energie regenerabilă din România

Sursele regenerabile de energie avute în vedere pentru a fi stimulate sunt: energia eoliană,
hidroenergia, energia geotermală, biomasa și energia solară.

În urma unor studii realizate la nivelul României, potențialul în domeniul producerii de energie
verde este de 65% biomasă, 17% energie eoliană, 12 % energie solară, 4% microhidrocentrale și
2% voltaic și geotermal.

Conform unei hărți elaborate de către Administrația Naționala de Meteorologie, potențialul

energetic al României este repartizat zonal, după cum urmează:

 Delta Dunării – energie solară;

 Dobrogea – energie solară și eoliană;
 Moldova – micro-hidro, energie eoliană și biomasă;
 Munții Carpați- potențial ridicat de biomasă și micro-hidro;
 Transilvania – potențial ridicat pentru micro-hidro;
 Câmpia de Vest – posibilități de valorificare a energiei geotermale;
 Subcarpații – potențial pentru biomasă și micro-hidro;
 Câmpia Romănă – biomasă, energie geotermică și energie solară.

Tocmai pentru a încuraja persoanele juridice și fizice să își dezvolte astfel de sisteme, statul
român a creat instrumente de suport ca: piața certificatelor verzi, soluții de finanțare a investiției,
un cadru legislativ stimulativ etc.

Parlamentul European a votat un proiect care prevede ca 35% din consumul de energie din
Europa în anul 2030 să fie din surse regenerabile. Fiecare stat membru va avea o țintă de la care
se va putea abate cu maximum 10%, în anumite condiţii, implicit și România.

În 2030, fiecare stat membru UE va trebui să se asigure că 12% din energia consumată în
domeniul transporturilor vine din surse regenerabile.

Despre POIM 2014-2020:

 Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 este al doilea program ca

mărime din UE, cu o alocare de aproximativ 12 miliarde euro pentru sectoarele de
transport, mediu și energie.
 Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a lansat,
până în prezent, ghiduri pentru proiecte în valoare de 5,9 miliarde euro pentru transport,
3,5 miliarde euro pentru mediu și 569 milioane euro pentru energie, accesibile aici

Conceptul de Smart City este unul foarte amplu care însumează mai multe subdomenii de la
energie, construcții, mobilitate, tehnologie IOT și până la colectarea și reciclarea inteligentă a
deșeurilor.
Cele mai mari parcuri eoliene din România se regăsesc în zona de est a țării, în Dobrogea.
La ora actuală, România are puțin peste 3.000 de megawați (MW) instalați în capacitatea
de producție a energiei eoliene.

Energia eoliană în România – putere instalată de 3.000 de

MW
Acești 3.000 de MW reprezintă 16,5% din puterea totală instalată în România în capacitățile de
producție de energie electrică, potrivit datelor ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în
Domeniul Energiei).

Din lista producătorilor acreditați și a centralelor de producere a energiei electrice din surse
regenerabile a ANRE, actualizată la data de 31 octombrie 2021, rezultă că cele mai mari parcuri
eoliene din România sunt următoarele (lista conține toate parcurile eoliene din România care au,
la ora actuală, o putere instalată de cel puțin 60 MW):

Fântânele-Cogealac, cel mai mare parc eolian din România

1. Parcul eolian Fântânele-Cogealac

Fântânele Vest – 262,5 MW (Tomis Team SA)

Cogealac – 252 MW (Ovidiu Development SRL)

Fântânele Est – 85 MW (Tomis Team SA)

Împreună, cele trei centrale electrice de mai sus alcătuiesc parcul eolian Fântânele-Cogealac, cel
mai mare din România și al treilea cel mai mare parc eolian onshore din Europa.

