Volum de Lucrari Sie 2018

SIMPOZIONUL NAŢIONAL DE
INFORMATICĂ, AUTOMATIZĂRI ŞI
TELECOMUNICAŢII
ÎN ENERGETICĂ
SIE 2018
Ediţia a XII-a
Sinaia, 24-26 Octombrie 2018

Editura SIER
ISSN:1842 - 4392
Copyright © Editura S.I.E.R., 2018

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii.
EDITURA S.I.E.R. - Director Dr.ing. Vatră Fănică

RO-020371, Bucureşti, România
B-dul Lacul Tei nr.1-3, Sector 2
Tel: +40722 361 954
Fax: +4021 212 20 05
E-mail:office@sier.ro
Web-site:www.sier.ro
Tehnoredactare: Ana Poida, Fănică Vatră, Ovidiu Stoian
Tipărit la Tipografia “ASTRA” Deva

B-dul Decebal Bl. N - parter
Tel: +40254 219 372
Fax: +40254 230 267
Simpozionul Naţional de
Informatică, Automatizări şi Telecomunicaţii
în Energetică
2018 Sinaia, 24-26 Octombrie 2018
Stimaţi participanţi,
Simpozionul Naţional de Informatică, Automatizări şi Telecomunicaţii în Energetică - SIE
este o manifestare ştiinţifică iniţiată şi promovată de SIER din anul 1996, organizată o dată la
doi ani, deschisă specialiştilor cu preocupări în domeniile informatizării, automatizării
activităţilor specifice energeticii, şi telecomunicaţiilor (concepţie, proiectare, implementare) din
unităţile de exploatare a instalaţiilor energetice, instituţii de proiectare şi cercetare, instituţii de
învăţământ superior, fabricanţilor de echipamente şi elaboratorilor de software etc., interesaţi în
schimbul de opinii, idei, soluţii şi realizări recente în domeniul informaticii, protecţiilor,
automatizărilor şi telecomunicaţiilor, cu aplicare la diversele activităţi ale domeniului energetic.
SIE 2018, a XII-a manifestare din acest ciclu, îşi propune să supună dezbaterii
specialiştilor întregul spectru al problematicii structurat pe următoarele subiecte majore:
1. Sisteme informatice pentru Operatorii şi Participanţii la Piaţa de Energie Electrică,
Sisteme de Metering etc.
2. Sisteme informatice pentru managementul activităţilor tehnico-economice şi de
gestiune a companiilor / societăţilor / unităţilor care exploatează / gestionează
instalaţii din SEN.
3. Sisteme informatice de proces. Sisteme informatice pentru conducerea operativă prin
dispecer a instalaţiilor energetice.
4. Sisteme de Automatizarea Distribuţiei.
5. Sisteme de protecţii şi automatizări pentru linii, staţii şi centrale electrice.
6. Sisteme de automatizare la nivel de reţele şi SEN.
7. Smart Grids. Smart Metering
8. Sisteme de telecomunicaţii. Probleme actuale, alternative posibile de dezvoltare,
tehnologii moderne/actuale de realizare a sistemelor de transmisiuni de date etc.
De asemenea, în cadrul Simpozionului SIE 2018 se vor organiza Mese Rotunde, Tutoriale,
un Open Forum şi EXPO-SIE 2018 - Expoziţie de echipamente/produse informatice,
protecţii, automatizări şi de telecomunicaţii, pentru firmele interesate în prezentarea de soluţii,
echipamente şi software cu aplicare în energetică.
Referitor la lucrările incluse în Programul SIE 2018 se remarcă o diversitate tematică în
problemele de actualitate practică care preocupă majoritatea specialiştilor implicaţi în
domeniul energeticii.
Considerăm că prin lucrările şi dezbaterile de un înalt nivel calitativ, SIE 2018 va contribui
la accelerarea procesului de informare, informatizare şi automatizare în entităţile din domeniul
energeticii, cu efecte pozitive asupra dezvoltării energeticii româneşti.
Cu convingerea că şi lucrările celei de-a XII-a ediţii a Simpozionului Naţional de
Informatică, Automatizări şi Telecomunicaţii în Energetică vor reflecta preocupările actuale şi
de perspectivă ale specialiştilor din domeniul informaticii, protecţiilor, automatizărilor şi
telecomunicaţiilor, aducând o contribuţie importantă la rezolvarea problemelor specifice
energeticii, urăm succes Simpozionului SIE 2018.
Dr.ing. Fănică Vatră
Preşedinte al Comitetului Tehnic de Organizare a SIE 2018
Secretar General & Director Executiv al SIER şi al IRE
3
în Energetică
Toate lucrările au fost reproduse după referatele prezentate de către autori - în format electronic, şi reprezintă
punctul de vedere al autorilor, editura neintervenind în niciun fel în conţinutul referatelor. Pentru detalii, vă rugăm
să contactaţi autorii referatelor prezentate în acest volum/aceste volume.
Lucrările apărute în Volumul de Lucrări SIE 2018 sunt editate sub îngrijirea
Societăţii Inginerilor Energeticieni din România
4
în Energetică
COMITETUL DE ONOARE
ANTON ANTON - Ministrul Energiei
IULIAN IANCU - Preşedinte Comisia pentru Industrii şi Servicii a

Camerei
Deputaţilor
DORU VIŞAN - Secretar de Stat la Ministrul Energiei
IULIAN ROBERT TUDORACHE - Secretar de Stat la Ministrul Energiei
ANDREI PETRIŞOR MAIORESCU - Secretar de Stat la Ministrul Energiei
VICTOR VAIDA - Preşedinte al S.I.E.R. şi al I.R.E (Institutul Român de Energie)
ADRIAN CONSTANTIN RUSU - Preşedinte Directorat CNTEE Transelectrica
BOGDAN NICOLAE BADEA - Preşedinte Directorat Hidroelectrica
DAN CĂTĂLIN STANCU - Director General Electrica
DUŢĂ MARIAN - Director General INCDIE ICMET Craiova
SORINEL GHEORGHE BOZA - Preşedinte Directorat Complexul Energetic Oltenia
CIPRIAN DIACONU - Preşedinte CNR CIGRE

- Director OMEPA - CNTEE Transelectrica
5
în Energetică
6
în Energetică
COMITETUL TEHNIC DE ORGANIZARE

PREŞEDINTE
Dr.ing. FĂNICĂ VATRĂ - Director Executiv & Secretar General S.I.E.R. şi al I.R.E.
(Institutul Român de Energie).
VICEPREŞEDINŢI
Dr.ing. IOAN HAŢEGAN - Director Direcţia Tehnică, Eficienţă Energetică şi

Tehnologii Noi - CNTEE Transelectrica
Ing. LIVIOARA ŞUJDEA - Director Executiv Distribuţie - Electrica
Ing. MARIAN BRATU - Membru Directorat Hidroelectrica
Dr.ing. ION PĂTRU - Director Ştiinţific ICMET Craiova
Ing. CĂTĂLIN LIVIU STANCULESCU

- Director Direcţia Energie Complexul Energetic Oltenia
MEMBRI
Dr.ing. ANA POIDA - Energy Design & Consulting
- Preşedinte al Comisiei IT&C a S.I.E.R.
Prof.dr.ing. PETRU POSTOLACHE
- Univ. “Politehnica” Bucureşti – Facultatea de Energetică
- Preşedinte Comisia SIER de Resurse Regenerabile
Prof.dr.ing. CORNEL TOADER
- Univ. “Politehnica” Bucureşti - Facultatea de Energetică
- Preşedinte Filială SIER UPB Bucureşti
MIRELA MATHIE - Şef Serv. Relaţii, Organizare Evenimente si Deplasǎri

Externe - CNTEE Transelectrica
Ing. ALEXANDRU COSTACHE - Electrica
Ing. ADRIANA DADU - SPEEH Hidroelectrica
Ing. CĂTĂLIN FLORIAN POPESCU

- SPEEH Hidroelectrica
Ing. ELENA ZAMFIR - Complexul Energetic Oltenia
7
în Energetică
MODERATORI LA MESELE ROTUNDE:
Prof.dr.ing. PETRU POSTOLACHE

Dr.ing. FĂNICĂ VATRĂ

- Director Executiv & Secretar General S.I.E.R. şi al I.R.E. (Institutul Român de
Energie).
8
în Energetică
CUPRINS
LUCRĂRI ÎN PLEN
P.2.- Influenţa caracterului neprogramabil al surselor regenerabile de energie asupra SEN şi

metode de diminuare a impactului............................................................................................. 15
Diaconu Ciprian, Constantin Alexandra
P.5.- Influenţa factorilor externi asupra prognozei CPT- Studiu de caz ianuarie - iunie 2018....... 20
Constantinescu Emil, Stănescu Dorel, Popescu Radu
P.6.- Implementarea unui Sistem Informatic Integrat pentru Managementul Resurselor (ERP),
care să asigure integrarea proceselor companiei, optimizarea activităţilor, precum şi
creşterea eficienţei procesului managerial în condiţiile operării pe piaţa de energie
electrica a Complexului Energetic Oltenia............................................................................... 24
Mihai Emil Viorel, Simionescu Doru
P.7.- Modernizare transportoare de zgură la cazanele de abur M.A.N. 510 t/h la Complexul
Energetic Oltenia - Sucursala Electrocentrale Işalniţa............................................................ 31
Tudor Viorel, Văcaru Emil
P.9.- Impactul promovării E-SRE în România în perioada 2005-2017............................................. 40
Vatrǎ Fănică, Vatră Cristiana Andreea
Notă: Lucrările din Plen se regăsesc şi în lista de lucrări din Secţiile de specialitate.
LUCRĂRI SECŢIA I
Sisteme informatice, protecţii, automatizări şi telecomunicaţii pentru
reţele electrice şi SEN
1.2.(P.2)- Influenţa caracterului neprogramabil al surselor regenerabile de energie asupra SEN
şi metode de diminuare a impactului........................................................................................ 15
Diaconu Ciprian, Constantin Alexandra
1.3.(P.)- Impactul promovării E-SRE în România în perioada 2005-2017....................................... 40
Vatrǎ Fănică, Vatră Cristiana Andreea
1.4.- Noi indici de monitorizare a frecvenţei - Regulamentul 1485/2017.......................................... 55
Ilişiu Doina, Tudor Cristian
1.5.- Power system automations in Romanian transmisstion network.............................................. 61
Constantin Iulia Cristina, Constantin Costel
1.6.- Asigurarea rezilienţei infrastructurilor critice prin utilizarea sistemelor de management al
riscului şi a continuităţii activităţii............................................................................................ 66
Voronca Simona Louise, Dumitrescu Daniela, Marian Radu
1.7.- Imbunatăţirea parametrilor sistemului electroenergetic prin utilizarea dispozitivelor
FACTS........................................................................................................................................ 71
Dinculescu Remus - Nicuşor
1.8.- Soluţii moderne de protejare a liniilor electrice de transport scurte......................................... 78
Iamandi Anamaria, Iliescu Sergiu Ştefan
1.9.- Rolul protecţiei de distanţă în stabilitatea de tensiune............................................................... 83
Vilcu Valentin
1.10.- Power swing blocking function in transmission networks - main features and settings........ 88
Ionescu Ionela
9
în Energetică
1.11.- Impactul şocului de magnetizare şi a saturaţiei transformatoarelor de curent asupra

protecţiei transformatorului de putere..................................................................................... 92
Danubianu Dragoş Mircea, Dragomir Marian, Miron Alexandru, Danubianu Mirela
1.12.- Modul de utilizare a bazei de date aferente registrului operativ în format electronic în
activitatea de dispecer energetic............................................................................................... 97
Căliman Cristian
1.13.- Sprijinirea activităţii de exploatare staţii prin aplicaţii tip Web............................................ 100
Zaharescu Valentin, Bíró Károly, Kovács Sándor
1.14.- Sistemele Smart Grid adoptate de Uniunea Europeană şi categoriile de reţele de
comunicaţii aferente............................................................................................................... 107
Vatră Fănică, Poida Ana
1.15.- Retele de date folosite în Smart Grids........................................................................................ 117
Dodenci Sorin, Croitoru Victor
1.16.- Confidenţialitatea şi securitatea datelor în Smart Grids......................................................... 121
Dodenci Sorin, Croitoru Victor
1.17.- Smart Metering în contextul ultimelor directive ale Uniunii Europene privind
protecţia datelor....................................................................................................................... 125
1.18.- Concepte de reţele de distribuţie active în structuri Smart Grids........................................... 133
Vatră Fănică
1.19.- Concepte privind Managementul Dinamic a Sarcinii............................................................ 143
Vatră Fănică
1.20.- Există o cale de a fi prosumer ? Un studiu privind dezvoltarea energiei solare în
gospodăriile ţărilor din Europa............................................................................................... 155
Bălan Daniel
1.21.- O nouă paradigmă în reţeaua inteligentă: gestionarea şi distribuţia energiei electrice
produsă de prosumeri............................................................................................................... 163
Bălan Daniel, Bălan Sorina Mihaela
1.22.- Impactul prosumatorilor cu puteri instalate de până în 27 kW asupra reţelelor de
distribuţie de joasa tensiune.................................................................................................... 171
Rusu Ioan
1.23.- Conceptul de Plug-In Electric Vehicles................................................................................... 175
Postolache Petru, Vatră Cristiana Andreea
1.24.- Aspecte legate de oportunitatea realizării a 40 staţii de încărcare autovehicule
electrice în Municipiul Bucureşti............................................................................................ 182
Coteanu Mihail, Poida Ana, Simhas Alexandru, Vasiliu Ioan
1.25.- Conceptul Uniunii Europene de Analiză Cost-Beneficiu a proiectelor de Smart-Grids....... 191
1.26.- Aspecte ale corelaţiei Smart Grids - Metrology....................................................................... 206
Stanciu Niculai, Stănescu Dorel
1.27.- Noul sistem de contorizare şi de management al datelor de măsurare a energiei electrice
pe piaţa angro........................................................................................................................... 210
Coteanu Mihail, Diaconu Ciprian, Huch Ruxandra, Stănescu Carmen
Rădoi Florin, Vasiliu Ioan
1.28.- Scintilaţia datelor de măsurare a energiei electrice.................................................................... 218
Loghin Dan
1.29.- Sistem de monitorizare în timp real a calităţii energiei electrice bazat pe Sistemul Embedded
Compact-Rio şi module FPGA, folosind transformata Wavelet................................................ 226
Nicola Marcel, Nicola Claudiu Ionel, Popescu Sebastian, Sacerdoţianu Dumitru, Duţă Marian
1.31.(P.5)- Influenţa factorilor externi asupra prognozei CPT- Studiu de caz
ianuarie - iunie 2018................................................................................................................. 20
Constantinescu Emil, Stănescu Dorel, Popescu Radu
10
în Energetică
1.32.- Consideraţii privind calculul consumului propriu tehnologic în reţelele de 110 kV

utilizând valorile înregistrate în zilele caracteristice.............................................................. 232
Ordean Adela Ofelia, Bodocan Nicoleta
1.33.- Reducerea consumului propriu tehnologic şi imbunatăţirea standardelor de
performanţă prin montarea de baterii de stocare a energiei electrice racordate la
linii de medie tensiune............................................................................................................. 235
Rusu Ioan, Morariu Sorin
1.34.- Limitarea pierderilor în reţeaua de medie tensiune prin funcţionare în buclă închisă cu
liniile electrice de medie tensiune............................................................................................ 241
Ursu Doru, Marin Ion, Moanta Cristina, Simion Virgil, Mircea Paul-Mihai,
Mircea Paul-Mihai
1.35.- Consideraţii privitoare la analiza pierderilor de energie electrică în reţelele electrice
de distribuţie la joasă tensiune................................................................................................ 245
Bălăuţă Sorin, Buliga Stelian Constantin, Iuzic Marius, Purcaru Cleopatra, Petrescu Cozmin
1.36.- Pierderi suplimentare în regim de defect monofazat stabilizat în reţelele de medie
tensiune radiale tratate prin bobină de stingere..................................................................... 250
Marin Ion, Ursu Doru, Simion Virgil, Moanta Cristina, Mircea Paul-Mihai,
Butoarca Anca Loredana
1.38.- Consideraţii privitoare la posibilitatea utilizării ridicătoarelor stabilizatoare magnetice
de tensiune în reţelele electrice de distribuţie la joasă tensiune............................................ 257
Bălăuţă Sorin, Buliga Stelian Constantin, Iuzic Marius, Crăciunescu Vasile,
Diaconu Marius Lucian
1.39.- Realizări privind monitorizarea stării cablurilor electrice aeriene........................................ 263
Sacerdoţianu Dumitru, Nicola Marcel, Nicola Claudiu, Pistol Petre
1.40.- Consideraţii privind monitorizarea stării posturilor de transformare.................................... 269
Hurezeanu Iulian, Lăzărescu Florica, Aciu Ancuţa, Roman Despina
1.41.- Implicarea E.ON România în formarea tinerilor electricieni................................................ 276
Țanţa Ovidiu, Șumovschi Dan, Hapenciuc Cristina, Luca Lucian, Iuzic Marius,
Buliga Stelian, Șovre Sorin
LUCRĂRI SECŢIA II
Sisteme informatice, protecţii, automatizări şi telecomunicaţii
pentru centrale electrice
2.4.(P.6)- Implementarea unui Sistem Informatic Integrat pentru Managementul Resurselor (ERP),
care să asigure integrarea proceselor companiei, optimizarea activităţilor precum şi
creşterea eficienţei procesului managerial în condiţiile operării pe piaţa de energie
electrica a Complexului Energetic Oltenia............................................................................... 24
Mihai Emil Viorel, Simionescu Dumitru
2.6.- Montarea instalaţiilor de denoxare gaze arse, în vederea reducerii emisiilor de NOx,
la Complexul Energetic Oltenia - Sucursala Electrocentrale Turceni, un proiect
de succes..................................................................................................................................... 287
Danciu Laviniu, Chiot Gabriel
2.7.(P.7)- Modernizare transportoare de zgură la cazanele de abur M.A.N. 510 t/h la Complexul
Energetic Oltenia - Sucursala Electrocentrale Işalniţa............................................................ 31
Tudor Viorel, Văcaru Emil
2.8.- Soluţii software aplicate la Complexul Energetic Oltenia pentru reducerea emisiilor de
poluanţi..................................................................................................................................... 293
Bîzgă Marius, Mihai Emil Viorel
11
în Energetică
2.10.- Proiectarea şi implementarea unui sistem informatic “Tablou de Bord - SH Cluj”

privind funcţionarea şi producerea de energie electrică în Amenajarea Someş,
Drăgan şi Colibiţa..................................................................................................................... 301
Balint Eva, Runcan Viorel, Oneţiu Bogdan, Tiron Constantin
2.12.- Reglajul frecvenţei în centralele hidroelectrice. Analiză în Matlab........................................ 307
Stahie Vasile
2.13.- Analiza riscului tehnologic în instalaţiile electrice şi de automatizare din hidrocentrale -
analiza structurala a incidentelor............................................................................................. 312
Pricopie Gabriela, Iovan Laurenţiu
2.14.- FAT (Factory acceptance tests) dulapuri automatizare din hidrocentrale............................. 319
Săftoiu Marius, Popescu Cătălin, Iovan Laurenţiu, Nistor Marius, Vlad Andrei,
Ragea Florin
2.15.- Selecţia ofertelor pentru reabilitarea echipamentelor hidroenergetice.................................. 331
Dadu Adriana, Dadu Vergilă
2.16.- Sisteme de scurtcircuitare inele colectoare şi ridicare perii pentru motoare electrice
cu rotorul bobinat...................................................................................................................... 334
Vintilă Adrian, Roman Fevronia-Despina
12
în Energetică
LUCRǍRI ÎN
PLEN
13
în Energetică
14
în Energetică
P.2.- INFLUENȚA CARACTERULUI NEPROGRAMABIL AL

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE ASUPRA SEN ȘI METODE
DE DIMINUARE A IMPACTULUI
Dr.ing. Ciprian Diaconu1) Drd.ing. Alexandra Constantin2)
1)
CNTEE Transelectrica SA, Bucureşti, tel.0213.035.616, e-mail:ciprian.diaconu@transelectrica.ro
2)
CNTEE Transelectrica SA, Bucureşti, tel.0751.517.834, alexandra.constantin@transelecctrica.ro
Summary: Durring last decade in Europe, and world-wide, was observed a shift from conventional
generation to a significant level of renewable generation. In some grid areas the installed capacity of
RES exceeds the load. This results in a backwards infeeds of energy in more and more hours of the year
in these areas. With the focus on wind and PV the fluctuating, non-programmable nature of these
generation units lead to several challenging situations for the responsible system operator in the
transmission grid and also in the distribution grid. This can be summarised in large surpluses and
deficits of RES infeed in the power system and also high ramps between the different system conditions.
To be able to react and manage these risks, system operators must identify them at first. In a second step
they have to find solutions and implement them in their grid structure, in their technology and also in
the operational processes.
Keywords: RES, generation volatility, impact of RES in the power system.
1 INTRODUCERE Se aşteaptă ca energia eoliană şi cea fotovoltaică

să reprezinte cea mai mare pondere a surselor noi
Sursele regenerabile de energie (SRE) au instalate pe termen mediu. Caracterul neprogramabil
progresat într-un ritm fără precedent în ultimul al acestor tipuri de surse de energie duce la situaţii
deceniu şi au depăşit în mod constant aşteptările. dificile pentru operatorul de transport şi sistem care
Creşterea ponderii SRE pe piaţă a survenit ca o trebuie să asigure stabilitatea sistemului energetic.
consecinţă a Protocolului de la Kyoto prin care s-a Caracterul neprogramabil al surselor regenerabile va
prevăzut o reducere a emisiilor de gaze cu efect de duce la surplusuri mari sau deficite în sistem şi
seră. Prin ţintele setate de consiliul Uniunii Europene diferenţe mari a structurii producţie în sistem într-un
se impune ca o parte din energia UE să fie produsă din interval scurt de timp fapt ce va avea efect asupra
surse regenerabile. Atingerea acestor ţinte este siguranţei în funcţionare sistemul energetic.
posibilă doar în condiţiile dezvoltării unor sisteme de Pentru a putea preveni şi gestiona aceste situaţii,
promovare a SRE. operatorul de sistem trebuie să identifice în primul
Mecanismele de promovare a SRE sunt rând riscurile cauzate de caracterul neprogramabil al
următoarele: SRE. În al doilea rând trebuie să se găsească soluţii
 Sprijin direct prin preţurile practicate la fiecare pentru riscurile identificate şi să se implementeze în
tip de energie regenerabilă; sistem şi în procesul operaţional. Diferitele soluţii pot
 Ajutor acordat pentru investiţii; fi de natură tehnică dar şi soluţii ce împlică piaţa de
 Adoptarea de măsuri fiscale de promovare; energie sau domeniul reglementar.
 Sprijin pentru activitatea de cercetare-dezvoltare; Sprijinite de politicile vizând îmbunătăţirea
 Ajutor indirect prin dezvoltarea diferenţiată pe securităţii în alimentare şi a sustenabilităţii, SRE s-au
fiecare tip de sursă de energie [1]. extins cu cea mai rapidă rată până în prezent cu 130
Cu toate acestea pentru a îndeplini ţintele GW în 2014 reprezentând peste 45% din capacitatea
asumate, ritmul tranziţiei de la sursele convenţionale neta instalată din surse noi la nivel global. Se
de energie la SRE va trebui să crească, şi pentru estimează că până în 2020 vor reprezenta aproape
aceasta, politicile care permit dezvoltarea rapidă a două treimi din capacitatea netă instalată. Ponderea
energiei regenerabile vor fi esenţiale şi în vederea surselor regenerabile de energie din consum final brut
anticipării problemelor cauzate de SRE. de energie este unul din punctele strategiei Europene
Ca rezultat al schemei de sprijin bazată în 2020. Comisia Europeană a adoptat pe 30 noiembrie
principal pe certificate verzi, începând cu 2007, 2016 un obiectiv la nivelul UE ca cel puţin 20% din
Operatorul de Transport şi Sistem (OTS) din totalul de energie consumată la nivelul UE să provină
România a primit un număr semnificativ de cereri de din surse regenerabile pînă în 2020 şi cel puţin 27%
racordare pentru centralele de tip SRE. până în 2030.
15
în Energetică
Fig. 1 – Capacitate instalată în Europa.
Din 2004, ponderea surselor regenerabile din (38.7 %), Letonia (37.2%), Austria (33.5 %) şi
energia consumată la nivelul UE a crescut Danemarca (32.2%).
semnificativ. Cu mai mult de jumatate (53.8%) din La capătul opus al scalei, cele mai mici procente au
consumul final brut provenind din SRE, Suedia a fost înregistrate în Luxemburg(5.4), Malta şi Olanda
avut în 2016 cea mai mare pondere faţă de Finlanda (ambele 6,0%) [2].
Fig. 2 – Pondere energie din SRE în Europa
În ciuda cotei ridicate a SRE din capacitatea 2 IMPACTUL SRE ÎN SISTEMUL

instalată la nivel european, nivelul energiei produse ENERGETIC
din SRE din totalitatea puterii produse este mai mică
de 50% şi energia produsă de CEE (centrale electrice Motivele pentru care SRE au un aşa mare impact
eoliene) şi CEF (centrale electrice fotovoltaice) este asupra SEN sunt că producţia acestora este variabilă,
mai mică de 20%. În 2018, în România, ponderea neprogramabilă şi de obicei instalată la distanţe mari faţă
maximă a puterii produse de CEE a fost de 25% din de zonele de consum şi tehnologia se bazează pe
puterea totală produsă şi a fost atinsă în 2018. electronica de putere.
Ponderea maximă a puterii produse de CEF a fost de Deoarece cererea de energie nu ia în considerare aceste
aproximativ 11% din totalul puterii produse şi a fost variaţii ale SRE, unităţile convenţionale de producţie
atinsă în aprilie. trebuie să echilibreze sistemul în vederea menţinerii
frecvenţei în limite. Acest lucru va deveni o provocare pe
viitor odată cu creştere ponderii SRE ( în special CEE şi
CEF) în sistem. În acelaşi timp această echilibrare va
16
în Energetică
trebui făcută într-un interval scurt de timp deoarece  cotele anuale obligatorii de achiziţii de
progoza generarii SRE poate fi inexactă. Aceste certificate verzi;
schimbări rapide vor avea efect şi asupra planificării  stabilirea modului de participare la investiţiile
mentenanţei reţelei care va deveni mai complexă. de întărire;
SRE mici sunt instalate de utilizatorii tradiţionali în Riscuri pe plan procedural, rezultând din experienţa
reţelele de medie şi joasă tensiune unde consumul este dobândită de proiectant în colaborarea cu operatorii de
scăzut. În mod tradiţional fluxul de putere a fost reţea şi cu dezvoltatorii, cu privire la derularea
unidirecţional de la OTS la OD şi în final către proiectelor de surse regenerabile [3].
consumator. Odată cu instalarea SRE la nivelul
utilizatorului final fluxul de energie poate fi bidirecţional. 3 RISCURI TEHNICE
De asemenea instalarea SRE la nivelul OD duce la
creşterea complexităţii gestionării reţelei. OTS în aceste Datorită penetrării ridicate a SRE se pot identifica
condiţii deţine un nivel de observabilitate şi o serie de riscuri pentru sistemul energetic, ca:
controlabilitate redus deoarece controlul central a unui menţinerea flexibilităţii şi a rezervei, adecvanţa
număr ridicat de unităţi mici nu este practic sau dorit. sistemului, menţinerea nivelului tensiunii în limitele
Acest lucru face ca SRE să aibă un comportament sigur admisibile, programarea mentenanţei, apariţia
în raport cu sistemul. congestiilor, asigurarea nivelului de putere reactivă şi
Având în vedere că SRE sunt instalate în locaţii a puterii de scurtcircuit şi cerinţe pentru SRE mici.
depărtate de zonele de consum pot apărea fluxuri mari de Sistemul energetic este operat astfel încât să existe
energie între zonele de producţie şi de consum. Fără echilibrul între producţie şi consum. În mod tradiţional
extinderea reţelei, acest lucru poate duce la congestii şi acest echilibru se realizează prin adaptarea producţiei la
supraîncărcări ale echipamentelor. În acelaşi timp acest cerere. Dezvoltarea SRE modifică această diviziune a
lucru duce la creşterea necesităţii de putere reactivă şi de rolurilor fapt ce necesită ca unităţile dispecerizabile să fie
scurtcircuit dar şi la fluxuri transfrontaliere semnificative flexibile în vederea menţinerii balanţei producţie-
şi circulaţii de putere în buclă. consum. Odată cu creşterea ponderii SRE de mică
Modul de conectare a majorităţii CEE şi a CEF se putere care nu sunt dispecerizabile, unităţile
realizează prin intermediul convertoarelor fapt ce duce la dispecerizabile vor reprezenta o cantitate mai mică din
reducerea inerţiei sistemului în urma înlocuirii unităţilor producţia totală. În consecinţă, unităţile termice şi
convenţionale. Acest lucru va duce la o creştere a hidraulice vor fi supuse unui efort mai mare în vedere
sensibilităţii sistemului la dezechilibre. echilibrării balanţei prin creşteri şi scăderi dese ale
Riscurile ce pot fi induse de SRE pot fi clasificate în producţiei.
riscuri pe plan tehnic, legislativ şi procedural. Cea mai mare parte a energiei electrice este
Riscuri pe plan tehnic : produsă din surse convenţionale de energie, care în
 stabilirea capacităţilor de reţea necesare pentru mod uzual sunt disponibile 24 de ore din zi, pe tot
evacuarea puterii; parcursului anului, cu excepţie când sunt programate
 echilibrarea balanţei producţie-consum, în perioadele de mentenanţă. Pentru acoperirea bazei
condiţiile specifice ale parcului naţional de curbei de sarcină se utilizează grupurile care necesită
centrale (CNE, termoficare, hidrocentrale cu o perioadă mai mare pentru a atinge un nivel de
lacuri de acumulare, centrale termoelectrice, funcţionare optim. Vârfurile curbei de sarcină sunt
turbine cu gaze); acoperite de unităţi de producere flexibile care pot
varia în intervale scurte de timp puterea generată. Pe
 schimburile fezabile cu ţările vecine, şi pentru
măsură ce ponderea SRE va creşte vor fi necesare mai
care ar trebui să existe contracte încheiate;
multe unitătţi flexibile care să fie capabile să ofere un
 existenţa unei rezerve terţiare rapide care să facă
răspuns rapid la fluctuaţiile sistemului. Sistemul
posibilă într-un timp scurt reechilibrarea balanţei
energetic este caracterizat de valori definite ale
producţie-consum în cazul variaţiilor de putere
frecvenţei şi doar variaţii reduse sunt tolerate. Având
ale producţiei eoliene/ fotovoltaice;
în vedere faptul că producţia SRE este variabilă în
 problema realizării întăririlor de reţea necesare funcţie de condiţiile meteorologice, procesul de
conform studiilor de soluţie pentru racordare, în menţinere a stabilităţii sistemului energetic şi a
condiţiile volatilităţii proiectelor de centrale acoperirii curbei de sarcină este din ce în ce mai
regenerabile, a incertitudinilor privind necesitatea dificil. Deci, este necesară asigurarea unei capacităţi
acestor întăriri şi a necorelării investiţiilor de rezervă în vederea acoperirii prognozelor inexacte.
respective cu momentul în care producătorii ar Înainte de integrarea masivă a SRE, fluxul de
avea nevoie de ele; putere a fost de la nivelul reţelei de transport la
Riscuri pe plan legislativ: reţelele de distribuţie şi în ultimul rând la
 încadrarea în ţintele naţionale privind producţia consumatorii finali. Ploturile transformatoarelor erau
din surse regenerabile; suficiente pentru setarea nivelului de tensiune în
limitele admisibile la nivelul reţelei de distribuţie şi
17
în Energetică
pentru setarea nivelul de tensiune din reţeaua de justifică să se investească într-o reţea care să poată să
transport se utiliza generatoare sincrone, baterii de preia toată capacitatea instalată în SRE.
condensatoare, bobine de reactanţă, etc.. Datorită Datorită volatilităţii SRE, unităţile convenţionale
integrării SRE la nivelul unui nod sarcina aparentă trebuie să acopere în orice moment diferenţele producţiei
netă ( diferenţa dintre consum şi producţia SRE) poate din SRE faţă de prognoza făcută. În general, producătorii
să fie mică sau în unele cazuri chiar negativă şi de generatoare convenţionale îmbunătăţesc flexibilitatea
datorită nefuncţionării surselor convenţionale pot acestora prin diverse mijloace, ca: reducerea timpului de
apărea în reţea tensiuni în afara limitelor admisibile. În pornire, reducerea sarcinii minime, creşterea eficienţei la
reţeaua de distribuţie datorită fluxului invers de capacităţi reduse, etc.
putere, în nodurile îndepărtate de staţiile de Cu o zonă de echilibrare mai mare pot fi
transformare pot apărea supratensiuni. În reţeaua de disponibile mai multe resurse capabile să furnizeze
transport când consumul este scăzut şi datorită servicii de sistem, cu efecte pozitive asupra
producţiei SRE, circulaţia de putere este redusă şi funcţionării sigure a sistemului energetic. Astfel în
tensiunile pot creşte în afara limitelor admisibile. situaţii cu producţie mare din SRE, puterea poate fi
Mentenanţa reprezintă totalitatea operaţiilor distribuită unei comunităţi mai largi de consumatori.
necesare în vederea asigurării disponibilităţii reţelei Sursele de stocare trebuie să fie capabile să
electrice/echipamentelor. Reţelele electrice trebuie furnizeze într-o perioadă scurtă de timp o cantitate de
realizate astfel încât să existe o rezervă în cazul putere mare. În acest fel se poate acoperi de asemenea
indisponibilităţii unor echipamente din diverse motive. caracterul variabil al producţiei SRE.
Datorită volatilităţii SRE, planificarea mentenanţei Stocarea pe termen lung este necesară pentru
poate fi dificilă deoarece trebuie luată în considerare şi depăşirea perioadelor cu deficit sau surplus de
variabilitatea SRE. producţie din SRE. În principiu, există patru opţiuni
O mare parte a SRE sunt conectate la nivelul de stocare pe termen lung: stocarea energiei
reţelei de distribuţie, la joasă tensiune, şi faptul că hidroelectrice, stocarea aerului comprimat, stocarea în
producţia acestora are prioritate faţă de sursele baterii şi tranformarea energie în combustibil gazos.
convenţionale duce la modificarea structurii sistemului Numai cu o prognoză bună puterea furnizată de
şi noi proceduri trebuie dezvolatate în vederea SRE poate fi estimată cu o precizie rezonabilă. Ținând
conformării cu acestea. cont de prognoze, operatorii de sistem pot estima de
Nivelul puterii de scurtcircuit poate fi utilizată câtă producţie din surse convenţionale este necesară,
pentru caracterizarea tăriei reţelei şi un nivel redus al pot estima producţia de SRE în zonele sistemului şi
acesteia poate duce la probleme de stabilitate. pot fi anticipate eventualele congestii astfel operarea
Unităţile bazate pe electronică de putere poate afecta sistemului poate fi mai eficientă.
nivelul puterii de scurtcircuit. Nivelul puterii de În situaţii cu consum mare şi producţie distribuită
scurtcircuit poate fi crescut prin conectarea redusă nivelul tensiunii poate fi prea mic şi în situaţii
generatoarelor sincrone şi prin înlocuirea acestora cu cu consum mic şi producţie distribuită mare nivelul
unităţi bazate pe electronică de putere poate să ducă la tensiunii poate fi prea mare. De obicei
scădere puterii de scurtcircuit. transformatoarele ÎT/MT sunt echipate cu ploturi cu
acţionare sub sarcină. Cu toate acestea în reţelele de
4 SOLUȚII joasă tensiune acesta opţiune nu este disponibilă dar
poate reprezenta o soluţie pe viitor.
Pentru riscurile tehnice identificate mai sus, pot fi Datorită creşterii ponderii SRE în reţelele de
propuse mai multe soluţii ca: reducerea puterii distribuţie este necesară o mai bună utilizare a reţelei
generate, creşterea flexibilităţii unităţilor de producere pentru a preveni supraîncărcare acesteia. O metodă de
convenţionale, extinderea zonei de echilibrare, creştere a gradului de utilizare a reţelei se poate realiza
stocarea pe termen scurt şi lung, îmbunătăţirea prin implementarea automatizării în reţelele de MT.
prognozelor, creşterea nivelului de interconexiune, Deoarece SRE contribuie semnificativ la totalul de
automatizarea staţiilor de medie tensiune, furnizarea putere generată, influenţa asupra stabilităţii sistemului
energiei reactive din surse regenerabile, promovarea creşte. Pentru a menţine stabilitatea sistemului, SRE
conceptelor avansate de mentenanţă, întărirea reţelei, trebuie să contribuie nu numai cu putere activă ci şi cu
creşterea schimbului de informaţii între operatorii de putere reactivă. SRE trebuie să funcţioneze cu un factor
reţea, adaptarea codurilor de reţea. de putere dat în funcţie de mărimea tensiunii în punctul
Reducerea puterii generate apare de obicei din de conectare comun. Diverse surse de energie reactivă
cauza congestiilor în reţelele de transport şi distribuţie, sunt disponibile: cabluri, baterii de condensatoare,
dar poate aparea şi datorită generării în exces în bobine, dispozive FACTS.
perioadele de consum reduse, probleme de tensiune Una dintre sarcinile importante ale conceptelor de
sau de interconectare. Reducerea producţiei SRE nu mentenaţă avansată este organizarea activităţii în
este dorită dar din punct de vedere al costurilor nu se intervalele de timp favorabile. Dacă există
18
în Energetică
posibilitatea apariţiei congestiilor în condiţii de energiilor regenerabile şi a generării distribuite

producţie mare din SRE, perioada de mentenanţă vor crea noi oportunităţi de piaţă şi de afaceri,
trebuie organizată în perioade de producţie prognozată în special pentru IMM-uri. Potenţialul de
redusă din SRE. Este de asemenea folositor să se export al unor astfel de tehnologii este, în
utilizeze tehnologii care să permită reconectare rapidă particular, înalt într-o piaţă mondială a energiei
a echipamentelor supuse mentenanţei. În afară de în rapidă creştere, a cărei cea mai importantă
mentenanţa echipamentelor un alt spect important este zonă geografică este lipsită de reţele de
şi retehnologizarea echipamentelor vechi. Activităţile transport şi de distribuţie.
de mentenanţă pot fi reduse printr-o bună coordonare  Coeziune economică şi socială - regiunile
cu activităţile de retehnologizare. îndepărtate şi comunităţi izolate vor beneficia
Congestiile în sistemul de transport pot duce la foarte mult de posibilităţile oferite de
reducerea puterii generate de SRE. Acestă reducere dezvoltarea tehnologiilor energetice
poate fi diminuată dacă reţeaua electrică este întărită. descentralizate. Utilizarea, de exemplu, în
Datorită modificării fluxului de putere între OTS sectorului agricol al biomasei va fi, de
şi ODS şi a nivelul de putere instalată din SRE în asemenea, stimulată.
reţeaua de distribuţie este necesară o strânsă cooperare  Generarea locală reduce pierderile de energie
între operatorii celor două reţele. de transport, ajută să se evite congestiile pe
Modificările din sistemul energetic datorită SRE liniile de transport sau permite utilizarea
duc la noi provocări. Comportamentul SRE este diferit căldurii secundare, îmbunătăţind eficienţa
faţă de cel al centralele electrice convenţionale şi prin globală a sistemului [4].
urmare sunt necesare noi soluţii. Datorită numărului Deficitul şi surplusul mare al energiei produse de
mare de unităţi de producţie de mici dimensiuni este SRE reprezintă o provocare pentru diferite domenii ale
nevoie de un proces simplificat de racordare. Trebuie sectorului energetic.
să se asigure că codurile de reţea nu măresc în mod Odată cu procesul de tranziţie al energiei,
inutil costul racordării la reţea pentru că sistemul operatorii de sistem nu au de ales şi trebuie să
trebuie să funcţioneze nu doar într-un mod sigur dar şi implementeze noi tehnologii şi aplicaţii pentru a
într-un mod economic. menţine sistemul stabil şi un nivel tarifar acceptabil.
Dezvoltarea de tehnilogii noi şi soluţii este un proces în
5 CONCLUZII continuă dezvoltare în vederea întţmpinării viitoarelor
provocări.
Integrarea largă a SRE va contribui semnificativ la
realizarea obiectivelor politice: BIBLIOGRAFIE
 Dezvoltare durabilă, combătând schimbărilor
climatice - de exemplu, trecerea de la arderea [1] Buletin AGIR Promovarea susrselor regenerabile
pe scară mare a combustibililor fosili la de energie- component a politicii de dezvoltare
alimentarea cu energie descentralizată, durabilă în Romănia .
sustenabilă va ajuta EU să realizeze obligaţiile [2] http://ec.europa.eu/eurostat/documents/
sale Kyoto privind reducerea cu 8 % în 2995521/8612324/8-25012018-APEN.pdf/
intervalul 2008-2012 a emisiilor de gaze cu 9d28caef-1961-4dd1-a901-af18f121fb2d
efect de seră (în mod particular CO2). [3] Evaluarea puterii maxime instalate în SEN din surse
 Securitatea şi diversitatea surselor de energie - de energie electrică regenerabilă – Propuneri privind
reducerea dependenţei energetice a EU este stabilirea strategiei de racordare a utilizatorilor
crucială pentru dezvoltarea economică corelat cu strategia de dezvoltare, 2013.
dinamică şi sustenabilă în Europa. Dacă nu se [4] file:///E:/New%20folder/Articolul_8_3_1[1].pdf
va intreprinde nimic, dependenţa externă (de [5] http://www.ren21.net/
cărbune, petrol şi gaz) va atinge 70% în 20-30 [6] https://en.wikipedia.org/wiki/
de ani, faţă de 50 % cât este în prezent. Wind_power_forecasting
 Creşterea gradului de penetrare a surselor de [7] Codul Tehnic al RET
energie regenerabilă [8] Brosura Electra 666 CIGRE WG C1.30
 Liberalizarea pieţei de energie - piaţa unică de Technical risks and solutions from periodic large
energie a EU va schimba producţia, distribuţia surpluses or deficits of available renewable
şi furnizarea energiei electrice în beneficiul generation
societăţii.
 Competitivitatea industrială - dezvoltarea şi
îmbunătăţirea soluţiilor pntru integrarea
19
în Energetică
P.5.- INFLUENȚA FACTORILOR EXTERNI ASUPRA PROGNOZEI

CPT - STUDIU DE CAZ IANUARIE - IUNIE 2018
Ing. Emil Constantinescu1) Dr.ing. Dorel Stănescu2) Ing. Radu Popescu2)
1)
Societatea Energetică Electrica, Bucureşti, tel.021.208.5959, e-mail: office@electrica.ro
2)
Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Sud, Braşov, tel.0268.305.999,
office.tsd@distributie-energie.ro
Summary: The current allocation method for grid losses does not consider the significant changes in
distributed energy. This paper presents how this allocation method induces financial losses for the network
operators, independent of their ability to predict the grid losses or to trade energy.
Keywords: Grid losses allocation method.
1. CALCULUL PIERDERILOR LUNARE DE transformatoarele, condensatoarele, bobinele şi

ENERGIE ELECTRICĂ ÎN REȚELELE DE echipamentele electrice din staţiile aferente reţelei),
DISTRIBUȚIE A ENERGIEI ELECTRICE precum şi energia electrică preluată din reţea dar
nefacturată datorită neînregistrării de către grupurile
Transportul şi distribuţia de energiei electrice, de măsurare (contoare defecte, racordări ilegale etc).
asemeni oricărui proces fizic ce implică un consum de
energie, sunt însoţite de pierderi de putere (activă şi Energia electrică intrată în reţeaua de distribuţie a
reactivă) respectiv pierderi de energie electrică în toate SDEE Transilvania Sud este compusă în principal din
elementele reţelei electrice. energia electrică primită din reţeaua naţională de
Pierderile de energie electrică în reţele rezultă ca transport, gestionată de CNTEE Transelectrica S.A.,
diferenţă între energia electrică intrată în reţea şi dar şi din energia electrică primită de la operatorii
energia electrică ieşită din reţea, având trei reţelelor de distribuţie învecinate şi energia electrică
componente: generată de producătorii din regiune (Figura 1).
- Consumul propriu tehnologic aferent
procesului de transport şi distribuţie a energiei
electrice în condiţiile prevăzute prin proiectul
instalaţiei. Acesta se datorează, în principal,
încălzirii conductoarelor liniilor electrice şi
transformatoarelor de putere, la trecerea
curentului electric;
- Pierderi tehnice prin abateri de la regimul de
funcţionare proiectat, fie prin dezvoltarea
incompletă a instalaţiilor, fie printr-o
funcţionare necorespunzătoare;
- Pierderi comerciale (pozitive sau negative)
rezultate din erorile introduse de calitatea
grupurilor de măsură şi organizarea evidenţei Fig.1 - Structura energiei electrice intrate în reţeaua de
energiei electrice, precum şi furturi de energie distribuţie
electrică.
Pentru determinarea consumului propriu
tehnologic în reţelele electrice de distribuţie, Din întreaga cantitate de energie electrică intrată
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul în reţeaua de distribuţie a SDEE Transilvania Sud, o
Energiei a elaborat o procedură operaţională, aceasta parte este cedată în reţeaua naţională de transport, o
fiind aprobată prin Ordinul Preşedintelui ANRE altă parte către operatorii reţelelor de distribuţie
Nr.15/2014. învecinate, rezultând energia electrică rămasă în
Conform acesteia, consumul propriu tehnologic conturul de distribuţie. Aceasta este compusă din
este definit ca diferenţa dintre energia electrică intrată energia electrică distribuită consumatorilor finali şi
şi energia electrică ieşită din reţeaua electrică consumul propriu tehnologic al reţelei (Figura 2).
respectivă, reprezentând pierderile de energie electrică
în elementele componente ale reţelei (liniile,
20
în Energetică
de Autoritatea Naţională de Reglementare în

Domeniul Energiei şi aprobată prin Ordinul
Preşedintelui ANRE Nr.15/2014.
Prima etapă în determinarea CPT orar (CPT h) este
stabilirea prin calcul a CPTLC, o componentă constantă
a CPT lunar (CPTL), aceasta reprezentând valoarea
lunară a energiei electrice corespunzătoare pierderilor
independente de sarcină, de tipul pierderilor în fier, la
care se adaugă eventualele pierderi comerciale care, în
mod justificat, pot fi considerate constante. Ponderea
componentei CPTLC nu poate depăşi 50% din CPT L.
Cantitatea lunară a CPTLC este repartizată constant în
fiecare oră a lunii respective şi se obţine componenta
constantă a valorii orare a CPT, respectiv:
CPThC = CPTLC / hL
Fig.2 - Diagrama de bilanţ al energiei electrice, unde:
A - Energie intrată în reţeaua de distribuţie Diferenţa între valoarea CPTL şi CPTLC, denumită
B1 - Energia distribuită clienţilor finali CPT lunar variabil (CPTLV) se repartizează în fiecare
B2 – Energie electrică cedată către reţeaua de oră a lunii proporţional cu pătratul valorilor orare ale
transport energiei electrice intrată în reţea (E ih), sau în anumite
B3 – Energie electrică cedată către alte reţele situaţii cu pătratul valorilor orare ale energiei electrice
de distribuţie rămasă în reţea (Erh – diferenţa între energia electrică
B4 - Energie rămasă în conturul de distribuţie intrată în reţea şi cea care este cedată către alte reţele).
CPT – Consum propriu tehnologic
Astfel, valoarea lunară a consumului propriu

unde N reprezintă numărul de ore din luna respectivă.
tehnologic în reţelele electrice de distribuţie se
determină prin relaţia:
Valoarea orară a CPT se obţine prin însumarea
CPTL = EiL - Ecedat în Transport - Eexport - componentei orară constantă şi a componentei orară
Ecedat alţi OD – Edistribuită variabilă:
unde: CPTh = CPThC + CPThV
EiL este energia electrică intrată în reţea în luna Această valoare orară a CPT este considerată
respectivă, de la producătorii de energie electrică, de valoare măsurată şi utilizată de operatorii de
la alte reţele de distribuţie, de la reţeaua de transport şi distribuţie pentru participarea la pieţele angro de
după caz, din liniile de interconexiune (import). Este energie electrică.
determinată prin măsurare orară;
Ecedat în Transport este energia electrică cedată în 3. ENERGIA ELECTRICĂ RĂMASĂ ÎN
luna respectivă în reţeaua de transport - se determină CONTURUL REȚELEI DE DISTRIBUȚIE
prin măsurare;
Eexport este energia electrică în luna respectivă Diferenţa între energia electrică intrată în reţeaua
cedată pe liniile de interconexiune - se determină prin de distribuţie şi cea care este cedată către alte reţele
măsurare; reprezintă energia electrică rămasă în conturul de
Ecedat alţi OD reprezintă energia electrică cedată în distribuţie. Aceasta este formată din energia electrică
luna respectivă spre reţelele altor operatori de distribuită către consumatori şi pierderile din reţea.
distribuţie - se determină prin măsurare; Datorită dependenţei de consum şi de pierderile
Edistribuită reprezintă energia electrică distribuită în tehnice, energia electrică rămasă în conturul de
luna respectivă clienţilor finali de către operatorul de distribuţie prezintă o sezonalitate accentuată,
distribuţie. diferenţele dintre perioada de iarnă şi cea de vară fiind
semnificative. În figura 3 este prezentată trecerea de la
2. CALCULUL PIERDERILOR ORARE DE sezonul rece la cel cald, respectiv cantitatea
ENERGIE ELECTRICĂ ÎN REȚELELE DE înregistrată în zilele lucrătoare din perioada ianuarie –
DISTRIBUȚIE A ENERGIEI ELECTRICE iunie 2018.
Calculul orar al pierderilor de energie electrică
este reglementat prin pocedura operaţională elaborată
21
în Energetică
Fig.3 - Cantitatea de energie electrică rămasă în conturul de distribuţie în zilele lucrătoare.
Principalul factor de influenţă asupra energiei în conturul reţelei de distribuţie, după cum se poate
distribuită consumatorilor este temperatura observa în figura 3.
ambientală. În anul 2018, în regiunea Transilvania Sud Un alt factor semnificativ de influenţă asupra
s-a întâlnit o situaţie atipică, cele mai mici temperaturi energiei electrice rămasă în conturul reţelei de
fiind înregistrate la sfârşitul lunii februarie, în mod distribuţie este variaţia energiei distribuită marilor
uzual acestea fiind întâlnite în luna ianuarie, în timp ce consumatori. Un exemplu de variaţie mare a energiei
luna martie a fost deosebit de rece şi a avut distribuită către cei mai mari 3 consumatori din
temperaturi comparabile cu cele din luna ianuarie. regiunea Transilvania Sud este prezentat în figura 4.
Acest fapt se reflectă prin creşterea consumului de .
energie electrică, respectiv a energiei electrice rămasă
Fig.4 - Cantitatea de energie electrică distribuită celor mai mari 3 consumatori din regiunea
Transilvania Sud, în zilele lucrătoare.
4. ANALIZA INFLUENȚEI ASUPRA CPT A S-au realizat două simulări conform

VARIAȚIEI ENERGIEI DISTRIBUITĂ reglementărilor în vigoare, singura diferenţă între cele
două fiind energia distribuită orar în a doua jumătate a
Pornind de la scaderea energiei distribuită celui mai lunii.
mare consumator, la sfârşitul lunii martie, am realizat Într-un prim caz am realizat profilarea orară a
un scenariu de reducere integrala a consumului CPT conform unui scenariu de distribuţie uniformă a
acestuia. energiei electrice în cursul lunii (Figura 5 – CPT
A fost selectat acest scenariu pentru evidenţierea condiţii normale).
impactului pe care îl au consumatorii asupra profilului În al doilea caz, în a doua jumătate a lunii a fost
CPT orar al unui operator de distribuţie, în condiţiile scăzut totalul energiei distribuită cu cantitatea
legislaţiei actuale. distribuită în mod obişnuit către cel mai mare
Prin metoda actuală, de repartizare a CPT lunar pe consumator al regiunii Transilvania Sud.
intervale orare, în cazul scăderii energiei electrice În această situaţie, deşi a fost modificată doar
distribuită unui consumator semnificativ, operatorului cantitatea distribuită în a doua jumătate a lunii,
de distribuţie îi sunt induse dezechilibre cantitative datorită repartizării orare a unei cantitaţi similare de
între începutul lunii şi data la care apare evenimentul. CPT lunar, se poate observa că este influenţată şi
Pentru exemplificare, am considerat o luna cu 28 cantitatea de CPT repartizată orar în a prima jumătate
zile, un CPT lunar de 50.000 MWh şi o componentă a lunii (Figura 5 - CPT cu scăderea energiei
CPT constant de 25% din CPT total lunar. distribuită).
22
în Energetică
Fig.5- Rezultele profilării orare a CPT în cazul unei energii distribută constant şi a scăderii energiei electrice
distribuită unui consumator semnificativ
5. CONCLUZII independente de capacitatea operatorului de distribuţie

de a realiza prognoze şi tranzacţii în pieţele de energie.
În modelul actual de funcţionare a pieţei angro de În figura 4 se poate observa că în ultimele zile din
energie electrică, operatorii de distribuţie realizează luna martie 2018 s-a modificat energia distribuită celui
tranzacţii de cumpărare a energiei electrice pe baza mai mare consumator din regiunea Transilvania Sud, în
contractelor bilaterale şi tranzacţii de vânzare sau sensul diminuării acesteia. Această modificare a
cumpărare în cadrul Pieţei pentru Ziua Următoare sau a energiei total distribuită a avut efecte asupra CPT
Pieţei Intrazilnice. realizat în toată luna martie, efecte imposibil de estimat
În cursul unei luni, tranzacţiile în piaţa angro de la momentul prognozei şi achiziţiei. Astfel, CPT
energie electrică sunt realizate pe baza unei prognoze, realizat în prima parte a lunii a fost mai mare decât
iar pentru zilele anterioare nu pot fi modificate. Orice CPT eventual realizat (fără diminuarea energiei
diferenţă între cantităţile prognozate/achiziţionate şi distribuită), aceste diferenţe însemnând energie
cantităţile efectiv realizate (disponibile după încheierea tranzacţionată în Piaţa de Echilibrare, constând într-un
lunii respective) se regularizează în Piaţa de Echilibrare. dezechilibru estimat la 0,3% din CPT total realizat.
Piaţa de Echilibrare are un caracter penalizator, Din comportamentul celor mai mari 2 consumatori
existând preţuri orare diferenţiate între vânzare şi din regiunea Transilvania Sud se poate observa că
cumpărare, acestea fiind dezavantajoase faţă de modificările semnificative de consum sunt întâlnite
tranzacţiile în celelalte pieţe. frecvent, în condiţiile menţinerii actualei reglementări
Prezenta lucrare evidenţiază faptul că de repartizare a pierderilor din reţele, acestea
reglementarea actuală de repartizare orară a pierderilor conducând la pierderi financiare pentru operatorii de
în reţea conduce la apariţia unor dezechilibre distribuţie.
23
în Energetică
P.6.- IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC INTEGRAT

PENTRU MANAGEMENTUL RESURSELOR (ERP), CARE
SĂ ASIGURE INTEGRAREA PROCESELOR COMPANIEI,
OPTIMIZAREA ACTIVITĂŢILOR, PRECUM ŞI CREŞTEREA
EFICIENŢEI PROCESULUI MANAGERIAL ÎN CONDIŢIILE
OPERĂRII PE PIAŢA DE ENERGIE ELECTRICĂ A
COMPLEXULUI ENERGETIC OLTENIA
Ing. Mihai Emil Viorel Ing. Simionescu Doru
Complexul Energetic Oltenia
Sumar: In contexlul actual, marcat de existenţa unor reglementări severe de mediu în domeniul energetic, precum şi
de dinamica pieţei de energie electrică, Complexul Energetic Oltenia SA doreşte să îşi consolideze reputaţia câştigată ca
producător care participă activ la menţinerea siguranţei SEN. Pentru realizarea acestui obiectiv este nevoie ca
managementul companiei să aibă o atitudine proactivă, încercând să identifice dinainte problemele precum şi mijloacele
lor de rezolvare. Aceasta abordare este posibilă doar în condiţiile în care actul de management este susţinut în mod activ
de un Sistem Informatic Integrat, sistem care să furnizeze pe lângă acele mecanisme necesare funcţionării unei societati
comerciale şi instrumente pentru determinarea tendintelor de evolutie a companiei precum si pentru corectarea acestora.
Cuvinte cheie: Sistem Informatic Integrat; Enterprise Resource Planning
1. DESCRIEREA CONTEXTULUI ÎN CARE CEO este alcătuit din componente distincte,

COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA majoritatea bazate pe aceeaşi tehnologie: Oracle
ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA eBusiness Suite Applications (SDM - implementare
2000, CE Turceni - implementare 2005-2006, CE
CEO funcţionează în baza: HG 1024/2011 privind Rovinari implementare 2006-2007) şi pe aceeaşi bază
unele masuri de reorganizare a producătorilor de de date Oracle Database (SD Minieră, CE Turceni, CE
energie electrică de sub autoritatea Ministerului Rovinari, Siveco Applications), precum şi o serie de
Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, prin aplicaţii dezvoltate in-house (Pontaje, Comercial.)
înfiinţarea Societăţii Comerciale Complexul Energetic dezvoltate şi ele pe structura Oracle eBS Applications.
Oltenia - S.A., administrată în sistem dualist, prin Personalul IT din cadrul CEO a reutilizat
Directorat si Consiliu de Supraveghere. instanţele de Oracle Applications, consolidând o mare
Complexul Energetic Oltenia - societate înfiinţată parte din procesele întregii companii prin migrarea
la 31 mai 2012, în urma deciziei Guvernului României utilizatorilor care utilizau alte sisteme (Işalniţa,
de reorganizare a sectorului energetic, prin fuziunea Craiova este în curs, Chişcani). Cele 3 instanţe de
Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia şi a celor trei Oracle Applications nu au fost însă consolidate într-o
companii producătoare de energie (Complexul singură instanţă (în principal din lipsa unei
Energetic Rovinari, Complexul Energetic Turceni şi infrastructuri corespunzătoare care să suporte un
Complexul Energetic Craiova). număr mare de utilizatori).
Societatea asigură locuri de muncă pentru peste Necesităţi funcţionale identificate:
13.000 de salariaţi.  consolidare automată a tuturor datelor
Strategia de dezvoltare a Complexului Energetic financiare existente în cadrul CEO într-un
Oltenia SA are ca obiectiv fundamental producerea şi nucleu financiar (ERP) centralizat;
funizarea energiei electrice şi termice, precum şi  mecanisme de alertare / notificare atât pentru
asigurarea de servicii la standarde exceptionale pentru utilizatorii specifici (cashflow, scadenţe, plăţi),
clienţi, în condiţii de sigranţă, accesibilitate şi sustenabilitate. cât şi pentru conducere: business intelligence;
2. DESCRIEREA SISTEMELOR INFORMATICE  contabilizarea veniturilor şi cheltuielilor pe
CU ROL DE SUPORT DECIZIONAL DIN activităţi până la cel mai mic nivel (ex. birou,
CADRUL CEO ŞI NECESITATEA IMPLEMEN- compartiment, persoană), astfel încât
TĂRII UNUI NOU SISTEM INFORMATIC informaţiile să fie obţinute şi analizate la
aceste niveluri;
Istoric, CEO a fost înfiinţat prin comasarea mai  preluarea automată datelor între diferite
multor unităţi de extracţie cărbune şi producţie de module, acces uşor şi rapid la informaţii;
energie electrică, astfel Sistemul Informatic curent al  planificări anuale bazate pe prognoze de consum;
24
în Energetică
 instrumente de administrarea integrată a trebuie să asigure evoluţia funcţională a sistemului

întregului sistem. în viitor. În acest scop soluţia va trebui să permită
extinderea cu aplicaţii modulare, integrate.
3. CONSIDERAŢII GENERALE ÎN ALEGEREA  Sistemul informatic integrat ar trebui să asigure
MODELULUI DE IMPLEMENTARE A redundanţa minimă a informaţiilor, transformarea
NOULUI SISTEM INFORMATIC datelor analitice în date sintetice şi accesul rapid
la informaţie. Informaţia primară să fie
Având în vedere nevoile identificate precum şi introdusă o singură dată şi să genereze după caz
obiectivele asumate de managementul companiei, a fost efecte în contabilitate, raportări statistice (dări
luata hotarârea implementării unui sistem informatic de seama statistice), instrumente de conducere
integrat de gestiune ERP cu instrumente de analiză (bugete, indicatori, jurnale de bord).
manageriale care să fie capabil să facă faţă provocărilor
 Sistemul implementat trebuie să fie scalabil
de afaceri într-un mediu concurenţial complex, sistem
tranzacţional şi funcţional. Arhitectura şi
care să fie uşor de operat şi administrat şi să fie conform
modularitatea sistemului de aplicaţii software
cu actuala structură organizatorică şi implicit cu fluxul
trebuie să asigure evoluţia funcţională a
de date din cadrul companiei.
sistemului în viitor. În acest scop soluţia trebuie
Noul sistem integrat de tip ERP cu instrumente de
să permită extinderea cu aplicaţii modulare, integrate.
analiză managerială ar trebui să satisfacă cel puţin
 Sistemul informatic de tip ERP cu instrumente
următoarele obiective generale:
de analiză managerială să fie implementat pe o
 Integrarea proceselor dintre departamentele şi
structură de calcul modernă, virtualizată,
sucursalele companiei, acces la informaţii în
redondantă, cu facilităţi de protecţie care să
timp real, eficientizarea colaborării între
asigure securitatea şi confidenţialitatea datelor
departamentele companiei ceea ce va conduce
în conformitate cu legislaţia în vigoare.
la creşterea eficienţei operaţionale, reducerea
costurilor, creşterea vizibilităţii şi transparenţei Structura centralizată, pe 3 niveluri
activităţii, prevenirea erorilor operaţionale.
 Creşterea eficienţei procesului managerial- Sistemul informatic va fi centralizat şi accesibil
decizional, prin obţinerea informaţiilor utilizatorilor din sediile CEO, prin intermediul
necesare în timp real la toate nivelurile, infrastructurii de comunicaţii existente. Sistemul
strategic, funcţional şi operaţional. informatic va fi scalabil şi previzionat din punct de
vedere software astfel încât să poată fi replicat , cu
 Creşterea eficienţei tuturor activităţilor din
funcţionalitate de recuperare în caz de dezastru.
cadrul C.E. Oltenia, optimizarea fluxurilor de
Structura sistemului informatic va fi organizată pe
informaţii şi a proceselor interne, reducerea
trei niveluri:
erorilor şi îmbunătăţirea controlului intern.
 Baza de date
 Transparenţa veniturilor şi a costurilor, dar şi a
resurselor - cu efect asupra reducerii costurilor  Server de aplicaţie
prin reducerea consumurilor de resurse, datorită  Client
urmăririi şi corectării operative a costurilor Clienţi de tip navigator web
pentru fiecare proiect, client şi activitate.
 Implementarea de metode moderne de Aplicaţiile vor fi dezvoltate în tehnologie WEB.
evidenţă, management şi conducere, prin Sistemul informatic va putea fi accesat folosind o
instrumente şi aspecte procedurale pentru aplicaţie client de tip browser web. Aplicaţia client nu
managementul deciziilor rapide, precum şi prin va ingloba nici un fel de logică de business şi va
instrumente performante de analiză. consuma cât mai puţine resurse la nivelul staţiei de
 Sistem informatic unitar, integrat, cu o lucru a utilizatorului final.
arhitectură centralizată, cu o bază de date unică Având în vedere nivelul tehnologic curent,
aferentă modulelor tranzacţionale ale soluţiei. sistemul informatic va putea fi accesat în mod nativ
Soluţia trebuie să folosească un model unic, folosind browsere web cu răspândire largă pe piaţă,
relaţional de date pentru toate aplicaţiile cum ar fi Internet Explorer sau Mozilla Firefox.
tranzacţionale ERP astfel încât entităţile/ Accesul web va fi securizat folosind tehnologie SSL.
obiectele/ datele să nu fie duplicate în cadrul Arhitectură orientată pe servicii (Service
sistemului şi să nu fie necesară replicarea Oriented Architecture)
internă sau schimbul de date între componentele
tranzacţionale ERP ale sistemului. Având în vedere necesităţile curente de integrare,
 Sistemul implementat trebuie să fie scalabil sistemul informatic va fi bazat pe o arhitectură
tranzacţional şi funcţional. Arhitectura şi orientată pe servicii. Sistemul va putea oferi şi
modularitatea sistemului de aplicaţii software consuma servicii web şi să realizeze transfer de date
25
în Energetică
formatate XML, permiţând astfel o integrare facilă cu standard (API), astfel încât să permită extinderea
sistemele existente. acestuia şi realizarea schimbului de date cu sisteme
Furnizorul soluţiilor software ce vor sta la baza exterioare. Soluţia finală trebuie să aibă la bază o
sistemului informatic integrat va trebui să facă arhitectură şi standarde deschise ce permit integrarea
accesibile standardele şi instrumentele de dezvoltare cu alte aplicaţii.
utilizate în realizarea produsului, precum şi interfeţele
Figura 1-1 - Arhitectura pe 3 niveluri a sistemului.

Securitatea sistemului  Contabilitate financiară:
 Contabilitate de gestiune
Soluţia aleasa va avea incluse mecanisme de
 Gestiune activităţi comerciale
securitate, asigurându-se că toate modulele - inclusiv
 Gestiune servicii de mentenanţă
aplicaţiile - pot beneficia de aceleaşi reguli de  Gestiune generală aprovizionare,
securitate. Sistemul integrat va fi construit pe o gestiune materiale şi stocuri, obiecte de
platformă care să nu permită accesul nesecurizat la inventar
informaţii. Administrarea sistemului şi a bazei de date  Gestiune investiţii, plan de investiţii
trebuie să posede instrumente puternice pentru  Planificare şi urmărire producţie
asigurarea protecţiei şi confidenţialităţii datelor,  Gestiune proiecte
bazate pe un sistem consistent de profile şi autorizaţii  Gestiune resurse umane şi salarizare
 Sistem de raportare şi analiză
de acces. Utilizatorul final nu va avea acces la baza de managerială
date decât prin intermediul aplicaţiei. Acesta va putea
vizualiza, modifica sau şterge doar acele date pentru 4. OPORTUNITATEA IMPLEMENTĂRII
UNUI SISTEM DE RAPORTARE ŞI
care are drepturi acordate prin atribuţiile de serviciu.
ANALIZĂ MANAGERIALĂ ÎN CADRUL
Arhitectura funcţională a soluţiei SISTEMULUI INFORMATIC EXISTENT
Arhitectura funcţională va avea în vedere implementarea Utilizarea unui sistem de tip ERP permite
unui sistem care sa conţină functionalităţi de tip ERP, colectarea unei cantităţi mari de date referitoare la
de management al utilajelor şi echipamentelor întreprinderii şi procesele financiare, economice, de producţie, resurse
umane, suport şi mentenanţă. Această cantitate mare
de raportare managerială.
de date colectată în timpul exploatării sistemului ERP
De asemenea, sistemul va conţine componenta de poate constitui o sursă importantă de informaţii pentru
administrare şi management al soluţiei software. management sau pentru compartimentele organizaţiei
Arhitectura centralizată presupune ca toate care să permită o informare rapidă şi luarea unor
componentele hardware şi software ale sistemului să decizii de business corecte. Un sistem de raportare şi
fie implementate la nivel central, functionalităţile fiind analiză managerială poate fi un sistem de tip Business
Intelligence, care transformă datele colectate din
disponibile utilizatorilor prin intermediul reţelei de
sistemele informatice ale întreprinderii în cunoştinţe
comunicaţii existente. pentru măsurare şi management, în scopul unor mai
Principalele arii functionale scoperite de un sistem bune decizii de business.
informatic integrat de tip ERP ar trebui să fie cel puţin
următoarele:
26
în Energetică
Un sistem de raportare şi analiză managerială  departamentele funcţionale competente

bazat pe informaţiile extrase dintr-un sistem de tip pentru a fi informate în timp real asupra
ERP ar putea să acopere următoarele funcţionalităţi: apariţiei unor evenimente şi în vederea
 Analiză şi raportare la nivel de întreprindere luării deciziilor de business
 Tablouri de bord care dau posibilitatea corespunzătoare. Aceste alerte ar putea fi
utilizatorilor să vizualizeze evoluţiile trimise la cerere, programat sau la
semnificative, tendinţele şi relaţionarea cu apariţia unui eveniment.
performanţele lor în afaceri prin prezentarea Arhitectura generală a unui sistem de raportare şi
datelor complexe într-un format vizual simplu. analiză managerială este prezentată în figura de mai jos:
 Sistem de notificare care să trimită alerte de
business şi informaţii critice către
în care:
 Sursa x reprezintă surse de date structurate, de o Cuplarea datelor din surse multiple de
exemplu rezultate dintr-un sistem operaţional date după diferite criterii;
(ERP), sau nestructurate (texte, imagini, audio, o Efectuarea de căutări în tabele;
video, HTML, XML, JSON). o Calcule (de exemplu Total= Preţ unitar *
 ETL- Extract, Transform şi Load - reprezintă cantitate)
procesul de extragere, transformare şi încărcare o Transpunere (de exemplu pivotare
date din diferite surse într-o magazie de date coloane în rânduri)
( Data Warehouse). Datele pot fi extrase o Curăţare date adică îndepărtarea datelor
(Extract) direct din bazele de date operaţionale nepotrivite,
(via SQL) sau indirect din fişierele de export  Data Warehouse este o bază de date
ale bazelor de date operaţionale. Când se optimizată pentru raportare şi analiză, şi în
utilizează ERTL pentru date nestructurate se mod normal integrează date din mai multe
pot extrage de exemplu cuvinte dintr-un surse de date operaţionale. Faţă de sistemul
document text sau text dintr-o imagine de operaţional care este optimizat pentru scrierea
document (OCR). Procesul de transformare rapidă a datelor şi menţinerea integrităţii
(Transform) a datelor operaţionale constă în datelor, Data Warehouse este optimizat pentru
modificările efectuate asupra lor pentru a pute citirea rapidă a datelor pentru raportare şi
fi aranjate în forma cea mai potrivită pentru analiză, uneori datele sunt şi de-normalizate
raportare şi analiză cum ar fi:
pentru a maximiza viteza de analiză.
o Proiecţii adică selectarea unui subset de coloane;
 Data Mart furnizează utilizatorilor acces la un
o Decodificare de exemplu ”B” în ”Bărbat”,
subset de date din data warehouse orientat pe
”F” în ”Femeie”;
27
în Energetică
un departament specific, echipă sau  Tablouri de bord care permit vizualizarea

problematică. mai multor KPI (Key Performance Indicators)
 Analiză Cub – este un set de date multidi- într-o singură vedere.
mensional cu două, trei sau un număr arbitrar
de dimensiuni (hipercub), organizate ierarhic, 5. FUNCŢIONALITĂŢI DE BAZA OFERITE
care conduce la operaţii simple conceptuale DE SISTEMUL INFORMATIC
pentru a facilita analiza (Cub OLAP sau Cub
Multidimensional). Un cub OLAP este o Contabilitatea Generală reprezintă nucleul
structură de date care depăşeşte limitele aplicaţiilor financiar-contabile şi de gestiune internă,
bazelor de date relaţionale prin furnizarea concentrând întreaga informaţie contabilă a societăţii.
facilităţilor necesare unei analize rapide a datelor. O cerinţă de bază pentru modulul de contabilitate
 Analize statistice este procesul prin care se generală, este aceea de a permite gestionarea
efectuează analiza datelor prin metode informaţiei contabile pentru o companie cu structura
statistice. complexa, cu funcţiuni operaţionale şi de raportare
 Vizualizare date este modul de reprezentare distincte.
vizuală a datelor: tabele, matrice în două Sistemul Informatic Integrat va permite utilizarea
dimensiuni, diagrame, grafice, reprezentări mai multor planuri de conturi, mai multor modalităţi
geo-spaţiale, rapoarte cu grad diferit de de evidenţă a mijloacelor fixe şi de calcul a
interactivitate cu utilizatorii (raport static, amortizării, ş.a.m.d. pentru a permite evidenţa
raport parametrizat, raport drill-down, raport conform IFRS: Sistemul propus va oferi posibilitatea
ad-hoc). înregistrării simultane a situaţiilor financiar-contabile
 Explorare date procesul prin care se conform mai multor reglementări contabile naţionale
explorează datele pentru a descoperi şi internaţionale (RAS, IFRS, IAS).
informaţii fără a se porni de la întrebare Sistemul va permite realizarea consolidării datelor
specifică. Acest proces se efectuează cu de la nivelul mai multor entităţi juridice cu
programe interactive, cel mai comun fiind posibilitatea realizării de rapoarte consolidate la nivel
programele de tip spreadsheet. de grup.
 Data Mining este procesul de analiză a unor
cantităţi mari de date şi de extragere a
informaţiilor relevante din acestea folosind
metode matematice şi statistice.
Costuri si Contabilitatea interna de gestiune costurilor (centre de costuri-centre profit). Urmărirea

Prin noul sistem informatic se urmăreşte aplicarea costurilor se va efectua preponderent prin metoda
unei strategii funcţionale orientată spre controlul costului complet - evidenţieri cheltuieli directe şi
28
în Energetică
repartizarea cheltuielilor indirecte pe cele directe prin

chei de repartizare. Gestiune Parteneri de afaceri
Acest modul trebuie să permită evidenţa Trebuie să fie disponibile funcţionalităţi de
Contabilităţii Interne/de Gestiune (conturi clasa 9) care gestiune a partenerilor (în special furnizori şi clienţi ce
să fie în stransă legatura cu contabilitatea financiară, prin ambele valenţe capătă statut de partener, sau a
astfel încât crearea unei tranzacţii financiare să fie reţelelor de parteneri de afaceri din ţară, sau partenerii
transmisă online contabilităţii interne, în baza unor “tradiţionali” pentru serviciile externalizate - gen
reguli stabilite de beneficiar. Sistemul trebuie fie transportatori, companii ce asigură reparaţii ori
capabil să realizeze reconcilierea dintre contabilitatea metrologie locală, etc). Funcţionalitatea trebuie să
financiara şi cea de gestiune - automat prin setările extindă mijlocul de exprimare cont contabil
iniţiale de sistem sau punctual prin intervenţie umană (contabilitate furnizori/clienţi) cu informaţii multiple
asistată de instrumente de evaluare consistenţă. despre partenerii de afaceri, fără a reprezenta totuşi
O cerinţă de bază pentru acest modul este să complexitatea unor module dedicate aprovizionării
faciliteze coordonarea, monitorizarea şi optimizarea (SCM) ori extensii în zona vânzări/distribuţie (Sales-
tuturor proceselor din companie, evidenţierea tuturor Force, CRM). Aceste extensii vor fi implementate
costurilor întreprinderii, permiţând luarea măsurilor treptat dacă vor fi justificate de eficienţa tranzacţională
interne de planificare, control şi conducere sau de utilitatea informaţiilor suplimentare.
corespunzătoare. Sistemul trebuie să ofere capabilităţi de asistare a
întregului proces de aprovizionare, cuprinzând
Mijloacele fixe reprezintă resursele pe termen necesarul de materiale, cereri de ofertă, diverse tipuri
lung ale companiei - clădiri, echipamentele speciale, de contracte, acorduri cu furnizorii, comenzi de
echipamente manipulare, macarale constituind valori aprovizionare, recepţii, retururi la şi de la furnizori şi
foarte mari. Aceste resurse pot fi, şi pot trece prin mai să transfere informaţii către modulul de contabilitate
multe stări/atribute: amortizabile sau nu, în proprietate financiară, pentru a realiza corespondenţa dintre
sau închiriate, pot fi în curs de construcţie/investiţii în facturi şi comenzile de aprovizionare, cu scopul de a
curs sau în folosinţă curentă. aproba plăţile către furnizori.
Sistemul informatic va oferi un set de instrumente Modulul de contabilitate a clienţilor şi a
de gestionare a mijloacelor fixe pentru evaluarea şi încasărilor va asigura suportul pentru activităţile legate
monitorizarea stării acestora, cât şi pentru întreţinerea, de relaţia cu clienţii, având ca scop realizarea unui
aprovizionarea şi asigurarea acestora, precum şi control riguros asupra sumelor de încasat şi a celor
construirea sau investirea în noi mijloace fixe. încasate de companie, pentru serviciile efectuate.
Modulul va trata contabilitatea mijloacelor fixe,
asigurând atât funcţiuni financiare (valori, amortizări, Managementul Stocurilor. Submodulul trebuie
tranzacţii), cât şi o gestiune fizică transparentă a să permită:
acestora (inventarul fizic, amplasarea în spatiu,  evidenţa materiale, materii prime, produse
deţinătorii şi administratorii). finite/semifabricate (globale şi/sau piese şi
Trebuie să fie asigurată posibilitatea urmăririi componente), producţie în curs
evidenţei mijloacelor fixe, atât din punct de vedere  evidenţa obiecte de inventar la nivel de
economic cât şi din punct de vedere fiscal (permiţând societate şi pe locuri de folosinţă şi pe
urmărirea influenţelor fiscale asupra rezultatelor persoană
companiei). Se va asigura realizarea fişei pe fiecare  evidenţa echipament de protecţie şi lucru pe
mijloc fix care va cuprinde: caracteristici tehnice, locuri de folosinţă şi pe persoană
dimensionale şi alte adnotări.  evidenţa gestiuni, tranzacţii, în, din şi a
Modulul trebuie să permită calculul pentru transferurilor (atât la nivelul structurilor şi
amortizare, reevaluare, adăugiri, taxe şi impozite asupra entităţilor societăţii, cât şi între acestea şi
mijloacelor fixe pentru care societatea trebuie să Parteneri/Terţi).
plătească asemenea taxe şi impozite către administraţiile
centrale şi locale. În acord cu legislaţia românească Managementul Producţiei
modulul trebuie să permită introducerea de noi tipuri de Va trebui implementat un sistem complet de
taxe şi impozite şi modificarea celor existente în funcţie management al productiei.
de schimbările intervenite în legislaţie.  Concepţie/Prototipuri
Sistemul trebuie să menţină obligatoriu un istoric Acest modul va permite previzionarea
detaliat asupra tuturor tranzacţiilor cu respectivele prototipurilor prin interactionarea informatiilor
imobilizări, indiferent că au afectat valoarea, prezente cu datele despre capacitatile de productie.
componenţa, amortizarea sau locaţia, ataşând listelor Fiecare departament care acceseaza modulul de
de istoric detalii asupra tranzacţiei fie direct, fie cu o Prototipuri are acces la aceleasi functiuni pentru
posibilitate de drill-down la actele primare/justificative prototipuri ca si toate departamentele care isi
ale fenomenului. desfasoara activitatea in departamentul de productie.
29
în Energetică
Modulul va permite crearea componentelor pentru Modulul trebuie să fie integrat cu gestiunea
prototipuri, liste de materiale, fluxuri in acelasi mod in materialelor, contractări servicii şi lucrări, resurse umane,
care se definesc informatiile pentru productie. Fiecare contabilitatea mijloacelor fixe şi cu contabilitatea
element definit in modulul de prototipuri va fi regasit generală.
ca detalii pentru elementele de productie.
Managementul Investitiilor
 Planificarea producţiei Cerinţele sistemului referitoare la aceasta arie
Modulul va permite planificarea activitatii unei functionala sunt urmatoarele:
societati privind prognozele de vanzari, comenzile  întocmire şi urmărire realizare plan investiţii;
ferme de vanzari, planificarea cererii si a ofertei,  întocmire şi urmărire buget de venituri şi
planificarea pana in detaliu a productiei, planificarea cheltuieli privind investiţiile;
necesarurilor de materiale functie de criteriile dorite,
 urmărire realizare dotări;
stadiul realizarii indicatorilor planurilor
 urmărire realizare investiţii în curs (devize lucrări);
 Producţie în curs  evidenţa operativă a furnizorilor pentru investiţii.
Modulul va permite utilizarea mai multor metode
de productie: discreta, pe proiecte, repetitiva, Gestiunea Resurselor Umane
asamblare la comanda, executie fara comanda, Modulul de Resurse Umane trebuie să asigure
productie pe loturi, sau o combinatie a acestor metode. managementul eficient al angajaţilor. Acest lucru este
Interogarile si rapoartele vor oferi o imagine completa necesar datorită faptului că de multe ori costul generat de
a tranzactiilor, materialelor, resurselor, costurilor, angajaţi este cel mai mare cost al societăţii comerciale.
activitatilor si planificarii productiei. O bună administrare a resurselor umane înseamnă
 Costuri Producţie capabilităţi de angajare, de motivare şi păstrare a
Modulul va permite configurarea costurilor angajaţilor deosebiţi, înseamnă o informaţie corectă şi
articolelor pe baza tipurilor de cost definite, a listelor la timp. Modulul de management al resurselor umane
de materiale, a traseelor tehnologice, a elementelor si trebuie să folosească aceeaşi bază de date cu celelalte
sub-elementelor de cost, definirea tipurilor de cost si a module ale sistemului, evitând redundanţele.
metodelor de costare, definirea structurii costului, Gestiunea Pontajelor
elemente si subelemente: materiale, resurse, prelucrari Aplicaţia trebuie să asigure definirea şi elaborarea
externe, regii de materiale, regii atasate resurselor. tuturor tipurilor de programe de lucru (zi, tură,
Mentenanta utilajelor schimburi, combinaţii). Gestiunea timpilor de lucru
Modulul de Întreţinere şi Reparaţii are ca scop trebuie să asigure utilizarea eficientă a datele
funcţionarea în condiţii de siguranţă şi performanţă a referitoare la timpii de lucru oriunde şi oricând.
echipamentelor şi utilajelor din cadrul companiei, pe Salarizare
linia asigurării capacităţii de funcţionare într-o proporţie Sistemul ERP va conţine componenta de
cât mai apropiată de 100%, şi antrenează importante salarizare. Componenta de salarizare va trebui să
resurse materiale şi umane pentru realizarea sa. funcţioneze integrat cu modulul de resurse umane,
Cerinţele sistemului informatic în acest domeniu asigurând un sistem de plata a salariilor la specificul
sunt: legislaţiei române pe baza prevederilor Codului
 să impună un set de reguli precise în activitatea muncii şi a legislaţiei aferente în materia asigurărilor
de întreţinere (inspecţii, mentenanţă, reparaţii); sociale şi impozitării venitului.
 să asigure transparenţa informaţiei în
procesul de mentenanţă şi în ceea ce priveşte
datele de funcţionare ale echipamentelor;
 să asigure un instrument eficace de asistare a
activităţilor legate de mentenanţă, ce
presupune gestionarea unei mari cantităţi de
informaţii.
 să asigure gestionarea resurselor necesare
pentru activitatea de mentenanţă.
30
în Energetică
P.7.- MODERNIZARE TRANSPORTOARE DE ZGURĂ LA

CAZANELE DE ABUR M.A.N. 510 T/H LA COMPLEXUL ENERGETIC
OLTENIA - SUCURSALA ELECTROCENTRALE IŞALNIŢA
Dr.ing. Viorel Tudor Dr. ing. Emil Văcaru
Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. - Sucursala Electrocentrale Işalniţa,
tel. 0372.369.333, e-mail:viorel.tudor@ceoltenia.ro; emil.vacaru@ceoltenia.ro
Summary: This paper presents the main characteristics of The MAP System. The MAP System is a
machine designed for the extraction, the heat recovery, the cooling and the carriage of ashes coming from the
boiler bottom of thermal electric power stations powered through solid fuel.
It is a belt conveyor, fully manufactured in steel, with a fully closed modular structure.
Keywords: MAP System, Ecobelt Conveyor, Final unburned in the bottom ash
1 INTRODUCERE - Debitul de zgură nominal (nearse şi cenuşă): 3 t/h;

- Debitul de zgură maximal (nearse şi cenuşă): 6 t/h;
Blocul energetic nr. 7 de la Sucursala Electrocentrale - Conţinutul mediu de nearse în zgură: 40%
Işalinţa este echipat cu o turbină în condensaţie de (min 25%, max 55%);
315 MW, alimentată cu abur de la două cazane de - Temperatura de topire a zgurii:
abur M.A.N, ce pot furniza fiecare, un debit de abur - temperatura de începere a topirii:1105°C;
de 510 t/h. - temperatura de înmuiere: 1125°C;
Combustibilii utilizaţi de cazanele de abur sunt: - temperatura de topire: 1195°C;
- lignitul din bazinul carbonifer al Olteniei - Temperatura zgurii la baza cazanului: 800°C;
(combustibilul de bază), cu un aport la - Caracteristici lignit:
căldura dezvoltată prin ardere în focar de - putere calorifică inferioară 1600÷2000 kcal/kg;
minim 90%; - carbon (C) 19 ÷ 25 %;
- gazul natural (combustibilul pentru aprindere - hidrogen (H2) 1,3 ÷1,7 %;
şi suport pentru susţinerea flăcării), cu un - sulf (S) 0,8 ÷1,3%;
aport la căldura dezvoltată prin ardere în - oxigen (O2) 8,43÷11,5%;
focar de maxim 10%. - azot (N2) 0,65 ÷ 1,27 %;
Pentru evacuarea zgurii şi cenuşii cazanele de - cenuşă (A) 20 ÷ 24 %;
abur M.A.N. de 510 t/h au fost prevăzute cu - umiditate (W) 40 ÷ 46 %;
transportoare de zgură în sistem umed, cu lanţ şi - Carcteristici gaz natural:
racleţi, tip „Kratzer”, la care zgura şi cenuşa rezultată - putere calorifică inferioară 8482 kcal/Nm3;
în procesul de ardere din focar, cade în cuva plină cu - metan, CH4, 99,2 %
apă a transportorului de zgură, fiind transportată pe
sita vibratoare. 3 OBIECTIVE ŞI INDICATORI DE
De pe sita vibratoare particulele mărunte cad în cuva PERFORMANŢĂ
ejectorului principal, iar bulgării mai mari de 30 mm trec
în concasorul de zgură, sunt sfărâmaţi şi apoi cad tot în Prin modernizarea transportoarelor de zgură s-a
cuva ejectorului principal. Din cuva ejectorului principal, urmărit asigurarea implementării unei soluţii moderne
cu ajutorul ejectoarelor cu apă, particulele sunt care să aducă următoarele beneficii:
transportate la bazinul pompelor Bagger. [1] - Reducererea conţinutului de nearse din zgura
Modernizarea sistmelor de evacuare zgură la cele şi cenuşa evacuată până la maxim 15 %;
două cazane a constat, pentru fiecare cazan, în înlocuirea - Reducerea consumului specific brut de
actualului transportor cu lanţ şi racleţi (Kratzer), cu un combustibil al grupului energetic cu minim
sistem modern de colectare, răcire şi evacuare a zgurii 7,5 gcc/kwh;
uscate din cazan care va avea şi rol de gratar post ardere. - Reducerea adaosului de gaz natural in
procesul de ardere inregistrat inaintea
2 DATE DE PROIECTARE modernizarii, de la 4,5÷5,5 %, la max. 1,5%;
- Numărul de ore de indisponibilitate a cazanului,
Principalele date avute în vedere pentru într-o perioadă de un an din cauze accidentale,
proiectare au fost [2]: imputabile transportorului: maxim 50 ore;
- Debitul de cărbune la sarcina maximă a
cazanului: 220 t/h;
31
în Energetică
- Disponibilitatea fiecărei instalaţii de evacuare - intermediul aerului de racire şi

a zgurii şi cenuşii de minim 99% din timpul de implicit reducerea consumului de
funcţionare a cazanului la care a fost montată. cărbune.
- Consumul de energie electrică maxim 80 kW
pentru fiecare transportor; 4 DESCRIEREA CONSTRUCTIVĂ A
- Îmbunătăţirea randamentului cazanelor prin TRANSPORTORULUI DE ZGURĂ
cresterea aportului de energie obtinut din post- MODERNIZAT
arderea carbonului nears din zgură, respectiv
Configuraţia ansamblului a transportor de zgură
datorită recuperării caldurii din zgură, prin
este prezentată în figura nr. 1. [3]
Figura nr.1
1. Jgheab trecere 12. Structură susţinere ECOBELT

2. Transportor MAP 13. Conductă MAP
3. Canal descărcare MAP – ECOBELT 14. Sistem aer răcire
4. Pre-concasor 15. Conducte aer comprimat
5. Sistem hidraulic Pre-concasor 16. Conducte apă
6. Concasor primar
7. Post – răcitor (ECOBELT) 4.1. Transportorul MAP
8. Lanţ “O” Transportorul MAP asigură preluarea zgurii de
9. Canal descărcare ECOBELT la cazan, recuperarea căldurii disponibile a acesteia
10. Concasor secundar prin postardere şi într-o mai mică masură prin răcire.
11. Structură susţinere MAP
Figura nr.2.
1. Buncăr cazan 3. Bandă transportoare (Superbelt)

2. Jgheab trecere 4. Lanţ scăpări
32
în Energetică
5. Secţiune cap intoarcere / intindere

6. Secţiuni intermediare 4.2. Preconcasor
7. Secţiuni curbe Preconcasorul este conceput pentru a reduce
8. Capace volumul blocurilor de zgură, cu dimensiuni mari,
9. Secţiune cap care nu sunt compatibile cu concasorul din aval.
10. Acţionare bandă Prin urmare, funcţionarea acestuia este ocazională,
11. Acţionare Lanţ scăpări deoarece este pornită doar dacă este necesar.
12. Jgheab descărcare
13. Sistem stropire apă de urgenţă
14. Sondă detecţie nivel cenuşă pe bandă
15. Sondă detecţie nivel cenuşă în jgheab desc.
16. Vane intrare aer electrice
C = Aer rece
H = Aer încălzit (căldură recuperată)
Figura nr.3.
1. Structură 8. Protecţii laterale

2. Cărucior fălci 9. Şuruburi cu ochi pentru ridicare
3. Cilindri hidraulici
4. Dinţi de concasare 4.3. Concasorul primar
5. Plăci de etanşare laterale Concasorul primar asigură reducerea
6. Flanşă de îmbinare dimensiunii bulgarilor de zgură la aprox.50 mm.
7. Protecţii superioare/inferioare
Figura nr.4
1. Lagar cu rulment 5. Plăci exterioare nicovală

2. Plăci dinţi faţă rotor 6. Plăci de uzură frontale
3. Plăci dinţi spate rotor 7. Rulment (capăt arbore laterală acţionare)
4. Plăci nicovală interioare 8. Plan nicovală
33
în Energetică
9. Plăci / plan cu pieptene se poate elibera în cursul transportului materialului.

