Deși încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea țărilor, producția energiei eoliene a

crescut practic de cinci ori între 1999 și 2006, ajungându-se ca, în unele țări, ponderea energiei eoliene în
consumul total de energie să fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).[15] Ponderea
energiei eoliene, în totalul consumului intern era, la începutul anului 2011, de 24% în Danemarca, 14% în
Spania și Portugalia, circa 10% în Irlanda și Germania și 5,3% la nivelul UE, iar în România de numai 1,6%.[16]
La nivelul Uniunii Europene, capacitatea totală de producție energetică a turbinelor eoliene era la finele anului
2010 de 84.074 MW. Potrivit datelor de la finele anului 2010 Germania are cea mai mare capacitate de
producție de energie eoliană din UE, de 27.214 MW, urmată de Spania, cu 20.676 MW, iar apoi, la mare
distanță, de Italia (5.797 MW) și Franța (5.660 MW).
În martie 2011, energia eoliană a devenit, pentru prima dată, tehnologia cu cea mai mare producție electrică
din Spania, potrivit Rețelei Electrice din Spania (REE), cu 21 % din totalul cererii de electricitate din Spania. Pe
locurile următore: energia nucleară (19%), energia hidraulică (17,3%), ciclurile combinate (17,2%),
termocentralele pe cărbune (12,9%) și energia solară (2,6%). Mulțumită aportului energiei eoliene, s-a evitat
importarea de hidrocarburi în valoare de 250 de milioane de euro și emisia de 1,7 milioane de tone de CO2,
adică echivalentul plantării a 850.000 de copaci.[17][18]
În anul 2011, pentru construcția unei capacități de producție energetice eoliene de 1 MW, este necesară o
investiție de 1,5 – 1,7 milioane de euro.[19]
În prezent, parcul eolian Whitelee din Scoția este cel mai mare parc eolian terestru din Europa. [20]

Turbine de vânt, Vendsyssel, Danemarca

Energia eoliană în România[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Energia eoliană în România.
În sectorul eolian din România au investit CEZ (Cehia), ENEL (Italia), Energias de Portugal (Portugalia) și
Iberdrola Renovables (Spania)[21][22]
CEZ a instalat 115 turbine la Fântânele, județul Constanța, 90 dintre ele fiind deja legate la rețeaua națională
de energie electrică.[23][24] Eolienele au cca 100 m înălțime. Turbinele pentru parcul eolian construit de CEZ sunt
livrate de către gigantul industrial american General Electric.[25]
Energias de Portugal (Portugalia), al treilea cel mai mare investitor în energie eoliană la nivel mondial, a
terminat construcția unui parc eolian de 69 MW la Cernavodă, în mai 2011. Energia poate alimenta 70 000 de
gospodării și a costat 200 milioane de dolari. La această dată în Dobrogea sunt construite deja parcuri eoliene
care însumează 600MW.[26]
în 2009 erau instalați doar 14 MW. În 2010, în centralele eoliene erau instalați în total 462 MW. [27] România a
ajuns, în 2011, la 850 MW instalați în total în eolian (adică o putere mai mare decât cea a unui reactor nuclear
de la Cernavodă). Un MW instalat costă 1,6 milioane de euro.[28]
La începutul anului 2012, în Dobrogea există peste 500 de turbine eoliene.[29] Cehii de la CEZ, portughezii de la
EDP sau italienii de la Enel au investit în energie eoliană în Dobrogea.[30]
În România, la începutul anului 2012, există peste 1000 de turbine eoliene care produc 3% din totalul
de energie.[31] Investițiile în eoliene au creat până acum 1000 de locuri de muncă.[32]
Eolienele din România produc, în medie 150 - 200 de megawați-oră. Costul energie eoliene este de 170 de
euro pe megawatt/oră, de aproape trei ori mai mult față de energia produsă de hidrocentrale. [33][34]
Potrivit hărții energiei "verzi", potențialul României cuprinde 65% biomasă, 17% energie eoliană, 12% energie
solară, 4% microhidrocentrale, 1% voltaic + 1% geotermal.[4] În România, cu excepția zonelor montane, unde
condițiile meteorologice dificile fac greoaie instalarea și întreținerea agregatelor eoliene, viteze egale sau
superioare nivelului de 4 m/s se regăsesc în Podișul Central Moldovenesc și în Dobrogea. Litoralul prezintă și
el potențial energetic deoarece în această parte a țării viteza medie anuală a vântului întrece pragul de 4 m/s.
În zona litoralului, pe termen scurt și mediu, potențialul energetic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu
o cantitate medie de energie electrică de 4.500 GWh/an.[4]
Pe baza evaluării și interpretării datelor înregistrate, în România se pot monta instalații eoliene cu o capacitate
de până la 14.000 MW, ceea ce înseamnă un aport de energie electrică de aproape 23 000 GWh/an. [4] Potrivit
unui studiu al Erste Group, potențialul eolian al țării, estimat la 14.000 de MW, este cel mai mare din sud-estul
Europei și al doilea din Europa.[35]
Transelectrica a avertizat că în sistemul național pot fi preluate turbine eoliene de maximum 4.000 de MW, în
contextul în care a primit cereri de racord la rețea pentru proiecte de peste 30.000 de MW, din care 8.000 de
MW au deja contracte semnate.[34]
Energia eoliană în Republica Moldova[modificare | modificare sursă]
Conținutul sau subiectul acestui articol este privit de unii editori ca
fiind neenciclopedic.
Vă rugăm să vedeți părerile exprimate în pagina de discuții.

