Header: abordare regională / regional approach

România și Grecia se confruntă cu aceleași provocări

Ilustratie: folder RA Atena,in Ilustratie

Grecia a pornit mai devreme și este mai avansată decât România în

dezvoltarea de mari proiecte de generare a energiei din surse
regenerabile. Astfel se explică, în parte, faptul că sunt mai multe
companii originare din Grecia care sunt deja active în România, prin
organizații și proiecte de mare anvergură. Totodată, companiile
românești au crescut suficient pentru a fi în măsură să ofere soluții
tehnice și răspunsuri de business pentru continuarea tranziției
energetice în Grecia, în condițiile în care provocările din cele două țări
sunt mai degrabă asemănătoare.

Grecia a instalat un volum record de instalații fotovoltaice în 2023...

În 2023, Grecia a adăugat un număr record de 1,6 GW în noi centrale
fotovoltaice la infrastructura sa energetică, marcând o etapă importantă
pentru tranziția țării către energia regenerabilă, potrivit lui Stelios
Psomas, consilier pe chestiuni de politici la HELAPCO, Asociația elenă a
fotovoltaicelor. Creșterea rapidă a pieței fotovoltaice din Grecia poate fi
explicată prin simplificarea legislației și prin scăderea costului modulelor
fotovoltaice în ultimii ani, a explicat el.
Piața de energie fotovoltaică din Grecia poate gestiona investiții anuale
de aproximativ un miliard de euro, ceea ce o face să contribuie în mod
semnificativ la economia națională și la piața muncii. Se estimează că
instalațiile fotovoltaice au creat aproximativ 60.000 de locuri de muncă
echivalente cu normă întreagă, consolidând poziția industriei ca cel mai
mare angajator din sectorul energiei verzi din Grecia.

... se pregătește de congestii ale rețelei

Cu toate acestea, creșterea fără precedent a numărului de instalații
fotovoltaice a scos la iveală limitele infrastructurii de rețea din Grecia.
Psomas a remarcat că rețelele existente au fost dezvoltate într-o
perioadă în care cererea era mai mică, ceea ce a condus la congestii
iminente ale rețelei în întreaga țară. „Rețeaua pe care o avem nu face
față. Rețelele au fost dezvoltate în trecut, când nu era nevoie să fie atât
de mari. Foarte curând, majoritatea rețelelor din Grecia vor fi
congestionate”, a adăugat el, anticipând congestii ale rețelei în viitorul
apropiat.
Pentru a face față provocărilor legate de capacitatea rețelei, Grecia
analizează dezvoltarea sistemelor de stocare, plănuind să aloce 1,000
MW de capacitate pentru baterii autonome. Se așteaptă ca proiectele de
succes să fie finalizate și operaționale până la sfârșitul anului 2025, iar
primele două licitații au selectat deja peste 700 MW de capacitate de
baterii. În plus, guvernul elen intenționează să extindă capacitatea
proiectelor autonome scoase la licitație la 1,5-1,7 GW.
De asemenea, Grecia își propune să își mărească semnificativ
capacitatea de stocare a bateriilor, proiecțiile indicând 3,1 GW instalați
până în 2030 și o creștere substanțială după aceea. „Dar piața bateriilor
poate fi de două ori mai mare”, a adăugat Psomas.

Parapet are soluții pentru construirea de parcuri fotovoltaice pe

terenuri dificile
România deține un mare potențial pentru instalațiile de panouri solare,
dar Parapet GmbH explorează oportunități dincolo de terenurile agricole,
urmărind să construiască pe terenuri dificile sau panouri solare
plutitoare, a declarat Paul Moldovan, CEO al Parapet GmbH.
„Nu căutăm doar terenuri plane pentru centralele de panouri solare, ci
luăm în considerare și terenuri dificile. Obiectivul nostru este de a utiliza
cât mai mult posibil solul nefolosit, fără a intra pe terenurile agricole, și
explorăm, de asemenea, opțiunea panourilor plutitoare”, a declarat el.
Compania are proiecte de energie solară în Chile, Japonia, Asia de Sud
și Australia, cu instalații deja finalizate în foste cariere de piatră sau
depozite de deșeuri.
În Europa, Parapet a participat la construcția a 1 GW de unități de
producție de energie regenerabilă care utilizează panouri solare. În timp
ce în Europa, în timp ce compania operează în principal în Germania,
aproximativ 20% din centralele sale electrice sunt situate în România.