10. Plăci de uzură laterale Echipamentul răceşte zgura fierbinte cu aerul
a) Reductor intrat prin clapetele de admisie prevăzute de-a lungul
b) Cuplaj elastic pereţilor laterali.
c) Motor
d) Lanţ de transmisie
e) Roţi de deplasare
4.4. Post- racitor (ecobelt)

Sarcina Post-răcitorului este de a transporta
materialul (zgură fierbinte) de la transportorul MAP şi de
pe linia de concasare la siloz şi de a recupera căldura care
Figura nr.5
1. Flanşă intrare material 12. Intrare material descarcare urgenţă

2. Secţiune întoarcere / intindere cenuşă
3. Secţiune intermediară orizontală 13. Echipamente aval
4. Secţiune curbă
5. Secţiune intermediară înclinată 4.5. Lanţ “O”
6. Secţiune cap (antrenare) Lanţul ”O” este un tip special de elevator cu
7. Acţionare cupe, proiectat pentru colectarea cenuşii fine căzute
8. Jgheab descărcare de pe bandă la fundul Post-răcitorului.
9. Sondă detecţie nivel cenuşă în jgheab Lanţul ”O” este realizat dintr-o structură
10. Flanşă ieşire material închisă, inelară, în cadrul căruia lanţul de colectare
11. Lanţ “O” se învârte, acţionat de un motoreductor.
34
în Energetică
Figura nr.6.
1. Lanţ de scăpări cu cupe 9. Secţiuni verticale intermediare
2. Secţiune acţionare cot superioară cu 10. Uşă vizitare
motoreductor montat pe arbore 11. Ocheţi de ridicare
3. Sectiune cot superioară cu întindere cu şurub 12. Conductă descărcare
4. Secţiune cot inferioară cu întindere 13. Compensator
pneumatică 14. Suporţi reglabili
5. Secţiune cot inferioară cu sesizor de mişcare 15. Flanşă ieşire
6. Secţiune superioară orizontala cu legatură
la conducta de descărcare 4.6. Concasor secundar
7. Secţiune inferioară orizontala cu flanşare Concasorul secundar asigură reducerea
la Postrăcitor (Punct colectare material) dimensiunii zgurii evacuate la maxim 14 mm,
8. Secţiuni verticale intermediare pentru ca aceasta să fie compatibilă cu sistemul de
transport hidraulic de după transprtorul de zgură.
Figura nr.7.
1. Carcasa Aerul de post-ardere (PCB) şi aerul de răcire este

2. Rama de bază luat din atmosferă prin valvele (clapetele) de admisie
3. Flanşă intrare plasate pe cutiile transportoarelor, datorită presiunii
4. Flanşă ieşire negative (depresiunii) din interiorul focarului cazanului.
5. Role concasare Cantitatea maxima de aer de răcire şi PCB este 50 t/h.
6. Ax acţionare role Aerul ce pătrunde în sistemul MAP este reglat în
7. Ax condus role permanenţă pentru a furniza suficient oxigen pentru
8. Reductor PCB şi a menţine temperatura zgurii într-un interval
9. Roata acţionare acceptabil pentru îmbunătăţirea PCB fără risc de
10. Motor electric topire si înmuiere (temperatura preliminară setată este
11. Curea de 700°C cu domeniul de variatie între 700 ÷ 850 °C).
12. Apărătoare curea acţionare
13. Lagar arbore 5.1. Fluxurile de aer
14. Roţi şi lanţ dispozitiv deschidere Cantitatea de aer necesară post-arderii şi răcirii:
15. Arc preluare şoc max. 50 t/h
16. Pârghie ghidare Transportorul MAP este prevăzut cu 2 fluxuri de aer:
5 ORGANIZAREA AERULUI DE ARDERE Fluxul 1
ŞI RĂCIRE
35
în Energetică
- Aerul intră prin valvele de admisie situate între automatizare al transportorului pentru a mentine
ramurile benzii; temperatura setata a gazelor de ardere: 700 ºC;
- Aerul este din atmosfera ambiantă; - Fluxul de aer regleaza temperatura gazelor de
- Circulaţia aerului este consecinţa presiunii ardere ce intra in cazan.
negative din cazan;
- Fluxul de aer traversează stratul de zgură de pe
bandă de jos in sus;
- Fluxul de aer întreţine arderea cărbunelui continut
în zgura şi răceşte banda;
- Fluxul de aer nu este reglat prin sistemul de
automatizare al transportorului.
Fluxul 2
- Aerul intră prin valvele de admisie amplasate
deasupra benzii (3 stg.+ 3 dr.);
- Aerul din atmosfera intră in spatele plintelor
laterale si ajunge in cazan;
- Circulatia aerului este consecinta presiunii
negative din cazan;
- Fluxul de aer este reglat prin sistemul de
Figura nr.8.
5.2. Zona post-ardere Sectiunea 2

- lungimea 2400 mm,
Sectiunea 0 - zona PCB maximă,
- lungimea 2100 mm, - grosime maxima a stratului de zgură,
- cantitate mica de zgura, - necesită aer suplimentar (2 valve aer:1 stg.+1 dr.),
- strat subtire de zgura, Sectiunea 3
- nu necesita aer suplimentar. - lungimea 4550 mm ,
Sectiunea 1 - stingerea treptată a PCB
- lungimea 4800 mm, - necesită aer suplimentar (2 valve aer:1 stg.+1 dr.).
- strat zgură mai gros Sectiunea 4
- începe arderea cărbunelui din zgură, - lungimea 7000 mm;
- necesită aer suplimentar (2 valve aer: 1 stg.+1 dr.), - zona de răcire strat zgură,
- necesită aer de răcire şi apă pulverizată (dacă
este nevoie)
36
în Energetică
Figura nr.9.
6 APA DE PULVERIZARE B) Monitorizearea presiunii aerului care intra în cele 3

sectoare de aer controlate –fluxul 2 aer (3
Pentru controlul temperaturilor sunt prevăzute traductoare de presiune diferenţială DP2, DP4, DP5)
baterii de pulverizare apă: C) Monitorizearea căderii de presiune de-a lungul
1. Bateria de pulverizare în pâlnia rece a cazanului benzii MAP, un traductor de presiune diferenţială
- amplasată la 2650 mm deasupra benzii, în DP3 (prin comparare cu DP1)
palnia rece a cazanului, D) Monitorizearea presiunii aerului care intră la
- nu este utilizată pentru controlul PCB, ECOBELT (1 traductor de presiune diferenţială DP6)
- folosită numai în situaţii de urgenţă - MAP
oprit accidental. 9 MONITORIZAREA NIELULUI DE
2. Sistem de pulverizare a apei în jghebul de trecere al CENUSĂ
transportorului MAP
- amplasată la 500 mm deasupra benzii, Monitorizarea nielului de cenusă pe transportorul
- activată când temperatura stratului de zgura, MAP se realizează cu o sondă radar de nivel.
masurată de pirometrul optic va fi >500ºC - Amplasată pe planul înclinat al MAP,
3. Bateria de pulverizare de la capatul zonei PCB - Se poate calcula debitul de zgură evacuată de
- amplasata pe planul înclinat al MAP, transportor.
- activată când temperatura masurată de
pirometrul optic va fi > 250ºC 10 CONTROLUL AUTOMAT AL
PARAMETRILOR POSTARDERE (PCB)
7 MONITORIZAREA TEMPERATURII
Sistemul MAP este proiectat pentru a realiza post-
A) Monitorizarea temperaturii aerului care intră în arderea (post-combustia) carbonului nears (UBC) din
pîlnia rece a cazanului –fluxul 2 aer zgura.
-2 pirometre cu absorbţieTT1-TT2; Răcirea zgurii se realizeaza preponderent în
- Amplasate pe pâlnia rece a cazanului; transportorul ECOBELT
-Intra în automatizarea transportorului; Posarderea se realizează în 3 zone:
B) Monitorizarea temperaturii aerului care intra în - Zona postardere (PCB)
cele 3 sectoare de aer controlate –fluxul 2 - Zona de tranziţie
- 3 termocuple TT3-TT4-TT5 - Zona de răcire
- Amplasate pe tronsonul de legatura al MAP; Zona PCB este împărţită în două zone fizice:
- Intra în automatizarea transportorului 1-Buncarul (palnia rece a cazanului)
C) Monitorizarea temperaturii zgurii pe banada MAP Zgura cade în contra-curent cu aerul fierbinte care
dupa zona PCB intră în cazan
- Un pirometru optic TT6; Aici are loc o prima reducere de aprox.10% a UBC.
- Amplasat pe planul înclinat al MAP; 2-Banda MAP
- Intra in automatizarea transportorului. Se finalizeaza procesul de ardere a UBC
D) Monitorizarea temperaturii zgurii pe banada Ecobelt Post-arderea se reglează prin:
Un pirometru optic TT7 - Debitul de aer introdus controlat prin valvele de
- Amplasat pe planul înclinat al Ecobelt, admisie;
- Intra în automatizarea transportorului - Viteza benzii MAP (este invers proportionala cu
timpul de rezidenta din zonele PCB);
8 MONITORIZARE PRESIUNE AER - Debitul apei de racire pulverizată.
Controlul post-arderii include etapele:
A) Monitorizearea presiunii aerului care intra sub
banda-fluxul 1 aer (1 traductor de presiune 1. Reglarea debitului de aer
diferenţială DP1)
37
în Energetică
Debitul de aer este o funcţie dependentă de Debitul de apă de răcire este o funcţie dependentă
presiunea diferenţială din zona de sub bandă şi din de diferenţa de temperatură dintre temperatura zgurii
cele 3 zone ale PCB şi temperatura setată si se reglează prin intermediul
Qin = f (DPTin (1) unei clapete cu solenoid cu doua poziţii
pentru valvele (clapetele) de admisie necontrolate; închis/deschis:
Qic = f (DPTic, ΔZi) (2) q = f (Tzg MAP – Tset) (7)
pentru valvele (clapetele) de admisie controlate; în care:
Q tot = Qin + Qic (3) Tzg MAP - temperatura stratului de zgură. Masurată în
în care: punctul TT6;
DPTin - presiunea diferenţială de sub bandă, în zona Tset – temperatura setata 500 ºC
valvelor (clapetelor) necontrolate; Dacă:
DPTic - presiunea diferenţială din plinta laterală, în Tzg MAP > Tset porneşte instalaţia de stropire din
zona valvelor (clapetelor) controlate; zona tronsonului de legătura al MAP
Δ Zi - deschiderea procentuală a valvei (clapetei); (deasupra benzii).
i - numărul de valve (clapete) din cele două nivele de b. - bateria de pulverizare de la capătul zonei PCB
acces aer în zona PCB Debitul de apă de răcire este o funcţie dependentă
Debitul de aer aspirat pentru post-ardere şi răcire de diferenţa de temperatură dintre temperatura
trebuie să fie: zgurii şi temperatura setată şi se reglează prin
Q tot < 50 t/h (4) intermediul unei clapete cu solenoid cu doua pozitii
2. Reglarea valvelor (clapetelor) de admisie închis/deschis:
controlată a aerului q = f (Tzg PC – Tset) (8)
dacă: în care:
a. Q tot < 50 t/h Tzg PC - temperatura stratului de zgură măsurată în
Pozitia valvelor (clapetelor) de aer controlate, Δ Zi punctul TT7;
este dependentă de diferenţa de temperatură dintre Tset – temperatura setată 250 ºC
temperaturile din zonele PCB şi temperatura setată a dacă : Tzg PC > Tset porneşte instalaţia de stropire din
amestecului de aer şi gaze de ardere zona planului înclinat al MAP.
Δ Zi = f (Ti – Tset) (5) c. - bateria de pulverizare în pâlnia rece a
în care: cazanului
Δ Zi - deschiderea procentuală a valvei (clapetei); Nu este utilizată pentru reglarea temperaturii în
Ti – temperatura din cele 3 secţiuni ale zonei PCB, PCB, ci numai în situaţii de urgentă (MAP oprit
(TT3.TT4,TT5); accidental)
Tset = 700 ºC; Debitul total de apă se reglează prin intermediul unei
dacă Ti > Tset se reduce secţiunea de intrare a aerului clapete cu solenoid ce poate fi deschisă sau inchisă
în zona de deasupra benzii. intermitent.
b. Q tot ≥ 50 t/h, deschiderea valvelor va fi 11 POST-ARDEREA ȘI RĂCIREA
redusa pentru a se asigura Q tot ≤ 50 t/h
3. Reglarea vitezei benzii MAP Sistemul MAP este proiectat pentru a realiza post-
Viteza benzii este o funcţie dependentă de arderea (post-combustia) carbonului nears (UBC) din zgură.
diferenţa de temperatură dintre temperaturile din Răcirea zgurii se realizeaza preponderent în
zonele PCB şi temperatura setată a amestecului de aer transportorul ECOBELT
şi gaze de ardere: Post-arderea se realizează în 3 zone
Δ v = f (Ti – Tset) (6) - Zona postardere (PCB)
în care: - Zona de tranziţie
Ti - temperatura din cele 3 secţiuni ale zonei PCB, - Zona de răcire
(TT3.TT4,TT5); Zona PCB este împărţită în două zone fizice:
Tset = 700 ºC 1-Buncarul (palnia rece a cazanului)
dacă: Ti > Tset şi Q tot ≥ 50 t/h, pentru reducerea Cenuşa cade în contra-curent cu aerul fierbinte care
temperaturii în zona PCB se măreşte viteza benzii, intră în cazan.
astfel încăt timpul de rezidenţă a zgurii în zona PCB să Aici are loc o primă reducere de aprox.10% a UBC
scadă. 2-Banda MAP
Se finalizează procesul de ardere a UBC
4. Reglarea debitului de apă de răcire
pulverizată 12 MĂSURĂTORI DE PERFORMANȚĂ
a. - bateria de pulverizare a apei în tronsonul de
legatură al transportorului MAP Măsurătorile de performanţă au vizat în principal:
conţinutul de nearse în zgura evacuată; consumul total
de energie electrică al instalaţiilor MAP; aportul de gaz
38
în Energetică
combustibil, randamentele cazanelor, consumul specific. Rezultaele acestora sunt prezentate în tabelele ce urmeză.
Conţinutul de nearse în zgura evacuate [4]

Test 1 Test 2 Test 3 Test 4
Nr.
Cazan Cazan Cazan Cazan
Crt Mãrimea U.M.
7A 7B 7A 7B 7 7B 7A 7B
.
A
1 Puetere la borne MW 316,3 278,6 250,0 217,8
2 Debit abur viu t/h 442,5 446,5 399,7 392,4 372,3 344,2 320,0 318,4
Conţinut de
3 nearse, înainte % 31.73 36.83 49.46 38.61 55.4 36.5 58.51 44.21
de modernizare
Continut de
nearse, după
4 % 14,71 13,58 10,76 14,08 14,83 7,45 14,19 10,95
modernizare
(max 15%)
Consumul total de energie electrică al instalaţiilor MAP [4]

Test 1 Test 2 Test 3 Test 4
Nr.
U.M Cazan Cazan Cazan Cazan
Crt Mãrimea
. 7A 7B 7A 7B 7 7B 7A 7B
.
A
Puetere la
1 MW 316,3 278,6 250,0 217,8
borne
Total putere
2 consumată (≤ kW 13,85 12,76 13,86 13,80 15,8 13,96 13,93 13,73
80 kW)
Aport gaz combustibil, randamente cazane, consum specific brut [4]
Test 1 - 2016 Test 1 - 2017 Test 4 - 2016 Test 2 - 2017
Nr. 318,5 MW 316,3 MW 276,0 MW 278,6 MW
Crt Mãrimea U.M. Cazan Cazan Cazan Cazan
. 7A 7B 7A 7B 7 7B 7A 7B
A
Aport caloric gaz
1 % 0,39 0,40 0 0 0,43 0,45 0 0
combustibil
86,5 86,3 86,8 87,0 85,2 84,8 85,6
2 Randament cazan % 84,55
0 3 5 0 8 5 3
Consum specific de
gcc/
3 combustibil (reducere 376,4 368,68 386,95 378,98
kwh
≥ 7,5 gcc/kWh)
Aport gaz combustibil, randamente cazane, consum specific brut (continuare) [4]
Test 1 - 2016 Test 1 - 2017 Test 4 - 2016 Test 2 - 2017
Nr. 250,8 MW 250,0 MW 211,1 MW 217,8 MW
Crt Mãrimea U.M. Cazan Cazan Cazan Cazan
. 7A 7B 7A 7B 7 7B 7A 7B
A
Aport caloric gaz
1 % 0,45 0,50 0 0 5,41 5,86 0,94 1,00
combustibil
82,2 85,1 85,8 85,8 83,0 83,2 84,8
2 Randament cazan % 80,75
5 0 1 7 5 7 7
Consum specific de
gcc/
3 combustibil (reducere 390,48 382,95 420,63 396,87
kwh
≥ 7,5 gcc/kWh)
13 CONCLUZII
39
în Energetică
Reducerea conţinutului de nearse din zgura şi

cenuşa evacuată, până la max. 15%, a fost realizată; [1] Maschinenfabrik Augsburg-Nürnberg – Cartea
Reducerea consumului specific brut de cazanului Man 510 t/h.
combustibil cu minim 7,5 gcc/kWh a fost realizată; [2] Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A -
Încadrarea în consumul total de energie electrică, Reabilitare şi modernizare bloc energetic nr. 7,
garantat: max.80 kW / cazan, a fost realizat; lignit S.E. Işalniţa. Caiet de sarcini, August 2014.
Reducerea adaosului de gaz natural în procesul de [3] Magaldi Power S.p.A., Alstom Infrastructure
ardere înregistrat înaintea modernizării, de la ROMANIA - Sistem MAP - Cartea tehnică, Aprilie
4,5÷5,5 %, la max. 1,5%, fost realizată. Reducerea 2017
aportului combustibilului suport nu a influenţat [4] Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru
negativ stabilitatea arderii. Energie ICEMENERG Bucuresti - Măsurători de
Randamentul cazanului, s-a majorat, în general, performanţă bloc energetic nr.7 de 315 MW-S.E.
cu 0,35...3,56 %. La sarcinile reduse creşterea este Işalniţa după modernizarea instalaţiei de
substantială. evacuare a zgurii din cazan, Decembrie 2017.
BIBLIOGRAFIE
40
în Energetică
P.9.- IMPACTUL PROMOVĂRII E-SRE ÎN ROMÂNIA

ÎN PERIOADA 2005-2017
Dr.ing. Fănică Vatră 1) Drd.ing. Cristiana Andreea Vatră2)
1)
SIER, e-mail:office@sier.ro, tel:0722.361.954
2)
RoDelta Power International, e-mail: andreea.vatra@mailgate.ro
Abstract. The paper presents a brief description of the systems for the promotion of electricity produced
from renewable energy sources (RES-E) used in the European Union and Romania and presents a
series of data on the impact of the promotion of RES-E in Romania during 2005-2017.
1. INTRODUCERE Având în vedere:

- angajamentele asumate prin ratificarea
Principalul mecanism legislativ, la nivel european, Protocolului de la Kyoto,
pentru promovarea surselor regenerabile de energie - - ţintele stabilite prin Directiva 77/2001 pentru
SRE (în limba engleză se foloseşte sigla RES de la ţările membre UE şi angajamentele ţărilor
“renewable energy sources”) este Directiva 2001/77/CE a candidate asumate prin transpunerea Directivei,
Parlamentului European şi a Consiliului Europei [1], - motivele care susţin promovarea E-SRE,
modificată şi abrogată ulterior de Directiva 2009/28/CE [2]. - preţurile de producere relativ ridicate ale E-SRE,
Aceste Directive stabilesc obiectivele pentru comparativ cu energia electrică produsă din
ponderea pe care trebuie să o reprezinte energia surse convenţionale,
obţinută din surse regenerabile de energie în consumul a apărut necesitatea introducerii unor scheme de
intern brut de energie al UE din anul 2010 şi respectiv susţinere a promovării producerii E-SRE pe termen
pentru perioada 2010-2020. Ele definesc obiectivele mediu şi lung, în vederea pătrunderii mai rapide a
naţionale pentru statele membre ale UE, încurajează E-SRE pe piaţa energiei electrice.
utilizarea de sisteme de promovare naţionale pentru Diferenţa dintre preţul energiei electrice produsă din
susţinerea financiară a surselor care utilizează această surse convenţionale şi E-SRE se datorează, în principal,
categorie de resurse energetice şi impune obligaţia ca, neinternalizării costurilor externe în costurile de producere
la cererea producătorilor, să fie emise certificate de a energiei electrice produsă din surse convenţionale.
origine pentru energia electrică produsă din surse Pătrunderea mai rapidă pe piaţă a E-SRE a depins
regenerabile de energie - E-SRE (în limba engleză se de două elemente esenţiale:
foloseşte sigla RES-E de la “electricity production from - existenţa unor mecanisme de sprijin financiar şi,
renewable energy sources”) [3]. - existenţa unui cadru de reglementare adecvat şi
2. MOTIVELE PROMOVĂRII E-SRE stabil.
Motivele promovării E-SRE s-au acumulat în 3. SCHEME DE PROMOVARE A E-SRE

timp. Astfel, la motivele de natură economică, apărute
după crizele petroliere din anii ’70, s-au adăugat cele Directivele 2001/77/CE şi 2009/28/CE nu au impus
de mediu, mai ales după semnarea Protocolului de la utilizarea unei anumite scheme de susţinere a E-SRE,
Kyoto în decembrie 1997, iar în prezent se adaugă şi lăsând la latitudinea fiecărui stat membru să asigure
motivele de natură socială. utilizarea unor scheme cât mai adecvate pentru menţinerea
încrederii investitorilor şi atingerea ţintelor propuse.
Motivele de natură economică vizează, în principal,
raţionamente economice, securitatea aprovizionării cu Schemele de promovare a E-SRE cuprind două
energie şi dezvoltarea industriilor specifice utilizării SRE. abordări, o abordare obligatorie (reglementată) şi o
abordare voluntară. Fiecare dintre aceste abordări
Motivele de mediu vizează SRE ca surse de
conţine instrumente care influenţează direct sau
energie nepoluante, cu excepţia biomasei (a cărei
indirect promovarea E-SRE.
poluare rezultată prin ardere este compensată prin
efectele pozitive din perioada de vegetaţie) şi Schemele reglementate de promovare a E-SRE au
contribuţia SRE la reducerea schimbărilor climaterice. ca scop principal atragerea investitorilor şi cuprind:
scheme de sprijin a investiţiilor şi scheme de sprijin a
Motivele sociale vizează: ocuparea forţei de
producerii de E-SRE.
muncă precum şi suportul public rezultat prin
conştientizarea beneficiilor SRE asupra mediului şi Schemele de sprijin focalizate pe investiţii se
implicit asupra stării de sănătate a populaţiei şi utilizează pentru compensarea costurilor suplimentare
coeziunii economico-sociale. de dezvoltare a tehnologiilor de producere a E-SRE
41
în Energetică
(scheme compensatorii) faţă de tehnologiile convenţionale pentru integrarea/vânzarea E-SRE pe piaţa de energie
pentru a aduce mai repede o tehnologie la un nivel electrică. Pentru a putea participa eficient la piaţa de energie
ridicat de competivitate pe piaţă. electrică, OTS este nevoit să elaboreze prognoze privind
Schemele voluntare se bazează pe disponibilitatea producţia E-SRE cu o acurateţe corespunzătoare. Dacă nu
consumatorilor de a plăti o energie electrică mai scumpă. există nici un alt aranjament cu OTE, producătorii de E-SRE
În acest sens există două modalităţi de aplicare, una sprijiniţi prin sistemul de tarife fixe nu reacţionează la
focalizată pe investiţii (programe de cumpărare de acţiuni semnalele piaţei de energie electrică.
sau programe de donaţii) şi o a doua modalitate prin plata • Sistemul de cote obligatorii, în engleză quota
de tarife verzi cu sau fără etichetare. obligations, este aplicat în 7 ţări din UE. În acest sistem
În scopul susţinerii financiare a producerii energiei guvernele stabilesc cotele de energie electrică produsă
electrice folosind surse regenerabile de energie, în din surse regenerabile de energie ce urmează a fi
Uniunea Europeană sunt folosite mai multe scheme / achiziţionată de producători, furnizori sau consumatori.
sisteme de promovare a E-SRE, situaţia la începutul Sistemul presupune penalităţi în cazul în care obligaţia
anului 2007 în ţările UE-27 fiind prezentată în figura 1 nu a fost respectată. În cele mai multe cazuri sistemul de
[3, 4, 5]. cote obligatorii este combinat cu sistemul de
tranzacţionare a certificatelor verzi (figura 1).
Tarife fixe Cote obligatorii • Sistemul de tranzacţionare a certificatelor verzi,
în engleză Tradable Green Certificates, este aplicat în
8 ţări din UE.
În acest sistem, în scopul finanţării costurilor de
producere a energiei verzi şi a încurajării generării
Certificate verzi acesteia, producătorii E-SER primesc certificate verzi (al
căror număr este proporţional cu energia produsă şi
eventual în funcţie de tehnologia utilizată) pe care le
tranzacţionează, în anumite condiţii, pe o piaţă dedicată
(Piaţa Certificatelor Verzi). Energia electrică produsă de
Stimulente producătorii de E-SRE se tranzacţionează separat pe
Licitaţii fiscale
Piaţa de Energie Electrică. Cererea de certificate verzi
Fig.1 - Scheme de susţinere a E-SRE folosite poate fi generată de o obligaţie (cote obligatorii de
în ţările din Uniunea Europeană [3]. achiziţie de certificate verzi pentru producători, furnizori
sau consumatori), de o cerere voluntară de certificate
• Sistemul de tarife fixe şi prime , în engleză feed-in verzi (din partea unor persoane fizice sau juridice care
tariffs and premiums, este aplicat în 18 ţări din UE. doresc să stimuleze utilizarea energiilor „verzi”) sau ca
Acesta constă în obligaţia achiziţiei de către producătorii, urmare a unor stimulente fiscale (ecotaxe, impozite etc.).
furnizorii sau consumatorii de energie electrică a energiei În cazul cotelor obligatorii de achiziţie de certificate
electrice produse din surse regenerabile de energie la un verzi, îndeplinirea obligaţiilor se dovedeşte prin numărul
tarif fix (feed-in tariff) a cărui valoare se stabileşte în de certificate verzi achiziţionate în cursul unui an.
funcţie de tehnologia de producere utilizată. Suplimentar, Sistemul presupune penalităţi în cazul în care obligaţia
producătorii de E-SRE primesc o serie de prime nu a fost respectată.
(bonusuri) în funcţie cantitatea de energie produsă şi
• Sistemul de licitaţie, în engleză tendering/
tehnologia de producere utilizată Astfel, sumele încasate
bidding system, este aplicat în anul 2007, în principal,
de producătorii de E-SRE sunt superioare preţurilor de
în Franţa. Sistemul presupune licitaţii periodice pentru
producţie având scopul de a permite recuperarea
contractarea unei anumite cote de energie electrică
investiţiei într-un interval rezonabil de timp şi cu un
produsă din SRE. Contractul se acordă producătorului
profit corespunzător. Valorile tarifelor şi primele sunt
de E-SRE care licitează cel mai mic preţ. Se
garantate şi se pot menţine constante un număr de ani
organizează licitaţii pe tehnologii sau grupuri de
(10-20 ani) [5] pentru a oferi investitorilor siguranţă sau
tehnologii. Operatorii care cumpără E-SRE plătesc
se pot ajusta periodic în funcţie de strategia de dezvoltare
preţul pe kWh rezultat din licitaţie. Diferenţa dintre
adoptată. Tarifele fixe şi primele sunt astfel structurate
acest preţ şi preţul de pe Piaţa de Energie electrică este
încât să încurajeze promovarea tehnologiilor specifice şi
rambursat acestor operatori dintr-un fond special
să se reducă costurile. Nivelul şi importanţa feed-in
constituit sau de la bugetul naţional. Sistemul de
tariffs and premiums poate avea variaţii semnificative de
licitaţii se aplică şi în Danemarcă pentru energia
la o ţară la alta, în funcţie de caracteristicile naţionale,
electrică produsă de centralele electrice eoliene
precum potenţialul şi costul SRE sau preferinţele politice
“offshore” [5].
de promovare a anumitor tehnologii.
Unul din dezavantajele importante ale sistemului de • Stimulente fiscale şi financiare, în limba
sprijin a E-SRE prin tarife fixe constă în faptul că OTS engleză “fiscal and financial incentives”, sunt
(Operatorul de Transport şi Sistem) este responsabil aplicate în 4 ţări din UE (figura 1). Aceste stimulente
42
în Energetică
pot fi de tipul stimulente financiare pentru realizarea - este un sistem compatibil cu principiile
investiţiilor de E-SRE, subvenţionarea unor dobânzi la concurenţiale de piaţă şi promovează utilizarea
împrumuturile efectuate sau reducerea unor taxe surselor regenerabile de energie în cel mai
fiscale sau impozite, cum ar fi TVA etc. eficient mod.
Sistemul cotelor obligatorii combinat cu În anul 2005, acest sistem era aplicat în şase state
tranzacţionarea de certificate verzi, este aplicat în membre ale UE, respectiv în Belgia, Italia, Olanda,
România încă din anul 2005 pentru promovarea Suedia, Marea Britanie şi Polonia. În Belgia sistemul
surselor regenerabile de energie pentru producerea are unele diferenţieri mai ales în ce priveşte preţurile
competitivă a energiei electrice [3, 5]: pentru cele trei zone ale sale, respectiv Valonia,
- este un sistem relativ nou, impunându-se Flandra şi zona Bruxelles.
începând cu anul 2001; În figura 2 [5] se prezintă o hartă a ţărilor UE, pe
- are drept caracteristici: cantităţi obligatorii de care sunt evidenţiate mecanismele de suport/sprijin a
achiziţie de E-SRE prestabilite legal, preţ stabilit E-SRE utilizate în aceste ţări la începutul anului 2012.
concurenţial prin mecanisme specifice de piaţă;
Fig. 2 - Mecanismele de suport/sprijin a E-

SRE utilizate în statele membre ale UE
la începutul anului 2012.
4. SISTEMUL DE PROMOVARE A E-SRE Principiul de funcţionare a sistemului de cote

ÎN ROMÂNIA obligatorii combinat cu tranzacţionarea certificatelor
verzi, este următorul:
În ţara noastră, sistemul de promovare a - la nivel naţional se stabileşte cota de E-SRE,
producerii energiei electrice din surse regenerabile de exprimată în procente, care trebuie produsă
energie a fost aprobat prin HG 1892/2004 [6], /consumată pentru a se realiza ţintele naţionale;
modificată şi completată prin HG 958/2005 [7] şi - corespunzător acestei cote se calculează cantitatea
ulterior îmbunătăţit prin Legea 220/2008 [8], stabilind de E-SRE, exprimată în MWh, ce trebuie produsă;
că pentru încurajarea producerii de E-SRE în România - cantitatea de E-SRE necesar a fi produsă este
se aplică Sistemul cotelor obligatorii combinat cu convertită în certificate verzi, fiecare certificat verde
tranzacţionarea de certificate verzi . corespunzând unei cantităţi, exprimată în MWh, de
43
în Energetică
E-SRE produsă, eventual în funcţie de tipul de SRE din resurse regenerabile de energie în consumul
utilizată pentru producerea de energie electrică; final brut de energie electrică;
- certificatele verzi se acordă producătorilor de - 24 % în anul 2020 ponderea energiei produse din
E-SRE, în funcţie de cantitatea produsă şi surse regenerabile de energie în consumul final
eventual de tipul de SRE utilizată pentru brut de energie.
producerea de energie electrică; Cotele anuale obligatorii de energie electrică
- producătorii de E-SRE vând energia electrică produsă din surse regenerabile de energie care
produsă pe Piaţa de Energie Electrică, iar pentru beneficiază de sistemul de promovare prin certificate
acoperirea costurilor de producere vând certificatele verzi au fost stabilite iniţial prin HG 1892/2004 şi
verzi, la un preţ negociabil sau prin licitaţie, pe modificate ulterior prin HG 958/2005, adoptându-se în
Piaţa Certificatelor Verzi; final următoarele valori: 2005 - 0,7 %; 2006 - 2,22 %;
- pentru protecţia consumatorilor se stabileşte o 2007 - 3,74 % ; 2008 - 5,26 % ; 2009 - 6,78 % ; 2010 -
valoare maximă a certificatelor verzi, iar pentru 8,3 % .
protecţia producătorilor de E-SRE o valoare minimă; Pentru perioada 2010-2020, aceste cote au fost
- obligaţia de a achiziţiona certificatele verzi de pe stabilite prin Legea 220/2008, având următoarele valori:
Piaţa Certificatelor Verzi se atribuie furnizorilor, 2010 - 8,3 %; 2011 - 10 %; 2012 - 12 %; 2013 - 14 %;
producătorilor sau consumatorilor care trebuie să 2014 - 15 %; 2015 - 16 %; 2016 - 17 %; 2017 - 18 %;
îndeplinească cote de achiziţie de certificate verzi 2018 - 19 %; 2019 - 19,5 %; 2020 - 20 %.
stabilite prin lege/reglementări; pentru neîndeplinirea La începutul anului 2014, cotele obligatorii pentru
acestor cote se prevăd penalizări pentru fiecare anii 2014-2020 au fost reduse.
certificat verde neachiziţionat, calculate în funcţie
de valoarea maximă a unui certificat verde; 5. REZULTATE DIN FUNCŢIONAREA
- funcţionarea sistemului de certificate verzi impune PIEŢEI DE CERTIFICATE VERZI ÎN
existenţa unor instituţii/organisme responsabile cu: ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2005-2017
- acreditarea şi înregistrarea producătorilor de E-
SRE; În cadrul activităţii de monitorizare a Pieţei de
- emiterea certificatelor verzi producătorilor de Certificate Verzi, ANRE urmăreşte un set de indicatori
E-SRE în funcţie de energia electrică livrată în (stabiliţi în Metodologiei de monitorizare a sistemului
reţelele electrice ale sistemului electroenergetic; de promovare a energiei din surse regenerabile de
- funcţionarea Pieţei Certificatelor Verzi; energie prin certificate verzi, aprobată prin Ordinul
- monitorizarea Pieţei Certifcatelor Verzi. preşedintelui ANRE), pentru evaluarea dezvoltării şi
funcţionării Pieţei de Certificate Verzi, a modului de
În România Piaţa Certificatelor Verzi funcţionează realizare a ţintei naţionale asumate de România, a
din luna noiembrie 2005. Valoarea de tranzacţionare a impactului economic şi de mediu a sistemului de
certificatelor verzi se stabileşte prin mecanisme promovare a E-SRE.
concurenţiale pe: În cele ce urmează se prezintă o serie de rezultate
- Piaţa Centralizată a Certificatelor Verzi, care reflectă funcţionarea Sistemului de promovare a E-
organizată şi administrată de Operatorul Pieţei SRE şi a Pieţei de Certificate Verzi în România în
de Energie Electrică (OPCOM); perioada 2005-2017, prezentate în Raportele ANRE de
- Piaţa Contractelor Bilaterale a Certificatelor monitorizare a sistemului de promovare a E-SRE în
Verzi, în care producătorii de E-SRE şi anii 2005-2017 [9] şi rapoartele CN Transelectrica
furnizorii de energie electrică încheie contracte (OTS) [10] privind producţia de E-SRE şi numărul de
bilaterale de vânzare/cumpărare de certificate certificate verzi emis.
verzi la un preţ stabilit prin negociere
5.1 Structura participanţilor la Piaţa de
Organismul responsabil cu acreditarea şi Certificate Verzi
înregistrarea producătorilor de E-SRE este ANRE.
Structura participanţilor la Piaţa de Certificate
Organismul responsabil cu emiterea certificatelor
Verzi este stabilită pe baza [10]:
verzi este Operatorul de Transport şi Sistem.
- numărului de participanţi pe Piaţa Centralizată a
Monitorizarea Pieţei de Certificate Verzi este realizată
Certificatelor Verzi;
de ANRE. Obligaţia de cumpărare de certificate verzi
- numărului de participanţi pe Piaţa Contractelor
revine furnizorilor de energie electrică.
Bilaterale a Certificatelor Verzi;
Ţintele naţionale privind ponderea energiei produse - gradul de concentrare pe Piaţa Certificatelor Verzi.
din surse regenerabile de energie au fost stabilite prin HG În tabelul 1 se prezintă, conform datelor publicate de
şi reconfirmate ulterior prin Legea 220/2008, şi anume: ANRE [9] şi CN Transelectrica [10], numărul de participanţi
- 33 % în anul 2010, 35 % în anul 2015 şi 38 % în pe Piaţa de Certificate Verzi în perioada 2005-2017.
anul 2020 ponderea energiei electrice produsă După cum se observă, la sfârşitul anului 2017 erau
înscrişi la Piaţa de Certificate Verzi 774 producători
44
în Energetică
de E-SRE, din care 67 erau producători cu instalaţii eoliene, 103 producători cu instalaţii hidro, 28 pe bază
de biomasă şi 576 producători cu instalaţii fotovoltaice.
Tabelul 1 - Numărul de participanţi pe Piaţa de Certificate Verzi în perioada 2005-2017.

Numărul Numărul de producători E-SRE
Numărul
total de acreditaţi
total de
Anul participanţi
furnizori Energie Energie Energie
înscrişi Total Biomasă
acreditaţi eoliană hidro solară
la PCV
2005 30 27 3 2 1 - -
2006 58 52 6 3 3 - -
2007 83 63 20 11 9 - -
2008 88 65 23 12 11 - -
2009 97 66 31 15 14 1 1
2010 132 84 48 26 18 3 1
2011 188 116 82 42 32 4 4
2012 257 106 151 56 47 7 41
2013 513 60 69 14 370
2014 581 64 100 14 403
2015 709 66 104 25 514
2016 775 67 103 28 577
2017 774 67 103 28 576
În tabelul 2 sunt prezentate valorile medii anuale indicator cuantifică gradul de concentrare a unei
ale indicatorilor care indică gradul de concentrare pe pieţe, putând lua valori cuprinse între 0 - care
Piaţa Certificatelor Verzi din România, şi anume corespunde unei competiţii perfecte - şi 10000 -
indicatorul de structură C1 (cota de piaţă a celui mai valoare ce corespunde unui monopol. Valorile cuprinse
mare producător E-SRE beneficiar de certificate verzi, între aceste două valori extreme au următoarele
exprimată în procente) şi indicatorul de concentrare semnificaţii [9]:
Herfindahl-Hirschman (HHI), determinate pe baza - 0 < HHI < 1.000 - piaţa este neconcentrată;
numărului de certificate verzi emise producătorilor - 1.000 < HHI < 1.800 - piaţa este moderat concentrată;
E-SRE în anii 2005-2010. - 1.800 < HHI < 10.000 - piaţa este excesiv concentrată.
Tabelul 2 - Gradul de concentrare pe Piaţa După cum se observă în tabelul 2, valoarea

Certificatelor Verzi indicatorului HHI începând cu anul 2013, determinată
în funcţie de energia produsă din SRE beneficiară de
Gradul de concentrare sistemul de promovare prin certificate verzi, a fost sub
Anul C1 HHI
pe piaţă pragul de 1000, care delimitează calificativul de piaţă
2005 94 % 8931 excesiv concentrată neconcentrată.
2006 90 % 8153 excesiv concentrată În anul 2017 primul loc l-a ocupat Enel Green
2007 39 % 2407 excesiv concentrată Power România cu o cotă de 12 %, urmată de CEZ
2008 43 % 2741 excesiv concentrată România cu o cotă de 11 %, EDP România cu o cotă de
2009 41 % 2620 excesiv concentrată 10 % şi Verbund Renewable Power cu o cotă de 3 %.
2010 36 % 1853 excesiv concentrată
5.2 Puterile instalate, producţia anuală de
2011 41 % 1927 excesiv concentrată E-SRE în centrale electrice care au
2012 21 % 1029 moderat concentrată beneficiat de Certificate Verzi şi numărul
2013 18 % 908 neconcentrată de Certificate Verzi acordate şi cuvenite
2014 10 % 237 neconcentrată
În tabelul 3 sunt prezentate puterile instalate,
producţia anuală de energie electrică pe bază de surse
regenerabile de energie (E-SRE) în centrale electrice
2017 12 % 434 neconcentrată care au beneficiat în perioada 2005-2017 de sistemul
Valoarea indicatorului HHI este dată de suma de promovare a E-SRE şi numărul de Certificate Verzi
pătratelor cotelor de piaţă ale participanţilor. Acest acordate/cuvenite [9, 10].
45
în Energetică
Tabelul 3 - Puterile instalate şi producţia anuală de E-SRE în centrale electrice care au beneficiat
în perioada 2005-2017 de sistemul de promovare a E-SRE.
Puteri instalate Producţii anuale
Bio- Foto- Bio- Foto- Numărul de CV
Anul Total Hidro Vânt Total Hidro Vânt acordate/cuvenite
masă voltaică masă voltaică
[MW] [%] [%] [MWh] [%] [%] în anul respectiv
[%] [%] [%] [%]
2005 21 - - 7.608 94,4 5,6 - - 7.608
2006 21 81,5 18,50 - - 22.745 94,4 5,6 - - 22.745
2007 52 84,7 15,30 - - 46.299 83,7 16,3 - - 46.299
2008 75 85,4 14,60 - - 132.445 91,7 8,3 - - 132.445
2009 99 77,3 14,50 8,2 - 241.517 81,9 5,6 12,5 - 241.517
2010 561 12,8 88,00 4,8 0,002 676.606 40,3 43,2 16,6 0,001 676.606
2011 1.226 30,88 66,99 2,05 0,08 1.509.670 11,7 76.9 11,3 0,08 1.732.270
2012 2.298 18,20 77,90 1,79 2,11 3.436.056 13,42 79,6 6,17 0,81 4.429.299
2013 4.349 12,00 62,99 1,87 23,14 6.279.463 14,40 72,00 7,10 6,50 6.390.576 / 8.124.005
2014 4.450 11,26 61,89 2,01 24,84 7.859.440 16,52 57,97 8,72 16,78 12.650.486 / 19.768.865
2015 4.662 11,37 60,83 2,03 25,77 8.118,949 10,51 60,90 8,92 19,67 9.202.485/21.602.964
2016 4.795 7,26 61,79 2,59 28,36 8.735.368 11,74 64,21 5,73 18,32 14.906.693/22.758.837
2017 4.787 7,14 61,88 2,59 28,39 9.369.125 9,13 67,87 4,85 18,16 20.177.614/24.138.919
În figura 3 [9] este prezentată evoluţia capacităţii centrale pentru perioada 2005÷2017, iar în figura
electrice instalate în centrale electrice care au 4 [10] se prezintă situaţia pentru anul 2017, defalcat
beneficiat de sistemul de promovare a E-SRE şi a pe tipuri de surse de energie.
evoluţiei energiei electrice anuale produse în aceste
Fig. 3 - Evoluția capacităţii electrice instalate în centrale electrice care au beneficiat de sistemul de promovare a
E-SRE şi evoluţia energiei electrice anuale produse în aceste centrale pentru perioada 2005÷2017.
Fig. 4 - Structura E-SRE, pe tip de sursă,

produsă în centralele care au beneficiat de
sistemul de promovare prin certificate
verzi în cursul anului 2017 şi capacitățile
electrice instalate aferente acestei producții.
46
în Energetică
Sistemul de promovare a E-SRE s-a aplicat în 3.961.305 CV au fost amânate de la tranzacţionare [9,
anul 2017 pentru o producţie de energie electrică de 10]. În figura 5 [9] se prezintă evoluţia anuală a
9.369.125 MWh [9, 10], pentru care OTS a emis un numărului de CV emise de către OTS producătorilor
număr de 24.138.919 CV, dintre care, un număr de de E-SRE în perioada 2005-2017.
20.177.614 CV pentru tranzacţionare şi un număr de
Fig. 5 - Evoluţia anuală a numărului de CV emise de către OTS

producătorilor de E-SRE în perioada 2005-2017.
5.3 Preţul de tranzacţionare al certificatelor neîndeplinirea cotelor obligatorii de achiziţie de

verzi pe Piaţa de Certificate Verzi şi certificate verzi este utilizată de Administraţia
venitul unitar al producătorului de E-SRE Fondului de Mediu în vederea finanţării investiţiilor în
producerea de energie din surse regenerabile de către
Preţul de tranzacţionare al certificatelor verzi pe persoanele fizice care realizează capacităţi energetice
Piaţa de Certificate Verzi se stabileşte pe baza: cu putere instalată de până la 100 kW.
- preţului de tranzacţionare a certificatelor verzi pe
Piaţa Centralizată de Certificate Verzi; Preţul Certificatelor Vezi poate varia într-un
- preţului de tranzacţionare a certificatelor verzi pe interval, valoarea minimă fiind impusă pentru protecţia
Piaţa Contractelor Bilaterale de Certificate Verzi. producătorilor, iar cea maximă, pentru protecţia
consumatorilor, aceste valori limită fiind:
Venitul unitar al producătorului de E-SRE, se - 24 €/CV şi 42 €/CV în perioada noiembrie 2005 -
stabileşte, în principal, pe baza: octombrie 2008;
- preţului de vânzare a certificatelor verzi pe Piaţa - 27 €/CV şi 55 €/CV în perioada noiembrie 2008 -
de Certificate Verzi; decembrie 2010;
- preţului de vânzare a E-SRE produse pe Piaţa de - 27,567 €/CV şi 56,155 €/CV - pentru anul 2011;
Energie Electrică. -- 28,172 €/CV şi 57,389 €/CV - pentru anul 2012;
- 28,876 €/CV şi 58,823 €/CV - pentru anul 2013;
În anii 2005, 2006, 2007, producătorii de E-SRE au mai
- 29,3971 €/CV şi 59,8856 €/CV - pentru anii
beneficiat şi o cotă parte din sumele de bani rezultate din
2014 şi 2015;
neîndeplinirea cotelor obligatorii de achiziţie de certificate
- 29,3971 €/CV şi 59,8856 €/CV - pentru anul 2016;
verzi de către furnizorii de energie electrică. Această sume
- 29,4559 €/CV şi 60,0054 €/CV - pentru anul 2017.
de bani, colectate de C.N. Transelectrica, au fost
redistribuite în anii respectivi producătorilor de E-SRE.. Contravaloarea unui certificat verde neachiziţionat
În anii 2008 şi 2009, ca urmare a Deciziilor de către furnizorii de energie electrică a fost de:
ANRE 1206/2009 şi 2721/2010, sumele rezultate din - 63 €/CV pentru anii 2005, 2006 şi 2007;
neîndeplinirea cotelor obligatorii de achiziţie de - 70 €/CV pentru anii 2008 şi 2009;
certificate verzi de către furnizorii de energie electrică - 110 €/CV pentru anul 2010;
au fost alocate operatorilor de reţele electrice - 112,31 €/CV pentru anul 2011;
(Operatorul de Transport şi Sistem şi Operatorilor de - 114,777 €/CV pentru anul 2012;
Distribuţie a energiei electrice), conform ponderilor de - 117,646 €/CV pentru anul 2013;
alocare prevăzute în anexele la deciziile respective. - 119,77 €/CV pentru anii 2014, 2015 şi
Conform Legii nr. 220/2008 [8], începând cu anul 2016;
2010 suma rezultată din penalizările pentru - 70 €/CV pentru anul 2017.
47
în Energetică
În figura 6 [9] se prezintă evoluţia preţului de vânzare a

Având în vedere faptul că oferta a fost totdeauna E-SRE (în Euro/MWh) în perioada 2005-2017, în care se
mai mică decât cererea, preţul de închidere pe Piaţa evidenţiază valoarea medie obţinută din vânzarea unui
Centralizată de Certificate Verzi a fost până în anii certificat verde pe Piaţa de Certificate Verzi, valoarea
2011-2012 egal cu valoarea maximă prevăzută în obţinută din vânzarea E-SRE pe Piaţa de Energie Electrică
legislaţia în vigoare la data respectivă. O situaţie şi valoarea obţinută în anii 2005, 2006 şi 2007 din
similară s-a produs şi pe Piaţa Contractelor Bilaterale redistribuirea sumelelor de bani rezultate din penalităţi ca
de Certificate Verzi. urmare a neîndeplinirii cotelor obligatorii de achiziţie de
Începând cu anul 2013, oferta de certificate verzi a certificate verzi de către furnizorii de energie electrică.
fost mai mare decât cererea furnizorilor de energie Impactul în factura consumatorului final în perioada
electrică, preţul acestora scăzând puternic după anul ianuarie - decembrie 2017 a fost de 42,21 Lei/MWh.
2014. Preţul de tranzacţionare al CV pe Piaţa de CV în Evoluţia impactului aplicării sistemului de promovare a
anul 2017 a fost de 29,42 €/CV până la 31.08.2017 şi de E-SRE în preţul energiei electrice la consumatorul final,
29,40 €/CV după 01.09.2017. pentru perioada 2005÷2017 este prezentată în figura 7.
Fig.6 - Evoluţia preţului de vânzare a E-SRE pentru perioada 2005-2017.
Fig.7 - Evoluţia impactului aplicării sistemului de promovare a E-SRE în preţul energiei electrice
la consumatorul final, pentru perioada 2005÷2017.
5.4 Emisia de CO2 evitată ca urmare a valoare medie a emisiei specifice de CO 2 de 0,9017 tone
promovării E-SRE CO2 / MWh, valoare medie realizată în perioada 2007-
2009 în România fără considerarea energiei electrice
În coloana a patra din tabelul 4 se prezintă emisia de produse în centralele hidroelectrice şi în CNE Cernavodă.
CO2 evitată aferentă producţiei de E-SRE care a beneficiat Datele respective se consideră că sunt mai apropiate de
de sistemul de promovare prin CV dacă se consideră o realitate, avându-se în vedere faptul că producerea de
48
în Energetică
energie electrică în centralele clasice pe bază de cărbune deţinută de E-SRE (inclusiv centralele hidroelectrice mari)
sau hidrocarburi constituie cele mai scumpe şi cele mai din consumul intern final brut de energie electrică.
poluante tehnologii. Centralele hidroelectrice şi centralele Ţintele naţionale privind ponderea energiei
nuclearoelectrice nu produc emisii de CO2. produse din surse regenerabile de energie (inclusiv
centralele hidroelectrice mari) consumul intern final
5.5 Gradul de îndeplinire al ţintei naţionale brut de energie electrică au fost stabilite încă din anul
privind ponderea de E-SRE 2007 şi anume: 33 % în anul 2010, 35 % în anul 2015
În figura 8 [9] se prezintă, gradul de îndeplinire al şi 38 % în anul 2020.
ţintelor naţionale în perioada 2005-2017, privind ponderea
Tabelul 4 - Emisiile de CO2 evitate aferente producţiei de E-SRE care a beneficiat de

sistemul de promovare prin CV în perioada 2005-2017.
Producţia de Valoarea medie a emisiei specifice de Emisiile de CO2 evitate, calculate cu valoarea medie a
E-SRE care a CO2 care a stat la baza evaluării emisiei specifice de CO2 de 0,9017 tone CO2 / MWh,
Anul benificiat de emisiilor de CO2 evitate (coloana 2 / realizată în România în perioada 2007-2009 fără
CV coloana 3) considerarea energiei electrice produse în CHE şi CNE
[MWh] [tone CO2 / MWh] [tone CO2]
2005 7.608 0,485 6.860
2006 22.745 0,547 20.509
2007 46.299 0,566 41.748
2008 132.445 0,566 119.426
2009 241.517 0,448 217.776
2010 676.606 0,370 610.096
2011 1.509.637 0,9017 1.361.240
2012 3.436.056 0,9017 3.098.291
2013 6.279.463 0,9017 5.662.192
2014 7.859.440 0,9017 7.086.857
2015 8.118.949 0,9017 7.320.856
2016 8.735.368 0,9017 7.876.682
2017 9.369.125 0,9017 8.448.140
Fig. 8 - Gradul de îndeplinire al ţintelor naţionale privind ponderea de E-SRE

din consumul intern final brut de energie electrică.
49
BIBLIOGRAFIE [5] Burgers J., Van Ommen R, Verheij F. - System
integration of distributed generation - renewable
[1] Directiva 2001/77/CE privind promovarea energy systems in different european countries.
energiei electrice produsă din surse regenerabile KEMA Consulting, 2009, Leonardo Energy.
de energie pe piaţa internă de energie electrică. [6] HG 1892/2004 - Hotărâre pentru stabilirea
[2] Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării sistemului de promovare a energiei electrice
energiei din surse regenerabile, de modificare şi produsă din surse regenerabile de energie.
ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE [7] HG 958/2005 amendează şi completează HG
şi 2003/30/CE. 443/2003 şi HG 1982/2004.
[3] Vatră F., Postolache P., Vatră C. A., Poida A. - [8] Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de
Integrarea şi funcţionarea centralelor eoliene şi a promovare a producerii energiei din surse
instalaţiilor fotovoltaice în sistemul electroenergetic. regenerabile de energie. Publicată în MO nr.
Editura SIER, Bucureşti, august 2012. 743/2008, republicată în MO nr. 577/2010 şi
[4] Evaluarea cadrului de reglementare şi acţiuni modificată prin OG 29 /2010.
necesare privind producerea energiei electrice [9] www.anre.ro.
din surse regenerabile de energie, ANRE, [10] www.transelectrica.ro.
ianuarie 2004.
în Energetică
51
în Energetică
LUCRĂRI
SECŢIA I
pentru reţele electrice şi SEN
în Energetică
în Energetică
PREŞEDINTE:
Dr.ing. IOAN HAŢEGAN - CNTEE Transelectrica - Director Direcţia Tehnică,
Eficienţă Energetică şi Tehnologii Noi
VICEPREŞEDINŢI:
Ing. CIPRIAN DIACONU - Preşedinte CNR CIGRE

- CNTEE Transelectrica - Director DM OMEPA
Ing. EMIL
CONSTANTINESCU - Electrica - Director Departament Managementul Energiei
Ing. VIOREL FILIP - Complexul Energetic Oltenia - Director Tehnic SE

Turceni
Dr.ing. DUMITRU
SACERDOŢIANU - ICMET Craiova
Dr.ing. FĂNICĂ VATRĂ - Dir. Executiv & Secretar General al S.I.E.R. şi I.R.E.
(Institutul Român de Energie)
REFERENT GENERAL:
Prof. dr.ing. PETRU POSTOLACHE
MEMBRII:
Dr.ing. NICOLAE CHIOSA - CNTEE Transelectrica - Director Tehnic ST Timişoara
- Preşedinte Filiala SIER Timişoara
Prof. dr. ing. VICTOR
CROITORU - Universitatea “Politehnica” Bucureşti - Facultatea de
Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei
Dr.ing. NICOLA MARCEL - ICMET Craiova.
Ing. CONSTANTIN RADU - Vicepreşedinte al SIER

- Director Tehnic
în Energetică
în Energetică
1.4.- NOI INDICI DE MONITORIZARE A FRECVENȚEI –

REGULAMENTUL 1485/2017
Dr. Ing. Doina ILIȘIU Ing. Marian-Cristian TUDOR
C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. – UNO-DEN C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. – UNO-DEN
Bdul Hristo Botev, nr. 16-18, sect. 3, Bucureşti Bdul Hristo Botev, nr. 16-18, sect. 3, Bucureşti
tel: 0740 104 500 tel: 0726 016 515
e-mail: doina.ilisiu@transelectrica.ro e-mail: cristian.tudor@transelectrica.ro
Summary: The development of network codes (NC) aims to ensure the technical and commercial
conditions for the interconnected operation of the energy systems, allowing the realization of the European
common electricity market. NC are sets of common rules that apply to one ore more parts of the energy
system. This paper presents the main frequency quality monitoring characteristics specified in SOGL and
current legislation.
Keywords: frequency, maximum instantaneous frequency deviation, standard deviation, percentile,
standard frequency deviation.
1. INTRODUCERE distribuţie închise şi terţilor care prestează
servicii de consum comandabil direct către
Regulamentul European 1485 din august 2017 de OTS, în conformitate cu Regulamentul
stabilire a unor linii directoare privind operarea European 1388/2016 de stabilire a unui cod de
sistemului de transport al energiei electrice (numit în reţea privind racordarea consumatorilor.
continuare SOGL), stabileşte cerinţe detaliate cu
privire la siguranţa în funcţionare, coordonarea 2. INDICATORI DE PERFORMANȚĂ
programelor de schimb între zonele de reglaj ale PRIVIND CALITATEA TEHNICĂ A
Operatorilor de Transport şi de Sistem (OTS), reglajul ENERGIEI ELECTRICE.
frecvenţă-putere, managementul rezervelor etc, cerinţe
care sunt necesare pentru asigurarea siguranţei în În conformitate cu reglementările tehnice aflate în
funcţionare, calitatea frecvenţei sistemului vigoare, reglementări stipulate în standardele de
interconectat, dar şi naţional, precum şi o utilizare cât performanţă, Operatorul de Transport şi de Sistem
mai eficientă a resurselor aferente stabilităţii (OTS) asigură atât încadrarea tensiunii în limitele
frecvenţei. normate de variaţie (pentru nivelul de tensiune ≥ 110
În acest scop, Regulamentul 1485/2017 (SOGL) kV) şi calitatea curbelor de tensiune (pentru nivelul de
stipulează necesitatea ca toţi OTS din zona sincronă tensiune ≥ 110 kV) cât şi încadrarea frecvenţei în
ENTSOE să respecte cerinţele minime privind limitele normate de variaţie, pentru o frecvenţă
procedurile necesare pentru a pregăti operarea nominală a sistemului de 50 Hz.
sistemului în timp real, pentru a facilita utilizarea Astfel, limitele pentru abaterea de frecvenţă
coordonată şi eficientă a măsurilor de remediere care stipulate în standardele de performanţă sunt
sunt necesare în vederea operării în timp real şi pentru următoarele:
a menţine siguranţa în funcţionare, calitatea şi  47,00÷52,00 Hz (50 Hz +4/-6 %), timp de 100
stabilitatea sistemului de transport interconectat. % din an;
Astfel, unul dintre cele mai importante procese în  49,50÷50,50 Hz (50 Hz ± 1 %), timp de 99,5 %
asigurarea siguranţei în funcţionare la un nivel ridicat din an;
de fiabilitate şi calitate îl reprezintă reglajul frecvenţă-  49,75÷50,25 Hz (50 Hz ± 0,5 %), timp de 95 %
putere, reglaj care va introduce, conform cu SOGL, din săptămână;
noi indicatori de siguranţă în funcţionare definitorii  49,90÷50,10 Hz (50 Hz ± 0,2 %), timp de 90 %
pentru frecvenţă. din săptămână.
Aceste cerinţe stipulate în Regulamentul Aceste limitele normate de variaţie a frecvenţei
European 1485/2017 se aplică: specificate de către standardele de performanţă se vor
 unităţilor generatoare existente şi noi, de modifica în urma implementării cerinţelor pentru
categorie B, C respectiv D, în conformitate cu racordare la reţea a utilizatorilor şi vor avea valorile
cerinţele Regulamentului European 631/2016, prevăzută în codurile de reţea europene.
regulament de instituire a unui cod de reţea cu Monitorizarea, în prezent, a frecvenţei în
privire la cerinţele pentru racordarea la reţea a Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN), se realizează
instalaţiilor de generare; prin înregistrări permanente, pe baza cărora se
 locurilor de consum existente şi noi, sistemelor determină procentele de timp din săptămână (tabelul
de distribuţie închise existente şi noi, racordate nr. 1. respectiv fig. 1.) şi din an (tabelul nr. 2.
la sistemul de transport precum şi locurilor de respectiv fig. 2.) în care frecvenţa s-a încadrat în
consum noi şi existente, sistemelor de limitele normate.
Tabelul nr. 1. Reglajul frecvenţei în SEN. Analiza calităţii frecvenţei în SEN în luna iulie 2018
Perioada analizata: Sunday , 1 July 2018 Tuesday , 31 July 2018
Total esantioane analizate: 1339130
Rezolutie frecventa: 2 secunde
Domeniu frecventa [Hz] 49,5-50,5 49.75-50.25 49.9-50.1 49.95-50.05

Nr. esantioane in domeniu 1339130 1339130 1338995 1319439
Coeficient cumulativ [%] 100 > 99 100 > 95 99.98 > 90 98.53
Frecventa medie [Hz] 50.000
Frecventa maxima [Hz] 50.107
Frecventa minima [Hz] 49.854
Deviatia standard [mHz] 18.955
Abaterea timpului sincron [s] -3.480
Fig. 1. Încadrarea procentuală a frecvenţei în luna iulie 2018
Tabelul nr. 2. Reglajul frecvenţei în SEN. Analiza calităţii frecvenţei în anul 2017
Perioada analizata: Sunday , 1 January 2017 Sunday , 31 December 2017
Total esantioane analizate: 15375723
Rezolutie frecventa: 2 secunde
Domeniu frecventa [Hz] 49,5-50,5 49.75-50.25 49.9-50.1 49.95-50.05

Nr. esantioane in domeniu 15375723 15375723 15368279 14960061
Coeficient cumulativ [%] 100 > 99 100 > 95 99.95 > 90 97.30
Frecventa medie [Hz] 50.000
Frecventa maxima [Hz] 50.145
Frecventa minima [Hz] 49.852
Deviatia standard [mHz] 21.340
Abaterea timpului sincron [s] 24.816
Fig. 2. Încadrarea procentuală a frecvenţei în anul 2017

 abaterea maximă a frecvenţei instantanee
3. NOI INDICATORI DE CALITATE AI pentru toate zonele sincrone ENTSOE-EC: 800
FRECVENȚEI CONFORM CU SOGL mHz. Această abatere reprezintă valoarea
absolută maximă preconizată a abaterii de
Regulamentul (UE) 1485/2017 specifică faptul frecvenţă instantanee după apariţia unui
că, la nivelul ariei sincrone Europa Continentală (EC), dezechilibru mai mic sau egal cu incidentul de
toţi OTS din fiecare zonă sincronă elaborează, în referinţă (deconectarea unei puteri generate de
comun, propuneri pentru parametrii care definesc 3000 MW), valoare la depăşirea căreia trebuie
calitatea frecvenţei şi pentru parametrul-ţintă pentru activate măsurile de urgenţă;
calitatea frecvenţei, în aria sincronă.  abaterea maximă în regim staţionar pentru
Parametrii care definesc calitatea frecvenţei sunt: toate zonele sincrone ENTSO-EC: 200 mHz.
 frecvenţa nominală pentru toate zonele Această abatere reprezintă valoarea maximă
sincrone ENTSOE-EC: 50 Hz; preconizată a abaterii de frecvenţă după
 domeniul de frecvenţă standard pentru toate apariţia unui dezechilibru mai mic sau egal cu
zonele sincrone ENTSOE-EC: ±50 mHz. incidentul de referinţă (deconectarea unei
Acest domeniu reprezintă un interval definit puteri generate de 3000 MW) la care sistemul
simetric în jurul frecvenţei nominale de 50 este planificat să funcţioneze în regim stabil;
Hz, în care se consideră că se operează  durata maximă de restabilire a frecvenţei
frecvenţa sistemului dintr-o zonă sincronă; pentru toate zonele sincrone ENTSO-EC: 15
minute. Această durată reprezintă durata
maximă preconizată după aparţia unui  timpul de declanşare a stării de alertă;
dezechilibru de putere instantaneu, mai mic  domeniul maxim de minute în afara
sau egal cu incidentul de referinţă, în care domeniului de frecvenţă standard.
acest dezechilibru este compensat; Propunerea de modificare a valorilor precizate
 timpul de declanşare a stării de alertă pentru anterior se va baza pe o evaluare a valorilor
toate zonele sincrone ENTSOE-EC: 5 minute. înregistrate ale frecvenţei sistemului pentru o perioadă
Această durată reprezintă perioada de timp de cel puţin un an şi pe evoluţia zonei sincrone şi
necesară pentru ca starea de alertă să devină trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
activă.  dimensionarea sistemului, bazată pe
Parametrul-ţină care defineşte calitatea frecvenţei consumul şi producţia de energie electrică din
este numărul maxim de minute în afara domeniul de zona sincronă şi pe inerţia zonei sincrone;
frecvenţă standard pe an, pentru fiecare zonă  incidentul de referinţă;
sincronă ENTSOE-EC: 15.000 de minute.  structura/topologia reţelei;
O influenţă importantă în determinarea clasificării  comportamentul componentelor de producţie
stărilor unui sistem electroenergetic, pe lângă şi de consum. În conformitate cu
încadrarea în limite a fluxurilor de tensiune şi putere şi Regulamentul (UE) 631/2016 (Rfg),
a necesarului de rezerve de putere activă şi reactivă Regulamentul (UE) 1388/2016 (DCC)
pentru eliminarea unor contingenţe, o are încadrarea precum şi cu Regulamentul (UE) 1447/2016
frecvenţei în parametrii de calitate definiţi anterior. (HVDC), se stabilesc perioade minime în
Astfel, un sistem de transport este: care o unitate generatoare sau o unitate
 în stare normală de funcţionare dacă consumatoare trebuie să fie capabilă să
frecvenţa îndeplineşte următoarele criterii: funcţioneze la frecvenţe diferite, care se abat
 abaterea de frecvenţă în regim staţionar se de la frecvenţa nominală a reţelei, fără
încadrează în domeniul de frecvenţă deconectare de la reţea;
standard; sau  numărul şi răspunsul unităţilor generatoare cu
 valoarea absolută a abaterii de frecvenţă răspuns limitat la abaterile de frecvenţă –
în regim staţionar a sistemului nu este mai creşteri de frecvenţă (RFA-CR) respectiv
mare decât abaterea maximă de frecvenţă numărul şi răspunsul unităţilor generatoare cu
în regim staţionar şi nu sunt atinse răspuns limitat la abaterile de frecvenţă –
limitele frecvenţei sistemului pentru scăderi de frecvenţă (RFA-SC), asa cum sunt
starea de alertă. definite în normele tehnice aflate în vigoare
 în stare de alertă dacă frecvenţa îndeplineşte rezultate din implementarea Regulamentului
următoarele criterii: (UE) 631/2016;
 valoarea absolută a abaterii de frecvenţă  numărul şi răspunsul unităţilor consumatoare
în regim staţionar a sistemului nu este mai care operează cu reglajul frecvenţei în
mare decât abaterea maximă de frecvenţă sistemele energetice prin răspunsul
în regim staţionar; şi consumului la abaterile de frecvenţă respectiv
 valoarea maximă a abaterii de frecvenţă în numărul şi răspunsul unităţilor consumatoare
regim staţionar a sistemului a depăşit cu reglaj foarte rapid al puterii active al
constant 50 % din abaterea maximă de consumului;
frecvenţă în regim staţionar, pentru o  capacităţile tehnice ale unităţilor generatoare
perioadă de timp mai lungă decât perioada şi ale unităţilor consumatoare.
de declanşare a stării de alertă sau Ținând cont de cerinţele impuse în Regulamentele
domeniul de frecvenţă standard, pentru o Europene, toţi OTS au obligaţia de a asigura respectarea
perioadă de timp mai lungă decât durata valorilor parametrilor de calitate a frecvenţei şi pentru
de restabilire a frecvenţei. parametrul-ţintă al calităţii frecvenţei. Verificarea
 în stare de urgenţă, dacă frecvenţa nu îndeplinirii cerinţelor impuse de către Regulamentul
îndeplineşte criteriile pentru starea normal de (UE) 1485/2017 cu privire la indicatorii de calitate ai
funcţionare şi pentru starea de alertă. frecvenţei se va realiza o dată pe an.
 în stare de colaps.
Valorile implicite ale parametrilor calităţii 4. CRITERII DE EVALUARE A CALITĂȚII
frecvenţei precum şi ale parametrului-ţintă pentru FRECVENȚEI CONFORM CU SOGL
calitatea frecvenţei se aplică la nivelul ariei sincrone
Europa Continentală (EC) de către toţi OTS. Toţi OTS Procesul de aplicare a criteriilor de evaluare a
din zonele sincrone EC au dreptul de a propune, în calităţii frecvenţei în conformitate cu SOGL trebuie să
acordul operational de zonă sincronă, valori diferite cuprindă:
pentru:
 colectarea datelor de evaluare a calităţii distincţie între abatarea negativă şi cea
frecvenţei; pozitivă a frecvenţei (fig. 7.);
 calculul criteriilor de evaluare a calităţii  timpul total în care valoarea absolută a
frecvenţei. abaterii instantanee de frecvenţă a fost mai
Datele referitoare la evaluarea calităţii frecvenţei mare decât abaterea maximă a frecvenţei, cu
privesc: distincţie între abaterea negativă şi cea
 frecvenţa instantanee; pozitivă a frecvenţei instantanee;
 abaterea frecvenţei instantanee.  numărul evenimentelor în care valoarea
Criteriile de evaluare a calităţii frecvenţei trebuie absolută a abaterii instantanee de frecvenţă
să cuprindă, în timpul funcţionării în stare normală de din zona sincronă a depăşit 200 % din
funcţionare sau în stare de alertă, lunar, pentru datele abaterea standard a frecvenţei şi abaterea
referitoare la frecvenţa instantanee, următoarele: instantanee de frecvenţă nu a fost readusă la
 valoarea medie (fig. 3. respectiv fig. 4.); 50 % din abaterea standard a frecvenţei pe
 abaterea standard (fig. 5.); durata de restabilire a frecvenţei. Datele fac
 percentilele 1, 5, 10, 90, 95 şi 99 (fig. 6.); distinţia între abaterea de frecvenţă negativă
şi cea pozitivă.
 timpul total în care valoarea absolută a
abaterii instantanee de frecvenţă a fost mai
mare decât abaterea standard a frecvenţei, cu
Fig. 3. Profilul de evoluţie mediu al variaţiei de frecvenţă pentru luna iulie 2018
Fig. 4. Profilul de evoluţie al variaţiei de frecvenţă pentru ziua de 01.07.2018

Fig 5. Profilul de evoluţie a abaterii de frecvenţă (Δf) pentru ziua de 01.07.2018
Pentru a putea aprecia, cu o precizie cât mai a pune în evidenţă cu o precizie cât mai mare a
mare, modul de evoluţie (pozitiv sau negativ) a criteriilor de evaluare a calităţii frecvenţei, s-a optat
frecvenţei, precum şi intervalul orar cu cele mai mari pentru realizarea unui profil al evoluţiei variaţiei de
abateri ale frecvenţei faţă de valoarea nominală, se frecvenţă, precum şi a un profil al evoluţie abaterii de
poate opta la un profil care se bazează pe media frecvenţă faţă de frecvenţă nominală a reţelei electrice
valorilor instantanee de frecvenţă, pe un anumit (fig. 4. respectiv fig. 5.).
interval de timp, a zilelor dintr-o lună (fig. 3.). Pentru
Fig. 6. Curba clasată a valorilor de frecvenţă pentru ziua de 01.07.2018
Fig. 7. Distribuţia procentuală a abaterilor de frecvenţă pentru ziua de 01.07.2018

în Energetică
În fig. 6. se evidenţiează valorile de frecvenţă [2]. Regulamentul (UE) 2016/631 Al Comisiei din 14
aferente percentilelor 1, 5, 10, 90, 95, 99. Aceste aprilie 2016 de instituire a unui cod de reţea
percentile pun în evidenţă valoarea sub care un anumit privind cerinţele pentru racordarea la reţea a
procentaj de valori, dintr-un grup de valori, scade (de instalaţiilor de generare;
exemplu, primul percentil are valoare de frecvenţă [3]. Regulamentul (UE) 2016/1388 Al Comisiei din
49,960 Hz, ceea ce conduce la faptul că, 1% din 17 august 2016 de stabilire a unui cod de reţea
valorile de frecvenţă analizate, se găsesc sub valoarea privind racordarea consumatorilor;
de frecvenţă de 49.960 Hz). În fig. 7 se evidenţiează [4]. Regulamentul (UE) 2016/1447 Al Comisiei din
timpul total, exprimat în procente, în care valoarea 26 august 2016 de instituire a unui cod de reţea
absolută a abaterii instantanee de frecvenţă a fost mai privind cerinţele pentru racordarea la reţea a
mare decât abaterea standard a frecvenţei, cu distincţie sistemelor de înaltă tensiune în curent continuu şi
între abatarea negativă şi cea pozitivă a frecvenţei. a modulelor generatoare din centrală conectate în
Durata aferentă acestor procente este evidenţiată în curent continuu;
fig. 5. [5]. Ordinul ANRE nr. 11/30 martie 2016 privind
aprobarea Standardului de performanţă pentru
5. CONCLUZII serviciul de distribuţie a energiei electrice;
[6]. Ordinul ANRE nr. 12/30 martie 2016 privind
Implementarea cerinţelor stipulate în SOGL care aprobarea Standardului de performanţă pentru
fac referire la parametrii calităţii frecvenţei precum şi serviciul de trasport al energiei electrice şi pentru
monitorizarea acestora vor conduce la o operare a serviciul de sistem;
sistemului în timp real mult mai coordonată şi o [7]. ENTSO-E Eurelectric Joint Investigation Team –
eficientizare a măsurilor de remediere pentru a Deterministic frequency deviations. 2nd Stage
menţine siguranţa în funcţionare şi stabilitatea Impact Analysis. AHT Deterministic Frequency
sistemului de transport. Deviations, 25.07.2012;
[8]. Dr. Ing. Ilişiu D, ing. Marian-Cristian T
6. BIBLIOGRAFIE - ,,Analiza variaţilor de frecvenţă în SEN”, CNEE
2017, octombrie 2017;
[1]. Regulamentul (UE) 2017/1485 Al Comisiei din 2 [9]. Dr. Ing. Ilişiu D, ing. Marian-Cristian T
august 2017 de stabilire a unei linii directoare - ,,Deterministic frequency deviations – challenge
privind operarea sistemului de transport al for balancing market”, FOREN 2018, iunie 2018.
energiei electrice;
62
în Energetică
1.5.- POWER SYSTEM AUTOMATIONS

IN ROMANIAN TRANSMISSION NETWORK
PhD.eng. Iulia - Cristina Constantin
CNTEE Transelectrica SA, Hristo Botev no. 16-18, tel.021.303.56.47, e-mail: iulia.constantin@transelectrica.ro
PhD.eng. Costel Constantin

CNTEE Transelectrica SA, Hristo Botev no. 16-18, tel.021.303.57.42, e-mail:
costel.constantin@transelectrica.ro
Summary: Power System Automation is a system for managing, controlling and protecting the various
components connected to the power network. It obtains the real time information from the system, local
and remote control applications with advanced electrical system protection. The core of power system
automation stands on local intelligence, data communications with supervisory control and monitoring.
Key words: power system automation, transient stability
1. INTRODUCTION The main purpose of this system is to optimize the

power generation with most economic consumption.
A IEEE/CIGRE Joint Task Force on Stability The power system is the ‘life-blood’ of the whole
Terms and Definitions has defined the power system plant and therefore it must have high availability and
stability as “the ability of an electric power system, for high reliability. Main functions of Power generation
a given initial operating condition, to regain a state of control are Active and Reactive Power control, Auto-
operating equilibrium after being subjected to a synchronizing and load sharing among Generators and
physical disturbance, with most system variables Operational set point control for Generators.
bounded so that practically the entire system remains Electrical Substation Automation System:
intact”. Classification of the power system stability by Substations are key components of the power grid,
focusing mainly on only one variable as voltage, facilitating the efficient transmission and distribution
frequency or rotor angle is a meaningful practice. of electricity. They play a vital role in terms of
Another possible classification of the power system monitoring and controlling power flows and provide
stability can be done in terms of the duration of the the interconnection between generating facilities,
phenomenon (time domain) [1], [2]. transmission and distribution networks and end-
An electrical power system has to deal with a consumers. Substations typically consists of
number of physical phenomena, such as: transformers, switching devices, protection and
• Transient angle instability (first swing) control equipment. Switchgears/circuit breakers are
• Small signal angle instability (damping) used for switching operations as well as to interrupt
• Frequency instability short circuits or overloads that may occur on the
• Short-term voltage instability electrical network under abnormal conditions. Other
• Long-term voltage instability devices such as power capacitors, Uninterruptible
• Cascading outages Power supply (UPS) and voltage regulators are also
To prevent instability for each phenomenon a often located in a substation. Substation automation
reliable (based on redundancy and robustness) power systems make the control and monitoring of the
system automation has to be designed, with respect to electrical equipment possible in real time and help
input variables, decision criteria and output actions maximize availability, efficiency, reliability, safety
[3]. and data integration [4].
Power system automations are divided in two
main categories: 2. TYPES OF CONTROL
• Power Generation Control/Power Management
systems. According to the document Policy 5 - Emergency
• Electrical Substation Automation System. Operations released by ENTSO-E, the system states
Power Generation Control: Modern power plants are as it follows:
with their own turbine generators are equipped with Normal: All criteria are fulfilled for the base and
electrical automation systems often known as a contingency states. All parameters are within normal
computer based power management system (PMS). limits, taking into account remedial actions effects.
63
în Energetică
Alert: Risk for neighbouring systems in case of Series Capacitor (TCSC), phase-shift transformers,
occurrence of a contingency. Base state (N) security is etc.
ok (system is stable for frequency, transmission limits Angle control
and voltage) but at least for one contingency state the Angle control is more accurate if based on Phasor
(N-1) security is non-complient. Measurement Units (PMUs). Without PMUs power
Emergency: The system is strongly disturbed. flow is an indirect method of measuring and
Risk to neighbouring systems in the base state. controlling the angle. The actions are similar as for
Criteria (frequency, transmission limits or voltage) are power flow control [5].
not fulfilled in the base state and make the system not
viable. System parameters are outside of the 3. ARHITECTURE OF POWER SYSTEM
acceptable ranges. global security is endangered. AUTOMATION
Black-out: Characterised by the almost or total
absence of voltage in the transmission system and as a Protective functions integrated into NPS packages
consequence of loss is load, disconnection of include two or more of the following:
generating units or in house load operation. A A power system automation consists of the
blackout can be partial (if a part of the system is following components: Data acquisition, Supervision,
affected) or total (if the whole system is collapsed)[2]. Protection Equipment and Control.
The difference between normal and emergency
control is the consequence over the power system if
the control action is not performed. If a normal,
preventive, control action is not performed there is a
risk for the loss of power system stability, i.e. stability
will be lost if a severe disturbance occurs. If an
emergency, corrective, control action is not
performed, the system will go unstable. The response
requirements (time and reliability) are normally higher
for emergency control actions than for normal control Fig.1. Functional structure of a Power System
actions. Emergency control functions are almost Automation
always automatic, while normal control actions can be
either automatic or manual, e.g. in conjunction with There are three divisions that make up the
alarms. The actions taken in the power system are structure of power automation system:
however quite similar for both normal control and Object Division /process division - object division
emergency control. of power system automation consists of different
Voltage control sensors, IED’s (protection and control equipment).
Voltage control comprises actions like Automatic The current and voltage transformers, different
Voltage Regulator (AVR), on load tap-changer, and transducers provide the analog inputs and IED’s
shunt reactor, automatic or manual control. The auxiliary contacts provide the digital inputs. They
control variable is usually the voltage level or reactive perform arithmetic and logical operations and provide
power flow. For system protection purposes or outputs to SCADA master or back to switchgears.
“emergency control” also load shedding and AGC can Communication Network - It ensures that
be used. processed information, data and commands are
Frequency control transmitted error free to the SCADA system, IED and
Primary frequency control is normally performed field instruments. The communication network is the
in the power stations by governor controls, while most important part of power system automation and
secondary frequency control is performed by is the point of connection between SCADA system
Automatic Generation Control (AGC) change of set- and bay level. The SCADA master might be in
point or start/stop of units by the dispatcher. For substation or central control room.
emergency control, load shedding as well as actions SCADA Master: - It performs the function of
that reduce the voltage and hence the voltage sensitive control of the entire automation system. It accepts
part of the load, can be used. data, takes decision regarding the data, stores it and
Power flow control then sends commands to other remote devices [6].
Load level, network topology and generation
pattern are the most common parameters that
influence the power flow. Automatic power flow
control and voltage level control is performed by
AGC, High Voltage Direct Current (HVDC), Unified
Power Flow Controller (UPFC), Thyristor Controlled
64
în Energetică
HMI Control RTUs and OPERATION MODE OF THE ACTIVE POWER

Room IEDs AUTOMATION FROM 220/110 kV LOTRU
Operator SUBSTATION
To achieve its purpose, the automation is based on

a operating logic that includes three power limits to
ensure the selectivity of the actions, depending on:
- the stability power limit, Ps, to avoid the
unstable operation modes;
Control Control and
and Protection Protection - the first operating power limit, Plimit1, on
limited duration, in order to allow some dispatching
measures regarding the produced power of the system;
- the second operating power limit, Plimit2,
without limited duration.
The functioning scheme is started by the
confirmed “disconnected circuit breaker” signal
coming from any of the circuit breaker (CB) of the
220 kV OHL Sibiu Sud circuit 1 or circuit 2 from the
Process 220 kV Lotru S/S and by the confirmed “disconnected
Equipment circuit breaker” signal coming from any of the circuit
breaker (CB) of the 220 kV OHL Lotru circuit 1 or
circuit 2 from the 220 kV Sibiu Sud S/S. The signal is
Fig 2. Architecture of a Power system automation transmitted over the teleprotection systems of the both
circuits in 220 kV Lotru S/S.
4. CASE STUDY - THE ACTIVE POWER The automation acquires from the SCADA system
AUTOMATION OF THE 220/110 KV LOTRU of the 220/110 kV Lotru S/S the sum generated of the
SUBSTATION, ON OHL 220 KV SIBIU SUD produced active power of the three generators from
CIRCUITS NUMBER 1 AND 2 Hydro Power Plant Lotru and the active power
through the 220/110 kV Autotransformer (150 MV).
The 220 kV Lotru substation (S/S) is an The automation is using the acquired
evacuation SS for the Hydro Power Plants Lotru, measurements in order to establish the following
Brădişor and Mălaia with an installed capacity of operating parameters (at the moment of triping or
active power of 643 MW. The power excess is switching off of the any of the circuit of 220 kV OHL
injected in the transmission network through a double Lotru - Sibiu Sud):
circuit 220 OHL in the 220 kV Sibiu Sud S/S. In order - the active power evacuated through the circuits
to maintain the transient stability of the area in case of of 220 kV OHL Lotru - Sibiu Sud (POHL), obtained
a shortcircuit on one of the 220 kV OHL Lotru - Sibiu from the active power balance on the 220 kV Lotru
Sud circuit 1 or circuit 2, a limiting active power node;
automation is installed in the 220 kV Lotru S/S. - the Hydro Generator (HG) with the highest
currently produced active power.
After establishing the POHL value on both
circuits, this value is compared with the preset limits
of the active power so the automation could decide the
proper action, according to the logic diagram
presented in the Fig. 5.
If necessary, in case with one of the circuit of
220 kV OHL Lotru - Sibiu Sud tripped/disconnected,
the two/three HG will be insert in the frequency-active
power regulator logic with the condition to control and
maintain the criteria: POHL<Plimit2. In order to avoid
the repeated removal of the HGs from the frequency-
Fig. 3. The scheme of the studied area.
active power regulator, the logic of the regulator don’t
allow for the remained circuit of the OHL to exceed
the value Plimit2 (through limitation of the produced
active power of the HG). This function is active only
if one circuit of the 220 kV OHL Lotru - Sibiu Sud is
out of operation.
65
în Energetică
The operation (in service) of the automation is 5. CONCLUSIONS

important in order to avoid preventive active power
limitations in HPP Lotru, Bradisor and Malaia. In case Power system stability is defined as the ability of
of out of operation/service of the automation is the system, for a given initial operating condition, to
necessary that the active power excess of the area to maintain a normal state of equilibrium after being
be only 400 MW in order to maintain the transient subject of a disturbance. The power system is a
stability of the groups in case of three phase fault on nonlinear system that operates in a constantly
one of the two circuits of the 220 kV OHL Lotru - changing environment. The loads, generator outputs,
Sibiu Sud (see fig.4a). Depending on the terminal topology, and key operating parameters change
voltage of the generator and the location of the fault, it continually. Following a transient disturbance, if the
can be evacuated even the maximum active power power system is stable, it will reach a new equilibrium
excess of the area resulted from all the installed active state with practically the entire system intact; the
power of the active groups in case of three phase fault actions of automatic controls and possibly human
on one of the 220 kV OHL Lotru - Sibiu Sud circuits operators will eventually restore the system to normal
(fig. 4b). state. On the other hand, if the system is unstable, it
will result in a run-away or run-down situation; for
example, a progressive increase in angular separation
of generator rotors, or a progressive decrease in bus
voltages.
The paper aims to underline the advantages of
using the power system automations in order to avoid
the unstable transient operating conditions and a case
study as example for this kind of applications.
BIBLIOGRAPHY
[1] Mircea Eremia, Mohammad Shahidehpour.