În total, parcul eolian Fântânele-Cogealac, aflat pe teritoriul celor două localități din județul
Constanța, are o putere instalată de 600 MW. Parcul aparține investitorului CEZ Group, un
congolomerat de companii (cele mai multe dintre ele din Cehia) ce activează în domeniul
producerii și distribuției de energie electrică și termică.
Parcul eolian de la Fântânele-Cogealac a fost construit între anii 2008 și 2012, investiția totală
ridicându-se la peste 1 miliard de euro. În total, la Fântânele-Cogealac au fost instalate 240 de
turbine eoliene de tip General Electric 2.5xl.

Cele mai mari parcuri eoliene din România – Sălbatica, Tulcea

2. Parcul eolian Sălbatica, de lângă orașul Tulcea, alcătuit din:

Sălbatica 1 – 70 MW (Enel Green Power România SRL)

Sălbatica 2 – 70 MW (Enel Green Power România SRL)

Parcul eolian a fost construit la nord de orașul Tulcea și are, în total, o putere instalată de 140
MW. Atât Sălbatica 1, cât și Sălbatica 2, au câte 35 de turbine eoliene cu o putere instalată de 2
MW fiecare.

Investiția totală a fost de circa 100 de milioane de dolari. Parcul eolian este deținut de Enel
Green Power România, care aparține Enel, o companie multinațională din Italia ce activează în
domeniul producției și distribuției de energie electrică. De asemenea, Enel este implicată și în
distribuția de gaze naturale.

Parcul eolian Cernavodă, investiție a Energias de Portugal în România

3. Parcul eolian Cernavodă, alcătuit din:

Cernavodă 1 – 69 MW (EDRP România SRL)

Cernavodă 2 – 69 MW (EDRP România SRL)

Parcul eolian de la Cernavodă, din județul Constanța, are o putere totală instalată de 138 MW.
Este al treilea în acest clasament cu cele mai mari parcuri eoliene din România. Aici se află 46 de
turbine eoliene cu o putere instalată de 3 MW fiecare.

Parcul eolian este deținut de Energias de Portugal, o companie publică de electricitate din
Portugalia, înființată în anul 1976 prin fuziunea a 14 companii naționale de electricitate din
această țară.

Cele mai mari parcuri eoliene din România – cel mai mare parc din afara Dobrogei

4. Făcăeni – 132 MW (Ecoenergia SRL). Parcul eolian se află în județul Ialomița și este cel mai
mare parc eolian din România din afara Dobrogei.

5. Pantelimon – 123 MW (Ewind SRL). Parcul eolian se află în județul Constanța și are 41 de
turbine eoliene.

6. Târgușor – 119,6 MW (Enel Green Power România SRL). Parcul eolian de la Târgușor,
județul Constanța, este un alt proiect de energie regenerabilă dezvoltat de Enel în România.
Potrivit www.power-technology.com, parcul eolian are 52 de turbine eoliene Siemens Gamesa,
fiecare dintre ele cu o putere instalată de 2,3 MW. Proiectul a necesitat o investiție de peste 260
de milioane de dolari.

7. Crucea Nord – 108 MW (Crucea Wind Farm SA) din județul Constanța. Crucea Wind Farm
SA este deținută de Hidroelectrica SA în proporție de 100%. Parcul eolian are în componență 36
de turbine eoliene de tip Vestas V112 a câte 3MW fiecare.

Peștera, unul dintre cele mai mari parcuri eoliene din România

8. Peștera – 90 MW (EDRP România SRL). Parcul eolian din comuna Peștera, județul Constanța,
este al doilea cel mai mare parc eolian dezvoltat în România de portughezii de la Energias de
Portugal. Investiția s-a ridicat la 200 de milioane de dolari. Parcul eolian de la Peștera este
alcătuit din 30 de turbine eoliene cu o putere instalată de 3 MW fiecare.
9. Topolog-Dorobanțu – 84 MW (Land Power SRL), județul Tulcea.