WALDEVAR Energy are în vedere construirea unei fabrici de

panouri solare plutitoare
WALDEVAR Energy intenționează să își extindă anul acesta numărul de
angajați la 800 de la 500 în prezent și ia în calcul construirea unei fabrici
de panouri solare plutitoare în România, a dezvăluit Cristian Dragomir,
Project Management Officer și Bidding Manager în cadrul companiei.
Compania a încheiat un parteneriat strategic cu cel mai mare producător
de sisteme plutitoare din lume pentru a înființa o unitate în România, cu
scopul de a satisface cererea de sisteme plutitoare din Europa.
„România se bucură de o poziție foarte favorabilă în ceea ce privește
securitatea energetică și mixul energetic. Nu vezi această varietate în
multe țări. Cu toate acestea, infrastructura este veche și trebuie
consolidată. Sunt panourile solare plutitoare o opțiune viabilă? Rămâne
să vedem”, a adăugat Dragomir.

Elektra Renewable Support: Cele mai multe dintre proiectele în care

suntem implicați sunt hibride
Elektra Renewable Support dezvoltă în prezent proiecte care totalizează
peste 1 GW de energie eoliană și solară. În aproximativ o lună,
compania urmează să pună în funcțiune primul proiect hibrid în care s-a
implicat, potrivit Elenei Popescu, CEO al Elektra Renewable Support.
„Cele mai multe dintre proiectele noastre sunt hibride. Anul trecut, am
pus în funcțiune prima noastră centrală hibridă în România, atașând 1,1
MW de energie solară la o turbină eoliană de 6,5 MW. În prezent,
aceasta se află în faza de testare, iar într-o lună va fi complet
operațională”, a spus ea.
Elektra Renewable Support operează proiecte de producție de energie
regenerabilă totalizând peste 400 MW la nivel național. Compania oferă
servicii de consultanță tehnică și servicii de inginerie, monitorizare
SCADA, operare tehnică, întreținere și operare comercială pentru
centralele electrice regenerabile.

Cristian Athanasovici, Kawasaki Europe: Cogenerarea este parte

din răspuns
Abordarea în domeniul producției și consumului de energie electrică se
bazează pe patru piloni, decarbonizarea, descentralizarea, digitalizarea
și producția distribuită de energie, a declarat Cristian Athanasovici,
Business Development Manager la Kawasaki Europe.
Cogenerarea este o soluție de sprijin pentru sursele regenerabile. „Ar
trebui să existe un mix între soluțiile energetice, ceea ce înseamnă că ar
trebui să combinăm cogenerarea cu energiile regenerabile pentru a
asigura resursele pentru toate tipurile de nevoi în orice moment”, a
susținut el. El a adăugat că echipamentele industriale ale companiei sunt
pregătite să utilizeze 30% hidrogen, iar începând din acest an, unele
echipamente specifice sunt pregătite să ardă 100% hidrogen.