“Handbook of Electrical Power system Dynamics”
(IEEE Press, Wiley, 2013)
[2] ENTSO-E - “Policy 5: Emergency
a. Operations”
[3] Daniel Karlsson, Lawrence Broski,
Sethuraman Ganesan. “Maximizing power system
stability through wide area protection” (Western
Protective Relay Conference, Washington, October
21-23, 2003)
[4] Anannya Mukherjee. “Process Automation
versus Power System Automation” (International
Journal of Scientific & Engineering Research, Volume
4, Issue 10, 88 ISSN 2229-5518, October- 2013).
[5] ***. “Lecture 6: power system automation”
(available on:
http://www.nptel.ac.in/courses/108106022/LECTURE
%2011.pdf )
[6] Ankita Pai, Tejas Kopte, “A Study On Power
System Automation” (International Journal of
Advanced Research in Electrical, Electronics and
Instrumentation Engineering, ISSN (Online): 2278 –
b. 8875, Vol. 4, Issue 9, September 2015).
[7] Iulia Constantin, Costel Constantin, “Power
Fig. 4. Transient stability limits for Lotru area system automations against transient disturbances”
a. active power automation on; b. active power (CIGRE Regional South-East European Conference -
automation on and tripping of one HG RSEEC 2018, October 2018).
66
START
Line NO Display
protection message
is enabled?
YES
Communication NO Display
to message
all 3 units ok?
Only one 220 kV NO
YES OHL available?
All 3 units are YES

connected to
grid?
NO
YES PHG1+PHG2+PHG3+PAT >
Plimit1
YES
PHG1+PHG2+PHG3+PAT >
PS
Take out the
YES remaining units
from AGS
YES
Definitive trip OR
line opened
manually?
NO
The time after trip <
YES
20 min?
Trip the generator

YES
circuit breaker with
the bigest active
power
NO
PHG1+PHG2+PHG3+PAT > PHG1+PHG2+PHG3+PAT >
Display message Plimit1 Plimit2
YES YES
Lower the active

power of remaining
units until limit is
reached
Display message
END
Fig. 5. Logic diagram of the active power automation of the 220 kV Lotru S/S
în Energetică
1.6.- ASIGURAREA REZILIENȚEI INFRASTRUCTURILOR CRITICE

PRIN UTILIZAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL RISCULUI
ȘI A CONTINUITĂȚII ACTIVITĂȚII
Dr. ing. Simona Louise Voronca ing. Daniela Dumitrescu ing. Radu Marian
CNTEE Transelectrica SA , Bucureşti, tel. 021 3035989,
e-mail: simona.voronca@transelectrica.ro, daniela.dumitrescu@transelectrica.ro, radu.marian@transelectrica.ro
Summary: Operational reliability and continuity strategic requirements makes Transelectrica to

approach the risk management in a proactive manner, in order to determine and consider the potential
losses prior to their occurrence and by having prepared technical, operational and financial solutions
meant to specifically overcome these possible losses. The paper presents how, based on risk
management and business continuity systems, Transelectrica builds the organization resilience, since it
provides power transmission services to all its licensed clients acting on the Romanian Electricity
Market, by operating, maintaining and further developing the national high voltage transmission
network while preserving the operational stability and safety of the Romanian Electricity System. An
important risk management tool - the Business Continuity Plan provides overall guidance to
Transelectrica Management in responding to any significant incident that interrupts business
operations.
Keywords: risk management, business continuity plan, emergency response, crisis management,
resilience
1 POLITICA DE CONTINUITATE A prompt şi mai adecvat la materializarea ameninţărilor de

ACTIVITĂȚII TRANSELECTRICA orice tip. Pentru a-şi îndeplini misiunea asumată,
„Transelectrica” – SA acordă importanţă deosebită
În prezent, infrastructurile critice, în special asigurării continuităţii activităţii, prin eliminarea sau
cele din sistemul energetic, se confruntă cu o reducerea la minim a condiţiilor si a practicilor care pot
varietate largă de ameninţări, de la cele tradiţionale conduce la întreruperea sau limitarea activităţii
la cele nou apărute, de la cele naturale şi „Transelectrica” – SA.
accidentale, la cele intenţionate. Securitatea şi Politica CNTEE „Transelectrica” SA este ca, în mod
protecţia infrastructurilor critice au constituit direct şi/sau prin intermediul sucursalelor, a filialelor sau
întotdeauna priorităţi ale factorilor decizionali de la prin contracte de servicii cu furnizori specializaţi, să
diverse nivele, pornind de la autorităţile locale până asigure funcţionarea continuă şi conducerea operaţională
la cele naţionale şi internaţionale. Întreruperile în a Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN), potrivit
alimentarea cu energie electrică de mare anvergură, normelor de calitate, securitate şi eficienţă prevăzute de
ca efect a unor avarii majore au avut un impact Codul Tehnic al RET, acordând prioritate şi atenţie
major – pierderi economice directe şi indirecte, deosebită criteriilor de siguranţă şi sănătate ale
precum şi daune colaterale în celelalte infrastructuri angajaţilor, precum şi protecţiei şi conservării proprietăţii
interdependente, precum sistemele de comunicaţii, şi mediului. Continuitatea funcţiilor strategice pentru
alimentarea cu apă, servicii utilitare etc. SEN al României - de operator de sistem şi transportator
O dată cu creşterea accentuată a activităţilor al energiei electrice - trebuie menţinută, chiar şi în
rău intenţionate, a numărului de defecte accidentale circumstanţele cele mai nefavorabile.
ale echipamentelor cu durata de viaţă depăşită, Chiar şi în situaţii de criză, ce afectează continuitatea
menţinute încă în funcţiune din lipsă de resurse in operare, obiectivele strategice ale CNTEE
pentru investiţii, la care se adaugă ameninţările „Transelectrica” rămân:
naturale, sistemul energetic este confruntat cu din  furnizarea serviciului de transport al energiei
ce în ce mai numeroşi factori externi şi interni care, electrice la nivelul cerinţelor şi aşteptărilor clienţilor
prin provocarea unor avarii majore, pot să îi pună în şi al standardelor de performanţă definite în
pericol funcţionarea. reglementări şi contracte;
Deşi principalele proceduri şi tehnici pentru  optimizarea exploatării infrastructurii RET pentru
gestionarea crizelor sunt disponibile în mod asigurarea calităţii energiei electrice transportate
rezonabil, o provocare majoră integrarea conform cerinţelor ENTSO-E şi Codului tehnic al
abordărilor, a soluţiilor tehnice, a procedurilor si RET, cu limitarea impactului negativ asupra mediului
standardelor etc. aplicabile, pentru un răspuns mai înconjurător la nivel admisibil pe plan european;
în Energetică
 asigurarea accesului participanţilor la RET, ca la situaţia pieţei este un risc strategic, nefuncţionarea
suport al pieţei angro de electricitate, în mod echipamentelor este un risc operaţional, imposibilitatea
transparent, echidistant şi nediscriminatoriu; de a obţine finanţări cu costuri suportabile pentru
 dezvoltarea şi modernizarea RET, în acord cu Transelectrica pentru un proiect de dezvoltare este un
necesităţile utilizatorilor; risc financiar, iar un cutremur este un risc de hazard.
 susţinerea dezvoltării şi diversificării pieţei Doar o parte a riscurilor de hazard si numai câteva riscuri
interne şi regionale de energie electrică în operaţionale si financiare pot fi in general transferate prin
perspectiva integrării în piaţa europeană; contracte de asigurare.
 contribuţia majora la asigurarea dezvoltării Modul de acţiune într-o situaţie de criza este de
durabile a economiei naţionale; maxima importanta, având un impact direct asupra
 selectarea şi promovarea resurselor umane pe siguranţei sistemului, a continuităţii in funcţionare,
criterii de competenţă, motivarea, instruirea precum si asupra imaginii publice, a reputaţiei
acestora şi asigurarea condiţiilor de sănătate şi Companiei si a percepţiei din parte acţionarilor. Planul
securitate ocupaţională; de continuitate a activităţii se concentrează pe protecţia
 creşterea credibilităţii Companiei, la nivel de valorii companiei prin implementarea unui plan de
partener de încredere şi de lungă durată pentru gestiune a crizei si a declaraţiilor publice, a unor strategii
investitori, participanţii la piaţa de energie de redresare, menţinerea fluxurilor de venituri,
electrică, partenerii sociali şi pentru întreaga menţinerea unei imagini publice pozitive, menţinerea
societate românească; valorii de piaţă, mai ales având in vedere si listarea
 respectarea şi promovarea intereselor acţiunilor la BVB, creşterea transparentei procesului
acţionarilor Companiei şi altor părţi interesate; decizional.
Continuitatea afacerii este capacitatea strategică şi
 asigurarea unui nivel de securitate al activelor,
tactică a organizaţiei de a planifica şi de a răspunde la
tangibile şi intangibile, corespunzător cerinţelor
incidente şi întreruperi ale activităţii, pentru a continua
şi ameninţărilor asupra funcţionării SEN;
operarea la un nivel predefinit acceptabil. Sistemul de
 protecţia infrastructurii critice naţionale şi
management al continuităţii afacerii (BCMS) reprezintă
europene aflate în gestiunea CNTEE
acea parte a sistemului integrat de management care
„Transelectrica” – S.A.
stabileşte, implementează, operează, monitorizează,
Strategia de Continuitate a Activităţii CNTEE
revizuieşte, menţine şi îmbunătăţeşte continuitatea
„Transelectrica” are ca misiune identificarea şi
activităţii. Sistemul de management include structura
protejarea elementelor / proceselor / fluxurilor de
organizatorică, politicile, activităţile de planificare,
activităţi şi a resurselor critice ale activităţii,
necesare pentru menţinerea unui nivel operaţional responsabilităţile, procedurile, procesele şi resursele [1].
acceptabil, protejarea acestor resurse şi pregătirea Planul de continuitate a activităţii (BCP) cuprinde
unor proceduri de „supravieţuire” pentru perioadele trei mari secţiuni. Prima secţiune este planul de răspuns
de întrerupere a activităţii. de urgenta, in care se descriu acţiunile ce trebuie
realizate in primele ore de la producerea riscului având
2 MANAGEMENTUL RISCURILOR SI ca principale obiective salvarea personalului si limitarea
GESTIUNEA CRIZELOR pagubelor materiale, precum si protejarea mediului
înconjurător.
Transelectrica implementează un program de
managementul riscului, având ca obiective:
asigurarea continuităţii in funcţionare si protejarea
valorilor pentru atingerea obiectivelor sale
strategice anticiparea si prevenirea evenimentelor
negative majore in operare, asigurarea resurselor
financiare pentru cheltuielile de operare, pentru
plata datoriilor si pentru investiile strategice. parte
decisiva a Programului integrat de management al
riscului la nivelul companiei. Contribuţia autorilor
consta in definirea si structurarea activităţilor, a Fig. 1 - Principalele etape
modului de acţiune, a etapelor, resurselor si a
documentelor necesar a fi pregătite încă din faza de A doua secţiune este planul de gestionare a crizei,
planificare a controlului riscurilor. Riscurile care cuprinzând acţiuni ce trebuie făcute in primele zile după
pot periclita funcţionarea si dezvoltarea unei eveniment privind protejarea imaginii companiei, relaţia
companii pot fi împărţite in patru mari categorii: cu mass media, cu acţionarii, angajaţii, băncile
strategice, operaţionale, financiare si de hazard. finanţatoare, furnizorii, beneficiarii, clienţii, in general
Spre exemplu, o politica de dezvoltare neadecvata toţi partenerii de afaceri.
în Energetică
A treia secţiune este planul de recuperare după capacităţii sale de a furniza servicii. Pregătirea din timp
dezastru, in care se stabileşte modul de acţiune, si punerea în aplicare a BCM vor permite companiei să
pentru revenirea într-o perioada de timp prestabilita reia activitatea, înainte de atingerea unui nivel de impact
la situaţia de dinaintea producerii riscului. Perioada inacceptabil.
de timp in care trebuie sa se restabilească integral Activitatea de Business Continuity Planning (BCP)
activitatea operaţionala se stabileşte anterior este acţiunea pro activă de dezvoltare, documentare si
formulării BCP, astfel încât sa nu afecteze integrare a proceselor, a procedurilor si a tehnologiilor/
îndeplinirea obiectivelor companiei si sa se permită capabilităţilor ce sunt necesare companiei sa răspundă la
alocarea resurselor necesare. o întrerupere, incident major sau dezastru, intr-un mod in
Construcţia unui plan de continuitate a afacerii care funcţiile critice ale activităţii sa fie menţinute cel
eficace nu se realizează uşor si nici empiric, pe puţin la nivel minimal, pana la restaurarea completa,
baza de păreri privind cine, cum si ce-ar trebui după incident. BCP acoperă întregul proces de restaurare
făcut daca se întâmplă un anumit eveniment, ci se a tuturor activităţilor si este o acţiune si o
construieşte pe baza unei investigaţii sistematice responsabilitate a întregii Companii.
aprofundate a activităţii companiei [2]. Planul de Având in vedere dependenta tot mai mare a
continuitate cuprinde: decizii privind afacerilor de sistemele de comunicare si IT (tehnologia
circumstanţele in care trebuie activat (amorsare), informaţiilor), o parte importanta a BCP este in zona IT,
elementele de evaluare a situaţiei operaţionale: ce permite continuarea activităţii. Disaster Recovery
alerte, decizii ; proceduri si scheme de acţiune ; Plan (DRP) este o componenta critica a procesului de
sistemul de raportare: notificare, raportare, BCP si cuprinde acţiunile ce se executa in vederea
rezultate; echipele de intervenţie/lucru: roluri, restaurării proceselor, aplicaţiilor, serviciilor de
responsabilităţi si proceduri; departamentele si telecomunicaţii si transmisie de date, după o întrerupere,
persoanele responsabile; informaţii despre angajaţii incident sau dezastru, pentru a preveni sau cel puţin a
proprii, furnizori, clienţi; controlul comunicaţiilor, minimiza efectele unui astfel de incident asupra
comunicarea cu Mass-media, lista persoanelor de activităţii/afacerii. DRP trebuie sa fundamenteze si sa
contact. conţină masurile preventive, astfel încât sa permită
Companiei, fie menţinerea, fie reluarea rapida a
3 CREȘTEREA REZILIENȚEI PRIN funcţiilor critice de operare. DRP sunt extrem de variate,
UTILIZAREA MANAGEMENTULUI depinzând de dimensiunea companiei, de tipul activităţii
CONTINUITĂȚII ACTIVITĂȚII de baza si de cat de mult depinde activitatea companiei
de IT.
Gestionarea continuităţii afacerii este un proces Riscul de întrerupere a activităţii poate fi definit ca
de management holistic, care identifică potenţialele posibilitatea ca un eveniment sau ca o acţiune sa afecteze
ameninţări la adresa companiei şi impactul asupra in mod negativ capacitatea societăţii de a îşi îndeplini
activităţii, in cazul materializării şi care oferă un obiectivele asumate sau strategiile propuse [3], [4].
cadru pentru construirea rezilienţei organizaţionale, Planul de continuitate a activităţii este un document
prin capabilitatea unui răspuns eficient, care să strategic al companiei, si tine cont de potenţialele situaţii
protejeze interesele principalelor părţi interesate, critice ale companiei, pornind de la cele mai defavorabile
reputaţia, brandul şi activităţile generatoare de scenarii, identifica activităţile ce trebuie iniţiate si
valoare. O serie variata de standarde şi proceduri precizează intervale de timp in care se acţionează, ca
acoperă aspecte legate de securitatea societăţii. răspuns in eventualitatea apariţiei unui incident ce poate
Continuitatea afacerii contribuie la creşterea întrerupe activitatea [5], [6].
rezilienţei organizaţiei, pregătind-o pentru
gestionarea incidentelor ce pot conduce la 4 PLANIFICAREA CONTROLULUI RISCURILOR
întreruperea activităţii. Planul "Plan-Do-Check-
Act" (PDCA) poate fi aplicat pentru planificarea, In aceasta etapa se identifica activităţile critice ale
stabilirea, implementarea, operarea, monitorizarea, fiecărei entităţi organizatorice din cadrul Companiei,
revizuirea, menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a precum si resursele interne si externe ce ar fi necesare
eficienţei Sistemului de management al continuităţii desfăşurarea acestor activităţi, in cazul producerii unui
afacerii [1]. risc. Pentru a se face prioritizarea acestora se stabileşte
Gestionarea continuităţii în afaceri (BCM) efectul ce l-ar putea avea producerea fiecărui risc asupra
vizează pregătirea organizaţiei pentru a face faţă Companiei din punct de vedere al siguranţei in
incidentelor perturbatoare care altfel ar putea funcţionare, financiar, legislativ, din punct de vedere a
împiedica atingerea obiectivelor acesteia [1]. resurselor umane, reputational si al dezvoltării.
Orice incident, mare sau mic, natural,
accidental sau deliberat are potenţialul de a provoca
o perturbare majoră a activităţii companiei şi a
în Energetică
pentru raportarea incidentului, Planuri de localizare,

Formular in cazul ameninţărilor, activarea Centrului de
comanda, Diagrama Planul de recuperare: Schema de
acţiuni, comanda, control, comunicare [7].
6 MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE
CRIZĂ
Managementul situaţiilor de criza succede planului

de situaţii de urgenta, este activat in situaţii determinate,
conform procedurii de invocare si are ca scop diminuarea
efectelor incidentelor.
Prin comunicarea eficienta cu toate părţile implicate
Fig. 2 - Planificarea continuităţii activităţii
in situaţia de criza (angajaţi, acţionari, clienţi etc.) se
realizează un management eficient a procesului de
Acţiunile, structurile, documentele necesar a fi
restabilire a activităţii.
pregătite in faza de planificare sunt:
 definirea incidentelor si lista cu tipurile de
incidente ce pot necesita declanşarea BCP,
 procedura de invocare,
 stabilirea Echipei de management pentru situaţii
de criza – comanda si control - la nivel central,
 stabilirea Echipelor de intervenţie in caz de
urgenta (de intervenţie rapida) - la fiecare
locaţie relevanta,
 stabilirea acţiunilor cheie in urma apariţiei unui
incident,
 stabilirea priorităţilor pentru restabilirea
activităţii in baza analizei impactului si ordinea
de restabilire a activităţilor, Fig. 4 - Diagrama Managementului crizei
 listele cu persoanele de contact, listele de
distribuţie a documentaţiilor. BCP cuprinde documentele cu privire la: activare –
diagrama, decizia de invocare, convocare; atribuţiile
5 INTERVENȚIA IN CAZ DE URGENȚĂ liderului echipei de management pt. situaţii de criza;
structura echipei de management pentru situaţii de criza,
In faza Intervenţia in caz de urgenţă, se va diagrama de circulaţie a informaţiilor, centrul de
acţiona prioritar pentru salvarea vieţilor, protejarea comanda, diagrame pentru urmărirea acţiunilor, cutia de
bunurilor si a mediului înconjurător. urgenta, comunicarea cu mass media: stabilirea unui
centru de presa, comunicat, diagrama info, diagrama
comunicaţiilor, informarea angajaţilor, strategia de
recuperare, procedura devierii apelurilor telefonice;
înregistrarea in formular acţiuni, formular sarcini,
formular decizii, formular mesaj.
7 RESTABILIREA ACTIVITĂȚII
Pentru Restabilirea activităţii, pentru fiecare locaţie

relevanta: DEN, DET, Executiv, sucursale de transport-
se întocmesc analizele de impact: funcţii cheie, timp
maxim de întrerupere, variante alternative, resurse
necesare restabilirii activităţii: personal, documente,
Fig. 3 - Diagrama Răspunsului de urgenta echipamente, aplicaţii IT; dependente cheie, rezultând
Diagrama Planul de restabilire a activităţii ce sintetizează
Se va tine cont de planurile si procedurile modul de acţiune si interacţiune, atribuţii si
specifice companiei : Plan de apărare, Restabilirea responsabilităţi pe intervale de timp.
sistemului IT, apărare civila, etc., care se constituie
ca parte integranta a BCP; acesta va mai conţine
documente ca: Schema organizatorica, Formular
în Energetică
de îmbunătăţire a procesului decizional in contextul de

incertitudine accentuata.
Complexitatea activităţii unităţilor care operează in
zona energiei creste continuu, atât ca urmare a
introducerii unor tehnologii avansate, cat si a
necesitaţilor de corelare si de realizare a
interdependentelor funcţionale strict necesare pentru
funcţionarea la parametri corespunzători a sistemului
electroenergetic naţional, compus totuşi din instalaţii
aflate in patrimoniul unor companii independente.
Funcţionarea corespunzătoare si fără întreruperi
accidentale a fiecărei unităţi este vitala pentru
Fig. 5 - Diagrama Restabilirea activităţii integritatea sistemului energetic. Este necesar ca, in
cadrul fiecărei companii, sa funcţioneze un mecanism de
Analiza de impact consta in identificarea continua monitorizare a riscului si integrare a masurilor
activităţilor cheie si a impactului fiecărei activităţi de răspuns, in cadrul unei politici coordonate, care sa
asupra activităţii de baza a Companiei; impactul se faciliteze recuperarea in timp minim după producerea
evaluează in funcţie de durata întreruperii unui eveniment cauzator de pierderi. Oricare ar fi profilul
respectivei activităţi si se clasifica de tipul: companiei, aplicarea sistematica si ferma a metodelor si
financiar, de reputaţie, legislativ s.a.m.d.; stabilirea a tehnicilor de management a riscului conferă premisele
interdependentelor cheie interne si externe ale continuării afacerii si obţinerii unor venituri consistente.
fiecărei activităţi si prioritizarea; identificarea
resurselor post-pierdere, necesare fiecărui BIBLIOGRAFIE
departament după apariţia unei pierderi, in scopul
stabilirii nivelului minim de resurse pentru [1]. ISO/DIS 22323:2012 Societal security – Business
operaţiunile de recuperare/reluare a activităţii. continuity management systems – Guidance
In baza acestor planuri, Compania poate dezvolta [2]. Marsh Risk Consulting – Transelectrica S.A.
procedurile si implementa structurile apelabile in Enterprise Risk Management, 2003
caz de criza. Diagrama Planul de recuperare [3]. CIGRE Working Group WG C2.21, Convenor Ben
sintetizează modul de acţiune pentru gestionarea Li- Lessons learnt from recent Emergencies and
crizei, atribuţii si responsabilităţi pe intervale de Blackout Incidents, Technical Brochure 608, Paris,
timp. In cazul in care locaţia actuala nu mai poate fi ISBN: 978-2-85873-309-5, 2015
folosita, vor folosi locaţiile de rezerva, pana in [4]. Tao Huang, Simona Louise Voronca, Anca
momentul in care activitatea poate fi reluata Alexandra Purcarea, Abouzar Estebsari, Analysis of
normal. Locaţia de rezerva conţine resursele Chain of Events in Major Historic Power Outages,
minime pentru reluarea activităţii in timpul Advances in Electrical and Computer Engineering -
prestabilit pentru a nu fi afectata îndeplinirea ISSN 1582-7445 an ISI Thomson Web of Science
obiectivelor. Echipa de management a crizei va Indexed Journal. Suceava, Volume 14, Number 3,
stabili resursele necesare pentru continuarea pag. 63 – 70, DOI 10.4316/AECE.2014.03008,
activităţii in zilele următoare si va informa angajaţii 2014.
ce urmează a se prezenta la lucru, pentru reluarea [5]. Tao Huang, Simona - Louise Voronca, Anca
graduala a activităţii. Alexandra Purcarea, Abouzar Estebsari, Challenges
and Necessities of Vulnerability Assessment for
8 CONCLUZII Power Systems Infrastructures, 5th International
Symposium on Electrical Engineering and Energy
Funcţionarea unei companii in parametrii
Converters, September 26 - 27, 2013, University of
optimi se concentrează pe protecţia valorii
Suceava, România. Buletinul AGIR nr. 4/2013, pag.
companiei, prin menţinerea fluxurilor de venituri, a
19 – 22, 2013
unei imagini publice pozitive, a valorii de piaţă si
[6]. CIGRE Working Group C5.15, Risk Management
creşterea transparentei procesului decizional.
in evolving regulatory frameworks, Revista
Adoptarea practicilor de management al riscului nu
ELECTRA, nr. 289, Decembrie 2016, Editura
mai este considerata strategie defensiva, care sa
CIGRE Paris, ISSN 1286-1146 FRANTA, 2016.
asigure o corespunzătoare încadrare in norme si
[7]. CRISYS Critical Response in Security and Safety
reglementari, ci o activitate proactivă, in vederea
Emergencies, FP7 SEC-2010.4.1-1 261682, 2012
întăririi stabilităţii financiare a companiei si factor
în Energetică
1.7.- ÎMBUNĂTĂȚIREA PARAMETRILOR SISTEMULUI

ELECTROENERGETIC PRIN UTILIZAREA DISPOZITIVELOR FACTS
Ing. Remus - Nicuşor Dinculescu
CNTEE Transelectrica S.A., Bucureşti, remus.dinculescu@transelectrica.ro
Summary: Pornind de la premiza dezvoltării surselor de energie regenerabilă, în special prin

intermediul Centralelor Electrice Eoliene, lucrarea prezintă un scenariu de creştere a puterii în zonă
Dobrogea şi impactul pe care l-ar avea aceasta în condiţiile reţelei electrice actuale. Se va analiza
utilitatea instalării dispozitivelor flexibile de transmisie a energiei electrice (FACTS) în cadrul Sistemului
Electroenergetic Naţional în vederea creşterii nivelului de tensiune în nodurile în care apar probleme.
Echipamentul ales pentru analiză este un compensator static sincron (STATCOM), funcţionarea acestuia
are la bază electronica de putere, dispozitivul fiind capabil să schimbe bidirecţional energie reactivă cu
reţeaua.
Keywords: STATCOM, reglajul tensiunii, PSS/E, zona Dobrogea
1 INTRODUCERE dificultăţilor crescute privind procurarea terenului

necesar pentru noile instalaţii în condiţiile creşterii
Misiune OTS: Asigurarea functionarii SEN în puterilor şi a distanţelor de transport. În aceste condiţii
condiţii de maximă siguranţă şi stabilitate, îndeplinind creşte riscul apariţiei unor fenomene de instabilitate în
standardele de calitate, realizand astfel infrastructura funcţionare (de tensiune, de frecvenţă) care face
pieţei naţionale de electricitate şi garantând, în acelaşi necesară implementarea în SEN a unor mijloace
timp, accesul reglementat la reţeaua electrică de moderne pentru reducerea la minim a riscului
transport, în condiţii de transparenţă, nediscriminare şi respectiv.
echidistanţă pentru toţi participanţii la piaţă.[1] Stabilitatea de tensiune reprezintă capabilitatea
Promovarea conceptului de dezvoltare durabilă în sistemului electroenergetic (SEE) de a menţine un
asigurarea necesarului de energie impune, ca o nivel de tensiune în limite acceptabile în toate nodurile
prioritate majoră a politicii energetice a statelor, atât în condiţii normale, cât şi în urma unor perturbaţii.
susţinerea prin măsuri de politică energetică a Un sistem electroenergetic intră într-o stare de
dezvoltării surselor regenerabile de producere a instabilitate când o perturbaţie (creşterea sarcinii sau o
energiei şi a ecologizării surselor de energie existente. modificare în topologie) determină o scădere
Din această perspectivă, la nivelul României se are în progresivă şi necontrolabilă a nivelului de tensiune
vedere dezvoltarea de parcuri eoliene pentru care într-un nod, într-o zonă sau în tot sistemul.
Dobrogea constituie o zonă cu real potenţial. Procesul de degradare este la început lent, apoi
Sistemul electroenergetic naţional se confruntă în din ce în ce mai rapid şi se produce, în general, dacă
prezent cu câteva probleme care devin din ce în ce mai sistemul funcţionează în vecinătatea limitei de putere
greu de neglijat şi anume: transmisibilă. Această limită este mult diminuată în
- responsabilitatea privind controlul nivelului cazul indisponibilităţii unei unităţi generatoare sau a
de tensiune în nodurile de interconexiune şi unei componente a sistemului de transport.
limitarea circulaţiei de putere reactivă cu Aceste probleme constituie motive suficiente de a
sistemele vecine, ca urmare a interconectării studia oportunitatea instalării unor dispozitive FACTS
SEN cu sistemul ENTSO-E; în SEN cu rolul de a controla circulaţia de puteri pe
- viitoarea punere în funcţiune a unităţilor 3 şi laturi şi tensiunea în diverse noduri ale reţelei
4 de la centrala nuclearoelectrică de la electrice.
Cernavodă concomitent cu instalarea unor
surse de putere de origine eoliană în zona 2 REGLAJUL TENSIUNII ÎN SEN
Dobrogea; legat de acest subiect se are în
vedere capacitatea insuficientă de evacuare a Reglajul tensiunii şi a puterii reactive în sistemele
puterii produse spre celelalte zone ale SEN; energetice a devenit în ultima perioadă o problemă
- conectarea la SEN a unui număr din ce în ce deosebit de importantă datorită unei utilizări mai
mai mare de parcuri eoliene, care sunt intense a reţelelor de transport. Creşterea distanţei
cunoscute prin caracterul aleatoriu al puterii dintre surse şi centrele de consum, întârzieri în
produse. realizarea noilor capacităţi de transport în raport cu
Aceaste tendinţe se manifestă în contextul momentul dezvoltării de noi utilizatori care le
utilizării noilor tehnologii şi automatizări şi a necesită, dezvoltarea interconexiunilor şi buclarea
în Energetică
reţelelor, conectarea unor unităţi de mare putere la - creşterea nivelului de stabilitate de tensiune
tensiuni înalte ş.a. au făcut necesară abordarea cu (statică) la nivelul ansamblului sistemului,
seriozitate a problemei găsirii unor soluţii convenabile rezerva suficientă de stabilitate de tensiune
pentru reglajul tensiunii – putere reactivă, capabile să pentru perturbaţii mici sau mari, pe termen
corespundă unor încărcări mari şi ţinând seama de scurt şi lung.
pierderile în transportul energiei electrice, pentru Reglajul (controlul tensiunii) în reţea, de regulă
multiple scenarii şi contingenţe. este împărţit în trei niveluri: reglaj primar, reglaj
Reglajul tensiune – putere reactivă în secundar şi reglaj terţiar.[2]
sistemele electroenergetice este indispensabil atât în
regimuri normale cât şi în situaţii de avarie: 3. COMPENSATORUL STATIC SINCRON –
- pe durata regimurilor normale, reglajul STATCOM
secundar asigură transmisia energiei electrice
la nivelul de tensiune cerut şi în condiţii Este un dispozitiv de tip FACTS, conectat în
optime pentru producători şi utilizatori; paralel cu reţeaua şi capabil să schimbe cu aceasta
- pe durata regimurilor de avarie, rolul energie reactivă în ambele sensuri (absorbţie sau
controlului tensiunii este de a creşte siguranţa furnizare). STATCOM-ul serveşte în principal la
în funcţionare a sistemului electroenergetic compensarea dinamică a reţelelor electrice, în scopul
prin mărirea rezervei în raport cu limitele de de a menţine nivelul de tensiune, de a creşte rezerva
instabilitate a tensiunii, asigurării continuităţii de stabilitate în regim tranzitoriu şi de a amortiza
în alimentare şi condiţii corespunzătoare de oscilaţiile.[3]
funcţionare pentru un număr cât mai mare de Termenii “compensator” şi “sincron” indică că
consumatori. dispozitivul este echivalent cu o maşină sincronă
În reţeaua de transport grupurile de mare putere ideală care va produce un ansamblu de 3 tensiuni de
conectate la reţeaua de înaltă tensiune constituie fază sinusoidale de frecvenţă fundamentală.
principalul suport în reglarea tensiunii prin puterea În general, un dispozitiv STATCOM se compune
reactivă pe care o pot injecta în RET. În ultimii ani la dintr-un transformator, un convetor / invertor sursă de
nivel mondial sunt utilizate FACTS (în special SVC şi tensiune şi un condensator funcţionând la tensiune
STATCOM), chiar dacă costul acestora nu justifică continuă.
întotdeauna alegerea, care necesită integrarea lor Întrucât curentul continuu într-un convertor sursă
împreună cu generatoarele într-un sistem unic de de tensiune circulă în ambele direcţii, valvele
reglare tensiune - putere reactivă. Sunt introduse ca convertorului trebuie să fie bidirecţionale; de
suport pentru îmbunătăţirea stabilităţii de unghi şi de asemenea, întrucât tensiunea continuă nu-şi schimbă
tensiune. polaritatea, tiristoarele GTO (tiristor cu blocare pe
În reţeaua de transport, reglajul tensiunii are ca poartă) nu trebuie prevăzut cu proprietatea de a
obiective principale: funcţiona la tensiune cu polaritatea inversă. In acest
- menţinerea continuă a tensiunii în limite scop, o valvă de tip convertor sursă de tensiune este
impuse, determinate de compatibilitatea cu construită sub forma unui dispozitiv “turn-off
echipamentele conectate la reţea; asimetric”, cuprinzând un GTO şi o diodă conectată
- alimentarea consumatorilor în limitele de antiparalel, figura 1.
tensiuni contractuale;
- minimizarea pierderilor de putere activă la
nivelul ansamblului sistemului;
Figura 1: Conceptul convertorului de tensiune

în Energetică
În figura 1. se prezintă schema de bază a

funcţionării unui convertor sursă de tensiune. Pe
partea de c.c., tensiunea continuă este considerată Q=
a fi constantă, fiind susţinută de către o baterie cu
condensatoare cu capacitate de valoare mare având Deci, dispozitivul STATCOM va fi ”văzut” de
conectată partea de polaritate pozitivă la partea către reţeaua electrică ca un element reactiv cu
anodică a dispozitivului ”turn-off”; curentul continuu ( impedanţă variabilă. Proprietăţile reactive ale
STATCOM nu depind decât de amplitudinea tensiunii
) poate circula în ambele direcţii şi deci convertorul , obţinută la ieşirea din invertor plecând de la
poate schimba putere în mod continuu cu sistemul de energia stocată în condensator. Mărimea tensiunii
c.c. Se observă că partea de c.a. a convertorului se află
conectată la sistemul de c.a. prin intermediul unei depinde de potenţialul la bornele condensatorului
bobine. de stocare.[4]
Principiul de funcţionare constă în a menţine un După cum se observă în figura 2.b. atunci când
condensator încărcat la o tensiune continuă şi de a curentul este defazat cu în urma tensiunii ,
genera cu puntea de conversie (VSC / VSI), plecând
dispozitivul se comportă ca o inductivitate absorbind
de la această energie, o tensiune (tensiune
energie reactivă din reţeaua electrică. Dacă este
ondulatorie) în fază cu tensiunea a reţelei
electrice. Diferenţa între amplitudnile acestor tensiuni defazat cu înaintea tensiunii , figura 2.c., atunci
se aplică la bornele reactanţei inductive , dispozitivul se comportă ca un condensator furnizând
provocând o circulaţie de curent reactiv, energie reactivă. Dacă V= curentul prin reactanţa
. este nul şi nu există nici un fel de schimb de

energie cu reţeaua electrică.
Valoarea absolută a acestei diferenţe de tensiuni
Avantajul acestui dispoziv constă în posibilitatea
determină amplitudinea curentului reactiv, iar semnul
de a putea schimba cu reţeaua electrică energie, fie
său, sensul defazajului (+ sau - 90°) acestui curent în
inductivă, fie capacitivă folosind numai o inductivitate
raport cu tensiunea reţelei. Puterea reactivă Q
corespunzătoare poate fi exprimată prin expresia: ( ).[5]
în Energetică
Figura 2: Schema compensatorului static avansat (a) şi diagramele fazoriale ale tensiunilor (b) şi (c)[5]
sistemelor energetice, simulări în timp real, analiza
costurilor şi gestionarea sarcinilor.[6]
După cum se observă în figura 2.b. atunci când Printre capabilităţile programului PSS/E se
numără:
curentul este defazat cu în urma tensiunii , - Calcul circulaţiei de puteri;
dispozitivul se comportă ca o inductivitate absorbind - Calcul optimal al circulaţiei de puteri;
- Căderi de tensiune;
energie reactivă din reţeaua electrică. Dacă este
- Analiza evoluţiei de sarcină;
- Stabilitate tranzitorie;
defazat cu înaintea tensiunii , figura 2.c., atunci
dispozitivul se comportă ca un condensator furnizând - Modele dinamice definite de utilizator;
energie reactivă. Dacă V= curentul prin reactanţa - eneratoare eoliene;
- Panouri fotovoltaice, etc.
este nul şi nu există nici un fel de schimb de
energie cu reţeaua electrică. 5. ANALIZA SITUAŢIEI ENERGETICE
Avantajul acestui dispoziv constă în posibilitatea ACTUALE ŞI DE PERSPECTIVĂ A ZONEI
de a putea schimba cu reţeaua electrică energie, fie DOBROGEA
inductivă, fie capacitivă folosind numai o inductivitate
Secţiunea de reţea care va fi analizată în cadrul
( ).[5] acestei lucrăriări este, denumită Zona de Sud-Est a
SEN sau zona Dobrogea (secţiunea 6), aceasta fiind
4. INSTRUMENT SOFTWARE DE ANALIZĂ definită de următoarele linii electrice:
- LEA 220 kV Barboşi – Focşani;
Analiza a fost efectuată cu ajutorul pachetului - LEA 400 kV Smârdan – Gutinaşi;
software de programe PSS/E care permite proiectarea, - LEA 400 kV Gura Ialomiţei – Bucureşti Sud;
simularea şi analiza generării, transmisiei şi
- LEA 400 kV Pelicanu - Bucureşti Sud;
distribuţiei energiei electrice în sistemele industriale,
cu surse convenţionale şi regenerabile. PSS/E dispune - LEA 400 kV Isaccea – Dobrudja (Bulgaria);
de module de simulare eficiente pentru analiza - LEA 400 kV Isaccea – Varna (Bulgaria);
- LEA 110 kV Slobozia Sud –Dragoş Vodă.
în Energetică
Reţeaua electrică din zonă este constituită din: - Constanţa 400 kV/110 kV;
- reţeaua electrică de distribuţie de 110 kV ce - Tulcea 400 kV/110 kV;
aparţine E-Distribuţie Dobrogea; - Gura Ialomiţei 400 kV/110 kV;
- reţeaua electrică de transport de 220 kV, - Medgidia 400 kV/110 kV;
400 kV şi 750 kV.
- Pelicanu 400 kV/110 kV;
Interfaţa dintre cele două reţele – de
repartiţie/distribuţie şi de transport – se realizează prin - Moştiştea 220 kV/110 kV.
următoarele staţii de transformare:
Figura 3: Reţeaua de transport a României cu proiectele de dezvoltare [7]

Pentru a vedea utilitatea dispozitivelor FACTS cu - OMV – 285 MW;
scopul de a menţine tensiunea în marja impusă de - Lotru – 96,33 MW;
±10% pentru 110 kV şi 220 kV şi ±5% pentru 400kV - CHE Argeş – 24,25 MW;
s-a realizat următorul studiu de caz:[8]
- CHE Merişani – 10,64 MW;
Pe modelul de reţea prognozată pentru vârf de
sarcină de seară iarnă (VSI) 2018, în situaţia reţelei În cazul funcţionării normale a reţelei cu N
electrice de transport actuală luând în considerare elemente, apar probleme de tensiune în Tariverde
Centralele Electrice Eoliene (CEE) existente (378,667 kV) şi Tulcea Vest (378,942 kV).
(3030MW instalaţi) şi adăugând în plus centrale La verificarea criteriului N-1, prin deconectarea
conform contractelor de racordare, s-au considerat LEA 400 kV Tulcea Vest– Isaccea regimul este
3500 MW instalaţi în CEE din zona Dobrogea. divergent.
Pornind de la regimul mediu de bază (RMB) s-a La deconectarea LEA 400 kV Smârdan – Gutinaş,
construit un regim în care CEE au fost considerate încărcarea pe LEA 220 kV Barboşi – Fileşti este de
încărcate la maxim (100%), iar pentru echilibrarea 98%.
balanţei au fost deconectate grupuri din centrale Atât la N cât şi la N-1 elemente sunt probleme de
clasice, după cum urmează: tensiune în staţiile Tulcea Vest, Tariverde. Aceste
- Turceni – 498 MW; probleme se pot rezolva cu ajutorul echipamentelor
STATCOM. S-a analizat efectul instalării unor
- Rovinari – 502 MW;
dispozitive de 200Mvar.
- Işalniţa – 480 MW; În imaginile următoare se poate vedea aportul
- Paroşeni – 116 MW; acestor echipamente în nodurile în care aveam
- Craiova – 188 MW. probleme de tensiune.
în Energetică
Figura 4: Tariverde regim N elemente fără STATCOM
Figura 5: Tariverde regim N elemente cu STATCOM
Figura 6: Tulcea Vest regim N elemente fără STATCOM

în Energetică
Figura 7: Tulcea Vest regim N elemente cu STATCOM
Figura 8: Tariverde cu STATCOM la deconectarea LEA 400 kV Tulcea - Isaccea

în Energetică
Figura 9: Tulcea Vest cu STATCOM la deconectarea LEA 400 kV Tulcea – Isaccea
CONCLUZII posibilităţilor de reglaj de frecvenţă, rezultând în

final un mod optim de dezvoltare a RET.
1. În ipoteza creşterii puterii instalate în CEE din
zona Dobrogea cu aproximativ 500MW faţă de BIBLIOGRAFIE
situaţia actuală se remarcă apariţia unor
probleme de tensiune şi încărcarea aproape de [1] Stan – Ivan Felicia - Organizare şi
limita admisibilă a LEA Barboşi-Fileşti la Reglementare Domeniul Energetic, Curs licenţă
declanşarea LEA 400kV Smârdan Gutinaş. Se 2016 Facultatea de Inginerie Electrică, Craiova;
poate încerca rezolvarea problemelor de tensiune [2] Bulac C, Eremia M – Dinamica sistemelor
care apar prin instalarea mijloacelor de Electroenergetice, Editura Printech, 2006;
compensare flexibile. [3] Eremia M., Sănduleac M., Toma L., Bulac C.,
2. În scenariul analizat se poate observa în Manoloiu A. – Dispozitive FACTS Concepte
momentul conectării STATCOM-ului o şi aplicaţii în electroenergetică, Editura AGIR
îmbunătăţire a tensiunii în nodurile cu probleme, 2017;
dispozitivul readucând tensiunea în parametrii [4] Eremia M., - Tehnologii avansate în sistemele
admisibili de ±10% sau ±5%. electroenergetice FACTS şi Inteligenţă
3. Se observă în cazul conectării STATCOM-ului o artificială, curs master, 2012-2016
uşoară creştere a puterii tranzitate pe liniile care Universitatea Politehnică Bucureşti;
pleacă din nodul în care acesta este instalat. [5] Mănescu L.G. – Sisteme electroenergetice,
4. Dezvoltarea RET se face în funcţie de Editura Universitaria 2010;
necesităţile impuse de apariţia noilor centrale [6] Ghidul programului PSS/e.
electrice şi de evoluţia consumului. Pe măsură ce [7] Site-ul Companiei Nationale de Transport a
puterea instalată în CEE din Dobrogea va creşte Energiei Electrice www.transelectrica.ro;
vor fi necesare din ce în ce mai multe linii [8] Autoritatea Naţională de Reglementare în
electrice noi de transport şi echipamente de domeniul Energiei - Ord. 12/2016, ordin
compensare a puterii reactive. Instalarea de noi privind aprobarea standardului de performanţă
surse de putere trebuie corelată cu asigurarea pentru serviciul de transport al energiei
electrice şi pentru serviciul de sistem.
.
în Energetică
1.8.- SOLUȚII MODERNE DE PROTEJARE A LINIILOR ELECTRICE

DE TRANSPORT SCURTE
Ing. Anamaria IAMANDI1) Prof. Em. Dr. Ing. Sergiu Stelian ILIESCU2)
1) CNTEE Transelectrica SA, Hristo Botev no. 16-18, tel.021.303.56.47,
e-mail: anamaria.iamandi@transelectrica.ro
2) University Politehnica of Bucharest, Splaiul Independenţei no.313, tel.021.402.91.47,
e-mail: iliescu@shiva.pub.ro
Rezumat: Introducerea masivă a sistemelor numerice de protecţie – control în staţiile electrice

retehnologizate au un impact pozitiv asupra creşterii siguranţei în funcţionare a sistemelor
electroenergetice. Eliminarea rapidă şi sigură a defectelor şi/sau evitarea regimurilor periculoase de
funcţionare contribuie la asigurarea siguranţei în funcţionare a sistemelor electrienergetice.
Principalele cerinţe pentru protecţia liniilor electrice de transport au în vedere ca defectele de pe
linie să fie eliminate selectiv şi rapid. Pentru a atinge acest scop, în multe ţări, protecţia de distanţă este
folosită ca protecţie principală pentru liniile de transport. Datorită topologiei reţelei, lungimea liniilor
de transport poate varia de la 1 km până la 450 km. În consecinţă, liniile foarte scurte nu pot fi
protejate cu ajutorul protecţiei de distanţă datorită limitării de a seta terminalul numeric de protecţie,
în special a primei trepte de distanţă, la o valoare mică a impedanţei.
Cuvinte cheie: Terminal numeric de protecţie, Protecţia diferenţială longitudinală de linie,
Protecţia de distanţă, Declanşare rapidă, Linie Scurtă.
1 INTRODUCERE eliminarea instantanee a defectelor de pe întreaga

lungime a liniilor. În plus, protecţia diferenţială
În lucrarea de faţă se prezintă modul de protecţie a longitudinală protejează liniile în cazul unor defecte
liniilor electrice de lungime scurtă (L < 20 km). evolutive sau bifazate şi pot menţine stabilitatea în
Conform prevederilor NTE 011/2012 liniile electrice funcţionare în cazul unor sarcini ridicate.
scurte sunt echipate cu o grupă de protecţie ce au ca
funcţie de protecţie principală protecţia diferenţială 2 PRINCIPIUL FUNCȚIONĂRII
longitudinală de linie. În plus, conform normelor PROTECȚIEI DIFERENȚIALE DE LINIE
tehnice interne ale Transelectrica, NTI-TEL-S-003-
2009-01, liniile electrice scurte sunt echipate cu două La aplicarea protecţiei diferenţiale a unei linii
grupe de protecţie ambele având ca funcţie de electrice scurte sunt luate în considerare şi alte aspecte
protecţie principală protecţia diferenţială longitudinală adiţionale primei legi a lui Kirchhoff deoarece aceasta
de linie urmată de protecţia de distanţă ca funcţie de nu este satisfăcută în anumite condiţii de operare.
protecţie de rezervă. În continuare se vor discuta aceste aspecte
Liniile scurte sunt în general însoţite de valori adiţionale, având totodată în vedere că protecţia
mici al curentului de scurt circuit. Prin urmare, diferenţială longitudinală de linie este o funcţie
protecţia maximală de curent nu poate fi setată astfel integrată unui terminal numeric ce protejază o linie
încât să poată diferenţia un defect intern de unul electrică scurtă [2].
extern. În ceea ce priveşte protecţia de distanţă, nu se Prima analiză este evaluarea funcţiei de protecţie
poate realiza coordonarea liniilor lungi urmate de o diferenţială şi evaluarea curentului de frânare cu
linie scurtă. Astfel, se utilizează scheme pilot de ajutorul caracteristicii din figura 2. Ținând cont de
protecţie ce utilizează canale de comunicaţie [1]. faptul că protecţia diferenţială de linie este individuală
Protecţia diferenţială longitudinală de linie este o pe fiecare fază, curentul diferenţial este suma
protecţie 100% selectivă responsabilă de eliminarea vectorială a tuturor curenţilor luaţi separat pentru
defectelor numai în zona protejată. Delimitarea zonei fiecare fază. Curentul de frânare, pe de altă parte, este
protejate este determinată de reductorii de curent. În considerat ca fiind cel mai mare curent de fază din
aceste condiţii nu este necesară o corelare în timp cu orice capăt al liniei şi este comun pentru toate cele trei
alte sisteme de protecţii dintre capete, protecţia faze.
comandând declanşarea instantanee a ambelor capete. Valorile plotate deasupra caracteristicii formată de
Sistemele de protecţie diferenţială longitudinală IdMIN şi Secţia 2 a pantei vor da punctul de start
de curent sunt recomandate a fi utilizate în cazul pentru acea fază. Nivelul pentru IdMinHigh este o
liniilor electrice scurte deoarece acestea asigură valoare setată ce este utilizată pentru a micşora
temporar valoarea sensibilităţii în diferite situaţii:
în Energetică
 Când linia este energizată; este racordată prin intermediul unei bare colectoare
 Când un defect este exterior liniei protejate; simple.
 În cazul funcţionării comutatorului de ploturi Staţia 400/110 kV Cluj Est se află în curs de
al transformatoarelor de putere. retehnologizare, în anul 2017 punându-se în funcţiune
un sistem de comandă, control, protecţie şi
automatizări, realizat cu echipamente în tehnologie
(1) numerică, ierarhizat şi descentralizat.
Restricţiile caracteristicii din figura 1.1 sunt

definite de setările: IdMin, sfârşitul Secţiei 1, sfârşitul
Secţiei 2, panta Secţiei 2, panta Secţiei 3 [3].
Fig. 2.1. Încadrarea în SEN a staţiei 400/110 kV

Cluj Est
Deoarece LEA 400 kV Gădălin bloc T7 250

MVA este o linie scurtă având lungimea L = 19 km,
conform NTE 011/2012 toate liniile scurte cu lungime
mai mică de 20 km trebuiesc a fi echipate cu protecţia
diferenţială longitudinală de linie. În plus, conform
NTI-TEL-S-003-2009-01 – Detalii şi specificaţii de
echipamente pentru realizarea sistemului de comandă,
control, protecţie şi automatizare pentru nivelul 400
kV, 220 kV şi 110 kV LEA/LES/Cuple din staţiile
electrice modernizate, pe tipuri de scheme, se prevăd
două grupe de protecţie având ca funcţie principală
Fig. 1.1. Caracteristica de blocare şi de operare a
protecţia diferenţială longitudinală de linie [4].
funcţiei de protecţie diferenţială
LEA 400 kV Gădălin bloc T7 250 MVA este
echipată cu un sistem de protecţie – control alcătuit
Cea de-a doua analiză se realizează asupra dintr-un subsistem de control (TNCC1, TNCC2) şi un
armonicii 2 şi 5 a curentului diferenţial. Apariţia subsistem de protecţie (TNP1, TNP2), realizate
acestor armonici peste un nivel setat individual pentru redundant pentru a garanta funcţionarea sigură a
fiecare fază va bloca acţiunea de declanşare. sistemului.
Cea de-a treia analiză se realizează asupra
curentului de secvenţă negativă prin intermediul
căruia se disting defectele interne de cele externe.
Astfel, se compară unghiul de fază al curentului de
secvenţă negativă de la capătul propriu al liniei cu
unghiul de fază al sumei curenţilor de secvenţă
negativă de la capătul opus al liniei.
3. STUDIU DE CAZ LEA 400 kV GĂDĂLIN

BLOC T7 250 MVA DIN STAȚIA 400/110 kV
CLUJ EST
Staţia 400/110 kV Cluj Est este o staţie de

transformare din nord-vestul României, ce face parte
din inelul de 400 kV şi prin intermediul căreia se
asigură alimentarea oraşului Cluj cu energie electrică
precum şi a zonelor din jurul acestuia. Fig. 2.2. Organizarea Sistemului de Comandă
La tensiunea de 400 kV este realizată o schemă Control şi Protecţii a liniei electrice scurte
bloc LEA 400 kV Gădălin – transformator T7 de 250 LEA 400 kV Gădălin - Cluj Est din RET
MVA (400 / 110 kV). Celula de linie şi transformator
în Energetică
Alocarea terminalelor de control respectiv  Punctul de sfârşit al celei de-a doua pante
protecţie pe înfăşurările transformatoarelor se poate Ifr2 = 51∙IBase = 4000 A
vedea şi din figura 2.2.  A treia pantă a caracteristicii de acţionare
k3 = 50 %
3.1. Calculul parametrilor de reglaj pentru  Curentul diferenţial până la care se blochează
funcţia de protecţie diferenţială de linie din diferenţiala la punerea sub tensiune a liniei:
RED670 IdminHigh = 1∙IBase = 800 A
 Curentul diferenţial de acţionare ce nu
Cu ajutorul programului de calcul EDSA depinde de curentul de frânare - declanşare
Paladin DesignBase, în care este modelată întreaga instantanee prin această funcţie:
reţea electrică de transport şi de repartiţie 400/220/110  IdUnre = 8∙IBase = 6400 A
kV, s-au determinat valorile curenţilor de scurtcircuit
atât pentru scurtcircuitele simetrice cât şi pentru Parametrii de mai sus se setează ca fiind multiplu
scurtcircuitele asimetrice. din curentul IBase. Acest curent, IBase, este maximul
Stabilirea reglajelor pentru funcţia de protecţie dintre curentul nominal al transformatorului de curent
diferenţială de linie s-a realizat cu ajutorul valorilor din Staţia 400/110kV Cluj Est pe LEA 400 kV
curenţilor de scurtcircuit în cazul unor defecte ce au Gădălin bloc T7 şi curentul nominal al
avut loc pe linia electrică protejată, LEA 400 kV transformatorului de curent din Staţia 400 kV Gădălin
Gădălin bloc T7 250 MVA sau în afara zonei de pe LEA 400 kV Cluj Est, astfel:
protecţie. Defectele s-au simulat în regim maxim, cu IBase = max (InTC Cluj Est, InTC Gǎdǎlin) =
toate elementele în funcţiune, sau deconectând, pe max(600 A, 800 A) = 800 A
rând, întreruptorul din staţia 400 kV Cluj Est aferent
celulei LEA 400 kV Gădălin bloc T7 (regim minim 1), 3.2. Calculul parametrilor de reglaj pentru
respectiv întreruptorul din staţia 400 kV Gădălin funcţia de protecţie de distanţă din RED670
aferent celulei LEA 400 kV Cluj Est (regim minim 2).
Determinarea curenţilor de scurtcircuit cu ajutorul
Tabel 3.1. Valorile curenţilor de scurtcircuit cărora se setează parametrii de reglaj pentru funcţia de
necesare pentru reglarea protecţiei diferenţiale de linie protecţie de distanţă şi pentru funcţia maximală de
curent s-au realizat atât în regim maxim (cu toate
elementele în funcţiune) cât şi în regim minim. S-au
considerat următoarele regimuri minime:
 Regim minim 1– retrasă LEA 400 kV
Gădălin – Iernut;
 Regim minim 2– retrasă LEA 400 kV
Gădălin – Roşiori;
 Regim minim 3 – retrase: toate grupurile din
staţia 220 kV Iernut, L400 kV Roşiori –
Mukacevo, L110 kV Monastur – Clujana –
Cluj Centru, L110 kV Cluj Nord – Cluj
Centru;
Funcţia de protecţie diferenţială longitudinală de  Regim minim 4 – retrase: L400 kV Roşiori –
linie este funcţia principală de protecţie în cazul Oradea Sud, AT1 400/220 kV din Staţia
liniilor scurte ce asigură declanşarea rapidă, în 0 400/220 kV Iernut, L110 kV Monastur –
secunde, în caz de defect pe linia proprie. Astfel, Clujana – Cluj Centru, L110 kV Cluj Nord –
protecţia de distanţă este folosită ca şi protecţie de Cluj Centru.
rezervă în caz de defect pe linia proprie; de asemenea, În Anexa A sunt prezentate tabelar valorile
ea asigură rezervarea în trepte de timp şi de distanţă în curenţilor de scurtcircuit, precum şi impedanţa
caz de defect pe liniile adiacente liniei proprii. măsurată (monofazată şi trifazată – Z1măs, Z3măs) de
Astfel, pentru operarea protecţiei diferenţiale de către protecţia de distanţă până la locul de defect.
linie se setează de următorii parametri: Setarea treptelor de reglaj pentru funcţia de
 Curentul diferenţial minim de acţionare: protecţie de distanţă se realizează pornind de la
Idmin = 1∙IBase = 800 A parametrii liniei LEA 400 kV Cluj Est - Gădălin bloc
 Punctul de sfârşit al primei pante: T7 250 MVA şi se verifică în funcţie de curenţii de
Ifr1 = 1∙IBase = 800 A scurcircuit şi de impedanţa măsurată ce s-au
 A doua pantă a caracteristicii de acţionare determinat în capitolul anterior.
k2 = 20 % Parametrii necesari pentru determinarea treptelor
de reglaj:
în Energetică
- Lungimea liniei – ; protecţia de distanţă este folosită ca şi protecţie de

rezervă, permiţând rezervarea în trepte de distanţă şi
- Impedanţa directă a liniei – de timp în caz de defect pe liniile adiacente liniei
proprii. Astfel, declanşarea întreruptorului propriu în
[Ω];
caz de defect pe liniile adiacente liniei proprii
- Impedanţa homopolară a liniei – reprezintă o măsură suplimentară de siguranţă şi se
realizează cu o anumită întârziere impusă de treapta de
[Ω];
timp.
- Unghiul liniei – ; Normativele tehnice interne recomandă ca liniile
electrice aeriene sau subterane din RET să fie echipate
- Factorul de pământ –
cu o protecţie diferenţială longitudinală de linie ca şi
protecţie principală pentru a asigura eliminarea rapidă
şi selectivă a defectelor de pe linia proprie, în timp ce
;
protecţia de distanţă este folosită ca protecţie de
- Reglajele din capătul opus. rezervă, permiţând rezervarea în trepte de distanţă şi
În staţia 400 kV Cluj Est, celula LEA 400 kV de timp pentru liniile adiacente liniei proprii. Astfel,
Gădălin bloc T7 sunt active următoarele trepte de declanşarea întreruptorului propriu în caz de defect pe
distanţă: liniile adiacente liniei proprii reprezintă o măsură
- Treapta 1 – temporizată, direcţionată în faţă suplimentară de siguranţă şi se realizează cu o anumită
(Z1, t1); întârziere impusă de treapta de timp.
- Treapta 2 – temporizată, direcţionată în faţă Funcţionarea corectă a funcţiei de protecţie
(Z2, t2); diferenţială longitudinală de linie depinde de gradul de
- Treapta 3 – temporizată, direcţionată în faţă saturare al transformatorului de măsură de curent,
(Z3, t3). respectiv de erorile introduse în urma saturării. Pentru
Direcţia în faţă se consideră a fi direcţia spre care a funcţiona corect şi cu un anumit grad de saturare al
se regăseşte obiectul protejat. transformatoarelor de curent, parametrii ce definesc
Astfel, în urma calculelor s-au setat următoarele operarea protecţiei diferenţiale se setează ca fiind
trei trepte de distanţă direcţionate spre linie: multiplu din curentul IBase. În ceea ce priveşte
protecţia de distanţă, erorile de măsurare sunt
 Treapta 1 – 18 Ω / 0,4 s
diminuate prin setarea treptei 1 de distanţă ca fiind
 Treapta 2 – 34 Ω / 0,8 s
85% din reactanţa totală a liniei protejate în cazul
 Treapta 3 – 46 Ω / 1,2 s liniilor echipate cu protecţii numerice, respectiv 80%
Setarea treptelor de distanţă, în general, urmăreşte din reactanţa totală pentru liniile ce sunt echipate cu
următoarea logică: treapta 1 de distanţă se setează protecţii clasice.
astfel încât să acţioneze în cazul unui defect situat pe
aproximativ 85% din lungimea liniei ce se doreşte a fi BIBLIOGRAFIE
protejată, în timp ce următoarele trepte de distanţă
sunt folosite ca şi rezervă în caz de defect pe liniile [1]. IEEE Std C37.113-1999 „IEEE Guide for
adiacente liniei proprii. Protective Relay Applications to Transmission
Lines”
CONCLUZII [2]. I.C. Constantin, Teza de doctorat: ”Conducerea
Introducerea masivă a sistemelor numerice de integrată a reglajului automat de tensiune la
protecţie – control în staţiile electrice transformatoarele/autotransformatoarele echipate
retehnologizateau un impact pozitiv asupra creşterii cu sisteme numerice de protecţie”,Universitatea
siguranţei în funcţionare a sistemelor Politehnică Bucureşti, 2014
electroenergetice. Eliminarea rapidă şi sigură a [3]. Line differential protection RED670 – Technical
defectelor şi/sau evitarea regimurilor periculoase de reference manual, ABB, May 2010
funcţionare contribuie la asigurarea siguranţei în [4]. ***, Normă tehnică Internă CN Transelectrica
funcţionare a sistemelor electrienergetice [5]. SA, Detalii şi specificaţii de echipamente pentru
Lucrarea de faţă are ca scop prezentarea realizarea sistemului de comandă, control,
importanţei protecţiei diferenţiale longitudinale de protecţie şi automatizare pentru nivelul 400kV,
linie pentru echiparea liniilor scurte (liniile mai mici 220 kV şi 110 kV LEA /LES / cuple din staţiile
de 20 km). Astfel, cu ajutorul acesteia se asigură electrice modernizate, pe tipuri de echipamente
eliminarea rapidă, sigură şi selectivă a defectelor de pe primare;
linia proprie [6]. [5]. CIGRE Brochure 64 - Application Guide on
Cu ajutorul funcţiei de protecţie diferenţială Protection of complex transmission network
longitudinală de linie se asigură eliminarea rapidă şi configurations
selectivă a defectelor de pe linia proprie, în timp ce
în Energetică
[6]. Gerhard Ziegler, Numerical Differential

Protection, SIEMENS, 2005
VALORILE
IMPEDANȚA
CURENȚILOR DE
LOCUL DE MĂSURATĂ
REGIM LOCUL CITIRII SCURTCIRCUIT
SCURTCIRCUIT
I1f 3I0 I3f Z1măs Z3măs
[kA] [kA] [kA] [Ω] [Ω]
BARA 400 kV Staţia 400 kV Gădălin
1 5,58 4,86 7,24 7 6
Cluj Est L400 kV Cluj Est
2 1,37 0,93 1,35 98 130
BARA 400 kV Staţia 400 kV Cluj Est
MAXIM
3 1,21 1,84 1,07 11 6

Gădălin L400 kV Gădălin
4 0,78 1,06 0,71 91 78
Iernut L400 kV Gădălin
5 0,42 0,61 0,39 315 287
Roşiori L400 kV Gădălin
6 2,52 1,94 3,32 7 6
7 1,06 0,63 1,09 98 129
MINIM 1

8 1,29 1,83 1,22 11 6
9 0,89 1,08 0,89 71 43
10 3,89 3,29 4,86 7 6
11 1,23 0,80 1,22 99 130
MINIM 2

12 1,26 1,77 1,16 11 6
13 1,03 1,25 0,98 36 21
14 4,95 4,32 6,14 7 6
15 1,31 0,86 1,29 97 127
MINIM 3

16 1,01 1,57 0,84 11 6
17 0,68 0,98 0,58 86 68
18 0,37 0,50 0,32 322 317
19 4,35 3,66 5,89 7 6
20 1,33 0,84 1,35 99 129
MINIM 4

21 1,12 1,76 1,02 12 6
22 0,81 1,25 0,79 88 67
23 0,49 0,71 0,45 239 227
în Energetică
1.9.- ROLUL PROTECŢIEI DE DISTANŢĂ ÎN STABILITATEA DE

TENSIUNE
Dr.ing. Valentin VÎLCU
CN Transelectrica – Uno – DEN, SMSCPA reţea 400 – 220 kV, Bucureşti, Bdul Hristo Botev nr. 16-18,sect.3
tel: 0213035645, fax: 0213035740, tel.0747116172, 0758015997
e-mail:valentin.vilcu@transelectrica.ro
Summary: Activarea funcţiilor de protecţie tensiune din terminalele numerice de protecţie aferente
LEA 110 - 220 -400 kV ar îmbunătăţi siguranţa regimurilor de funcţionare SEN. În prezent în RET
aceste funcţii sunt folosite doar la două LEA 220 kV şi patru LEA 400 kV pentru tensiune maximă şi la
două LEA 110 kV pentru tensiune minima în scopul exclusiv de protecţie a izolaţiei echipamentelor
primare şi ca automatică de tensiune la scaderea tensiunii. Prezentam în anterioarele articole de la
SIER că în RET 220 – 400 kV al României acolo unde sunt activate acele funcţii de maximă tensiune se
pot concepe funcţii noi de protecţie folsind un altgoritm de calcul care să estimeze saltul de tensiune. În
continuarea acestora prezentul articolul doreşte să demonstreze că activarea acestor funcţii de
protecţie în terminalele aferente LEA creşte siguranţa în funcţionare a sistemului prin corectarea
regimului de funcţionare, protecţiile constituiând în acest caz o redundanţă la automaticile din sistem.
Keywords: Protecţie de distanţă, Sistem Electro-Energetic, Dispecerul Energetic Naţional
1. STABILITATEA DE TENSIUNE - Un = 750 kV între 735 kV şi 765 kV;

- Un = 400 kV între 380 kV şi 420 kV;
Un SEE se poate afla într-unul din aceste regimuri - Un = 220 kV între 198 kV şi 242 kV;
de funcţionare diferită în care solicitările şi - Un = 110 kV între 99 kV şi 121 kV;
comportarea elementelor componente prezintă valori Instabilitatea tensiunii apare şi din faptul că
şi caracteristici deosebite, respectiv: puterea reactivă nu poate fi transportată pe distanţe
- regimul permanent normal; lungi cum se întâmplă cu puterea activă. Din această
- regimul tranzitoriu din timpul funcţionării cauză pentru stabilitatea tensiunii se prevăd mai multe
normale; surse de putere reactivă ce sunt evaluate operaţional în
- regimul tranzitoriu de avarie şi de funcţionare România de către UNO-DEN.
perturbată; LEA operaţionale la F.Î.T. (220 – 400 kV) la
- regimul permanent de după avarie; funcţionarea în gol sau la încărcări reduse de sarcină
Stabilitatea de tensiune este caracteristică activă generează puteri reactive mari cu salturi de
regimului permanent normal iar instabilitatea de tensiune la conectarea sau deconectarea liniei într-
tensiune este întâlnită în celalte regimuri. unul din capete.
Definim stabilitatea statică sau dinamică într-un Astfel pentru o LEA 750 kV mai mare de 400 km
SEE când orice perturbaţie momentană suficient de tensiunea la capătul deconectat depăşeşte valoarea
mică sau orice perturbaţie permanentă se sfârşeşte admisibilă de durată cu mai mult de 5%, respectiv de
într-un regim permanent al sistemului. 787 kV în condiţiile unei tensiuni de 750 kV în
Problemele de stabilitatea SEE sunt o preocupare capătul conectat. Sunt la fel de nedorite şi acele
veche a energeticienilor, respectiv din 1920 când salturi de tensiune ce apar în regimul de slabă
pentru prima dată este considerată ca o problemă încărcare al LEA, când tensiunea maximă poate fi la
principală a SEE. Iniţial problema stabilităţii era ½ din lungimea LEA cu toate că tensiunea în capetele
considerată o problema specifică centralelor liniei este în bandă.
hidroelectrice legate de centrele metropolitane de În RET pentru uşurinţa dispecerizării acelor LEA
consum prin LEA foarte lungi ce funcţionau la limita care datorită lungimilor şi regimului de funcţionare
stabilităţii statice. pot genera tensiuni periculoase pentru izolaţia
Stabilitatea tensiunii presupune capabilitatea SEE echipamentelor şi indirect asupra stabilităţii de
de a menţine o tensiune acceptabilă în orice tensiune cu salturi de tensiune la LEA 400 kV s-au
configurare topologică a reţelei şi la orice încărcări calculat aceste regimuri (în tabel sunt LEA ce nu mai
diferite de sarcini. Aceasta e stabilită conform Cod sunt în funcţiune):
RET sau prin Politica 3 ENTSO-E prin menţinerea
tensiuniilor în orice punct din RET în banda
admisibilă de tensiune, care este:
în Energetică
LEA L Q generat Saltul de tensiune sistemul teleinformaţional DEN, dar şi la nivel de

400 kV [km] [MVAr] Un = 418 kV dispeceri IRE şi DHE sisteme informatice locale.
Anina – 41 21 456,2 kV În acei ani 1968 – 1970 în domeniul aplicaţiilor
Reşiţa de calculatoare la analiza regimurilor de reţea, atât în
Constanţa – 128 68 460 kV teorie cât şi în practică, după 20 de ani de căutări se
Tulcea cristalizase metodele modelării SEE. Se acceptase
Braşov – 123 65 457,4 kV
Gutinaş metoda Newton-Rapson pentru analiza regimurilor
Gutinaş – 134 71 456,6 kV permanente, metoda celor mai mici pătrate ponderate
Smârdan pentru estimarea de stari, conceptul de monitorizare şi
Domneşti – 166 88 457,3 kV telecontrol în timp real (SCADA) însă echivalarea de
Dârste
reţele externe în calcule de analiza contingenţe, atât în
Domneşti – 254 135 458,4 kV
Urecheşti timp real cât şi off-line nu fusese rezolvată.
Sibiu Sud – 260 138 459 kV Atunci şcoala românească, după succesul absolut
Tânţăreni al analizei nodale concepută de Paul Dimo ca o
Bradu – 151 80 457,8 kV fuziune între teoria curenţilor de scurt-circuit şi teoria
Braşov
grafurilor, rezolva aceasta problemă, în 1970 prin
folosirea de echivalenţi REI pentru modelarea de
Aceste supratensiuni fiind oscilaţii întreţinute în
regimuri atât permanente cât şi dinamice pentru SEN
timp au o acţiune periculoasă directă nu doar asupra
al României în contextul interconexiunilor vaste cu
izolaţiei primare cât şi asupra generatoarelor care se
reţelele din Europa de Est, metoda fiind ulterior
se autoexcită la încărcrea cu sarcină reactivă generată
generalizată la toate SEE din lume.
de funcţionarea liniilor în gol.
Toate celelalte programe concepute ulterior
Menţinerea tensiunii în benzile stabilite presupune
foloseau acelaşi filon. Astfel dn anul 1973 s-a folosit
un managementului corect al surselor de energie
în DEN programele NERA 5 şi NERA 6. Cu aceste
reactivă, distribuite care să asigure atât menţinerea
programe se optimizau costurilor de generare ale
tensiunilor în toate nodurile RET cât şi schimburile de
puterii active şi reactive, pierderile de putere în reţea
energie reactivă dintre RED şi RET.
şi aflarea mediei aritmetice tensiunii nodale relative.
Pentru evitarea unui colaps de tensiune, ca măsură
Deoarece programul soluţiona reţele cu maxim 200
de siguranţă acest schimb realizat în nodurile de 110
de noduri exprimarea variabilelor pentru nodurile tip
kV se face fară creşterea tensiunii secundare în lipsa
P,Q respectiv tensiuni se făceu în formă carteziană iar
unor rezerve acoperitoare de putere reactivă.
pentru nodurile P,U sub formă polară cu scopul de a
reduce volumul de calcul pentru determinarea
2. ANALIZA STABILITĂȚII TENSIUNII
elementelor matricei de coeficienţi ai sistemului şi
CU PROGRAME DE CALCUL
totodată pentru evitarea funcţiilor trigonometrice la
Programe de analiză a contintengenţelor cu
conversia ”polar-cartezian” aplicată la majoritatea
algoritmi avansaţi de soluţionare sunt întâlnite în
variabilelor.
orice SEE modern, dar adoparea acestor metode s-a
Toate aceste programe reprezentau un mare salt
făcut în timp. Printre primele programe de calcul al
înainte faţă de metodele anterioare de calcul făcute la
regimurilor ce au fost folosite în DEN încă din 1964
masa de curent alternativ şi ulterior la masa de curent
pentru echivalenţii REI-DIMO cu ajutorul
continuu. În prezent actualele programe folosesc
calculatorului ELLIOT 4100 a cărui memorie a fost
metodologia completă de calcul regim permanent cu
extinsă în anul 1969 iar ulterior din 1976 s-au folosit
mii de contingenţe analizate în timp de câteva
programele FAST, RES şi NIL dezvoltate de ISPE
secunde inclusiv contingenţe cu scoaterea din
iniţial pe calculatoarele FELIX 256C şi apoi din 1987
funcţiune a oricăror:
- 1988 pe calculatoare CORAL 4021 (cu display
- transformatoare
pentru process), PC – AT şi pe FELIX 1024C.
- linii de transport şi distribuţie
Cu aceste calculatoare s-au efectuat în DEN
- generatoare
calcule de prognoză pe termene foarte scurte şi scurte
- consumatori
şi tot cu astfel de calculatoare s-a realizat, atât
- bobine de reactanţă/condensatoare
urmărirea în timp real a funcţionării SEN, cât şi
Rapoartele generate şi contingenţele afişate în
estimări de stare a sistemului, calcule de pierderi,
funcţie de depăşirea limitelor impuse compară
analize post-avarie, arhivarea frecvenţei, afişarea
limitele de operare ale tensiunii şi circulaţiile de
secţiunilor critice şi a liniilor deconectate.
putere prin toate echipamentele cu soluţia şi
Datele erau primite la DEN numai din staţiile de
raportează tipul de depăşire a limitelor impuse, gradul
750, 400 şi 220 kV, extinderea sistemelor de culegere
de depăşire şi contingenţa care cauzează depăşirea
a datelor s-a făcut cu calculatoarele ECAROM cuplate
limitelor impuse.
la calculatoarele CORAL 4021, ce realizau nu numai
în Energetică
Astfel sunt determinate limitele minime şi necontrolabilă a nivelului de tensiune pe un nod, zonă
maxime ale tensiunilor şi capacităţile de încărcare ale sau în tot sistemul.
transfomatoarelor, liniilor/cablurilor în regim normal Procesul scăderii tensiunii debutează la început
de funcţionare şi de avarie şi se pot modifica limitele lent şi în acest moment protecţia de distanţă trebuie să
impuse pentru a specifica în diferite scenarii dacă prin acţioneze şi apoi din ce în ce mai rapid şi se produce
analiza contingenţelor se consideră limitele tensiunii când sistemul funcţionează în vecinătatea limitei de
de funcţionare în regim normal sau de avarie inclusiv putere transmisibilă. Întrucât principala cauză a
limitele de supraîncărcare ale LEA/LEC/separatoare declanşării fenomenului de instabilitate o constiutuie
exprimate procentual din curentul nominal sau din căderile de tensiune ce se datorează, fie modificărilor
putere pentru transformatoare sau AT. circulaţiei de putere în urma creşterii consumului de
O contingenţă înseamnă fie un singur eveniment putere corelată cu deficitul local sau zonal de putere
fie mai multe evenimente cumulate cum ar fi ieşirea reactive, fie unor incidente care slăbesc controlul local
din funcţiune a unui generator, scoaterea din de tensiune cum ar fi declanşarea unor generatoare sau
funcţiune a unui nod sau scoaterea din funcţiune a depăşirea limitelor de putere reactivă a generatoarelor,
unui consumator. fie unor declanşări ce slăbesc reţeaua de transport cum
Aceste programe mult mai rapide, corecte şi ar fi declanşarea unei LEA, AT, Trafo sau fie a
robuste datorită saltului tehnologic al tehnicii de funcţionării eronate a reglajului sub sarcină a
calcul, pot face o analiza des folosită în studiile de ploturilor trafo, AT, protecţia de distanţă trebuie ca
stabilitate a tensiunii, bazată pe impunerea unei prin acţionări corecte să salveze regimul.
creşteri graduale a sarcinii în anumite secţiuni sau în Prăbuşirea sau colapsul de tensiune presupune o
toate secţiunile unui SEE. Prin selectarea unui grup succesiune de evenimente în cascadă, însoţite de
de generatoare care să funcţioneze ca furnizori de fenomenul de instabilitate ce determină reducerea
putere reactivă ce compensează căderea de tensiune drastică a nivelului de tensiune într-o zonă sau în tot
creată de creşterea sarcinii se urmăreşte determinarea sistemul antrenând în final şi pierderea stabilităţii
limitei acestei capacităţi de compensare a puterii unghiulare a sistemului.
reactive adică nu se poate ajunge la o soluţie în Automatizarea DASU existentă în anumite zone
rularea regimului permanent pentru la acel nivel al de regulă în RED ce sunt considerate vulnerabile la
sarcinii, tensiunea va cădea şi astfel se defineşte în acstfel de fenomene, cum este staţia 110 kV Tulcea
mod implicit limita de stabilitate a tensiunii pentru Vest, dar înainte de 1989 era funcţională în toate
acel sistem. Un alt mod folosit uzual în studiul staţiile din RET, are o acţiune strict limitată local cu
stabilităţii tensiunii este bazat pe analiza circulaţiei de rolul de corectare a unor regimuri staţionare în care
putere. Analize dinamice ale fenomenului de tensiunile se situează în afara benzii admisibile.
stabilitate a tensiunii se realizează folosind programe Pentru a preveni o declanşare în cascadă a liniilor
de stabilitate tranzitorie cu analiza stabilităţii tensiunii de transport în RET a Romaniei nu s-au dispus măsuri
bazată pe o rezervă de putere reactivă dinamică speciale de automatici la suprasarcină termică sau prin
disponibilă în reţeaua de distribuţie. protecţii, puterile transportabile pe linie permise de
Rezervele de putere reactivă ale nodurilor din protecţiile de distanţă sau de curent depăşind cu mult
reţea şi a generatoarelor sunt monitorizate în întregul limita termică a echipamentelor şi de regulă şi limita
sistem, pe arii, zone sau individual, deoarece de stabilitate statică şi puterea naturală a liniilor,
stabilitatea tensiunii presupune abilitatea sistemului deoarece acestea sunt calculate la o tensiune minimă
de a menţine nivelul acceptat al tensiunii, în orice de transport, respectiv:
condiţii, de sarcini fluctuante sau de topologii de reţea - 380 kV pentru LEA 400 kV
în schimbare. Pentru controlul acestor nivele de - 180 kV pentru LEA 220 kV
tensiune trebuie să fie disponibilă o mare rezervă de - 90 kV pentru LEA 110 kV
putere reactivă necesară pentru a compensa condiţiile Puterea naturală a liniilor din SEE este:
dinamice ale sistemului şi se poate astfel calcula
limita de stabilitate maximă bazată pe surse de putere Tensiunea
reactivă controlate dinamic, adică prin generatoare nominală 6 20 110 220 400 750 1500
(kV)
definite ca noduri putere – tensiune (P-U) totodată se 400
LEA 0,1 1 30 120 1800 9000
naturală
determină şi rezerva de putere până în punctul critic. -500
3. ROLUL PROTECȚIEI DE DISTANȚĂ 1200 2000 4000

ÎN STABILITATEA DE TENSIUNE LEC 3000 - - -
Puterea
Protecţia de distanţă prin însăşi rolul ei de 1400 2500 5000

protecţie are o importanţă deosebita. Un SEE intră
într-o stare de instabilitate de tensiune când o
perturbaţie determină o scădere progresivă şi
în Energetică
Suprasarcinile pe linii, trafo sau AT, sunt urmărite respectiv 126/√3 kV timp de 5 secunde în logica
operativ prin sistemul de conducere SCADA ce sunt ”SAU” şi prin canal de teleprotecţie se comandă
rezervate de acţionarea protecţiilor menţionate sau a declanşarea în capătul opus.
automaticilor de putere acolo unde mai sunt în funcţie. funcţia de minima tensiune dispusă în terminal va
Menţinerea regimul de stabilitate a tensiunii cu acţiona, treapta 1-a la depaşirea pragului de
ajutorul sistemelor de control-protecţie aferente LEA tensiune de linie 308 kV pentru Un = 400 kV,
se face prin automatica DASU sau prin automatica de 169kV pentru Un = 220 kV respectiv 84 kV
detectare a oscilaţiilor de tensiune ca rezervă la pentru Un = 110 kV în logica ”ȘI” la scăderea
protecţiile de mers asincron, celelalte metode de reglaj simultană pe toate fazele timp de 5 sec. se
ale tensiunii presupun excluderea sistemelor de comandă declanşare propriului întreruptor, (în
protecţii de pe linii, făcându-se fie la generator fie la releu se vor parametriza valorile pentru Ufază de
unităţile de Trafo sau AT. 178 kV, 97,91 kV şi 48,95 kV).
treapta a 2-a va acţiona la la depaşirea pragului de
4. MĂRIREA ROLULUI PROTECȚIEI DE tensiune de linie 328 kV pentru Un = 400 kV,
DISTANȚĂ ÎN STABILITATEA DE 180,4 kV pentru Un = 220 kV respectiv 90,2 kV
TENSIUNE PRIN ACTIVAREA pentru Un = 110 kV în logica ”ȘI” la scăderea
PROTECȚIEI DE TENSIUNE LEA 110 – simultană pe toate fazele timp de 100 secunde
220 – 400 kV (maxim reglabil releu), şi prin canal de
Printre funcţiile incluse în terminalele numerice teleprotecţie, teledeclanşare se comandă măsuri
de protecţie de distanţă sunt şi funcţii distincte de de creşterea tensiunii în capetele opuse. şi/sau
tensiune. Activarea şi reglarea acestor funcţii pot avertizare (în releu se vor parametriza valorile
corecta acele regimuri caracterizate atât de tensiuni pentru U fază de 189,5 kV, 104,2 kV şi 52,1 kV).
mari, supratensiuni ca măsuri a protecţiei izolaţiei cât Parametrizarea unor astfel de funcţii de protecţie
şi de tensiune scăzută ca o prevenire a colapsului de într-un terminal numeric de protecţie Micom P437:
tensiune.
Aceste funcţii de protecţie nu sunt activate în
sistemele actuale de protecţii ale LEA decât în mod
excepţional pentru maximă tensiune şi deloc pentru
regimul de minimă tensiune şi datorită faptului că
regimurile de tensiune nu prezintă un defect imediat
ce trebuie eliminat cât mai rapid.
Cu toate acestea, concepţia actuală ar trebui
modificată întrucât prin protecţii se asigură în mod
direct un control şi o corecţie imediată a regimului în
zonele adiacente LEA, doar cu automaticile
responsabile de menţinerea tensiunii pe barele staţiilor
din RET nu realizeză redundanţa.
Acţionarea protecţiei/automaticii de tensiune nu
rezolva problema izolaţiei liniei în sine, deoarece
supatensiuniile pot fi, fie în capătul deconectat, fie în
mijlocul liniei, chiar în condiţiile în care tensiunea
monitorizată de automatici pe barele staţiilor se afla în
banzile admisibile.
Aceea funcţii de tensiune maximă şi minimă din
terminalele numerice de protecţie aferente LEA din
RET ar acţiona în următoarea logica şi cu următoarele
reglaje pe care le propune articolul şi pe care le-a
parametrizat pentru exemplificare într-un releu P437 -
AREVA:
funcţia de maximă tensiune dispusă în terminal va
acţiona, treapta 1-a la depaşirea pragului de
tensiune de fază de 512/√3 kV, 282/√3 kV
respectiv 141/√3 kV timp de 0,5 secunde în logica
”SAU” şi prin canal de teleprotecţie/
teledeclanşare se comandă declanşarea în capăt.
treapta a 2-a va acţiona la depaşirea pragului de
tensiune de fază de 460/√3 kV, 253/√3 kV
în Energetică
În SEN sunt activate câteva maximale de regimurilor de funcţionare cu reglajele de protecţie.

tensiune la câteva din liniile mai lungi, respectiv: BIBLIOGRAFIE
LEA 220 kV Baia M. 3 – Iernut de 160,5 km
LEA 220 kV FAI – Gutinaş de 191,4 km [1]. Savulescu. S, - Computation of the Maximum
LEA 400 kV Gutinaş - Braşov de 124,3 Loadability of thr Power System for Open Access
km . Transmission Applications, Latin America Power,
Declanşarea prin acestă funcţie de maximă Buenos Aries 1998
tensiune se recepţionează prin canal de teleprotecţie, [2]. Savulescu. S, - Paul Dimo în America, Energetica,
pe canalul de declanşare directă din capătul opus. nr. 2, anul 48 Bucureşti 2000.
Recepţiile pe acest canal de declanşare directă [3]. Constantinescu. J., Unbulding Power System
comanda declanşarea directă la ambele bobine ale Operations And Services, Editura RO EnP,
întreruptorului şi blochează RAR-ul liniei. Bucureşti, 2011
[4]. Vîlcu., V, Maximala de Tensiune, Protecţie sau
5. CONCLUZII Automatică?, SIER 2016
Activarea funcţiilor de protecţie tensiune din [5]. Aldea, C.,M., Determinarea Rezervelor de
terminalele numerice de protecţie aferente LEA 110 - Stabilitate Statică pentru Unităţile din CNE
220 -400 kV ar îmbunătăţi siguranţa regimurilor de Cernavodă Utilizând Datele Furnizate prin
funcţionare SEN, deoarece constituie o redundanţă a Măsurarea Sincrofazorilor, Energetica, nr.1, anul
măsurilor operative şi/sau la la automaticile din sistem. 65, Bucureşti, 2017
Corelarea acestor funcţii cu protecţia de distanţă o [6]. ***Micom P437 Distance Protection Device -
face la fel de eficientă ca o automatică de tensiune sau Technical Manual, Areva T&D, Frankfurt am Main
ca o protecţie de tensiune dispusa la un generator 2004.
racordat în RET.
Articolul face totodată o scurtă incursiune în
istoria DEN, şi încercă o corelare a planificării
90
în Energetică
1.10.- POWER SWING BLOCKING FUNCTION IN TRANSMISSION