În România, Bulgaria, Ungaria, Austria, Germania, turbine eoliene de mari dimensiuni pot fi văzute, practic,
peste tot. În Moldova, acestea pot fi întâlnite doar la Edineț, grație lui Oleg Lozovanu, cel are care a adus
energia eoliană în țara noastră. Proprietarul Stației de producere a energiei electrice ecologice SC
„ELTEPROD” SRL este cel care, deși s-a confruntat cu o mulțime de probleme, nu a renunțat și a reușit să
instaleze o turbină eoliană pe extravilanul satului Brătușeni, raionul Edineț, singura de acest fel care produce
energie electrică în baza vântului. Antreprenorul spune că activează în domeniul energetic încă din 2004, dar
ideea producerii energiei din surse regenerabile a putut să fe pusă în practică abia în 2012. Un an mai târziu, a
fost dată în exploatare turbina propriu-zisă. Investițiile s-au ridicat la 500 de mii de euro. Instalația este
fabricată în Germania și are o înălțime de peste 60 de metri. Diametrul pilonului este de 5,4 metri, iar lungimea
elicelor de 27 de metri. O turbină de acest fel are puterea de 1100 kW și poate asigura cu energie electrică
două localități. Montată pe un câmp agricol al satului Brătușeni, Edineț, turbina a fost conectată la rețea în
aprilie 2013 și produce zilnic 1 100 KW energie. Anual turbina produce 1,5 mln.kwh de energie electrică, livrată
în rețeaua de distribuție regională – SA „RED Nord-Vest”. Pe traseu, la doar câțiva km distanță, se văd alte
câteva turbine – două la ieșirea din orașul Cupcini, patru pe teritoriul fabricii de zahăr de la Cupcini, alte două
la ieșirea din municipiul Edineț. În total, în acest raion sunt nouă turbine, toate investiții private, cu capacitate
de 9,6 MW. Opt turbine eoliene au fost instalate în 2017 la Edineț, alte două sunt în proces de montare.
Municipiul Edineț are 18 mii de locuitori, iar turbinele instalate deja produc cu 3 MW mai mult decât consumul
energetic real.
Ecologistul Grigore Musteață, președintele ONG-ului local „Colaborare”, spune că interesul pentru energia
eoliană, dar și alte tipuri de energie regenerabilă, se datorează campaniei de educare și informare pe care o
desfășoară de mai mulți ani. „Astăzi, Edineț ocupă locul întâi la producerea energiei verzi. Suntem mândri că
am putut convinge oamenii să investească în acest domeniu. Astfel, reducem emisiile de CO2 în atmosfera și
contribuim la îmbunătățirea calității vieții oamenilor”, remarcă Grigore Musteață. Regretul ecologistului este
lipsa unui tarif verde în R. Moldova. Astfel, agenții economici livrează energia eoliană la un preț mai mic decât
cel de piață. Totuși, nordul Moldovei nu dispune de potențialul eolian cel mai mare. Viteza medie anuală a
vântului este cuprinsă între 6,5 și 8,0 m/s, condiții mai bune de vânt fiind la sud. O viteză a vântului mai mare
de 8 m/s nu a fost identificată în R. Moldova. Potrivit specialiștilor, la acești parametri, sunt potrivite turbinele de
clasa a III-a (viteza medie anuală 6,0-7,5 m/s), cu înălțimea turnului de 100 metri.
Expertul Ion Sobor, profesor universitar, Facultatea de Energetică a Universității Tehnice din Moldova,spune că
situația în electroenergetică este la nivel critic în R. Moldova – producem doar 18% din consumul energetic și
aproape 80% vine din auto-proclamata Republica Moldovenească Nistreană. Dacă se întâmplă că Transnistria
stopează livrarea energiei electrice, ca urmare a înrăutățirii conflictului cu Chișinăul, Moldova poate rămâne
fără energie. Iată de ce, dezvoltarea surselor de energie regenerabilă este o necesitate stringentă pentru R.
Moldova. Potrivit calculelor efectuate de experți, în R. Moldova aria suprafețelor cu potențial eolian este de
circa 1830 km2 – adică mai puțin de 6% din suprafața totală. Capacitate totală care poate fi instalată este de
9151 MW. Aceasta, însă, nu ar putea fi valorificată pentru că depășește capacitățile tehnice ale sistemului
electroenergetic și consumul actual al R. Moldova.
Ilie Mitriniuc, director al companiei de construcție, spune că acum câțiva ani nu s-ar fi gândit la prestarea unor
astfel de servicii – construcția fundațiilor pentru instalarea turbinelor. Astăzi, investitorii nu mai apelează la