10. Mihai Viteazu IV – 80 MW (Eolica Dobrogea One SA), județul Constanța.

11. Chirnogeni – 80 MW (EP Wind Project (ROM) Six SA), județul Constanța.

12. Corni 1 – 70 de MW (Corni Eolian SRL), județul Galați.

13. Corugea – 70 MW (Enel Green Power România SRL), județul Tulcea.

14. Ventus Nord 2 – 69 MW (Verbund Wind Power Romania SRL). Încheiem acest clasament
cu cele mai mari parcuri eoliene din România cu Ventus Nord 2. Parcul eolian aflat în județul
Sibiu este cel mai mare din Transilvania.

Hidroenergia este extrem de importantă în România. Daca analizăm puterea instalată în

capacitățile de producție de energie electrică din țara noastră vom vedea că hidroenergia se
află pe locul întâi. Iată care sunt cele mai mari hidrocentrale din România în funcție de
puterea instalată.

La ora actuală, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, puterea

instalată în toate unitățile de producție a energiei electrice din România este de 18.309 MW
(megawați), adică 18,3 GW (gigawați).

Cele mai mari hidrocentrale din România – importanța

hidroenergiei
Cea mai mare parte a acestei puteri este instalată în unitățile ce produc energie cu ajutorul apei
(hidrocentralele). Astfel, la data de 7 noiembrie 2022, 36,3% din puterea instalată în capacitățile
de producție de energie electrică din România era reprezentată de hidrocentrale (circa 6.600 de
MW).

Pe locul al doilea se aflau centralele ce produc curent electric prin arderea cărbunelui, cu 16,9%
(în jur de 3.000 de MW), iar pe locul al treilea, cu 16,5%, parcurile eoliene (cu o putere instalată
tot aproximativ 3.000 de MW).

Urmează centralele pe gaz și alte hidrocarburi (14,3% din total, cu o putere instalată de 2.600 de
MG), centrala nucleară de la Cernavodă (7,7% din puterea instalată în România, cu 1.400 de
MG) și fotovoltaicele (7,6%, aproximativ 1.400 de MG).

Unitățile care folosesc biomasă, biogaz, deșeuri sau căldura pământului (energie geotermală)
pentru a produce curent electric reprezintă fiecare sub 1% din total.

Porțile de Fier 1, cea mai mare hidrocentrală din România

1. Revenind la cele mai mari hidrocentrale din România, pe locul întâi se află hidrocentrala
Porțile de Fier I de pe Dunăre.

Hidrocentrala Porțile de Fier I are o putere totală instalată de 1.166,4 MW (are 6 agregate cu
turbine Kaplan, fiecare agregat având o putere instalată de 194,4 MW). Inițial, un agregat avea
doar 175 MW, însă puterea fost crescută în urma retehnologizării din anii 2000-2007.

Centrala hidroelectrică de la Porțile de Fier I are după retehnologizare o producție de energie

electrică anuală de proiect de 5.241.000 MWh pe an (adică 5.241 GWh/an) în anul mediu
hidrologic, ceea ce reprezintă circa 10% din producția la nivel național, se arată pe site-ul
hidroelectrica.ro.

Sistemul Hidroenergetic și de Navigație Portile de Fier I este amplasat pe Dunăre la kilometrul

943 și a fost proiectat și executat în colaborare cu partea sârbă. Construcția hidrocentralei a
început în 1964, iar inaugurarea s-a făcut în 1972.

Hidrocentrala are și două ecluze cu dimensiuni de 310 m X 34 m (câte una pentru fiecare parte –
România și Serbia) și un baraj deversor cu 14 câmpuri deversoare (câte 7 pentru fiecare parte).