Grecia stimulează dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen

Grecia face pași importanți în dezvoltarea infrastructurii sale de
hidrogen, iar Europa, fiind un importator net de hidrogen, va întâmpina
numeroase provocări în ceea ce privește traseul și aprovizionarea,
susține Agis Digkas, expert în dezvoltarea afacerilor în cadrul companiei
grecești DESFA.
„Hidrogenul este un produs gazos, dar prezintă provocări foarte diferite
în ceea ce privește lanțul de aprovizionare în comparație cu gazele
naturale. Cu toate acestea, vor apărea multe oportunități de cooperare.
Atât România, cât și Grecia au resurse regenerabile abundente, care pot
facilita producția de hidrogen”, a declarat Digkas. În Grecia, se
preconizează că atât cererea, cât și oferta vor ajunge la 40 GWh pe zi
până în 2035, iar guvernul urmărește ca Grecia să devină primul
exportator de energie verde, ceea ce a determinat DESFA să fie vârful
de lance pentru crearea unei infrastructuri de hidrogen în această țară.
Primul pas presupune amestecarea hidrogenului și a gazelor naturale în
sistemul existent și permite furnizarea de hidrogen către clienți. În plus,
toate conductele aflate în prezent în construcție sunt proiectate pentru a
fi pregătite pentru hidrogen.
Cea de-a doua etapă presupune construirea unei noi conducte de 540
de kilometri destinată exclusiv transportului de hidrogen. Acest proiect,
cu un buget de un miliard de euro, va lega sudul Greciei de Bulgaria. În
faza finală va fi creată o rețea cuprinzătoare de hidrogen pentru a
răspunde diferitelor nevoi ale clienților.

Grecia intenționează să instaleze 1,9 GW de energie eoliană până în

2030
Dezvoltarea energiei eoliene offshore va fi un element de cotitură pentru
Grecia, care intenționează să instaleze 1,9 GW până în 2030, a declarat
Efi Karra, responsabilă cu politicilor de promovare și sustenabilitatea în
cadrul Asociației elene pentru energie eoliană (Hellenic Wind Energy
Association). „Până în 2030, ne propunem să instalăm 9,5 GW în
energie eoliană, din care 1,9 MW vor fi eoliene offshore”, a spus ea.
Grecia a stabilit deja cadrul legislativ pentru dezvoltarea energiei eoliene
offshore încă din vara anului 2022.
Potrivit lui Karra, energia eoliană offshore oferă avantaje competitive
semnificative, cum ar fi generarea masivă de energie electrică fără a
intra în conflict cu alte activități umane și sprijinirea creării unui lanț de
aprovizionare local robust. Acesta, la rândul său, contribuie la economia
locală grecească prin furnizarea de valoare adăugată prin intermediul
șantierelor navale, porturilor, cablurilor, logisticii, industriei cimentului și
altele.
În 1999, Grecia avea o capacitate eoliană instalată de 107 MW. Un
deceniu mai târziu, capacitatea a crescut la peste 1.100 MW, iar până în
2019, a depășit 3.600 MW. În 2023, capacitatea eoliană instalată a
totalizat 5,2 GW, cu 543 MW nou conectați la rețea. Anul trecut,
instalațiile eoliene au acoperit 23,5% din producția internă de
electricitate din Grecia.

Grecia și România ar putea fi lideri în domeniul energiei verzi în

Europa de Sud-Est
Se estimează că Grecia și România vor înregistra împreună o cerere de
aproximativ 140 TWh de energie electrică până în 2040, ceea ce
înseamnă că aceste două țări ar putea prelua inițiativa în ceea ce
privește toate evoluțiile din Europa de Sud-Est, potrivit lui Panos
Kefalas, asociat senior la Aurora Energy Research, specializat în piețele
energetice din Europa de Sud-Est.
“Ceea ce se va întâmpla în aceste două țări va stabili ritmul pentru
întreaga regiune. Este imperativ ca aceste două țări să revendice o parte
mai mare din piața din sud-estul Europei”, a subliniat el.
Potrivit lui Kefalas, industriile de energie regenerabilă din România și
Grecia se confruntă cu provocări foarte asemănătoare, care se învârt în
jurul asigurării sustenabilității, securității energetice și promovării
tranziției energetice.
În România, dezvoltarea industriei de energie regenerabilă nu ar fi
progresat atât de rapid dacă nu ar fi existat un gol lăsat de închiderea
minelor de cărbune. Deși România a pierdut ceva timp între 2017 și
2023 în ceea ce privește instalarea de noi proiecte verzi, este de
așteptat ca în următorii șase ani să cunoască o traiectorie de creștere
similară cu cea pe care a avut-o Grecia.
O altă diferență notabilă este reprezentată de discuțiile extinse din
România cu privire la contractele pentru diferență (CfD), fără ca acestea
să fie puse în aplicare, în timp ce Grecia are CfD în vigoare din 2019.
Deși punerea în aplicare a CfD în România a fost amânată din noiembrie
anul trecut, se anticipează că aceasta va avea loc în viitor și chiar și o
punere în aplicare parțială a CfD ar oferi o pârghie semnificativă pentru
atragerea de proiecte regenerabile suplimentare pe piață.
Este posibil ca guvernele să fie reticente în a subvenționa proiecte
regenerabile de sute sau mii de megawați, dar astfel de subvenții ar
putea să nu fie sustenabile pe termen lung.
„Din 2025, există riscul canibalizării prețurilor la proiectele solare și
eoliene. Cu cât mai multe proiecte eoliene și solare sunt integrate în
sistem, cu atât mai mult tind să își canibalizeze propriile prețuri”, a
adăugat Kefalas.