serviciile specialiștilor din străinătate, dar semnează contractele de instalate cu compania locală. Firma are la
activ nouă fundamente pentru turbinele date în exploatare în 2017 și trei fundamente în construcție în acest an.
Această stație eoliană va avea capacitatea de 1,6 MW.[36][37]
„Atlasul resurselor energetice eoliene al RM” – o nouă realizare marca UTM Lansat de cadrul Expoziției
internaționale „Moldenergy” (martie 2017), „Atlasul resurselor energetice eoliene al Republicii Moldova”,
elaborat de o echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică a Moldovei (Ion SOBOR, Andrei CHICIUC,
Vasile RACHIER), în cadrul Proiectului „Servicii științifice și tehnice în inginerie privind realizarea campaniei de
măsurări a caracteristicilor vântului, elaborarea și editarea Atlasului resurselor energetice eoliene al RM”, a
constituit un pionierat pentru domeniul resurselor energetice eoliene din RM, având un ecou local, dar și
internațional pe măsură. Prezentând Atlasul, dr. Ion SOBOR, conferențiar la Universitatea Tehnică a Moldovei,
unul dintre autorii lucrării, a menționat că, în baza cercetărilor efectuate de UTM în comun cu AWS TruePower
și WindPower Energy din România, s-a constatat că aproximativ 5,5% din teritoriul Republicii Moldova are
potențial pentru instalarea turbinelor eoliene. Avem potențial eolian, doar că nu este valorificat. Morile de vânt
ar micșora din dependența de energie importată. Cercetările arată că aria suprafețelor cu potențial eolian bun
și excelent este de circa 1 830 de km2. Au fost identificate 7 zone cu potențial pronunțat, printre care Colinele
Tigheciului, Platoul Moldovei – amplasat la nord și Podișul Central. Aceste zone plate ar permite construcția
unor parcuri eoliene cu zeci de mori de vânt. „Energia vântului reprezintă peste 80 la sută din toate achizițiile
de energie electrică în Europa. Statele UE au ținte stabilite pentru anul 2020 referitor la conversia la energii
regenerabile. Moldova ca membru al Comunității Energetice Europeană a început să depună eforturi în direcția
implementării aquisului comunitar și a obiectului de a avea cel puțin 17% din energie produsă prin metode eco
până în 2020”, a declarat Viktoriya KERELSKA, consilier în afaceri publice în cadrul Asociației Energiei Eoliene
din Europa „WindEurope”. Reprezentanta WindEurope a menționat că pentru a dezvolta industria energiei
eoliene țară este necesară ajustarea legislației și a sugerat Guvernului Republicii Moldova să se consulte cu
reprezentanți din industria eoliană în elaborarea cadrului normativ și legislativ. De partea sa, WindEurope
poate veni cu expertiza necesară. „Noile tehnologii au fost din tot timpul o forță motrice pentru sectorul
energetic și construcțiilor, la scară globală. Pentru consolidarea pieței autohtone, companiile locale sunt
chemate să se conecteze la dezvoltarea metodelor de utilizare și inovare a domeniilor respective. Strategia
energetică a Republicii Moldova are la bază inovația tehnologică, ce permite cu sprijinul autorităților și a
partenerilor de dezvoltare, să asigure creșterea sustenabilă a sectorului”, a declarat în cadrul evenimentului de
prezentare a potențialului energetic eolian Ion COZMA, drd. UTM, director-adjunct al Agenției pentru Eficiență
Energetică (AEE). Potențialul resurselor energetice eoliene al RM a fost prezentat în forma unei hărți
interactive. Studiul este unul din principalele instrumente de atragere a investitorilor pentru implementarea
proiectelor în domeniul surselor de energie regenerabile în Moldova. Investitorii sunt gata să cumpere vântul
din Republica Moldova, doar că așteaptă susținere din partea statului. Pentru a putea pune în practică
cercetările, experții așteaptă intrarea în vigoare la finele lunii martie a Legii privind promovarea utilizării energiei
din surse regenerabile. Proiectul a fost adoptat încă în 2016, însă Guvernul a cerut amânarea aplicării legii,
motivând că nu suntem încă pregătiți la nivel de cadru legal. La evenimentul de lansare a Atlasului, organizat
de AEE, au participat potențiali investitori, autorități publice centrale și locale, reprezentanți ai întreprinderilor
din domeniul energetic, misiunilor diplomatice și asociațiilor din domeniu. [38]