Cele mai mari hidrocentrale din România – cea mai mare

hidrocentrală pe un râu interior
2. A doua cea mai mare hidrocentrală din România este centrala hidroelectrică subterană
Lotru-Ciunget, aflată pe râul Lotru în județul Vâlcea. Centrala are o putere instalată de 510
MW.
Potrivit hidroelectrica.ro, amenajarea hidroenergetică Lotru „este cea mai complexă de pe râurile
interioare ale României, fiind și unică în același timp prin schema de amenajare adoptată, care se
bazează pe principiul concentrării de debite și căderi. Astfel, atât apele din bazinul hidrografic al
râului Lotru, pe care este amplasată amenajarea, cât și cele din bazinele hidrografice învecinate,
sunt direcționate gravitațional și prin pompaj către lacul Vidra, care constituie acumularea
principală a amenajării.”

Hidrocentrala Lotru-Ciunget este amplasată în subteran, caverna tăiată în munte având

dimensiunile următoare: lungime 106 metri, lățime 18 metri și înălțime 36 de metri.

Centrala are 3 hidroagregate a câte 170 MW fiecare, acestea fiind echipate cu turbine hidraulice
de tip „Pelton”.

Hidrocentrala Retezat din județul Hunedoara

3. Centrala hidroelectrică Retezat, construită tot în subteran, de pe Râul Mare din județul
Hunedoara, se află pe locul 3 în acest clasament cu cele mai mari hidrocentrale din România. Are
o putere instalată de 335 MW și a fost construită între anii 1977-1986. Este a doua cea mai mare
hidrocentrală de pe râurile interioare din România, după cea de pe Lotru.

Hidrocentrala Retezat este echipată cu două turbine de tip Francis și produce anual o energie
medie circa de 605 GWh.

Cele mai mari hidrocentrale din România – Porțile de Fier

II
4. Hidrocentrala Porțile de Fier II are o putere instalată de 251,2 MW și produce, în medie,
1.240 GWh/an.

Hidrocentrala este alcătuită dintr-o centrală de bază cu 16 agregate de tip bulb (câte 8 pentru
fiecare parte, cea sârbă și cea română; un agregat are o putere instalată de 31,4 MW), 3 ecluze
(două pe partea română și una pe partea sârbă) și 2 baraje deversoare.

Partea română a centralei a avut inițial o putere de 216 MW. După retehnologizarea din anii
2005-2014, puterea instalată a crescut la 251,2 MW.

Hidrocentrala Porțile de Fier II se află pe Dunăre, la kilometrul 853, în zona insulei românești
Ostrovul Mare. Și ea a fost proiectată și executată în colaborare cu partea sârbă. Construcția a
început în 1977 și s-a terminat în 1986.

Centrala Vidraru de pe râul Argeș

5. Centrala Vidraru, aflată pe râul Argeș, are o putere instalată de 220 MW. Este amplasată pe
malul drept al râului Argeș, la nord de satul Căpățâneni, într-o cavernă situată la 104 metri sub
nivelul râului Argeș.

Centrala este echipata cu 4 turbine Francis. Accesul principal al personalului, precum și aducerea
echipamentelor, se fac printr-un puț vertical cu diametrul de 7,2 de metri.

Centrala are o producție medie de energie 400 GWh pe an.

Cele mai mari hidrocentrale din România – Mărișelu din

județul Cluj
6. O altă hidrocentrală cu o putere instalată de 220 de MW este centrala hidroelectrică
Mărișelu din județul Cluj.

Centrala Hidroelectrică Mărișelu a fost pusă în funcțiune în 1977. Este tot o centrală subterană,
fiind echipată cu 3 hidroagregate de circa 73,5 MW fiecare. Centrala folosește apa din lacul
de acumulare Fântânele (realizat în urma barării râului Someșul Cald). Generatoarele și turbinele
Francis care acționează agregatele sunt de fabricație românească (U.C.M Reșița).

Hidrocentrala „Dimitrie Leonida” din județul Bistrița-

Năsăud
7. Încheiem acest top cu cele mai mari hidrocentrale din România cu centrala hidroelectrică
„Dimitrie Leonida” din județul Bistrița-Năsăud. Are o putere instalată de 210 MW.