NETWORKS - MAIN FEATURES AND SETTINGS
Ing. Ionela Ionescu
CNTEE Transelectrica S.A., e-mail: ionela.ionescu@transelectrica.ro
Summary: Power swing blocking is an integrated function of the modern numerical relays. The
main purpose of the power swing blocking function is to differentiate faults from power swings and
block the distance protection from operating during stable or unstable power swings. Most power
swing blocking elements are based on traditional methods that monitor the rate of change of the
positive-sequence impedance as viewed from the relay location. The required settings for the power
swing blocking elements could be difficult to calculate in many applications, particularly those where
fast swings can be expected. For these cases, extensive stability studies are necessary to determine the
fastest rate of possible power swings.
This paper presents the main characteristics and setting guidelines of power swing blocking function.
Keywords: Power swing, power swing blocking function .
1 INTRODUCTION of protection during a power swing condition. Most

PSB elements are based on traditional methods that
Power systems under steady-state conditions operate monitor the rate of change of the positive-sequence
typically close to their nominal frequency. impedance. An important aspect is that the rate of
A balance between generated and consumed active change of the positive-sequence impedance is
power exists during steady-state operating conditions. dependent upon the network parameters, i.e.,
Power system faults, line switching, generator transmission lines, transformers, and source
disconnection, and the loss or application of large blocks impedances. The required settings for the PSB
of load result in sudden changes to electrical power, elements could be difficult to calculate in many
whereas the mechanical power input to generators applications, particularly those where fast swings can
remains relatively constant. These system disturbances be expected. For these cases, extensive stability
cause oscillations in machine rotor angles and can result studies are necessary to determine the fastest rate of
in severe power flow swings. Depending on the severity possible power swings [1].
of the disturbance and the actions of power system
controls, the system may remain stable and return to a 2 POWER SWING BLOCKING FUNCTION
new equilibrium state experiencing what is referred to as
a stable power swing. Severe system disturbances, on the Power swings are variations in power flow that
other hand, could cause large separation of generator occur when the internal voltages of generators at
rotor angles, large swings of power flows, large different locations of the power system slip relative to
fluctuations of voltages and currents, and eventual loss of each other. The change in power flow that occurs after
synchronism between groups of generators or between clearing of a system fault is one form of a power
neighboring utility systems [1]. swing. Power swings can cause the impedance
Large power swings, stable or unstable, can cause presented to a distance relay to fall within its
unwanted relay operations at different network operating characteristics, away from the preexisting
locations, which can aggravate further the power- steady-state load condition, and cause an undesired
system disturbance and cause major power outages or tripping of a transmission line.
power blackouts. A power swing blocking (PSB) Distance relays should not trip during power
function is available in modern distance relays to swings, so that the power system can obtain a new
prevent unwanted distance relay element operation equilibrium and return to a stable condition. [1]
during power swings. The main purpose of the PSB The PSB function is designed to detect power
function is to differentiate between faults and power swings, differentiate power swings from faults, and
swings and block the distance protection from block distance relay elements from tripping during
operating during a power swing. However, faults that power swings. [1]
occur during a power swing must be detected and Short circuits have to unblock the PSB
cleared with a high degree of selectivity and immediately to permit tripping in such fault cases. The
dependability. In such situations, the PSB function trip of symmetrical faults during power swings may be
should unblock and allow the distance relay elements realised by detecting the fast change of the impedance
to operate and clear any faults that occur in their zone (“leap“) and subsequent unblocking of the PSB. [2]
91
în Energetică
The PSB function is a supplementary function to threshold. As a rule, if a short circuit occurs, it will
the distance protection. It only works if the distance cause an erratic movement since the impedance
protection function is activated. If a power swing is phasor abruptly skips from load impedance to fault
detected, the power swing blocking function blocks impedance.
the pickup and tripping through the distance If the impedance indicator enters the distance
protection. Each distance protection zone can be protection pickup range and the power swing
blocked separately. [3] detection criteria are met, a power swing will be
The PSB function is included in a function group with indicated. The pickup range is composed of the largest
at least 3 voltage inputs and current inputs. The process setting values for R and X in all active zones.
monitor delivers status information to the function regarding
the protected object (open poles in particular). [3]
After dynamic events such as load jumps, short
circuits, automatic reclosing functions, or switching
operations, the generators exposed to the oscillations
may have to respond to the new power balance of the
system. In case of power swings, the distance
protection function is fed with high compensating
currents and - especially at the electrical center - low
voltages. Low voltages combined with high currents Fig. 1 - Impedance Vectors during a power swing
represent apparently small impedances that can lead to
tripping by the distance protection. Power swing
blocking prevents tripping by the distance protection
in case of power swings. [3]
Power swings are 3-phase symmetrical events. As
a rule, a certain symmetry of the measurands can be
assumed. Power swings may also occur during
unsymmetrical events, such as short circuits or during
a 1-pole dead time. For this reason, power swing
detection is structured to use 3 measuring systems.
One measuring system is available for each phase, Fig. 2 - Impedance Vectors during a short - circuit
which warrants phase-selective power swing
detection. If short circuits occur, the power swing As a summary, power swing blocking function:
detected in the respective phase will be discarded, • detects power swings
which enables the distance protection function to • evaluates the impedances per phase accordingly
initiate selective tripping. [3] • checks the impedance trajectory on a continual
In order to detect the power swing, the rate of basis
change will be adjusted to the impedance phasor. • reports the power-swing detection per phase
In order to warrant all functions of the power • blocks the selected zones of the distance
swing detection are stable and secure, without the risk protection in case of power swings
of overfunction during a short circuit, the following • detects 1-phase, 2-phase, and 3-phase short
measurement criteria are used: circuits during a power swing and then cancels
• Trajectory monotony: the blocking for the specific phase
During a power swing, the measured impedance • works during a 1-pole dead time
indicates a directional path of movement. This path • activates only when the distance-protection
occurs precisely if within the measurement window function is active
one of the components ΔR and ΔX at the most • does not generate tripping of the out-of-step
indicates a change of directions. As a rule, if a short condition; a separate out-of-step protection
circuit occurs, it causes a directional change in ΔR as function is available for this purpose.
well as in ΔX within the measured value window.
• Trajectory continuity: 3 SETTING THE POWER SWING
The spacing of two consecutive impedance values will BLOCKING SCHEME
clearly indicate a change of ΔR or ΔX during a power Setting a power swing element is typically
swing. If a short circuit occurs, the impedance vector skips accomplished by extensive and time-consuming
to the fault impedance and remains motionless. stability studies. Although using the stability study to
• Trajectory uniformity: set the power swing element is the best method, power
During a power swing the ratio between 2 swing elements can also be set by using known system
consecutive changes of ΔR or ΔX do not overshoot a
92
în Energetică
conditions and making certain assumptions about the

behavior of the power system. [4]
The location of generation with respect to the
relay location can also directly impact the slip rate.
The number and size of local generation can impact
the equivalent inertia of the power system or the rate
of oscillation. This is in addition to the ability of the
system to remain in a stable operating mode. [4]
The difference in the rate of change of the
impedance vector has been used traditionally to detect a Fig. 3 (a) - Double Blinder Impedance-Based Power
stable power swing condition and block the operation of Swing Detection Characteristic
distance protection elements before the impedance enters
the protective relay operating characteristics. This
detection method is based on the fact that it takes a
certain time for the rotor angle to advance because of
system inertias. In other words, the rate of change of the
impedance vector is slow during stable or unstable power
swings, because it takes a finite time for the generator
rotors to change position with respect to each other
because of their large inertias. On the contrary, the rate of
change of the impedance vector is very fast during a Fig. 3 (b) - Quadrilateral Impedance-Based Power
system fault. Actual implementation of measuring the Swing Detection Characteristic
impedance rate of change is normally performed through
the use of two impedance measurement elements
together with a timing device. If the measured impedance
stays between the two impedance measurement elements
for a predetermined time, the relay declares a power
swing blocking condition and issues a power swing
blocking signal to block the distance relay element
operation. [1]
Conventional PSB schemes are based mostly on
measuring the positive-sequence impedance at a relay
location. During system normal operating conditions, Fig. 3 (c) - Offset Mho Impedance-Based Power
the measured impedance is the load impedance and Swing Detection Characteristic
its locus is away from the distance protection relay
characteristics. When a fault occurs, the measured There are a number of issues one must address with
impedance moves immediately from the load regard to properly applying and setting the traditional
impedance location to the location that represents the PSB function. To guarantee that there is enough time to
fault on the impedance plane. [1] carry out blocking of the distance elements after a power
Conventional PSB schemes use the difference swing is detected, the PSB inner impedance element
between impedance rate of change during a fault and must be placed outside the largest distance protection
during a power swing to differentiate between these two characteristic one wants to block. The PSB outer
situations. To accomplish this differentiation, one typically impedance element must be placed away from the load
places two concentric impedance characteristics, separated region to prevent PSB logic operation caused by heavy
by impedance ΔZ, on the impedance plane and uses a loads, thus establishing an incorrect blocking of the line
timer to time the duration of the impedance locus as it tripping elements. These relationships among the
travels between them. If the measured impedance crosses impedance measurement elements are shown in Figure
the concentric characteristics before the timer expires, the 3(b), in which we use concentric polygons as PSB
relay declares the event a system fault. Otherwise, if the detection elements. [1]
timer expires before the impedance crosses both The settings for the PSB function are not trivial to
impedance characteristics, the relay classifies the event as calculate and, depending on the system under
a power swing. [1] consideration, it may be necessary to run extensive
Over time, different impedance characteristics stability studies to determine the fastest power swing
have been designed for power-swing detection. These and the proper PSB impedance element settings.
characteristics include the double blinders shown in Hou et al. [6] detailed steps for setting a polygon
Figure 3(a), polygons in Figure 3(b) and concentric characteristic. These settings guidelines are applicable
circles in Figure 3(c). [1] to all other blinder schemes shown in Figure 3 and are
outlined as follows:
93
în Energetică
1. set the outer characteristic resistive blinders suitable equivalent source impedance to set the
inside the maximum possible load with some safety conventional PSB function.
margin as illustrated in Figure 3(b);
2. set the inner resistive blinders outside the most 4 CONCLUSIONS
overreaching protection zone that is to be blocked
when a power swing condition occurs. Normally, the Power swings can occur at double end in-feed
distance elements that issue a trip without a time delay networks. A power swing can be started by a sudden
are the ones that have to be blocked. These elements load change, due to e. g. manual switching, or at a
include the Zone 1 instantaneous tripping element and fault somewhere in the network. Close to the centre of
the Zone 2 element that is used in a communications- the power swing low voltages and thus low
assisted tripping scheme; impedances will occur. A distance protection relay can
3. based on the outer and inner blinders set in the thus operate at a power swing and this is in most
previous steps, the PSB timer value, OSBD, can be countries not accepted. [5]
calculated from the following equation with Traditional methods for detecting power swings
information of the local source impedance, Z1S, the on a transmission system involve measuring apparent
line impedance, Z1L, and the remote source impedance and timing between two measuring
impedance, Z1R. Ang6R and Ang5R are machine elements. The impedance measurement is typically a
angles at the outer and inner blinder reaches, phase-phase impedance, where all three phase-phase
respectively, as illustrated in Figure 4. The maximum loops are required for operation, or it is a positive-
slip frequency, Fslip, is also assumed in the sequence impedance. A timer is started when the
calculation. Typical maximum slip frequency is apparent impedance enters the outer characteristic. If
chosen anywhere between 4 to 7 Hz. the apparent impedance remains between the inner
and outer characteristics for the set time delay, the
PSB element operates and selected distance element
zones are blocked from operation for a period of time.
[4]
The conventional PSB function based on blinder
schemes is one of the most difficult functions to set.
Extensive system stability studies and detailed source
information are necessary in setting this function. In
modern complex interconnected systems, it is a
challenge to get equivalent source impedance. The
source impedance is also changing constantly.
Because of much work involved in setting the
conventional PSB function, it is often left out and not
used even if modern microprocessor distance relays
provide this function. [1]
BIBLIOGRAPHY
[1]. Benmouyal G., Hou D., Tziouvaras D. - Zero -
Fig. 4 - Equivalent two-source machine angles during setting power - swing blocking protection.
out-of-step [2]. ENTSO-E CE Subgroup System Protection and
Dynamics, ENTSO-E StO Protection Equipment
Normally, the PSB timer value taken into Subgroup - Best Protection Practices for HV and
consideration is 35-40 ms. [5] EHV AC-Transmission Systems of ENTSO-E
It is very difficult in a complex power system to Electrical Grids - Version 2, May 2018.
obtain the proper source impedance values, as shown [3].
in Figure 4, that are necessary to establish the blinder [4]. SIEMENS SIPROTEC 5 - Distance Protection, Line
and OSBD timer settings. The source impedances vary Differential Protection, and Breaker Management for
constantly according to network changes, such as, for 1-Pole and 3-Pole Tripping 7SA87, 7SD87, 7SL87,
example, additions of new generation and other 7VK87 - V6.00 and higher - Manual
system elements. The source impedances could also [5]. Mooney J., Fischer N. - Application Guidelines for
change drastically during a major disturbance and at a Power Swing Detection on Transmission Systems, 2005
time when the PSB function is called upon to take the [6]. ABB - Protection Application Handbook, Book
proper actions. Normally, very detailed system no. 6, Revision 0
stability studies are necessary to consider all [7]. Hou D., Chen S., Turner S. - SEL-321-5 Relay
contingency conditions in determining the most Out-of-Step Logic, Schweitzer Engineering
94
în Energetică
Laboratories, Inc. Application Guide AG97-13,

July 23, 1997.
95
în Energetică
1.11.- IMPACTUL ŞOCULUI DE MAGNETIZARE SI A SATURAŢIEI

TRANSFORMATOARELOR DE CURENT ASUPRA PROTECŢIEI
TRANSFORMATORULUI DE PUTERE
Dr.ing. Dragoş Mircea Danubianu(1), Dr.ing..Marian Dragomir(1) Dr.ing. Alexandru Miron(2),
Conf.univ.dr.ing. Mirela Danubianu(2),
CNEE Transelectrica SA(1), University of Suceava(2),
Abstract - The power transformer is the most important and expensive equipment, from power
system. Consequently, high demands are imposed relay protection of power transformer. However, the operating
conditions of transformer protection are not easy task for relay protection. The power transformer protection is
one of the most difficult issues in the field of relay protection systems. The effect of saturation of the current
transformer (CT), its saturation detection and magnetizing inrush current is a major disadvantage and a
complicated process in the transformer differential protection.
This paper presents an algorithm for the detection of CT saturation and magnetization inrush condition, internal
and external fault and connecting unload of power transformer using a network diagram. The algorithm is
designed to differentiate if CT is saturated or not during external fault conditions and also provides a quick
response to the initiation or blocking of tripping signal.
Cuvinte cheie: Protecţia transformatorului de putere, Saturarea transformatorului de current, Curent de şoc de
magnetizare, Curent diferenţial, Curent de stabilizare.
1. INTRODUCERE transformator este deconectat, tensiunea de

magnetizare este îndepărtată, curentul de magnetizare
Transformatorul este cel mai complicat şi mai tinde către zero, în timp ce fluxul urmează bucla de
important echipament pentru a transfera puterea în histerezis a miezului. Acest lucru duce la un anumit
sistemul energetic. Curentul de defect este influenţat flux remanent care rămâne în miez. Când, după aceea,
de proprietăţile magnetice ale transformatorului şi transformatorul este re-energizat de o tensiune
proprietăţile TC de măsurare. În mod normal, şocul de alternativă sinusoidală, fluxul va fi influenţat de
magnetizare şi saturaţia transformatorului de curent remanenţă. Fluxul rezidual poate fi la fel de mare ca
(TC) este un dezavantaj major în evaluarea sistemele 80-90% din valoarea nominală, şi prin urmare, se
de protecţie în timpul discriminării defectelor interne poate schimba traiectoriile flux-curent cu mult mai sus
şi externe. În mod normal, şocul de magnetizare este de cotul caracteristicii rezultând atât valori de vârf
evaluat prin variaţia armonicii a doua mai mare de mari cât şi distorsiuni grele ale curentului de
10% [1]. magnetizare.
Şocul de magnetizare în transformatoarele de Forma, amplitudinea şi durata curentului de şoc
putere rezultă din orice schimbare bruscă a tensiunii depind de mai mulţi factori. Ei sunt [2]:
de magnetizare. Deşi, de obicei, considerat ca un (a) dimensiunea unui transformator.
rezultat al energizării unui transformator, şocul de (b) impedanţa sistemului de energizare.
magnetizare poate fi, de asemenea, cauzat de: (c) proprietăţile magnetice şi remanenţa miezului.
(a) apariţia unui defect extern, (d) Punctul - pe - undă (unghi de fază) şi modulul
(b) refacerea tensiunii după eliminarea unui în care transformatorul este conectat.
defect extern,
(c) schimbarea caracterul unui defect extern, şi 2. METODA PROPUSĂ
(d) sincronizare în discordanţă de fază a unui Şocul de magnetizare şi saturaţie TC generează
generator apropiat. complicaţii majore putând duce la acţionarea
Deoarece ramura de magnetizare reprezentând protecţiilor transformatorului de putere. oferind în
miezul apare ca un element de şunt în circuitul acelaşi timp semnale de protecţie fiabile.
transformatorului echivalent, curentul de magnetizare În mod normal, expresia fluxului în transformator în
strică echilibrul între curenţii la capetele momentele iniţiale tocmai după comutare, determină
transformatorului, şi prin urmare este sesizat de releul curent de şoc în sistem [3].
diferenţial ca un curent diferenţial "fals" [2].
Şocul datorită conectării. Magnetizarea iniţială
din cauza conectării unui transformator este considerat
cazul cel mai sever a unui şoc. Atunci când un (1)
în Energetică
Putem scrie (Vm/Nω) ca valoarea de vârf a argumentul impedanţei de defect sau

fluxului unghiul de defazaj al curentului de defect.
Astfel, fluxul din transformator este o funcţie de - constanta de timp a componentei

următorii trei factori: de c.c. (aperiodice) de defect.
1. Fluxul rezidual Unele probleme comune pe care le ridică saturaţia
2. Momentul de comutare θ TC sunt impedanţele mari datorită lungimilor excesive
3. Proprietăţile magnetice ale miezului, adică ale conductoarelor, deteriorarea proprietăţi magnetice
valoarea curentului de magnetizare necesară ale miezului, inegalităţi ale rapoartelor TC, sarcina
pentru a produce o anumită cantitate de flux. ridicată datorită rezistenţelor de stabilizare, etc.
Astfel, vedem că pentru θ = 0 şi , fluxul Figura 1 prezintă un algoritm pentru detectarea
atinge o amplitudine de , la saturaţiei TC în protecţia transformatorului de putere
[1]. În primul rând, sistemul de achiziţie de date
radiani. Pentru a satisface o cerere de flux de , colectează eşantioanele de curent de pe ambele părţi
primarul transformatorului atrage un curent de ale TC-urilor. Datele colectate sunt prelucrate pentru a
magnetizare foarte mare cu o formă de undă verifica condiţia de şoc bazată pe magnitudinea
nesinusoidală de formă ascuţită. Șocul, de asemenea, conţinutului de armonica a 2a conform ecuaţiei (5).[1]
apare atunci când există schimbări bruşte ale tensiunii
de sistem, cum ar fi restabilirea tensiunii sistemului
după lichidarea unui scurtcircuit exterior.
Întrucât curentul de magnetizare al transformatorului
circulă numai prin primarul acestuia (prin bobinajul
dinspre sursa de alimentare) deci numai prin În condiţii normale şi de defect, conţinutul de
transformatoarele de curent de la un singur capăt al armonica a 2-a este întotdeauna mai mică de 10% din
zonei protejate, şocul de curent de magnetizare ar componenta fundamentală. Întrucât numai în timpul
provoca acţionări eronate ale protecţiei diferenţiale, condiţiei de şoc, armonica a 2-a devine mai mare de
dacă nu s-ar adopta măsuri speciale pentru a 10%, această condiţie este considerată ca un şoc de
preîntâmpina asemenea acţionări. magnetizare. Dacă se detectează condiţia de şoc,
Saturarea transformatoarelor de curent constituie algoritmul revine la sistemul de achiziţie de date sau
un motiv major pentru o functionarea eronată a în caz contrar el funcţionează ca în organigrama
sistemelor de protecţie. În mod normal, curentul de menţionată în fig. 1. Eşantioanele de curent sunt
defect primar al TC - ului este dată ca ecuaţia 3 [4,5]. transmise la blocul de saturaţie TC care calculează
indicele de saturare (Gsat) din primarul şi secundarul al
CTs conform ecuaţiei (6) [1].
Unde C = valoarea iniţială a componentei

exponenţiale
Zk = amplitudinea impedanţei de defect,
α = faza iniţială a tensiunii în momentul apariţiei Pragul predefinit (Dset) este setat pentru detectarea
defectului (t=0); saturaţiilor uşoare până la cele grele de CT în timpul
= argumentul impedanţei de defect sau unui defect extern. Din nou este efectuat calcul pentru
unghiul de defazaj al curentului de defect. curent diferenţial (Id) şi curent de stabilizare
τ = constanta de timp a componentei de c.c. (Istab). În cazul în care curentul diferenţial este mai
(aperiodice) de defect. mare decât curent de stabilizare în raport cu valoarea
Curentul de defect total în lipsa curentului din regimul estimată în timpul unui defect extern, compara
anterior, este o funcţie de două variabile independente indicele de saturare (Dsat), cu pragul pre-stabilit
(timpul t şi faza de conectare ) şi este exprimată (Dset). Dacă această condiţie este îndeplinită astfel
prin relaţia (4). încât Dsat > Dset, este considerat un defect extern cu
saturaţia TC, în caz contrar este o condiţie de defect
intern. Mai mult decât atât, atunci când curentul de
stabilizare este mai mare decât curentul diferenţial
avem în mod clar un defect extern fără saturarea TC
(4) [1].
Unde: - impedanţa de defect;

α = faza iniţială a tensiunii în momentul apariţiei
defectului (t=0);
în Energetică
Curentul primar şi
secundar din sistem
Id = curentul diferenţial
Istab.= curentul de stabilizare
Ip = curentul primar
Is = curentul secundar
Verificarea
şocului (cu
armonica a 2-a Da
>10%)
Nu
Index de evaluare a
saturaţiei (Dsat) a Ip şi
Is
Calculează Id şi Istab
Id > Istab
Nu
Da
Defect extern
Dsat > Dset. fără saturarea
Nu Da
TC
Defect Defect extern
intern cu saturarea
TC
Fig. 1. Algoritm pentru detectarea saturaţiei în protecţia transformatorului

de putere [1].
3. MODELAREA SIMULĂRII
În fig. 2 s-a reprezentat schema monofilară de conectate pe cele două părţi (primar şi secundar)
conexiune a transformatorului de putere de 250 MVA, transformatoare de curent TC – 400/1A pe partea
400/110 kV din staţia 400 kV Suceava. Pentru primară de 400 kV şi TC – 1200/5A pe partea
protecţia transformatorului de putere, sunt secundară de 110 kV (fig.2) S-a utilizat software-ul
MATLAB-Simulink.
110 kV
TC – TC-
400
400/1A 1200/5 A
kV
PD
Schema analizată modelată în MATLABFig.

este2.prezentată
Diagrama în fig. 3.
sistemului
în Energetică
Fig. 3. Schema transformatorului modelată în Matlab Simulink

4. ANALIZA REZULTATELOR 0 grade. In timpul defect intern pe orice înfăşurare
(scurtcircuit pe faza A, fig. 3), curentul diferenţial este
Atunci când apare un defect intern în înfăşurarea mai mare decât curentul de stabilizare (fig. 4), fapt ce
transformatorului, curentul primar şi secundar ale duce la declanşarea transformatorului pe cele două
transformatorului sunt aproape în fază, asta înfăşurări. Algoritmul propus este testat pentru un
însemnând că diferenţa de unghi de fază este în jur de defect intern aşa cum este prezentat în Fig. 4.
Fig. 4. Curentul diferenţial [kA] pe faza cu defect la un defect intern, pe faza A (cum
este ilustrat in fig.3)
La conectarea în gol a transformatorului protejat Componentele şocului de magnetizare diferă de cele

are loc un şoc de magnetizare care poate atinge o ale curenţilor de scurtcircuit:
valoare foarte ridicată, până la 6...8 ori curentul - la curenţii de scurtcircuit armonica a doua este
nominal al transformatorului. Din cauza lipsei redusă, iar componenta aperiodică se amortizează
curentului pe partea secundară a transformatorului de foarte repede (2-3 perioade),
putere, curent diferenţial este întotdeauna mai mare - componenta aperiodică a şocului de curent de
decât curentul de stabilizare ducând la declanşarea magnetizare are o amortizare rapidă în perioada
transformatorului. Cu toate acestea, algoritmul verifică iniţială, apoi se amortizează lent putând ajunge la
mai întâi raportul dintre armonica a doua şi câteva secunde (aşa cum se observă din fig.4).
componenta fundamentală.
în Energetică
Fig. 4. Curentul [kA] pe faza A la conectarea in gol a transformatorului de putere

de 250 MVA, 400/110 kV.
5. CONCLUZII (NPSC), Indian Institute of Technology, Guwahati,

19-21 Dec. 2016.
Această lucrare prezintă o idee nouă pentru protecţia [2]. A Kulidjian, B Kasztenny, B Campbell “New
transformatorului de putere luând în considerare magnetizing inrush restraining algorithm for power
fenomenul de saturaţie al TC-urilor şi al curentului de transformer protection” GE Power Management,
şoc de magnetizare la conectarea în gol a Canada.
acestuia. Algoritmul se bazează pe principiul [3]. Y.G. Paithankar, S.R. Bhide, “ Fundamentals of
protecţiei diferenţiale împreună cu detectarea Power System Protection”, Prentice-Hall of India
curentului de şoc de magnetizare şi condiţiile interne / Private Limited, New Delhi, 2003, First Edition, Ch-4,
externe de defect. O parte a sistemului de putere este pp. 86-89.
modelat în software-ul MATLAB Similink luând în [4]. S.A.Ulianov, “Regimuri tranzitorii ale sistemelor
considerare un defect intern , şi conectarea în gol a electrice” Editura tehnică, Bucureşti, 1967.
transformatorului. Un indice de saturaţie este derivat [5]. Badrkhani Ajaei F., Sanaye-Pasand M.,
pentru TC saturat în timpul defecţiunilor externe Davarpanah M., Rezaei-Zare A., Iravani R.,
pentru a întrerupe funcţionarea releului. “Compensation of the Current-Transformer
Saturation Effects for Digital Relays”, IEEE
6. BIBLIOGRAFIE Transactions on Power Delivery, 2011, vol.26, Issue:
4, pp.2531–2540.
[1]. D. D. Patel, K. D. Mistry, N. G. Chothani,
“Digital Differential Protection of Power Transformer
using DFT Algorithm with CT Saturation
Consideration” National Power Systems Conference
în Energetică
1.12.- MODUL DE UTILIZARE A BAZEI DE DATE AFERENTE

REGISTRULUI OPERATIV ÎN FORMAT ELECRONIC ÎN
ACTIVITATEA DE DISPECER ENERGETIC
Ing. Cristian Căliman, CNTEE Transelectrica S.A., tel.0752.301.471, e-mail:cristian.caliman@transelectrica.ro
Summary: The main mirror of the activity of a dispatcher is the operational register. Today all the
dispatchers in the country use handwriting operational register with two exceptions.
This paper presents the main characteristics of an electronic operational register implemented
already at DET Bacău and DET Timişoara, and is ready to use for DET Craiova, DET Cluj, DET
Bucureşti and DEC .
Keywords:electronic operational register.
1. CONTEXTUL ELABORĂRII centralele electrice, se consemnează efectuarea de

REGISTRULUI OPERATIV ÎN FORMAT manevre.
ELECTRONIC La ȋnchiderea formularului ȋn care s-au operat
modificări, informaţiile sunt transmise ȋn:
Dispecerii din SEN consemnează activitatea lor ȋn - registrul operativ electronic,
registre operative scrise de mână. Utilizarea - procesul verbal de predare-primire,
informaţiilor din aceste registre este anevoioasă, - arhivă,
ineficientă şi poate introduce erori ȋn lanţul - schema electrică prin culori şi simboluri.
informaţional. La sfârşitul fiecărei ture, dispecerul trebuie să
În anii 2004-2005, ȋn cadrul DET Bacău s-a ȋntocmească un proces verbal de predare-primire a
realizat aplicaţia informatică "Registru operativ turei. Acest proces verbal este disponibil automat şi
electronic" şi a fost pusă ȋn aplicare ȋn anul 2014 la oricând ȋn registrul operativ electronic, pentru că este
DET Bacău şi ȋn anul 2017 la DET Timişoara. generat prin compararea stării curente cu schema
În acelaşi timp s-a pregătit baza de date şi normală.
interfaţa grafică pentru DET Craiova, DET Cluj, DET
Bucureşti şi DEC. În fig.1 sunt reprezentate cu verde echipamentele
retrase din exploatare.
2. MODELUL CONCEPTUAL AL
REGISTRULUI OPERATIV ÎN FORMAT 3 UTILIZAREA DE CĂTRE DISPECER A
ELECTRONIC BAZEI DE DATE AFERENTE
REGISTRULUI OPERATIV ÎN FORMAT
Dispecerul are in faţă o interfaţă grafică, care ELECRONIC
prezintă schema electrică monofilară a unei zone din
SEN, folosind un soft specializat in grafică. Fiecare Baza de date se populează cu informaţii folosind
echipament din schemă are ataşat un cod. Prin formulare specifice pentru manevre programate ȋn
selectarea unui echipament din schemă, se extrage reţelele electrice, manevre ȋn caz de evenimente şi
codul acelui echipament, cu scopul de a identifica acel avarii, manevre specifice centralelor electrice.
echipament ȋn baza de date, care este creată folosind Utilizarea bazei de date cuprinde:
un soft specializat ȋn baze de date. Trecerea de la 1) extragerea unui raport privind registrul operativ ȋn
interfaţa grafică la baza de date şi invers se face prin format electronic;
comunicare ȋntre procese de tip OLE Automation. 2) generarea şi extragerea unui raport privind procesul
Pe baza acestui cod, din baza de date se extrag verbal de predare-primire a serviciului de tură,
informaţii referitoare la: cuprinzând abaterile de la schema normală şi alte
- starea operativă a echipamentului, dispoziţii, restricţii operative, vezi fig.2;
- condiţionări de regim specifice acestuia, 3) extragerea din arhivă a unui raport privind:
- mesaje pentru predarea acestuia către admitenţi, a) toate operaţiile efectuate ȋn timp;
- starea protecţiilor şi automatizărilor aferente, b) toate operaţiile efectuate ȋntr-un anumit interval
- personalul operativ care efectuează operaţiile, de timp;
- alte observaţii aferente echipamentului selectat. c) toate operaţiile efectuate ȋn timp sau intr-un
Prin formulare specifice situaţiilor de manevre anumit interval de timp, pentru un echipament
programate, avarii ȋn reţeaua electrică sau manevre ȋn selectat din schemă;
în Energetică
Fig.1 Evidenţierea grafică a stării operative a echipamentelor
Fig.2 Exemplu de raport privind procesul verbal de predare-primire a serviciului de tura.
d) toate mesajele schimbate cu admitenţii la lucrări; a) modificarea schemei normale a echipamentelor;

e) operaţiile şi informaţiile privind incidentele şi b) modificarea protecţiilor şi automatizărilor;
avariile; c) adăugarea unui echipament nou ȋn baza de date;
4) modificarea bazei de date prin formulare specifice, d) modificarea condiţionărilor de regim pentru
astfel: echipamentele existente;
5) gestionarea cererilor de retragere din exploatare;
în Energetică
6) gestionarea informaţiilor privind personalul operativ a2) se intră ȋn reţea pe calculatorul dispecerului, se
din staţii electrice, dispecerate energetice şi centrale copiază tot folderul ȋn care se află aplicaţia,
electrice. cuprinzând fişierul Autocad şi fişierul Access,
şi se lipeşte ȋntr-un folder cu aceeaşi adresă (de
Generarea procesului verbal de predare-primire se exemplu C:\Dispecer\Dispecerizare) ca şi
bazează pe: adresa unde se află pe calculatorul
- ştergerea informaţiilor perimate, adică o dispecerului; ȋn acest fel se creează o sesiune
informaţie de un anumit tip, referitoare la un identică cu a dispecerului, fără să perturbe
echipament se suprascrie peste informaţia precedentă de dispecerul, dar informaţiile sunt valabile pentru
acelaşi tip; momentul la care a fost efectuată copia;
- ştergerea operaţiilor care reprezintă revenirea la b) Cazul ȋn care personalul nu dispune de aplicaţia
schema normală, adică se păstrează doar abaterile de la Autocad, dar dispune de baza de date Access;
schema normală. Se foloseşte cuprinsul aplicaţiei Access privind
În cazul ȋn care sunt două persoane ȋn tură, aşa cum tabelele, formularele şi rapoartele existente.
sunt la DEC şi DET-uri, se poate instala aplicaţia (un Aceasta presupune utilizarea informaţiilor fără a
fişier Autocad şi baza de date Access) pe un calculator avea o interfaţă grafică, ceea ce este un dezavantaj,
şi pe al doilea calculator se instalează la fel aplicaţia, dar oferă avantajul utilizării informaţiei primare.
dar ȋn softul VBA din Autocad, se modifică calea unde Baza de date poate fi accesată ȋn reţeaua de
se transmit informaţiile; adică ȋn loc să se trimită la calculatoare, de către persoanele cu drept de
adresa C:\Dispecer\Dispecerizare, o va transmite la vizualizare.
adresa celui de-al doilea calculator, de exemplu \\
172.30.2.200\Dispecer\Dispecerizare. Acest lucru Gestionarea drepturilor de vizualizare şi modificare
permite utilizarea a două interfeţe grafice, dar cu o bază a bazei de date se face de către administratorul reţelei de
de date unică; ambii utilizatori pot introduce simultan calculatoare.
informaţii ȋn baza de date.
5. AVANTAJE
4. UTILIZAREA DE CĂTRE PERSONALUL a) Gestionarea informaţiilor se face organizat, tipizat
CARE ANALIZEAZĂ INFORMAŢIILE A şi conduce la eliminarea omisiunilor din procesul verbal
BAZEI DE DATE AFERENTE de predare-primire;
REGISTRULUI OPERATIV ÎN FORMAT b) generarea automată ȋn orice moment a procesului
ELECRONIC verbal de predare-primire a serviciului de tură; se evită
astfel elaborarea procesului verbal simultan cu
Baza de date poate fi folosită de către personalul efectuarea de alte manevre;
care analizeză informaţiile din registrul operativ, astfel: c) accesul la toate informaţiile relevante necesare pentru
a) Cazul ȋn care personalul dispune de programul schimbarea stării operative a echipamentelor şi pentru
complet, adică aplicaţia ȋn Autocad şi baza de de date ȋn schimbul de mesaje cu admitenţii;
Access; d) accesul facil la arhiva registrului operativ;
Se folosesc meniurile aplicaţiei pentru extragerea e) generarea unei scheme de lucru ȋn care se evidenţiază
registrului operativ, a procesului verbal de predare- prin culori şi simboluri grafice starea curentă a reţelei
primire, a diferitelor filtre aplicate arhivei. electrice.
Sunt două posibilităţi: f) utilizarea ȋn reţeaua internă de calculatoare a bazei de
a1) se instalează aplicaţia pe calculatorul date;
utilizatorului şi ȋn aplicaţia VBA din Autocad g) posibilitatea utilizării informaţiilor independent de
se modifică calea de căutare a unui fişier; interfaţa grafică.
adică, dacă iniţial aplicaţia caută baza de date
la adresa C:\Dispecer\Dispecerizare, prin BIBLIOGRAFIE
modificare, o va căuta la adresa \\172.30.2.150\
Dispecer\Dispecerizare; acest mod de lucru [1]. Roger Jennings - Totul despre Microsoft Access
oferă avantajul accesului la ultimele informaţii 2000.
ȋn permanenţă; [2]. Autocad 2000 - Instrucţiuni de folosire.
în Energetică
1.13.- SPRIJINIREA ACTIVITĂŢII DE EXPLOATARE STAŢII

PRIN APLICAŢII TIP WEB
Dr. ing. Valentin Zaharescu
C.N. TRANSELECTRICA S.A., Sucursala Transport Sibiu
e-mail: valentin.zaharescu@transelectrica.ro
ing. Károly Bíró ing. Sándor Kovács

C.N. TRANSELECTRICA S.A., C.N. TRANSELECTRICA S.A.,
Sucursala Transport Sibiu Sucursala Transport Sibiu
e-mail: karoly.biro@transelectrica.ro e-mail: sandor.kovacs@transelectrica.ro
Summary: The aim of this Web type software is to support the activity of qualified personnel in the electric
substations of Transelectrica. It helps completing the Working Authorizations and provides useful information in
multiple fields: Single Line Diagrams, Technical Library, Technical data of the energetic equipments. The
system uses the following technologies: PHP, MySQL, Ajax, HTML, DHTML, JavaScript, CSS and is
implemented on the WAN Transelectrica
1. INTRODUCERE  Rapiditate (timp scurt de răspuns)

 Funcţionare stabilă şi drepturi de acces bine
stabilite
Dezvoltarea Internetului a avut ca consecinţă şi
 Oferă facilităţi de export-import
perfecţionarea instrumentelor de dezvoltare folosite
 Are un raport calitate/preţ foarte avantajos
pentru crearea aplicaţiilor specifice acestui mediu. Pe
 Fiind realizate integral în cadrul ST Sibiu
lânga mediile de dezvoltare şi bazele de date
sunt uşor extensibile la noile cerinţe
proprietare, în prezent putem găsi şi variante gratuite
care se bucură de o largă răspândire şi apreciere.
2. RESURSE SOFT ŞI HARD UTILIZATE
Lucrarea de faţă vă va prezenta avantajele folosirii
acestor resurse de tip open-source şi freeware utilizate
la crearea aplicaţiilor de tip Web la ST Sibiu. Pe parte de soft am folosit resurse de tip open-
source şi freeware. Pe un server din reţeaua WAN am
Oportunitatea realizării aplicaţiilor de tip Web s-a instalat următoarele sisteme:
ivit imediat după realizarea reţelei WAN
Transelectrica care include calculatoarele de la sediul - Serverul Apache (este serverul de Internet/Intranet
Sucursalelor de Transport, de la Centrele de cu versiuni pentru mai multe sisteme de operare –
Exploatare şi pe cele de la staţiile de transformare. Windows, Linux, etc.)
Această reţea a facilitat schimbul de informaţii dintre - Sistemul de gestionare al bazei de date MySQL (este
compartimentele Transelectrica. În prima fază s-a o bază de date cu o largă răspândire şi fiabilitate
realizat doar partajarea resurselor (directoare, fişiere, ridicată)
imprimante etc.), totodată a devenit posibilă şi - Limbajul de programare PHP pe partea de server
realizarea unor aplicaţii care să funcţioneze în reţea. (programele create în PHP sunt portabile pe toate
sistemele de operare majore)
În cadrul ST Sibiu s-au realizat două aplicaţii de - Editorul PSPad, este un editor avansat creat special
tip web, carea au fost concepute pentru sprijinirea pentru programatori. Poate crea şi salva proiecte,
activităţii de exploatare staţii. Acestea sunt: recunoaşte o varietate mare de limbaje şi tehnologii de
SchemeAL şi infoStaţii. Caracteristicile generale ale programare.
acestor aplicaţii sunt:
Celelalte tehnologii utilizate sunt înglobate şi
 Se pot accesa de pe orice calculator din reţea utilizate în fiecare navigator Web modern (Microsoft
doar cu ajutorul unui browser Edge, Internet Explorer, Firefox Mozilla, etc.):
 Numărul de utilizatori este nelimitat - Javascript, limbaj de programare pe partea de client
 Dispun de o interfaţă clară, bine structurată, - CSS (Cascading Style Sheets) folosit pentru a defini
care permite utilizatorului să ajungă rapid la elementele de design al paginii
informaţia dorită
 Informaţiile conţinute se pot actualiza uşor
în Energetică
- AJAX (Asynchronous JavaScript And XML) care de elemente necesare de evidenţiat, pentru asigurarea
fapt reprezintă un mod inedit de a folosi elementele securităţii muncii la executarea lucrării.
deja existente.
- JQuery, (bibliotecă JavaScript, funcţii generale) Zona de lucru trebuie definită şi marcată clar.
- JQuery UI, (bibliotecă JavaScript, funcţii pentru Trebuie prevăzut un spaţiu de lucru adecvat, mijloace
interfaţa cu utilizatorul) de acces şi iluminatul pentru orice parte a instalaţiei
- OpenLayers (bibliotecă Javascript) unde/sau în jurul căreia urmează să se realizeze
- JSON - Javascript Object Notation (utilizat pentru lucrări. În apropierea aparatajului electric, pe căile de
structurarea datelor) acces, pe traseele de evacuare de securitate nu se vor
amplasa obiecte care pot împiedica accesul, respectiv
Pe parte de hardware folosim un server central materiale inflamabile.
localizat la sediul Transelectrica Bucureşti, cu
Windows Server, accesibil din WAN Transelectrica. Conform AL, pct. 14, cap. A, emitentul trebuie să
întocmească clar şi fără modificări schema electrică
Serverul are instalat WAMP (Windows-Apache- monofilară a instalaţiei primare sau părţii din instalaţie
MySQL-PHP). Clienţii accesează aplicaţiile cu la care urmează a se lucra, evidenţiînd modificările de
browserele instalate pe sistemul lor (aplicaţiile s-au la schema normală de funcţionare, poziţia în care
testat pentru Internet Explorer şi Firefox Mozilla). trebuie aduse aparatele de comutaţie de către admitent
pentru realizarea separării electrice, CLP care se
3. APLICAŢIA SchemeAL închid şi scurtcircuitoarele mobile catre trebuie
montate pentru delimitarea zonelor de lucru.
În cadrul ST Sibiu se utilizează aplicaţia
SchemeAL care facilitează realizarea schemelor
Aplicaţia foloseşte o schemă normală monofilară
electrice care se ataşează la Autorizaţiile de lucru.
de bază din care utilizatorul poate "decupa" cu
uşurinţă zona de interes / zona de lucru.
Emiterea autorizaţiilor de lucru este o sarcină des
întâlnită în exploatarea staţiilor electrice. În
În exemplul următor se poate vizualiza desenul
majoritatea cazurilor, autorizaţiile de lucru trebuie să
pentru o lucrare de RT la LEA şi celula 110kV
cuprindă şi schema electrică cu figurarea poziţiei în
Hoghiz, unde delimitarea zonei de lucru nr. 1 se face
care trebuie aduse aparatele de comutaţie pentru
prin CLP spre I-110kV şi prin scurtcircuitor mobil
separarea electrică, CLP care se închid, marcarea
spre LEA 110kV Hoghiz. Se trece manual pe desen
zonelor de lucru şi figurarea amplasării
numărul şi data emiterii AL, numele şi semnătura la
scurcircuitoarelor aferente zonelor de lucru. Astfel
emitent, admitent şi şef lucrare. Se poate observa uşor
prin softul SchemeAL se reduce timpul de lucru,
starea aparatajelor, siguranţa de joasă tensiune
evitând desenul manual, care necesită mult timp
deconectată la TT şi separarea electrică la capătul
opus al LEA 110kV.
Modul de lucru
Pentru a facilita utilizarea aplicaţiei s-au creat
Responsabilul de exploatare, înainte de începerea
următoarele comenzi / butoane:
oricărei lucrări trebuie să fie informat asupra lucrării
 Selectarea schemei de bază
care trebuie efectuată. Informaţiile necesare pentru
 Salvare schemă
securitatea în instalaţia electrică, precum configuraţia
 Redesenare pagină
reţelei, starea aparatajului (închis, deschis, legat la
 Selectare Zonă de Interes
pământ, etc.), se transmit printr-o autorizaţie de lucru
 Selectare Zonă de Lucru
(AL) şefului de lucrare. AL este o masură
 Trasare poziţie conectat/deconectat
organizatorică de securitate a muncii prin care se pot
întrerupător
executa lucrări în instalaţiile electrice din exploatare.
 Trasare pozitie închis/deschis separator
AL trebuie completată clar, citet şi fără ştersături
 Desenare întrerupător debroşabil
sau corecturi, trebuie să cuprindă şi schema electrică a
 Desenare CLP
instalaţiei primare sau porţiunii din aceasta la care
 Desenare nod, linie etc.
urmează a se lucra. Pe schema electrică se vor indica:
 Editare text
separările electrice cu CLP-urile care se închid,
 Tipărire Zonă de interes / lucru
legările la pământ, inclusiv zonele de lucru şi alte
Funcţionalitatea aplicaţiei este ilustrată în fig. 1
în Energetică
fig. 1 Aplicaţia SchemeAL
4. APLICAŢIA INFOSTAŢII Lista arborescentă conţine celulele, instalaţiile

aferente staţiei selectate. Această listă are mai multe
În cadrul Transelectrica se utilizează aplicaţia
nivele, conţine atât echipamentele primare cât şi pe
infoStaţii care asigură acces la următoarele tipuri de
cele secundare. Oricare element se poate selecta în
informaţii:
scopul de a vizualiza sau edita informaţia existentă.
Taburile Schema, Echipament, Catalog, Buletine şi
 Scheme normale interactive
Editare conţin informaţia detaliată despre elementul
 Lista tuturor echipamentelor din staţii cu
selectat din lista arborescentă.
caracteristicile tehnice aferente
 Buletine de verificări, Buletine de fabrică,
Generalităţi
Fişe de urmărire, Procese verbale etc.
 Cataloage, prospecte, instrucţiuni de montaj
După lansarea aplicaţiei apare pagina principală
şi exploatare
cu următoarea structură:
 Realizarea diferitelor rapoarte legate de
- Lista staţiilor existente (81 staţii Transelectrica)
volumul de instalaţii
- Volumul de instalaţii aferent staţiei selectate afişat
 Interogări
într-o structură arborescentă
 Posibilităţi de export a bazei de date
- Informaţia aferentă elementului selectat din structura
arborescentă este organizată pe taburi. Există
Din lista derulantă care conţine toate staţiile
următoarele categorii de informaţii: <Schema>,
Transelectrica se poate selecta staţia dorită. Aplicaţia
<Echipament>, <Catalog>, <Buletine>, <Interogari>,
are două zone importante:
<Editare Echipament>, <Editare Catalog>. Ultimele
- Lista arborescentă,
două taburi sunt active doar pentru utilizatorul
- Zona unde se afişează informaţiile aferente
autentificat.
elementului selectat şi corespunzător tabului activ
în Energetică
Fig. 2 infoStaţii, Tabul Schema
Tabul Schema permite vizualizare schemei - Fişiere atasate: conţine fişierele ataşate în mod
normale interactive şi afişează ca text ajutător datele particular pentru acest element
de identificare ale echipamentelor primare. Putem să
selectăm un element direct de pe schemă sau din ID-ul echipamentului este un număr unic pe
structura arborescentă. Transelectrica, şi nu se va refolosi după retragerea
Schema poate fi poziţionată cu ajutorul mouse- definitivă din exploatare a echipamentului.
ului, respectiv poate fi mărita / micşorată cu butoanele
+ / - din partea stângă a schemei sau cu butonul scroll Tabul Catalog. Acest tab afişează un catalog
al mouse-ului. (vezi fig. 2) electronic de echipamente energetice pentru tot
volumul de aparataj din TEL. Utilizatorul poate
Tabul Echipament. Acest tab afişează informaţii naviga în acest catalog, selectând staţia şi tipul de
cu caracter tehnic aferente elementului selectat, având echipament dorit. Dacă selectăm un element din
următoarea structură: structura arborescentă şi acel element are ataşat un cod
catalog, atunci catalogul se pozitionează automat pe
- Antet: locaţia, denumirea şi fotografia tipul de echipament respectiv şi afişează informaţia
echipamentului aferentă.
- Codificări: Cod vizualizare, Nume, Cod NTE 004,
Cod catalog, Cod RCM, #ID, Stare, Legătura la Pagina are următoarea structură:
schema normală
- Date de identificare şi tehnice principale (COD): - Staţia: lista staţii TEL
conţine informaţia aferentă parametrilor codificaţi în - Cod catalog: lista echipamente energetice structurată
mod unitar. pe loturi de fabricaţie
- Caracteristici detaliate (PVO): conţine lista detaliată - Antet: locatia, denumirea si fotografia tipului de
de caracteristici, editată in format PVO echipament selectat
(parametru:valoare:observatii) şi prezentată sub forma - Codificări: Nivel tensiune, Cod NTE 004, Cod
unui tabel. catalog, Nume
- Observaţii, istoric: un câmp text alocat pentru - Date de identificare şi tehnice principale lot
informaţii suplimentare echipament(COD): conţine informaţia aferentă
în Energetică
parametrilor codificaţi în mod unitar. Aceşti parametri - Observaţii, istoric: un câmp text alocat pentru
sunt definiţi în fişierul NTE004-CB.xls, de către informaţii suplimentare
Grupul de Lucru infoTehnic - Cărţi tehnice, Manuale, Instrucţiuni de montaj şi
- Caracteristici detaliate lot echipament (PVO): exploatare etc.: conţine fişierele ataşate unui lot
conţine lista detaliată de caracteristici, editată în forma specific de echipament
PVO (parametru:valoare:observaţii) şi prezentată sub
forma unui tabel.
Fig.3 infoStaţii, Tabul Catalog
Tabul Buletine, Acest tab afişează buletinele de 2) 2012.08.24 - Data intervenţiei

verificări ataşate echipamentului selectat din lista 3) RT - ocazia (ocazii posibile: RT, RC, RK, IA, IT
arborescentă. Dacă elementul selectat este un etc.)
ansamblu functional (de ex. o celulă) atunci aplicaţia 4) PV - tip document (PV: proces verbal, BV:buletin
afişează cumulat toate fişierele aferente celulei. de verificări, FU: fişa de urmărire, BU: buletin ulei,
Buletinele afişate sunt grupate în foldere pe ani şi sunt RI: raport de incercări, RA: raport analiză gaz -
ordonate cronologic (începând cu buletinul cel mai cromatografică etc.). Dacă buletinul conţine mai multe
recent). tipuri de documente, (dar toate se referă la o singură
operaţie de mentenanţă) atunci utilizăm formatul:
Numele fişierului ataşat va respecta o structură BV.PV.FU (adica separăm prin puncte tipurile de
bine definită, de ex.: document), astfel buletinul de mai sus devine:
7121.101-2012.08.24-RT-BV.PV.FU-I 220kV AT.pdf
7121.101-2012.08.24-RT-BV-I 220kV AT.pdf 5) cel 220kV AT – o scurtă descriere pt. identificarea
1) 7121.101 - ID-ul echipamentului echipamentului. Dacă avem un buletin la care a apărut
în Energetică
o problemă care va trebui rezolvată, folosim semnul Cod NTE: lista cod NTE cu categoriile de
exclamării "!" la începutul descrierii, de exemplu: !cel echipamente energetice
220kV AT. În acest fel aceste buletine pot fi Producător: lista producătorilor de echipamente
evidenţiate / filtrate. grupate pe nivele de tensiune
După copierea pe server a buletinelor corect Cod catalog: lista loturilor de echipamente care
denumite, aplicaţia le recunoaşte şi le ataşează corespund elementelor selectate din primele două liste
automat la echipamentul aferent. Astfel avem o Aplicaţia afişează un tabel cu toate echipamentele
productivitate foarte mare privind ataşarea care corespund condiţiilor de filtrare. Tabelul conţine
documentelor de mentenanţă la instalaţii. coloanele (Locaţia, Denumire, Tip, Producător, Ţara
de origine, An fabr., An PIF).
Tabul Interogări. Acest tab permite diferite tipuri de
interogări din baza de date. Tipul de interogare se - Echipamente nivel staţie: aplicaţia afişează o listă
selectează din listă. Există următoarele tipuri de cu categoriile şi tipurile de echipamente (entităţi
interogări: catalog) definite pentru staţia curentă. Utilizatorul
- Centralizator volum instalaţii (stadiu poate selecta un tip de echipament din listă, iar
implementare): aplicaţia afişează căte un tabel pentru aplicaţia afişează automat un tabel cu echipamentele
fiecare Sucursală care conţine volumul de echipament corespunzătoare. Tabelul conţine datele generale de
(totaluri şi subtotaluri) pe principalele categorii de identificare. Accesând linkul din prima coloana "Nr.",
aparataj primar, grupate pe nivele de tensiune. Tabelul se selectează automat echipamentul din structura
mai conţine numărul datelor alfanumerice completate, arborescentă, astfel devin disponibile toate
respectiv informaţii despre fişierele ataşate (spaţiu informaţiile aferente prin taburile <Schema>,
ocupat/nr. fişiere/ nr. foldere). <Echipament>, <Catalog>, <Buletine>
- Centralizator producători de echipamente: Această listă se poate salva în format Excel cu ajutorul
aplicaţia afişează trei liste cu ajutorul cărora putem butonului Exportă în Excel… pentru prelucrări
selecta tipul de interogare dorit: ulterioare.
Fig. 3 Aplicaţia infoStaţii - Tabul Interogări

5. CONCLUZII Aplicaţiile prezentate s-au implementat cu un buget
redus şi prezintă următoarele avantaje:
în Energetică
 S-au realizat integral cu forţe proprii [1] N. Bădulescu. Linii şi staţii electrice, Editura Tehnică
 Nu s-au utilizat tehnologii în regim proprietar [2] Ioan Vulcu. Instalaţii de transport şi distribuţie a
 S-au folosit resurse, standarde de largă răspândire energiei electrice, Editura Matrix ROM
şi de tip open-source [3] Luke Welling, Laura Thomson. Dezvoltarea
 Nu necesită cheltuieli de licenţiere suplimentare aplicaţiilor Web cu PHP şi MySQL, Ediţia a II-a.
 Aplicaţia este portabilă pe sistemele de operare Editura Teora
majore (Windows, Linux etc.) [4] PHP, MySQL şi Apache, Julie C. Meloni,
 Nu necesită instalarea şi întreţinerea aplicaţiei Editura Corint
doar pe server [5] HTML, XHTML, CSS şi XML, Teodoru Gugoiu,
 Utilizare facilă, utilizatorii pot folosi browserul Editura Teora
preferat [6] Ajax, Phil Ballard, Editura Teora
 Ciclu de instruire redus [7] Javascript, Wagner Wyke, Editura Teora
 Aplicaţia se poate adapta uşor la nevoile [8] DHTML şi CSS, Jason Cranford Teague, Editura
ulterioare Teora
[9] http://www.w3schools.com/ Online Web Tutorials
[10] http://www.w3.org World Wide Web Consortium
6. BIBLIOGRAFIE
în Energetică
1.14.- SISTEMELE SMART GRID ADOPTATE DE UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI

CATEGORIILE DE REŢELE DE COMUNICAŢII AFERENTE
Dr.ing. Fănică Vatră Dr.ing. Ana Poida
SIER, Bucureşti, Şos. Ştefan cel Mare nr.15, bloc 15, sc.E, et.3, ap.19, sect.2
tel.0722.361.954, e-mail:office@sier.ro
Summary: The development of the concepts and architectures for a European Smart Grid is not a
simple task, because there are various concepts and architectures, representing individual stakeholders‘
viewpoint. In order to develop the different viewpoints in an aligned and consistent manner, the EU Smart
Grids Conceptual Model and Smart Grids Architecture Model (SGAM) was introduced.
Smart Grid Systems have been defined in the “First Set of Standards” Report, released by Smart Grid
First Set of Standard Working Group of CEN-CENELEC- ETSI Smart Grid Coordination Group.
This paper presents the Smart Grids Conceptual Model adopted by the EU, the Smart Grid Systems
identified by Smart Grid First Set of Standard Working Group and the categories of communications
networks identified to implement Smart Grids.
Keywords: EU Smart Grids Conceptual Model, Smart Grids Systems, Communications networks for
Smart Grids.
1 CONTEXTUL ELABORĂRII MODELULUI of Standard Working Group din cadrul Grupului de

CONCEPTUAL EUROPEAN PENTRU Experţi EG1: Smart Grid Standards, denumit şi CEN-
SMART GRID CENELEC-ETSI Smart Grid Coordination Group,
constituit în anul 2011 de EU Commission Task Force
Sistemul PAN European de Energie Electrică este for Smart Grids [2, 3].
în curs de schimbare de paradigmă, acesta fiind afectat
de schimbarea de la un sistem centralizat clasic şi cu În lucrare se prezintă Modelul Conceptulal
un lanţ al producţiei de energie electrică de sus în jos European pentru Smart Grid şi Modelul Arhitectural
de la "Generare" la "Transport (Transmission)", Smart Grid adoptate pentru Uniunea Europeană şi
"Distribuţie" şi "Consum", la un sistem mai sunt evidenţiate, în acest context, Grupele de Sisteme
descentralizat, în care participanţii schimbă dinamic Smart Grid indentificate de Smart Grid First Set of
rolurile lor şi interacţionează cooperativ. Dezvoltarea Standard Working Group şi poziţionarea acestora în
conceptelor şi a arhitecturilor pentru realizarea de Planul Smart Grid, precum şi categoriile de reţele de
„Smart Grids” în Uniunea Europeană nu este o sarcină comunicaţii indentificate pentru implementarea Smart
simplă, deoarece există diferite concepte şi arhitecturi Grids.
ce reprezentă o multitudine de puncte de vedere
individuale ale părţilor interesate [1, 2, 3]. 2 MODELUL CONCEPTUAL AL UNIUNII
EUROPENE PENTRU SMART GRIDS
În anul 2009, National Institute of Standards and
Technology (NIST) din SUA a introdus Modelul În figura 1 [1, 2] este prezentat Modelul Conceptual
Conceptual pentru Smart Grid [2, 4, 5, 6], adoptat în pentru Smart Grid adoptat în anul 2012 de Comisia
anul 2010 ca Model de referinţă în SUA, ce oferă un Europeană pentru Sistemul PAN Europen de Schimb de
cadru pentru Smart Grid care defineşte la nivel înalt Energie Electrică. Acest model se bazează pe Modelul
şapte domenii (Generare în cantităţi/centrale mari - NIST, acesta fiind extins cu un nou domeniu,
Bulk Generation, Transport, Distribuţie, Clienţi, considerat de o importanţă deosebită în Uniunea
Operaţiuni, Pieţe şi Furnizori de servicii) şi prezintă Europeană, şi anume cu domeniul Resurselor de
toate fluxurile de comunicaţii şi de energie electrică ce Energie Distribuite (DER Domain).
conectează fiecare domeniu, precum şi modul în care De asemenea, în figura 1 se defineşte şi aria de
acestea sunt interdependente. aplicare a conceptului de “microsistem” care include
În scopul de a dezvolta diferitele puncte de vedere Domeniile Clienţi, Distribuţie şi Resurse de Generare
individuale într-o manieră coerentă şi conformă Distribuite. Unul dintre obiectivele microgrid este de
situaţiei din Uniunea Europeană, în anul 2012 a fost a se găsi un echilibru între producţie şi consum, pe cât
elaborat Modelul Conceptual pentru Smart Grid al posibil la nivel local, pentru a se evita pierderile din
Uniunii Europene. reţeaua electrică de transport şi de a se creşte
Sistemele Smart Grid au fost definite în Raportul fiabilitatea reţelei de transport prin serviciile de sistem
final cu titlul First Set of Standards [1], dat ce pot fi oferite de generarea distribuită, cum ar fi
publicităţii în noiembrie 2012 de Smart Grid First Set
în Energetică
rezerve pentru reglajul tensiune - putere reactivă sau al frecvenţei.
Fig. 1 - Modelul Conceptual al UE pentru Smart Grids.
3 PLANUL SMART GRID AL MODELULUI lanţului de conversie a energiei electrice şi Zone

ARHITECTURAL SMART GRID (sau niveluri) ierarhice de management a sistemului
de energie electrică [1, 7, 8]. Aplicarea acestui
În managementul unui sistem de energie electrică concept la Modelul Conceptual pentru Smart Grid
se face distincţie între procesul electric şi managementul (figura 1) permite fundamentarea noţiunii de Plan
informaţiilor. Acest lucru permite împărţirea manage- Smart Grid (SGAM Smart Grid Plane), ilustrat în
mentului proceselor electrice în Domenii fizice ale figura 2 [1].
Fig. 2 - Planul Smart Grid.
Pe una din axele/laturile Planului Smart Grid sunt Aşa cum se observă, Planul Smart Grid acoperă
situate Domeniile Smart Grid (SGAM Domain) care întregul lanţ de conversie a energiei electrice.
sunt legate fizic de reţeaua electrică (Bulk Domeniile Smart Grid sunt descrise în tabelul 1 [1].
Generation, Transmission, Distribution, DER, Pe cea de-a doua axă/latură a Planului Smart Grid
Customer Premises), acestea fiind situate în ordinea sunt situate Zonele (nivelurile) ierarhice specifice
lanţului de conversie a energiei electrice (Energy managementului sistemului de energie electrică
Conversion Chain), aşa cum este ilustrat în figura 2. (SGAM Zone), şi anume Zonele: Process, Field,
în Energetică
Station, Operation, Enterprise şi Market, aşa cum este ilustrat în figura 2. Zonele Modelului Arhitectural
Smart Grid sunt descrise în tabelul 2.
Tabelul 1 - Domeniile Modelului Arhitectural Smart Grid.
Domeniul Descriere
Generare în Reprezintă generarea de energie electrică în cantităţi mari, cum ar fi în centrale electrice pe
cantităţi mari combustibili fosili, centrale nuclearoelectrice, centrale hidroelectrice, centrale eoliene şi centrale
(Bulk Generation) electrice solare (fotoelectrice sau termoelectrice), de obicei conectate la reţelele electrice de transport
Transport Reprezintă infrastructura şi organizaţia care transportă energie electrică la distanţe mari.
Distribuţie Reprezintă infrastructura şi organizaţia care distribuie energie electrică la clienţi.
Resurse de Reprezintă resurse distribuite de energie electrică conectate direct la reţelele de distribuţie publică,
energie utilizând tehnologii de generare la scară mică a energiei electrice (de obicei, în intervalul de la 3 kW
distribuite (DER) la 10 MW). Aceste resurse distribuite pot fi controlate direct de către Operatorul de Distribuţie.
Cuprinde atât utilizatorii finali, cât şi producători de energie electrică. Premisele includ instalaţii
Sediul Clienţi
industriale, comerciale şi casnice (de exemplu, uzine chimice, aeroporturi, porturi, centre
(Customer
comerciale, locuinţe). De asemenea, cuprinde şi generare, ca de exemplu generare fotovoltaică,
Premises)
microturbine eoliene, precum şi stocare în vehicule electrice, baterii de acumulatoare etc.
Tabelul 2 - Zonele Modelului Arhitectural Smart Grid.

Zona Descriere
Include transformările fizice, chimice sau spaţiale ale energiei electrice (energie electrică, solară, termică,
apă, vânt etc.), precum şi echipamentele fizice direct implicate (de exemplu: generatoare, transformatoare,
Proces
întreruptoare, linii aeriene, cabluri, sarcinile electrice şi toate categoriile de senzori şi de elemente de
(Process)
acţionare (actuator - un tip de motor utilizat pentru deplasarea sau controlul unui mecanism sau sistem) care
fac parte sau sunt conectate direct la proces etc.).
Include echipamente de protecţie, control şi monitorizare a proceselor din sistemul de energie electrică, de
Câmp
exemplu, relee de protecţie, controlere de celule, orice fel de dispozitive electronice inteligente (IED -
(Field)
Intelligent Electronic Device) care culeg şi utilizează date de proces din sistemul de energie electrică.
Staţie Reprezintă nivelul de agregare pentru zona/nivelul câmp, de exemplu, concentrare de date, agregare
(Station) funcţională, automatizarea staţiilor, sisteme SCADA locale, monitorizarea centralelor electrice etc.
Include operaţiunile de control a sistemului de energie electrică, de exemplu, sisteme DMS-SCADA de
management centralizat a reţelelor/sistemelor de distribuţie (DMS - Distribution Management System),
Operare sisteme EMS-SCADA de management centralizat a sistemelor de generare şi de transport a energiei
(Operation) electrice (EMS - Energy Management System), sisteme de management pentru microgrid, sisteme de
management pentru centrale electrice virtuale (agregare de mai multe unităţi de generare distribuită),
sisteme de management pentru staţii/sisteme de încărcare/alimentare a vehiculelor electrice.
Include procese comerciale şi organizaţionale, servicii şi infrastructuri pentru întreprinderi (utilităţi, furnizori
Întreprindere
de servicii, comercianţi de energie etc.), de exemplu, managementul activelor, logistica, managementul forţei
(Enterprise)
de muncă, formarea personalului, managementul relaţiilor cu clienţii, facturarea şi achiziţiile etc.
Piaţă Reflectă operaţiunile de piaţă posibile de-a lungul lanţului de conversie a energiei electrice, de exemplu,
(Market) tranzacţionarea energiei electrice, piaţa engro, piaţa cu amănuntul.
4 MODELUL ARHITECTURAL SMART GRID dispozitive de protecţie şi de telecontrol, infrastructura de

reţea de comunicaţii şi de sistem informatic (conexiuni de
Interoperabilitatea este văzută ca un factor-cheie
al viitoarelor Smart Grids. Două sau mai multe sisteme
(dispozitive sau componente) sunt interoperabile în
cazul în care sunt capabile să efectueze în cooperare o
funcţie specifică utilizând informaţiile care sunt
schimbate între acestea.
Pentru a permite o ilustrare clară şi o utilizare simplă
a Modelului Arhitectural Smart Grid, au fost definite
mai multe categorii de interoperativitate care au fost
grupate în cinci straturi de interoperabilitate abstracte
aşa cum este ilustrat în figura 3 [1].
Stratul Componentelor (Component Layer) descrie
distribuţia fizică a tuturor componentelor care participă în Fig.3 - Gruparea categoriilor de interoperabilitate
contextul Smart Grid. Acesta include actorii, aplicaţiile, pe straturi/niveluri de interoperabilitate.
echipamentele primare ale sistemului/reţelei de energie comunicaţii cu şi fără fir, routere, switch-uri, servere şi
electrică (de obicei situate la nivel proces şi nivel câmp), orice fel de calculatoare).
în Energetică
vedere” a afacerilor (business view) asupra schimbului

Stratul Comunicaţiilor (Communication Layer) de informaţii referitoare la Smart Grid. Modelul
descrie protocoalele şi mecanismele de schimb Arhitectural Smart Grid poate fi utilizat pentru a
interoperabil a informaţiilor între componente, reprezenta structuri şi politici de reglementare şi
funcţiunilor sau a serviciilor şi legat de obiectele de economice (de piaţă), modele de afaceri, portofolii de
informaţii sau de modelele de date. afaceri (produse şi servicii) ale părţilor implicate în
Stratul Informaţiilor (Information Layer) descrie piaţă. De asemenea, în acest strat pot fi reprezentate şi
informaţiile care sunt utilizate şi schimbate între capabilităţile de afaceri şi procesele de afaceri. În acest
funcţiuni, servicii şi componente. Acesta conţine fel, se sprijină executivii din afaceri în luarea
obiecte de informaţii (information objects) şi stau la deciziilor cu privire la (noi) modele de afaceri şi
baza modelelor de date canonice (canonical data proiecte specifice de afaceri, precum şi Autorităţile de
models). Aceste obiecte de informaţii şi modele de Reglementare în definirea de noi modele de piaţă.
date canonice reprezintă semantici comune pentru
funcţiuni şi servicii, în scopul de a se permite un În acest context, Modelul Arhitectural Smart Grid
schimb de informaţii interoperabile prin mijloacele de (SGAM) a fost stabilit prin fuzionarea conceptului de
comunicaţie Straturi de Interoperabilitate (SGAM Interoperability
Layer) cu Planul Smart Grid. Această fuziune are ca
Stratul funcţiunilor (Function Layer) descrie rezultat un model tridimensional, ilustrat în figura 4 [1],
funcţiunile şi serviciile, inclusiv relaţiile lor din punct cele trei axe ale modelului reprezentând:
de vedere arhitectural (architectural viewpoint).
 Domeniile Smart Grid;
Funcţiunile sunt reprezentate independent de actori şi
 Zonele de management a informaţiilor;
de implementările fizice în aplicaţii, sisteme şi
componente. Funcţiunile sunt obţinute prin extragerea  Straturile de interoperabilitatea.
funcţionalităţii “cazului de utilizare”, care este
independent de actori.
Stratul afacerilor (Business Layer) reprezintă a “
Fig. 4 - Cadrul Modelului Arhitectural Smart Grid.
Format din cinci Straturi de interoperabilitate, electrice şi Zone de management a informaţiilor.

Modelul SGAM permite reprezentarea entităţilor şi a Intenţia acestui model este de a se reprezenta în care
relaţiilor acestora în contextul Domeniilor Smart Grid Zone de management al informaţiilor au loc interacţiuni
şi al Zonelor de management a informaţiilor, cu luarea între Domeniile Smart Grid.
în considerare a aspectelor de interoperabilitate.
Fiecare strat/nivel de interoperabilitate se referă Metodologia de utilizare a Modelului SGAM este
la Planul Smart Grid, care este format de Domenii descrisă în [1], în [9] fiind prezentate exemple de
în Energetică
mapare/reprezentare a Sistemelor Smart Grids în  Alte Sisteme Smart Grid, în mod

Modelul Arhitectural Smart Grid (SGAM), cu punerea uzual axate pe probleme de administrare
în evidenţă a standardelor de interoperabilitate care se (Sisteme de management a activelor, Sisteme
aplică în fiecare caz în parte. Cea mai mare parte a de management a comunicaţiilor etc).
acestor exemple sunt preluate şi în [2].
Din perspectivă funcţională, grupurile de
5 SISTEMELE SMART GRID ADOPTATE funcţiuni ale Sistemelor Smart Grid conţin alte grupuri
DE UNIUNEA EUROPEANĂ de funcţii sau funcţii de mai mică amploare. De
exemplu, grupul de funcţii “Automatizarea Staţiei”
5.1 Lista principalelor Sisteme Smart Grid (Substation Automation) poate fi descompus în grupele
de funcţii “protecţii”, “control”, “monitorizare”,
În tabelul 3 [1] se prezintă Lista principalelor “achiziţie de date”, care, la rândul lor, se pot
Sisteme Smart Grid indentificate de Smart Grid First descompune în alte funcţii sau grupuri de funcţii.
Set of Standard Working Group, constituită din trei Ideea cheie este de a se identifica funcţiile de bază
categorii de Sisteme Smart Grids, şi anume [1, 2, 3]: (cazuri de utilizare) care pot fi văzute ca elemente
 Sisteme Smart Grid specifice constitutive, reutilizabile pentru funcţii complexe. Cu
Domeniilor (Generation, Transmission, ajutorul acestor funcţii de bază (cazuri de utilizare)
Distribution, DER, Customer Premises); pot fi studiate şi comparate diferite structuri
 Sisteme Smart Grid specifice funcţionale. Listă rezumativă a Cazurilor de Utilizare
Funcţiunilor (în mod uzual, traversează Generice Smart Grid care intră în componenţa
frontierele Domeniilor) (Sisteme de piaţă, Sistemelor Smart Grid este prezentată în tabelul 7 din
Sisteme de Flexibilitate a Cererii, Sisteme de [1], preluată şi în anexa din capitolul 9 din [2].
Smart Metering, Sisteme de observaţii
meteorologice şi prognoză);
Tabelul 3 - Lista principalelor categorii de Sisteme Smart Grid indentificate

de Smart Grid First Set of Standard Working Group din cadrul
CEN-CENELEC-ETSI Smart Grid Coordination Group.
Domain or Function Systems
(Domeniul sau Funcţia) (Sisteme)
Generation management system
Generation (Generare)
(Sistem de management a generării)
Substation automation system
Transmission management (Sistem de automatizare a staţiei)
system WAMS Wide Area Measurement System
(Sistem de management a (Sistem de măsurare pe arii largi)
reţelelor de transport) Sistem EMS SCADA
Sisteme FACTS
Substation automation system
(Sistem de automatizare a staţiei)
Feeder automation/smart reclosers system (Sistem de
Distribution management systems
automatizare feeder / sistem de reclosere tip “smart”)
(Sisteme de mamagement a
Distributed power quality control system
reţelelor de distribuţie)
(Sistem de control a calităţii energiei electrice)
Sistem DMS SCADA & Sistem GIS
Sisteme FACTS
DER operation system
DER management systems
(Sistem de operare a resurselor de energie distribuite)
(Sistem de mamagement a
Sistem DER EMS (Energy Management System) şi
resurselor de energie distribuite)
Sistem VPP (Virtual Power Plant)
Sistem AMI (Advanced Metering Infrastructure)
(Sistem Infrastructură de Metering Avansată)
Smart Metering systems Metering back office system
(Sistem intern, din cadrul întreprinderii, de management a
datelor de metering)
Demand and production Aggregated prosumers management system
în Energetică
(generation) flexibility systems

(Sisteme de flexibilitate a cererii (Sistem de management a prosumer-ilor agregaţi)
şi generării)
Marketplace system
Marketplace system
Trading system
(Sistem de piaţă)
(Sistem comercial)
E-mobility (connection to grid)
(Conectarea la reţea a E-mobility systems
vehiculelor electrice)
Asset and maintenance management system
(Sistem de management al activelor şi mentenanţei)
Communication network management system
(Sistem de management al reţelei de comunicaţii)
Clock reference system
Administration systems (Sistem ceas de referinţă)
(Sisteme de administrare) Authentication authorization accounting system
(Sistem de contabilizare a autorizărilor de autentificare)
Device remote configuration system
(Sistem de configurare a dispozitivelor la distanţă)
Weather observation and forecast system
(Sistem de observaţii meteorologice şi prognoză)
5.2 Poziţionarea Sistemelor Smart Grid în poziţionării fiecăruia din Sistemele Smart Grid în
Planul Smart Grid al SGAM Domeniile şi Zonele Planului Smart Grid al SGAM.
Pentru a nu se aglomera figura, nu au fost reprezentate
În figura 5 [1] se prezintă o vedere de ansamblu a toate sistemele administrative şi tehnologii transversale
Grupurilor funcţionale sle Sistemelor Smart Grid şi a evidenţiate în tabelul 3.
Fig.5 - Grupurile funcţionale şi maparea Sistemelor Smart Grid în modelul SGAM.
5.3 Elemente de intrare preluate de la Grupul Ca elemente de intrare pentru maparea/

de Lucru SG 3 din cadrul CEI reprezentarea Sistemelor Smart Grid în Modelul SGAM
au fost preluate din prima ediţie a documentului IEC
în Energetică
Smart Grid Standardization Roadmap [4] publicată în

anul 2010 de IEC SMB Smart Grid Strategic Group
(SG3) Planul componentelor Smart Grid (figura 6
[10]) şi Lista componentelor Smart Grid.
în Energetică
Lista componentelor Smart Grid, prezentată în

tabelul 1 din [1] (prezentată şi în anexa din capitolul 9
din [2]), este utilizată pentru maparea fiecărui Sistem
Fig. 6 - Diagrama IEC SG3 de mapare/reprezentare a componentelor Smart Grid.