Comparații cu alte resurse energetice[modificare | modificare sursă]

Avantaje[modificare | modificare sursă]
În contextul actual, caracterizat de creșterea alarmantă a poluării cauzate de producerea energiei din
arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea dependenței de acești combustibili.
Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluție foarte bună la problema energetică globală. [39] Utilizarea
resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare
reformulează și modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eoliană în special este printre
formele de energie regenerabilă care se pretează aplicațiilor la scară redusă.

 Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanțe poluante și gaze cu efect de seră,
datorită faptului că nu se ard combustibili.

 Nu se produc deșeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici unui fel de deșeuri.
 Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produse în centralele eoliene
moderne a scăzut substanțial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai mici decât în cazul energiei
generate din combustibili, chiar dacă nu se iau în considerare externalitățile negative inerente utilizării
combustibililor clasici.[40][41][42]
În 2004 prețul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime față de cel din anii 1980, iar previziunile sunt de
continuare a scăderii acestora deoarece se pun în funcțiuni tot mai multe unități eoliene cu putere instalată de
mai mulți megawați.[43]

 Costuri reduse de scoatere din funcțiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde
costurile de scoatere din funcțiune pot fi de câteva ori mai mari decât costurile centralei. [44], în cazul
generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcțiune, la capătul perioadei normale de funcționare,
sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.
Dezavantaje[modificare | modificare sursă]

Fermă de energie eoliană în Tarifa, Spania

Principalele dezavantaje sunt: resursa energetică relativ limitată, inconstanța datorată variației vitezei vântului
și numărului redus de amplasamente posibile. Puține locuri pe Pământ oferă posibilitatea producerii a
suficientă electricitate folosind energia vântului.[4][44] La început, un important dezavantaj al producției de
energie eoliană a fost prețul destul de mare de producere a energiei și fiabilitatea relativ redusă a turbinelor. În
ultimii 25 de ani, eficacitatea energetică s-a dublat, costul unui kWh produs scăzând de la 0,70 euro la circa
0,32 euro în prezent.[44] Un alt dezavantaj este și "poluarea vizuală" - adică faptul că au o apariție neplăcută -
iar altul ar fi faptul că produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase). De asemenea, se afirmă că turbinele
afectează mediul și ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări și necesitând terenuri mari virane pentru
instalarea lor.[44] Argumente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt au o apariție atractivă
stilizată,[44] că mașinile omoară mai multe păsări pe an decât turbinele[4] și că alte surse de energie, precum
cărbunele, sunt cu mult mai dăunătoare pentru mediu, deoarece creează poluare și duc la efectul de seră.[4][44]
De asemenea, există un risc mare de distrugere în cazul furtunilor.[45]

Mașini eoliene[modificare | modificare sursă]

Doi inventatori germani au călătorit 5.000 de km de-a lungul Australiei, într-o mașină-prototip ce se încarcă cu
ajutorul vântului. Călătoria de 3 săptămâni de la Perth la Sydney i-a costat doar 16 dolari australieni,
echivalentul a 50 de RON. Autovehiculul numit Wind Explorer poate parcurge 100 km cu jumătate din
cantitatea de curent electric necesară funcționării unei mașini de spălat. Cei doi inventatori spun că mașina lor
este primul autovehicul autonom pe bază de vânt. Mașina funcționează cu baterii de litiu-ion ce se încarcă cu
ajutorul unei turbine mobile folosite noaptea. De asemenea, pentru acumularea de energie suplimentară, cei
doi au folosit și zmeie. Wind Explorer cântăr