În centrala de tip semiaerian sunt amplasate cele 6 turbine Francis: 4 au o putere de 27,5 MW și
2 o putere de 50 MW.

Centrala hidroelectrică „Dimitrie Leonida” este amplasată la poalele muntelui Botoșanu, la o

distanță de aproximativ 15 km de baraj, urmând vechiul curs al Bistriței. A fost pusă în funcțiune
în anul 1960.
 Producători energie regenerabilă România – eoliană, solară,
hidro
Producători energie regenerabilă România. În acest articol vom detalia care sunt cei mai
mari producători de energie regenerabilă din România.

Ce este energia regenerabilă

Energia regenerabilă este energia obținută din resurse care se regenerează în mod natural (sunt
recreate de natură) într-un interval scurt de timp (la scară umană). Resursele regenerabile includ
lumina Soarelui, vântul, mișcarea apei, căldura geotermală sau biomasa.

Energia regenerabilă este folosită pentru generarea de energie electrică, precum și pentru
încălzire și răcire. În perioada 2011 – 2021, energia regenerabilă a crescut de la 20% la 28% în
mixul energetic global, în vreme ce energia obținută din combustibili fosili a scăzut de la 68% la
62%, potrivit Wikipedia.org.

Producători energie regenerabilă România – hidroenergie

Hidroelectrica este unul dintre cei mai importanți producători de energie electrică din România.
În anul 2022, compania a livrat în sistem 13.379 de GWh (gigawați-oră), adică 13,4 TWh
(terrawați-oră).

Potrivit site-ului oficial, Hidroelectrica are în licența de exploatare o capacitate de 17,68 TWh pe
an. Compania are o putere instalată de 6.480 de MW (mega-wați) în 187 de hidrocentrale și stații
de pompare și în o centrală electrică eoliană.

Ce putere instalată au hidrocentralele

În anul 2022, din cele 188 de centrale și stații de pompare energetice:

 52 de centrale hidroelectrice de mică putere și microhidrocentrale aveau o putere instalată

de maximum 4 MW
 22 de centrale hidroelectrice aveau între 4 și 10 MW
 108 centrale hidroelectrice și Centrala Electrică Eoliană Crucea Nord aveau o putere
instalată de peste 10 MW

Producători energie regenerabilă România – hidrocentrale

ale Hidroelectrica
Printre cele mai importante hidrocentrale operate de Hidroelectrica se numără:
  Sistemele hidroenergetice și de navigație Porțile de Fier I (1.166,4 MW putere instalată și
o producție medie de 5.241 GWh / an) și Porțile de Fier II (251,2 MW putere instalată și
o producție medie de 1.240 GWh /an).
 Centrala Hidroelectrica Vidraru (cu o putere instalată de 220 MW și o producție medie de
energie de 400 GWh /an)
 Centrala Electrică Eoliană Crucea Nord (aici sunt 36 de grupuri generatoare eoliene a
căror putere unitară este de 3 MW)
 Amenajarea Hidroenergetică Lotru
 Centrala Hidroelectrică Dimitrie Leonida (Stejaru)
 Centralele Hidroelectrice Mariselu și Remeti
 Amenajarea Hidroenergetică Râul-Mare Retezat și Centrala Hidroelectrică Ruieni
 Centralele Hidroelectrice Gilceag și Sugag

Producători energie regenerabilă România – energie eoliană

Un alt mare producător de energie regenerabilă din România este ČEZ Group, un conglomerat de
companii din Cehia care deține în județul Constanța cel mai mare parc eolian din România – cel
de la Fântânele-Cogealac.