Smart Grid în Stratul Componentelor (în Planul Smart
Grid). Această listă descrie fiecare componentă în
parte şi introduce, acolo unde este relevant, posibilele
interacţiuni ale componentelor cu alte componente
şi/sau alte sisteme.
6 CATEGORIILE DE REŢELE DE (B) Reţea de vecinătate (Neighborhood (Area)

COMUNICAŢII PENTRU SMART GRIDS Network - NAN)
Reţea la nivelul distribuţiei, între staţiile de distribuţie
În [11] sunt definite categoriile de reţele de şi utilizatorii finali. Aceasta este compusă dintr-un
comunicaţii indentificate pentru implementarea Smart număr de subreţele care funcţionează în aşa numita
Grids, precum şi domeniile de aplicare a acestora zonă de “last mile” sau la nivel de reţea de vecinătate.
utilizând Modelul SGAM (figura 7 [11]), şi anume [2]: Aceste reţele pot deservi, de exemplu, sisteme de
(A) Reţea de acces a abonatului (Subscriber contorizare sau de automatizare a distribuţiei, precum
Access Network) şi infrastructura publică de energie electrică pentru
încărcarea vehiculelor electrice.
Reţea care nu este parte a infrastructurii
utilităţilor, dar care implică dispozitive şi sisteme care (C) Reţea extinsă în Zona “câmp” (Field Area
interacţionează semnificativ cu această infrastructură, Network - FAN)
cum ar fi sarcini sensibile din instalaţiile electrice ale Reţea la nivelul superior al distribuţiei, care este
consumatorilor rezidenţiali, comerciali, industriali etc. un nivel multi-servicii ce integrează diferitele reţele de
sub-strat şi oferă conectivitate spre centrele de control
prin intermediul WAN (definit mai jos) sau spre
în Energetică
staţiile electrice principale. De asemenea, poate (D) Reţea din interiorul staţiilor de distribuţie
asigura şi conectivitate “peer-to-peer“ sau conectivitate secundare (Low-end intra-substation network)
de tip “hub-and-spoke” în cazul sistemelor
Reţea în interiorul staţiilor electrice secundare sau
informatice distribuite la nivelul de distribuţie.
posturi de transformare de MT/JT. De obicei se
conectează RTU-urile la întreruptoare şi la diferiţi
senzori de calitate a energiei electrice.
Fig. 7 - Reprezentarea reţelelor de comunicaţii pe Stratul de Comunicaţii al SGAM.
(E) Reţea din interiorul staţiilor electrice autorităţile de echilibrare şi reţea care interconectează
(Intra-substation network) între ele autorităţi de echilibrare. În unele cazuri,
autorităţile de echilibrare pot dispeceriza şi la nivelul
Reţea în interiorul unei staţii electrice primare de
resurselor de generare distribuită sau al sarcinilor care îşi
distribuţie sau în interiorul unei staţii electrice de
pot reduce/opri consumul.
transport. Acest tip de reţea este implicată în funcţiuni
critice cu timp redus de acţionare, cum ar fi în (J) Reţea de Interschimb (Interchange network)
funcţiunile de teleprotecţie.
Reţea care interconectează coordonatorii regionali
(F) Reţea între staţii electrice (Inter substation de fiabilitate cu operatori, cum ar fi operatorii de
network) transport şi producătorii de energie, precum şi reţea
care conectează pieţele angro de energie electrică cu
Reţea care interconectează staţii electrice între ele şi
operatori de piaţă, furnizori, comercianţi cu
cu centrele de control. Aceste reţele sunt reţele de arie
amănuntul şi comercianţi angro de energie electrică.
largă (WAN - Wide Area Network), cerinţele de
În unele cazuri, pieţele angro sunt deschise până la
performanţă pentru ele pot fi stricte în ceea ce priveşte
nivelul micilor consumatori, astfel încât aceste pieţe
timpii de răspuns. În plus, aceste reţele necesită
au şi un caracter de piaţă de vânzare cu amănuntul,
scalabilitate foarte flexibilă şi, datorită condiţiilor
ceea ce are impact asupra reţelei de comunicaţii
geografice, pot necesita suporturi fizice mixte şi topologii
pentru entităţile implicate.
de agregare multiple. Reţelele de această categorie
furnizează servicii de reţea pentru sisteme SCADA, (K) Reţea Transregională/Transnaţională
sisteme SIPS (System Integrity Protection System), (Trans-Regional/Trans-National network)
mesaje de tip eveniment şi pentru monitorizarea de la
distanţă a activelor de trafic de date, precum şi Reţea care interconectează sisteme naţionale/
conectivitate “peer-to-peer” pentru teleprotecţii şi regionale sincrone pentru schimbul de energie, precum
sistemele inteligente distribuite la nivel staţie. şi reţele naţionale sau la scară continentală pentru
monitorizarea reţelelor electrice, managementul
(G) Reţea între Centre de Control/Date (Intra- schimburilor de putere şi pentru pieţele naţionale sau
Control Centre / Intra-Data Centre network) continentale de energie electrică din surse regenerabile.
Astfel de reţele sunt în curs de dezvoltare.
Reţele din interiorul a două tipuri diferite de
facilităţi/instalaţii ale utilităţi (companii de (L) Reţea WAN şi reţea Metropolitană (WAN
electricitate): centre de date şi centre de control ale and MAN - Wide and Metropolitan Area
utilităţii. Ele sunt la acelaşi nivel logic dar nu sunt Network)
acelaşi tip de reţele, centrele de control având cerinţe
foarte diferite pentru conectarea la sistemele de timp Reţea care poate folosi infrastructurile de
real şi de securitate, în comparaţie cu centrele de date comunicaţii publice sau private. Ele interconectează
de întreprindere dispozitive de reţea pe o arie largă (regiune sau ţară)
Tabelul 4care nu sunt conectate
- Aplicabilitatea la sisteme
Tehnologiilor de
de Comunicaţii pentru realizarea reţelelor de comunicaţii
timp real. Fiecarepentru tip de reţea asigură conectivitate şi sunt definite prin acorduri privind nivelul de calitate
Smart Grid (pentru reţelele de comunicaţii de categoriile A, B, …, M).
pentru sisteme din interiorul facilităţii/instalaţiei şi a serviciilor (SLA - Service Level Agreement).
conexiuni la reţele externe, cum ar fi la reţele pentru (M) Reţea pentru comunicaţii industriale
controlul sistemului de energie electrică şi reţele la (Industrial Fieldbus Area Network)
nivelul utilităţii/întreprinderii.
Reţele care interconectează echipamentele de control
(H) Reţea de Întreprindere (Enterprise Network) a procesului, în principal, de generare de energie
electrică (în centrale electrice mari sau distribuite).
Reţea de Întreprindere sau de campus, precum şi
reţea între centre de control. De obicei, utilităţile au În tabelul 4 [12] se indică tehnologiile de
mai multe centre de control şi mai multe campusuri comunicaţii ce ar putea fi utilizate pentru
care sunt îndepărtate geografic. implementarea reţelelor de comunicaţii pentru Smart
(I) Reţea de Echilibrare (Balancing Network) Grid descrise mai sus. Alegerea unei tehnologii de
comunicaţii pentru implementarea unei anumite
Reţeaua care interconectează operatorii de generare categorii de reţea de comunicaţii trebuie să ia în
şi producătorii independenţi de electricitate cu considerare diferitele constrângeri de implementare.
BIBLIOGRAFIE Naţional de Informatică, Automatizări şi
Telecomunicaţii în Energetică -SIE 2012, Sinaia,
[1] - CEN-CENELEC-ETSI Smart Grid Coordination 24-26 Octombrie 2012.
Group - First Set of Standards, November 2012. [7] - IEC 62264:2003 - Enterprise-control system
[2] - Vatră F., Postolache P., Vatră C. A., Poida A. – integration.
Smart Grids. Introducere pentru profesionişti. [8] - IEC 62357-1:2012 - Power systems management
Editura SIER, Bucureşti, august 2014. and associated information exchange - Part 1:
[3] - Vatră F. - Sisteme Smart Grids. Secţiunea 2 din Reference architecture.
Modul 2 - Dezvoltarea unor noi infrastructuri [9] - CEN-CENELEC-ETSI Smart Grid Coordination
de reţele electrice. Optimizarea funcţionǎrii, Group - First Set of Standards, November 2012
utilizǎrii şi mentenanţei reţelelor electrice. [10] - IEC Smart Grid Standardization Roadmap,
Vulnerabilitatea şi securitatea Smart Grid. prepared by SMB Smart Grid Strategic Group
Automatizarea şi cibernetizarea reţelelor (SG3), Edition 1.0, June 2010.
electrice. Note de Curs din cursul Smart Grids, [11] - CEN-CENELEC-ETSI Smart Grid Coordination
organizat de SIER. Group - Smart Grid Reference Architecture,
[4] - NIST Framework and Roadmap for Smart Grid Nov. 2012
Interoperability Standards, Release 1.0. - NIST [12] - Vatră F. - Modelul Conceptual European pentru
Special Publication 1108, National Institute of
Smart Grids. Arhitectura de Referinţă pentru Smart
Standards and Technology - U.S. Department of
Commerce, January 2010. Grids. Secţiunea 1 din Modul 2 - Dezvoltarea unor
[5] - NIST Framework and Roadmap for Smart Grid noi infrastructuri de reţele electrice. Optimizarea
Interoperability Standards, Release 2.0. - NIST funcţionǎrii, utilizǎrii şi mentenanţei reţelelor
Special Publication 1108R2, National Institute of electrice. Vulnerabilitatea şi securitatea Smart
Standards and Technology - U.S. Department of Grid. Automatizarea şi cibernetizarea reţelelor
Commerce, February 2012. electrice. Note de Curs din cursul Smart Grids,
[6] - Vatră F., Poida A. - Modelul conceptual pentru organizat de SIER.
Smart-Grids adoptat în SUA. Simpozionul
în Energetică
1.15.- REȚELE DE DATE FOLOSITE ÎN SMARTGRIDS

Drd.ing. Sorin Dodenci1) Prof. Univ. Dr.ing. Victor Croitoru2)
1)
IT Business Solutions, Bucureşti, sorin.dodenci@itbs.ro
2)
UPB, Facultatea de Electronică şi Tehnologia Informaţiei, croitoru@adcomm.pub.ro
Summary: SMART GRIDS technology has the potential to reduce emissions of CO 2 by integrating
new distributed renewable energy sources, by use of energy storage technologies and the widespread
integration and use of electric vehicles. In addition, SMART GRIDS networks can help reduce power
outage by monitoring and control across the entire chain from production, transport, distribution to the
final consumer. Communication infrastructure plays an important role in achieving these goals.
This paper presents the main communications technologies used to implement Smart Grids.
Keywords: Communications, Smart Grids.
1. INTRODUCERE trebuie schimbate de către diverşii actori participanţi

la SMART GRIDS impune utilizarea de tehnologii de
SMART GRIDS reprezintă poate cea mai comunicaţii din ce in ce mai avansate [3].
revoluţionară tehnologie de la inventarea Internet-ului.
Multe guverne din Europa alocă fonduri din ce în ce 2. REŢELE DE DATE UTILIZATE IN SMART GRIDS
mai mari pentru cercetare în acest domeniu, pentru
dezvoltare şi implementare. Reţelele de comunicaţii de Infrastructura de comunicaţii din SMART GRID
date constituie coloana vertebrală a reţelelor poate fi prezentată folosind o arhitectură ierarhică pe
energetice inteligente (SMART GRIDS) [1]. mai multe nivele, care cuprinde [4].
Diversele funcţionalităţi oferite de SMART GRID, - LAN - Local Area Networks - reţele private de
managementul sarcinii, răspuns la cerere, generarea date care operează de obicei la nivelul unei clădiri sau
distribuită, smart metering, sistemele de automatizare din cel mult un campus şi acoperă distanţe în general mici.
staţii şi substaţii, sistemele SCADA, sunt disponibile cu Acestea mai sunt cunoscute si sun numele de HAN
ajutorul reţelelor de comunicaţii de date, interconectate Home Area Network, pentru clădiri rezindenţiale, IAN
între ele. Un SMART GRID reprezintă o reţea complexă - Industrial Area Nework, pentru clădiri industriale
de comunicaţii de date între senzori inteligenţi wireless sau BAN- Buidling Area Network în cazul clădirilor
sau nu, dispozitive electronice inteligente (IED - de birouri. Mediul de transmisie pentru astfel de reţele
Inteligent Electronic Device), sisteme de măsură este fie cablu (standardul IEEE 802.3 sau Ethernet) fie
inteligente, sarcini controlabile de la distanţă, sisteme de wireless (IEEE 802.11 sau Wifi), fie mixt. Viteza de
control. Reţelele de comunicaţii joacă un rol important în transmisie a datelor într-o reţea LAN poate ajunge
implementarea SMART GRID oferind o comunicaţie în până la 10Gbps pentru cabluri de cupru de tip CAT7
ambele sensuri între diversele componente [2]. sau fibră optică .
Sistemele SCADA (Supervisory Control And - MAN - Metropolitan Area Network acoperă de
Data Acquisition) sunt utilizate pe scară largă în obicei suprafaţa unui oraş. Tehnologiile folosite
industria energetică pentru controlul şi monitorizarea pentru astfel de reţele pot fi tehnologii wireless (LTE,
proceselor de producţie, transport şi distribuţie a 4G/UMTS, WiMAX) sau tehnologii de comunicaţii pe
energiei electrice. Unul dintre pionierii sistemelor cablu, comunicaţii de fibră optică, DSL (Digital
SCADA, John B. Harlow, a proiectat în 1921 un Subscriber Line) .
sistem care putea să detecteze status-ul unei staţii de - Reţelele WAN sunt folosite ca legături de tip
transformare şi putea să raporteze către un centru de backbone pentru distanţe mari pentru interconectarea
control. În 1923, John J. Bellamy şi Rodney G. sistemelor de control cu reţelele LAN, pentru
Richardson au dezvoltat un sistem de control de la interconectarea sistemelor SCADA cu senzori, RTU
distanţă echivalentul sistemelor moderne de tipul (remote terminal unit), PMU (phasor management
"check before operate", prin care erau mai întâi unit) cu scopul de a facilita managementul şi controlul
verificaţi parametrii unui echipament şi apoi dacă diverselor echipamente şi a oferi servicii de
parametrii erau validaţi echipamentul putea fi pus în management a staţiilor şi substaţiilor şi a
funcţiune. Primul sistem de log-uri, proiectat în 1927 echipamentelor implicate în producerea energiei
de către Harry E. Hersey, putea să monitorizeze electrice. Acest tip reţele poate fi implementat
parametrii unui echipament de la distanţă şi tipărea folosind diverse tehnologii, wireless, fibră optică, 4G,
automat orice modificare a parametrilor PLC. Fibra optică este cele mai folosită ca mediu de
echipamentului, împreună cu data şi ora la care a avut comunicaţii între staţiile de transport/distribuţie şi
loc modificarea. Creşterea volumului de date care dispecerate, datorită capacităţii foarte mari de
în Energetică
transport şi latenţei scăzute. Reţelele de comunicaţii Division Multiplexing) li SFH (Synchronous Digital
celulare 4G reprezintă de asemenea o soluţie pentru Hierarchy [5].
reţelele WAN datorită acoperirii naţionale. Reţelele de Reţelele de fibră optică de tip PON au arhitectură
tip WAN sunt caracterizate o acoperire mare, 10-100 km de tip punct/multipunct folosind splitere optice pentru
şi de asemenea de o viteză de transmisie a datelor a permite unei singure fibre optice să deservească mai
duplex suficient de mare, 1 Gbps-10 Gbps. mulţi clienţi [6].
În cadrul IEEE există comitetul 802 care a În tehnologia WDM, mai multe lungimi de undă
standardizat foarte multe tipuri de reţele LAN. sunt utilizate pentru a transporta mai multe fluxuri de
date simultan pe aceeaşi fibră, ceea ce permit
802.1 Overview and architecture of LANs utilizarea la maxim a lărgimii de bandă [6].
802.2 Logical link control SDH/SONET este tehnologie bazată pe
multiplexarea în timp (TDM - time division
802.3 Ethernet
multiplexing). SDH şi SONET (Synchronous Optical
Token bus (was briefly used in Network) reprezintă acelaşi standard, SONET pentru
802.4
manufacturing plants) USA şi Canada şi SDH pentru restul lumii [6].
Token ring (IBM’s entry into the Reţelele de fibră optică oferă capacităţi de
802.5
LAN world) transport uzuale de 10 Gbps, 20 Gbps sau 40 Gbps pe
Dual queue dual bus (early distanţe relativ lungi, motiv pentru care sunt utilizate
802.6 ca backbone pentru aplicaţiile Smart Grids, însă au
metropolitan area network)
Technical advisory group on dezavantajul costului ridicat de implementare şi
802.7 mentenanţă [6].
broadband technologies
DSL este o tehnologie de transmisie digitală de
Technical advisory group on fiber date utilizând liniile telefonice clasice de cupru utilă
802.8
optic technologies pentru a realiza conectarea consumatorilor rezidenţiali
Isochronous LANs (for real-time aflaţi în aproprierea SMART GRIDS. Pentru
802.9
applications) consumatorii aflaţi la distanţe considerabile, DSL nu
802.10 Virtual LANs and security reprezintă o soluţie. Există trei tehnologii DSL:
802.11 Wireless LANs (WiFi) - ADSL - Asymetric DSL , permite viteze de
transmisie diferite în cele doua direcţii, 8Mbps pentru
Demand priority (Hewlett-Packard’s download şi 800 kbps pentru upload.
802.12
AnyLAN) - HDSL - High Speeed DSL suportă rate de transfer
802.13 nlucky number; nobody wanted it până la 2,048 Kbps pe o distanţă de maxim 3,6 km;
Cable modems (defunct: an industry - VeryHigh Data Rate DSL permite rate de
802.14
consortium got there first) transfer până la 100 Mbps [6].
Personal area networks (Bluetooth, Foarte utilizat pentru realizarea reţelelor de
802.15 televiziune prin cablu, cablul coaxial poate fi o soluţie
Zigbee)
802.16 Broadband wireless (WiMAX) pentru conectarea sistemelor de măsurare inteligente
sau pentru conectarea la Smart Grids a soluţiilor de tip
802.17 Resilient packet ring casă inteligentă. DOCSIS ( Data Over Cable Service
Technical advisory group on radio Interface Specification) este o tehnologie de
802.18
regulatory issues comunicaţii prin cablu coaxial care permite rate de
Technical advisory group on transfer mari pe infrastructură hibridă, fibră
802.19 optică/cablu coaxial [7].
coexistence of all these standards
Mobile broadband wireless (similar PLC este o tehnologie care permite transmisia de
802.20 date utilizând infrastructura reţelelor electrice. Această
to 802.16e)
tehnologie injectează o purtătoare de frecvenţă înaltă
Media independent handoff (for pe liniile electrice, peste care sunt modulate datele ce
802.21
roaming over technologies) urmează a fi transmise. Poate fi utilizată foarte uşor în
802.22 Wireless regional area network zonele rurale, unde reţelele de comunicaţii nu sunt
foarte dezvoltate sau pentru controlul iluminatului
Tehnologia Comunicaţiilor pe fibră optică public. Există însă impedimente legate de exemplu de
reprezintă o tehnologie fundamentală pentru reţelele prezenţa transformatoarelor, semnalele de date nu pot
WAN, datorită imunităţii la zgomotul electromagnetic fi retransmise transformatoare şi de asemenea
şi capacităţii ridicate de transport. Există mai multe informaţiile transmise prin PLC ar trebuie să fie
tehnologii de comunicaţii pe fibră optică PON întotdeauna criptate [8].
(Passive Optical Network), WDM (Wavelength Reţelele Wireless (WLAN), cunoscute şi ca WiFi
sunt reţele care permit viteze între 2 Mbps şi 600 Mbps
în Energetică
pe distanţe până la 100 m, operează în benzile scăzute (40 kbps) în banda de 900 MHZ. Poate
nelicenţiate ISM (Industry, Science, Medical) 2,4 Ghz, reprezenta o soluţie pentru integrarea în SMART
3,6 Ghz şi 5 Ghz, având la bază seria de standarde GRID a diverşilor senzori wireless [9].
IEEE 802.11 care include 802.11 (viteze 1-2 Mbps), ZigBee este o tehnologie de comunicaţii de date
802.11a (1,5-54 Mbps), 802.11b ( maxim 11 Mbps), bazată pe standardul IEEE92.15.4. Reţelele ZigBee
802.11g (maxim 54 Mbps) şi 802.11n (54-600 Mbps). (împreună cu reţelele BlueTooth) fac parte din
Wireless Mesh este o reţea wireless flexibilă care categoria aşa ziselor reţele personale de date, operează
constă din mai multe noduri de tip client/ruter. Fiecare în bandă nelicenţiată pe 868 Mhz în Europa, 915 Mhz
nod poate acţiona ca un repetor de semnal şi poate ruta în USA şi 2,4 Ghz în restul lumii. Vitezele de transfer
semnalul de la un nod la altul, Dacă unul dintre noduri sunt între 20 Kbps şi 250 Kbps iar acoperirea este de
devine indisponibil, celelalte noduri pot comunica fie maxim 100 m ZigBee Pro oferă o îmbunătăţire a
direct , fie prin intermediul altor noduri. O reţea distanţei maxime, până la 1600 m. ZigBee este întâlnit
Wireless Mesh poate fi implementată folosind diverse foarte des în aplicaţiile de tip casă inteligentă,
tehnologii IEEE 802.11, 802.15 şi 802.16. Principalul monitorizarea energiei, poate fi implementat în diverse
dezavantaj îl reprezintă totuşi densitatea de topologii (stea, arborescent, topologii mesh) şi oferă
echipamente wireless care pot genera interferenţe un nivel de securitate ridicată oferind criptare AES pe
[10]. 128 biţi. Soluţiile de tip ZigBee sunt relativ ieftine
Tabelul de mai jos prezinta o comparaţie a însă pot apărea interferenţe cu alte reţele [9].
vitezelor şi acoperirii diverselor tehnologii de Reţelele celulare de comunicaţii (telefonie mobilă)
comunicaţii [4]. pot fi o soluţie de luat în calcul de exemplu pentru
conectarea sistemelor de măsurare inteligente.
Standard/ Viteza Industria telecomunicaţiilor clasifică tehnologiile de
Tehnologie Acoperire
Protocol Maximă comunicaţii celulare în 5 generaţii 1G, 2G(GSM), 3G
Tehnologii pe cablu (UMTS), 4G (Wimax şi LTE), 5G, cu generaţiile
155-2500 intermediare 2,5G (GPRS şi EDGE) şi 3,5G (HSPA ).
PON 60 km Reţelele de comunicaţii celulare operează în 860 Mhz,
Fibră Mbps
WDM 40 Gbps 100 km 900 Mhz, 1800 Mhz şi 1900 Mhz. Costul implementării
optica
interconectării diferiţilor actori Smart Grids folosind
Sonet/SDH 10 Gbps 100 km reţelele de comunicaţii celulare este scăzut, însă in
ADSL 1-8 Mbps 5 km absenţa unui contract care să garanteze o anumită bandă,
HDSL 2 Mbps 3,6 km pot apărea congestii şi reduceri ale performanţelor reţelei
DSL datorită partajării cu alţi clienţi [10].
15-100
VDSL 1,5 km Comunicaţiile prin satelit pot fi utilizate pentru
Mbps
monitorizarea şi controlul echipamentelor aflate în
Cablu
DOCSIS 172 Mbps 28 km zone izolate sau unde nu pot fi realizate reţele pe cablu
Coaxial
sau wireless. Dezavantajele utilizării unei astfel de
14-299
HomePlug 200 m soluţii este costul destul de ridicat şi faptul că
Mbps
PLC performanţa semnalului recepţionat de la satelit scade
10-500
Narrowband 3 km în condiţii meteo severe.
kbps
Tehnologii fără fir 3. CONCLUZII
Zigbee 250 kbps 100 m
ZigBee Soluţia de comunicaţii aleasă trebuie să ţină seama
ZigBee Pro 250 kbps 1,6 km de cel puţin 2 factori: volumul de date ce urmează a fi
Wlan 802.1x 600 Mbps 5 km transferat şi latenţa reţelei. În anumite aplicaţii, de
Z-wave Z-wave 40 kbps 30 m exemplu pentru control staţiilor şi substaţiilor de
transport/distribuţie volumul de date nu este foarte
WiMAx 802.16 75 Mbps 50 km mare, un mesaj are în medie 150-500 bytes însă
3G 2 Mbps 50 km latenţa este un factor important de decizie , cerinţa
3.5G 14 Mbps 50 km fiind de sub 1sec/mesaj. La polul opus sunt aplicaţii
Celular care transferă un volum mare de date, de exemplu
4G(LTE) 1 Gbps 50 km
dacă presupunem că avem o reţea de 50 de
5G 20 Gbps 50 km sincrofazori, fiecare sincrofazor trimite măsurători de
Satellite 60 ori pe secunda , mesajul mediu are 48 bytes,
Satelit 1 Mbps 6000 km
Internet volumul total transferat într-o secundă este de
48*8bits*60ori/sec*50 = 1152 Kbps.
Z-Wave este o soluţie de comunicaţii wireless pe
distanţe foarte mici (maxim 30 m) şi la viteze foarte
în Energetică
BIBLIOGRAFIE [6].- Yang Xiao - „Communication and Networking in

SMART GRIDs”,CRC Press, 2012.
[1].- Krzysztof Iniewski - „SMART GRID Infrastructure [7].- Allen J. Wood, Bruce F. Wollenberg, Gerald B.
& Networking”, McGrawHill, 2013. Sheble - „Power Generation, Operation, And Control”,
[2].- EU Commission Task Force for SMART GRIDs, Wiley, 2013.
„Expert Group 1: Functionalities of SMART [8].- Stephen F. Bush - „SMART GRID Communication-
GRIDs and smart meters”, 2010. enabled intelligence for the electric power grid”,
[3].- Mini S. Thomas, John D. McDonald - „Powers Wiley, 2013.
System SCADA and SMART GRIDs”, CRC [9].- Olivier Hersent, David Boswarthick, Omar
Press, 2015. Elloumi - „The Internet of Things. Applications to
[4].- W. Wang, Y. Xu, M. Khanna, “A survey on the the SMART GRID and Building Automation”,
communication architectures in smart grid,” Wiley, 2012.
Computer Networks, vol. 55, July 2011. [10].- Gilbert N. Sorebo, Michael C. Echols - „Smart
[5].- S. Collier, “Ten steps to a smarter grid,” IEEE Gris Security, An end to end view of security in
Ind. Appl. Mag., vol. 16, no. 2,Mar.-Apr. 2010. the new electrical grid”, CRC Press 2011.
în Energetică
1.16.- CONFIDENȚIALITATEA ȘI SECURITATEA DATELOR ÎN

SMARTGRIDS
Drd.ing. Sorin Dodenci1) Prof. Univ. Dr.ing. Victor Croitoru2)
1)
IT Business Solutions, Bucureşti, sorin.dodenci@itbs.ro
2)
UPB, Facultatea de Electronică şi Tehnologia Informaţiei, croitoru@adcomm.pub.ro
Summary: One of SMART GRID's challenges is to ensure cyber security. Increasing interconnection of
different systems using different interconnection technologies and various communications networks
increases the risk of cyber attack.
This paper presents the main issues regarding cybersecurity of Smart Grids.
Keywords: Privacy,CyberSecurity, Smart Grids.
1. INTRODUCERE - Domeniul Piaţa de Energie include operatorii

pieţei de energie şi toţi participanţii;
SMART GRIDS sunt urmaşii reţelelor energetice - Domeniul Operaţiuni include operatorii
şi ca scop pe lângă producţia, transportul, distribuţia şi transportului şi distribuţie de energie;
furnizarea de energie electrică, monitorizarea şi - Domeniul Furnizori de Servicii include
optimizarea automată a elementelor interconectate.
organizaţiile care furnizează servicii către
Astfel reţelele energetice înglobează capabilităţi de
comunicaţii către şi dinspre consumator pentru a companiile de utilităţi şi consumatori.
reduce consumul de energie, pentru a îmbunătăţii Fiecare din cele 7 domenii sunt împărţite la rândul
eficienţa şi transparenţa. lor în subdomenii, care conţin aplicaţii şi actori,
În 2010 NIST (National Institute of Standards grupaţi în asociaţii şi conectaţi între ei prin
and Technology), la propunerea EPRI (Electric Power intermediul interfeţelor. Actorii pot fi echipamente,
Research Institute), a adoptat modelul conceptual de reţele de calculatoare, aplicaţii software , persoane
referinţă pentru SMART GRID [1]. fizice sau organizaţii care participă la SMART GRID.
Organizaţiile pot avea actori în mai multe domenii.
Aplicaţiile reprezintă funcţiile realizate de către
diverşi actori, o funcţie poate fi executată de unul sau
mai mulţi actori. Asociaţiile sunt conexiuni logice care
se stabilesc între diverşi actori, interacţiunile între
actorii unei asociaţii realizându-se prin intermediul
interfeţelor. Comunicaţiile între actorii din acelaşi
domeniu cât şi din domenii diferite pot avea cerinţe
diferite. Actorii dintr-un domeniu care realizează
interfaţa cu actori dintr-un alt domeniu se numesc
actori-poartă (gateway actor). Actorii-poartă pot
Fig. 1 Interacţiunea actorilor din diferite domenii folosi o paletă foarte largă de protocoale de
SMART GRID conform modelului NIST comunicaţii sau pot folosi mai multe protocoale
simultan [2].
Abordarea NIST împarte SMART GRID în
7 domenii (Fig. 1): 2. SECURITATEA DATELOR ÎN REŢELELE
- Domeniul Generare în cantităţi mari (Bulk SMART GRIDS
Generation) cuprinde generatoarele de energie de Piaţa presează companiile să ia decizii rapide
puteri mari şi unităţile de stocare a energiei; care necesită informaţii precise şi actualizate despre
- Domeniul Transport include reţelele de transport procesele de producţie, transport, distribuţie şi
de energie pe distanţe mari; furnizare a energie electrice, ceea ce duce la o
- Domeniul Distribuţie include reţelele de creştere a legăturilor de comunicaţii de date.
distribuţie a energiei către consumatorii finali; Legăturile de comunicaţii devin astfel un element
- Domeniul Clienţi cuprinde toţi consumatorii de important în controlul şi monitorizarea SMART
energie (industriali, comerciali, rezidenţiali) şi GRIDS.
micii producători de energie; În funcţie de tipul şi funcţionalităţile SMART
GRID, componentele acestora sunt distribuite la nivel
local, la nivel naţional sau chiar la nivel global.
în Energetică
Legăturile de comunicaţii folosesc din ce în ce mai autorizare instalate pe SMART METER ar putea
mult tehnologii de conectare fără fir (wireless) sau cu diminua riscul unor astfel de atacuri [5].
fir (fibră optică) puse la dispoziţie de operatori locali, Conform EPRI (Electric Power Research Institute)
naţionali sau globali de comunicaţii. Utilizarea una din provocările SMART GRID o constituie
tehnologiilor de comunicaţii wireless sau pe fir nu asigurarea securităţii cibernetice. Câteva din cele mai
aduce numai beneficii, introduce de asemenea riscul comune tipuri de atacuri cibernetice sunt prezentate
atacurilor cibernetice [3]. mai jos:
Informaţiile din SMART GRID traversează mai - Atac DoS (Denial of Service) şi atac DDoS
multe reţele cu diverşi proprietari, rezolvarea (Distributed Denial of Service): încearcă
problemelor de securitate devine astfel o activitate indisponibilizarea unui echipament, dispozitiv
critică pentru a reduce riscurile de acces neautorizat şi inteligent, calculator sau a unei resurse de reţea
în acelaşi timp pentru a gestiona permisiuni de acces utilizatorilor. Cu toate că mijloacele de realizare,
pentru părţile interesate. Politicile, procedurile şi motivele şi obiectivele unui atac DoS pot varia, în
protocoalele de securitate utilizate trebuie să includă general acest atac constă în eforturile uneia sau mai
tehnici de autentificare, autorizare şi jurnalizare, să multor persoane de a întrerupe sau suspenda temporar
permită protecţia informaţiilor şi comenzilor rezidente în sau pe termen nedeterminat serviciile unei echipament
echipamentele şi sistemele care fac parte din SMART conectate la reţea. Scopul atacatorului este să
GRID şi în acelaşi timp sa protejeze componentele diminueze disponibilitatea sistemului în scopul propus.
infrastructurii de atacuri [3,4]. - Interceptare: Scopul atacatorului este să încalce
Senzorii, dispozitivele de măsurare, echipamentele confidenţialitatea informaţiilor tranzitate prin reţea, de
de control si automatizare, echipamentele de exemplu prin interceptarea pachetelor tranzitate
monitorizare, menţionând numai câteva dintre printr-o reţea LAN sau printr-o reţea wireless.
dispozitivele care comunică automat într-un SMART - Man in the middle attack: Într-un astfel de atac,
GRID, sunt interconectate fără a partaja aceeaşi atacatorul acţionează spre ambele puncte finale ale
infrastructura de securitate. Datorită complexităţii şi comunicaţiei, ca şi cum el ar fi unul din partenerii
importanţei fiecărui nod din infrastructura SMART legitimi. Pe lângă încălcarea confidenţialităţii acest
GRID, trebuie studiată interacţiunea dintre noduri din tip de atac modifică conţinutul mesajelor transmise.
punct de vedere al confidenţialităţii şi securităţii. - Virus: Acest tip de atac manipulează un
Dacă există o linie de delimitare a SMART utilizator legitim pentru a ocoli mecanismele de
GRID, aceasta este infrastructura de comunicaţii autentificare şi autorizare ale accesului la resursele
pentru măsurători (AMI - Advanced Metering SMART GRID cu scopul de a executa un cod injectat
Infrastructure) unde sunt conectate echipamentele de atacator. Atacurile cu viruşi duc deseori la
inteligente de măsurare a energiei electrice (SMART indisponibilitatea resurselor atacate prin consum
METER). Funcţia principală a unui astfel de excesiv de bandă sau energie [6].
echipament este măsurarea consumului de energie, Atacurile cibernetice pot fi deliberate generate de
însă echipamentele moderne permit şi alte terorişti sau de angajaţi nemulţumiţi, direcţionate în
funcţionalităţi prin integrarea de funcţii de comunicaţii scop de spionaj industrial, sau pot fi datorate
cu SMART GRID: comunicarea automată a compromiterii infrastructurii de comunicaţii datorită
consumului către furnizor, detectarea scurtcircuitelor unor erori de implementare, unor erori de utilizare,
din reţeaua consumatorului şi comunicarea acestora erori generate de indisponibilitatea unor echipamente
către furnizor, limitarea consumului, conectare/ sau erori generate de dezastre naturale. Diversele
deconectare de la distanţă. Dimensionare vulnerabilităţi pot permite unui atacator să aibă acces
necorespunzătoare a infrastructurii AMI pentru un la diverse resurse ale SMART GRID cu ajutorul
număr mare de echipamente poate duce la întârzieri cărora să poată controla şi altera condiţiile de
considerabile sau chiar indisponibilitatea unor funcţionare normală care pot duce la destabilizarea
echipamente. Problema fundamentală a AMI constă reţelei şi pot provoca pagube. Peste 90% din atacurile
însă în asigurarea securităţii echipamentelor cibernetice au la bază exploatarea unor vulnerabilităţi
inteligente de măsură. Echipamentele de măsură sunt cunoscute sau a unor sisteme de operare, echipamente
accesibile publicului larg, fiind instalate de obicei pe de reţea sau dispozitive de control configurate
domeniul public. Problema nu constă în faptul că necorespunzător.
cineva ar putea fura un echipament, acest lucru este NIST defineşte securitatea informatică astfel,
oricum luat în calcul de companiile de utilităţi, ci de "Protecţia unui sistem informatic automatizat pentru a
faptul că există riscul de a te putea conecta cu un asigura menţinerea integrităţii, disponibilităţii şi
laptop sau un dispozitiv inteligent la acesta. confidenţialitatea resurselor sistemului de informaţii
Echipamentele inteligente de măsură sunt (inclusiv hardware, software, firmware, informaţii /
programabile şi deci vulnerabile la viruşi sau aplicaţii date şi sisteme de comunicaţii)" [1].
malware. Existenţa protocoalelor de autentificare şi
în Energetică
Implementarea SMART GRID trebuie să ia in Procesul de autentificare trebuie să utilizeze

calcul adoptarea de măsuri de securitate. Asigurarea protocoale care utilizează tehnologii de criptare.
integrităţii SMART GRID se referă la prevenirea Tehnologiile de criptare asigură confidenţialitatea
modificării neautorizate a informaţiilor de către parolelor transmise prin mediile de comunicaţii.
utilizatori, sisteme sau dispozitive inteligente. Ținta Advanced Encryption Standard (AES), 3DES (Triple
atacurilor de integritate o reprezintă atât informaţiile Data Encryption Algorithm) sunt tehnologii de
care-i privesc pe consumatori (preţuri, solduri, criptare foarte performante cu o protecţie ridicată a
consum, etc.) cât şi informaţiile de operare (informaţii confidenţialităţii. Conform unui studiu NIST,
despre senzori, starea echipamentelor pornit/oprit, algoritmul de criptare 3DES ar putea deveni mai puţin
etc). Modificarea neautorizată a acestor informaţii ar sigur în jurul anului 2030, datorită creşterii
putea genera pagube materiale sau umane. Cu alte disponibilităţii puterii de calcul [9].
cuvinte aceste tipuri de atacuri încearcă în mod Odată obţinută autentificarea, sistemul de
deliberat modificarea informaţiilor originale autorizare disponibil (sau sistemul de control al
disponibile în sistemele de comunicaţii cu date accesului) ar trebui să fie configurat pentru a acorda
corupte. Atacurile de integritate pot folosi forţa brută, drepturi de acces minime la resursele necesare
încercări repetate de ghicire a utilizatorilor şi îndepliniri sarcinilor, respectiv obiectivelor fiecărui
parolelor, sau tehnici mai sofisticate. Cea mai expusă utilizator sau echipament inteligent [10].
componentă din SMART GRID unor astfel de atacuri Digitalizarea reţelelor energetice şi accesul facil la
o reprezintă infrastructura de măsură. diverse aplicaţii şi instrumente de proiectare, design şi
Autentificarea este procesul de certificare a hacking disponibile gratuit în Internet, face ca
identităţii unui utilizator, sistem sau dispozitiv abordarea "security by obscurity", prin care
inteligent. Accesul la resursele SMART GRID implică proiectanţii sistemelor considerau că atâta vreme cât
existenţa unui protocol de autentificare a proiectul / eventualele defecte nu sunt cunoscute pe
participanţilor legitimi la comunicaţiile din interiorul scară largă, sau că trebuie să ai cunoştinţe temeinice
acestuia. Datorită numărului mare de echipamente pentru a putea să accesezi un sistem, să nu mai fie de
care trebuie să se autentifice, a numărului mare de actualitate [11].
utilizatori, a diversităţii echipamentelor de Standardul IEC 62443 - Industrial Automation
autentificare, soluţiile de autentificare adoptate trebuie and Control Systems Security a fost dezvoltat de
personalizate pentru fiecare actor participant în comitetul ISA99 din cadrul ISA (Industrial Standard
SMART GRID. Protocoalele de autentificare utilizate For Automation ) împreună cu comitetul 64 WG10 din
în sistemele distribuite, cum sunt reţelele SMART cadrul IEC, acoperă toate tipurile de sisteme de
GRID, sunt bazate fie pe algoritmi de autentificare cu control din toate industriile, inclusiv din industria
chei simetrice (aceeaşi cheie este utilizată atât la energiei, se referă la sisteme hardware şi software cum
criptare cât şi la decriptare), fie pe algoritmi de ar fi DCS, PLC, SCADA, senzori electronici, sisteme
criptare cu chei asimetrice (folosesc o cheie publică şi de monitorizare, diagnoză şi control, interfeţe
una privată pentru a cripta şi decripta). Managementul om/maşina, reţele de comunicaţii, utilizatori umani.
cheilor de criptare simetrice într-o reţea cu foarte Scopul standardului este de îmbunătăţi securitatea,
multe echipamente şi foarte mulţi utilizatori poate fi o disponibilitatea, integritatea şi confidenţialitatea
soluţie foarte scumpă şi la un moment dat o soluţie componentelor sau sistemelor utilizate pentru
nefiabilă. O soluţie ar fi utilizarea de chei asimetrice controlul proceselor şi de a furniza un set de criterii şi
de criptare folosind tehnologii cu chei publice recomandări pentru implementare, pentru a identifica
asimetrice [7]. eventualele vulnerabilităţi şi pentru a reduce riscul de
Fiecare participant (utilizator uman sau compromitere a informaţiilor confidenţiale [12].
dispozitiv inteligent) trebuie sa poată fi identificat IEC Smart Grid Strategic Group (SG3) a
utilizând un nume de utilizator presetat în sistem şi o elaborat Smart Grid Standardization RoadMap care
parolă sau un certificat digital recunoscut de sistemul cuprinde cerinţe şi recomandări privind
de autentificare. De asemenea utilizatorii cu autorizaţii SMARTGRID, cu o secţiune separată privind
extinse, de exemplu autorizaţii pentru controlul de la securitatea cibernetică. Câteva din recomandările SG3
distanţă al echipamentelor, pornit/oprit, etc , trebuie să se referă la:
se poată autentifica utilizând tehnologii two factor - Măsuri de securitate dedicate (control acces,
authentication. TFA(Two Factor Authentication) este securitatea perimetrală);
un nivel suplimentar de securitate care necesită pe - Structurarea aplicaţiilor SMARTGRID bazată
lângă un nume de utilizator şi o parolă, o informaţie pe segmentarea reţelei şi zone funcţionale;
pe care numai utilizatorul respectiv o deţine sau o - Implementare de sisteme de autentificare ;
poate obţine cu ajutorul unui dispozitiv suplimentar de - Verificarea sistemelor de securitate la sistemele
securitate (token) [8]. deja existente;
- Armonizarea cu standardul IEC 62443;
în Energetică
- Revizuirea, adaptarea şi extinderea sistemelor BIBLIOGRAFIE

existente pentru a putea fi securizate atât pentru
sistemele wireless cât şi pentru sistemele cu cablu [1].- National Institute of Standards and Technology -
(reţele de fibră optică sau FTP) [12]. „NIST Framework and Roadmap for SMART
ISO/IEC 62351 este deţinut de IEC Technical GRID Interoperability Standards, Release 1”,
Committee Working Group 15. Standardul conţine 8 NIST Special Publications 1108, 2010.
părţi şi se referă la securitatea datelor şi comunicaţiilor [2].- CEN-CENELEC-ETSI SMART GRID Coordination
pentru SMARTGRID, precum şi securitatea informaţiilor Group - „SGCG/M490/SMART GRID Set of
schimbate între entităţile SMART GRID [12]. Standards”, 2014.
Intrarea in vigoare ala 25 mai 2018 a Regulamentului [3].- Gilbert N. Sorebo, Michael C. Echols - „Smart
General pentru Protecţia Datelor Personale ridică o nouă Gris Security, An end to end view of security in
discuţie la nivelul SMART GRIDS: confidenţialitatea the new electrical grid”, CRC Press 2011.
datelor personale. Protecţia datelor personale este un [4].- Yang Xiao - „Communication and Networking in
subiect care la modul general nu are legătură cu industria SMART GRIDs”,CRC Press, 2012.
energetică. Realitatea este că această industrie a colectat [5].- Stuart Borlase - „SMART GRIDs Infrastructure,
date personale încă de la înfiinţare. Conform definiţiei Technology And Solutions”, CRC Press, 2012.
din GDPR, datele personale reprezintă orice informaţie [6].- James Momoh - „SMART GRID Fundamentals
referitoare la o persoană fizică identificabilă. Semnarea of design and analysis”, IEEE Press, 2012.
unui contract cu o companie de furnizare a energiei [7].- Hassan Bevrani, Takashi Hiyama - „Intelligent
electrice înseamnă completarea unor formulare care Automatic Generation Control”, CRC Press, 2011.
cuprind o multitudine de date personale de identificare, [8].- Stephen F. Bush - „SMART GRID Communication-
adresa poştala, CNP, date de contact (telefon, e-mail). Pe enabled intelligence for the electric power grid”,
lângă aceste date companiile de furnizare pot evalua Wiley, 2013.
comportamentul de consumator de energie electrică, [9].- Mini S. Thomas, John D. McDonald - „Powers
având un istoric al consumului. Nu este nici-o problemă System SCADA and SMART GRIDs”, CRC
atâta timp cât aceste date sunt protejate corespunzător şi nu Press, 2015.
sunt dezvăluite către terţi fără acordul persoanelor vizate. [10].- Krzysztof Iniewski - „SMART GRID Infrastructure &
Networking”, McGrawHill, 2013.
3. CONCLUZII [11].- Olivier Hersent, David Boswarthick, Omar
Elloumi - „The Internet of Things. Applications
Există multe organizaţii care lucrează la crearea de to the SMART GRID and Building
standarde privind cerinţele de securitate pentru Automation”, Wiley, 2012.
SMART GRD: North American Electrical Reliability [12].- Takuro Sato, Daniel M. Kammen, Bin Duan, Martin
Corporation Critical infrastructure Protection (NERC Macuha, Zhenyu Zhou, Jun Wu, Muhammad
CIP), International Society of Automation (ISA), Tariq, Solomon Abebe Asfaw - „SMART
Institute of Electrical and Electronics Engineers(IEEE), GRID Standards”, Wiley, 2014.
National Institute of Standard and Technology
(NIST). Toate organismele de standardizare au ajuns
la concluzia că securitatea SMARTGRIDS depinde în
mare de măsură de tehnologiile de autentificare,
autorizare şi confidenţialitate.
Relativ la SMART GRID, Cyber Security este
"locul unde informaţia poate controla în zilele noastre
fizica"(Joe Weiss). Manipularea informaţiilor poate fi
folosită pentru a porni sau opri generatoare, pentru a
porni sau opri sisteme de transport a energiei, pentru a
fura energie [8].
în Energetică
1.17.- SMART METERING ÎN CONTEXTUL ULTIMELOR DIRECTIVE

ALE UNIUNII EUROPENE PRIVIND PROTECŢIA DATELOR
Dr.ing. Fănică Vatră, Dr.ing. Ana Poida
SIER, tel.0722.361.954, e-mail:office@sier.ro
Summary: The protection of natural persons in relation to the processing of personal data is a
fundamental right. Article 8(1) of the Charter of Fundamental Rights of the European Union and Article
16(1) of the Treaty on the Functioning of the European Union provide that everyone has the right to the
protection of personal data concerning him or her.
This paper presents a series of recommendations from the European Commission, the European
Parliament and the Council of the European Union and the main European Standardization Bodies (CEN,
CENELEC and ETSI) on the protection of personal data to be considered in the implementation and use of
the Smart Metering Systems.
Keywords: Smart Metering Systems, Privacy and data security.
1 INTRODUCERE de protecţie a datelor cu caracter personal şi sancţiuni

echivalente pentru infracţiuni.
Protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte În vederea asigurării unui nivel uniform de
prelucrarea datelor cu caracter personal este un drept protecţie pentru persoanele fizice în întreaga Uniune
fundamental. Articolul 8 alineatul (1) din Carta Europeană şi a preîntâmpinării discrepanţelor care
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi articolul împiedică libera circulaţie a datelor în cadrul pieţei
16 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii interne a UE, trebuie să existe reglementări în scopul
Europene (TFUE) prevăd dreptul oricărei persoane la de a furniza securitate juridică şi transparenţă pentru
protecţia datelor cu caracter personal care o privesc. operatorii economici, inclusiv microîntreprinderi şi
Evoluţiile tehnologice rapide şi globalizarea au întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi de a oferi
generat noi provocări pentru protecţia datelor cu persoanelor fizice în toate statele membre acelaşi
caracter personal. Amploarea colectării şi a schimbului nivel de drepturi, obligaţii şi responsabilităţi
de date cu caracter personal a crescut în mod opozabile din punct de vedere juridic pentru operatori
semnificativ. Tehnologia permite atât societăţilor şi persoanele împuternicite de aceştia, pentru a se
private, cât şi autorităţilor publice să utilizeze date cu asigura o monitorizare coerentă a prelucrării datelor cu
caracter personal la un nivel fără precedent în cadrul caracter personal, sancţiuni echivalente în toate statele
activităţilor lor. Din ce în ce mai mult, persoanele membre, precum şi cooperarea eficace a autorităţilor de
fizice fac publice la nivel mondial informaţii cu supraveghere ale diferitelor state membre.
caracter personal. Tehnologia a transformat deopotrivă
economia şi viaţa socială şi ar trebui să faciliteze în Pe 9 martie 2012 a fost dat publicităţii Recomandarea
continuare libera circulaţie a datelor cu caracter Comisiei Europene privind pregătirile pentru
personal în cadrul Uniunii Europene şi transferul către introducerea sistemelor de Smart Metering [3].
ţări terţe şi organizaţii internaţionale, asigurând, Documentul oferă statelor membre UE o serie de
totodată, un nivel ridicat de protecţie a datelor cu indicaţii cu privire la proiectarea şi operarea Smart Grids şi
caracter personal. a sistemelor de Smart Metering, asigurând astfel dreptul
Aceste evoluţii impun un cadru solid şi mai fundamental la protecţia datelor cu caracter personal.
coerent în materie de protecţie a datelor, însoţit de o Recomandările Comisiei Europene au avut la baza
aplicare riguroasă a normelor, luând în considerare şi Raportul Tehnic Functional reference architecture
importanţa creării unui climat de încredere care va for communications in smart metering systems [4]
permite economiei digitale să se dezvolte. Persoanele elaborat şi publicat în decembrie 2011 de
fizice ar trebui să aibă control asupra propriilor date cu CEN/CENELEC/ETSI Smart Meters Coordination
caracter personal, iar securitatea juridică şi practică Group (SM-CG), constituit de principalele organisme
pentru persoane fizice, operatori economici şi europene de standardizare, CEN, CENELEC şi ETSI.
autorităţi publice ar trebui să fie consolidată [1, 2]. În anul 2016, a fost dat publicităţii Regulamentul
Protecţia efectivă a datelor cu caracter personal (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al
necesită nu numai consolidarea şi stabilirea în detaliu Consiliului Uniunii Europene din 27 aprilie 2016
a drepturilor persoanelor vizate şi a obligaţiilor celor privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce
care prelucrează şi decid prelucrarea datelor cu priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi
caracter personal, ci şi competenţe echivalente pentru privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare
monitorizarea şi asigurarea conformităţii cu normele
în Energetică
a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind diseminarea, accesul neautorizat la datele cu caracter
protecţia datelor) [5]. personal sau modificarea acestora.
În cele ce urmează se prezintă o serie de Protecţia datelor încă din faza de concepţie
recomandări ale Comisiei Europene, Parlamentului necesită, având în vedere stadiul actual al tehnologiei
European şi Consiliului Uniunii Europene şi ale şi costurile de implementare, atât în momentul
principalelor organisme europene de standardizare stabilirii mijloacelor de prelucrare, cât şi în momentul
(CEN, CENELEC şi ETSI) referitor la protecţia datelor cu prelucrării în sine, implementarea măsurilor şi
caracter personal care trebuie avute în vedere la procedurilor tehnice şi organizatorice corespunzătoare
implementarea şi utilizarea Sistemelor de Smart Metering. astfel încât prelucrarea să îndeplinească cerinţele
Directivei 95/46/CE şi să asigure protecţia drepturilor
2 RECOMANDĂRI ALE COMISIEI persoanei vizate.
EUROPENE PRIVIND PREGĂTIRILE Statele membre trebuie să se asigure că operatorii
PENTRU INTRODUCEREA SISTEMELOR de reţele şi operatorii de sisteme de Smart Metering
DE SMART METERING iau, în concordanţă cu celelalte obligaţii care le revin
2.1 Introducere în temeiul Directivei 95/46/CE, măsurile tehnice şi
organizatorice corespunzătoare pentru a asigura
În prima parte a Recomandărilor Comisiei protecţia datelor cu caracter personal.
Europene din 9 martie 2012 privind pregătirile Orice parte care prelucrează date cu caracter
pentru introducerea sistemelor de Smart Metering personal în contextul Sistemelor de Smart Metering
sunt prezentate necesităţile de securitate şi de trebuie să ia toate măsurile rezonabile pentru a se
protecţie a datelor cu caracter personal achiziţionate asigura că datele nu conduc la o persoană identificată
şi prelucrate de Sistemele de Smart Metering. În cele sau identificabilă prin mijloace susceptibile de a fi
ce urmează se prezintă numai unele din recomandările utilizate fie de operatorul de reţele, fie de oricare altă
cu caracter general, în Secţiunea I din documentul [1] parte terţă, cu excepţia cazului în care datele sunt
fiind prezentate o serie de indicaţii cu privire la prelucrate în conformitate cu principiile şi normele
proiectarea şi operarea sistemelor Smart Grids şi juridice aplicabile privind protecţia datelor.
Smart Metering pentru a se asigura dreptul Atunci când iau decizii referitoare la gama de
fundamental la protecţia datelor cu caracter personal. informaţii care pot fi prelucrate în cadrul Smart Grids,
Se recomandă să se citească cu foarte mare atenţie statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare
Secţiunea I din documentul [1]. pentru a institui, în măsura posibilului, trecerea în
anonimat a datelor, astfel încât persoanele vizate să
2.2 Recomandări cu caracter general referitoare nu mai fie identificabile. În cazul în care datele cu
la introducerea sistemelor de Smart Metering caracter personal urmează să fie colectate, prelucrate
şi stocate, statele membre ar trebui să se asigure că
Având în vedere potenţialul de dezvoltare al
datele sunt adecvate şi relevante. Culegerea de date ar
Smart Grids, trebuie să se acorde o atenţie specială
trebui să se limiteze la minimul necesar pentru
securităţii şi protecţiei datelor, cu caracter personal,
scopurile pentru care ele sunt prelucrate, iar datele ar
prelucrate de Sistemele de Smart Metering. În acest
trebui să fie păstrate într-o formă care să permită
sens, trebuie să se efectueze o serie de evaluări ale
identificarea persoanelor vizate numai pentru o
impactului în materie de protecţie a datelor care să
perioadă care să nu depăşească perioada necesară
facă posibilă identificarea, încă de la început, a
îndeplinirii scopurilor pentru care sunt prelucrate
riscurilor privind protecţia datelor, ce pot apărea ca
datele cu caracter personal.
urmare a evoluţiei Smart Grids.
Statele membre ar trebui să determine în mod clar
Elementele privind protecţia datelor şi securitatea
rolul şi responsabilităţile operatorilor de date şi ale
informaţiilor trebuie integrate în Sistemele de Smart
persoanelor împuternicite de aceştia. Acestea ar trebui
Metering, înainte ca acestea să fie introduse şi utilizate
să fie compatibile cu obligaţiile statelor membre
pe scară largă.
prevăzute în Directiva 95/46/CE.
Statele membre ar trebui să se asigure că
Se recomandă utilizarea de canale criptate,
securitatea datelor cu caracter personal este
deoarece acestea reprezintă unul dintre cele mai
concepută chiar din faza iniţială ca parte a
eficiente mijloace tehnice împotriva utilizării abuzive.
arhitecturii reţelei, în cadrul unui proces de protecţie a
datelor încă din faza de concepţie. Asigurarea Statele membre ar trebui să se asigure că, în
securităţii datelor constă din măsuri de protejare a conformitate cu articolul 4 din Directiva 2002/58/CE,
datelor cu caracter personal împotriva distrugerii în cazul unei încălcări a securităţii datelor cu caracter
accidentale sau ilegale sau a pierderii accidentale, personal, operatorul informează autoritatea de
precum şi de prevenire a oricăror forme de prelucrare supraveghere şi persoana vizată fără întârziere (de
ilegală, în special dezvăluirea neautorizată, preferinţă nu mai târziu de 24 de ore după stabilirea
în Energetică
încălcării) dacă încălcarea este susceptibilă să aibă un exemplu împotriva piratajului informatic
efect advers asupra protecţiei datelor cu caracter (hacking access), nu doar pentru prevenirea
personal care le privesc. fraudelor.
Atunci când sunt colectate date cu caracter
personal referitoare la o persoană vizată, operatorul de 3 RECOMANDĂRI ALE CEN/CLC/ETSI
date trebuie să îi furnizeze persoanei vizate cel puţin PRIVIND PROTECŢIEA VIEŢII PRIVATE
următoarele informaţii: ŞI A DATELOR ÎN CAZUL SISTEMELOR
a) identitatea şi datele de contact ale DE SMART METERING
operatorului de date şi, după caz, ale Raportul Tehnic Functional reference architecture
reprezentantului operatorului şi ale for communications in Smart Metering Systems [2],
responsabilului cu protecţia datelor; elaborat şi publicat în decembrie 2011 de CEN/
b) scopul prelucrării căreia îi sunt CENELEC/ETSI Smart Meters Coordination Group
destinate datele cu caracter personal, inclusiv (SM-CG), conţine un capitol special referitor la
termenii şi condiţiile generale, precum şi protecţia vieţii private şi a datelor. În continuare, se
interesele legitime ale operatorului în cazul în prezintă o serie de principii şi concepte, evidenţiate în
care prelucrarea se bazează pe articolul 7 din acest Raport, care trebuie avute în cazul Sistemelor de
Directiva 95/46/CE; Smart Metering.
c) perioada de stocare a datelor cu
caracter personal; 3.1 Protecţiea vieţii private şi a datelor
d) dreptul de a solicita operatorului Pentru acceptarea de către public a sistemelor de
accesul la datele cu caracter personal referitoare Smart Metering, trebuie să existe garanţii adecvate cu
la persoana vizată, precum şi rectificarea sau privire la protecţia vieţii private şi a datelor, astfel încât
ştergerea lor, sau de a se opune prelucrării consumatorii să poată fi siguri că datele lor sunt tratate în
acestora; siguranţă şi că intimitatea lor nu este încălcată. În plus,
e) dreptul de a depune o plângere la deoarece sistemele tradiţionale de contorizare şi de
autoritatea de supraveghere menţionată la control în spaţiile consumatorilor sunt, în prezent, mai
articolul 28 din Directiva 95/46/CE şi datele de puţin predispuse la atacuri de securitate, odată cu
contact ale autorităţii de supraveghere; implementarea sistemelor de Smart Metering trebuie să
f) destinatarii sau categoriile de se acorde atenţie pentru a se rezolva vulnerabilitatea
destinatari ai datelor cu caracter personal; sistemelor de Smart Metering / Smart Grid. Prin urmare,
g) orice altă informaţie necesară produsele şi soluţiile ce vor fi utilizate pentru realizarea
pentru garantarea unei prelucrări corecte a sistemelor de Smart Metering trebuie să fie proiectate, de
datelor în ceea ce o priveşte pe persoana vizată, la început, cu niveluri adecvate de securitate atât a vieţii
având în vedere circumstanţele specifice în care private, cât şi a datelor.
sunt colectate datele cu caracter personal.
La proiectarea, implementarea şi operarea
Cerinţe funcţionale minime pentru securitatea şi Sistemelor de Smart Metering trebuie să se aibă în
protecţia datelor: vedere respectarea cerinţelor legale de protecţiea
(a) Să furnizeze comunicaţii securizate de date. vieţii private şi a datelor în conformitate cu
Această funcţionalitate vizează atât partea de directivele şi tratatele Uniunii Europene.
cerere, cât şi partea de alimentare. Nivelurile
ridicate de securitate sunt esenţiale pentru toate 3.2 Politica generală de securitate şi concepte
comunicaţiile dintre dispozitivul de contorizare
şi operator. Acest lucru este valabil atât în 3.2.1 Principii de securitate
cazul comunicaţiilor directe cu dispozitivul de
contorizare, cât şi în cazul tuturor mesajelor Conform [2], următoarele principii aplicabile la
transmise prin intermediul contorului către sau problemele de securitate a datelor sunt de importanţă în
dinspre orice dispozitive sau sisteme de control considerarea configuraţiilor Sistemelor de Smart Metering:
existente la domiciliul consumatorului. Pentru  necesităţile de securitate trebuie să fie văzute ca
comunicaţiile locale efectuate la domiciliul o caracteristică „end-to-end” ce acompaniază
consumatorului, este necesar să se protejeze sisteme, procese şi oameni şi nu în termeni de
atât viaţa privată, cât şi datele. componente individuale;
(b) Să prevină şi să detecteze fraudele. Această  securitatea trebuie să fie concepută la nivel
funcţionalitate vizează partea de alimentare: arhitectural şi nu adăugată mai târziu ;
securitatea şi siguranţa în caz de acces.  din punct de vedere sistemic, securitatea
Consensul puternic demonstrează importanţa infrastructurii de Smart Metering este legată de
acordată acestei funcţionalităţi. Acest lucru este securitatea Smart Grid în ansamblu şi a
necesar pentru protecţia consumatorilor, de
în Energetică
reţelelor de automatizare a locuinţelor (home informaţiilor de părţi

automation networks); neautorizate
 implementarea securităţii ar trebui să fie - Autentificare - determinarea identităţii
scalabilă în ceea ce priveşte aplicaţiile şi adevărate a unei părţi de
capabilităţile dispozitivelor; comunicaţie
 pentru sistemele cu o speranţă lungă de viaţă, - Confidenţialitate - împiedicarea divulgării de
cum sunt contoarele inteligente, măsurile de informaţii către persoane
securitate vor trebui să evolueze în timp, pe neautorizate
măsură ce devin posibile atacuri mai sofisticate; - Non-repudierea - asigurarea că o parte nu
 algoritmii de criptare oferă o gamă largă de poate repudia/respinge
securitate scalabilă pentru sisteme, sub-sisteme validitatea datelor
şi componente; Pot fi solicitate şi alte servicii de securitate
 securitatea este o sarcină permanentă care suplimentare (lista nu este exhaustivă):
trebuie să fie menţinută ca un proces continuu - Disponibilitate - de exemplu, protecţie
de către organizaţia de exploatare/operare; pentru respingerea
 securitatea în Smart Metering trebuie să fie atacurilor asupra
văzută ca şi "securitate cibernetică" în sistemele serviciului. Acest lucru
IT datorită similitudinii sale mari ca structură, este deosebit de important
elemente şi aplicaţii; în cazul Smart Metering,
 contoarele inteligente, reţelele de comunicaţii şi deoarece trebuie asigurate
sistemele de colectare de date trebuie să fie disponibilitatea serviciilor
testate cu regularitate în ceea ce priveşte de Smart Metering şi a
vulnerabilităţile de securitate de către o terţă alimentării cu energie
parte independentă. electrică către
consumatorul final
3.2.2 Concept de securitate - Autorizarea
- Controlul accesului
Conform [2], un concept de securitate se referă, în - Auditabilitatea (posibilitatea auditării)
principal, la un model de arhitectură, care reprezintă - Protecţie împotriva intervenţiilor neautorizate.
fluxurile de date între funcţii de prelucrare a datelor
pe bază de roluri. 3.2.3 Aspecte privind politica de securitate
Cerinţele pentru conceptul de securitate rezultă din
obiectivele de securitate generală în combinaţie cu Politica de securitate, în general, ar trebui să
serviciile de securitate derivate şi cele mai bune practici. abordeze, din punct de vedere organizatoric, toate
Ca şi constrângeri suplimentare, cerinţele legale constrângerile asupra funcţiilor, fluxului de informaţii
(de exemplu, cerinţe de metrologie şi de protecţie a între funcţii, accesului de la sisteme şi ameninţări
datelor) vor influenţa punerea în aplicare a serviciilor externe, inclusiv software şi accesul la date a unor
de securitate la elementele sistemului dedicate şi la terţe persoane. Menţinerea unei politici adecvate de
interfeţele lor. securitate este esenţială pentru organizaţiile ce
Nu trebuie uitate sistemele suport de management manipulează acreditări/prerogative de securitate secrete,
pentru iniţializare, instalare, de management a folosite pentru a proteja un sistem, inclusiv uzinele/
cheilor/parolelor (key management) etc. firmele de producţie care încorporează prerogative de
securitate în dispozitivele fabricate. În acest sens sunt
Există patru servicii de securitate majore pentru a relevante standardele de securitate de gestionare a
sprijini obiectivele de securitate. Acestea sunt toate informaţiilor, cum ar fi seria de standarde EN 27000 .
relevante pentru securizarea datelor sensibile cum ar fi
Politica de securitate este în responsabilitatea
cele legate de tranzacţiile cu clienţii şi informaţii de
organizaţiilor în concordanţă cu activităţile pe care le
facturare. Este necesar ca aceste servicii de securitate
realizează. Cele mai importante elemente ale unei
să fie integrate în perspectiva de comunicaţii „end-to-
politici de securitate, în combinaţie cu regulile care
end” în cadrul Sistemului de Smart Metering, de-a
trebuie respectate, vor determina securitatea globală
lungul întregului traseu prin Reţele Locale şi de
care trebuie asigurată.
Vecinătate (Local and Neighborhood Network(s)),
Punctele de Access Locale şi de Vecinătate (Local / Politica de securitate defineşte obiective şi
Neighborhood Access Points) şi Reţeaua de Arie elemente ale sistemului care vor fi sprijinite de
Largă (Wide Area Network): politică organizaţională şi de implementări tehnice ale
mecanismelor de securitate. Din punctul de vedere al
Servicii de securitate Obiective de securitate producătorului şi al furnizorului soluţiei de sistem,
- Integritate - prevenirea modificării acestea ar trebui abordate prin elaborarea de ghiduri şi
în Energetică
reguli pentru a iniţia, implementa, opera şi menţine (b) prelucrarea este necesară pentru executarea
sistemul de către organizaţiile responsabile, inclusiv în unui contract la care persoana vizată este parte sau
ceea ce priveşte verificarea periodică, controlul şi pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate
ajustările ulterioare. înainte de încheierea unui contract;
(c) prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii
4 RECOMANDĂRI DIN REGULAMENTUL unei obligaţii legale care îi revine operatorului;
2016/679 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI (d) prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele
AL CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane
La începutul anului 2016 a fost publicat fizice;
Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului (e) prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea
European şi al Consiliului Uniunii Europene privind unei sarcini care serveşte unui interes public sau care
protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte rezultă din exercitarea autorităţii publice cu care este
prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind învestit operatorul;
libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a (f) prelucrarea este necesară în scopul intereselor
Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind legitime urmărite de operator sau de o parte terţă, cu
protecţia datelor) [3]. În continuare se prezintă o serie excepţia cazului în care prevalează interesele sau
de prevederi din acest Regulament care trebuie avute drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate,
în vedere şi la implementarea şi utilizarea Sistemelor care necesită protejarea datelor cu caracter personal,
de Smart Metering. în special atunci când persoana vizată este un copil.
4.1 Obiect şi obiective 4.4 Drepturile persoanei vizate
Regulamentul stabileşte normele referitoare la Operatorul ia măsuri adecvate pentru a furniza

protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte persoanei vizate orice informaţii şi orice comunicări
prelucrarea datelor cu caracter personal, precum şi referitoare la prelucrară datelor sale cu caracter
normele referitoare la libera circulaţie a datelor cu personal, într-o formă concisă, transparentă,
caracter personal. inteligibilă şi uşor accesibilă, utilizând un limbaj clar şi
Regulamentul asigură protecţia drepturilor şi simplu. Informaţiile se furnizează în scris sau prin alte
libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice şi în mijloace, inclusiv, atunci când este oportun, în format
special a dreptului acestora la protecţia datelor cu electronic. La solicitarea persoanei vizate, informaţiile
caracter personal. pot fi furnizate verbal, cu condiţia ca identitatea
Libera circulaţie a datelor cu caracter personal în persoanei vizate să fie dovedită prin alte mijloace.
interiorul Uniunii nu poate fi restricţionată sau În cazul în care datele cu caracter personal
interzisă din motive legate de protecţia persoanelor referitoare la o persoană vizată sunt colectate de la
fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu aceasta, operatorul, în momentul obţinerii acestor date
caracter personal. cu caracter personal, furnizează persoanei vizate toate
informaţiile următoare:
4.2 Domeniul de aplicare (a) identitatea şi datele de contact ale operatorului
Regulamentul se aplică prelucrării datelor cu şi, după caz, ale reprezentantului acestuia;
caracter personal, efectuată total sau parţial prin (b) datele de contact ale responsabilului cu
mijloace automatizate, precum şi prelucrării prin alte protecţia datelor, după caz;
mijloace decât cele automatizate a datelor cu caracter (c) scopurile în care sunt prelucrate datele cu caracter
personal care fac parte dintr-un sistem de evidenţă a personal, precum şi temeiul juridic al prelucrării;
datelor sau care sunt destinate să facă parte dintr-un (e) destinatarii sau categoriile de destinatari ai
sistem de evidenţă a datelor. datelor cu caracter personal;
(f) dacă este cazul, intenţia operatorului de a
4.3 Legalitatea prelucrării transfera date cu caracter personal către o ţară terţă
Prelucrarea este legală numai dacă şi în măsura în sau o organizaţie internaţională
care se aplică cel puţin una dintre următoarele condiţii: În plus faţă de informaţiile menţionate mai sus, în
(a) persoana vizată şi-a dat consimţământul pentru momentul în care datele cu caracter personal sunt
prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru obţinute, operatorul furnizează persoanei vizate
unul sau mai multe scopuri specifice; în cazul în care următoarele informaţii suplimentare necesare pentru a
prelucrarea se bazează pe consimţământ, operatorul asigura o prelucrare echitabilă şi transparentă:
trebuie să fie în măsură să demonstreze că persoana (a) perioada pentru care vor fi stocate datele cu
vizată şi-a dat consimţământul pentru prelucrarea caracter personal sau, dacă acest lucru nu este posibil,
datelor sale cu caracter personal; criteriile utilizate pentru a stabili această perioadă;
(b) existenţa dreptului de a solicita operatorului,
în ceea ce priveşte datele cu caracter personal
în Energetică
referitoare la persoana vizată, accesul la acestea, datelor cu caracter personal inexacte care o privesc.
rectificarea sau ştergerea acestora sau restricţionarea Ținându-se seama de scopurile în care au fost
prelucrării sau a dreptului de a se opune prelucrării, prelucrate datele, persoana vizată are dreptul de a
precum şi a dreptului la portabilitatea datelor; obţine completarea datelor cu caracter personal care
(d) dreptul de a depune o plângere în faţa unei sunt incomplete, inclusiv prin furnizarea unei
autorităţi de supraveghere; declaraţii suplimentare.
(e) dacă furnizarea de date cu caracter personal 4.7 Dreptul la ştergerea datelor („dreptul de a
reprezintă o obligaţie legală sau contractuală sau o fi uitat”)
obligaţie necesară pentru încheierea unui contract,
precum şi dacă persoana vizată este obligată să Persoana vizată are dreptul de a obţine din partea
furnizeze aceste date cu caracter personal şi care sunt operatorului ştergerea datelor cu caracter personal
eventualele consecinţe ale nerespectării acestei obligaţii. care o privesc, fără întârzieri nejustificate, iar
În cazul în care operatorul intenţionează să operatorul are obligaţia de a şterge datele cu caracter
prelucreze ulterior datele cu caracter personal într-un alt personal fără întârzieri nejustificate în cazul în care se
scop decât cel pentru care acestea au fost colectate, aplică unul dintre următoarele motive:
operatorul furnizează persoanei vizate, înainte de această (a) datele cu caracter personal nu mai sunt
prelucrare ulterioară, informaţii privind scopul secundar necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru care au
respectiv şi orice informaţii suplimentare relevante. fost colectate sau prelucrate;
(b) persoana vizată îşi retrage consimţământul pe
4.5 Dreptul de acces al persoanei vizate baza căruia are loc prelucrarea şi nu există niciun alt
temei juridic pentru prelucrarea;
Persoana vizată are dreptul de a obţine din partea
(c) persoana vizată se opune prelucrării şi nu
operatorului o confirmare că se prelucrează sau nu date
există motive legitime care să prevaleze în ceea ce priveşte
cu caracter personal care o privesc şi, în caz afirmativ,
prelucrarea sau persoana vizată se opune prelucrării;
acces la datele respective şi la următoarele informaţii:
(d) datele cu caracter personal au fost prelucrate ilegal;
(a) scopurile prelucrării;
(e) datele cu caracter personal trebuie şterse pentru
(b) categoriile de date cu caracter personal vizate;
respectarea unei obligaţii legale care revine operatorului în
(c) destinatarii sau categoriile de destinatari cărora
temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern sub
datele cu caracter personal le-au fost sau urmează să le
incidenţa căruia se află operatorul;
fie divulgate, în special destinatari din ţări terţe sau
(f) datele cu caracter personal au fost colectate în
organizaţii internaţionale;
legătură cu oferirea de servicii.
(d) acolo unde este posibil, perioada pentru care se
În cazul în care operatorul a făcut publice datele
preconizează că vor fi stocate datele cu caracter
cu caracter personal şi este obligat, în temeiul celor de
personal sau, dacă acest lucru nu este posibil, criteriile
mai sus, să le şteargă, operatorul, ţinând seama de
utilizate pentru a stabili această perioadă;
tehnologia disponibilă şi de costul implementării, ia
(e) existenţa dreptului de a solicita operatorului
măsuri rezonabile, inclusiv măsuri tehnice, pentru a
rectificarea sau ştergerea datelor cu caracter personal
informa operatorii care prelucrează datele cu caracter
ori restricţionarea prelucrării datelor cu caracter
personal că persoana vizată a solicitat ştergerea de
personal referitoare la persoana vizată sau a dreptului
către aceşti operatori a oricăror linkuri către datele
de a se opune prelucrării;
respective sau a oricăror copii sau reproduceri ale
(f) dreptul de a depune o plângere în faţa unei
acestor date cu caracter personal.
autorităţi de supraveghere;
(g) în cazul în care datele cu caracter personal nu 4.8 Dreptul la restricţionarea prelucrării
sunt colectate de la persoana vizată, orice informaţii
disponibile privind sursa acestora; Persoana vizată are dreptul de a obţine din partea
(h) existenţa unui proces decizional automatizat operatorului restricţionarea prelucrării în cazul în care
incluzând crearea de profiluri, informaţii pertinente se aplică unul din următoarele cazuri:
privind logica utilizată şi privind importanţa şi (a) persoana vizată contestă exactitatea datelor,
consecinţele preconizate ale unei astfel de prelucrări pentru o perioadă care îi permite operatorului să
pentru persoana vizată. verifice exactitatea datelor;
Operatorul furnizează o copie a datelor cu caracter (b) prelucrarea este ilegală, iar persoana vizată se
personal care fac obiectul prelucrării. Pentru orice alte copii opune ştergerii datelor cu caracter personal, solicitând
solicitate de persoana vizată, operatorul poate percepe o în schimb restricţionarea utilizării lor;
taxă rezonabilă, bazată pe costurile administrative. (c) operatorul nu mai are nevoie de datele cu
caracter personal în scopul prelucrării, dar persoana
4.6 Dreptul la rectificare vizată i le solicită pentru constatarea, exercitarea sau
apărarea unui drept în instanţă;
Persoana vizată are dreptul de a obţine de la
operator, fără întârzieri nejustificate, rectificarea
în Energetică
(d) persoana vizată s-a opus prelucrării pentru care o privesc, inclusiv creării de profiluri, în măsura în
intervalul de timp în care se verifică dacă drepturile care este legată de marketingul direct respectiv.
legitime ale operatorului prevalează asupra celor ale În cazul în care persoana vizată se opune
persoanei vizate. prelucrării în scopul marketingului direct, datele cu
În cazul în care prelucrarea a fost restricţionată în caracter personal nu mai sunt prelucrate în acest scop.
temeiul celor de mai sus, astfel de date cu caracter personal Cel târziu în momentul primei comunicări cu
pot, cu excepţia stocării, să fie prelucrate numai cu persoana vizată, dreptul menţionat mai sus este adus în
consimţământul persoanei vizate sau pentru constatarea, mod explicit în atenţia persoanei vizate şi este prezentat
exercitarea sau apărarea unui drept în instanţă sau pentru în mod clar şi separat de orice alte informaţii.
protecţia drepturilor unei alte persoane fizice sau juridice În contextual utilizării serviciilor societăţii
sau din motive de interes public important al Uniunii informaţionale şi în pofida Directivei 2002/58/CE,
Europene sau al unui stat membru. persoana vizată îşi poate exercita dreptul de a se opune
O persoană vizată care a obţinut restricţionarea prin mijloace automate care utilizează specificaţii tehnice.
prelucrării este informată de către operator înainte de În cazul în care datele cu caracter personal sunt
ridicarea restricţiei de prelucrare. prelucrate în scopuri de cercetare ştiinţifică sau istorică
sau în scopuri, persoana vizată, din motive legate de
4.9 Obligaţia de notificare privind rectificarea situaţia sa particulară, are dreptul de a se opune
sau ştergerea datelor cu caracter personal prelucrării datelor cu caracter personal care o privesc,
sau restricţionarea prelucrării cu excepţia cazului în care prelucrarea este necesară
Operatorul comunică fiecărui destinatar căruia i-au pentru îndeplinirea unei sarcini din motive de interes
fost divulgate datele cu caracter personal orice public.
rectificare sau ştergere a datelor cu caracter personal 4.12 Responsabilitatea operatorului
sau restricţionare a prelucrării, cu excepţia cazului în
care acest lucru se dovedeşte imposibil sau presupune Ținând seama de natura, domeniul de aplicare,
eforturi disproporţionate. Operatorul informează contextul şi scopurile prelucrării, precum şi de riscurile
persoana vizată cu privire la destinatarii respectivi cu grade diferite de probabilitate şi gravitate pentru
dacă persoana vizată solicită acest lucru. drepturile şi libertăţile persoanelor fizice, operatorul
pune în aplicare măsuri tehnice şi organizatorice
4.10 Dreptul la portabilitatea datelor adecvate pentru a garanta şi a fi în măsură să
Persoana vizată are dreptul de a primi datele cu caracter demonstreze că prelucrarea se efectuează în
personal care o privesc şi pe care le-a furnizat operatorului conformitate cu prezentul regulament. Respectivele
într-un format structurat, utilizat în mod curent şi care poate măsuri se revizuiesc şi se actualizează dacă este necesar.
fi citit automat şi are dreptul de a transmite aceste date Atunci când sunt proporţionale în raport cu
altui operator, fără obstacole din partea operatorului operaţiunile de prelucrare, măsurile menţionate mai sus
căruia i-au fost furnizate datele cu caracter personal. includ punerea în aplicare de către operator a unor
În exercitarea dreptului său la portabilitatea datelor, politici adecvate de protecţie a datelor.
persoana vizată are dreptul ca datele cu caracter personal Aderarea la coduri de conduită aprobate sau la un
să fie transmise direct de la un operator la altul acolo mecanism de certificare aprobat, poate fi utilizată ca
unde acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic. element care să demonstreze respectarea obligaţiilor de
către operator.
4.11 Dreptul la opoziţie
4.13 Asigurarea protecţiei datelor începând cu
În orice moment, persoana vizată are dreptul de a se momentul conceperii şi în mod implicit
opune, din motive legate de situaţia particulară în care
se află, prelucrării datelor cu caracter personal care o Având în vedere stadiul actual al tehnologiei,
privesc, inclusiv creării de profiluri pe baza costurile implementării, şi natura, domeniul de aplicare,
respectivelor dispoziţii. Operatorul nu mai prelucrează contextul şi scopurile prelucrării, precum şi riscurile cu
datele cu caracter personal, cu excepţia cazului în care grade diferite de probabilitate şi gravitate pentru
operatorul demonstrează că are motive legitime şi drepturile şi libertăţile persoanelor fizice pe care le
imperioase care justifică prelucrarea şi care prevalează prezintă prelucrarea, operatorul, atât în momentul
asupra intereselor, drepturilor şi libertăţilor persoanei stabilirii mijloacelor de prelucrare, cât şi în cel al
vizate sau că scopul este constatarea, exercitarea sau prelucrării în sine, pune în aplicare măsuri tehnice şi
apărarea unui drept în instanţă. organizatorice adecvate, cum ar fi pseudonimizarea,
Atunci când prelucrarea datelor cu caracter care sunt destinate să pună în aplicare în mod eficient
personal are drept scop marketingul direct, persoana principiile de protecţie a datelor, precum reducerea la
vizată are dreptul de a se opune în orice moment minimum a datelor, şi să integreze garanţiile necesare în
prelucrării în acest scop a datelor cu caracter personal cadrul prelucrării, pentru a îndeplini cerinţele prezentului
regulament şi a proteja drepturile persoanelor vizate.
în Energetică
Operatorul pune în aplicare măsuri tehnice şi În cazul în care are loc o încălcare a securităţii
organizatorice adecvate pentru a asigura că, în mod datelor cu caracter personal, operatorul notifică acest
implicit, sunt prelucrate numai date cu caracter personal lucru autorităţii de supraveghere competente, fără
care sunt necesare pentru fiecare scop specific al întârzieri nejustificate şi, dacă este posibil, în termen
prelucrării. Respectiva obligaţie se aplică volumului de de cel mult 72 de ore de la data la care a luat
date colectate, gradului de prelucrare a acestora, cunoştinţă de aceasta, cu excepţia cazului în care este
perioadei lor de stocare şi accesibilităţii lor. În special, susceptibilă să genereze un risc pentru drepturile şi
astfel de măsuri asigură că, în mod implicit, datele cu libertăţile persoanelor fizice. În cazul în care
caracter personal nu pot fi accesate, fără intervenţia notificarea nu are loc în termen de 72 de ore, aceasta
persoanei, de un număr nelimitat de persoane. este însoţită de o explicaţie motivată din partea
Un mecanism de certificare aprobat poate fi utilizat autorităţii de supraveghere în cazul în care.
drept element care să demonstreze îndeplinirea Persoana împuternicită de operator înştiinţează
cerinţelor prevăzute mai sus. operatorul fără întârzieri nejustificate după ce ia
cunoştinţă de o încălcare a securităţii datelor cu
4.14 Securitatea prelucrării datelor cu caracter caracter personal.
personal
4.16 Informarea persoanei vizate cu privire la
Având în vedere stadiul actual al dezvoltării, încălcarea securităţii datelor cu caracter
costurile implementării şi natura, domeniul de aplicare, personal
contextul şi scopurile prelucrării, precum şi riscul cu
diferite grade de probabilitate şi gravitate pentru În cazul în care încălcarea securităţii datelor cu
drepturile şi libertăţile persoanelor fizice, operatorul şi caracter personal este susceptibilă să genereze un risc
persoana împuternicită de acesta implementează măsuri ridicat pentru drepturile şi libertăţile persoanelor
tehnice şi organizatorice adecvate în vederea asigurării fizice, operatorul informează persoana vizată fără
unui nivel de securitate corespunzător acestui risc, întârzieri nejustificate cu privire la această încălcare.
incluzând printre altele, după caz:
(a) pseudonimizarea şi criptarea datelor cu caracter 4.17 Evaluarea impactului asupra protecţiei datelor
personal; Având în vedere natura, domeniul de aplicare,
(b) capacitatea de a asigura confidenţialitatea, contextul şi scopurile prelucrării, în cazul în care un
integritatea, disponibilitatea şi rezistenţa continue ale tip de prelucrare, în special cel bazat pe utilizarea
sistemelor şi serviciilor de prelucrare; noilor tehnologii, este susceptibil să genereze un risc
(c) capacitatea de a restabili disponibilitatea datelor ridicat pentru drepturile şi libertăţile persoanelor
cu caracter personal şi accesul la acestea în timp util în cazul fizice, operatorul efectuează, înaintea prelucrării, o
în care are loc un incident de natură fizică sau tehnică; evaluare a impactului operaţiunilor de prelucrare
(d) un proces pentru testarea, evaluarea şi prevăzute asupra protecţiei datelor cu caracter personal.
aprecierea periodice ale eficacităţii măsurilor tehnice şi
organizatorice pentru a garanta securitatea prelucrării. BIBLIOGRAFIE
La evaluarea nivelului adecvat de securitate, se ţine
seama în special de riscurile prezentate de prelucrare, [1]. Vatră F., Postolache P., Vatră C. A., Poida A. -
generate în special, în mod accidental sau ilegal, de Smart Grids. Introducere pentru profesionişti.
distrugerea, pierderea, modificarea, divulgarea Editura SIER, Bucureşti, august 2014.
neautorizată sau accesul neautorizat la datele cu caracter [2]. Vatră F., Poida A. - Recomandările Comisiei
personal transmise, stocate sau prelucrate într-un alt mod. Europene referitoare la introducerea sistemelor
Aderarea la un cod de conduită aprobat sau la un de Smart Metering - Simpozionul Naţional de
mecanism de certificare aprobat poate fi utilizată ca Informatică, Automatizări şi Telecomunicaţii în
element prin care să se demonstreze îndeplinirea Energetică - SIE 2014, Sinaia, 22-24 Oct. 2014.
cerinţelor de mai sus. [3]. European Commission - Commission
Operatorul şi persoana împuternicită de acesta iau Recommendation of 9 March 2012 on
măsuri pentru a asigura faptul că orice persoană fizică care preparations for the roll-out of smart metering
acţionează sub autoritatea operatorului sau a persoanei systems, 9.03.2012.
împuternicite de operator şi care are acces la date cu [4]. CEN/CLC/ETSI/TR 50572:2011 - Functional
caracter personal nu le prelucrează decât la cererea reference architecture for communications in
operatorului, cu excepţia cazului în care această obligaţie îi smart metering systems. Technical Report,
revine în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern. December 2011.
[5]. Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului
4.15 Notificarea autorităţii de supraveghere în European şi al Consiliului Uniunii Europene din
cazul încălcării securităţii datelor cu 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor
caracter personal fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu
în Energetică
caracter personal şi privind libera circulaţie a

acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE
(Regulamentul general privind protecţia datelor).
1.18.- CONCEPTE DE REŢELE DE DISTRIBUŢIE ACTIVE IN

STRUCTURI SMART GRIDS
Dr.ing. Fănică Vatră - SIER, tel.0722.361.954, e-mail:office@sier.ro
Summary: One of the six priorities of implementing Smart Grids until 2020, defined since 2008 by the
European Technology Platform SmartGrids and adopted in 2010 by the European Commission refers to
the Active Distribution Networks.
This paper presents the some aspects concerning the definition of Active Distribution Networks as part
of future Smart Grids.
Keywords: Active Distribution Network, Active Network Management, Multi-Agent Systems.
1 ASPECTE CU CARACTER GENERAL

PRIVIND „ACTIVAREA” REŢELELOR
ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
Una din cele şase priorităţi de implementare
pentru Smart Grids până în anul 2020, definite încă
din anul 2008 de SmartGrids European Technology
Platform şi adoptate în anul 2010 de Comisia
Europeană, se referă la [1, 2]:
 Reţele de distribuţie active.
CHP
Această prioritate se referă la „activarea” reţelelor
electrice de distribuţie în ceea ce priveşte gradul de
automatizare şi de operare a reţelelor, în principal a
reţelelor electrice de distribuţie de MT şi JT. În
prezent, marea majoritate a reţelelor de distribuţie de
Fig.1 - Structura unei reţele electrice de
MT şi JT din Uniunea Europeană sunt "pasive" şi
distribuţie tradiţionale.
depind de intervenţia unui operator uman.
“Activarea” reţelelor electrice de distribuţie este
“cerută” de complexitatea tot mai mare a operaţiunilor
care trebuie executate în aceste reţele ca urmare a
implementării pe scară largă a generării distribuite
(DG) şi a creşterii cerinţelor referitoare la asigurarea
securităţii şi a calităţii energiei electrice furnizate
consumatorilor. Altfel spus, “activarea” reţelelor
electrice de distribuţie implică integrarea surselor DG
şi automatizarea distribuţiei [1, 2]. PV
Într-o reţea activă, sarcinile, generatoarele şi nodurile CHP
de reţea pot fi controlate în timp real prin intermediul
tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor (ICT).
Storage
Există multe caracteristici ale reţelelor de
distribuţie “active” care diferă faţă de reţelele de
distribuţie “pasive” (figura 1 [3]), tradiţionale. Fig.2 - Structura unei reţele electrice de
distribuţie active.
În primul rând, într-o reţea de distribuţie activă
circulaţia de putere nu mai este unidirecţională, iar reţelei depind atât de cerere (sarcini), cât şi de puterile
operarea reţelei se efectuează, în marea majoritate a injectate în reţea de sursele de generare distribuite
cazurilor, într-o configuraţie buclată (figura 2 [3]), conectate la această reţea.
similar cu operarea reţelelor electrice de transport care În al doilea rând, sursele de generare distribuite
funcţionează în mod normal buclat. Sensul circulaţiei conduc la creşterea curenţilor de defect, fiind necesar
puterilor şi amplitudinile tensiunilor din nodurile
în Energetică
să se prevadă sisteme de protecţii noi, complexe, Conform European Technology Platform [4, 5],
care trebuie coordonate pentru a se putea asigura principalele elemente cheie şi componentele
protejarea reţelei electrice în noua configuraţie. prioritare pentru activarea reţelelor de distribuţie sunt:
În al treilea rând, circulaţia puterii reactive în - o reţea activă necesită o vizibilitate eficientă şi
reţeaua electrică poate fi independentă de circulaţia coerentă a diferitelor dispozitive conectate la
puterii active. acesta în scopul de a permite luarea deciziilor
În al patrulea rând, multe tipuri de surse de în timp util;
generare distribuită sunt interfaţate cu reţeaua electrică - trebuie să fie înlocuit controlul manual
prin electronică de putere şi pot injecta armonice în centralizat cu o arhitectură de control
reţeaua electrică. În cazul conectării unor surse eoliene distribuit care va fi coordonată şi integrată în
pot apare fluctuaţii de tensiune în reţeaua electrică, iar metodologiile de control existente, în scopul de
în cazul unităţilor de generare la joasă tensiune a se profita de avantajele „inteligenţei” care vor
monofazate pot apare nesimetrii semnificative. caracteriza reţelele viitorului;
- este necesar să se asigure compatibilitatea
Reţelele de distribuţie active vor trebui să fie în tuturor funcţiunilor şi dispozitivelor pe durata
măsură să răspundă sau să se adapteze în timp-real la trecerii de la situaţia actuală la viitoarele reţele
interacţiunile complexe ale tuturor acestor provocări şi de distribuţie active;
să ofere în timp-real informaţii consolidate diferiţilor - pe lângă controlul şi managementul on-line,
actori care acţionează în cadrul acestor reţele pentru a reţeaua de distribuţie activă va introduce
permite tranzacţionarea diferitelor servicii furnizate. functionalitaţi noi, permise de noile
Acest lucru va permite, de asemenea, noilor actori, instrumente şi soluţii bazate pe o optimizare
cum ar fi agregatorii de Smart Microgrid (figura 3 dinamică multicriterială. Modelarea de
[3]) sau de VPP (figura 4 [3]), de a intra pe piaţa de incertitudini în planificarea şi funcţionarea
energie şi de a furniza servicii de sistem şi de echilibrare reţelelor electrice se va baza pe:
a producţiei şi cererii pe anumite zone de reţea. - standardizarea modelelor de date şi a
protocoalelor de comunicaţie pentru a se
asigura capabilitatea de extindere şi de
cuprindere a cerinţelor viitoare;
- sisteme de comunicaţii capabile să facă
faţă necesităţilor din punctul de vedere al
capacităţii, fiabilităţii şi al costurilor
induse de noile funcţiuni.
Conform [6], reţelele electrice de distribuţie fără
surse DG sunt reţele pasive. Reţelele electrice devin
PV active atunci când sunt conectate la acestea unităţi de
CHP DG, ceea ce conduce la o circulaţie bidirecţională de
putere. Reţelele de distribuţie active necesită
încorporarea unui control flexibil şi inteligent şi a unor
sisteme inteligente distribuite.
Storage În figura 5 [7] este ilustrată, ca exemplu, o schemă
de principiu a unei reţele active de distribuţie, simplă,
Fig.3 - Structura unui microgrid. la care sunt racordate surse de DG, precum şi un SVC
pentru compensarea puterii reactive, reglarea tensiunii şi
îmbunătăţirea calităţii energiei electrice în această reţea.
PV
CHP
Storage
Fig. 5 - Schemă de principiu a unei reţele simple de
Fig.4 - Configuraţia unei VPP. distribuţie la care sunt racordate surse de DG.
în Energetică
De asemenea, în figura 5 este ilustrată şi o schemă lucru înseamnă mai multe funcţiuni software atât
de control a reţelei respective pentru realizarea pentru funcţionarea normală a reţelei electrice, precum
funcţiunilor de control activ. În această schemă este şi pentru reconfigurarea reţelei, proceduri de „auto-
figurat şi un Controler de Management a Reţelei de vindecare” (self-healing) şi de management a defectelor
Distribuţie (DMSC - Distribution Management System (fault management) şi alte instrumente software
Controller) care evaluează condiţiile din reţeaua necesare pentru prognoză, modelare şi planificare.
electrică şi acţionează pentru controlul tensiunilor şi a
circulaţiilor de puteri din reţea. Pentru a realiza aceste Se pare că accepţiunea actuală pentru Active
funcţiuni, DMSC achiziţionează date din reţea şi Distribution Network a fost definită în anul 2002 în
transmite semnale/consemne dispozitivelor locale lucrarea [8], în scopul de a se facilita integrarea DG în
aflate sub control. Acţiunile de control pot fi operarea reţelele electrice de distribuţie de MT şi JT. Soluţia se
comutatoarelor de ploturi ale transformatoarelor bazează pe trei caracteristici principale care se referă
(OLTC - On Load Tap Changer), consemne de putere la interconectarea reţelelor, zone de control locale
pentru sursele de DG, consemne la SVC-uri privind (celule), precum şi la serviciile de sistem ca atribute
puterea reactivă injectată/absorbită etc. specifice ale unei conexiuni.
În timp ce prima din cele trei caracteristici se
În figura 6 [7] este prezentată o posibilă arhitec- referă, în principal, la managementul congestiilor,
tură pentru un DMSC. După cum se observă, funcţiunile detectarea şi izolarea defectelor şi restabilirea
cheie ale DMSC sunt estimarea stării (state estimation), alimentării consumatorilor, a treia caracteristică are în
detectarea “datelor rele” (bad data detection), calculul vedere stabilitatea funcţionării sistemului de
şi optimizarea consemnelor de control. distribuţie. Însă, cea mai revoluţionară schimbarea
propusă în managementul reţelelor electrice de
distribuţie o constituie cea de-a doua caracteristică,
care are în vedere organizarea de zone de control
locale sau "celule". Se are în vedere organizarea unui
nivel de control pentru fiecare “celulă de reţea” prin
care se asigură managementul şi controlul reţelei
electrice din interiorul “celulei” şi la
frontierele/interfeţele acesteia. Aceasta se poate
realiza prin implementarea de diferite elemente de
acţionare tipice (actuators), controlere de tensiune şi
putere reactivă, dispozitive FACTS, sarcini şi
generatoare controlabile de la distanţă.
Într-o Active Distribution Network, în fiecare
“celulă” pot fi asigurate următoarele categorii de
Fig. 6 - Arhitectura unui DMSC. servicii posibile [9]:
- auto-management (self-managing): celula se
DMSC primeşte, în timp real, o serie de date din
poate reconfigura şi poate să-şi restaureze
reţeaua electrică cum ar fi tensiunile în noduri,
funcţionalitatea după o perturbaţie;
injecţiile de putere şi circulaţiile de putere activă şi
- management local al defectelor (local fault
reactivă de pe liniile electrice. Pe baza acestora, a
management): celula poate localiza defectele şi
caracteristicilor şi topologiei reţelei electrice şi a unor
poate izola în interiorul frontierelor sale un
modele de prognoză a sarcinii şi producţiei de energie
fenomen de cădere în cascadă;
electrică, calculează şi optimizează consemnele de
- controlul tensiunii (voltage control): celula poate
control pentru diferitele elemente din reţea ţinând
monitoriza şi controla tensiunile în nodurile reţelei
seama şi de constrângerile impuse de funcţionarea
din cadrul celulei pentru a le încadra în domeniile
reţelei şi de preţurile de pe pieţele de energie electrică.
admise;
Reţelele de energie electrică „active” vor fi - managementul circulaţiei de putere (power
realizate numai prin implementarea de elemente flow management): celula poate gestiona circulaţiile
„smart" („agenţi”), în multe noduri ale reţelei de putere în reţeaua din cadrul celulei, precum
electrice, capabile de a realiza, la nivel local şi şi la frontierele/interfeţele celulei.
independent, numărul maxim de funcţiuni, solicitând
Advanced Distribution Automation (ADA) şi Active
de la nivelul superior un minimum posibil de
Network Management (ANM) sunt termeni particulari
informaţii necesare. Aceste elemente („agenţii”) îşi
ai Active Distribution Network care se referă la
vor coordona acţiunile cu cele ale elementelor vecine
sisteme care includ reţele de control şi comunicaţii.
pentru a se putea asigura coordonarea executării
operaţiunilor necesare pentru "reţeaua activă". Acest
în Energetică
Termenul de Active Network Management flexibilă a reţelei prin utilizarea de echipamente de

