MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

Centul de Excelență în Energetică și Electronică

Catedra Electrotehnică

Referat

La disciplina: Surse regenerabile

Tema: Energia Eoliana MD

A elaborat: Delendrea Tudor

A verificat: Damian Leonid

Chisinau 2021
Prezentând Atlasul, dr. Ion SOBOR, conferenţiar la Universitatea Tehnică a Moldovei, unul dintre autorii
lucrării, a menționat că, în baza cercetărilor efectuate de UTM în comun cu AWS TruePower şi
WindPower Energy din România, s-a constatat că aproximativ 5,5% din teritoriul Republicii Moldova are
potențial pentru instalarea turbinelor eoliene.

Avem potenţial eolian, doar că nu este valorificat. Morile de vânt ar micşora din dependenţa de energie
importată. Cercetările arată că aria suprafeţelor cu potenţial eolian bun şi excelent este de circa 1 830
de km2. Au fost identificate 7 zone cu potenţial pronunţat, printre care Colinele Tigheciului, Platoul
Moldovei – amplasat la nord şi Podişul Central. Aceste zone plate ar permite construcţia unor parcuri
eoliene cu zeci de mori de vânt.

„Energia vântului reprezintă peste 80 la sută din toate achizițiile de energie electrică în Europa. Statele
UE au ţinte stabilite pentru anul 2020 referitor la conversia la energii regenerabile. Moldova ca membru
al Comunității Energetice Europeană a început să depună eforturi în direcția implementării aquis-ului
comunitar şi a obiectului de a avea cel puţin 17% din energie produsă prin metode eco până în 2020”, a
declarat Viktoriya KERELSKA, consilier în afaceri publice în cadrul Asociației Energiei Eoliene din Europa
„WindEurope”.

Reprezentanta WindEurope a menționat că pentru a dezvolta industria energiei eoliene în Republica

Moldova este necesară ajustarea legislației și a sugerat Guvernului să se consulte cu reprezentanți din
industria eoliană în elaborarea cadrului normativ şi legislativ. De partea sa, WindEurope poate veni cu
expertiza necesară.
„Noile tehnologii au fost din tot timpul o forță motrice pentru sectorul energetic și construcțiilor, la
scară globală. Pentru consolidarea pieței autohtone, companiile locale sunt chemate să se conecteze la
dezvoltarea metodelor de utilizare și inovare a domeniilor respective. Strategia energetică a Republicii
Moldova are la bază inovaţia tehnologică, ce permite cu sprijinul autorităților și a partenerilor de
dezvoltare, să asigure creșterea sustenabilă a sectorului”, a declarat în cadrul evenimentului de
prezentare a potențialului energetic eolian Ion COZMA, drd. UTM, director-adjunct al Agenției pentru
Eficiență Energetică (AEE).

Potențialul resurselor energetice eoliene al RM a fost prezentat în forma unei hărți interactive. Studiul
este unul din principalele instrumente de atragere a investitorilor pentru implementarea proiectelor în
domeniul surselor de energie regenerabile în Moldova. Investitorii sunt gata să cumpere vântul din
Republica Moldova, doar că aşteaptă susţinere din partea statului. Pentru a putea pune în practică
cercetările, experţii aşteaptă intrarea în vigoare la finele lunii martie a Legii privind promovarea utilizării
energiei din surse regenerabile. Proiectul a fost adoptat încă în 2016, însă Guvernul a cerut amânarea
aplicării legii, motivând că nu suntem încă pregătiţi la nivel de cadru legal.

La evenimentul de lansare a Atlasului, organizat de AEE, au participat potențiali investitori, autorități

publice centrale și locale, reprezentanți ai întreprinderilor din domeniul energetic, misiunilor
diplomatice și asociațiilor din domeniu.

Energia eoliană este o sursă de energie regenerabilă generată din puterea vântului. La sfârșitul anului
2006, generatoarele eoliene din mai multe țări din Europa, SUA și China produceau puțin peste 1% din
necesarul mondial de energie electrică.

În Moldova, însă, abia în anul 2021 reușim să asigurăm 1% din energia consumată în țară. „Suntem cu 20
de ani în urmă la dezvoltarea energiei verzi”, ne spune Corneliu Mîrza, ex-viceministru al Mediului și
expert în domeniul eficienței energetice.
Instalarea
După construirea carcasei din 20 de tone de fier în care va fi fixată turbina, are să fie turnate
acele 400 de metri cubi de beton. Apoi, vor fi cuplate cele patru părți ale turbinei, care
cântăresc în total 170 de tone, și cele trei palele (fiecare cântărește câte 6 tone). La final, moara
va fi pusă în funcțiune și are să producă energie care va ajunge și în casele noastre.
40 de turbine
Turbinele eoliene, cunoscute și sub denumirea de mori de vânt, sunt echipamente ce
transformă energia cinetică a vântului în energie mecanică. Aceasta, la rândul ei, este
transformată mai departe în energie electrică și este livrată în rețeaua publică de electricitate
sau stocată în acumulatori. Specialiștii susțin că energia eoliană este absolut necesară pentru
Republica Moldova, care nu are mereu resurse energetice disponibile să acopere toate
necesitățile. Deși țara noastră este potrivită pentru obținerea unei astfel de energii verzi, totuși,
până acum avem instalate doar 40 de turbine. „În 2013, când a fost instalată prima turbină
eoliană, unii oameni s-au opus, până nu au văzut că aceasta nu le afectează cu nimic
gospodăriile sau animalele. Până acum nu s-a înregistrat niciun animal, pasăre sau insectă care
ar fi murit din cauza morilor de vânt”.