Parcul eolian este împărțit în 3 sectoare:

 Centrala Eoliană Electrică Fântânele Vest, cu o putere instalată de 262,5 MW

 Centrala Eoliană Electrică Fântânele Est, cu o putere instalată de 85 MW
 Centrala Eoliană Electrică Cogealac, cu o putere de 252,5 MW

Cel mai mare parc eolian din România

Parcul eolian de la Fântânele-Cogealac are, în total, o putere instalată de 600 MW. Cele 240 de
eoliene sunt model General Electric 2.5XL, fiecare unitate având o putere instalată de 2,5 MW.
Acesta este un tip de turbină eoliană cu o înălțime de 100 de metri și un diametru al rotorului de
99 de metri, se arată pe site-ul oficial al ČEZ Group.

Bazele turbinelor se află la o distanță de 700 de metri unele de altele și ating, totodată, o
adâncime de 24 de metri.

Parcul eolian de la Fântânele-Cogealac are o producție anuală de circa 1.200 GWh.

Producători energie regenerabilă România – energie solară

În ceea ce privește producătorii de energie solară din România, iată câteva dintre companiile care
dețin cele mai mari parcuri de fotovoltaice din țară, conform listei ANRE a producătorilor
acreditați:
-GPSB Solaris 48 S.R.L., Centrala Electrică de Fotovoltaice Ciuperceni, județul Satu Mare, cu o
putere instalată de 56,11 MW

-LJG Green Source Energy Gamma S.R.L., Centrala Electrică de Fotovoltaice Izvoarele, județul
Giurgiu, cu o putere instalată de 42,5 MW

-LJG Green Source Energy Alpha S.A., Centrala Electrică de Fotovoltaice Slobozia, județul
Giurgiu, cu o putere instalată de 38,4 MW

Producători energie regenerabilă România – biomasă

În România există și câteva centrale electrice care funcționează pe biomasă, biogaz sau gaz
provenit din fermentarea deșeurilor sau a nămolurilor. Deocamdată, astfel de investiții asigură
doar un mic procent din mixul energetic al țării, puterea electrica instalată în astfel de unități de
producție fiind de doar 124,16 MW la nivel național (în anul 2022).

Cei mai mari producători de energie electrică din biomasă din România sunt următorii:

 Bioenergy Suceava SRL, centrală de cogenerare de înaltă eficiență pe biomasă, cu o

putere electrică instalată de 29,65 MW
 HS Timber Productions SRL, ce deține 3 centrale electrice pe biomasă (Sebeș I, Sebeș II
și Rădăuți II), cu o putere instalată de 2,5 MW, 8,75 MW, respectiv 10 MW
 HS Timber Productions Reci SRL, centrală de cogenerare pe biomasă, cu o putere
instalată de 15 MW
 EGGER România SRL, centrală de cogenerare pe biomasă, cu o putere instalată de 14,5
MW

Producători energie regenerabilă România – energie

geotermală
Dincolo de energie electrică, resursele regenerabile pot furniza și încălzire (energie termică). Și
acest domeniu are un potențial mare în România, însă deocamdată sectorul nu s-a dezvoltat
foarte mult. Totuși, există câteva investiții notabile, în special în vestul țării.

Astfel, municipiul Beiuș din județul Bihor este singurul oraş din ţară în care alimentarea cu
energie termică produsă centralizat se face numai pe bază de apă geotermală, se arată pe site-ul
companiei Transgex, care a realizat forajele respective.

În Beiuş, două sonde extrag apele geotermale de la adâncimi de 2.500-3.000 de metri, iar o a
treia reinjectează în subteran apele uzate termic.

Blocuri încălzite cu energie geotermală

La una dintre sonde, apa are o temperatură de 84 °C, iar la cealaltă de 70 °C.
Producţia anuală medie valorificată de energie termică este de circa 17.000 Gcal (gigacalorii).
Apa geotermală extrasă cu pompe este distribuită în 4 centrale termice cu schimbătoare de
căldură şi în 20 de module, reprezentând puncte termice mobile automatizate.

În Beiuș, se distribuie centralizat agent termic pentru încălzire şi apă caldă pentru 103 blocuri de
locuinţe, 3 licee, şcoli generale, grădiniţe, biserici şi sedii de instituţii publice.