(ANM) este în principal utilizat în Regatul Unit. comutaţie rapide, de tip static, precum şi funcţiuni de
Aplicaţiile curente ale ANM sunt de a se rezolva control autonom, cum ar fi reglarea tensiunii sau
probleme tehnice majore de control a tensiunii şi a controlul puterii reactive prin utilizarea dispozitivelor
fluxurilor de putere şi cele rezultate în urma producerii de tip FACTS pentru distribuţie (D-FACTS).
de defecte (detectare, localizare, reconfigurarea reţelei
şi restaurarea alimentării). De asemenea, ANM are Una din tehnologiile care pot fi utilizate în Active
funcţionalităţi de Demand Side Management şi Distribution Networks sunt aşa numitele Sisteme de
Demand Respons. Un exemplu tipic de utilizare a Agenţi Multipli (MAS - Multi-Agent System) [9].
conceptului de ANM este Decentralized Autonomous Tehnologia MAS este o tehnologie modernă, în curs de
Network Management (Managementul Descentralizat dezvoltare, care se bazează pe o Programare
a Reţelelor Autonome) [10]. Orientată către Agent (AOP - Agent Oriented
Programming), care este un concept relativ nou de
În cazul reţelelor de MT cu o mai mare introducere a inteligenţei artificiale convenţionale în
complexitate şi de dimensiuni mari, este intodus şi managementul sistemelor distribuite [9, 16]. În ultimii
conceptul de Reţea Autonomă (Autonomous Network) ani, tehnologia MAS a fost utilizată într-o gamă largă
ca o modalitate de management a acestor reţele [9]. de aplicaţii în sisteme electroenergetice [16, 17, 18].
Deşi într-o Reţea Autonomă sunt realizate funcţii de Deoarece sistemele/reţelele de distribuţie sunt tot mai
autocontrol ca şi în cazul unui microgrid, conceptul de complexe, cu incertitudini datorate DER (resurse
Reţea Autonomă se referă mai mult la optimizarea energetice distribuite) şi RES (surse pe bază de energii
performanţelor reţelei în timpul funcţionării normale. regenerabile), care conduc la operaţiuni extrem de
De asemenea, în cazul unei Reţele Autonome sunt dinamice şi la arhitecturi de control deschise, se pare
abordate şi alte funcţii, ca de exemplu, controlul că o abordare bazată pe “agenţi” este o soluţie
schimburilor de putere, controlul tensiunilor, precum adecvată pentru a se îmbunătăţi funcţionarea
şi probleme de management local a defectelor şi de sistemelor de distribuţie [17, 19]. O serie de elemente
stabilitate a reţelei de distribuţie. specifice utilizării tehnologiei MAS pentru “activarea”
viitoarelor reţele/sisteme de distribuţie sunt prezentate
În SUA şi Canada este mai popular termenul de la pct.4. Alte detalii privind aplicarea tehnologiei
Automatizare Avansată a Distribuţiei (ADA - MAS pentru “activarea” reţelelor electrice de
Advanced Distribution Automation) pentru viitoarele distribuţie pot fi obţinute din [9, 16, 17, 18, 19].
sisteme de distribuţie [11, 12].
În [13], EPRI defineşte ADA ca un sistem (o reţea În figura 7 [9] se prezintă o posibilă evoluţie / foaie
electrică) flexibil şi puternic automatizat, operat prin de parcurs (road map) de la actualele reţele electrice
reţelele de comunicaţii cu arhitectură deschisă. pasive spre Smart Distribution Netorks/ Grids, iar în
Principalele sale caracteristici sunt infrastructura de figura 8 [9] se prezintă o posibilă compatibilizare a
control şi de comunicaţii, automatizarea echipamentelor diferitor concepte de “activare” a reţelelor electrice de
controlabile şi a funcţiilor, aplicarea tehnologiilor distribuţie, prezentate mai sus, prin implementarea aşa
avansate adecvate (D-FACTS etc.), integrarea DER, numitelor Sisteme de Agenţi Multipli (MAS - Multi-
modelare şi simulare în timp real. Securitatea şi Agent System).
fiabilitatea sunt identificate ca factori cruciali în ADA
2 DEFINIREA REŢELELOR DE DISTRI-
spre viitoarele Smart Grids. Grupul de Lucru IEEE
BUŢIE ACTIVE DE CĂTRE GRUPUL DE
Smart Distribuţion (IEEE Smart Distribution WG)
LUCRU CIGRE C6.11
încearcă să definească conceptul de ADA, ca un pas
spre Smart Distribution System (SDS) [14, 15].
Grupul de Lucru CIGRE C6.11 “Development
În Japonia este introdus şi conceptul de Sistem and operation of Active Distribution Networks”
Flexibil, Fiabil şi Inteligent de Furnizare de Energie (constituit din 27 de membrii din 14 ţări) a publicat în
Electrică (FRIENDS - Flexible, Reliable and Intelligent cadrul unei lucrări prezentate la CIRED în anul 2009
Electrical Energy Delivery System) care reprezintă o [20], următoarea definiţie formală pentru Reţelele de
potenţială abordare care ar urma să rezolve atât Distribuţie Active rezultată în urma unei ample
problemele cauzate de introducerea DG, cât şi cele anchete realizate pe plan mondial în anul 2007 printre
rezultate în urma demonopolizării din sectorul cele mai relevante părţi interesate în sectorul
energiei electrice [9]. Cea mai inovatoare parte a electricităţii [20, 21]:
acestui concept este Centrul de Control al Calităţii "Reţelele de Distribuţie Active (ADN - Active
Energiei Electrice (QCC - Quality Control Center) Distribution Networks) sunt reţele electrice de
care acţionează ca o interfaţă între sistemul/reţeaua de distribuţie care au sisteme “in place” pentru a
distribuţie şi clienţi. FRIENDS poate oferi diferite controla o combinaţie de resurse de energie
niveluri de calitate a energiei electrice pentru clienţii distribuite (DER - Distributed Energy Resources),
săi. Sistemul asigură funcţiuni de reconfigurare definite ca generatoare, sarcini şi unităţi/
în Energetică
instalaţii de stocare. Operatorii reţelelor/

sistemelor de distribuţie (DSO - Distribution Această definiţie este completată de
System Operators) au posibilitatea să gestioneze Caracteristicile/Trăsăturile Cheie ale Reţelelor de
fluxurile de energie electrică folosind o Distribuţie Active (ADN) prin furnizarea unei liste de
topologie de reţea flexibilă. DER au un anumit tehnologii, funcţionalităţi/aplicaţii şi beneficii care
grad de responsabilitate pentru a sprijini sistemul/ sunt susceptibile să fie asociate aplicaţiilor specifice
reţeaua, care va depinde de un cadru de reglementare ADN, conform celor ilustrate în tabelul 1 [20].
adecvat şi acordul/contractul de conectare."
Fig.7 - Posibilă evoluţie a reţelelor Fig.8 - Integrarea şi compatibilizarea

pasive spre Smart Distribution viitoarelor reţele electrice de distribuţie.
Networks/Grids.
Tabelul 1 - Principalele caracteristici/trăsături ale Reţelelor de Distribuţie Active.
Necesităţi/Specificaţii
Aplicaţii Beneficii / factorii motrici
pentru infrastructură
 Protecţie  Managementul  Fiabilitate
 Comunicaţii congestiilor de circulaţii de putere. îmbunătăţită.
 Integrarea  Colectarea şi  Utilizare crescută a
în sistemul / reţeaua managementul datelor. activelor.
existentă  Managementul  Acces îmbunătăţit
 Topologie tensiunilor. pentru DG.
de reţea flexibilă  Controlul DG şi a  Alternativă la
sarcinilor. întărirea reţelelor electrice.
 Reconfigurare rapidă  Stabilitatea reţelei
electrice.
De asemenea, au fost evidenţiate o serie de puncte - lipsă actuală de experienţă;

forte, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări pentru ADN - operatorii de distribuţie nu sunt
în comparaţie cu reţelele de distribuţie pasive, şi anume [20]: stimulaţi să îşi asume riscuri;
 Puncte forte pentru ADN: - infrastructura de comunicaţii existentă.
- alternativă economică la întărirea  Oportunităţi oferite de ADN:
reţelelor electrice;
- activele îmbătrânite pot fi înlocuite cu
- fiabilitate operaţională crescută, echipamente capabile de management
inclusiv în ceea ce priveşte livrarea de activ;
energie;
- dezvoltarea şi implementarea
- reducerea pierderilor de energie tehnologiilor de Smart Metering;
electrică;
- dezvoltarea infrastructurii de
- automatizarea şi controlul reţelelor comunicaţii;
electrice conduce la îmbunătăţirea accesului
la reţea a surselor de DG şi a
- reducerea emisiilor de carbon prin
consumatorilor. integrarea surselor distribuite pe bază de
energii regenerabile.
 Puncte slabe pentru ADN:
 Ameninţări pentru implementarea ADN:
- probleme de mentenanţă;
în Energetică
- aspecte de reglementare pot impiedeca reţelele într-un mod sigur şi să asigure servicii de
dezvoltarea ADN; înaltă calitate pentru clienţi.
- securitatea informaţiilor în Principiile fundamentale de proiectare a topologiei
infrastructura de comunicaţii; reţelelor de distribuţie tradiţionale nu s-au schimbat
- reţelele active nu sunt compatibile cu mult în ultimele decenii. Până de curând, Operatorii
reţelele pasive existente. de Distribuţie nu aveau surse de generare distribuită şi
îşi proiectau reţelele printr-o abordare de sus în jos.
Ancheta realizată de Grupul de Lucru CIGRE
Sub
C6.11 a pus în evidenţă şi o ordine de prioritate de
paradigma
dezvoltare a ariilor considerate ca fiind critice pentru
"reţelele
implementarea cu succes a ADN, şi anume: abordări
urmează
de protecţie, siguranţă, managementul defectelor,
cererea", rolul
comunicaţiile, insularizarea intenţionată a DG în
principal al
funcţie de consum şi furnizarea de servicii de sistem.
Operatorilor de
- Majoritatea respondenţilor la ancheta realizată
Distribuţie a
de Grupul de Lucru CIGRE C6.11 au fost de
fost de a furniza
acord că proliferarea generării distribuite (DG) Fig.10 - Evoluţia în trei etape/paşi a
energie electrică
reprezintă unul din factorii care declanşează reţelelor electrice de distribuţie.
într-un singur
tranziţia actualelor reţele electrice spre reţele
sens, de la staţiile de transport la utilizatorii finali.
de distribuţie active. Mai mult decât atât, ei au
Această abordare face uz de foarte puţine instrumente
identificat integrarea surselor de DG în
de monitorizare şi este potrivită pentru reţele de
activităţile de operare a sistemului
distribuţie cu fluxuri de putere previzibile.
electroenergetic, în măsura în care acestea au
un anumit grad de responsabilitate în ceea ce Datorită dezvoltării diferite a reţelelor de
priveşte fiabilitatea şi operarea reţelei distribuţie, caracteristicile acestora diferă de la ţară la
electrice, ca un pas vital pentru succesul ADN. ţară. În funcţie de nivelurile de tensiune, distribuţia
energiei electrice se face la înaltă, medie şi joasă
3 MANAGEMENTUL REŢELELOR ELECTRICE tensiune. Aşa cum este ilustrat în figura 9 [23], nivelul
DE DISTRIBUŢIE ACTIVE de supraveghere, control şi simulare în reţele de
În luna februarie 2013, EURELECTRIC a dat
publicităţii poziţia sa privind Managementul reţelelor
electrice active (Active Distribution System
Management), considerând că acesta reprezintă
instrumentul cheie pentru integrarea armonioasă a
surselor de generare distribuită (DG) [22].
3.1 Situaţia existentă
Extinderea capacităţilor surselor DG şi a celor pe
bază de surse regenerabile intermitente introduce noi
provocări pentru a se asigura fiabilitatea şi calitatea
alimentării cu energie electrică. Această evoluţie are
implicaţii profunde pentru operatorii de sisteme/reţele Fig. 9 - Nivelul actual de supraveghere, control și
de distribuţie (DSO - Distribution System Operators). simulare în rețele de transport şi distribuție
Până de curând, DSO îşi proiectau şi exploatau a energiei electrice.
reţelele de distribuţie printr-o abordare de sus în jos. distribuţie de înaltă tensiune este apropiat de cel din
Fluxurile previzibile de putere din reţelele electrice nu reţelele de transport a energiei electrice. Reţelele
aveau nevoie de instrumente extinse de management şi electrice de distribuţie de MT şi JT sunt în mare parte
de monitorizare. pasive, ceea ce are ca efect o lipsă de vizibilitate şi de
Acest model este însă în schimbare. O mai mare control a acestora din partea Operatorului de
pondere a surselor de energie distribuite conduce la Distribuţie.
fluxuri imprevizibile de putere în reţelele de Un nivel de monitorizare mai scăzut are ca efect o
distribuţie, la variaţii mari de tensiune şi la mai mică flexibilitate operaţională.
caracteristici diferite ale puterii reactive în reţeaua 3.2 Evoluţia sistemelor electrice de distribuţie
electrică. De asemenea, vor avea loc mai frecvent
constrângeri în reţelele locale care vor afecta în mod Nu există o soluţie unică de evoluţie a actualelor
negativ calitatea alimentării cu energie electrică. Cu sisteme de distribuţie a energiei electrice care să poate
toate acestea, DSO va trebui să continue să-şi opereze
în Energetică
fi aplicată în toare cazurile, deoarece reţelele electrice investiţii. Capacitatea existentă a reţelelor de
de distribuţie sunt destul de heterogene, atât în ceea ce distribuţie poate fi folosită optim în cazul în care sunt
priveşte echipamentele de reţea, cât şi al densităţii DG luate în considerare şi alte opţiuni, inclusiv IT&C,
la diferite niveluri de tensiune. Fiecare reţea de cerinţe de conectare şi operaţionale care să garanteze
distribuţie trebuie evaluată individual în funcţie de o performanţă adecvată a DER faţă de sistem (de
structura reţelei (de exemplu, clienţii şi generatoarele exemplu, prin intermediul codurilor de reţea) şi
conectate) şi de infrastructura publică (de exemplu, procurarea serviciilor de sistem de la DER pe bază de
densitatea de sarcină şi a populaţiei). Cu toate acestea, oferte pe piaţă. Planificarea operaţională a reţelelor de
dezvoltarea necesară spre viitoare sisteme/reţele de distribuţie (în mod similar cu planificarea în cazul
distribuţie active, care să răspundă nevoilor tuturor reţelelor de transport) ar trebui realizată în reţelele cu
clienţilor, poate fi descrisă prin cele trei etape o pondere mare de DER, în scopul unei dispecerizări
evidenţiate în imaginea din figura 10 [23], şi anume de stimulative, într-un mod care să fie compatibil cu
la (1) reţea pasivă, via (2) integrarea reţelei reactive reţeaua. Va fi necesar să se îmbunătăţească
(reactive network integration) spre (3) managementul planificarea capacităţii reţelei şi managementul
sistemului activ. congestiilor la nivelul reţelei de distribuţie, la diferite
(1) Reţelele de distribuţie pasive fac uz de aşa- momente de timp şi locaţii, pentru a se maximiza
numita abordare "fit and forget” (“implementează şi nivelul de generare care să fie cel mai economic
uită”). Această abordare presupune rezolvarea tuturor pentru toate părţile, menţinând, în acelaşi timp,
problemelor în faza de planificare, ceea ce poate stabilitatea reţelei. Operatorii de Distribuţie trebuie să
conduce la o reţea supradimensionată. Operatorii de dispună de instrumente pentru supravegherea
distribuţie asigură o capabilitate fermă de conectare şi respectării standardelor. În plus, aceştia ar trebui să
de acces la reţea, dar care nu poate fi utilizată pe aibă posibilitatea de a cumpăra flexibilitate de la DG
deplin în orice moment din cauza consumului local de şi de la sarcini în scopul de a optimiza, în modul cel
energie electrică produsă de DG. Această abordare are mai economic, disponibilitatea reţelei sau pentru a
avantajul că necesită flexibilitate, control şi gestiona condiţiile de reţea în conformitate cu
supraveghere reduse, dar este posibilă numai în cazul prevederile din contractele cu clienţii. Operatorii de
unei reţele cu o penetrare foarte redusă a DER. Odată Distribuţie ar trebui să aibă posibilitatea de a cumpăra
ce creşte penetrarea DER, sistemul de distribuţie nu flexibilitate de la DG şi de la sarcini, pe aşa numitele
poate fi conceput pentru a satisface toate situaţiile "platforme de flexibilitate", în scopul de a rezolva
neprevăzute fără investiţii importante în infrastructura constrângeri din reţeaua electrică. Consolidarea/
de reţea de bază, ceea ce face ca această abordare să întărirea reţelei ar putea fi amânată până în momentul
fie mai puţin economică. în care acest lucru devine mai rentabil decât costul de
(2) Integrarea reţelei reactive (care reacţionează) procurare a serviciilor de la DER.
este adesea caracterizată prin abordarea "only
3.3 Strategie de control tehnic pentru
operation” (“numai la operare"). Această abordare
Managementul Sistemelor de Distribuţie
este utilizată în prezent în unele ţări cu o pondere mare
Active
de DG. Reglementările din ţările respective impun
conectarea a cât mai multor unităţi de DG, fără O reţea electrică modernă poate fi privită ca un
restricţii. Congestiile de reţea (sau alte probleme de sistem mare, complex şi distribuit care conţine mai
reţea) sunt rezolvate în faza de operare prin multe subsisteme/subreţele. Într-o reţea electrică
restricţionarea, atât a sarcinii, cât şi a generării convenţională, strategiile de control sunt realizate prin
(reţeaua reacţionează). Această soluţie ar putea intermediul unui sistem centralizat de tip DMS-SCADA.
restricţiona injecţiile surselor de DG pe durata a mai Într-o astfel de strategie de control centralizat este
multe ore pe an şi să conducă la pierderi financiare greu să se realizeze un control independent pentru
pentru proprietarii de DG dacă aceştia nu sunt generarea distribuită şi microgrid-urile de JT.
recompensaţi în cazul restricţiilor de injecţie de putere Ca urmare a acestui fapt, compania EDP
în reţeaua de distribuţie. Deja astăzi, se poate Distribuicão din Portugalia a introdus două niveluri
considera că unele ţări “fruntaşe", cu un nivel ridicat noi de conducere/ control a reţelelor electrice de
de penetrare a DG, au atins etapa interimară de distribuţie (figura 11 [23]), şi anume:
"integrarea reţelei reactive", la care Operatorii de
Distribuţie rezolvă problemele odată ce acestea apar
(în mare parte numai la operare).
(3) Abordarea activă ar permite interacţiuni între Setpoint State
activităţile/acţiunile derulate în intervalele de timp de State
planificare, de acces & conectare la reţea şi de Setpoint State
operare. Niveluri diferite de fermitate a conectării şi Setpoint
State
de flexibilitate în timp real pot reduce nevoile de
State
Setpoint State
Setpoint State
State
Fig. 11 - Sistem de management distribuit a

sistemelor/reţelelor electrice de distribuţie.
în Energetică
- Sistem de Management Autonom Central (CAMS post de MT/JT. MGCC este responsabil pentru
- Central Autonomous Management System); evaluarea datelor primite de la dispozitivele terminale
- Centru de Control de Microgrid (MGCC - (cum ar fi contoarele inteligente). MGCC analizează
MicroGrid Control Centre). starea curentă a microgrid şi ia măsuri pentru a
garanta conectarea la reţea. În plus, MGCC raportează
Sisteme DMS-SCADA, CAMS şi MGCC starea globală către CAMS de la nivelul ierarhic
comunică ierarhic între ele pentru a face schimb de superior.
informaţii referitoare la starea (state) curentă a DG şi
de a realiza ajustările necesare pe bază de consemne 4 UTILIZAREA TEHNOLOGIEI MAS ÎN
(setpoints). CAZUL REŢELELOR DE DISTRIBUŢIE
Sistemul DMS-SCADA ACTIVE
Viitoarele sisteme DMS-SCADA vor fi utilizate,
în principal, pentru coordonarea fluxului de energie Aşa cum s-a prezentat la pct.1, una din
dintre Operatorul de Distribuţie şi Operatorul de tehnologiile moderne care poate fi utilizată în cazul
Transport şi a fluxurilor de energie din reţelele Reţelelor de Distribuţie Active sunt aşa numitele
electrice de distribuţie de înaltă tensiune (110 kV). Multi-Agent Systems (MAS).
Cea mai mare diferenţă la viitoarele sisteme DMS- Conform [9, 24], un “agent” este o entitate
SCADA constă în faptul că acestea nu au nevoie să software sau hardware situată într-un anumit mediu
aibă acces direct la datele referitoare la microsursele şi care este capabilă de a reacţiona la schimbările din
din fiecare microgrid conectat la reţelele de MT sau mediul său (are reactivitate), este condusă de un set de
JT. Scopul lor este de a garanta robusteţea tendinţe (acţionează proactiv) şi este capabilă de a
sistemului/reţelei de distribuţie în ansamblul său, prin interacţiona cu alţi agenţi (are capabilitate socială).
analizarea datelor primite de la elementele de reţea Un Multi-Agent System este un sistem care cuprinde
poziţionate la nivelul ierarhic imediat inferior (CAMS doi sau mai mulţi “agenţi”.
din staţia de transformare IT/MT). De asemenea, Deoarece sistemele electrice de distribuţie sunt
sistemul DMS-SCADA iniţiază acţiunile care se tot mai complexe, cu incertitudini datorate DER şi
impun, rezultate din analiză. RES care conduc la operaţiuni extrem de dinamice şi
la arhitecturi de control deschise, se pare că o
Sistemul de Management Autonom Central (CAMS)
abordare bazată pe “agenţi” este o soluţie adecvată
Sistemele CAMS sunt subordonate sistemului pentru a se îmbunătăţi funcţionarea
DMS-SCADA din responsabilitatea Operatorului de sistemelor/reţelelor electrice de distribuţie.
Distribuţie. În fiecare staţie de IT/MT este situat un În cazul utilizării tehnologiei MAS, componente
element de tip CAMS care este responsabil pentru controlabile dintr-o Reţea de Distribuţie Activă, cum
controlul şi monitorizarea funcţionării fiecărui fider de sunt generatoarele şi sarcinile controlabile, invertoarele,
alimentare a consumatorilor din staţia de IT/MT şi dispozitivele D-FACTS sau transformatoarele cu reglare
trebuie să raporteze starile către sistemul central DMS- de ploturi, vor fi reprezentate de “agenţi (software)”,
SCADA şi alte elemente de reţea de tip CAMS. La care pot funcţiona în mod autonom, cu obiective/
acest nivel este esenţial să existe un pachet software de sarcini locale sau vor coopera cu alţi “agenţi” pentru a
luare a deciziilor de ansamblu, inclusiv de îndeplini sarcini din zona de reţea. Pentru fiecare
management a generării distribuite (DG). CAMS este “celulă de reţea” este instalat un “agent superior”, ca
responsabil pentru: moderator care gestionează acţiuni autonome, precum
- decizii critice dar care nu sunt atât de sensibile şi pentru a comunica cu alte “celule”.
la timp; În figura 12 [9] se prezintă o posibilă configuraţie
- gestionarea unui număr mare de comunicaţii a unui Sistem MAS pentru o Reţea de Distribuţie
de date; Activă. În această reţea buclată de MT, fiecare
- coordonarea cu centrele de control de staţie/post de MT este considerată ca o celulă care
microgrid (MGCC) pentru realizarea funcţiilor este condusă de un “agent moderator”. În celula
specifice care au un scop comun; mărită din partea dreapta-sus a figurii se prezintă un
- coordonarea cu sistemul DMS-SCADA în exemplu al unei reţele radiale de JT cu câteva unităţi
scopul de a se controla/ajusta volumul DG. Aceste componente DG controlabile sunt
generării DG/DER pentru a se menţine reprezentate de către “agenţi locali”. Comunicaţiile
stabilitatea sistemului/reţelei de distribuţie.
Deciziile luate la nivel CAMS pot da naştere la o
serie de efecte la nivelul ierarhic inferior (MGCC).
Centrul de Control de Microgrid (MGCC)
MGCC monitorizează şi controlează toate
microgrid-urile (fiderii de JT) conectate la o staţie / un
Fig. 12 - Exemplu de aplicaţie MAS în cazul

unei Reţele de Distribuţie Active.
în Energetică
între “agenţii locali” şi “moderatorii” lor sunt realizate [4]. European Technology Platform - Smart grids:
prin intermediul unei platforme MAS (Multi-Agent strategic deployment document for Europe's
System Platform). electricity network of the future (Draft), 25
september 2008.
Aşa cum este ilustrat în figura 13 [9], principalele
[5]. SmartGrids European Technology Platform -
două componente ale structurii de control ale unui
Strategic Deployment Document for Europe’s
“agent moderator” sunt Estimarea Stării elementelor
Electricity Networks of the Future. European
din “celulă” (DSE - Distributed State Estimation) şi
Commission - Directorate-General for Research
Programarea Controlului Local (LCS - Local Control
Sustainable Energy Systems, April 2010.
Scheduling).
[6]. Chowdhury S., Chowdhury S.P., Crossley P. -
DSE analizează topologia reţelei, calculează
Microgrids and Active Distribution Networks,
starea reţelei şi a elementelor componente conectate la
The Institution of Engineering and Technology,
reţea şi detectează datele “rele” (bad data). În funcţie
London, United Kingdom, 2009, ISBN 978-1-
de informaţiile primite de la DSE, LCS stabileşte
84919-014-5.
consemnele de control pentru diferitele elemente de
[7]. Ekanayake J., Liyanage K., Wu J., Yokoyama A.,
acţionare (actuators), cum ar fi cele prin care se
Jenikns N. - Smart Grids Technology and
reglează tensiunea în nodurile reţelei sau cele de
Applications. John Wiley & Sons, Ltd, 2012,
control/reglare a puterilor active şi reactive la
ISBN 978-0-470-97409-4.
generatoarele, dispozitivele D-FACTS şi sarcinile
[8]. Van Overbeeke F. - Active networks: Distribution
controlabile locale.
networks facilitating integration of distributed
De asemenea, “agentul moderator” comunică şi cu
generation. The 2nd International Symposium on
vecinii săi.
Distributed Generation: Power System and
Market Aspects, Stockholm, 2002.
[9]. Phuong N. H. - Multi-Agent System based Active
Distribution Networks. PHD Thesis, Eindhoven
University of Technology - 2010, ISBN: 978-90-
386-2369-6.
[10]. Korbik A., Mcarthur S.D.J., Ault G. W., Burt
G.M., Mcdonald J.R. - Enabling active
distribution networks through decentralised
autonomous network management. The 18th
International Conference and Exhibition on
Electricity Distribution, CIRED, 2005.
[11]. McGranaghan M., Goodman F. - Technical and
Fig. 13 - Arhitectura de control a unui system requirements for Advanced Distribution
“agent moderator”. Automation. The 18th International Conference
and Exhibition on Electricity Distribution,
CIRED, 2005.
BIBLIOGRAFIE [12]. Simard G., Chartrand D., Christophe P. -
Distribution automation: Applications to move
[1]. Vatră F., Postolache P., Vatră C. A., Poida A. -
from today’s distribution system to tomorrow’s
Smart Grids. Introducere pentru profesionişti.
smartgrid. IEEE Power & Energy Society
Editura SIER, Bucureşti, august 2014.
General Meeting, 2009.
[2]. Vatră F. - Reţele de distribuţie active, Secţiunea 1 din
[13]. Electric Power Research Institute (EPRI) -
Modul 4 - Reţele de distribuţie active. Managementul
Technical and System Requirements for
dinamic a sarcinii. Smart metering şi participarea
Advanced Distribution Automation. 2004.
activa a utilizatorilor la piaţa de energie electrică.
[14]. IEEE Smart Distirbution Working Group - Smart
Conceptele de Plug-in Electric Vehicles, Home Area
Distribution Wiki. http://wiki. powerdistribution
Network, Smart Home. Eficienţa energetică şi Smart
research.com/index.php?title=Main Page
Grids. Noi elemente în piaţa de energie electrică.
[15]. IEEE Smart Distirbution Working Group Home
Note de Curs din cursul Smart Grids, organizat de
http://grouper.ieee.org/groups/td/dist/da/doc
SIER în anii 2013-2014.
/index.html/.
[3]. L'Abbate A., Fulli G., Starr F, Peteves S.D. -
[16]. Bellifemine F. L., Caire G., Greenwood D. -
Distributed Power Generation in Europe:
Developing Multi-Agent Systems with JADE.
technical issues for further integration. Raport
John Wiley & Sons, Ltd., 2007.
European Commission - Joint Research Centre
[17]. McArthur S. D. J., Davidson E. M., Catterson
(JRC) - Institute for Energy, 2008, ISBN 978-92-
V. M., Dimeas A. L., Hatziargyriou N.D., Ponci
79-08222-1.
în Energetică
F., Funabashi T. - Multi-Agent Systems for Power Working Group. Paper 0555, CIRED, Prague, 8-
Engineering Applications; Part I: Concepts, 11 June 2009.
Approaches, and Technical Challenges. IEEE [21]. D’ Adamo C., Abbey C., Jupe S., Buchholz B.,
Transactions on Power Systems, vol. 22, no. 4, Khattabi M., Pilo F. - Development and
pp. 1743–1752, 2007. Operation of Active Distribution Networks:
[18]. McArthur S. D. J., Davidson E. M. - Concepts Results of CIGRE C6.11 Working Group. Paper
and approaches in multi-agent systems for power 0311, CIRED, Frankfurt, 6-9 June 2011.
applications. Proceedings of the 13th International [22]. EURELECTRIC - Active Distribution System
Conference on Intelligent Systems Application to Management - A key tool for the smooth
Power Systems, 2005. integration of distributed generation. Feb. 2013.
[19]. Moslehi K., Kumar R. - Vision for a self-healing [23]. Hadijsaid N., Sabonnadiere J.C. - SmartGrids.
power grid. ABB Network Management, Santa John Wiley & Sons, Ltd, 2012, ISBN 978-1-
Clara, California (p000925). 84821-261-9.
[20]. D’ Adamo C., Jupe S., Abbey C. - Global [24]. Uhrmacher A. M., Weyns D. - Multi-Agent
Survey on Planning and Operation of Active Systems Simulation and Applications. Taylor and
Distribution Networks - Update of CIGRE C6.11 Francis Group, LLC, 2009
în Energetică
1.19.- CONCEPTE PRIVIND MANAGEMENTUL DINAMIC A SARCINII

Dr.ing. Fănică Vatră
Summary: As in other situations so far, there has not been crystallized yet a generally accepted
definition for concepts of Demand Side Management (DMS) and Demand/Load (Side) Response (DR), being
a multitude of terms and definitions, that describe the same thing, more or less. This paper presents the latest
ways of defining these two concepts, made by international bodies that represents the electricity sector.
Keywords: Demand Side Management, Demand Response, Load (Side) Response.
1 INTRODUCERE la schimbările în preţul energiei electrice în

timp. Demand Response poate fi definit şi
În Managementul Dinamic a Sarcinii sunt incluse prin plăţile / tarifele stimulative (avantajoase)
două concepte noi prin care utilizatorii finali îşi pot menite să inducă o utilizare mai redusă a
reduce consumul de energie electrică şi îşi pot energiei electrice în momentele în care preţurile
îmbunătăţi eficienţa utilizării acesteia, şi anume pe piaţa de energie sunt ridicate sau atunci
conceptele de [1]: când siguranţa sistemului electroenergetic
- Demand Side Management (DSM) - este pusă în pericol. Demand Response
Managementul Cererii de Energie Electrică; include toate modificările intenţionate în
- Demand/Load (Side) Response (DR) - consumul de energie electrică a clienţilor finali
Răspunsul Cererii/Sarcinii. care sunt destinate să modifice momentul
Ca şi în alte situaţii, până în prezent nu s-a consumului, nivelul cererii instantanee sau
cristalizat încă o definire unanim acceptată pentru cele consumul total de energie electrică.
două concepte, existând o multitudine de termeni şi Demand Side Management (DSM) se referă la
definiţii care, mai mult sau mai puţin, descriu cam economisirea de energie, optimizând alocarea de
acelaşi lucru. În cele ce urmează vor fi prezentate cele resurse şi asigurând securitatea activităţilor de
mai recente moduri de definire ale celor două management a reţelei electrice prin creşterea eficienţei
concepte, realizate de organisme internaţionale utilizării energiei electrice la utilizatorii finali şi prin
reprezentative în domeniul energiei electrice. optimizarea consumului de energie în conformitate
Conform unui document dat publicităţii în luna cu măsuri administrative sau induse.
februarie 2013 de EURELELECTRIC [2]:
Demand Response (DR) se referă la faptul că
 Demand Side Management (DSM) este răspunsul consumatorilor este în concordanţă cu
folosit cu scopul de a se reduce consumul de semnalele de preţ de pe piaţa angro de energie
energie electrică şi pentru a se îmbunătăţi electrică sau cu ale unui mecanism de stimulare şi
eficienţa globală de utilizare a energiei schimbă modul normal de consum de energie
electrice prin implementarea de politici şi electrică a participaţilor la piaţă. Demand Response
metode care controlează cererea de energie permite consumatorilor să participe în mod activ la
electrică. DSM este, de obicei, o sarcină a pieţele de energie electrică.
companiilor de electricitate pentru a reduce
sau deplasa vârful de sarcină în scopul de a Conform definiţiilor şi precizărilor de mai sus,
se amâna instalarea de noi capacităţi de prin Demand Side Management se are în vedere o
producţie şi/sau de facilităţi (instalaţii) de schimbare globală şi pe termen lung a
distribuţie. Metodele utilizate în mod obişnuit caracteristicilor consumului utilizatorilor pentru a se
pentru DSM sunt: o combinare a diferitor îmbunătăţi eficienţa globală prin reducerea
categorii de unităţi de generare de înaltă consumurilor specifice (using less power to perform
eficienţă, reducerea vârfului de consum, the same tasks) şi „deplasarea” anumitor consumuri în
„deplasarea” consumului în afara vârfului de afara vârfului de sarcină, pe când prin Demand
sarcină din sistemul electroenergetic şi Response se au în vedere modificări momentane, în
diferite practici de operare care facilitează timp-real sau timp-real extins, în utilizarea energiei
utilizarea eficientă a energiei electrice. electrice faţă de situaţia normală de consum ca
răspuns la schimbarea preţului energiei electrice din
 Demand Response (DR) include modificări în momentele respective.
utilizarea energiei electrice de către clienţii În anul 2011, Council of European Energy
finali faţă de consumul lor normal ca răspuns Regulators (CEER) publică următoarea definiţie
în Energetică
pentru Demand Response în contextul pieţei de energie Comisia Federală de Reglementare în domeniul
electrică cu amănuntul [3]: Energiei din SUA (FERC - Federal Energy Regulatory
 Schimbări în utilizarea/producerea energiei Commission) defineşte în anul 2012 Demand
electrice de către clienţii finali / micro- Response astfel [4, 5]:
generatoare de la modelele lor curente/normale  Schimbări în utilizarea energiei electrice a
de consum/injecţie, ca răspuns la schimbările în consumatorilor finali faţă de consumul lor
timp în preţul energiei electrice sau ca urmare a normal ca răspuns la schimbările în timp în
unor stimulente menite să adapteze utilizarea preţul energiei electrice sau ca urmare a unor
energiei electrice în momente în care preţurile stimulente concepute pentru a induce o utilizare
pe piaţa angro de energie electrică sunt ridicate mai redusă a energiei electrice în momente în
sau atunci când siguranţa sistemului care preţurile pe piaţa angro de energie electrică
electroenergetic este pusă în pericol. Această sunt ridicate sau atunci când siguranţa
schimbare în utilizarea energiei electrice poate sistemului electroenergetic este pusă în pericol.
avea impact asupra preţurilor de pe piaţa spot. Aşa cum se observă din figura 2 [4], în SUA se
consideră, de asemenea, că Demand Response este
În figura 1 este ilustrat, conform CEER [3], parte componentă a Demand Side Management.
conceptul de ansamblu a Demand Side Management,
unde Demand Response este una din componente. Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA -
International Energy Agency) defineşte Demand
Response, denumit şi Demand Side Response, astfel [6, 7]:
„Programe şi activităţi menite să încurajeze
consumatorii să-şi schimbe modul de utilizare a
energiei electrice, inclusiv momentul şi nivelul cererii
de energie electrică, care să satisfacă integral
necesităţile de consum şi obiectivele clienţilor.
Demand Response include programe de stabilire
dinamică a preţurilor pentru energia electrică în
funcţie de timpul de utilizare, programe de control
direct a sarcinii dispozitivelor şi de întrerupere
instantanee a sarcini, precum şi alte opţiuni de piaţă
Fig.1 - Demand Side Management, conform CEER. pentru modificarea cererii (cum ar fi licitarea din
partea cererii - Demand Side Bidding).”
Fig. 2 - Categorii de Demand Side Management conform NERC.

(NERC - North American Electric Reliability Corporation)
în Energetică
Atât Demand Side Management, cât şi Demand utilizatorii finali şi prin optimizarea consumului de
Response sunt componente importante ale energie pe bază de măsuri administrative sau induse
conceptului de Smart Grids şi, în general, sunt prin informare şi educaţie.
gândite/concepute pentru a încuraja consumatorii În mod uzual, scopul DSM este de a se încuraja
finali, în primul rând, să-şi reducă consumul de consumatorul să utilizeze mai puţină energie electrică,
energie electrică la vârful de sarcină în sistemul în special pe durata vârfului de sarcină în sistemul
electroenergetic şi, în al doilea rând, să-şi eficientizeze electroenergetic sau să mute/deplaseze momentul
costurile cu energia electrică prin deplasarea unei părţi consumului de energie electrică în afara vârfului de
importante de consum în afara orelor de vârf de sarcină. sarcină, cum ar fi noaptea sau la sfârşit de săptămână.
Deoarece sistemele electroenergetice, în particular Ca urmare a acestei acţiuni, este de aşteptat să se
sistemele/instalaţiile de generare, transport şi reducă necesităţile de investiţii în reţele electrice şi/sau
distribuţie a energiei electrice, sunt, în general, în centrale electrice pentru a se acoperi cererea la vârf
dimensionate pentru a corespunde cererii la vârf de de sarcină în sistemul electroenergetic. Un exemplu, în
sarcină (plus o marjă de eroare de prognoză şi, ca acest sens, este utilizarea unităţilor de stocare a
urmare, a unor evenimente neprevăzute), scăderea energiei electrice pentru stocarea energiei în orele din
cererii de energie electrică la vârful de sarcină reduce afara vârfului de sarcină, energia stocată fiind apoi
şi necesităţile de investiţii în centrale şi reţele electrice utilizată pe durata vârfului de sarcină. Un alt exemplu
prin care să se acopere cererile la vârf de sarcină. este utilizarea maşinilor de spălat şi a boilerelor în
În funcţie de configuraţia reţelelor electrice şi de afara orelor de vârf de sarcină. De asemenea,
capacităţile de generare, Demand Side Management organizarea producţiei în fabrici în trei schimburi
şi/sau Demand Response pot fi folosite şi pentru a se constituie un alt exemplu.
creşte cererea (sarcina) în perioadele în care producţia Conceptul DSM a fost dezvoltat iniţial de către
este mare (de exemplu în cazul centralelor eoliene în companiile de electricitate din SUA pentru a se
perioadele cu vânt puternic) şi cererea este mai asigura alimentarea consumatorilor în condiţiile
scăzută (de exemplu în orele din afara vârfului de creşterii necesarului de energie şi a dificultăţilor de
sarcină). În ultima perioadă sunt încurajate sistemele realizare de noi surse de energie electrică, în special
de stocare a energiei electrice pentru a se echilibra datorită constrângerilor de mediu. În prezent, acest
perioadele cu cerere scăzută şi cele cu cerere ridicată concept se referă la programe destinate controlului
(altfel spus perioadele cu preţuri mici ale energiei de către compania de electricitate a consumului de
electrice şi cele cu preţuri mari). energie la utilizatori în vederea creşterii eficienţei
În cele ce urmează se vor prezenta diferite aspecte energetice, a asigurării securităţii în alimentare şi a
privind Demand Side Management şi Demand Response reducerii impactului asupra mediului înconjurător, prin
aşa cum au fost definite de EURELECTRIC. limitarea poluării datorită energiei neconsumate
(energia neconsumată este evaluată uneori în negajouli).
2 - DEMAND SIDE MANAGEMENT (DSM) Deşi au interesul de a vinde cât mai multă energie,
companiile de electricitate sunt conştiente de faptul că,
2.1 - Aspecte cu caracter general
în multe cazuri, există o risipă importantă din cauza
Demand Side Management (DSM), cunoscut şi menţinerii unor tehnologii cu consumuri specifice
sub denumirea de Energy Demand Management energetice ridicate sau a utilizării neraţionale a
(Managementul Cererii de Energie Electrică) a fost energiei electrice. În acelaşi timp, companiile de
inventat ca urmare a crizelor de energie din anii 1973 electricitate cunosc faptul că nu toţi utilizatorii de
şi 1979, fiind introdus în mod public în anii 1980 de energie electrică, mai ales cei cu putere instalată relativ
EPRI (Electric Power Research Institute) din SUA [8]. redusă, au posibilitatea efectuării de investiţii ţinând
Conform UNIDO (United Nations Industrial seama de dificultăţile care apar în realizarea unui
Development Organization), în anul 1999, 459 de proiect bancabil, temeinic justificat tehnic şi economic.
companii/utilităţi de electricitate aveau implementate În aceste condiţii, încă din anii 1970 s-au căutat
programe DSM. Aceste programe au condus la primele soluţii de posibil parteneriat între companiile
reducerea consumului de energie electrică (energie de electricitate şi utilizatori pentru a dezvolta o afacere
negenerată) cu circa 50,6 milioane MWh, ceea ce a în care compania de electricitate investeşte, iar
însemnat circa 1,5 % din energia electrică vândută în utilizatorul plăteşte investiţia din economiile realizate
anul respectiv [9]. la factura de energie electrică. Ulterior, conceptul s-a
Aşa cum s-a precizat în cap.1, DSM se referă, în dezvoltat şi au apărut şi Companii de Consultanţă
principal, la economisirea de energie electrică, Energetică / Companii de Servicii Energetice
optimizând alocarea de resurse şi asigurând securitatea (ESCO/ESCo - Energy Savings Company sau Energy
activităţilor de management a reţelei electrice prin Service Company) ce asigură sau facilitează finanţa-
creşterea eficienţei utilizării energiei electrice la rea unor proiecte energetice şi recuperarea investiţiei
din economia de energie electrică astfel realizată.
în Energetică
În general, orice acţiune DSM asociază măsuri de problemelor legate de dezvoltarea infrastructurii
ordin tehnic, financiar şi de marketing şi este realizată sectorului energetic, limitarea importurilor de energie
de către: şi a problemelor de mediu
- utilizatorul de energie electrică, din resurse proprii;
- cu sprijinul companiei de electricitate; Comerţ Industrie Servicii
- cu sprijinul unor ESCO. Procese de
Începând din anul 1990, acţiunile DSM au fost încălzire-uscare
încurajate şi de către autorităţi, în cadrul preocupărilor Încălzire
Răcire
legate de reducerea consumurilor de energie electrică
Motoare
cu scopul reducerii poluării mediului ambiant. În
Iluminat
principal, acţiunile DSM au vizat investiţiile pentru
Altele
înlocuirea tehnologiilor, modificarea curbei de sarcină
a consumului, reducerea pierderilor de energie, în prioritar ;  justificat ;  posibil
general utilizarea mai eficientă a energiei electrice. Fig.3 - Domenii prioritate ale programelor DSM.
Principalele limitări la nivelul utilizatorilor de energie
electrică pentru creşterea eficienţei energetice sunt [1]: Informarea şi educarea consumatorilor nu poate
 lipsa informaţiilor privind existenţa unor lipsi dintr-un program DSM. Pentru grupurile mari
instalaţii sau tehnologii care determină o sunt adecvate campaniile mass-media. Pentru
utilizare mai eficientă a energiei electrice; grupurile profesionale, firmele comerciale şi
 lipsa posibilităţilor de acces la capital pentru autorităţile publice, informarea semnifică consultanţă,
investiţii în creşterea eficienţei energetice; ateliere de lucru şi întâlniri profesionale, dar şi
 reticienţa faţă de investiţiile ale căror costuri comunicare personală, reclame, broşuri, reviste de
nu sunt recuperate în cel mult doi ani; profil, expoziţii, cursuri etc. În general,
 factura pentru energia electrică este relativ comportamentul consumatorilor de energie devine din
redusă în comparaţie cu alte note de plată; ce în ce mai sensibil la informaţia ecologică (eco-
 incertitudinea privind evoluţia tarifului informaţie). Există o înţelegere corespunzătoare a
energiei electrice. faptului că energia este responsabilă, în cea mai mare
măsură, de deteriorarea calităţii mediului înconjurător.
Companiile de electricitate pot ajuta la depăşirea
acestor bariere prin soluţii DSM. Acest lucru se Stimulentele financiare, de o mare diversitate,
justifică, în special, atunci când companiile de reprezintă, de asemenea, o practică curentă. Prin
electricitate pot oferi servicii energetice la un cost mai acestea, compania de electricitate cumpără, de fapt, de
redus, prin acţiuni DSM, decât prin investiţii în noi la clienţii ei „negajouli” (energie neconsumată). Mai
instalaţii de furnizare a energiei. Companiile de frecvente sunt următoarele: subvenţii/împrumuturi
consultanţă (ESCO) pot asigura soluţiile şi facilita nerambursabile (grants), împrumuturi fără dobândă
obţinerea fondurilor necesare, iar investiţia realizată sau cu dobândă redusă, reduceri acordate
poate fi recuperată prin economia de energie obţinută consumatorilor care cumpără echipamente eficiente
prin implementarea soluţiilor DSM. energetic, finanţarea de studii privind eficienţa
energiei, costurile externe etc.
Principalele domenii în care acţiunile DSM au o
eficienţă ridicată sunt: 2.2 - Sisteme autonome de Demand Side Management
 controlul curbei de sarcină a consumatorilor;
 modernizarea acţionărilor electrice ale 2.2.1 - Introducere
maşinilor de lucru; Este de aşteptat ca viitoarele Smart Grids să fie
 controlul adaptiv al proceselor din industrie; fiabile, scalabile şi flexibile şi să contribuie la creşterea
 modernizarea sistemului electroenergetic eficienţei consumului de energie electrică la
industrial; consumatorii rezidenţiali, comerciali şi industriali.
 modernizarea sistemelor de iluminat electric. Există încă numeroase discuţii cu privire la
În figura 3 [1] sunt indicate cele mai eficiente funcţionalităţile şi arhitectura viitoarelor Smart Grids
aplicaţii DSM în zona comercială, industrială şi în dar deja este larg acceptat faptul că o modernizare a
domeniul serviciilor. infrastructurii reţelelor electrice implică echiparea
Principalul avantaj al companiei de electricitate acestora cu capabilităţi de comunicaţii digitale
constă în posibilitatea de a-şi maximiza veniturile bidirecţionale care să permită un schimb de informaţii în
obţinute pe baza infrastructurii existente. ambele direcţii între utilizatori, centre de dispecer,
furnizori de energie electrică şi de servicii energetice,
Din persepectiva guvernelor, acţiunile DSM agregatori etc. Acest lucru va permite implementatea
permit evitarea crizei de energie electrică, limitarea unor strategii avansate de DSM în viitoarele Smart
în Energetică
Grids care să asigure utilizatorilor finali oportunitatea O primă categorie de abordări a DSM se referă la
reducerii costurilor lor cu energia electrică. Controlul Direct al Sarcinii (DLC - Direct Load
În general, aşa cum rezultă şi din cele prezentate Control). În programele DLC, compania de utilităţi
la pct.2.1, DSM se referă la diferite programe sau un (agent) agregator poate controla de la distanţă
implementate de companiile de utilităţi sau sprijinite de funcţionarea şi consumul de energie a anumitor
către guverne pentru reducerea consumului de energie aplicaţii dintr-o gospodărie sau de la un consumator
electrică la utilizatorii finali, în principal pe durata orelor industrial. De exemplu, se pot controla de la nivelul
de vârf de sarcină. Însă, marea majoritate a activităţilor companiei de utilităţi sau de către un (agent) agregator
de control a sarcinilor, mai ales în cazul consumatorilor iluminatul, echipamente de confort termic (aparate de
rezidenţiali, sunt în prezent realizate manual. încălzit, ventilatoare, aparate de aer condiţionat etc.),
Într-o prima fază de dezvoltare a conceptului, frigidere, pompe de irigaţii etc. Aspectele legate de
DSM era văzut ca o modalitate de creştere a eficienţei protecţia vieţii private a utilizatorilor pot constitui însă
energetice (Energy Efficiency în figurile 1 şi 2). Acestea o barieră în implementarea programelor DLC [10].
includ toate schimbările permanente de echipamente Aspecte similare apar şi în cazul implementării
(de exemplu, schimbul unui sistem de ventilaţie sistemelor de Smart Metering.
ineficient cu unul mai bun) sau îmbunătăţiri ale O a doua categorie de abordări a DSM se referă la
proprietăţilor fizice ale sistemului (de exemplu, Controlul Indirect al Sarcinii, prin intermediul preţurilor
investind în anveloparea clădirilor prin adăugarea de care penalizează cu un preţ mai mare consumul în
izolaţie suplimentară). Astfel de măsuri conduc la anumite perioade de timp (tarife de tip TOU). În
economii imediate şi permanente de energie şi de această abordare, compania de utilităţi sau agregatorul nu
emisii şi sunt, prin urmare, metodele binevenite. iau nici o decizie directă asupra consumului utilizatorilor,
Uneori, este pusă în evidenţă o categorie separată utilizatorii fiind încurajaţi să-şi gestioneze singuri, în
de DSM, şi anume Conservarea Energiei (vezi figura 1). mod individual şi voluntar, sarcinile aferente, de
Conservarea Energiei se concentrează pe utilizatori şi exemplu prin utilizarea unor receptoare sau a unor
pe modificări de comportament pentru a se obţine o tehnologii mai eficiente din punct de vedere energetic
utilizare mai eficientă a energiei. sau prin reducerea consumului pe durata vârfului de
Utilizarea unor tarife pentru energia electrică de sarcină în sistemul electroenergetic.
tip TOU (Time of use) care penalizează cu un preţ mai
mare consumul în anumite perioade de timp (de 2.2.3 - Sisteme autonome de Demand Side Management
exemplu între orele 17-19) determină clienţii să-şi Majoritatea programelor DSM implementate în
reorganizeze procesele lor pentru a minimiza costurile. ultimele trei decenii sunt axate pe gestionarea
În prezent, conceptul de DSM se referă, în interacţiunilor directe dintre compania de utilităţi şi fiecare
principal, la programe destinate controlului de la utilizator final. Acest lucru este ilustrat în figura 4.a [10].
distanţă, de către compania de electricitate, a În această situaţie, fiecare utilizator comunică
consumului de energie la utilizatori în vederea individual cu furnizorul de energie electrică care îi
reducerii consumului în orele de vârf de sarcină în poate oferi unul sau mai multe modele de tarifare. În
sistemul electroenergetic. această configuraţie utilizatorii sunt nevoiţi să accepte
Studiile recente, precum şi cerinţele conceptului un preţ fix, stabilit/predeterminat de furnizor sau
de Smart Grids, în care aplicarea DSM ocupă un loc preţul energiei electrice este stabilit de o Autoritate de
deosebit de important, impun ca DSM să fie realizat Reglementare.
automat, cu o minimă implicare on-line a utilizatorilor În măsura în care reglementările permit, ei pot
deoarece, din cauza lipsei de cunoştinţe şi a complexi- negocia preţul energiei electrice cu unul sau mai mulţi
tăţii luării deciziilor, este dificil pentru marea majoritate a furnizori de energie electrică, în mod direct sau prin
utilizatorilor finali să urmărească şi să răspundă, în intermediul unui agregator (figura 4.b [10]). În această
timp util, la schimbările preţurilor la energia electrică situaţie utilizatorii pot comunica şi între ei pentru a
pe diferitele intervale de timp din zi pentru a schimba, stabili o strategie comună de negociere. Odată
în mod corespunzător, consumul lor de energie. negociat preţul energiei electrice, fiecare utilizator îşi
Astfel, se constată că în prezent există o nevoie poate eficientiza consumul de energie electrică, optând
esenţială de dezvoltare şi implementare de sisteme pentru unul din cele două categorii de programe DMS,
inteligente şi tehnologii de automatizare a locuinţelor şi anume cu:
(Home Automation Systems) pentru a se programa, în - control direct de la distanţă a sarcinii, realizat
mod automat, consumul de energie electrică în numele de compania de utilităţi, un agregator sau un
utilizatorilor şi bazat pe programe DSM implementate. furnizor de servicii energetice;
2.2.2 - Categorii de abordări a DSM - control indirect din punctul de vedere al
companiei de utilităţi, prin diverse programe
Există două categorii de abordări a DSM în DSM implementate la utilizator.
sistemele de distribuţie a energiei electrice [10].
în Energetică
Fig. 4 - Două modele de DSM: (a) utilizatorii interacţionează direct cu compania

de utilităţi (electricitate), (b) utilizatorii pot interacţiona între ei.
Aşa cum s-a menţionat, studiile recente, precum şi consumului lor de energie electrică în perioadele de
cerinţele conceptului de Smart Grids, impun ca DSM vârf de sarcină în sistemul electroenergetic (sau pentru
să fie realizat automat, cu o minimă implicare (on- a se evita situaţii de urgenţă în sistemul
line) a utilizatorilor, deoarece, din cauza lipsei de electroenergetic) ca răspuns la semnalele de
cunoştinţe şi a complexităţii luării deciziilor, este modificare a preţurilor energiei electrice sau ca urmare
dificil pentru marea majoritate a utilizatorilor finali să a altor forme de stimulente financiare.
urmărească şi să răspundă în timp util la schimbările Programele Demand Response sunt utilizate de
preţurilor la energia electrică pe diferitele intervale de planificatorii şi operatorii sistemului electroenergetic
timp din zi pentru a-şi schimba, în mod corespunzător, ca opţiuni de resurse pentru echilibrarea cererii şi
consumul de energie. ofertei [11], fiind de multe ori o alternativă mai
În acest scop, programul DSM, care reflectă eficientă economic decât construirea de noi
necesităţile/cerinţele utilizatorului, poate fi instalat ca capabilităţi de generare sau de reţele electrice de
o funcţie software de programare a consumului de transport şi distribuţie a energiei electrice pentru a se
energie electrică (ECS - Energy Consumption satisface cererea de la vârf de sarcină sau alte cereri
Scheduling) fie în cadrul contorului inteligent de la ocazionale. În figura 6 [12] sunt evidenţiate şi alte
sediul utilizatorului (figura 5 [10]), fie pe un calculator beneficii rezultate prin implementarea programelor de
al acestuia, care gestionează consumul de energie Demand Response.
electrică la sediul utilizatorului. Schimbul de
informaţii necesar utilizatorului pentru stabilirea
strategiilor de gestionare a consumului poate fi realizat
prin Internet sau prin infrastructura de comunicaţii
implementată pentru sistemul de Smart Metering care,
conform Directivelor Comisiei Europene, trebuie să
asigure astfel de facilităţi.
Fig. 5 - Contor cu funcţie de programare a

consumului de energie electrică
(ECS - Energy Consumption Scheduling). Fig. 6 - Clasificarea beneficiilor rezultate prin
implementarea programelor de Demand Response.
3 - DEMAND RESPONSE (DR)
În literatura de specialitate sunt evidenţiate trei
Unul din mecanismele de control a funcţionării tipuri de Demand Response, şi anume:
sistemelor electroenergetice este Demand Response. - Demand Response în caz de Urgenţă
Aşa cum s-a evidenţiat în cap.1, Demand Response (Emergency Demand Response);
este o componentă importantă a conceptului de Smart - Demand Response Economic (Economic
Grids, care oferă o oportunitate pentru consumatori de Demand Response), denumit şi Demand
a juca un rol important în funcţionarea sistemului Response pe bază de Preţ (Price based
electroenergetic prin reducerea sau modificarea Demand Response);
în Energetică
- Demand Response pentru Servicii de Sistem când se depăşeşte capacitatea de transport a unora
(Ancillary Services Demand Response). din elementele reţelelei electrice. În mod uzual,
Emergency Demand Response este declanşat de
Emergency Demand Response este utilizat pentru Operatorul de Sistem. Un astfel de exemplu este
a se evita întreruperile involuntare în alimentarea cu prezentat în figura 7 [13], în care se observă o
energie electrică în timpul perioadelor de penurie de reducere importantă a cererii (de circa 2.000 MW)
energie electrică în sistemul electroenergetic sau atunci într-o situaţie de urgenţă (emergency) într-un sistem
electroenergetic puternic din SUA (PJM) din ziua de
17 iulie 2012 între orele 12 şi 21.
Fig. 7 - Demand Response în caz de Urgenţă (Emergency Demand Response).

.
Economic (Price based) Demand Response este de la piaţa pentru ziua următoare sau de la piaţa
folosit pentru a permite utilizatorilor finali să-şi reducă intra-day. Un astfel de exemplu este prezentat în
consumul de energie electrică atunci când, pentru figura 8 [6], în care se observă o reducere a cererii de
productivitatea sau confortul asigurate de un anumit energie electrică cu circa 75 MW între orele 1530 şi
consum de energie electrică, nu merită să se plătească 1830 (la vârful de sarcină din ziua de 17 august 2009
un preţ mai ridicat pentru energia electrică din care ar fi depăşit 4.600 MW), vârful de sarcină în
momentul respectiv. Semnale de preţ pentru energia intervalul respectiv reducându-se sub 4.550 MW.
electrică pot veni de la piaţa angro de energie electrică,
Fig. 8 - Demand Response Economic (Economic / Price based Demand Response).
Ancillary Services Demand Response constă consumator pentru a regla cantitatea sau momentul
dintr-un număr de servicii de sistem specializate care consumului său de energie". Aceste acţiuni sunt, aşa cum
sunt necesare pentru funcţionarea sistemului s-a menţionat, ca răspuns la semnale economice (de
electroenergetic sau a reţelelor electrice şi care, în mod exemplu, preţul energiei electrice sau stimulente
tradiţional, sunt asigurate de generatoarele electrice. guvernamentale şi/sau din partea companiilor de
Activităţile de Demand Response (DR) sunt definite electricitate). În funcţie de categoriile de semnale
ca "acţiunile întreprinse în mod voluntar de către un economice, programele de Demand Response sunt
în Energetică
clasificate, conform Directivei 2012/27/EU, în [14]: În figura 9 [12] este prezentată o clasificare a
- Price Based Programs - programe de Demand Programelor de Demand Response în funcţie de
Response bazate pe preţul energiei electrice; categoriile de semnale economice pe baza cărora
- Incentive Based Programs - programe de funcţionează.
Demand Response bazate pe stimulente.
Fig. 9 - Clasificare a programelor de Demand Response în funcţie de

categoriile de semnale economice pe baza cărora funcţionează.
Programele bazate pe preţul energiei electrice În toate aceste variante, ideea cheie este dublă:
(Price Based Programs, cunoscute şi sub denumirea - prima, să permită preţurilor cu amănuntul la
de Time-Based Rate Programs) oferă consumatorilor/ utilizatorii finali să reflecte fluctuaţiile de
prosumerilor preţuri variabile în timp care reflectă preţuri de pe piaţa angro de energie electrică
preţurile energiei electrice în diferite perioade de timp, astfel încât utilizatorii să cunoască preţul pe
cu scopul de a reduce consumul în orele de vârf de care urmează să-l plătească la diferite
sarcină în sistemul electroenergetic. momente ale zilei pentru energia electrică;
În ultimii ani au fost utilizate o multitudine de - a doua, să încurajeze utilizatorii să folosească
modele/programe de tarifare a energiei electrice în echipamentele cu un consum mare în afara
funcţie timp (Time-Based Rate Programs) care sunt orelor de vârf de sarcină.
utilizate în Demand Response, ca de exemplu [10, 12, 15]: În cazul programelor bazate pe stimulente
- Time Of Use Pricing (TOUP), unde ziua este (Incentive Based Programs) se plăteşte o anumită
împărţită în “blocuri de ore” cu preţuri diferite sumă sau se acordă alte categorii de stimulente
pe kWh; preţurile şi durata “blocurilor” sunt consumatorilor/prosumerilor care sunt dispuşi să-şi
setate în avans; reducă, la cererea companiei de electricitate,
- Critical Peak Pricing (CPP), unde se aplică consumul lor în orele de vârf de sarcină în sistemul
preţuri foarte ridicate într-un număr redus de electroenergetic.
zile “eveniment” pe durata unui an; companiile
de electricitate informează consumatorii cu o zi În figura 10 [12] sunt prezentate, spre comparare,
în avans de ziua cu tarif de vârf critic. Raportul o serie din caracteristicile celor două categorii de
între preţul la vârf şi preţul înafara vârfului este programe de Demand Response.
mai mare în ziua cu “eveniment” CPP decât Cele mai multe aplicaţii de Demand Response au
într-un program TOUP; fost implementate în SUA. Aceste aplicaţii au avut în
- Real Time Pricing (RTP), unde preţul kWh vedere, atât consumatori industriali şi comerciali mari
poate varia orar pe baza preţului de piaţă, şi mici, cât şi consumatori rezidenţiali. De asemenea,
aproape în timp-real; s-a avut în vedere şi alternativa utilizării generării
- Day-Ahead Pricing (DAP), unde preţul kWh locale de energie electrică pentru a se completa
este comunicat cu o zi înainte; necesarul de energie de la generatoarele proprii ale
- Peak Time Rebates (PTR), unde consumatorii consumatorilor în locul reducerii consumului în cazul
primesc rabaturi pentru reducerea consumului în care nu se poate asigura întrega cantitate de energie
de energie electrică în perioadele de vârf. necesară de la reţeaua electrică sau în situaţia în care
în Energetică
preţul energiei electrice din reţeaua electrică este mare date publicităţii în anii 2005 şi 2006 de Banca
în orele de vârf de sarcină în sistemul electroenergetic. Mondială (World Bank) [17] şi de Departamentul de
În tabelul 1 [16] se prezintă, pe baza unor documente Energie al SUA [13], o serie de elemente referitoare
la efectul aplicării programelor/ modelelor de tarifare
a energiei electrice Critical Peak
Pricing (CPP) şi Real Time Pricing (RTP) în
cadrul unor aplicaţii de Demand Response
implementate în principal în SUA.
Fig.10 - Caracteristici ale diferitor categorii de programe de Demand Response.
Deseori, impactul/eficienţa implementării unei Conform unui document [6] publicat în anul 2013
aplicaţii de Demand Response este evaluat(ă) în de Smart Energy Demand Coalition (SEDC),
termeni de Elasticitate a preţului (Price Elasticity), întreprinderile şi consumatorii casnici din SUA au
denumită şi Elasticitatea substituirii (Elasticity of economisit în anul 2012 peste 2 miliarde de euro prin
Substitution). Price Elasticity / Elasticity of participarea lor la Demand Response.
Substitution este o măsură a ratei (vitezei de variaţie) Deşi până în prezent, implementarea Demand
de modificare a consumului unui bun (de exemplu, Response nu a avut o răspândire similară în Europa cu
electricitate) ca urmare a modificării de preţ cu un cea din SUA, se constată că guvernele din majoritatea
procent. De exemplu, dacă consumul de energie ţărilor din Uniunea Europeană sunt interesate de a
electrică a unui consumator are o Price Elasticity / susţine ideea de Demand Response, în principal, ca un
Elasticity of Substitution egală cu - 0,2 aceasta mijloc prin care cetăţenii săi pot benefica în mod direct
înseamnă că o creştere cu 100 % a preţului energiei de implementarea Smart Metering şi a Smart Grids.
electrice (se dublează) are ca rezultat o reducere a În anul 2012, Comisia Europeană şi-a afirmat, prin
consumului de energie electrică cu 20 %. În penultima Directiva de Eficienţă Energetică (The Energy
coloană din tabelul 1 se prezintă Price Elasticity / Efficiency Directive [14]), sprijinul său puternic pentru
Elasticity of Substitution a cererii de energie electrică Demand Response. Directiva conţine prevederi menite
observată în cazul unor programe de Demand să încurajeze actorii de pe pieţele de energie electrică să
Response implementate în principal în SUA. faciliteze Demand Response, care trebuie să permită
în Energetică
utilizatorilor finali să participe în mod activ la pieţele de şi la alte pieţe de servicii de sistem, printre altele prin
energie şi să profite de condiţiile optime de preţ, ceea ce solicitarea ca Autorităţile naţionale de Reglementare, în
face sistemul electroenergetic mai eficient şi, în acelaşi strânsă cooperare cu furnizorii de servicii energetice
timp, să se contribuie la integrarea surselor regenerabile şi consumatorii, să definească modalităţile tehnice
de energie. În art.15.8 din Directivă se specifică: de participare la aceste pieţe. Aceste specificaţii
"Statele membre trebuie să promoveze accesul şi trebuie să includă şi participarea agregatorilor".
participarea Demand Response la echilibrare, rezerve
Tabelul 1 - Impactul implementării unor programe de Demand Response asupra
consumului de energie electrică la vârf de sarcină.
Titul de
Tehnologia Impactul
program Consumatorii ţintă Regiunea Comentarii
utilizată Răspunsului Sarcinii
de tarifare
Reducerea
Consumatori industriali
consumului la vârf
CPP Niciuna şi comerciali mici California, SUA
de sarcină
(<200 kW)
cu 6 % - 9 %
A fost observată o reducere de 14 % a
Consumatori industriali Elasticitatea
Termostate cererii la vârf de sarcină, atribuită, în
CPP şi comerciali mici California, SUA substituirii1)
inteligente cea mai mare, parte tehnologiei
(<200 kW) - 0,02
utilizate
Elasticitatea
Consumatori comerciali substituirii1) Reducerea perioadei totale de vârf de
RTP Niciuna Georgia SUA
mari de la 0 la - 0,53 sarcină cu 17 %
(media - 0,21)
Elasticitatea
Consumatori industriali substituirii1) Reducerea perioadei totale de vârf de
RTP Niciuna Georgia SUA
mari de la 0 la - 0,31 sarcină cu 17 %
(media - 0,18)
Fabricare England & Wales, Elasticitatea
RTP Niciuna
celuloză şi hârtie Est SUA substituirii1) - 0,15
England Elasticitatea
Generare Fabricare
RTP & Wales, substituirii1)
proprie celuloză şi hârtie
Est SUA - 0,30
Consumatori comerciali Elasticitatea
RTP Niciuna mari New York SUA substituirii1)
( > 2 MW) 0
Elasticitatea
Sedii guvernamentale
RTP Niciuna New York SUA substituirii1)
mari ( > 2 MW)
- 0,3
Elasticitatea
Consumatori industriali
RTP Niciuna New York SUA substituirii1)
mari ( > 2 MW)
- 0,11
Consumatori industriali Regatul Unit Elasticitatea
Circa 500 consumatori, majoritatea cu
RTP Niciuna şi comerciali medii/mari (Midlands substituirii1)
cerere la vârf de sarcină (> 1 MW)
(>100 kW) Electric) de la - 0,01 la – 0,27
Consumatori industriali North & South Elasticitatea
Circa 50 consumatori, unii cu o
RTP Niciuna şi comerciali mari Carolina substituirii1)
experienţă îndelungată cu RTP
(> 1 MW) (Duke Power) de la - 0,01 la – 0,38
1) - Elasticitatea substituirii măsoară rata (viteza de variaţie) cu care clienţii substituie consumul de energie electrică de la vârf de
sarcină cu un consum în afara orelor de vârf, ca răspuns la o schimbare a preţurilor de la vârf de sarcină.
Pe pieţele europene de energie electrică de astăzi, responsabile de echilibrare - BRP - Balancing Responsible
Agregatorii de Demand Response (DR Aggregators) se Party) este necesar să se realizeze şi să se implementeze
confruntă cu multe părţi interesate cu care trebuie să un cadru de reglementare adecvat. În figura 14 [6] este
stabilească relaţii contractuale înainte ca aceştia să poată ilustrat, conform SEDC, stadiul de revizuire a cadrului
comercializa pe diferitele pieţe (de exemplu, pe piaţa de reglementare din ţările UE pentru Demand Response.
de echilibrare) potenţialul de flexibilitate al oricărui Se constată că la data publicării documentului SEDC (la
participant la Demand Response (fie că acesta este un începutul anului 2013):
client industrial, comercial, instituţional sau rezidenţial). - în Franţa şi Regatul Unit sunt disponibile
În figurile 11, 12 şi 13 [6] sunt ilustrate astfel de comercial (în sensul că sunt în funcţiune) sisteme
exemple existente în Germania, Regatul Unit şi Franţa. de Demand Response, existând deja un cadru de
În scopul de a se stabili un model/concept de piaţă reglementare pentru Demand Response;
scalabil, transparent şi prin care să se evite orice abuz din
partea jucătorilor de piaţă dominanţi (de exemplu, părţile
în Energetică
- în Belgia, Elveţia, Austria, Finlanda şi Irlanda - în Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Islanda,
cadrul de reglementare pentru Demand Response Cehia, Slovacia, Ungaria, Ţările Baltice şi
se află într-un stadiu avansat (robust reg. review); România cadrul de reglementare pentru Demand
- în Germania, Olanda, Danemarca, Suedia şi Response, fie se află într-un stadiu incipient (de
Polonia cadrul de reglementare pentru Demand pilot) sau nu s-a întreprins nimic în acest sens
Response se află într-un stadiu preliminar (pilots or nothing).
(preliminary reg. review);
Fig. 11 - Demand Response în actualul concept de piaţă din Germania.
Fig. 12 - Demand Response în actualul concept de piaţă din Franţa.
Fig. 13 - Demand Response în actualul concept de piaţă din Regatul Unit.

în Energetică
Fig. 14 - Dezvoltarea Demand Response în Europa.
BIBLIOGRAFIE Module 14, Sustainable Energy Regulation And

Policy-Making Training Manual.
[1]Vatră F., Postolache P., Vatră C. A., Poida A. - [10] Berger L.T., Iniewski K. - Smart Grid.
Smart Grids. Introducere pentru profesionişti. Applications, Communications and Security.
Editura SIER, Bucureşti, august 2014. John Wiley & Sons, Ltd, 2012, ISBN 978-1-
[2]EURELECTRIC - Active Distribution System 118-00439-5.
Management - A key tool for the smooth [11] http://energy.gov/oe/technology-development/
integration of distributed generation. February smart-grid/demand-response.
2013. [12] Abegaz B. - Control Architecture and Utility
[3]Council of European Energy Regulators (CEER) - Maximization for a Smart Grid based Energy
CEER Advice on the take-off of a demand Community. Master’s Thesis, 2012, Delft
response electricity market with smart meters. University of Technology, Delft, the Netherlands.
Ref: C11-RMF-36-03, 1 December 2011. [13] US Department of Energy - Benefits of Demand
[4]Hurley D., Peterson P., Whited M. - Demand Response in Electricity Markets and Recommen-
Response as a Power System Resource. dations for achieving them. February 2006.
Program Designs, Performance, and Lessons [14] Directive 2012/27/EU of The European
Learned in the United States. RAP (Regulatory Parliament and of The Council of 25 October
Assistance Project) Synapse Energy Economics Inc., 2012 on energy efficiency, amending Directives
May 2013. 2009/125/EC and 2010/30/EU and repealing
[5]http://en.wikipedia.org/wiki/ Demand_response. Directives 2004/8/EC and 2006/32/EC.
[6]Smart Energy Demand Coalition (SEDC) - A [15] http://www.smartgrid.gov/recovery
Demand Response Action Plan for Europe. act/deployment status/time based rate programs.
Regulatory requirements and market models. [16] Dolman M., Walker I., Wright A. - Demand side
2013. response in the non-domestic sector. Final
[7]International Energy Agency (IEA) - Integration report. Prepared by Element Energy in
of Demand Side Management, Distributed partnership with De Montfort University, July 2012.
Generation, Renewable Energy Sources and [17] World Bank - Primer on Demand-side
Energy Storages. State of the art report. Management, February 2005.
[8]http://en.wikipedia.org/wiki/ [18] Vatră F., Postolache P., Vatră C.A. Poida A. -
Energy_demand_management. Smart Grids. Introducere pentru profesionişti.
[9]United Nations Industrial Development Editura SIER, Bucureşti, august 2014, ISBN:
Organization (UNIDO) - Demand-side management. 978-973-87456-8-1.
.
în Energetică
1.20.- EXISTĂ O CALE DE A FI PROSUMER?

UN STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ENERGIEI SOLARE ÎN
GOSPODĂRIILE ȚĂRILOR DIN EUROPA.
Drd. ing. ec. Daniel BĂLAN
SDEE Transilvania-Sud, S.R.O.R. Mureş, Tg. Mureş, str. Călăraşilor, nr.103, tel.0265.205.702,
fax.0265.205.704, e-mail:daniel.balan@distributie-energie.ro
Summary: Prosuming-ul-promovat în ţările occidentale prin instalaţii fotovoltaice în gospodării

particulare pentru consum local de energie electrică, are rate de creştere semnificative. Care sunt
factorii majori care au influenţat cifrele naţionale ale prosumerilor între anii 1990-2017, schemele de
asistenţă, dispoziţiile de reglementare, informaţiile şi pieţele terţe de instalare, în condiţii cu factori
diferiţi de politică naţională?
Keywords: PV, Autoconsum, Capex, Opex, Generarea Distribuită (DG)
1 Introducere
Generarea energiei electrice la scară micro poate crea

noi oportunităţi de coordonare a ofertei şi a cererii de
energie în sistemul energetic. Atunci când generarea
energiei electrice este consumată şi produsă local,
locaţiile respective sunt definite ,,prosumers”. Această
nouă provocare va conduce la schimbarea modelelor
de afaceri şi a pieţelor de energie electrică, la noi
segmente de piaţă şi alte valori de piaţă ale Reglementare în domeniul energiei (ANRE în
companiilor tradiţionale de energie. România).
Tendinţa este ca prosumerii fotovoltaici racordaţi la Fig. 1 - Model pentru promovarea PV [2].
reţeaua de joasă tensiune să devină un segment
important în sectorul energetic, dar cu ce constrângeri Utilizarea resurselor de energie distribuite (Distributed
şi bariere pentru actorii implicaţi, ODS şi prosumerul? Energy Resources-DER) poate reduce OPEX-ul în
Cum se vor recupera costurile din reţelele de comparaţie cu soluţiile tradiţionale mai scumpe, cum
distribuţie, fără a împiedica injecţia de energie de la ar fi cele pentru controlul tensiunii şi compensarea
prosumeri, dar şi a încuraja investiţiile solare, prin pierderilor. Dar, nu este evident modul în care
modele atractive ale tarifelor de reţea? Pot fi utilizarea DER (PV) va avea impact asupra CAPEX,
îndeplinite aceste două criterii în acelaşi timp? Poate fi pe termen lung putând amâna investiţiile în reţea [3],
tariful de capacitate o soluţie, prin care să fie stimulate în noi reţele şi astfel, CAPEX-ul fiind înlocuit de
investiţiile în soluţii de înmagazinare descentralizate, OPEX. Pe de altă parte, pe termen scurt, vor fi
pentru a reduce cererea la vârf de sarcină? necesare cheltuieli semnificative pentru investiţii în
Instalaţiile fotovoltaice (PV) sunt cele mai utilizate reţele şi infrastructuri TIC, care să susţină
soluţii pentru generarea descentralizată, în unităţi mici monitorizarea şi automatizarea reţelei electrice. Noile
la locul de consum şi tinde să ajungă în multe ţări la tipuri de active, ca parte a infrastructurii reţelei
paritatea reţelei, punctul în care preţul energiei inteligente, se vor reflecta pe noi tipuri de CAPEX.
generată de PV atinge acelaşi nivel cu cel al energiei Articolul 14/7 din Directiva UE privind energia
electrice din reţeaua operatorului, aşa cum rezultă din electrică, impune DSO-urile să ia în considerare
Figura 1 [1]. Astfel, instalarea locală a PV şi consumul integrarea DG-urilor, ca alternativă la extinderea
propriu de energie electrică, devine o opţiune atractivă reţelelor [4]. Conform [5-7] se fac eforturi pentru
pentru proprietarii de locuinţe de a investi în soluţii de funcţionarea reţelei electrice odată cu integrarea DG-
acest gen. Costurile infrastructurii reţelei de distribuţie urilor. Pe de altă parte, pentru câteva ore pe an când
sunt recuperate de la consumatori prin tariful de producţia de energie din surse regenerabile este mai
distribuţie, în care sunt incluse cheltuielile cu mare decât capacitatea reţelei, nu se justifică
investiţiile şi mentenanţă efectuate de operator realizarea de investiţii în reţele electrice. O soluţie
(CAPEX şi OPEX) şi recunoscute de Autoritatea de pentru scăderea investiţiilor este aceea de reducere a
în Energetică
producţiei DG-urilor, neeconomică pentru regulamentele naţionale, nu definesc cine se

producători, având în vedere costul marginal scăzut. încadrează în conceptul de prosumer, iar astfel,
În această situaţie, producătorii trebuie să primească drepturile şi obligaţiile lor nu sunt definite.
compensaţii în baza unor reguli de compensare Consumatorul activ este definit de [18] ca fiind ,,un
privind preţul, cantitatea şi plătitorul. Reducerea client sau un grup de clienţi care acţionează în
producţiei de energie electrică se poate datora comun, inclusiv prin intermediul agregatorilor, care
constrângerilor de reţea, securităţii reţelei, a preţului consumă, stochează sau vând energia produsă în
mic al energiei electrice şi ofertei strategice [8]. spaţiile lor, participă la sistemele de răspuns la cerere
Problema recuperării costurilor cu reţelele de sau la eficienţă energetică, cu condiţia ca aceste
distribuţie pentru integrarea prosumerilor PV este activităţi să nu constituie activitatea lor primară,
supusă unei dezbateri politice controversate [9], iar ca comercială sau profesională”. Conform [19],
soluţie posibilă ar fi promovarea unui tarif de prosumerii sunt autonomi, participă mai activ pe piaţa
capacitate [10,11]. de energie prin vânzarea surplusului de energie, au
Care sunt barierele ce impiedică integrarea pe scară mai mult control asupra deciziilor lor de consum. Ei
largă în reţelele de distribuţie a energiei electrice sunt participanţi pe piaţă prin oferirea serviciilor de
produsă de instalaţiile fotovoltaice? Care sunt soluţiile stocare a energiei pe pieţele serviciilor auxiliare, prin
tehnice disponibile pentru a rezolva problema de obţinerea de compensaţii în programele de răspuns la
integrare? cerere [20].
Pot fi identificate următoarele soluţii: a) din partea Conform [20], prosumerii sunt consumatori sau alţi
operatorului de distribuţie (DSO); b) de prosumer; c) agenţi care se bazează pe contoare inteligente, panouri
cele interactive. Setul de bariere care împiedică fotovoltaice (PV) şi/sau acestea combinate cu sisteme
implementarea soluţiilor într-un context european , de management al energiei din casă, de stocare a
vizează următoarele: a) regulamentul DSO nu energiei, vehicule electrice şi sisteme electrice de
promovează investiţii în reţele inteligente; b) lipsa încărcare (V2G).
cadrului disponibil a DSO-urilor pentru a fructifica O modalitate de integrare a prosumerilor, ca
capabilitatea avansată a invertoarelor PV; c) reguli participanţi activi pe piaţa de energie electrică, o
care limitează reducerea generării din PV; d) reguli reprezintă programele de răspuns la cerere (DR), prin
care împiedică soluţiile de stocare a energiei. preţuri dinamice de vânzare cu amănuntul, ceea ce
Este necesară o dezbatere corectă privind definirea presupune posibilitatea de calcul al costurilor
condiţiilor limită pentru aplicarea reducerii de energie (marginale ale reţelei) cu energia electrică, pe baza
regenerabilă atunci când celelalte soluţii tehnice nu preţurilor în timp real [21-22]. În prezent, doar pe
pot fi aplicate sau nu sunt optime din punct de vedere pieţele spaniole, nordice şi estoniene, consumatorii pot
economic, iar în ceea ce priveşte furnizarea de servicii beneficia de preţuri dinamice, conform [23]. Există
DSO-urilor de către prosumeri şi implementarea mai multe motive care împiedică penetrarea preţurilor
stocării distribuite, trebuie definite clar rolurile, dinamice, acestea fiind complexe, cu posibile efecte
drepturile şi limitările părţilor interesate. sociale redistributive (de exemplu, pentru consumatori
Prosumeri, conform [12-13], vor contribui la noi vulnerabili cu modele de consum mai puţin flexibile)
modele de afaceri, noi segmente de piaţă şi alte valori [24-26]. Pe de altă parte, datele obţinute din
de piaţă ale companiilor tradiţionale de energie contoarele inteligente vor putea crea probleme dacă nu
electrică şi au stabilit cercuri noi de interese politice. se va respecta regulamentul de confidenţialitate, de
Unii analişti menţionează că, prosumerii, reţelele prelucrare a datelor, fără acceptul beneficiarului. Va fi
electrice inteligente, flexibile, şi promovarea legal să furnizăm date privind profilurile de consum?
vehiculelor electrice, pot transforma sistemele Conform [24], DR se confruntă cu unele obstacole de
naţionale de electricitate în termeni de structuri fizice reglementare în Europa, resursele pe partea cererii
noi, permiţând introducerea tehnologiei informaţiei, neputând accesa piaţa, fiind închisă pentru răspunsul
inovaţii instituţionale şi sociale [14-16]. la cerere. De ex., pieţele de echilibrare din Italia,
În foarte multe ţări occidentale, ratele de creştere în Spania, Germania, iar în Olanda, agregatorii pot
rândul prosumerilor variază foarte mult datorită participa doar pe piaţa părţilor responsabile cu
factorilor la nivel naţional şi nu datorită tehnologiilor echilibrarea.
PV care sunt disponibile în multe variante, preţurile În perioada următoare, provocarea în noua piaţă va fi
fiind în scădere [17]. aceea în care consumatorii devin mult mai activi, iar
operatorul de distribuţie (DSO) va avea un rol cheie,
2 Bariere juridice pentru integrarea ca şi partener în contractul dintre prosumeri şi
prosumerilor şi a consumatorilor activi consumatorii activi. Obiectivul principal al DSO [27]
este acela de responsabil în a asigura capacitatea de
O primă barieră juridică cu care se confruntă distribuţie pe termen lung, un sistem sigur, fiabil şi
prosumerii este aceea că în multe ţări din UE, eficient, contorizarea energiei consumată şi produsă de
în Energetică
utilizatori casnici [28]. Într-o piaţă descentralizată a

energiei electrice, în care prosumerii şi consumatorii
activi sunt progresivi, progresul tehnologic pare să se
îndrepte spre o paradigmă în care aceşti consumatori
ar putea cumpăra şi vinde energia între ei.
În viitor, este probabil ca prosumerii să fie conectaţi
într-o (micro)reţea în care să-şi vândă excesul de
energie [29], beneficind de mecanisme de stocare şi
fără intermediari [2].
Chiar dacă se elimină unele obstacole juridice în
calea introducerii preţurilor dinamice şi a utilizării
agregatorilor, prosumerii se confruntă încă cu
tendinţe psihologice de a deveni mai activi. Pe
termen scurt, o parte semnificativă a consumatorilor
vor depinde în continuare de centralele electrice
centralizate şi de reţelele stabile, în special în timpul Conform [32] instalaţiile PV ar atinge în toate ţările
iernii. Ar trebui recunoscut faptul că este încă UE un procent de 8% până în anul 2020 şi 15% până
departe lumea în care generaţia distribuită şi în 2030, iar într-un scenariu de schimbare a
microreţelele pot face totul, deşi acestea sunt deja paradigmei, până în 2030 s-ar putea atinge procentul
capabile să perturbe pieţele şi reglementările care Tab. 2 Numărul de DSO-uri şi lungimea circuitului reţelei în diferite
ţări din UE (2010)
guvernează sistemul energetic [30].
de 25%. Când se discută despre integrarea PV în
3 Sisteme fotovoltaice în UE şi la nivel mondial reţelele de distribuţie din Europa, un aspect relevant îl
constituie numărul de DSO-uri, diversitatea reţelelor,
Instalările de PV-uri în ţările europene şi la nivel lungimea acestora (ca indicator al zonei de distribuţie)
mondial au crescut semnificativ în ultimii ani, şi nivelurile de tensiuni din diferite zone de distribuţie,
conform Tabel 1. în conformitate cu Tabelul 2 [33].
Integrarea sistemelor fotovoltaice din gospodării în
reţelele de joasă tensiune, odată cu scăderea bruscă a
preţurilor pentru panourile fotovoltaice, vor conduce
la provocări tehnice pentru DSO-uri, cu privire la
măsuri de extindere a reţelei, în vederea respectării
limitelor admise de tensiune şi curent. În prima etapă,
cea mai economică soluţie, sunt măsurile de
optimizare a reţelei, cu modificările necesare în
structura acesteia şi control pe zone mai largi de reţea.
Odată cu maximizarea acestui process de control, se
va trece la extinderea reţelei existente, chiar şi
instalarea de cabluri paralele, utilizarea unor
echipamente inteligente de reglare a tensiunii, a
transformatoarelor cu reglaj automat al tensiuni.
În Germania, la începutul anului 2016, capacitatea PV
instalată a fost de aproximativ 40 GW, cu o extindere
a reţelei de joasă tensiune până la sfârşitul anului
2015, însumând 22 GW [34]. Multe capacităţi sunt
Tab. 1 Capacitatea instalată în PV – un top al primelor 10 ţări din
lume (prelucrare după [31]. sub forma de instalaţii pe acoperişuri de clădiri
rezidenţiale şi comerciale, cu capacitate de maxim
Germania a implementat primele programe de 30kW fiecare. Există alte două praguri de instalaţii PV,
susţinere a prosumerilor în 1990, UK a început în între 30-100kW şi peste 100kW, care sunt şi acestea
2002, iar Norvegia, cu un sector pe deplin regenerabil, remunerate pentru energia livrată în reţea. Conform
a început sprijinul acestor utilizatori (consumator legislaţiei germane, operatorul DSO este obligat ca în
/producător) din 2011. cel mai scurt timp să racordeze la reţea sistemele de
Care sunt factorii majori care pot influenţa cifrele energie regenerabilă şi în cel mai economic punct de
naţionale ale prosumerilor? Se poate identifica o cale acces la reţea [35-36]. DSO are obligaţia, dacă este
de dezvoltare a acestora, cu interacţiuni similare între necesar, să extindă reţeaua electrică în vederea
evoluţia pieţei şi mediul politic? integrării surselor regenerabile de energie. Peste 90%
din sistemele PV racordate la joasă tensiune (Figura 2)
în Energetică
au
o
capacitate mai mică de 30kW (uzual sunt de 6kW), pentru instalaţiile cu emisii reduse de carbon, inclusiv
valoare în cadrul de reglementare, iar punctul de PV, sub 5MW, cu tarife specific, garantate timp de 25
de ani, cu cel mai bun suport pentru
Figura 4. Evoluţia numărului de prosumeri în UK
instalaţii mai mici de 4 kW [37]. Evoluţia numărului