De asemenea, expertul susține că pentru plasarea unei turbine eoliene este nevoie de o
suprafață mică de teren scos din uz agricol. „Sunt suficienți patru ari pentru construirea
fundației și alți patru pentru manevrele macaralelor care vor ridica turbina”, spune el. Iar
conform normelor sanitare, acestea ar trebui să fie amplasate la o distanță de cel puțin 300 m
de localitate, pentru a evita poluarea fonică. „Sunetul este singurul dezavantaj al acestor
dispozitive, însă și acesta este atât de slab, la fel ca atunci când vuiește vântul, dar uneori nici
măcar asta nu se aude”, explică specialistul în domeniul eficienței energetice.

Părțile componente ale turbinei eoliene:

Palele rotorului captează energia vântului.

Axa rotorului primește energia și face legătura cu generatorul.

Generatorul produce curent electric.

Turnul de oțel susține turbina eoliană și prin ea poți urca pentru a face anumite verificări sau
operațiuni de întreținere.

Fundația asigură rezistența mecanică a generatorului eolian. Aceasta este întărită cu fier și
beton.

Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene. Este carcasa în care se montează
generatorul și întregul mecanism de ajustare a poziției, senzori, etc
Turbine second hand

Turbinele eoliene instalate pe teritoriul Republicii Moldova sunt cumpărate la mâna a doua de
la germani. Astfel, cumpărarea, instalarea și punerea în funcțiune a unei turbine ajunge până la
suma de 450 de mii de euro. În cazul în care acestea ar fi noi, prețul ar depăși 2 milioane, bani
greu de rambursat în momentul în care antreprenorii nu primesc niciun sprijin sau scutiri din
partea statului.

„În Germania, după câțiva ani, antreprenorii nu mai primesc susținere de la stat și, de aceea, ei
preferă să cumpere altele noi și iarăși să beneficieze de acest sprijin. Însă, turbinele second
hand sunt la fel de bune ca cele noi. Nu e ca în cazul automobilelor sau al altor mecanisme care,
dacă sunt mai vechi, poluează mai mult”, explică Mîrza.

El mai dă asigurări că, după exploatarea îndelungată de peste 20 de ani, turbinele ar putea fi
iarăși dezasamblate și reutilizate. „Nimic nu se pierde. Nimic nu se aruncă. Spre deosebire de
celelalte generatoare de energie alternativă, turnurile sunt integral din oțel, generatoarele sunt
din metale colorate care pot fi reciclate, iar construcția de beton poate fi dezasamblată și
folosită la acoperirea drumurilor”, enumeră el.

Cu toate acestea, turbinele eoliene nu sunt investiții atractive pentru prea mulți antreprenori.
Motivul, spun ei, ar fi prețul mic pentru energie – de până la 90 de bani, în timp furnizorul
național o vinde consumatorului cu peste 1,5 lei. „Tariful de 1,20 lei i-ar încuraja și pe alții să
investească în energia alternativă”, completează Dumitru Plămădeală, antreprenorul care are
instalate trei turbine eoliene în satul Nișcani și Păulești, Călărași.

Ministerul Economiei, responsabil de domeniul energetic, își propune ca energia alternativă să

satisfacă 10% din cerere

Istoria morilor de vânt

Prima încercare de a obține energie electrică din forța vântului le-a aparținut coloniștilor
britanici pe pământ american, care foloseau mici turbine pentru a obține puterea necesară
pentru măcinarea cerealelor sau transportarea apei.

Primele mori de vânt din Europa au fost construite în secolul al 12-lea în nordul Franței și în
sudul Angliei. Ele au apărut, ulterior, în Belgia, Germania și Danemarca. În Olanda, morile au
fost folosite pentru a drena zonele mlăștinoase și a le face locuibile.

Dacă primele mori aveau puterea energetică de 25-30 KW, ulterior, acestea au ajuns la 1500
KW (anul 1988), devenind în același timp și loc de depozitare a materialelor prelucrate. În
Statele Unite ale Americii, morile de vânt erau folosite și pentru pomparea de apă de la mare
adâncime.

Criza petrolului din anii 1970 a fost un stimulent pentru preocupările de valorificare a energie
eoliene ca o sursă verde, alternativă de electricitate.

Energia eoliană, ca și energia solară, face parte din setul de energii „verzi” sau ecologice, care
sunt mai prietenoase cu mediul înconjurător, cel puțin în comparație cu altele foarte poluante,
cum ar fi arderea combustibililor fosili. De aceea, în ultimele decenii, în întreaga lume sunt
instalate tot mai multe parcuri eoliene. Potrivit unui raport prezentat de Asociația Mondială a
Energiei Eoliene, în 2011, China a ajuns lider mondial în ceea ce privește numărul turbinelor,
devansând Statele Unite. Iar țări precum Danemarca își satisfac aproximativ 24% din necesarul
lor de energie, Spania – 14%, iar Germania – 10%