
Ostrovul Mare. Și ea a fost proiectată și executată în colaborare cu partea sârbă. Construcția a
început în 1977 și s-a terminat în 1986.
Centrala este echipata cu 4 turbine Francis. Accesul principal al personalului, precum și aducerea
echipamentelor, se fac printr-un puț vertical cu diametrul de 7,2 de metri.
Centrala Hidroelectrică Mărișelu a fost pusă în funcțiune în 1977. Este tot o centrală subterană,
fiind echipată cu 3 hidroagregate de circa 73,5 MW fiecare. Centrala folosește apa din lacul
de acumulare Fântânele (realizat în urma barării râului Someșul Cald). Generatoarele și turbinele
Francis care acționează agregatele sunt de fabricație românească (U.C.M Reșița).
În centrala de tip semiaerian sunt amplasate cele 6 turbine Francis: 4 au o putere de 27,5 MW și
2 o putere de 50 MW.
Energia regenerabilă este folosită pentru generarea de energie electrică, precum și pentru
încălzire și răcire. În perioada 2011 – 2021, energia regenerabilă a crescut de la 20% la 28% în
mixul energetic global, în vreme ce energia obținută din combustibili fosili a scăzut de la 68% la
62%, potrivit Wikipedia.org.
Potrivit site-ului oficial, Hidroelectrica are în licența de exploatare o capacitate de 17,68 TWh pe
an. Compania are o putere instalată de 6.480 de MW (mega-wați) în 187 de hidrocentrale și stații
de pompare și în o centrală electrică eoliană.
Un alt mare producător de energie regenerabilă din România este ČEZ Group, un conglomerat de
companii din Cehia care deține în județul Constanța cel mai mare parc eolian din România – cel
de la Fântânele-Cogealac.
Bazele turbinelor se află la o distanță de 700 de metri unele de altele și ating, totodată, o
adâncime de 24 de metri.
-LJG Green Source Energy Gamma S.R.L., Centrala Electrică de Fotovoltaice Izvoarele, județul
Giurgiu, cu o putere instalată de 42,5 MW
-LJG Green Source Energy Alpha S.A., Centrala Electrică de Fotovoltaice Slobozia, județul
Giurgiu, cu o putere instalată de 38,4 MW
Cei mai mari producători de energie electrică din biomasă din România sunt următorii:
Astfel, municipiul Beiuș din județul Bihor este singurul oraş din ţară în care alimentarea cu
energie termică produsă centralizat se face numai pe bază de apă geotermală, se arată pe site-ul
companiei Transgex, care a realizat forajele respective.
În Beiuş, două sonde extrag apele geotermale de la adâncimi de 2.500-3.000 de metri, iar o a
treia reinjectează în subteran apele uzate termic.
În Beiuș, se distribuie centralizat agent termic pentru încălzire şi apă caldă pentru 103 blocuri de
locuinţe, 3 licee, şcoli generale, grădiniţe, biserici şi sedii de instituţii publice.