de prosumeri este în conformitate cu Figura 4.
În perioada 2010-2015 s-a înregistrat cea mai mare
creştere a numărului de prosumeri, cu precădere în
sisteme fotovoltaice de până la 4 kW (Fig. 4) [38]. S-a
aplicat un model de tarifare FIT care să încurajeze
consumul local al energiei generate (0,52 €/kWh) şi
un tarif de export redus al energiei în surplus, de circa
0,04 €/kWh. Sistemul de tarifare a condus la un model
de afaceri de tip ,,instalaţii fotovoltaice închiriate
gospodăriilor (rent of roof)”, fără costuri suportate de
conectare se află pe clădire. Cele mai multe sisteme
clientul final, permiţând consumul energiei electrice
PV racordate la joasă
Figura 2. Număr de sisteme PV conectate la j.t. cu P max. 50kW
generate, iar plăţile FIT fiind acordate investitorului
[39-40].
Figura 3. Evoluţia numărului de prosumeri în Germania Din ianuarie 2017 valoarea FIT a fost stabilită la
4,11p/kWh, faţă de valoarea iniţială FIT de
tensiune sunt în zone rurale, montate pe acoperişurile 41,3p/kWh [41]. Din 2008, GDPO, reglementatorul
locuinţelor deţinute de unu până la două familii. În din UK, a stabilit că nu e necesar obţinerea autorizaţie
ceea ce privesc motivele pentru extinderea reţelei de de construcţie pentru instalaţii mici PV, cu excepţia
distribuţie de joasă tensiune, DSO-urile trebuie să unor zone în conservare sau a unor clădiri cu regim
garanteze integrarea sistemelor PV, cu respectarea special. Însă, proprietarii trebuie să obţină un
benzii de tensiune şi limita de încărcare a reţelei şi cea certificate de performanţă energetică a locuinţei (circa
de solicitare a echipamentelor de operare. Experienţa 57 euro/certificat în 2017), pentru a putea beneficia de
germană arată că planificarea şi funcţionarea reţelelor tariful FIT.
de joasă tensiune nu s-au schimbat fundamental odată Promovarea sistemelor PV de mici dimensiuni a fost
cu creşterea ponderii sistemelor PV. Măsurile de realizată prin publicitate şi instalatori autorizaţi. Din
extindere a reţelei sunt utilizate în mod obişnuit şi 2009, când se înregistrau 200 de instalatori, ajungând
tehnologiile avansate sunt introduse treptat după ce au la 5000 în 2011, la începutul anului 2017 acest număr
fost testate cu succes în proiectele pilot [34]. Montarea a scăzut la 1680, iar prosumerii nu sunt implicaţi în
contoarelor inteligente de energie electrică este instalarea tehnică a PV, în cadrul administrativ şi cel
obligatoriu doar pentru instalaţii PV cu puteri mai de reglementare din punct de vedere al condiţiilor de
mari de 7kW, iar evoluţia numărului de prosumeri este racordare la reţea.
conform figurii 3. În Suedia, din 2014 erau înregistrate peste 100 de
În Marea Britanie, din 2017 portofoliul de energie şi firme care furnizau şi/sau instalau PV-uri, având un
climă a fost transferat Departamentului de Afaceri, model de afaceri oferind PV-uri, intermedieri cu
Energie şi Strategie industrial (BEIS), iar guvernul operatorul de reţea, sisteme de instalare şi activitatea
britanic nu are control direct asupra pieţelor de energie de monitorizare. Conform [42], din 2015 subvenţiile
electrică şi gaze. Din 2010, s-a lansat programul FIT sunt asigurate dacă costurile sistemului sunt max 3700
în Energetică
euro/kW, fără TVA., cu 14.380 de solicitări până la

finalul 2016 şi contorul asigurat de operator. Din
punct de vedere fiscal, începând cu 2017 cei care deţin
sisteme fotovoltaice sunt obligaţi să se înregistreze şi
să plătească TVA-ul pentru operaţiuni de peste 10.000
euro. Din ce în ce mai mulţi suedezi sunt interesaţi să
devină prosumeri ca urmare a subvenţilor oferite,
posibilitatea de a vinde surplusul de energie, dar şi din
convingeri de protejare a mediului. Și în aceste
condiţii, costul a reprezentat o barieră în perioada
2014-2016, dar a fost eliminat prin modele de afaceri,
cu instalaţii la ,,cheie”, realizate de companii
specializate în instalare. O altă provocare îl reprezintă timpul de recuperare cu preţurile de energie stabilite,
factorul ,,instalator specializat şi de încredere” şi ajunge la 10,9 ani [47], Evoluţia prosumerilor în
chiar dacă sunt reguli pentru a deveni azi prosumeri în perioada 2010-2016 din Norvegia este în conformitate
Suedia, nu există ,,facilitatori” care să vină în sprijinul cu Figura 5. În toate cazurile studiate, au existat iniţial
prosumerilor pentru a intra pe piaţa de energie.
Figura 5. Evoluţia numărului de prosumeri în Norvegia
Conform [43], o subvenţie care acoperă 20% din
investiţie şi o reducere a impozitului pentru a se atinge obstacole birocratice pentru a putea deveni prosumer,
nivelul de rentabilitate, se pretează pentru instalaţii PV dar reduse în decursul timpului. Accesul la informaţii
de mici dimensiuni. specifice, practice şi prezenţa unei pieţe de instalare,
Norvegia, din 1991 şi-a liberalizat piaţa de energie, pot conduce la creşterea numărului prosumerilor. Dar,
dezvoltând modele de reglementare, dar mai puţin pe implementarea Reţelelor Inteligente (RI) vor influenţa
segmentul de prosumeri. Piaţa norvegiană de PV este pozitiv decizia de a se investi în centrale fotovoltaice,
foarte mică, având la sfârşitul anului 2015 o capacitate oferind şansa apariţiei prosumerilor de a fi activi şi a-
totală instalată de 15MW, faţă de 160 MW în Suedia şi stabili strategii optime de producţie şi consum.
şi 790 MW în Danemarca [44]. La finalul anului 2016 Posibilitatea de a vinde energie pe piaţă poate încuraja
erau înregistraţi 221 de prosumeri. Din martie 2010, prosumatorii să investească într-o instalaţie mai mare,
autoritatea de reglementare, NVE, a permis comparativ cu cea necesară pentru consumul propriu.
prosumerilor să nu se înregistreze ca şi centrale RI pot oferi prosumerilor flexibilităţi manageriale pe
electrice, reducând costurile, obligaţiile tehnice care le pot exercita optim când decid să investească şi
associate cu ,,centrale electrice” [45] şi din ianuarie în modelul optim al producţiei/consumului de energie.
2017 intră în această categorie cei care au instalaţii de În Italia, politicile de promovare a energiei din surse
max. 100kW, fiind scutiţi de plata unei părţi din tariful fotovoltaice au început din 2001, oferind până la 75%
reţelei, atunci când injectează surplusul de energie din costurile de investiţie pentru instalaţii între 1-
electrică. Prosumerii sunt obligaţi să respecte cerinţele 20kW [48]. Pentru a pune în aplicare Directiva UE
tehnice ale instalaţiei PV, iar DSO este obligat să 2001/77/CE, guvernul italian a implementat un
faciliteze livrarea energiei electrice. Implementarea program (Conto Energia-CE) cu cinci scheme FIT
contorizării inteligente orare până în 2019, va permite pentru promovarea sistemelor PV. În primii 20 de ani
aplicarea unui tarif mai mare pentru consumul de de la instalarea sistemului PV se plăteşte o primă
energie electrică, afectând rentabilitatea prosumerilor. pentru energia generată sub forma unui preţ minim
O instalaţie tipică de uz casnic se încadrează între 2- garantat, actualizat de reglementator (AEEG) sau un
10kW, la un preţ aproximativ de 1,8 euro/W. Schema preţ mediu lunar în bandă orară, stabilit pe bursa
Enova lansată din ianuarie 2015 conţine două italiană de energie, pentru zona în care s-a efectuat
elemente: un suprijin de 40% din total investiţie racordarea. În prezent, există un sistem bazat pe
tehnică (maxim 1120 euro) şi unul suplimentar de credite fiscale, care permite prosumerilor să aibă zece
140euro/kW instalat, până la max. 15kW. În total, rambusări de impozit pe an, corespunzător beneficiilor
sprijinul poate atinge 3000 euro. rezultate din costul sistemului PV, în cuantum de 36%
Conform [46], pentru cea mai ieftină instalaţie tehnică, din cheltuielile efectuate după 2015. La sfârşitul
sprijinul schemei este de doar 17,84%, nefiind aniilor 2014 şi 2015, beneficiul guvernului a fost de
stimulant pentru a deveni prosumer. Din 2016 s-a 50% pentru cheltuielile suportate în 2015, respectiv
introdus sprijinul national prin certificate verzi, pentru 2016 [49].
a sprijini investiţiile pe surse regenerabile între În Spania, s-a trecut recent la una dintre cele mai
Norvegia şi Suedia. Costurile de tranzacţionare au fost restrictive reglementări privind consumul propriu de
prea mari şi nerelevante pentru Norvegia. Pachetul energie electrică, care împiedică promvarea sistemelor
uzual este acela de 3kW şi cu schema de sprijin PV pentru autoconsum, din punct de vedere economic.
Enova, se ajunge la 4240 euro complet instalat, iar Pentru a respecta recomandările UE de promovare a
în Energetică
sistemelor PV la un cost minim, se recomandă o  Subvenţii pentru cercetare şi dezvoltare;

schemă de facturare netă dinamică. Sistemele PV de  Subvenţii pentru investiţii, pe baza unui procent
max. 100kW sunt considerate ,,simplu consumator” şi din producţia de energie regenerabilă sau din costul
nu se acordă nici o recompensă pentru energia iniţial specific de investiţie;
injectată în reţea. Cele peste 100kW, sunt considerate  Sisteme de contorizare a producţiei şi consumului
ca fiind consumator şi producător, consumul din PV de energie: acord de facturare între utilităţi şi clienţii
fiind mai degrabă o formă de producţie economică, săi pentru ca energia furnizată spre producător să nu
decât una de economisire. Acest regulament a fost se injectează înapoi în reţea.
stabilit în 2015, printr-un decret regal, Royal Decree Sunt suficiente stimulente pentru a deveni prosumer?
(RD) [50] şi stabileşte o taxă de rezervare (o
componentă fixă funcţie de puterea instalată a PV şi 5. Care este calea de a deveni prosumer?
una variabilă funcţie de energia consumată)
(euro/kWh) pentru toţi producătorii cu sisteme PV Analizând eforturile depuse în unele ţări din UE
racordaţi la reţea. Fac excepţie sistemele PV între 1-10 pentru promovarea conceptului de prosumer, se
kW şi cele situate în insule. Întrucât veniturile constată că acestea au început cu scheme pilot şi
sistemului energetic spaniol nu acoperă costurile în testare tehnică. În prima fază a existat un sprijin
ultimul deceniu, reglementatorul spaniol nu guvernamental pentru investiţii din punct de vedere
împărtăşeşte idea promovării sistemelor PV [51]. economic. Germania rămâne un promotor în
Prosumerii cu sisteme PV sub 10kW sunt scutiţi de dezvoltarea pieţei de sisteme PV, contribuind la
taxe de rezervare, iar surplusul de energie injectat în evoluţiile tehnice, favorizând ulterior dezvoltatorii, iar
reţea nu este renumerat, amortizarea investiţiei fiind în UK, Norvegia, Italia se observă o dinamică în
imposibilă la costurile actuale de instalare. Se aplicarea unor tehnologii şi programe de sprijin pentru
recomandă aplicarea facturării nete, transmiţând un tot ce e nou pe acest segment. Conform [52], s-a trecut
semnal de preţ prosumerilor pentru a maximiza la minimizarea obstacolelor birocratice, a cerinţelor
producţia de energie pentru autoconsum şi a atenua locale, reducând costurile cu promovarea
impactul negativ al autoconsumului PV asupra reţelei prosumerilor. În cea de a treia etapă s-a trecut la
operatorului şi a descuraja deconectarea de la reţea. dezvoltarea unei pieţe de instalare a sistemelor PV,
De asemenea, sunt evitate taxele pentru energia oferind informaţii potenţialilor prosumeri pentru
autoconsumată, iar energia injectată în reţea ar trebui implementare şi reducerea costurilor. În cea de a patra
evaluată între preţurile angro şi retail. Sustenabilitatea etapă, conform [53], se trece la o piaţă în care
financiară a reţelei operatorului poate fi asigurată prin serviciile, rolurile şi funcţiile acestora sunt separate.
ajustarea preţului surplusului de energie pentru Această piaţă devine matură când procesul
instalaţiile noi, cu tensdinţa de scădere a costurilor în de ,,prosumare” devine independent de subvenţii.
tehnologia PV. Acest lucru depinde de evoluţia preţului energiei, de
paritatea reţelei. Necesitatea reducerii emisiilor de
4. Politici de sprijin a PV în UE gaze cu efect de seră a fost abordată în diferite
moduri. Conform [54-55], diferenţele specifice locului
Directiva UE privind energia din surse regenerabile, şi factorii locali conduc la diferenţe în rezultate, cu
impune ţărilor din UE să atingă procentele de 20% de direcţii ce se pot schimba în timp.
reducere a gazelor cu efect de seră, eficienţă
energetică de 20% şi o cotă de 20% de energie 6. Concluzii
regenerabilă în mixul energetic. Dintre principalele
politici de sprijin implementate în ultimii ani în unele Un factor major în promovarea prosumerilor îl
ţări din UE, se pot aminti: reprezintă o schemă de sprijin stabilă şi avantajoasă,
 Feed-in-tariff (FiT): garantat de guvern, reprezintă cum există în UK şi Germania. Din păcate în
preţul fix primit de producător pentru energia Norvegia, dar mai ales în Spania, schemele de sprijin
electrică (kWh) injectată în reţea; limitează dezvoltarea prosumerilor. Un efect separat
 Feed-in Premium (FiP): garantat de guvern, pentru dezvoltarea conceptului de prosumer îl are
reprezintă preţul primit suplimentar la veniturile prezenţa unei pieţe de instalare care nu poate fi
obţinute ca urmare a vânzării energiei pe piaţa angro independent de schemele de sprijin. Aceaste pieţe pot
de energie electrică; oferi expertiză, soluţii tehnice, sfaturi, consiliere
 Reduceri fiscale: cote reduse de TVA, scheme pentru a deveni prosumer. Dintre factorii politici care
avantajoase de amortizare, scutiri la unele impozite, pot influenţa apariţia prosumerilor, pot fi amintiţi:
restituiri de impozite; preţurile energiei, structurile actuale din secotrul
 Împrumuturi rambursabile cu o rată mai mică energiei electrice şi modul cum acestea se pot potrivi
decât rata dobânzii de pe piaţă; cu această provocare. Alţi factori care pot conduce la
 Certificate verzi tranzacţionabile; diferite căi de implementare pot fi tendinţele pieţei de
în Energetică
energie electrică, implementarea contoarelor comparative study of four smart grid demonstration
inteligente, viitoarele case şi reţelele inteligente, projects, Indoor Built Environ.,24, pp. 878-890.
sistemele de stocare, reducerea costurilor tehnologice. [16].Parag, Y., Sovacool, B., K., (2015), Electricity market
design for the prosumer era, Nat. Energy, 1, p.
Astfel, consumul de energie din surse regenerabile
[17].La Monaca, S., Ryan, L., (2017), Solar PV where the
poate încuraja noi grupuri de actori şi poate contribui sun doesn’t shine: estimating the economic impacts of
la schimbări semnificative în viitoarele sisteme support schemes for residential PV with detailed net
energetice. demand profiling, Energy Policy, 108, pp.731-741
[18].European Commission, (2016), Proposal for a
BIBLIOGRAFIE Directive of the European Parliament and of the
Council on Common Rules for the Internal Market in
[1]. Karneyeva, K., Wüstenhagen, R., (2017), Solar feed-in Electricity’ (Proposal for the Amendment of the
tariffs in a post-grid parity World: the role of risk, Electricity Directive); European Commission:
Investor diversity and business models, Energy Brussels, Belgium.
Policy,106, pp.445-456. [19].Jacobs, S.B., (2017), The Energy Prosumer, Ecol.
[2]. EPIA, (2011), Solar Photovoltaic Electricity Law Q. 43, pp. 519–580.
Empowering the World. Solar generation, 6. [20].Jacobs, S., B., (2017), The energy prosumer, Ecol.
[3]. Piccolo, A., Siano, P., (2009), Evaluating the impact of Law Q.,43, 519-580.
network investment deferral on distributed generation [21].Faruqui, A., Sergici, S., Warner, C., (2017), Arcturus
expansion, IEEE Trans Power Syst, 24 (3), pp. 1559- 2.0: A meta-analysis of time-varying rates for
1567. electricity, The Electricity Journal 30, pp. 64–72.
[4]. D. 2003/54/EC, of the European Parliment and of the [22].Karier, T. Fazio, J., Simmons, S., Jourabchi, M.,
Council of 26 june 2003 concerning common rules for (2018), The economics of electricity adequacy, The
the internal market in electricity and repealing directive Electricity Journal, 31, pp. 51-55.
96/92/ec (2003). [23].Eurelectric, (2017), Dynamic Pricing in Electricity
[5]. Ma, C., Kaufmann, P., Tbermann, J., C., Braun, M., Supply; Eurelectric: Brussels, Belgium, disponibil
(2016), Optimal generation dispatch of distributed online
generators considering fair contribution to grid voltage http://www.eurelectric.org/media/309103/dynamic_p
control, Renew Energy, 87 (Part 2), pp. 946-953. ricing_in_electricity_supply-2017-2520-0003-01-
[6]. Pombo, A., V., Murta-Pina, J., Pires, V., F., (2016), A e.pdf
multiobjective placement of switching devices in [24].SEDC, (2017), Explicit Demand Response in Europe:
distribution networks incorporating distributed energy Mapping the Markets 2017, disponibil
resources, Electr Power Syst Res, 130, pp. 34-45. online:http://www.smartenergydemand.eu/wpcontent/
[7]. Kennedy, J., Ciufo, P., Agalgaonkar, A., (2016), A uploads/2017/04/SEDC-Explicit-Demand-Response-
review of protection systems for distribution networks in-Europe-Mapping-the-Markets-2017.pdf
embedded with renewable generation, [25].Van Bommel, S., P., (2016), A Reasonable Price for
Renew Sustain Energy Rev, 58, pp.1308-1317. Electricity, J. Consum. Policy, 39, pp. 141–158.
[8]. Jacobsen, H., S., Schröder, S., T., (2012), Curtailment [26].Neuteleers, S., Mulder, M., Hindriks, F., (2017),
of renewable generation: economic optimality and Assessing Fairness of Dynamic Grid Tariffs, 16014
incentives, Energy Policy, 49, pp. 663-675. SOM Research Reports; University of Groningen:
[9]. Swiss Federal Office of Energy, (2015), Revision Groningen, The Netherlands.
StromVG. [27].European Union, Directive 2009/72/EC of the
[10].Eid, C., Reneses , J., G., Frías, P., M,, Hakvoort, R., European Parliament and of the Council Concerning
(2014), The economic effect of electricity net-metering Common Rules for the Internal Market in Electricity
with solar PV: consequences for network cost recovery, and Repealing Directive 2003/54/EC (Electricity
cross subsidies and policy objectives, Energy Policy, Directive); European Union: Brussels, Belgium.
75, pp. 244-254. [28].Centre on Regulation in Europe (CERRE), (2016),
[11].Beermann, J., Tews, K., (2017), Decentralised The Changing World of the DSO in a Smart Energy
laboratories in the German energy transition. Why System Environment: Key Issues and Policy
local renewable energy initiatives must reinvent Recommendations; CERRE: Brussels, Belgium.
themselves, J. Clean. Prod., 169, pp. 125-134. [29].Khalilpour, R., Vassallo, A., (2015), Leaving the
[12].Overholm, H., (2015), Spreading the roof top Grid: An Ambition or a Real Choice?, Energy Policy,
revolution: what policies enable solar-as-a- 82, pp. 207–221.
service?,Energy Policy, 84, pp. 69-79. [30].Alliance, G., (2017), People Power: How Consumer
[13].Kungl, G., (2015) Stewards or sticklers for change? Choice Is Changing the UK Energy System.
Incumbent energy providers and the politics of the Disponibil online:
German energy transition, Energy Res. Soc. Sci., 8, http://www.green-alliance.org.uk/resources/People_p
pp.13-23. ower_how_consumer_choice_is_changing_UK_ener
[14].IEA-RETD, (2014), Residential Prosumers – Drivers gy_system.pdf.
and Policy Options (RE-PROSUMERS) [31].Renewables 2018-Global Status Report.
IEA Renewable Energy Technology Deployment, [32].Old EPIA, nowadays Solar Power Europe.
Paris. [33].Eurelectric, (2013), Power distribution in Europe -
[15].Skjølsvold, T., M., Ryghaug, M., (2015), Embedding facts and figures.
smart energy technology in built environments: a
în Energetică
[34].Bayer, B., Matschoss, P., Thomas, H., marian A., [47].Smart energi Hvaler, (2016), Hvaler kommune
(2018), The German experience with integrating oppretter tilskuddsordning for solceller,
photovoltaic systems into the low-voltage grids, http://www.smartenergihvaler.no/2015/04/hvaler-
Renewable Energy, 119, pp. 129-141. kommune-oppretter-tilskuddsordning-for-solceller/
[35].Renewable Energy Sources Act (,,EEG”), Act Revising [48].Orioli, A., Di Gangi, A., (2016), Five-years-long effects
the Legislation on Renewable Energy Sources in the of the Italian policies for photovoltaics on the energy
Electricity Sector of 29.03.2000. demand coverage of grid-connected PV systems
[36].Renewable Energy Sources Act (,,EEG”), Act Revising installed in urban contexts, Energy, 113, pp. 444-460
the Legislation on Renewable Energy Sources in the [49].AEEG – Autorità per l’Energia Elettrica, il Gas e il
Electricity Sector of 22.12.2016. sistema idrico. http://www.autorita.energia.it /it/dati
[37].Fitariffs, (2010), Final Feed-In Tariffs Scheme for /condec.htm.
Launch, http://www.fitariffs.co.uk/ FITs/ regulation [50].Real Decreto 900, (2015), Real Decreto 900/2015, de 9
/go-live/. de octubre, por el que se regulan las condiciones
[38].Balcombe, P., Rigby, D., Azapagic, A. (2014), administrativas, técnicas y económicas de las
Investigating the importance of motivations and modalidades de suministro de energía eléctrica con
barriers related to microgeneration uptake in the UK, autoconsumo y de producción con autoconsumo,
Appl. Energy, 130, pp. 403-418. <Https:// www. boe.es/boe /dias/2015/ 10/10 /pdfs
[39].DECC, (2010), Impact Assessment of Feed-in Tariffs /BOE-A-2015-10927.pdf>.
for Small-Scale, Low Carbon, Electricity Generation, [51].Paz Espinosa, M., (2013), Understanding the electricity
Department of Energy and Climate Change, London. tariff deficit and its challenges, SEFO - Span. Econ.
[40].Mendoça, M., (2011), The UK Feed-in Tariff: A User Financ. Outlook, 2.
Survey, Birkbeck Institute of Environment, Birkbeck [52].Strupeit, L, (2016), Streamlining photovoltaic
College, University of London,. deployment: the role of local governments in reducing
[41].Ofgem, (2016), Feed-in Tariff (FIT): Tariff Table 1 soft costs, Energy Procedia, pp. 450-454.
April 2016, https://www.ofgem.gov.uk /publications- [53].Parag, Y, Sovacool, B., K., (2016), Electricity market
and-updates/feed-tariff-fit-tariff-table-1-april-2017. design for the prosumer era, Nat. Energy, 1, pp. 1-21.
[42].Lindahl, J., (2016). IEA-PVPS National Survey Report [54].Roelich, K., Bale, C.,S., E.,, Turner, B., Neal, R.,
of PV power applications in Sweden 2016. Technical (2018), Institutional pathways to municipal energy
report. IEA-PVPS. companies in the UK: realising co-benefits to mitigate
[43].Haegermark, M., Kovacs, P., Dalenback, J., O., (2017), climate change in cities, J. Clean. Prod., 182, pp. 727-
Economic feasibility of solar photovoltaic rooftop 736.
systems in a complex setting: A Swedish case study, [55].Geels, F., W., Kern, F., Fuchs, G., Hinderer, N., Kungl,
Energy 127, pp. 18029. G., Mylan, G., Neukirch, M., Wassermann, S., (2016),
[44].WWF/Accenture, (2016), Mot lysere tider. Solkraft i The enactment of socio-technical transition pathways:
Norge – fremtidige muligheter for verdistigning, Oslo. a reformulated typology and a comparative multi-level
[45].THEMA Counsulting Group, (2015), Rules and analysis of the German and UK low-carbon electricity
Regulation for Demand Response and Micro- transitions (1990–2014), Res. Policy, 45, pp. 896-913.
production, Oslo.
[46].O.I.G. Næss, S.R. Roalkvam, (2016), Analysis of the
Prosumer Market in Rogaland 2016 (in Norwegian),
Universituy of Stavanger.
în Energetică
1.21.- O NOUĂ PARADIGMĂ ÎN REȚEAUA INTELIGENTĂ:

GESTIONAREA ȘI DISTRIBUȚIA ENERGIEI ELECTRICE PRODUSĂ
DE PROSUMERI
Drd. ing. ec. Daniel BĂLAN(1), Lector univ. Dr. Sorina Mihaela BĂLAN(2)
SDEE Transilvania-Sud, S.R.O.R. Mureş, Tg. Mureş, str. Călăraşilor, nr.103, tel.0265.205.702,
email:daniel.balan@distributie-energie.ro
Universitatea Dimitrie Cantemir, Tg. Mureş, email: bsorinamihaela@yahoo.com
Summary: Există aşteptări mari de la viitoarea reţea inteligentă de energie pentru a furniza
servicii energetice sustenabile utilizând fluxul bidirecţional de date şi de energie, prin intermediul
infrastructurii avansate de informare, comunicare şi control. Un element important al unei astfel de
reţele inteligente îl reprezintă prosumerul, cu rol vital în gestionarea cererii la vârf de sarcină. Prin
urmare, este necesar să se investigheze şi să se revizuiască gestionarea şi distribuiţia energiei generate
de prosumeri (PEMS), împreună cu provocările asociate. Se prezintă în continuare o revizuire a PEMS
în mediul reţelei inteligente, impactul asupra fiabilităţii sistemului de alimentare şi a sustenabilităţii
energetice. Partajarea energiei între prosunmeri implică tehnologii ale informaţiei, comunicaţiilor şi
tehnici de optimizare, cerinţe pentru implementare a PEMS.
Keywords: Reţele inteligente (RI); District Energetic (DE), Grup Comunitar de Prosumeri (PCG).
1 Introducere Pentru a gestiona prosumerii într-o reţea de schimb de

energie, RI va permite consumatorilor să formeze
Consumul de energie electrică şi producerea comunităţi în funcţie de diverse criterii, cum ar fi cel
distribuită a acesteia, reprezintă una din provocările la privind comportamentul asupra consumului de
care va fi supusă viitoarea reţea inteligentă (RI). energie. Un exemplu ar fi o reţea locală, cu un centru
Conform [1], RI este un sistem avansat de alimentare de control, conectat la RI, conform Fig.2., care pe
cu energie electrică, cu o infrastructură de comunicaţii baza datelor statistice privind generarea şi consumul
integrate, care permite flux bidirecţional de informaţii de energie, poate răspunde cererii utilizatorilor într-un
şi energie, fiind un concept utilizat în lume pentru a mod optimizat, fără a implica reţeaua externă.
îndeplini obiectivul de alimentare cu energie Apariţia prosumerilor va juca un rol major în
sustenabilă, sigură şi economică, cu implicarea activă a operarea, gestionarea şi mentenanţa viitoarei reţele,
consumatorilor. O infrastructură avansată de măsurare susţinut de flexibilitatea prosumerilor (capacitatea de
(AMI), împreună cu un sistem de management al a-şi adapta consumul şi/sau producţia de energie) în
energiei în casa inteligentă (HEMS), va putea gestiona funcţie de nevoile RI.
eficient cererea de energie din ce în ce mai mare. Profilul Integrarea surselor alternative (PV, eoliene, biomasă)
de sarcină al consumatorului va putea fi cunoscut cu în reţeaua electrică este în continuă creştere, ceea ce
ajutorul AMI, iar pe de altă parte, consumatorii vor putea va cauza diverse probleme operaţionale în sistemul
obţine informaţii despre energia disponibilă în reţea, la ce energetic [5].
preţuri şi stimulente [2-3]. Pentru a depăşi momentele de În [6] este prezentată flexibilitatea cererii printr-o
deficit de energie, se va putea utiliza energia regenerabilă schemă de management al flexibilităţii prosumerilor.
produsă de consumatori ca o nouă sursă de energie, şi
poate fi injectată în reţea, transformând consumatorii în
prosumeri. Conceptul de prosumer este prezentat în Fig.
1. [4].
Fig. 1 Cele trei roluri majore ale prosumerului. Fig. 2 Rolul Centrului de Control pentru prosumeri şi RI.
în Energetică
La nivel European există un proiect Flex4Grid (F4G)

care îşi propune să ofere soluţia globală de gestionare
a datelor, cu transfer sigur şi confidenţial între DSO-
uri şi clienţii săi, care la rândul său gestionează
flexibilitatea cererii şi a generării prosumerilor.
Proiectul implementat în trei locaţii pilot, Celje
(Slovenia), Bonn (Germania), şi Bocholt/Oulu
(Germania/Finlanda), va fi un sistem pentru noii actori
de pe piaţă, care oferă servicii de analiză şi agregare a
datelor pentru operatorii de sisteme de distribuţie
(DSOs), pentru a anticipa şi a influenţa sarcina din
reţea, pentru a evita întreruperile cauzate de
supraîncărcarea reţelelor sau lipsa furnizorilor de
energie electrică. Pe baza informaţiilor anonime şi Fig. 3 Legătura între prosumer-centrul local de control
agregate furnizate de aplicaţiile Flex4Grid, DSO-urile şi microreţea
vor putea să planifice şi să reacţioneze la vârfurile de 3 Tehnologiile de comunicaţii în managementul
sarcină şi de producţie, prin oferta de stimulente energiei reţelei inteligente
pentru afacerile clienţilor din lanţul valoric.
In literatura de specialitate există mai multe tehnologii
2 Schimbul de energie între prosumeri- de comunicare necesare şi disponibile pentru
consumatori-reţele aplicaţiile de reţea inteligentă, care pot fi utilizate atât
pentru managementul energiei bazată doar pe consum,
Procesul de partajare a energiei între prosumeri- cât şi pentru prosumer, utilizate pentru PEMS.
consumatori-reţeau operatorului, implică două Serviciul general de pachete radio (GPRS) este o
elemente cheie: tehnologia informaţiei & comunicaţiei tehnologie de comunicaţii fără fir, dezvoltată prin
(TIC) şi tehnici de optimizare. Pentru transferul comutarea pachetelor, oferind rate mari de date
informaţiilor între clienţi şi comunitate sunt comparativ cu GSM, teoretic până la 171,2 kbps.
disponibile sistemele wireless, iar pentru GPRS este utilizat pentru monitorizarea de la distanţă
tranzacţionarea energiei sunt utilizate tehnici de a echipamentelor de comutaţie, a posturilor de
optimizare. Pentru zone mari de consum, se generează transformare, pentru citirea contoarelor de energie şi
un volum mare de date privind profilul de sarcină, împreună cu tehnologia ZigBee pentru monitorizarea
ceea ce ar necesita centre dedicate pentru gestionarea liniilor de transport [8]. Utilizarea tehnologiei GPRS
datelor, iar aceste centre de date să facă parte dintr-un în aplicaţiile existente de reţea inteligentă, pentru
centru extins de control sau entităţi independente. transferul de date pe distanţe lungi, a făcut posibilă
Utilizând diferite tehnologii de achiziţie şi transfer de utilizarea PEMS, iar întrucât GPRS funcţionează în
date, centrele de prosumeri, de date şi reţelele pot reţeaua GSM, poate fi utilizată pentru transferul de
interacţiona între ei. Decizia de partajare a energiei date între prosumeri, utilizatori şi reţea.
este un element cheie din cadrul Centrului de Control O altă opţiune de comunicare pe termen lung este
şi Management, conform Fig.3. În funcţie de interoperabilitatea mondială pentru accesul cu
algoritmii de optimizare implementaţi, Centrul de microunde (WiMAX), o tehnologie de comunicaţii
Control şi Managementul datelor, activează circuitul fără fir, bazată pe standardul IEEE 802.16 cu o
de comutare spre microreţea sau prosumer acoperire de până la 50 km [9]. Oferă o rată ridicată de
(comunitate de prosumeri). Contorizarea inteligentă şi transfer a datelor de până la 70Mbps, capacitate de
Internetul obiectelor (IoT) sunt utilizate pentru transfer de date pe distanţe lungi, fiind utilă pentru
coletarea şi transferul datelor între diferite entităţi ale punerea în aplicare a PEMS.
reţelei, utilizând diferite tehnologii de comunicaţii [7]. ZigBee este o altă tehnologie de comunicaţii fără fir în
Cum am menţionat în prima parte, prosumerii au un bandă mică, bazată pe standardul IEEE 802.15.4. Gama
rol important în managementul cererii la vârf de acestei tehnologii este de până la 100 m şi oferă rate reduse de
sarcină. Ca atare, este necesar să se investigeze şi să se date de 20-250 kbps, funcţionând la 868 MHz, 915 MHz şi
revizuiască managementul şi distribuţia energiei în 2,4 GHz [8]. Principalul avantaj al ZigBee constă în consum
prezenţa prosumerilor (Prosumers based Energy redus de energie (până la 100mW), ceea ce înseamnă că
Management and Sharing – PEMS), impactul aproximativ două baterii AA pot fi utilizate până la doi ani
prosumerilor în viitoarele reţele inteligente. Care sunt [10]. ZigBee este destul de utilizat în aplicaţiile smart grid. În
cerinţele implementării PEMS, tehologiile utilizate, [11], este prezentat un sistem de monitorizare şi control
algoritmii de optimizare, sistemele de management şi inteligent al sarcinii, utilizând reţeaua ZigBee, care vizează
partajare a energiei?. implementarea răspunsului la cerere (DR) pentru un număr
mare de consumatori locali şi comerciali. ZigBee este un
în Energetică
candidat puternic pentru PEMS din cauza consumului redus management al energiei nu le-ar putea rezolva. În [15]
de energie, a ratei acceptabile de date. este implementată o planificare optimă în ceea ce
Sistemul PLC, realizată pe liniile electrice existente priveşte răspunsul la cerere, cu scopul de a reduce
are avantajul unei rate a datelor de până la 10- facturile totale de energie electrică din gospodăriile
500kbps, cu o rază de acţiune de max. 3 km, însă rezidenţiale, fără a depăşi puterea maximă aprobată.
zgomotul canalului este principala provocare în Se utilizează MILP pentru a programa sarcinile
implementarea acestei tehnologii. PLC poate fi o comutabile în timp (shifttable loads) în afara orelor de
opţiune potrivită atât pentru cerinţele de rază scurtă, vârf, funcţie de rata timpului de utilizare (Time of Use
cât şi pentru raza lungă de acţiune ale PEMS. Rate, - TOU) şi gestionarea vehiculelor electrice (VE)
pentru a depăşi eventualele problemele care pot apare
4. Tehnici de optimizare pentru managementul odată cu creşterea numărului de VE racordate la
energiei în reţeaua inteligentă reţeaua electrică.
Rezultatele au arătat că se poate reduce indicatorul
Diverse tehnici de optimizare sunt utilizate pentru a cererii de încărcare cu energie electrică a gospodăriei
optimiza resursele şi activele în reţelele inteligente. (peak-to-average ratio–PAR).
PEMS se bazează în mare măsură pe tehnicile de O altă tehnică utilizată pentru managementul energiei
optimizare pentru a obţine producţie, consum şi în reţeaua inteligentă o reprezintă algoritmul Particle
costuri optimizate, precum şi pentru a satisface toate Swarm Optimization (PSO), bazat pe un process
părţile interesate. global de căutare aleatoriu, care iniţiază setul de
Programarea liniară (Linear Programming-LP) este una soluţii formate din grupuri de particule [16], fiind o
dintre tehnicile de optimizare utilizate în reţeaua metodă de optimizare bazată pe comportamentul de
inteligentă pentru managementul energiei. Se utilizează grup, inspirată de ,,comportamentul social al stolurilor
pentru găsirea unei soluţii optime la problemele cu de păsări şi al bancurilor de peşti”.
funcţie obiectivă şi constrângeri ca funcţie liniară a A fost iniţial concepută ca o metodă de optimizare a
variabilelor de decizie. În [12] se utilizează LP pentru a funcţiilor neliniare continue, dar ulterior a fost adaptată
reduce consumul la vârf de sarcină/oră, aplicat la o pentru a rezolva probleme de permutare, programare cu
configuraţie formată din reţeaua electrică, casa, vehicolul numere întregi, probleme cu constrângeri, optimizare în
electric hibrid, sistemul de stocare a energiei (ESS) şi medii dinamice sau multi-obiectiv.
sistemul de management de optimizare a energiei De ex., o aplicaţie ca răspuns la cerere pentru
(OEMS), conectate unul cu celălalt. Optimizarea se optimizarea funcţionării echipamentelor într-un mediu
aplică energiei stocate pentru a reduce consumul la vârf nedeterminat (rezultat din erorile prognozate ale
de sarcină. preţurilor de energie electrică şi ale consumurilor), in
O altă tehnică care este utilizată în reţeaua inteligentă sistemul de management al energy din casă, utilizând
pentru optimizarea managementului energiei este un model bazat pe şanse, este prezentat în [17],
Programarea Lineară Integrată (Integer Linear Algoritmul genetic (GA) este o tehnică de optimizare
Programming - ILP), diferă de LP, prin faptul că doar bazată pe inteligenţa artificială, dezvoltat pe baza teoriei
valorile întregi şi binare pot fi utilizate ca variabilele evoluţiei lui Darwin. Este utilizat pentru rezolvarea
de decizie, iar numărul mare de probleme pot fi problemelor mai dificile în care tehnicile convenţionale
formulate folosind această metodă, în comparatie cu de optimizare sunt greu de utilizat. GA este utilizat pentru
LP [13]. De ex., în [14]. se propune un mecanism de reducerea costurilor operaţionale şi pentru a eficientiza
programare a consumului de energie la domiciliu în resursele de energie, aşa cum este propus în [18].
RI, cu scopul minimizării consumului maxim orar, Controlul consumului de energie al unei case
realizând astfel un program zilnic de încărcare optimă inteligente are ca obiectiv optimizarea consumului de
şi o durată optimă de funcţionare a echipamentelor sarcină, ţinând seama de generarea bazată pe surse
electrice, funcţie de modelele consumului de energie regenerabile, preţul energiei, solicitările furnizorilor şi
ale tuturor aparatelor, comutându-se în funcţie de preferinţele consumatorilor.
timp. Toate informaţiile necesare sunt colectate în Consumul de energie este optimizat prin luarea în
contorul inteligent, unde este implementat algoritmul. considerare a valorii setate şi a preferinţei
Utilizarea variabilelor întregi şi non-întregi este utilizatorului, adică a echipamentului care se doreşte a
întâlnită în programarea liniară integrată mixtă (Mixed fi pornit, aflat sub limita setată. Valoarea de referinţă
Integer Linear Programming-MILP), oferind o sau limita pentru consumul de energie este definită în
singură soluţie optimă, în timp ce alte metode pot funcţie de generarea distribuită.
conduce la mai multe soluţii [12]. MLP poate însă
rezolva problemle de programare pe termen lung, prin 5. Managementul energiei bazat pe prosumeri în
satisfacerea tuturor restricţiilor şi garantând reţeaua inteleigentă
managementul optim al energiei, unde alte metode de
optimizare euristice, combinate cu strategii simple de O platformă şi o bază de cunoştinţe integrată, utilizând
sistemul cibernetic şi IoT-ul, care să permită
în Energetică
prosumerilor să distribuie surplusul de energie, are trei comunitatea, organizată pentru a crea entităţi virtuale,
componente majore: a) managementul bazei de ce acţionează ca mici surse de putere, unde părţile
cunoştinţe (KBM), b) managementul răspunsului interesate vor consuma energia, dar o vor putea
cererii (DRM) şi c) managementul comunităţii (CM), produce şi chiar vinde.
ultimul gestionând obiectivele sustenabile ale Eforturile care se depun pentru a găsi soluţii,
comunităţii [19]. DRM-ul este conceput pe o protocoale, metode de comunicare în timp aproape
arhitectură stratificată, în funcţie de cerere şi răspuns, real, sigure într-un mediu în schimbare dinamică, între
primul strat fiind ,,dispozitivul inteligent” (Smart diferite dispozitive şi echipamente de calcul, au
Device Layer– SDL) şi cel de-al doilea, ,,răspunsul condus la paradigma computerizării Internet-of
cererii” (Demand-Response Layer-DRL). Stratul SDL Things, adoptând stilul arhirecturii orientate pe resurse
este utilizat pentru a integra toate informaţiile din (ROA). Se va putea elimina relaţia inegalabilă între
contoarele şi dispozitivele inteligente, iar DRL pentru marii şi micii producători, benefice întreprizătorilor
a asigura consumul, livrarea, previzionarea, stocarea, mici şi mari (IMM-uri) sau prosumerilor, atunci când
vânzarea, eficienţa, eficacitatea şi siguranţa, funcţie de îşi vor distribui energia electrică, dar vor trebui să
factorii de schimbare în timp. colaboreze sub forma unor comunităţi virtuale. În
O soluţie pentru a combate situaţia creşterii continue a literatura de specialitate sunt prezentate abordări ale
consumului de energie electrică este utilizarea colaborării cu aceste comunităţi virtaule, grupate pe
contoarelor inteligente cu sistemele de gestiune la două categorii. O categorie se aplică comunităţii
domiciliu, iar informaţiile provenite din aceste sisteme virtuale din diferite domenii, cum ar fi cel al educaţiei,
furnizând modul în care, unde şi când, consumatorii al sănătăţii [20], aplicaţii multimedia de afaceri, iar
îşi pot reduce valoarea facturilor de energie electrică cealaltă categorie se referă la îmbunătăţirea
prin schimbarea comportamentului de zi cu zi. La fel, comunităţilor virtuale sub diferite aspecte cum ar fi
operatorii de distribuţie pot pune la punct programe de dezvoltarea de funcţionalităţi care să permită
răspuns al cererii (DR) de energie, pentru a face faţă încredere, modele de afaceri.
cererilor de consum la vârf de sarcină, oferind Tehnologia IoT are importanţă în schemele PEMS,
stimulente financiare consumatorilor de energie deoarece ajută la colectarea datelor, gestionarea şi
electrică (rezidenţiali şi non-rezidenţiali) care sunt controlul distribuit al diferiţilor prosumeri din
dispuşi să-şi reducă consumul atunci când cererea de comunitatea de schimb a energiei [21].
energie depăşeşte oferta. De exemplu, gestionarea În [22], se propune o abordare a managementului
unei asemenea situaţii s-ar putea realiză prin pornirea / energiei pentru mai multi prosumeri, agregaţi într-un
oprirea dispozitivele din interiorul unui loc de consum district energetic (DE) şi coordonată printr-o entitate
pe baza cererii şi a preţurilor la energie electrică. centrală de control local (agregator), în conformitate
Energia regenerabilă a fost propusă ca o nouă sursă de cu Figura 4. Astfel, prezenţa unui agregator este aceea
energie, soluţie adoptată nu numai de companii mari de maximizare a utilităţii DE, reducând fluxurile de
de utilităţi, dar şi de consumatorii casnici şi de IMM- energie inversă spre punctul comun de cuplare cu
uri. Ca rezultat, se pune în mişcare o nouă paradigmă, reţeaua electrică a operatorului (în general postul de
în care consumatorilor li se permite să joace un rol transformare al DSO-ului) prin implementarea unui
nou în managementul energiei a energiei electrice, program adecvat de răspuns la cerere
devenind astfel prosumeri. Astfel, o altă modalitate de
a reduce consumul de energie din reţea este aceea ca
prosumerii să vândă surplusul de energie electrică
altor consumatori, operatorilor de distribuţie.
Un rol chei în această abordare îl reprezintă
tehnologiile semnatice (standarde deschise care permit
integrarea de exemplu cu Linked Data Cloud, cele
pentru eficienţă energetică, cum ar fi SESAME,
SESAME-S) Scopul este acela de reduce asimetria
dintre DSO-uri şi consumatorii individuali, ţinând
seama de capacitatea de răspuns la cerere, energia
regenerabilă şi identificarea unor interese similare
între prosumeri, având aceleaşi scopuri. Cu alte Fig. 4 Arhitectura comunicaţiei şi controlul unui ED
cuvinte, această abordare generează ideea de
cooperare. Fiecare parte interesată din comunitatea de Agregatorul districtului de energie, pe baza
prosumeri este reprezentată ca un nod al Internetului previziunilor privind condiţiile meteorologice,
lucrurilor (Internet of Things-IoT), prin acele transmite prognoza producţiei de energie centralelor
contoare inteligente (completate cu senzori şi electrice eoliene, solară şi / sau micro-cogenerare şi
actuatori), care aflate într-o reţea, alcătuiesc tarifele TOU la controler-ul local de prosumer.
în Energetică
Controler-ul local, pentru a stabili consumul de energie RI (DSM). Pe baza situaţiei actuale din sistem, a
care minimizează costurile de achiziţie, ia în considerare viitoarei situaţii (adică a cererii anticipate) şi a
aceste informaţii împreună cu preferinţele utilizatorilor ofertelor furnizorilor, acesta încheie contracte cu
privind setările aparatelor (adică intervalul de timp DSM. Pe de altă parte, acesta optimizează utilizarea
preferat pentru utilizarea maşinii de spălat vase), internă a energiei sistem, făcând contracte cu fiecare
temperatura interioară şi alţi parametri de confort şi (PH) EV. Funcţionalităţile componentelor agentului
rezolvă problema prosumer-ului. Rezultatul procedurii de central sunt cele de interfaţă pentru schimbul de
optimizare va fi apoi comunicat agregatorului. informaţii; managerul energiei, având grijă de
Pentru integrarea prosumerilor se propune echilibrul energetic în sistem; negociere cu DSM în
introducerea sistemelor Multi-Agent (MAS), ca o baza solicitărilor din partea managerului de energie, a
strategie pentru a face faţă multor aspecte ale ofertelor DSM şi a politicilor de sistem; sisteme de
sistemelor energetice, cum ar fi monitorizarea şi baze de date utilizate în procesul de optimizare. În
diagnosticarea condiţiilor, restaurarea sistemului cazuri speciale, în care agregatorului i se poate solicita
energetic, controlul reţelei, etc. Conform [23], se să acţioneze în calitate de furnizor de energie, agentul
propune un sistem de management al prosumerilor pe central este responsabil de controlul automat al
baza arhitecturii flexibile ierarhice şi a structurii generării (AGC), precum şi de gestionarea riscurilor
modulare cu abordarea sistemelor MAS. Un sistem (în cazul încălcării contractelor). Există o tendinţă
bazat pe agenţi este unul în care cheie abstractă emergentă de a trata informaţiile ca ,,active”, care
utilizată este aceea de agent, un sistem care are trebuie gestionate, controlate şi puse la dispoziţie
autonomie, reactivitate, proactivitate şi interactivitate, diferiţilor actori, prin interfeţe personalizate.
proprietăţi pentru care au găsit aplicare în domenii Implementarea conceptului necesită existenţa a trei
cum ar fi, medicină, sisteme energetice (pentru niveluri de integrare şi automatizare, iar pentru a servi
monitorizarea şi diagnosticarea stării), simulare de un număr ,,nelimitat” de utilizatori şi pentru a obţine o
piaţă, controlul reţelei, restaurarea sistemelor imagine completă a evenimentelor şi condiţiilor,
energetice. MAS este utilizat în aplicaţii deschise, trebuie asigurate trei fluxuri de date: calea de date
distribuite şi eterogene, însă problemele de securitate operaţională; cea non-operativă de date (fiecare
pot pune în aplicare succesul aplicaţiei [24]. În dispozitiv funcţionează cu un protocol diferit) şi calea
sistemele de alimentare cu energie electrică s-au de acces de la distanţă prin care se poate examina
propus următoarele tipuri de agenţi: agent de staţie, de setările dispozitivului sau se pot schimba parametrii,
control, agent de generare, agent de stocare, agent descărca date din IED-uri. Impactul aplicării MAS
utilizator şi unul de baze de date, schimb de date prin asupra eficienţei energetice şi a emisiilor reduse de
intermediul unui protocol TCP/IP [25]. Structura carbon va rezulta dintr-un număr mare de reţele
MAS asociată integrării prosumerilor în RI este interne (creşterea capacităţii de integrare, reducerea
caracterizată printr-o arhitectură şi funcţionalităţi. pierderilor de reţea) şi evoluţiile externe ale reţelei
Arhitectura MAS este concepută pe două niveluri, cel (extinderea masivă a energiilor regenerabile, electro-
inferior fiind al agentului local atribuit fiecărui mobilitatea). Pentru a măsura acest impact al MAS
prosumer, iar nivelul superior fiind agentul central sunt proiectaţi indicatori de performanţă (KPI), care
(agregatorul) care adminitrează clusterul de curpind trei niveluri de măsurare a performanţei.
prosumeri. Aceste niveluri au diferite funcţionalităţi Nivelul 1 KPI indică capacitatea de a atinge
specific operaţiunilor tehnice şi comerciale. obiectivele politicii energetice europene 2020 în
Agenţii locali au funcţionalităţi existente cum ar fi, cadrul costurilor acceptabile.
integrarea funcţiilor de protecţie, funcţii de control şi
de colectare a datelor, dar şi altele noi cum ar fi,
planificarea producţiei/consumului, de comunicare şi
negociere cu restul sistemului, dar cu o minimă
intervenţie umană. Agentul local trebuie să fie echipat
cu dispozitive de măsură (de ex. contor inteligent);
memorie pentru stocarea informaţiilor din istoric-
jurnal, precum şi preferinţele utilizatorilor şi
constrângerile tehnice; unitate de procesare care ar
executa algoritmi adecvaţi de programare şi
optimizare; dispozitivele de acţionare care trebuie să Fig. 5 Arhitectura cu agent local pentru integrarea prosumerilor
controleze direct componentele electromecanice;
Afacerile ca abordare uzuală, sunt utilizate pentru
unităţi care să permită o comunicare sigură şi fiabilă
comparaţii: CAPEX+OPEX estimate pot fi calculate şi
cu agentul central. În practică, agenţii locali ar trebui
comparate pentru a arăta ,,efectele inteligente” ale
să corespundă IED (Devices Electronic Intelligent)
implementării MAS. Pe nivelul 2 sunt indicatori KPI
(Figura 5.). Agentul central comunică şi negociază cu
de programe, cum ar fi indicele de sustenabilitate a
în Energetică
reţelei (creşterea numărului de prosumeri integraţi, meteo, infrastructure tehnice) sunt condiţionaţi de
eficienţă energetică); indicele de coordonare a reţelei domenii diferite, altele decât cele ale prosumerilor.
(creşterea activităţii de planificare a reţelei şi S-a propus un model de formare a comunităţii de
funcţionare a sistemului); indicele de reguli de piaţă prosumeri, folosind sistemul multi-agent alcătuit din
bazată pe reţea (noi propuneri de reguli de piaţă care două părţi. Un modul de local de prosumer şi altul de
vor integra mai eficient prosumerii); indicele de operare a comunităţii (conţine cinci agenţi şi şase
interconectare a reţelei. Nivelul 3, indicii KPI ai obiecte). Modulul local (de domiciliu) este împărţit în
proiectului, asociaţi la prima implementare în teren, alte două părţi: activitatea de generare şi consum (conţine
contribuind la construirea indicilor aminintiţi anterior, identificarea prosumerului, istoricul profilului energetic,
într-un mod care urmează să fie finalizat de către preferinţele, consimţământul acestuia) şi agentul
principalii actori implicaţi. prosumer (colectează datele energetice şi le transmite
Ca si aplicaţii, soluţia abordată cu MAS poate fi centrului comunitar de operare prin agentul comunitar de
aplicată diferitelor aspecte ale SEN, cum ar fi coordonare pentru procesare.
agregarea resurselor de energie distribuite (centrale Modulul de operare comunitară are din cele şase obiecte,
electrice virtuale/sisteme DSM); coordonarea unul ca obiect comunitar şi cinci obiecte externe (cel de
încărcării vehiculelor electrice; integrarea pe scară piaţă al energiei electrice, de infrastructură tehnică, de
largă a surselor regenerabile de energie; prognoză meteo, şi factorii externi.)
îmbunătăţirea fiabilităţii sistemului, cu implicarea Provocarea în perioada următoare este aceea de
prosumerilor în soluţii de ,,auto-vindecare” a reţelei , dezvoltare a noului concept de Grup Comunitar de
necesitând integrarea utilităţilor OMS (Outage Prosumeri (PCG) şi în cadrul acestui grup,
Management System) cu SCADA / DMS prin MDM identificarea celor mai influenţi prosumeri a căror
(Meter Data Management) către AMI (Advanced comportare ar determina sustenabilitatea pe termen
Management Infrastructure), GIS (Sistemul de lung a PCG [28].
informaţii geografice), CIS (Customer Information Prosumatorii au nevoie de un loc pentru a-şi vinde
System) precum şi funcţiile de automatizare a surplusul de energie, generând ideea pieţelor energiei
distribuţiei, ajungând prin interfeţe către prosumeri; care cuprind tranzacţii energetice. De exemplu, o piaţă
managementul intens al activelor. bazată pe prosumer este prezentată în [29], în care toţi
Distribuţia şi managementul energiei bazat pe prosumeri actorii, inclusiv consumatorii şi producătorii, pot
(PEMS) poate beneficia în mare măsură de sistemele de participa în mod egal şi activ pentru a depăşi
management al energiei (EMS), care permit unui problemele de accesibilitate utilizând structura bazată
prosumer să monitorizeze şi să automatizeze atât pe tehnologia IT.
consumul, cât şi producţia de energie. În [26] a fost O tehnică optimă de luare a deciziilor este prezentată
propus un EMS pentru coordonarea prosumerilor în [30], care se referă la deciziile de vânzare şi
distribuiţi. EMS-ul fiecărui prosumer este conectat la cumpărare a energiei prosumatorilor, prognozarea
EMS-ul central, care permite un sistem de cooperare, consumului şi generarea de energie. În [31], se
ceea ce conduce la formarea de comunităţii de propune o platformă de gestionare a consumului de
prosumeri. De ex. o comunitate de prosumeri ar fi aceea energie în cazul în care clienţii pot tranzacţiona
care oferă energie între 2-5kWh, altă comunitate între 6- energia pe piaţă.
10 kWh. Dacă comunităţile ar fi provocate să atingă Platforma de gestionare a energiei pentru clienţi,
obiectivul de minim 10kWh, atunci ele se pot asocia, cunoscută sub numele de platforma de servicii
putând produce o cantitate mai mare de energie pe deschise KT, oferă diferite programe DR pentru a
termen lung, o putere mai mare de negociere pentru gestiona monitorizarea, consumul de energie electrică,
membrii săi pe termen lung. Avantajul unei comunităţi vânzarea, cumpărarea etc. Platforma poate fi această
(cluster) de prosumeri îl reprezintă creşterea cantităţii de pe telefoane inteligente, tablete, PC-uri, laptopuri etc.,
energie disponibilă pentru a participa la licitaţii în RI şi fiind utilizate serviciile Web, bazate pe standardele
grad mărit de negociere pe piaţa de energie, cu accent pe Comisiei Electrotehnice Internaţionale (IEC). O
eficienţă şi durabilitate. Comunităţile de prosumatori pot analiză cuprinzătoare a pieţelor în timp real ale
interacţiona unul cu celălalt şi, de asemenea, cu reţeaua energiei electrice şi a politicilor DER şi DR pe piaţa
distribuitorului, având un obiectiv comun predefinit sau o energiei este prezentată în [32].
cerinţă minimă de energie din reţea. Apare astfel
conceptul de comunitate virtuală. 6. Provocări pentru PEMS
În [27] se analizează care sunt factorii interni şi
externi ce pot influenţa comportamentul prosumerilor Există multe provocări şi bariere asociate
privind distribuţia energiei electrice. Factori interni implementării PEMS, cum ar fi:
sunt influenţaţi de domeniul de activitate a
prosumerilor şi cei externi (piaţa energiei, prognoza
în Energetică
6.1. Dezvoltarea viziunii de schimb a energiei, comunicare pot fi proiectate pentru a se potrivi mai
reprezintă o mare provocare, întrucât oamenii din bine cerinţelor de management inteligent a energiei.
orice comunitate au, în general, abordări foarte diverse 6.5 Întreţinere şi depanare
în ceea ce priveşte consumul şi managementul Într-un sistem de schimb de energie sunt diferite tipuri
energiei şi este o sarcină dificilă de a-i convinge cu de probleme tehnice; iar sistemul necesită suport
privire la beneficiile PEMS. Aceste abordări pot ridica tehnic şi de întreţinere. Acest lucru poate fi o mare
întrebări, de genu: de ce ar trebui să investim?, ce provocare pentru toţi participanţii la sistemul de
beneficii obţinem?, cine va fi autoritatea suprem?, dar partajare a energiei, deoarece influenţează costurile de
problemele de securitate? Pe de altă parte, utilităţile întreţinere, cel cu personalul tehnic şi de depanare.
trebuie să evalueze viabilitatea oricărui mecanism 6.6 Securitate şi confidenţialitate.
PEMS pentru a identifica potenţialele beneficii. Aceste preocupări sunt vitale pentru implementarea
Mai multe utilităţi vor trebui să fie de acord cu o PEMS, întrucât necesită transferul corect al datelor
anumită arhitectură PEMS pentru a obţine economiile statistice între părţile interesate, transfer de date care
dorite de energie şi costuri, iar organele necesită protocoale puternice de securitate şi
guvernamentale pot influenţa atât prosumerii, cât şi confidenţialitate.
utilităţile pentru a crea un mediu propice pentru
înfiinţarea şi îmbunătăţirea PEMS pe scară largă, 7. Concluzii
conducând la implicarea părţilor interesate.
6.2. Angajarea părţilor interesate (companii de Managementul şi schimbul de energie bazat pe
utilităţi, consumatori/producători, furnizori de prosumeri (PEMS) este relativ o nouă paradigmă în
tehnologii) reprezintă o provocare, întrucât trebuie să reţeaua inteligentă. Elemente cheie ale unui astfel de
se angajeze pe baza unui acord (să includă diverse management al energiei sunt tehnologiile de
stimulente pentru a conduce piaţa energiei în direcţie comunicare şi metodele de optimizare. Au fost
pozitivă) la aplicarea oricărui mecanism de schimb a prezentate diverse tehnologii de comunicare, tehnici
energiei. Preţul energiei trebuie negociat, furnizarea a de optimizare, inclusiv programarea liniară şi
unei cantităţi mai mari de energie de către prosumeri neliniară, prezentate în contextul PEMS. PEMS are un
trebuie să fie urmată de stimulente. potenţial enorm de reducere a costurilor, de
6.3. Problemele de finanţare şi investiţii se referă la conservare a energiei şi de echilibrare a consumului la
fiecare aspect al sistemelor PEMS. De ex., dacă unii vârf de sarcină. Includerea prosumerilor în
oameni dintr-o comunitate nu sunt capabili de mecanismul global de gestionare a energiei necesită
investiţii de capital, companiile de utilităţi şi atât planificare, cât şi finanţare din partea guvernului
departamentele guvernamentale ar trebui să-i sprijine şi a altor organisme relevante. Se recomandă alocarea
(în panouri fotovoltaice, turbine eoliene pentru a unor fonduri pentru a stimula prosumerii şi
promova conceptul PEMS) şi pot să-l obţină mai subvenţionarea echipamentelor regenerabile (stocare,
târziu înapoi prin reducerea profitului prosumerului instalaţii etc.). Aceste stimulente se vor achita în cele
din schimbul de energie. din urmă datorită umplerii profilului general de
6.4. Instalarea echipamentului consum şi a creşterii fiabilităţii sistemului. Protocoale
Transformarea consumatorilor în comunitate de noi pot fi proiectate pentru a îndeplini în general
prosumeri reprezintă o mare provocare. De ex., dacă cerinţele specifice ale reţelei inteligente şi în special,
un consumator nu are spaţiu disponibil pentru ale PEMS.
instalarea surselor regenerabile de energie, este posibil
ca generarea să nu fie posibilă la sediul prosumerului. 8. Bibliografie
Similar, dacă consumatorul are doar un loc mic pentru
[1]. Khan, A., R., Mahmood, A., Safdar, A., Khan, Z., A.,
a instala sursa de energie regenerabilă, producţia de Khan, N., A., (2016), Load forecasting, dynamic
energie rezultată poate fi, de asemenea, insuficientă. pricing and DSM in smart grid: a review, Renew
Promovarea resurselor de energie regenerabile care Sustain Energy Rev, 54, pp. 1311-1322.
pot fi montate pe acoperişuri şi necesită o zonă mai [2]. Gouri R. B., Krishnan, S., Venkatesh,B., (2015), Smart
mică este una dintre soluţiile posibile, cum în mod metering and functionalities of smart meters in smart
similar, instalarea echipamentelor de monitorizare şi grid - a review , IEEE EPEC, pp. 138-145.
gestionare a energiei la sediile clienţilor necesită [3]. Opris I, Caracasian L., (2013), On the implementation
educaţie şi facilitare din partea organismelor of the functionalities of smart metering systems, In:
Proceedings of the 8th international symposium on
guvernamentale şi a utilităţilor. Infrastructura de
advanced topics in electrical engineering (ATEE), pp.
comunicaţii trebuie investigată din perspectiva reţelei 1–6.
inteligente (RI). Tehnologiile disponibile în prezent nu [4]. Silva, P.,G., D., Karnouskos, S., Ilic, D., A., (2012),
au fost concepute pentru a fi utilizate pentru aplicaţii Survey Towards Understanding Residential Prosumers
în RI, cum ar fi PEMS. Noile protocoale de in Smart Grid Neighbourhoods, In Proceedings of the
3rd IEEE PES Innovative Smart Grid Technologies
în Energetică
Europe (ISGT Europe), Berlin, Germany, 14–17 [19].Ciuciu, I., G., Meersman, R., Dillon, T., (2012), Social
October. network of smart-metered homes and SMEs for grid-
[5]. Lund, P., Lindgren, J., Mikkola, J., Salpakari, J., based renewable energy exchange, In: Proceedings of
(2015), Review of energy system flexibility measures the 6th IEEE international conference on digital
to enable high levels of variable renewable electricity, ecosystems technologies (DEST), pp. 1–6.
Renewable and Sustainable energy Reviews, vol. 45, [20].Christo El Morr, (2018), Health Care Virtual
pp. 785-807. Communities: Challenges and Opportunities,
[6]. SG-CG/M490/L, (2014), Flexibility Management: https://www.researchgate.net/publication/230682266.
Overview of the main concepts of flexibility [21].Jimeno, J., Ruiz, N., Tryferidis, T,, Tzovaras D,
management, CEN-CENELEC-ETSI. Tsatsakis, K., (2015), Framework for the integration of
[7]. Lloret, J., Tomas, J., Canovas, A., Parra, L., (2016), An active tertiary prosumers into a smart distribution grid,
integrated IoT architecture for smart metering, IEEE In: Proceedings of the IEEE 5th international
Commun Mag, 54, pp. 50-57. conference on power engineering, energy and electrical
[8]. Yang, Y, Xie, G., Xu, X., Jiang, Y., (2011), A drives (POWERENG), pp. 257–62.
monitoring system design in transmission lines based [22].Brusco, G., Burgio, A., Menniti, D., Pinnarelli, A.,
on wireless sensor networks, Energy Procedia, 12, pp. Sorrentino, N., (2014), Energy management system for
192-199. an energy district with demand response availability,
[9]. Kuzlu, M., Pipattanasomporn, M., (2013), Assessment IEEE Trans Smart Grid, 5, pp. 2385-2393.
of communication technologies and network [23].Lukovic, S., Kovac, E., B., (2013), Adapting multi-
requirements for different smart grid applications, agent systems approach for integration of prosumers in
IEEE PES Innov Smart Grid Technol (ISGT), pp. 1-6. Smart Grids, IEEE EUROCON, pp. 1485-1491.
[10].Afshan Y., M., Jaypal J., Faruk, S., Kazi., S., R. W., [24].Rathnayaka,A., D., Potdar, V., M., Dillon,T., S.,
(2014), Implementation of ZigBee/802.15.4 in Smart Hussain, O., K., Chang, E., (2014), A methodology to
Grid communication and analysis of power find influential prosumers in prosumer community
consumption: A case study, Annual IEEE India groups. industrial informatics, IEEE Trans Ind Inform,
Conference (INDICON), pp. 1-7. 10, pp. 706-713.
[11].Kang, M.,S., Ke Y-L, Li, J-S. (2011), Implementation [25].Muhammad Waseem Khan, Jie Wang, Linyun Xiong,
of smart loading monitoring and control system with Meiling Ma, (2018), Modelling and optimal
ZigBee wireless network, In: Proceedings of the 6th management of distributed microgrid using multiagent
IEEE conference on industrial electronics and systems, Sustainable Cities and Society, 41, pp. 154-169.
applications (ICIEA), pp. 907–912. [26].Hernández, A., C., L., Aldana, N. L., D., Graells, M.,
[12].Lee, J., Y., Choi, S., G., (2014), Linear programming Guerrero, J., M., Quintero, J., C., V., (2016),
based hourly peak load shaving method at home area, Cooperative management for a cluster of residential
In: Proceedings of the 16th international conference on prosumers, In: Proceedings of the IEEE international
IEEE advanced communication technology (ICACT), conference on consumer electronics (ICCE).
pp. 310–313. [27].Rathnayaka, A., D., Potdar, V., M., Hussain O., Dillon,
[13].Sherif, H., Zhu, Z., Lambotharan, S., (2014), An T., (2011), Identifying prosumer’s energy sharing
optimization framework for home demand side behaviours for forming optimal prosumer-communities,
management incorporating electric vehicles,IEEE In: Proceedings of the IEEE international conference
Innov Smart Grid Technol-Asia (ISGT Asia), pp. 57-61 on cloud and service computing (CSC), pp. 199-206.
[14].Zhu Z., Tang, J., Lambotharan, S., Chin, W., H., Fan, [28].]Rathnayaka, A., D., Potdar, V., M., Dillon, T., S.,
Z., (2011), An integer linear programming based Hussain, O., K., Chang, E., (2014), A methodology to
optimization for home demand-side management in find influential prosumers in prosumer community
smart grid, IEEE PES Innov Smart Grid Technol groups. industrial informatics, IEEE Trans Ind Inform.,
(ISGT), pp. 1-5. 10:706–13.
[15].Duman, A., C., Güler, O., Deveci, K., Gönül O., [29].Ilic, D., Da Silva, P., G., Karnouskos, S, Griesemer,
(2018), Residential load scheduling optimization for M., (2012), An energy market for trading electricity in
demand side management under time-of-use rate, 6th smart grid neighbourhoods, In: Proceedings of the 6th
International Istanbul, Smart Grids and Cities Congress IEEE international conference on digital ecosystems
and Fair (ICSG). technologies (DEST), pp. 1–6.
[16].Zhou Y, Chen Y, Xu G, Zhang Q, Krundel L., (2014), [30].Angelidakis, A., Chalkiadakis, G., (2015), Factored
Home energy management with PSO in smart grid, In: MDPs for optimal prosumer decisionmaking, In:
Proceedings of the IEEE 23rd international symposium Proceedings of the international conference on
on industrial electronics (ISIE), pp. 1666–1670. autonomous agents and multiagent systems:
[17].Huang, Y., Wang, L., Guo, W., Kang, Q., Wu, Q., international foundation for autonomous agents and
(2018), Chance Constrained Optimization in a Home multiagent systems; pp. 503–11.
Energy Management System, IEEE Transaction on [31].Lee, J., Kim, Y., Hahn, J., Seo, H., (2012), Customer
smart grid, vol. 9., nr. 1., pp. 252-260. energy management platform in the Smart Grid, In:
[18].Fernandes, F., Sousa, T., Silva, M., Morais, H., Vale, IEEE 14th Asia-Pacific,. pp. 1–4.
Z., Faria, P., (2011), Genetic algorithm methodology [32].Wang, Q., Zhang, C., Ding, Y., Xydis, G.,
applied to intelligent house control, In: Proceedings of Wang, J., Østergaard, J., (2015), Review of real-time
the IEEE symposium on computational intelligence electricity markets for integrating distributed energy
applications in smart grid (CIASG), pp. 1–8. resources and demand response. Appl Energy, 138, pp.
695–706.
în Energetică
.
în Energetică
1.22.- IMPACTUL PROSUMATORILOR CU PUTERI INSTALATE DE PANA IN

27 kW ASUPRA RETELELOR DE DISTRIBUTIE DE JOASA TENSIUNE
Ing. Ioan Rusu
SE ELECTRICA, tel.0722.242.245, e-mail:ioan.rusu@electrica.ro
Summary: The PROSUMER, according to the Romanian Low no. 220/2008 updated in 2018 is the
final customer who owns power plants, including cogeneration, whose specific activity is not the
production of electricity, which consumes and can store and sell electricity from renewable sources.
The provision of the law imposing the Distribution Distributors' OD, obligation to ensure the connection of
the PROSUMERS with installed power up to 27 kW to RED who leads to additional investments in the low
voltage distribution networks to increase distribution capacity. Also, OD, will purchase the electricity of
PROSUMERS produced by green energy. .
Keywords: PROSUMERS, green energy , photovoltaic panels, low voltage network.
1 INTRODUCERE - Aspecte pozitive: la un numar rezonabil de

panouri fotovoltaice montate pe un circuit de
In acord cu Directivele Uniunii Europene privind joasa tensiune, se asigura injectii noi,
producerea de energie electrice din surse regenerabile redistribuirea circulatiilor de putere si energie
si in Romania in anul 2018 s-a actualizat cu reducerea Consumului ropriu Tehnologic,
Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de CPT si nivele de tensiune conform
promovare a producerii energiei din surse standardelor de performanta la consumatori.
regenerabile de energie care prevede o serie de - Aspecte negative:
facilitati pentru clientii finali, respectiv
 Instalarea unui numar mare de
PROSUMATORI care isi monteaza surse regenerabile
prosumatori cu puteri mari de pana la
de energie cu puteri instalate de maxim 27kW, dar a
27 kW va duce la supraincarcarea retelei
caror activitate de baza nu este productia de energie
de 0,4 kV peste capacitatea de transport
electrica. Astfel, legislatia prevede ca Operatorii de
si implicit posibilitatea aparitiei in retea a
Distributie OD au obligatia racordarii prosumatorilor
regimului deformant datorat unui numar
la reteaua electrica de distributie RED si implicit
mare de invertoare montate pe panourile
cumpararea surplusului de energie electrica produsa
fotovoltaice.
de clientii finali. Legea, insa nu prevede si obligatia
 Instalarea de panouri fotovoltaice de
prosumatorilor de montare de baterii de stocare pentru
puteri mari fara stocarea energiei
asigurarea consumului intern si livrarea de energie
electrice in baterii de stocare, nu asigura
electrica pe timp de noapte cand panourile fotovoltaice
injectii in reteaua de joasa tensiune la
nu sunt functionale.
varf sarcina, respectiv la varf seara cand
Coroborat cu scaderea importanta a preturilor pe
panourile fotovoltaice practic nu sunt
piata mondiala a panourilor fotovoltaice si implicit cu
functionale cu CPT ridicat si caderi de
subventiile consistente acordate de Uniunea
tensiune mari
Europeana si Statul Roman pentru energia verde, in
anii urmatori sunt de asteptat programe de valori
importante de tip “casa verde” si chiar investitii
individuale in puteri instalate mari, chiar de 27kW din
partea clientilor finali.
Retele de distributie de joasa tensiune au fost
construite in perioadele precedente exclusiv pentru
alimentarea consumatorilor, retele in general radiale si
de lungimi mari. Lucrarile de investitii ale OD s-au
focalizat pe intarirea RED de 0,4kV in scopul cresterii
capacitatilor de transport,reducerea CPT si reducerea
caderilor de tensiune la consumatori.
Aparitia producatorilor de energie electrica de Fig. 1 – Localitate rurala din Norvegia
tip PROSUMATORI conectati in retelele de joasa
tensiune implica urmatoarele doua grupuri de aspecte In Fig. 1 este prezentata o localitate rurala din
majore: Norvegia in care montarea panourilor fotovoltaice a
în Energetică
fost subventionata prin programe guvernamentale si mici consumatori, cu o incarcare maxima la varf de
practic aproape nu exista locuinta fara panouri sarcina de cca. 60-80 kW.
montate pe acoperis. Circuitul de 0,4 kV consideram ca a fost proiectat
Absorbtia fondurilor europene si guvernamentale in perioadele precedente numai pentru consum, in
prin programe de montare panouri fotovoltaice la schema electrica radiala si corespunde unui circuit
PROSUMATORI implica o serie de abordari utilizat curent in Romania.
investitionale suplimentare din partea Operatorilor de La functionarea la varf de sarcina, in exploatare,
Distributie, investitii care necesita recunoasterea consumul propriu tehnologic, CPT este ridicat si
ANRE in tarifele de distributie. nivelele de tensiune la clientii racordati la distante
Deasemeni, pentru a veni in sprijinul mari de postul de transformare pot ajunge la limita
prosumatorilor, este util ca ANRE, in baza minima prevazuta de standardele de performanta.
Legii 220/2008 actualizata in 2018 si a Ordinelor in Investitiile OD in aceste cazuri sunt de intarirea
vigoare ale ANRE privind racordarea generatoarelor retelei de joasa tensiune, respectiv de crestere a
la RED si investitiile OD, sa emita un Ordin detaliat capacitatii de transport prin utilizarea diferitelor solutii
pentru PROSUMATORI, in special pentru reducerea tehnice de proiectare.
eforturilor birocratice in obtinerea aprobarilor, a Aparitia PROSUMATORILOR cu generarea de
fondurilor UE si guvernamentale si in final punerea in enegie electrica in diferite puncte ale circuitului de
functie a panourilor fotovoltaice. joasa tensiune impune in primul rand realizarea unor
studii de impact si gasirea de noi solutii de proiectare
2. EXEMPLU DE CIRCUIT DE JOASA pentru preluarea in sistem a energiei electrice produse
TENSIUNE EXISTENT. EXPLOATARE. suplimentar de prosumatori.
CAPACITATI DE TRANSPORT. RESTRICTII De exemplu, pe circuitul din Fig. 1 cu incarcare
maxima de cca. 80kW, este suficient sa apara minim
4 prosumatori cu puteri instalate de 25kW fiecare,
adica generare locala totala de 100kW si circulatiile de
putere si energie pe circuitul de joasa tensiune sunt
diferite fata de situatia clasica, cu generare in sistem
implicit prin intermediul postului de tansformare in
liniile de medie tensiune.
3. PROSUMATORII, DREPTURI
COMFORM LEGII 220/2008 ACTUALIZATA IN
ANUL 2018
Art. 14 (6)
Prosumatorii care deţin unităţi de producere a
energiei electrice din surse regenerabile cu puterea
instalată de cel mult 27 kW pe loc de consum pot
vinde energia electrică produsă şi livrată în reţeaua
electrică furnizorilor de energie electrică cu care
aceştia au încheiate contracte de furnizare a energiei
electrice, conform reglementărilor ANRE.
Art. 14(61)
Autorităţile publice care deţin capacităţi de producere
a energiei electrice din surse regenerabile realizate,
parţial sau total, din fonduri structurale beneficiază
din partea furnizorilor cu care au contract de
furnizare a energiei electrice, la cerere, de serviciul
de regularizare financiară între energia livrată şi
energia consumată din reţea.
Art. 14 (64)
In factura de energie electrică, prosumatorii prevăzuţi la
Fig. 2 Circuit clasic de 0,4kV alin. (6) beneficiază din partea furnizorilor de energie
electrică cu care aceştia au încheiate contracte de
In Fig. 2 este redat un circuit de joasa tensiune furnizare a energiei electrice de serviciul de regularizare
tipic retelelor existente de lungime medie între valoarea energiei electrice livrate şi valoarea
600-800 metri, cu circa 40-50 consumatori casnici si
energiei electrice consumate din reţea.
în Energetică
Art. 14 (65) montare. Pot fi accesibile clientilor cu venituri mici

Operatorii de distribuţie de energie electrică sunt care obtin subventii din programe UE sau
obligaţi să realizeze racordarea prosumatorilor guvernamentale de energie verde.
prevăzuţi la alin. (6) şi a autorităţilor publice Racordarea acestora se face usor de OD-uri in
prevăzute la alin. (61) în conformitate cu sistem monofazat, cu inlocuirea contorului existent cu
reglementările specifice emise de ANRE în un contor bidirectional, montat gratuit de OD in
acest scop. Blocul de Masura si Protectie BMP existent comform
prevederilor ANRE.
Comform articolelor de lege de mai sus rezulta Productia de energie electrica este destinata
obligatia ferma pentru Operatorii de Distributie OD de acoperirii consumului intern cu livrari nesemnificative
racordare a tuturor PROSUMATORILOR cu puteri in sistemul energetic.
instalate in panouri fotovoltaice si/sau generatoare In acest caz, pentru OD, scade energia tranzitata
eoliene de pana la 27kW la reteaua de distributie de din sistem, apar injectii noi cu reducerea CPT pe timp
joasa tensiune si achizitia energiei electrice livrate in de zi, dar scade si energia electrica tranzitata din
sistem de catre furnizori. sistem care nu se mai regaseste in tariful de distributie.
Ramane situatia defavorabila, de incarcare la varf de
4. RACORDAREA PROSUMATORILOR LA sarcina, seara, cand panourile fotovoltaice nu sunt
CIRCUITELE DE 0,4kV functionale.
4.2 Racordarea PROSUMATORILOR cu

puteri instalate cuprinse in zona 3-6kW
Puterile instalate mai mici de 6 kW in panouri

fotovoltaice, necesita suprafete mai mari de montaj si
implicit costuri mai ridicate. Pot fi accesibile clientilor
care obtin subventii din programe UE sau
guvernamentale de energie verde.
Racordarea acestora se face de OD-uri in sistem
monofazat, cu inlocuirea contorului existent cu un
contor bidirectional. Productia de energie electrica
este destinata acoperirii consumului intern cu livrari
importante in sistemul energetic.
Pentru OD, scade energia tranzitata din sistem,
apar injectii noi cu reducerea CPT pe timp de zi, dar
scade si energia electrica tranzit care nu se mai
regaseste in tariful de distributie. Ramane situatia
defavorabila pentru OD, de incarcare la varf de
sarcina din sistem, seara, cand panourile fotovoltaice
nu sunt functionale.
4.2 Racordarea PROSUMATORILOR cu

puteri instalate cuprinse in zona 6-27kW
Puterile instalate pana in 27kW in panouri

fotovoltaice, sunt cazuri efectiv de productie de
energie electrica peste necesitatile interne ale
PROSUMATORILOR. Necesita suprafete mari de
montaj si implicit costuri mai ridicate. Pot fi accesibile
clientilor care obtin subventii din programe UE sau
Fig. 3 - Exemplu de racordare PROSUMATORI guvernamentale de energie verde.
pe un circuit de 0,4 kV clasic Racordarea acestora se face de OD-uri numai in
sistem trifazat, cu inlocuirea atat a contorului existent
4.1 Racordarea PROSUMATORILOR cu cu un contor bidirectional, a bransamentului cat si a
puteri instalate mai mici de 3kW Blocului de Masura si Protectie.
In cazul puterilor instalate mari si existenta
Puterile instalate in medie de 3 kW in panouri solicitarilor de la mai multi prosumatori, OD trebuie la
fotovoltaice, sunt accesibile unui numar mare de
clienti finali, cu un necesar rezonabil de suprafata de
în Energetică
eliberara avizului ATR sa realizeze un studiu de Pentru asigurarea racordarii operative a

impact asupra retelei de joasa tensiune. prosumatorilor la RED, este util ca ANRE sa emita un
In aceste cazuri, de puteri mari instalate in panouri Ordin special de racordare a PROSUMATORILOR cu
fotovoltaice, apar problemele de sistem de distributie acordarea de facilitati pentru OD in realizarea
la OD: investitiilor acolo unde este cazul in intarirea retelelor
- Capacitate limitata de transport in reteaua de joasa tensiune si implicit recunoasterea in tariful de
de 0,4kV distributie a producerii locale interne de energie
- Surplusul de energie electrica din joasa electrica la clientii finali.
tensiune care se redistribuie in circulatie In alte tari europene, de exemplu in Italia, este
inversa pe liniile de medie tensiune reglementata racordarea panourilor fotovoltaice pana
- Regimuri deformante rezultate din la limita de 6 kW, limita care nu impune realizarea de
multitudinea de invertoare lucrari de intarire a RED.
- Necesitatea realizarii de investitii Deasemeni, aceste lucrari de investitii
suplimentare de catre OD in retelele de joasa suplimentare trebuiesc tratate de ANRE ca lucrari
tensiune pentru asigurarea preluarii similare cu cele de electrificare, etc, fara impunerea
PROSUMATORILOR unor indicatori de performanta conform Ordinului
- Limitarea veniturilor OD din tariful de nr. 8/2016.
distributie – exista o productie locala de
energie electrica semnificativa ce trebuie 6. CONCLUZII
recunoscuta de ANRE in tarif
- Ramane problema varfului de sarcina, de PROSUMATORII cu puteri instalate in surse
seara, cu alimentarea din sistemul energetic regenerabile de pana la 6kW sunt avantajati de
cand panourile fotovoltaice nu sunt posibilitatea OD de racordare a acestora la RED fara
functionale. costuri suplimentare in durate de timp reduse
comform prevederilor Legii 220/2008 actualizata in
5. IMPLICAREA ANRE IN CALITATEA DE anul 2018
REGLEMENTATOR IN SPRIJINIREA In cazul PROSUMATORILOR cu puteri instalate
PROSUMATORILOR in surse regenerabile mari, de pana la 27kW pot exista
probleme la OD de racordare a acestora in sensul
Comform Legii 220/2008 actualizata in 2018, necesitatii executarii de lucratri de investitii de intarire
Operatorii de Distributie OD au obligatia eliberarii a RED, cu durate foarte mari de racordare a
avizului ATR in 30 de zile de la depunerea cererii de prosumatorilor. In aceste cazuri, este necesara
catre prosumator si racordarea acestora la RED. In implicarea ANRE in emiterea unui Ordin de
cazurile deosebite in care OD trebuie sa realizeze reglementare care sa sprijine atat prosumatorii cat si
lucrari de investitii pentru intarirea retelelor de 0,4kV Operatorii de Distributie OD in realizarea operativa a
in vederea racordarii prosumatorilor, durata de investitiilor de intarire a RED.
programare a investitiilor si aprobarea acestora la BIBLIOGRAFIE
ANRE prin planuri de investii poate fi foarte mare, de
la un an la altul. In aceste cazuri, prosumatorul practic [1]. PARLAMENTUL ROMANIEI, Legea 220/2008
ramane fara posibilitatea racordarii panourilor cu modificarile si completarile ulterioare, pentru
fotovoltaice la sistemul energetic si livrarea de energie stabilirea sistemului de promovare a producerii
electrica in sistem. energiei din surse regenerabile de energie,
Bucuresti, 2008
[2]. PARLAMENTUL ROMANIEI, Legea Energiei
nr. 123/2012 cu modificarile si completarile
ulterioare, Bucurestti, 2012
.
în Energetică
1.23.- CONCEPTUL DE PLUG-IN ELECTRIC VEHICLES

Prof.dr.ing. Petru Postolache1) Drd.ing. Cristiana Andreea Vatră2)
1)
SIER, e-mail:petrupostolache@yahoo.com
2)
RoDelta Power International, e-mail: andreea.vatra@mailgate.ro
Summary: The problems facing cities around the world on pollution caused by urban transport are
increasing. The European Commission has established major targets for the gradual elimination, from
the urban area, of the vehicles equipped with internal combustion engines using conventional fuels. It is
considered that the best solution to solve the problems of urban environmental pollution is electric vehicle,
as an alternative means of transport. Integration of electric and hybrid vehicles in electric networks is
another step in the realization of future Smart Grids.
This paper presents some aspects relating to electric vehicle charging infrastructure and
integration into Smart Grid structure.
Keywords: Smart Grids, Vehicle-to-Grid (V2G), Plug-in Electric Vehicle, E-mobility Systems.
1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND membre ale Uniunii Europene. Prin Decizia