Este nevoie de mai multă educație pe piață cu privire la conceptul

de PPA
Piața de energie din România are în continuare nevoie de educație cu
privire la conceptul de Power Purchase Agreements (PPA), consideră
Ionuț Ciubotaru, vicepreședinte OMV Petrom. De asemenea, este mare
nevoie de dezvoltarea competențelor tehnice și de management în
sectorul de inginerie, achiziții și construcții (EPC).
„În ceea ce privește PPA-urile, piața trebuie să fie educată. În România,
există cinci PPA-uri. Acesta este numărul real. În Grecia, sunt mai multe,
dar nu mult mai multe”, a adăugat el.
În contextul dezvoltării accelerate a industriei energiei regenerabile,
determinată de tranziția energetică, piața energiei are nevoie de mai
multe companii de tip EPC pentru a face față cererii ridicate de proiecte.
Potrivit lui Ciubotaru, pe piața românească există doar câteva EPC-uri,
iar când vine vorba de construirea a mii de MW în centrale regenerabile,
există mai multe obstacole. De exemplu, lipsa angajaților este o
dificultate, dar nu este singura. O altă provocare este lipsa forței de
management și a puterii financiare a EPC-urilor.
„Avem nevoie de competențe în toate sectoarele, inclusiv în cel tehnic și
de management. Tranziția energetică este bine descrisă de trei mari
caracteristici: complexitatea, costul uriaș de investiție necesar pentru
atingerea obiectivelor și cunoștințele. Avem nevoie de mai multă
cunoaștere, avem nevoie de multă inovație, iar cooperarea este calea de
urmat pentru tranziția energetică.”
OMV Petrom este foarte avansat în planul său strategic de a investi 11
miliarde de euro în proiecte de tranziție energetică.

România explorează perspectiva importurilor de gaze naturale

lichefiate (GNL) din porturile grecești
România și-ar putea dubla producția actuală de gaze naturale,
poziționându-se potențial ca unul dintre principalii producători de gaze
din Europa, odată cu demararea producțiilor în câmpul offshore Neptun
Deep din Marea Neagră, a declarat Mioara Pituț, șefa misiunii
diplomatice, însărcinată cu afaceri al Ambasadei României în Grecia.
În același timp, România încearcă să își diversifice portofoliul energetic
cu ajutorul reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), alături de
energia nucleară tradițională, și își intensifică investițiile în energia
eoliană, atât pe uscat, cât și în larg.
România este, de asemenea, interesată în dezvoltarea de noi rute
energetice pentru a-și asigura independența energetică față de Rusia și
în colaborarea cu țările vecine în ceea ce privește proiectele de energie
regenerabilă, inclusiv inițiativele privind energia eoliană offshore și
hidrogenul.
În plus, România explorează perspectiva importurilor de gaze naturale
lichefiate (GNL) din porturile grecești, care ar putea aproviziona și
Moldova și Ucraina.

CASETA
Masa rotundă „Abordare Regională – Atena” a fost organizată de
Energynomics cu susținerea partenerilor noștri: Elektra Renewable
Support, Kawasaki Gas Turbine Europe GmbH, Parapet GmbH, TUV
Nord, WALDEVAR Energy.