VEHICULELE ELECTRICE ŞI RAPORTUL 2002/358/CE, Consiliul Europei a aprobat în anul
LOR CU SMART GRIDS 2002, în numele Comunităţii Europene, Protocolul de
la Kyoto şi îndeplinirea în comun a angajamentelor
Integrarea vehiculelor electrice şi a celor hibride care decurg din acesta [8]. În acest sens, Comisia
în reţelele electrice reprezintă o altă etapă în realizarea Europeană şi-a propus să adopte măsuri ferme pentru
viitoarelor Smart Grids. Astfel de structuri (numite, în limitarea emisiilor unor gaze cu efect seră, în special a
limba engleză, vehicle-to-grid şi notate abreviat V2G dioxidului de carbon.
[1, 2]) sunt realizate cu vehicule acţionate electric
(folosind baterii de acumulatoare electrice, celule cu Problemele cu care se confruntă oraşele din
combustibil - fuel cells sau sisteme hibride) care, în întreaga lume privind poluarea produsă de transportul
anumite condiţii, pot genera energie electrică urban sunt în continuă creştere. Sectorul de transport
devenind componente ale pieţei de energie electrică. auto este considerat a fi unul dintre poluatorii majori.
Aceste vehicule pot constitui sisteme mobile de Se apreciază că aproximativ 25 % din emisiile de gaze
stocare a energiei electrice şi pot contribui la cu efect de seră provin din activităţi de transport, iar
stabilitatea funcţionării sistemelor electroenergetice mobilitatea urbană este responsabilă pentru cca 40 %
care au un coeficient ridicat de penetrare a centralelor din toate emisiile de CO2 generate de transportul
eoliene. Ȋn plus, aceste vehicule (V2G) contribuie rutier. În plus, se estimează că 9 din 10 cetăţeni
substanţial la reducerea poluării locale [2, 3, 4]. europeni sunt expuşi la emisii de particule nocive care
depăşesc limitele acceptabile [9].
Un prim pas în atingerea obiectivelor globale
legate de energie şi de limitare a poluării mediului
ambiant a fost făcut prin adoptarea, la 11 decembrie
1997, a Protocolului de la Kyoto. Scopul acestuia este
de a reduce, la nivel global, emisiile pentru
principalele cinci gaze încadrate la categoria „gaze cu
efect de seră”: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4),
oxizi de azot (NOx: NO - monoxid de azot, NO2 - dioxid
de azot), freon 11 (CFC-11 - triclorofluorometan; CFC -
clorofluorocarburi) şi freon 12 (CFC-12 - diclorodi-
fluorometan) [5, 6].
Protocolul de la Kyoto a intrat în vigoare pe 16
februarie 2005 şi până în luna iunie 2013 a fost semnat
şi ratificat de 191 ţări membre ale Naţiunilor Unite.
SUA au semnat Protocolul dar nu intenţionează să-l
ratifice. Canada a semnat şi ratificat Protocolul, dar în
luna decembrie 2011 s-a retras din Protocol [7].
Lupta împotriva fenomenelor meteorologice
denumite „schimbări climatice” este o prioritate
pentru Comisia Europeană, precum şi pentru statele
în Energetică
A v â n d î n Comisia Europeană
v ea stabilitd obiective
e importante
r e
(considerate uneori „ambiţioase”) pentru eliminarea treptată,
din mediul urban, a vehiculelor dotate cu motoare cu
ardere internă care folosesc combustibili convenţionali,
Fig.1 - Vehicul cu motor cu ardere internă -

sursă evidentă de poluare.
considerată a fi principalul responsabil pentru
schimbările climatice, politicile şi obiectivele
guvernamentale europene şi naţionale stabilesc
standarde de mediu din ce în ce mai stricte, de a căror
îndeplinire sunt responsabile autorităţile locale şi
regionale. Sunt încurajate activităţi de cercetare -
dezvoltare ştiinţifică şi tehnologică pentru a oferi un
transport curat şi eficient.
Se consideră că cea mai bună soluţie pentru
rezolvarea problemelor de poluare a mediului urban
este vehiculul electric (electric vehicle - EV), ca mijloc
alternativ de transport [10, 11]. Acesta este motivul
principal pentru care se poate afirma că, în ultimii
douăzeci de ani, vehiculul electric a fost
„redescoperit” [12]. Din păcate, deşi avantajele şi
beneficiile oferite pentru protecţia mediului sunt
majore, vehiculele electrice nu au reuşit încă să
pătrundă pe piaţa de automobile şi să convingă
potenţialii utilizatori. Cauzele principale a acestei
întârzieri sunt: densitatea de putere redusă a surselor de
energie montate pe vehicule, costul ridicat al
ansamblului şi a inexistenţei unei infrastructuri de
reîncărcare a sursei de energie. Pe termen lung, soluţia
pare a fi oferită de celulele cu combustibil, iar pe
termen scurt mulţi experţi consideră vehiculele electrice
hibride (HEV) ca fiind oportune [13, 14].
Având în vedere faptul că politica şi legislaţia
europeană dezvoltă standarde de mediu mai ridicate
pentru oraşe, acestea au un impact important asupra
transportului. Vehiculele curate şi eficiente din punct de
vedere energetic, care au un rol important de jucat în
politica climatică şi energetică a Uniunii Europene şi în
electrificarea transportului (numită, în unele documente
şi lucrări, electro-mobilitate) reprezintă priorităţi pentru
strategiile europene referitoare la climă şi la eficienţa
energetică. Întrucât vehiculele electrice nu emit gaze de
eşapament, adoptarea lor poate întări securitatea
alimentării cu energie printr-o utilizare cât mai largă a
surselor de energie (indigene/locale) regenerabile şi cu
conţinut redus de carbon (sau poate conţinut zero
carbon) în sectorul de transport, contribuind la atingerea
obiectivului de reducere a emisiilor de CO2 şi la
îmbunătăţirea calităţii aerului.
în Energetică
acţiune care va avea ca efect reducerea dependenţei de Ȋn documentele dedicate viitoarelor structuri
importurile de petrol, diminuarea emisiei gazelor cu Smart Grids, se apreciază că integrarea vehiculelor
efect de seră şi a altor poluanţi, precum şi reducerea electrice şi a celor hibride alimentate din reţeaua
poluării fonice locale. Ȋn acest sens, Carta Albă 2011 electrică (cunoscute în literatura de limbă engleză sub
solicită reducerea la jumătate a utilizării de maşini cu sintagma plug-in hybrid electric vehicle (PHEV) şi
alimentare convenţională în transportul urban până în plug-in hybrid vehicle (PHV) [17, 18]) în aceste reţele
2030 şi eliminarea completă până în 2050 [9]. va contribui substanţial la eficientizarea funcţionării
Trebuie menţionat faptul că în Europa s-a dezvoltat sistemelor electroenergetice şi la reducerea poluării
un program de promovare a dezvoltării urbane durabile mediului ambiant cu gaze cu efect de seră [1, 3, 4, 9].
numit URBACT - European exchange and learning PHEV oferă mijloace importante pentru înlocuirea
programme promoting sustainable urban development, utilizării surselor de energie pe bază de petrol cu un
la care participă peste 300 de oraşe din 29 ţări [15]. Ȋn mix de resurse energetice (întâlnite în sistemele de
cadrul acestuia, în perioada 2009-2012, s-a desfăşurat alimentare tipice) şi de reducere a emisiilor globale
proiectul EVUE - Electric Vehicle in Urban Europe la [3]. Ȋn figura 2 este prezentată structura de principiu a
care au participat 9 oraşe din 8 ţări: Beja, Frankfurt, unei Smart Grid în care a fost pusă în evidenţă
Katowice, Lisabona, Londra, Madrid, Oslo, Stockholm prezenţa vehiculului electric şi integrarea sa în reţea.
şi Suceava [16]. La finalul proiectului a fost realizat un Figura provine din materialul de prezentare a
document care cuprinde patru rapoarte realizate de către proiectului european Energy to Smart Grid - E2SG,
parteneri, în care sunt abordate temele identificate a fi proiect aflat în desfăşurare [19].
problemele majore în accelerarea introducerii de
vehicule electrice în mediul urban [9].
Power grid
Communicatiom Communicatiom
at home
Automatic on/off
Real-time readings
Power stations
PV cells
Facilities for ensur-ing

system stability
Grid company
Elec-
tricity
Nord Pool meter
Integrated Household Heat
price signal appliances pump
Electricity consump-
tion control system
Charging Electric vehicle

Wind farm station
Ȋn
sistemul Fig. 2 - Structura Smart Grid în care se pune în evidenţă vehiculul electric.
V2G, un
electrică între vehicule şi reţea pot fi bidirecţionale.
vehicul parcat poate furniza energie electrică în reţea
Ȋntr-o astfel de structură, va trebui sa fie dezvoltată o
folosind bateria electrică, celula cu combustibil sau
infrastructură de comunicaţii adaptată PHEV [22, 23, 24].
PHEV [20]. Energia stocată sau cea neutilizată în
cursul nopţii sau în afara orelor de vârf de sarcină
poate fi folosită pentru a alimenta vehiculele în
cazurile de mare urgenţă cum ar fi, de exemplu, o
scădere importantă în aprovizionarea cu petrol sau o
creştere bruscă, semnificativă a preţurilor petrolului şi
a derivatelor sale [3].
Ȋn structurile Smart Grid, fiecare PHEV va fi
echipat cu elementele de conexiune la reţea în vederea
asigurării fluxului de energie electrică şi a controlului
funcţional, precum şi cu o conexiune logică necesară
pentru comunicarea cu operatorul de reţea, având şi Fig. 3 - Relaţia PHEV cu structura Smart Grid.
echipamente de control şi de măsurare de la bord.
Figura 3 [21] ilustrează schematic conexiunile dintre Conform CEN-CENELEC-ETSI Smart Grid
vehicule şi reţeaua electrică. Fluxurile de energie Coordination Group, E-mobility Systems sunt
în Energetică
considerate că fac parte din principalele Grupe de • Modul 1 se referă la încărcarea considerată
Sisteme Smart Grid definite în documentele adoptate standard realizată la o priză electrică obişnuită de
de Comisia Europeană şi cuprind toate elementele şi tensiune alternativă (mono sau trifazată). Acest mod
interfeţele care sunt necesare pentru funcţionarea nu este recomandat - considerat chiar ilegal în unele
eficientă a vehiculelor electrice, ca o resursă flexibilă ţări - având în vedere faptul că nu există dispozitive
într-un viitor Smart Grid [25]. de siguranţă suplimentare pentru protecţia oamenilor
ca, de exemplu, dispozitivul de protecţie la curent
2 INFRASTRUCTURA DE ÎNCĂRCARE A rezidual (residual-current device - RCD) integrat în
VEHICULELOR ELECTRICE sistemul de încărcare [32].
Notă importantă. Având în vedere faptul că în
Realizarea infrastructurii de încărcare este o etapă circuitul electric la care vehiculul este conectat
foarte importantă în procesul de dezvoltare a pot fi racordate şi alte receptoare, riscul de
electromobilităţii (E-mobility) urbane. Deşi suprasarcină/scurtcircuit este destul de ridicat.
standardizarea tehnologiei de încărcare nu a fost încă
realizată, se apreciază că administraţia oraşelor trebuie • Modul 2 - încărcare standard de la o priză
să coordoneze implementarea acestei infrastructuri obişnuită, dar dotată cu dispozitive specifice de
împreună cu autorităţile naţionale. Se consideră că protecţie pentru vehicule electrice, integrate în cablu.
scenariul ideal ar fi cel în care clienţii ar avea Acest sistem poate controla intensitatea curentului
posibilitatea de a alege, fără restricţii, între diverşii electric de încărcare până la un maxim dorit, de
furnizori de energie, printr-un sistem uşor de utilizat, exemplu 10 A.
având o structură de facturare armonizată la nivel • Modul 3 - încărcare standard sau accelerată cu
naţional şi european. Ȋn acest sens, se apreciază că priză specială pentru vehicule electrice cu funcţii de
oraşele vor trebui să facă primul pas pentru a stimula control şi de protecţie realizate pe un circuit dedicat.
realizarea acestor puncte de încărcare a vehiculelor Astfel se permite dubla comunicare cu sursa
electrice (în limba engleză, electric vehicle charging principală de alimentare şi cu alte dispozitive pentru
point - EVCP) [9, 10, 26÷ 30]. gestionarea generală a sarcinii şi pentru siguranţă.
2.1 Tipuri de moduri de încărcare
Ȋn conformitate cu reglementările actuale, toate
proiectele şi instalaţiile pentru punctele de încărcare a
vehiculelor electrice (EVCP) trebuie avizate de către
electricieni calificaţi şi să corespundă standardelor în
vigoare. Proiectarea şi/sau realizarea necorespunzătoare a
acestora pot fi periculoase atât pentru utilizatori, cât şi
pentru reţeua electrică la care acestea sunt racordate.
Cerinţele de bază pentru realizarea unui punct de
încărcare sunt aparent destul de simple: asigurarea
alimentării cu un anumit curent electric folosind o
priză corespunzătoare. Acest fapt este foarte important
şi trebuie realizat fără abateri. Chiar dacă este posibil
să se conecteze un cablu de încărcare al unui vehicul
electric într-o priză standard, de locuinţă, acest fapt nu
este şi nu trebuie să fie încurajat. În caz de consum
mare de energie nu sunt indicate conexiunile prin
cabluri standard [31].
Un aspect important care trebuie luat în
considerare la realizarea unui punct de încărcare a
vehiculelor electrice (EVCP) este realizarea vitezei
dorite (solicitate) de încărcare a bateriei. Aşa cum se
ştie, aceasta depinde de curentul electric furnizat şi de
capacitatea bateriei ce trebuie reîncărcată (energia stocată).
Ȋn conformitate cu elementele menţionate mai sus,
CEI (Comisia Electrotehnică Internaţională) a
clasificat echipamentul de încărcare în patru moduri
[26] (figura 4):
în Energetică
•
Modul 4 -
încărcare
accelerată cu
tehnologie b)
a)
specifică de
încărcare în
tensiune
continuă
având toate
funcţiile de
control şi de c) d)
protecţie
incluse în Fig.4 - Moduri de ïncărcare a unui vehiculul electric.
infrastructura a) Modul 1; b) Modul 2; c) Modul 3; d) Modul 4
instalată. O răspândit în întreaga lume. Ea este cunoscută sub
astfel de tehnologie a fost dezvoltată în Japonia şi s-a sigla CHAdeMo [30]
Constructorii de echipamente francezi şi germani 70 A în regim monofazat şi de 63 A în regim trifazat

sunt doar în favoarea Modului 3 de încărcare, cu o tensiune maximă de 500 V.
acceptând Modul 2 doar ca soluţie temporară numai Tipul 3 - cuplor monofazat sau trifazat pentru
pentru încărcarea acasă. Există ghid pentru utilizatori vehicule dotate cu obturatoare de protecţie - reflectând
ai Modului 1, care este sigur dacă este folosit corect şi propunerea Alianţei pentru Prize pentru Vehicule
este destul de des utilizat în ţările nordice unde este Electrice (EV Plug Alliance) [33].
utilizat frecvent pentru încălzirea blocului motor iarna Deşi este asemănător prizei de tip 2, curentul este
[31]. Pentru Modul 4 de încărcare accelerată există limitat la 32 A fie pentru alimentarea monofazată, fie
standardul industrial menţionat (CHAdeMO), pentru cea trifazată, ceea ce reduce costul per unitate.
compatibil cu multe vehicule japoneze, printre care În plus, priza este prevăzută cu obturatoare ale
poate fi menţionat modelul Nissan Leaf [30]. pinilor laterali ai acesteia, ca element de siguranţă. Ȋn
prezent, aceste obturatoare sunt solicitate în 12 ţări
2.2 Conectoare
europene. Există dezbateri cu privire la necesitatea
Pentru „alimentarea” vehiculelor electrice se folosesc, prezenţei lor având în vedere faptul că Modul 3 de
în prezent, patru tipuri principale (de referinţă) de încărcare impune ca priza să nu fie alimentată cu
conectoare: tensiune dacă vehiculul nu este conectat la aceasta,
eliminându-se astfel pericolul pentru care sunt destinate
Tipul 1 - cuplor monofazat pentru vehicule obturatoarele. Însă, dacă este folosit Modul 2 de
funcţionând la curent electric maxim de 32 A şi încărcare, pot fi utile protecţiile suplimentare, situaţie
tensiune de 250 V, reflectând prevederile standardului ïn care se realizează o staţie de încărcare mai simplă
SAE J1771/2009 . [26].
Tipul 2 - cuplor monofazat şi trifazat pentru Tipul 4 - cuplor de încărcare accelerată - pentru
vehicule - reflectând specificaţiile pentru prize VDE- sisteme speciale. Fiind un conector pentru încărcare
AR-E 2623-2-2. Funcţionează la un curent electric de
în Energetică
rapidă, acesta funcţionează până la 500 V tensiune ţine seama de faptul că Modul 1 (priză şi cablu
continuă şi la un curent electric de 125 A. Nu a fost standard pentru uz domestic) nu este inclus ca tip de
adoptat niciun standard pentru conectori, cel mai încărcare recomandat. Se constată că există diferenţe între
utilizat fiind CHAdeMO (figura 5) [9] . încărcarea normală, cea accelerată şi cea rapidă
În
Fig. 5 - Cuplor CHAdeMO.

prezent se lucrează la dezvoltarea unei prize
combinate care să permită ca o conexiune cu o singură
priză să funcţioneze, în funcţie de cerinţe, fie ca priză
de încărcare normală, fie ca priză de încărcare
accelerată [33].
2.3 Durata de încărcare
Ȋn tabelul 1 [9] este prezentată durata aproximativă de

încărcare pentru o baterie uzuală de 24 kW în funcţie de
viteza de încărcare şi alimentarea corespunzătoare. Se
Tabel 1 - Timpul de încărcare pentru o baterie uzuală de 24 kW.
Durata de Putere Tensiune Curent maxim Mod de Viteză de

încărcare [kW] [V] [A] încărcare încărcare
10 ore 2,3 230 10 2, 3 încet
8,3 ore 3 230 13 2, 3 încet
6,5 ore 3,7 230 16 2, 3 încet
3,2 ore 7,4 230 32 3 accelerat
1,6 ore 14,5 230 63 3 accelerat
1,04 ore 23 230 100 3 accelerat
29 minute 50 400 – 500 tc 100 - 400 4 rapid
15 minute 100 400 – 500 tc 100 - 400 4 rapid
Capacitatea bateriei a unui vehicul electric uzual vehiculele lor la priză, în fiecare noapte, începând
(de exemplu Nissan) complet încărcată este de astfel fiecare zi, cu o încărcare practic completă.
aproximativ 20 kWh, oferindu-i o autonomie electrică Pe lângă aceasta, trebuie avut în vedere şi numărul
de aproximativ 100 km. Tesla Motors a lansat modelul de cicluri încărcare-descărcare acceptat de baterie
S Sedan dotat cu baterii având capacităţi de 60 kWh şi (care variază de la producător la producător), respectiv
85 kWh, acesta din urmă având o autonomie electrică durata de viaţă a acesteia.
estimată de circa 480 km. PHEV sunt dotate cu baterii
având capacitatea de 3 ÷ 5 kWh care le asigură o 2.4 Puncte de încărcare
autonomie electrică de la 20 la 40 km (motorul pe
Un oraş care doreşte să realizeze puncte de
benzină le asigură aproximativ autonomia unui
încărcare pentru vehicule electrice (EVCP) trebuie să
vehicul convenţional) [24].
acorde o deosebită atenţie tipului de utilizator pentru
Cu această autonomie, încă limitată, vehiculul
care acestea sunt destinate. În timp ce dispozitivele de
electric trebuie să fie încărcat, în medie, la fiecare 2
încărcare accelerată şi rapidă oferă servicii la nivel
sau 3 zile. În practică, şoferii îşi conectează
înalt şi reduc la minim timpul de încărcare, costurile
în Energetică
sunt semnificativ mai mari decât în cazul

Unităţile de încărcare
dispozitivelor standard de încărcare.
rapidă, ca urmare a consumului
Dacă sunt vizate vehiculele pentru servicii de mare de energie electrică, Fig. 6 - Marcarea
livrare de mârfuri sau cele de înaltă utilizare, atunci sunt solicită o integrare semnificativ staţiei de încărcare.
necesare dispozitive de încărcare rapidă, pentru a se mai mare în reţeaua de
reduce la minim timpul de încărcare. Însă, majoritatea distribuţie a energiei electrice şi necesită folosirea
oraşelor se concentrează pe unităţi de încărcare unor măsuri de siguranţă [31].
standard, din cauza fondurilor mai restrânse şi a
- Tipurile de puncte de încărcare variază şi în
costurilor de funcţionare per unitate. Trebuie, de
funcţie de locaţie: pe străzi principale ori
asemenea, remarcat faptul că încărcarea rapidă poate
secundare, individualizate sau încastrate în perete.
avea un efect negativ asupra vieţii bateriei şi că unii
În general, punctele de încărcare stradale,
constructori de maşini nu recomandă folosirea acesteia.
accesibile publicului sunt amplasate pe bordura de
În majoritatea situaţiilor urbane stradale,
lângă parcarea de maşini. În zonele unde blocajele
dispozitivele de încărcare oferă posibilitatea încărcării
rutiere reprezintă o problemă sau condiţiile de
la maxim, dar nu sunt considerate principala variantă
mediu împiedică montarea de puncte de încărcare
de încărcare. Unul dintre obiectivele principale pentru
amplasate pe borduri (de exemplu din cauza
încărcarea stradală este aceea de a crea vizibilitate şi
funcţionării plugurilor de zăpadă), sunt favorizate
încredere pentru posibilii conducători de vehicule
unităţile instalate ne-stradal sau cele încastrate în
electrice.
perete. Ȋn figurile 7 [34] şi 8 [35] se prezintă două
Unităţile de încărcare standard ar putea folosi staţii de încărcare: prima din SUA şi cea de-a doua
sursele de alimentare existente, de exemplu din Europa.
conexiunile pentru instalaţiile de iluminat stradal, fiind
astfel instalate relativ uşor.
Fig. 7 - Staţie de încărcare Fig. 8 - Staţie de încărcare de la Târgul din Hanovra.

din California.
3 INTEGRAREA VEHICULELOR ELECTRICE trebuie să poată comunica cu Smart Grid. Unele

ÎN STRUCTURA SMART GRID PEV/PHEV permit conducătorului auto („operatorului
vehiculului”) să comande şi să controleze reîncărcarea
Operaţia de reîncărcare a unui acumulator al PEV acumulatorului prin intermediul unei interfeţe web
(sau a mai multe acumulatoare) poate să reprezinte o sau a unei smartphone application [37].
sarcină relativ importantă pentru reţeaua electrică la În plus, în structura V2G, bateria vehiculului poate
care este conectat (sunt conectate). Din această cauză furniza energie electrică în reţea în perioadele de vârf
este important - din punct de vedere al curbei de de sarcină (vârf de cerere). Pentru a realiza această
sarcină a reţelei - intervalul de pe parcursul unei zile în potenţială funcţie pe care o poate realiza vehiculul
care se efectuează această operaţie. Este evident că electric este necesară o comunicare suplimentară între
este indicat ca aceasta să aibă loc în perioadele de Smart Grid, staţia (punctul) de încărcare şi
sarcină redusă (sau gol de sarcină) care sunt echipamentele electronice de comandă şi de control ale
caracterizate şi de costuri reduse [35, 36]. vehiculului.
În scopul de a programa reîncărcare acumulatorului,
staţia de încărcare sau vehiculul (PEV sau PHEV)
în Energetică
SAE International 1) dezvoltă o serie de standarde [16]. http://urbact.eu/en/projects/low-carbon-urban-

privind transferul de energie electrică la şi de la reţea, environments/evue/homepage/
printre care SAE J2847 / 1 "Communication between [17]. http://en.wikipedia.org/wiki/Plug-
Plug-in Vehicles and the Utility Grid" [38]. in_electric_vehicle.
De asemenea, ISO şi IEC (CEI) dezvoltă o serie [18]. http://en.wikipedia.org/wiki/Plug-in_hybrid.
similară de standarde cunoscut sub numele de [19]. http://www.e2sg-project.eu.
ISO/IEC 15118: "Road vehicles - Vehicle to grid [20]. Guille C., Gross G. - A conceptual framework
communication interface" [40]. for the vehicle-to-grid (V2G) implementation,
În plus, NUVVE [24], în proiectul intitulat „Smart Energy Policy, vol.37, no. 11, 2009.
Grid powered by V2G”, propune soluţii de agregare [21]. Hadjsaïd N., Sabonnadière J-C., Ed. - Smart
care transformă vehiculele electrice din simple sarcini Grids, ISTE, John Wiley, 2012.
ale reţelei electrice în resurse dispecerizabile de [22]. Jansen B., Binding C., Sunstrom O., Gantenbein
energie electrică stocată, permiţând vehiculului să D. - Architecture and communication of an
trimită, la cerere, o parte din energia stocată în baterie electric vehicle virtual power plant, 2010 First
înapoi la reţea. Agregarea a sute de vehicule electrice IEEE International Conference on Smart Grid
permite NUVVE să participe la pieţe de servicii de Communication (SmartGridComm).
sistem, cu o putere comparabilă cu cea a [23]. Berger L.T., Iniewski K., Ed. - Smart Grid.
generatoarelor tradiţionale. NUVVE oferă o soluţie Application, Communications, and Security, John
completă pentru sistemele V2G care include hardware, Wiley, 2012.
software şi servicii pentru conectarea infrastructurii de [24]. http://www.nuvve.com/.
utilităţi la vehiculele electrice. [25]. CEN-CENELEC-ETSI Smart Grid
Coordination Group - First Set of Standards,
BIBLIOGRAFIE November 2012.
[26]. http://www.newride.org.uk/downloads/EVCP-
[1]. http://en.wikipedia.org/wiki/Vehicle-to-grid. Guidance-Apr10.pdf.
[2]. Vatră F., Postolache P., Vatră C. A., Poida A. - [27]. http://en.wikipedia.org/wiki/Charging_station.
Smart Grids. Introducere pentru profesionişti. [28]. http://openchargemap.org/site.
Editura SIER, Bucureşti, august 2014. [29]. http://www.ev-network.org.uk.
[3]. Momoh J. - Smart Grid. Fundamentals of Design [30]. http://en.wikipedia.org/wiki/CHAdeMO.
and Analysis, IEEE Press Series on Power [31]. http://www.thechargingpoint.com/beginners-
Engineering,, John Wiley&Sons, Inc., 2012. guide.html.
[4]. Kempton W., Tomic J. - Vehicle to Grid Power [32]. http://en.wikipedia.org/wiki/Residual-
Fundamentals: Calculating Capacity and Net current_device.
Revenue, Journal of Power Sources, 2005. [33]. http://www.evplugalliance.org/en/.
[5]. http://en.wikipedia.org/wiki/ [34]. http://www.celgard.com/electric-drive-
File:Major_greenhouse_gas_trends.png. vehicles.aspx.
[6]. http://incalzireglobala.xhost.ro/gazedesera2.html. [35]. Nyns K.C., Haesen E., Driesen J. - The impact
[7]. http://en.wikipedia.org/wiki/ of charging Plug-In Hybrid Electric Vehicle on a
List_of_Kyoto_Protocol_signatories. residential distribution grid, IEEE Transaction
[8]. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ. do? Power Systems, Vol. 25, 2010, No.1.
uri=DD:11:27:32002D0358:RO:PDF. [36]. Lund H., Kempton W. - Integration of
[9]. http://urbact.eu/fileadmin/Projects/EVUE/ renewable energy into the transport and
documents_media/ electricity sectors through V2G, Energy Policy,
EVUE_Final_Report_October_2012-RO_ok.pdf. vol. 36, no. 9, 2008.
[10]. http://en.wikipedia.org/wiki/Electric_vehicle. [37]. http://www.fraunhofer.de/en/press/research-
[11]. http://en.wikipedia.org/wiki/Electric_car. news/2014/march/smart-grid.html.
[12]. http://en.wikipedia.org/wiki/ [38]. http://standards.sae.org/j2847/1_201006/
History_of_the_electric_vehicle. [39]. http://en.wikipedia.org/wiki/SAE_International.
[13]. http://en.wikipedia.org/wiki/Hybrid_electric_vehicle [40]. http://www.iso.org/iso/catalogue_detail.htm?
[14]. http://en.wikipedia.org/wiki/Hybrid_vehicle. csnumber=55365.
[15]. http://urbact.eu/
1 )
SAE International, fosta Society of Automotive Engineers, cu sediul în SUA, este o asociaţie profesională și de
standardizare, în special, în domeniul transporturilor [39].
în Energetică
1.24.- ASPECTE LEGATE DE OPORTUNITATEA REALIZĂRII

A 40 STAŢII DE ÎNCĂRCARE AUTOVEHICULE ELECTRICE
ÎN MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Dr.ing. Coteanu Mihail Dr.ing. Ana Poida Ing. Simhas Alexandru Ing. Vasiliu Ioan
Energy Design & Consulting, Bucureşti, tel. 0723.678.780, e-mail: mihail.coteanu@ed-c.ro
Summary: The development of the concepts and architectures for an EVSE System, at the level of
Bucharest Municipality is not a simple task, because there are various constraints (ownership, DSO
electrical network availabilies, costs, oportunity etc).
This paper presents several aspects relating to the opportunity of realization a 40 charging stations
for electric motor vehicles in Bucharest Municipality.
Keywords: EVSE System, Electrical Vehicle.
1 GENERALITĂŢI • Soluţii tehnice existente pentru Staţii de

Încărcare;
Energy Design & Consulting a elaborat în 2018, • Coordonarea cu proiecte şi politici, în derulare,
pentru Compania Municipală Energetica Bucureşti ce trebuie avute în vedere pentru asigurarea
S.A., lucrarea “Studiu oportunitate de realizare a 40 corelărilor ce se impun;
staţii de încărcare autovehicule electrice în Municipiul • Zone posibile pentru amplasare Staţii de
Bucureşti” [1]. Încărcare:
În cadrul analizei efectuate s-au avut în vedere ca  Potenţiale zone pentru amplasarea staţiilor
locaţii pretabile/de interes pentru amplasarea staţiilor de Încărcare, la nivelul Romȃniei,
de încărcare VE, amplasamente situate pe teritoriul identificate în cadrul altor proiecte,
Municipiului Bucureşti, din următoarele categorii: excluse ca posibile locaţii în studiul în
- spaţii aflate în administrarea Primăriei Generale a discuţie,
Municipiului Bucureşti;  Potenţiale zone pentru amplasarea staţiilor
- spaţii aflate în administrarea Primăriilor de de Încărcare în Bucureşti,
Sector din Municipiul Bucureşti;  Necesităţi de infrastructură pentru
- spaţii aflate în administrarea unor societăţi alimentarea staţiilor de Încărcare vehicule
(comerciale) ce deţin/pot pune la dispoziţie electrice,
spaţiile necesare, în baza unor viitoare • Identificare posibile soluţii de realizare a 40
convenţii încheiate cu Primăria Generală, Staţii de Încărcare autovehicule electrice în
respectiv cu Primăriile de Sector din Municipiul Bucureşti:
Municipiul Bucureşti.  Aspecte generale;
 Instalaţii/echipamente şi lucrări la nivelul
2 OBIECTUL STUDIULUI staţiilor de Încărcare:;
 Instalaţii şi lucrări la nivelul Punctului
Studiul [1] a tratat, în principal, următoarele Central al „Sistemului EVSE-40”;
subiecte:  Caracteristici tehnice pe care trebuie să le
• Legislaţia în domeniu: aibă o Staţie de Încărcare în prezent şi
 Standarde internaţionale în vigoare, tendinţe viitoare,
 Standarde europene în vigoare, • Estimări de costuri
 Legislaţie naţionalǎ şi terminologie în • Contextul internaţional, respectiv naţional care
vigoare, justifică oportunitatea investiţiei
 Cerinţe reglementate prin legi naţionale şi • Avize, acorduri şi surse de finanţare;
Directive/Recomandǎri UE, • Concluzii şi recomandări.
 Programe naţionale de promovare a
infrastructurii pentru vehiculele de In cele ce urmează se prezintă o serie de aspecte
transport rutier nepoluant; cuprinse în cadrul studiului în discuţie.
• Date statistice, cifre inmatriculări, număr Staţii
de Încărcare instalate, estimări;
• Piaţa de maşini electrice;
în Energetică
3 CERINȚE REGLEMENTATE PRIN 1.1. Puncte de Reîncărcare cu putere normală

LEGI NAȚIONALE ȘI pentru autovehicule
DIRECTIVE/RECOMANDǍRI UE Punctele de Reîncărcare cu curent alternativ (AC)
de putere normală pentru vehicule electrice sunt
 În cadrul documentului EU „Directive echipate, din motive de interoperabilitate, cel puţin cu
2014/94/EU of the European Parliament and of the prize sau conectori de tip 2 pentru vehicule, conform
Council of 22 October 2014 on the deployment of descrierii din standardul EN62196-2. Menţinându-se
alternative fuels infrastructure” [2] se specifică în compatibilitatea cu tipul 2, aceste prize pot fi dotate cu
cadrul Articolului 4, următoarele: elemente precum obturatoare mecanice.
“(1) Statele membre se asigură, prin intermediul 1.2. Puncte de Reîncărcare cu putere înaltă pentru
cadrelor lor naţionale de politică, că un număr autovehicule
corespunzător de Puncte de Reîncărcare accesibile Punctele de Reîncărcare cu curent alternativ (AC)
publicului este instalat până la 31 decembrie 2020, de putere înaltă pentru vehicule electrice sunt
pentru a garanta că vehiculele electrice pot circula cel echipate, din motive de interoperabilitate, cel puţin cu
puţin în aglomerările urbane/suburbane şi în alte zone conectori de tip 2, conform descrierii din standardul
dens populate, şi, dacă este cazul, în cadrul unor reţele EN62196-2.
stabilite de statele membre. Numărul acestor Puncte Punctele de Reîncărcare cu curent continuu (DC)
de Reîncărcare se stabileşte prin luarea în considerare, de putere înaltă pentru vehicule electrice sunt
printre altele, a numărului de vehicule electrice echipate, din motive de interoperabilitate, cel puţin cu
estimat a se înregistra până la sfârşitul anului 2020, conectori ai sistemului de Încărcare combinat „Combo
prevăzut în cadrele lor naţionale de politică, precum şi 2”, conform descrierii din standardul EN62196-3.”
a bunelor practici şi a recomandărilor emise de
Comisie. Se iau în considerare, acolo unde este cazul,  Conform celor prevǎzute în Legea nr. 34/2017
necesităţile specifice legate de instalarea Punctelor de privind instalarea infrastructurii pentru
Reîncărcare accesibile publicului în staţiile de combustibili alternativi [62],
transport public. “SECȚIUNEA 1 Furnizarea energiei electrice
(2) Comisia evaluează aplicarea cerinţelor pentru transporturi
prevăzute la alineatul (1) şi, după caz, prezintă o Art. 7.-(1) Data până la care autoritatea de
propunere de modificare a prezentei directive, ţinând reglementare competentă îşi propune să înfiinţeze un
cont de dezvoltarea pieţei vehiculelor electrice, pentru număr corespunzător de Puncte de Reîncărcare a
a garanta că un număr suplimentar de Puncte de vehiculelor cu energie electrică, accesibile publicului,
Reîncărcare accesibile publicului este instalat în pentru a circula cel puţin în aglomerările
fiecare stat membru până la 31 decembrie 2025, cel urbane/suburbane şi în alte zone dens populate,
puţin în reţeaua centrală TEN-T, în aglomerările precum şi, dacă este posibil, în alte zone, este 31
urbane/suburbane şi în alte zone dens populate. decembrie 2020.
(3) Statele membre adoptă de asemenea, în (2) Numărul Punctelor de Reîncărcare pentru
cadrele lor naţionale de politică, măsuri de încurajare fiecare unitate administrativ-teritorială se stabileşte în
şi facilitare a instalării Punctelor de Reîncărcare cuprinsul Cadrului naţional de politică pentru
neaccesibile publicului. dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi, după
(4) Statele membre se asigură că Punctele de consultarea şi în acord cu autorităţile administraţiei
Reîncărcare cu putere normală pentru vehiculele publice locale, prin luarea în considerare, printre
electrice, exclusiv unităţile fără fir sau cu inducţie, altele, a numărului de vehicule electrice estimat să se
instalate sau reînnoite începând cu 18 noiembrie 2017, înregistreze până la sfârşitul anului 2020, precum şi a
sunt conforme cel puţin cu specificaţiile tehnice bunelor practici şi a recomandărilor emise de Comisia
prevăzute în anexa II punctul 1.1 şi cu cerinţele Europeană. [..]
specifice de siguranţă în vigoare la nivel naţional. (3) Măsurile concrete de încurajare şi facilitare a
Statele membre se asigură că Punctele de instalării Punctelor de Reîncărcare neaccesibile
Reîncărcare cu putere înaltă pentru vehiculele publicului vor fi cuprinse în Cadrul naţional de
electrice, excluzând unităţile fără fir sau cu inducţie, politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili
instalate sau reînnoite începând cu 18 noiembrie 2017, alternativi.”,
sunt conforme cel puţin cu specificaţiile tehnice legea preluȃnd, la rȃndul ei, aceleaşi specificaţii
prevăzute la anexa II punctul 1.2. tehnice precizate anterior în cadrul documentului EU
[..] precizat mai sus.
ANEXA II
SPECIFICAȚII TEHNICE  Conform documentului [3], în cadrul
1. Specificaţii tehnice pentru Punctele de capitolului „3.5.Integrarea vehiculelor electrice în
Reîncărcare
în Energetică
sistemul de energie electrică”, în lista acţiunile cheie către persoane fizice sau juridice. Din sumele astfel
sunt incluse urmǎtoarele precizǎri: colectate sunt finanţate în regim rambursabil sau
“• Statele membre ar trebui să promoveze nerambursabil proiecte pentru protecţia mediului.
instalarea de Puncte de Încărcare şi precablarea Printre programele finanţate din Fondul pentru
spaţiilor de parcare din clădirile rezidenţiale şi Mediu, în 2017, sunt:
nerezidenţiale. - Programul privind reducerea emisiilor de gaze
• Statele membre ar trebui să se asigure că se cu efect de seră în transporturi, prin promovarea
instalează deja tehnologiile care permit vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente
încărcarea inteligentă, cum ar fi contoarele din punct de vedere energetic;
inteligente, şi că standardele de Încărcare - Programul privind reducerea emisiilor de gaze
inteligentă care urmează să fie adoptate pentru cu efect de seră în transporturi, prin promovarea
vehiculele electrice (de exemplu, ISO 15118 şi infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier
IEC 63110) se aplică efectiv.” nepoluant din punct de vedere energetic: staţii de
Reîncărcare pentru vehicule electrice şi electrice
4 PROGRAME NAŢIONALE DE hibrid plug-in.
PROMOVARE A INFRASTRUCTURII
PENTRU VEHICULELE DE 5 NUMĂR DE STAŢII DE REÎNCĂRCARE
TRANSPORT RUTIER NEPOLUANT INSTALATE ÎN EUROPA
În baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 196/2005 În figura 1 [4] este prezentată evoluţia numărului total
privind Fondul pentru mediu, cu toate completările şi de Staţii de Reîncărcare instalate în Europa.
modificările ulterioare, s-a instituit un sistem de taxe
şi contribuţii asupra activităţilor poluatoare prestate de
Fig. 1–Evoluţia numărului total de Staţii de Reîncărcare instalate în Europa, conform [4]
În cadrul [5] (“Emerging Best Practices for Electric

Vehicle Charging Infrastructure”, Dale Hall, Nic
Lutsey, International Council on Clean
Transportation, October 2017) este introdusă noţiunea
de valoare medie a raportului dintre numărul de
VE/VEH plug-in şi numărul de puncte de încărcare
accesibile publicului, o valoare deosebit de utilă
pentru factorii de decizie, în stabilirea de obiective în
sprijinirea realizării infrastructurii necesare unei pieţe
Tabelul 1.- Valoarea medie a raportului între numărul
de VE/VEH plug-in de o dimensiune dată; după cum
de vehicule electrice şi numărul de puncte publice de
se poate observă, în Tabelul 1, în cazul particular al
încărcare VE/VEH plug-in [5]
EU, această valoare este 10.
în Energetică
6 ESTIMAREA NUMĂRULUI DE hibride plug-in pe benzină, 2% hibride plug-in pe

VEHICULE ELECTRICE motorină şi 2% autovehicule electrice.
- în 2050, în România ar urma să fie înmatriculate
Evoluţia parcului de autovehicule în perioada 2030 - circa 10 milioane de autovehicule, din care 5%
2050, în funcţie de modul de propulsie este prezentată hibride plug-in pe benzină, 9% hibride plug-in pe
în figura 2. Conform acesteia: motorină şi 19% autovehicule electrice.
- în 2030, în România ar urma să fie înmatriculate
circa 8 milioane de autovehicule, din care 2%
Fig.2.- Evoluţia parcului de autovehicule în perioada 2030 - 2050, în funcţie de modul de propulsie [6]
Prin urmare, pentru 2028 (peste 10 ani) se pot este un proces în care motorul electric ajută la
estima urmǎtoarele cifre: încetinirea vehiculului şi utilizează energia
- în România ar urma să fie înmatriculate circa 7,8 convertită de sistemul de frȃnare într-un sistem
milioane de autovehicule; clasic în căldură.
- în Bucureşti ar urma să fie înmatriculate circa 780 - Maşini electrice hibride plug-in (PHEVs) -
mii de autovehicule, din care 1,06% hibride plug- cunoscute şi sub denumirea de vehicule electrice cu
in pe benzină, 0,66% hibride plug-in pe motorină şi autonomie extinsă, sau pe scurt EREVs sunt
0,65% autovehicule electrice. propulsate direct atât de motorul termic cât şi de
La momentul estimat al punerii în funcţiune a motorul electric. PHEVs îşi pot incarca bateriile prin
proiectului (31 decembrie 2020) se preconizează că un frânare regenerativă sau prin conectarea/cuplarea la
număr de 3.455 vehicule ar necesita staţii de încǎrcare o priză de încărcare exterioară. În cazul acestor
vehicule electrice, cu acces public. maşini motorul termic creşte autonomia maşinii prin
reîncărcarea bateriilor pe perioadele de
Din cele prezentate mai sus, reiese cǎ, pentru 2028 frânare/incetinire.
(peste 10 ani), un numǎr de 13.506 vehicule ar Acest tip de vehicul variază mult din punct de
necesita staţii de încǎrcare vehicule electrice, cu vedere tehnic şi costuri în funcţie de sursa primară
acces public. de energie utilizată şi anume energia termică
furnizată de motorul termic sau energia electrică
7 PIAŢA DE MAŞINI ELECTRICE furnizată de baterii.
Principalele componente precum şi configuraţiile
În principal există trei tipuri de maşini electrice, disponibile ale PHEVs sunt identice cu cele ale
clasificate în funcţie de gradul de utilizare a energiei maşinilor electrice hibride HEVs singura diferenţă
electrice ca sursă de propulsare şi anume: între HEVs şi PHEVs fiind modulul de incarcare
- Maşini electrice hibride (HEVs) - sunt maşini exterioară.
propulsate atȃt de combustibili pe bază de petrol - Maşini electrice pe bază de baterii (BEVs) - sunt
(benzină/motorină) cȃt şi electric. Energia electrică maşini pur electrice, acestea fiind propulsate doar
ce urmează a fi utilizată este generată de sistemul de electric şi din principalele componente ale acestora
frȃnare al maşinii care încarcă bateria maşinii. Acest lipseşte motorul termic, rezervorul de combustibil şi
sistem/proces se numeşte “frȃnare regenerativă” – şi sistemul de evacuare de emisii.
în Energetică
BEVs pot fi de două tipuri, în funcţie de prezenţa/ descarcată bateria se înlocuieşte cu una
absenţa modulului de încarcare exterioară, şi anume: încarcată la centre speciale.
 Cu modul de încărcare exterioară de tip plug- Dat fiind tema studiului în discuţie, maşinile electrice
in - la acest tip de autovehicule odată fără modul de încărcare exterioară nu au fost luate în
descarcată bateria se conectează la un punct de calcul.
încarcare dintr-o staţie de încărcare cu această
destinaţie; În tabelul de mai jos sunt centralizate tehnologiile de
 Fără modul de încarcare exterioară de tip stocare, eficienţa energetică a acestora, densitatea
plug-in – la acest tip de autovehicule odată energetică şi de putere.
Densitate energetică Densitate de putere

Tip baterie Eficienţă energetică [%]
[Wh/kg] [W/kg]
Pb-acid 70-80 20-35 25
Ni-Cd 60 40-60 140
Ni-MH 50-80 60-80 220
Li-ion 85-95 100-200 300-2000
Li-polimer 80-90 100-200 300-2000
Cea mai comună tehnologie utilizată în aplicaţii EVs

este tehnologia Li-ion cu capacităţi energetice între
5kWh şi 53kWh.
În funcţie de modul de incărcare, nivelul de tensiune şi

standardele energetice locale pentru staţii, acestea sunt
prevăzute cu diverşi conectori, prezentaţi succint in
imaginile de mai jos/alăturate [7], [8].
8 CERINŢE/CRITERII CE TREBUIE AVUTE Municipiului Bucureşti – este situaţia cea

ÎN VEDERE LA ALEGEREA LOCURILOR DE mai avantajoasă;
AMPLASARE  este situat pe domeniu/teren aflat în
administrarea unei Primării de Sector;
 Cerinţe generale  este situat pe terenul aferent unui Punct
La alegerea locurilor de amplasare trebuie avute în de Distribuţie a Energiei Temice (apă
vedere, la nivel general, următoarele: caldă şi încălzire) / RADET, acesta din
 coordonarea şi corelarea cu proiecte ale PMB, urmă fiind interesat într-un parteneriat pe
respectiv politici aprobate, legate de subiectul această temă, prin punerea la dispoziţie a
studiului în discuţie; terenului în discuţie;
 un regim juridic favorabil al locului pe care se  să existe condiţii favorabile de racordare la
doreşte a se amplasa staţia de Încărcare/Punctele reţeaua de distribuţie a energiei electrice (E-
de Încărcare, şi anume: distibutie Muntenia);
 este situat pe domeniu/teren aflat în  să fie într-o zonă în care să existe o probabilitate
administrarea Primăriei Generale a crescută de nevoi de încărcare de vehicule
electrice;
în Energetică
 să fie amplasate în locaţii situate în parcări

publice existente şi/sau în spaţii care pot fi
amenajate, cu costuri minime, situate în:
o apropiere de stadioane mari;
o apropiere de săli de spectacol, de
renume;
o apropiere de universităţi şi/sau alte
unităţi de învăţământ;
o apropierea unei pieţe mari;
o apropierea unei gări;
o apropiere de instituţii publice de interes,
care au în proximitate şi un obiectiv de
categoria celor precizate mai sus; Fig.3 – Exemplu de staţie de Încărcare amplasată
o apropiere de supermarket/mall; centrat, între 2 locuri de parcare [9]
o pe un traseu cu trafic crescut de  staţia de Încărcare să fie prevăzută cu cel puţin 2
autovehicule; Puncte de Încărcare;
o apropiere de centre medicale şi/sau spitale.  accesul la spatele staţiei de Încărcare este de dorit
 să fie într-o zonă care să ofere vizibilitate crescută deoarece mulţi producători au acces de această
a destinaţiei şi utilităţii infrastructurii ce se categorie.
doreşte a se realiza prin această lucrare, respectiv  stâlpii de protecţie vor fi folosiţi pentru a proteja
mesajului de încurajare în utilizarea vehiculelor Staţia/Punctul de Încărcare de deteriorarea de
electrice; către autovehicul; aceştia trebuie să fie legaţi la
 zone care nu prezintă un risc foarte ridicat de instalaţia de legare la pământ proprie
vandalism. Staţiei/Punctului de Încărcare.
 Cerinţe/criterii specifice preliminare

La alegerea locurilor de amplasare trebuie avute în
vedere, la nivel general, următoarele [9]:
 să fie într-o zonă în care să existe o probabilitate
crescută în solicitări de încărcare de vehicule
electrice;
 nivelul semnalului GSM – Punctele de Încărcare
au inclus un modem GSM inclus, prin urmare în
amplasamentul Punctului de Încărcare trebuie să
existe un nivel puternic al semnalului GSM, spre a
asigura operabilitatea Punctului de Încărcare,
inclusiv pe vreme umedă, respectiv cu precipitaţii;
 accesibilitatea – este esenţial accesul în regim de
24 de ore;
 parcarea– în mod ideal ar trebui să fie un loc de
parcare dedicat (poate fi desemnat pentru
încărcarea EV) sau, dacă nu este dedicat, trebuie Fig.4 - Exemplu de stâlpi de protecţie folosiţi pentru a
să fie o zonă adesea folosită pentru parcare; proteja Staţia/Punctul de Încărcare [9]
 Punctul de Încărcare să fie amplasat la
aproximativ 450 mm în spatele bordurii, astfel  beneficii/venituri– în mod ideal, autovehiculele ar
încât spaţiul dintre Punctul de Încărcare şi locurile trebui să fie parcate timp de cel puţin o oră (în
de parcare să nu permită pietonilor să treacă; acest mod ideal 2 ore), fiecare;
lucru este necesar spre a evita crearea unui risc de  cutia de distribuţie (interface pillar)– ar trebui
declanşare atunci când Punctul de Încărcare este amplasată la minim 4 metri de echipament şi,
conectat. dacă este posibil, de locurile de parcare.
 localizare acolo unde există o reţea E-distributie
Muntenia de capacitate adecvată;
 staţia de Încărcare să fie amplasată centrat, între 2
locuri de parcare, parcare laterală/cap-cap;
în Energetică
favorizate unităţile instalate ne-stradal sau cele

încastrate în perete.
Lista locaţiilor propuse, în baza inclusiv a celor
precizate mai sus, face obiectul [1].
9 CONTEXTUL NAȚIONAL CARE

JUSTIFICĂ OPORTUNITATEA INVESTIŢIEI
Complementar celor precizate anterior, în acest

capitol, se redau precizările stipulate în cadrul
naţional de politică - în domeniul de interes al
studiului în discuţie, în forma în care a fost dată relativ
recent publicităţii de către forul care are autoritate în
acest sens, şi anume Ministerul Energiei - Guvernul
Fig.5 - Exemplu de amplasare a cutiei de distribuţie Romȃniei, precizări care conduc la necesitatea
în raport cu Punctul de Încărcare şi locurile de acestei investiţii, conform obiectivului asumat, în
parcare [9] responsabilitatea administraţiei publice locale (cu
termen de implementare 31 decembrie 2020).
 Punct dublu de Încărcare – o staţie cu două prize
va fi considerat ca două Puncte de Încărcare; un Conform „Cadrului naţional de politică pentru
Punct dublu de Încărcare este mai economic şi dezvoltarea pieţei în ceea ce priveşte combustibilii
limitează necesarul de furnitură stradală alternativi în sectorul transporturilor şi pentru
adiţională. Atât parcarea cap-la-cap cât şi instalarea infrastructurii relevante în România,
parcarea în paralel cu calea de rulare sunt Ministerul Energiei - Guvernul Romȃniei, iulie
corespunzătoare. 2017”:
 distanţa dintre Punctul de Încărcare şi vehiculul „2.1.2 Infrastructura de alimentare şi/sau
electric – Cablul de încărcare are o lungime de încărcare accesibilă în mediul urban
aproximativ 5 metri, complet întins; în mod ideal, Aglomerările urbane relevante pentru prezentul
când este parcat, priza de încărcare de pe maşina Cadru Naţional de Politică au fost desemnate la
nu trebuie sa fie la o distanţă mai mare de 3 metri capitolul 1.3., în vederea dotării cu Puncte de
de priza din Punctul de incarcare. Reîncărcare/realimentare cu combustibili
 cantitatea de încărcare (de orice fel) pe care alternativi, conform art. 4 şi art. 10 alin (6) din
reţeaua de distribuţie a energiei electrice o poate Legea nr. 34/2017, autorităţile administraţiei
accepta – este dictată de momentul/valorile în/la publice locale vor duce la îndeplinire măsurile
care sunt încălcate fie limitele de încărcare necesare pentru a asigura condiţiile de dezvoltare
termică, fie limitele/cotele permise pentru a infrastructurii de Realimentare cu combustibili
calitatea energiei electrice. alternativi în zonele aglomerările urbane
 evitarea zonelor unde blocajele rutiere reprezintă desemnate. Astfel, din cele aproximativ 1000 de
o problemă sau condiţiile de mediu împiedică Puncte de Reîncărcare/realimentare prevăzute
montarea de puncte de încărcare amplasate pe pentru a fi instalate pe teritoriul României până
borduri (de exemplu din cauza funcţionării la finalul anului 2020, cel puţin 166 vor fi
plugurilor de zăpadă) – în aceste stuaţii sunt construite în zonele aglomerările urbane
identificate, după cum urmează:
Obiectiv minim până la

Categorie aglomerare urbană desemnată
31 decembrie 2020
Aglomerare de categorie A - 50 Puncte de Reîncărcare cu energie
Bucureşti electrică
- 10 staţii de realimentare cu GNC
Aglomerare de categoria B - câte 5 Puncte de Reîncărcare cu energie
Bacău, Braşov, Brăila, Galaţi, Cluj-Napoca, Constanţa, electrică (total: 65 de puncte)
Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti, Timişoara, Baia Mare, - câte 1 staţie de realimentare cu GNC (total:
Piteşti 13 staţii)
Arad, Reşiţa, Drobeta Turnu-Severin, Deva, Zalău, - 1 Punct de Reîncărcare cu energie electrică
Satu-Mare, Bistriţa, Suceava, Botoşani, Piatra Neamţ, (total: 28 de puncte)
Târgu Mureş, Vaslui, Miercurea Ciuc, Bacău, Alba
Iulia, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Focşani, Râmnicu
în Energetică
Obiectiv minim până la

Categorie aglomerare urbană desemnată
31 decembrie 2020
Vâlcea, Târgovişte, Buzău, Tulcea, Târgu Jiu, Slatina,
Alexandria, Slobozia, Călăraşi, Giurgiu.
Total: 42 de aglomerări urbane Total:
- 143 Puncte de Reîncărcare cu energie
electrică
- 23 de staţii de realimentare cu GNC
[...]
3.2. Mǎsuri juridice

În această secţiune sunt cumulate măsurile legislative, de reglementare sau administrative. Prin corelarea
lor se susţine crearea şi dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în România
Tip combustibil alternativ Măsură Termen de realizare

Energie electrică 1. Dezvoltarea cadrului normativ care să asigure Finalul anului 2018
punerea în aplicare a prevederilor de la art. 8 din
Legea nr. 34/2017.
2. Evaluarea oportunităţii instituirii unor Mijlocul anului 2018
prevederi care să asigure disponibilitatea
Punctelor de Reîncărcare în staţiile de alimentare
cu combustibil clasic.
--- --- ---
Aplicabile pentru toţi 10. Evaluarea oportunităţii instituirii unor Finalul anului 2018
combustibilii instrumente financiare (precum fondurile de
garantare, obligaţiunile, parteneriatele public-
private) disponibile persoanelor juridice care
intenţionează să dezvolte reţele de Puncte/Staţii de
Încărcare/alimentare, precum şi pentru achiziţia
de flote de vehicule care utilizează combustibili
alternativi.
11. Revizuirea cadrului normativ referitor la Mijlocul anului 2018
concesionarea spaţiilor desemnate pentru
instalarea unor staţii/Puncte de
Realimentare/reîncărcare. Identificarea
punctelor critice în sistemul de transport care
necesită prezenţa unor asemenea staţii/Puncte şi
analiza posibilităţii alocării unui buget pentru
dezvoltarea staţiilor în aceste puncte.
[...]
3.3 Măsuri de politică pentru susţinerea punerii instituirea unor mijloace de identificarea
în aplicare a cadrului naţional vizuală a vehiculelor care utilizează
[...] combustibili alternativi care servesc
20. Elaborarea unui cadru de politică publică inclusiv ca mijloc de autorizare a
privind un regim favorabil, în aglomerările utilizării locurilor de parcare rezervate
urbane de categorie A, B şi C, pentru acestora;
parcarea vehiculelor care utilizează - regimul de taxare favorabil pentru
combustibili alternativi. serviciile de parcare pentru vehiculele
Cadrul de politică publică va avea în vedere care utilizează combustibili alternativi.
indicatori precum: La nivelul metodologiei de aplicare a
- numărul minim al locurilor de parcare cadrului normativ se va avea în vedere
prevăzute cu infrastructură de proporţionalitatea măsurilor pentru fiecare
Reîncărcare ca procent din numărul total aglomerare urbană identificată inclusiv în
de locuri de parcare; raport cu nivelul de poluare al acesteia.
- numărul minim de locuri de parcare Termen de realizare: Finalul anului 2018.
dedicate exclusiv vehiculelor care [...]
utilizează combustibili alternativi; 3.4 Sprijin pentru instalare şi producţie
în Energetică
[...] încărcare autovehicule electrice în Municipiul

21.Îmbunătăţirea metodologiei pentru Bucureşti este de facto prin reglementările existente şi
înlocuirea şi reciclarea acumulatorilor VE şi angajamentele luate ca ţară în cadrul UE.
VEH astfel încât să fie diminuat potenţialul Fiecare staţie de încarcare va trebui asigurată cu
impactul negativ asupra mediului şi sănătăţii anumite elemente auxiliare, cum ar fi: contorizarea
publice. consumului de energie electrică, sistem centralizat de
Termen de realizare: Finalul anului 2018. asigurare a securităţii persoanelor şi bunurilor, sistem
[...] de taxare a cantităţii de energie cu care a fost încărcat
3.5 Informare, cercetare, dezvoltare tehnologică şi fiecare VE, iluminat, etc.
demonstrare În studiul elaborat de EDC au fost luate în
Sprijinirea informării, cercetării, a dezvoltării considerare realizările tehnologice confirmate pȃnă la
tehnologice şi a activităţilor demonstrative în acest moment; este plauzibil ca cercetările masive
domeniul combustibililor alternativi, defalcat în efectuate în prezent privitoare la stocarea energiei
funcţie de tipul de combustibil şi de modul de precum şi la modul şi viteza de încărcare, să determine
transport, prin facilitarea accesării de fonduri în viitor o creştere substanţiala a numărului de
europene şi prin distribuirea de expertiză şi bune autoturisme electrice şi subsecvent a unei
practici din partea şi către instituţiile publice. infrastructuri de alimentare cu energie electrică mult
23. Înfiinţarea unor puncte de informare, extinse.
care să pună la dispoziţia publicului interesat
materiale informative legate de mobilitatea BIBLIOGRAFIE
bazată pe combustibili alternativi precum:
- tipurile de vehicule pe bază de [1]. ***- “Studiu oportunitate de realizare a 40 staţii de
combustibili alternativi disponibile pe încărcare autovehicule electrice în Municipiul
piaţa din România; Bucureşti”, Energy Design & Consulting,
- tehnologii actuale; septembrie 2018.
- localizare Staţii de Încărcare. [2]. Directive 2014/94/EU of the European Parliament
Elaborarea unor materiale de informare cu and of the Council of 22 October 2014 on the
privire la standardele de Reîncărcare/ deployment of alternative fuels infrastructure
realimentare, destinate utilizatorului final. Se Text with EEA relevance
va avea în vedere informarea privind [3]. „COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE
compatibilitatea diferitelor standarde cu cele PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU,
specifice vehiculelor nou introduse pe piaţa. COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL
Aceste materiale vor fi disponibile pe site- EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR.
urile autorităţilor publice relevante. Spre o utilizare cât mai largă a combustibililor
Termen de realizare: Finalul anului 2018. alternativi - un plan de acţiune privind infrastructura
[...] pentru combustibili alternativi, conform articolului
28. Instituirea, în cadrul autorităţii 10 alineatul (6) din Directiva 2014/94/UE, inclusiv
competente, a unui sistem de monitorizare a evaluarea cadrelor naţionale de politică conform
dezvoltării infrastructurii pentru combustibili articolului 10 alineatul (2) din Directiva
alternativi (precum un instrument software, 2014/94/UE”, Bruxelles, 8.11.2017
accesibil online). Sistemul urmăreşte o mai [4]. CCS Charge Map- Europe, (web-site), aprilie
bună informare a utilizatorului final. 2018
Termen de realizare: Finalul anului [5]. “Emerging Best Practices for Electric Vehicle
2018.” Charging Infrastructure”, Dale Hall, Nic Lutsey,
International Council on Clean Transportation,
În acelaşi document [63], în Anexa 5 a acestuia – October 2017
„Extras al planurilor de mobilitate urbană”, pentru [6]. Strategia Energetică a României 2016-2030,cu
Bucureşti – Ilfov, este precizat ca obiectiv perspectiva anului 2050, Guvernul Romȃniei –
„Introducerea vehiculelor electrice de livrări şi Ministerul Energiei, 19 decembrie 2016
utilitare”, perioada de implementare 2019-2021[64]. [7]. Catalog Charging technology for E-Mobility,
Phoenix Contact, Product overview 2017
10 CONCLUZII [8]. Catalog EVlink, Schneider Electric, aprilie 2017;
[9]. „Preparation for EV’s on the Distributin System.
Implementarea pȃnă în 31 decembrie 2020 a unui Pilot Project Report.”, ESB (Electricity Supply
prim set de staţii de încărcare VE reprezintă o Board), Irlanda,noiembrie 2015
necesitate pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate, ca .
autoritate publică, de către Primaria Municipiului
Bucureşti. Oportunitatea realizării a 40 staţii de
în Energetică
1.25.- CONCEPTUL UNIUNII EUROPENE DE ANALIZĂ

COST-BENEFICIU A PROIECTELOR DE TIP SMART-GRIDS
Dr.ing. Fănică Vatră Dr.ing. Ana Poida
Summary: In 2011, Joint Research Center (JRC) of the European Commission's Institute for
Energy and Transport developed the Cost-Benefit Analysis Methodology for Smart Grid Projects. This
methodology has been endorsed by the European Commission and published in early 2012.
The paper presents the defining elements of the European Commission Concept for conducting a
Cost-benefit Analysis of Smart Grid Projects.
1. INTRODUCERE Studiul realizat de Joint Research Centre asupra

proiectelor de Smart Grid din Europa, prezentat în [3],
În anul 2011, Joint Research Centre (JRC) din a ajuns la concluzia că există doar câteva proiecte în
cadrul Institute for Energy and Transport al Comisiei care s-a efectuat o formă de Analiză Cost-Beneficiu.
Europene a elaborat Metodologia de Analiza Cost- În timp ce în cazul unor proiecte, din motive de
Beneficiu a Proiectelor de tip Smart Grid [1]. Această confidenţialitate, nu au fost furnizate date, în cazul
metodologie a fost aprobată de Comisia Europeană şi multor altor proiecte de Smart Grid pur şi simplu nu
a fost publicată la începutul anului 2012 [2]. au avut astfel de date, deoarece o Analiză Cost-
În continuare se prezintă elementele definitorii ale Beneficiu detaliată nu a făcut obiectul proiectelor
conceptului Comisiei Europene de Analiza Cost- respective, care, de multe ori, s-au axat, în principal,
Beneficiu a proiectelor de tip Smart Grid. pe aplicaţii şi soluţii şi pe evaluarea tehnologiilor. Un
alt motiv poate fi lipsa unei metodologii de Analiză
2. ELEMENTE CARE AU STAT LA BAZA Cost-Beneficiu dedicate proiectelor de tip Smart Grid.
METODOLOGIEI UNIUNII EUROPENE Literatura de specialitate este încă fragmentată pe
DE ANALIZA COST-BENEFICIU A această temă [2].
PROIECTELOR DE TIP SMART GRID Unul din motivele a lipsei unui cadru de analiză
Date fiind potenţialul economic al „Reţelelor formal este că proiectele de tip Smart Grid se bazează
Inteligente” (Smart Grids), precum şi cerinţele de pe necesităţile lor de investiţie, beneficiile rezultate
investiţii substanţiale pentru reînnoirea Sistemelor putând fi dovedite/probate cu dificultate.
Electroenergetice ale Uniunii Europene (UE) de la Provocarea pentru elaborarea unei metodologii de
producere la transport şi distribuţie (conform Analiză Cost-Beneficiu adecvate proiectelor de tip
estimărilor efectuate în anul 2008 de International Smart Grid este legată de trei motive principale [4]:
Energy Agency - IEA sunt necesare investiţii de - proiectele de Smart Grid sunt, în mod tipic,
15.000 miliarde euro pentru perioada 2007-2030 [2]), caracterizate prin costuri iniţiale mari şi fluxuri
este necesară o abordare metodologică pentru de beneficii incerte şi, adesea, realizabile pe
estimarea costurilor şi beneficiilor proiectelor de tip termen lung. De fapt, multe beneficii ale Smart
Smart Grid. În acest sens, Joint Research Centre din Grid sunt de natură sistemică, adică ele se
cadrul Institute for Energy and Transport al Comisiei realizează doar odată ce întregul sistem
Europene a elaborat în anul 2011 şi publicat la inteligent de energie electrică (smart electricity
începutul anului 2012 un Ghid pentru Analiza Cost- system) a devenit funcţional şi noii jucători de
Beneficiu a Proiectelor de tip Smart Grid [2]. pe piaţă şi-au asumat cu succes rolul lor;
Acest document are la bază o analiză cuprizătoare - componentele proiectelor de tip Smart Grid
a proiectelor de Smart Grid realizate în ultimii ani sau oferă diferite tipuri de funcţiuni, care conduc la
în curs de implementare în Europa, precum şi a realizarea de beneficii Smart Grid. O
metodologiilor de Analiză Cost-Beneficiu publicate în diversitate de tehnologii, programe software şi
literatura de specialitate pentru proiecte de tip Smart Grid. practici operaţionale pot contribui la realizarea
Deşi au fost realizate multe studii având ca unui singur beneficiu Smart Grid, în timp ce
subiect beneficiile proiectelor de tip Smart Grid, a fost unele elemente pot oferi beneficii pentru mai
dificil să se găsească studii care să fi încercat să mult de un obiectiv Smart Grid, în moduri care,
dezvolte o abordare/metodologie sistematică pentru de multe ori, interacţionează unul cu altul;
definirea şi evaluarea costurilor şi beneficiilor - rolul activ al consumatorilor este esenţial
proiectelor de tip Smart Grid şi care să testeze această pentru obţinerea de beneficii în cazul multor
abordare/metodologie pe studii de caz reale. soluţii de tip Smart Grid. Participarea şi
în Energetică
răspunsul consumatorilor sunt încă incerte, mai metodologie nu fusese testată pe un studiu de caz real
ales la acest stadiu incipient de dezvoltare a [2].
Smart Grid şi, de multe ori (încă), informaţiile Avându-se în vedere cele de mai sus, metodologia
relevante privind comportamentul de Analiză Cost-Beneficiu a proiectelor de tip Smart
consumatorilor (de exemplu, curbele de sarcină) Grid elaborată de Joint Research Centre din cadrul
nu sunt accesibile companiilor de electricitate. Comisiei Europene are la bază metodologia EPRI care
a fost adaptată contextului european, modificările şi
Unul dintre puţinele abordări sistematice este completările aduse fiind bazate pe colaborarea
Modelul de Investiţii Smart Grid (SGIM - Smart Grid existentă între Comisia Europeană şi Departamentul
Investment Model), finalizat în ianuarie 2011 de pentru Energie al SUA în cadrul Consiliului de
Consorţiul de Cercetare Smart Grid (SGRC - Smart Energie UE-SUA.
Grid Research Consortium) [5], dar care este În final, cu sprijinul EURELECTRIC (European
disponibil numai pentru membrii acestui consorţiu. Association of the Electricity Industry), metodologia
În cadrul Modelului SGIM, pentru evaluarea UE de Analiză Cost-Beneficiu a proiectelor de tip
costurilor şi beneficiilor proiectelor de tip Smart Grid Smart Grid a fost testată pe un proiect de Smart Grid
se parcurg numai patru paşi de bază, şi anume [2]: realizat în Portugalia, denumit InovGrid.
- identificarea tehnologiilor şi programelor care Detalii referitoarele la metodologia EPRI,
pot fi utilizate în proiectul de Smart Grid; modificările şi completările aduse metodologiei EPRI,
- identificarea beneficiilor pe care le poate aduce precum şi rezultatele testării metodologiei UE în cazul
fiecare tehnologie Smart Grid (inclusiv proiectului InovGrid sunt prezentate în [2].
economiile de costuri, eficienţă operaţională şi
reduceri ale consumului de energie, puterii la 3. ABORDAREA GENERALĂ PENTRU
vârf de sarcină şi ale profilelor de sarcină orare, ANALIZA COST-BENEFICIU A
pe o perioadă de 20 de ani); PROIECTELOR DE TIP SMART GRID
- identificarea tehnologiilor, programului de
instalare şi a costurilor de management pe baza Obiectivul mai general al Comisiei Europene a
caracteristicilor companiei de electricitate şi fost de a se elabora o metodologie economică de
consumatorilor; Analiză Cost-Beneficiu a proiectelor de tip Smart Grid
- compararea costurilor şi beneficiilor pentru care să meargă dincolo de costurile efectiv suportate şi
determinarea randamentului investiţiilor. beneficiile obţinute de către actorul (actorii) care
realizează un proiect de tip Smart Grid.
Un dezavantaj principal al acestei metode este că se Recomandările au fost de a se lua în considerare şi
realizează o analiză centrată prea mult pe companiile aspectele sociale, analizându-se şi impactul proiectului
de electricitate, abordare care este prea limitată de tip Smart Grid asupra întregului lanţ de valori sociale
deoarece nu ia în considerare şi beneficiile pentru şi asupra societăţii în general (în ansamblul său).
consumatori şi pentru societate în ansamblul său. În acest sens, abordarea propusă pentru Analiza
Cost-Beneficiu a proiectelor de tip Smart Grid cuprinde:
În urma analizelor efectuate de Joint Research - o analiză economică, în care se face o evaluare
Centre s-a considerat că cea mai avansată metodologie de monetară a costurilor şi beneficiilor rezultate
Analiză Cost-Beneficiu a proiectelor de tip Smart Grid, pentru întreaga societate (nu numai pentru
publicată în literatura de specialitate, este, pe departe, cea actorul/actorii care realizează proiectul de tip
elaborată în anul 2010 de Electrical Power Research Smart Grid);
Institute (EPRI), din SUA, pentru Departamentul pentru - o analiză calitativă a impactului, în care se
Energie al SUA. Prin finanţarea acestui studiu, face o evaluare ne-monetară a impacturilor
Departamentul pentru Energie al SUA a avut intenţia să necuantificabile monetar şi a externalităţilor,
dezvolte o bază pentru estimarea beneficiilor proiectelor ca de exemplu: impacturile sociale, contribuţia
pilot individuale de tip Smart Grid. la realizarea obiectivelor de politică).
Metodologia elaborată de EPRI [6] oferă un cadru
pentru evaluarea beneficiilor economice, de mediu, de 3.1. Analiza economică - evaluarea monetară
fiabilitate, de siguranţă şi de securitate din perspectiva
tuturor grupurilor de părţi interesate (companii de Analiza economică ia în considerare toate
electricitate, consumatori şi societate). Scopul său este costurile şi beneficiile la nivel de societate care pot fi
identificarea beneficiilor uşor de înţeles, măsurabile exprimate în termeni monetari. Cu alte cuvinte,
direct şi cuantificabile. Acestă metodologie este prima de analiza trebuie să încerce să includă costurile şi
acest gen care dezvoltă un model sistematic de analiză beneficiile pe care proiectul de Smart Grid le
cost-beneficiu şi de definire şi estimare a beneficiilor generează în întregul sistem de energie electrică (de
proiectelor de tip Smart Grid. Totuşi, această exemplu: integrarea în viitor a resurselor energetice
distribuite, impactul asupra preţului energiei electrice
în Energetică
şi al tarifelor etc.) şi în întreaga societate în ansamblul - venitul net actualizat -VNA (NPV - net present
său (de exemplu: costurile de mediu). value) - diferenţa dintre beneficiile economice
În ce măsură aceste beneficii şi costuri actualizate obţinute de întreaga societate (nu
suplimentare ar putea fi, în cele din urmă, internalizate numai pentru actorul/actorii care realizează
şi incluse în Analiza Cost-Beneficiu a proiectului proiectul de tip Smart Grid) şi costurile
Smart Grid depinde de modul în care se face actualizate (de investiţie, exploatare,
justificarea calculului echivalentului lor monetar (de mentenanţă, înlocuire etc.);
exemplu echivalentul în euro). - rata internă de rentabilitate - RIR (IRR - internal
Abordarea propusă de Joint Research Centre din rate of return ) - rata de actualizare pentru care
cadrul Comisiei Europene pentru Analiza Cost- venitul net actualizat (NPV) are valoarea zero;
Beneficiu cuprinde trei părţi principale (figura 1 [2]), - rata/indicele de profitabilitate (B/C ratio) -
şi anume: raportul dintre suma beneficiilor economice
- definirea condiţiilor de frontieră (de exemplu: anuale actualizate obţinute de întreaga societate
previziunile de creştere a cererii, rata de (B) şi suma cheltuielilor anuale actualizate (C),
actualizare, caracteristicile reţelei locale) şi a pe perioada de studiu.
opţiunilor de implementare (de exemplu:
momentul punerii în funcţiune, funcţionalităţile 3.2. Analiza calitativă a impactului - evaluarea
alese); nemonetară
- identificarea costurilor şi a beneficiilor;
- analiză de sensibilitate a rezultatelor Analizei Analiza globală ar trebui să ia în considerare şi
Cost-Beneficiu la variaţiile variabilelor/ externalităţile care nu sunt cuantificabile în termeni
parametrilor cheie. monetari. Acestea includ costurile şi beneficiile rezultate
din impactul social mai larg, cum ar fi securitatea
alimentării cu energie electrică, participarea
Definirea condiţiilor de frontieră şi a consumatorilor şi îmbunătăţirea funcţionării pieţei.
parametrilor cheie
În acest scop, este necesar să se identifice
impactul proiectului şi externalităţile şi să le evalueze
din punct de vedere fizic sau printr-o descriere
Realizarea Analizei Cost-Beneficiu calitativă, în scopul de a oferi factorilor de decizie
întreaga gama de elemente pentru evaluarea nemonetară.
3.3. Combinarea evaluărilor monetare şi nemonetare

Realizarea Analizei de Sensibilitate
După ce au fost evaluate rezultatele Analizei
economice şi ale Analizei calitative de impact, este
necesar să se precizeze ponderile combinării diferitor
Prezentarea rezultatelor Analizei Cost-Beneficiu impacturi evidenţiate în analiza calitativă de impact.
şi indicarea intervalului de valori ale parametrilor Aceste ponderi ar trebui să reflecte importanţa relativă a
care conduc la rezultate pozitive
diferitor criterii stabilite de cel care ia decizii, şi să
precizeze factorii de ponderare adecvaţi pentru a se
Fig.1 - Cadrul Analizei Cost-Beneficiu. combina analiza cantitativă şi analiza calitativă (a se
vedea figura 2 [2]).
În sensul celor de mai sus, Ghidul elaborat de JRC
[2] are şi scopul de a oferi utilizatorilor: Analiză Economică Analiză Cantitativă a
- perspective de alegere a parametrilor cheie; (Analiză Cost-Beneficiu la Impactului
nivelul întregii Societăţi) (Evaluare nemonetară)
- o abordare sistematică pentru a lega funcţiona-
lităţile proiectului cu beneficiile obţinute;
- formule pentru cuantificarea beneficiilor;
- o indicare a celor mai relevante categorii de costuri; Evaluarea globală a
- o ilustrare a unei analize de sensibilitate pentru proiectelor de tip Smart Grid
identificarea variabilelor critice care afectează
rezultatele Analizei Cost-Beneficiu. Fig. 2 - Cadrul evaluării proiectelor de tip
Scopul Analizei Economice este de a stabili gama Smart Grid, ce include o analiză
valorilor parametrilor care dau posibilitatea unui economică şi o analiză cantitativă.
rezultat pozitiv al Analizei Cost-Beneficiu şi de a defini
acţiunile necesare pentru a păstra aceste variabile, în În orice caz, raportul de evaluare trebuie să fie
intervalele respective. Posibilii indicatori care reprezintă argumentat convingător în ce priveşte ponderile
rezultatul Analizei Cost-Beneficiu includ: utilizate, având ca suport date adecvate pentru a se
în Energetică
combina diferitele elemente ale Analizei calitative şi de proiect, atunci în cazul "investiţiilor inteligente” ar
de a se combina rezultatele Analizei calitative cu cele trebui să se aplice o rată de actualizare mai mare,
ale Analizei economice. deoarece au un nivel de risc mai mare decât investiţiile
convenţionale. În acest caz, totuşi, actualizarea ar putea
4. ASPECTE REFERITOARE LA DEFINIREA conduce la o serioasă subevaluare a beneficiilor Smart
CONDIŢIILOR DE FRONTIERĂ ŞI A Grid care, în particular, sunt beneficii de sistem şi care,
PARAMETRILOR CHEIE de multe ori, apar după perioade lungi de timp.
Evaluarea de ansamblu a proiectului de tip Smart Se poate utiliza o rata de actualizare „de politică
Grid trebuie să fie adaptată la condiţiile locale. publică/socială” (adică cea mai mică rată la care
Diferite zone geografice şi contexte pot determina "societatea" poate împrumuta bani pe termen lung, cu
efecte diferite la cuantificarea beneficiilor. Aceasta excepţia cazurilor de volatilitate pe termen scurt).
implică, în mod clar, să se expliciteze principalele Motivul pentru alegerea unei rate de actualizare „de
variabile (parametrii cheie) şi ipotezele, adaptându-le politică publică/socială” este de a se recunoaşte
la condiţiile specifice proiectului şi să se fundamenteze valoarea socială a investiţiilor Smart Grid, impacul
valabilitatea acestora. Se recomandă identificarea acestor investiţii nefiind numai asupra dezvoltatorilor
surselor de date utilizate pentru a face ipoteze şi proiectelor respective, ci afectează şi o gamă largă de
pentru selectarea parametrilor, precizându-se nivelul părţi interesate, precum şi „societatea”, în general. Din
de incertitudine (mare, moderat, scăzut). această perspectivă, ar fi necesar ca rata de actualizare
În cazul proiectelor de tip Smart Grid trebuie să reflecte riscul de stat, specificat de către organul de
cunoscuţi următorii parametrii critici, lista acestora stat responsabil de a stabili dacă proiectul va fi finanţat
nefiind exhaustivă [2]: din fonduri publice. În acest caz, dezvoltatorul
- variaţia consumului de energie electrică; proiectului (de exemplu, operatorul de sistem) este pur
- variaţia preţului energiei electrice; şi simplu organismul de punere în aplicare a
- transferul de sarcină de la vârf; contractului/proiectului, finanţat şi garantat de stat.
- pierderile de energie electrică în reţelele electrice Costurile şi beneficiile actualizate la această rată
de transport şi distribuţie; de actualizare „de politică publică/socială” va furniza
- numărul estimat de minute de întrerupere (de valoarea proiectului dată de societate, indiferent de
nealimentare); costurile efective de finanţare ale proiectului. De
- valoarea întreruperii sarcinii (costul daunelor la exemplu, în majoritatea ţărilor în care costul mediu
consumatori la întreruperea alimentării); ponderat al capitalului utilităţilor (companiilor de
- rata de actualizare; electricitate) este mai mare decât rata de actualizare „de
- rata de inflaţie; politică publică/socială”, costul acestei noi investiţii şi
- costul echipamentelor şi software-ului; modificările în costurile operaţionale cu impact asupra
- costurile de instalare; tarifului reglementat pot fi incluse în Analiza Cost-
- durata de viaţă estimată; Beneficiu ca un cost adiţional al proiectului.
- costul reducerii emisiilor de CO2; La nivel european, au fost sugerate rate de
- reducerea de costuri asociată cu maturizarea actualizare „de politică publică/socială” de 3,5 %, 4 %
tehnologiilor; şi 5,5 % [2, 7, 8]. Totuşi, pot fi propuse şi justificate şi
- programul de implementare; alte valori, de exemplu, pe baza condiţiilor
- cotele părţi din investiţie amplasate în zone macroeconomice şi a constrângerilor de capital ale unui
urbane şi respectiv în zone rurale. anumit stat membru. În alte cazuri, rata de rentabilitate
a investiţiilor companiilor de electricitate ar putea fi o
4.1. Rata de actualizare alegere rezonabilă ca şi rată de actualizare.
Rata de actualizare ia în considerare scăderea În orice caz, trebuie să se furnizeze o explicaţie
valorii în timp a banilor (ideea că banii disponibili acum clară şi motivată pentru alegerea făcută în ceea ce
valorează mai mult decât aceeaşi sumă de bani priveşte rata de actualizare. Rata de actualizare trebuie
disponibiă în viitor), precum şi riscul sau incertitudinea să fie întotdeauna obiectul unei analize de sensibilitate.
fluxurilor viitoare de numerar anticipate (care pot fi mai 4.2. Orizontul de timp pentru analiză
mici decât se aşteptă).
Rata de actualizare are, de obicei, un impact Orizontul de timp pentru Analiza Cost-Beneficiu
semnificativ asupra evaluării proiectului Smart Grid. variază în funcţie de natura investiţiei. Proiectele de
Acest lucru se datorează faptului că (1) costurile sunt infrastructură energetică sunt, în general, evaluate pe o
suportate în principal de la începutul scenariului, în perioadă de 20-30 de ani [2, 7].
timp ce (2) investiţiile de Smart Grid oferă, adesea, În cazul investiţiilor, inclusiv a activelor, cu durate
beneficii numai pe termen lung. de viaţă diferite, orizontul de timp poate fi stabilit în
Mai mult decât atât, dacă se doreşte ca rata de funcţie de durata de viaţă a activului principal şi
actualizare să dea o reflectare corectă a riscurilor legate reînnoirea activelor cu o durată de viaţă mai scurtă ar
în Energetică
trebui să fie inclusă ca un cost suplimentar în Analiza Comisiei Europene până în 2050. În figura 3 [9] se
Cost-Beneficiu. În cazul activelor cu o viaţă foarte prezintă evoluţia costurilor cu CO 2 în perioada 6 august
lungă poate fi adăugată o valoare reziduală la sfârşitul 2010 - 1 ianuarie 2012, inclusiv prognoza Uniunii
perioadei de evaluare (ca un cost de investiţie cu Europene din 3 ianuarie 2012 pentru anul 2020.
semnul minus), pentru a se reflecta valoarea lor de
utilizare în continure [2, 7].
4.3. Programul de implementare
Programul de implementare a proiectului poate
avea un impact mare asupra rezultatelor Analizei Cost-
Beneficiu. Programe de implementare diferite pot avea
impacturi diferite pentru diferite părţi interesate.
Un scenariu posibil este că beneficiile nete scad pe
măsură ce scade rata de implementare a proiectului.
Acesta poate fi cazul în care, pentru o anumită rată de
actualizare aleasă, valorile costurilor iniţiale ale
elementelor deja implementate sunt mult mai mari Fig. 3 - Evoluţia costurilor cu CO2, inclusiv
decât beneficiile care se obţin la un moment mai prognoza Uniunii Europene din
întârziat în timp decât cel avut în vedere iniţial. 3 ianuarie 2012 pentru anul 2020.
Cu toate acestea, diferite variabile, cum ar fi
"inflaţia estimată", "evoluţia preţurilor la energie", 4.6. Tehnologiile implementate
„scăderea costurilor datorată maturizării tehnologiei"
sau "rata de actualizare" aplicată pot conduce la Parametrii de proiectare, arhitectura sistemului şi
beneficii nete mai mari în cazul unei rate de tehnologiile (precum şi adoptarea standardelor şi
implementare mai mari/rapide. Ca o regulă, atunci când protocoalelor publice) pot afecta foarte mult rezultatul
beneficiile totale ale fiecărei instalaţii individuale Analizei Cost-Beneficiu. Variabilele critice includ
depăsesc costurile sale, cu cât rata de implementare este posibilitatea de a se alege şi de a se proiecta activele
mai mare (proiectul este finalizat mai devreme) cu atât proiectului (de exemplu, sisteme de automatizare,
este mai mare venitul net actualizat (VPN). tehnologii de telecomunicaţii etc).
De asemenea, dacă este cazul, dezvoltatorii de
Un alt factor important referitor la implementare proiecte sunt încurajaţi să identifice soluţii alternative
este dacă implementarea se realizează "concentrat" (de care vor fi evaluate în raport cu scenariul de bază.
exemplu, întreaga reţea/oraş, apoi o altă reţea/oraş etc.) Aceste opţiuni ar trebui să reflecte diferenţe în ceea ce
sau "difuz" (de exemplu, în fiecare reţea numai clienţii priveşte domeniul de aplicare, caracteristici tehnice,
cu un consum mai mare). dimensiuni etc.
4.4. Impactul cadrului de reglementare asupra În scopul de a se face estimări cât mai exacte posibil,
ipotezelor/parametrilor trebuie să fie luate în considerare şi reducerea de costuri,
în termeni reali, ca urmare a penetrării internaţionale şi
Se recomandă să se furnizeze informaţii cu privire la maturizării tehnologiilor de Smart Grid. În final, în unele
cadrul de reglementare (de exemplu, existenţa unei prime cazuri, poate fi necesar să se folosească previziuni
de risc pentru investiţii în proiecte de tip Smart Grid în privind penetrarea de noi mijloace şi aplicaţii, cum ar fi
raport cu investiţiile în proiecte tradiţionale etc.) şi să se generarea distribuită şi reacţia cererii (demand response),
specifice impactul reglementărilor asupra ipotezelor şi a deoarece acestea pot avea un impact asupra opţiunilor de
calculului beneficiilor în Analiza Cost-Beneficiu. Este implementare adoptate în prezent.
important să se evidenţieze rolul specific al actorilor de pe
piaţa de energie electrică unde se implementează proiectul 4.7. Transferul sarcinii de la vârf şi reducerea
Smart Grid şi să se arate modul în care proiectul poate consumului
afecta distribuţia costurilor şi beneficiilor. Procentul de sarcină transferată de la vârf (peak
4.5. Factorii macroeconomici load transfer) reprezintă cota din energia electrică
utilizată care este mutată de la perioadele de vârf de
Trebuie să fie luaţi în considerare o serie de factori sarcină din sistemul electroenergetic în afara orelor de
macroeconomici, cum ar fi rata inflaţiei sau costurile cu vârf. Reducerea vârfului de sarcină în sistemul
CO2 (carbon costs), în scopul de a face estimări cât mai electroenergetic ar putea amâna, reduce sau chiar
exacte posibil. În acele cazuri în care calculul costurilor elimina necesitatea de a se instala capacităţi noi de
cu carbonul este fezabil/posibil, se recomandă să se generare la vârf de sarcină în sistemul electroenergetic
utilizeze ca valoare minimă preţurile de comercializare care, de obicei, sunt costisitoare şi, posibil, poluante.
a cotelor de carbon din scenariul de referinţă al
4.8. Cererea de energie electrică
în Energetică
Atât cererea de energie electrică cât şi preţurile

Cererea de energie electrică (Electricity demand) energiei electrice au, în mod evident, un impact mare
depinde de dezvoltarea altor factori cum ar fi, creşterea asupra rezultatelor Analizei Cost-Beneficiu şi, prin urmare,
populaţiei, a consumului casnic şi a consumului trebuie să facă obiectul unei analize de sensibilitate.
necasnic, a pierderilor de energie electrică şi creşterea
cererii de energie electrică. Se recomandă să se utilizeze 5. ASPECTE REFERITOARE LA ANALIZA
previziunile privind cererea de energie electrică sau de COST-BENEFICIU
creştere a cererii de energie electrică.
Ar trebui să fie luată în considerare şi evoluţia preţului Analiza Cost-Beneficiu se realizează prin parcurgerea
energiei electrice. Deoarece economiile de energie electrică a şapte paşi care sunt evidenţiaţi în figura 4 [2]). În
sunt, de obicei, unul dintre beneficiile cele mai semnificative metoda elaborată de Joint Research Centre din cadrul
care rezultă din implementarea proiectelor de tip Smart Comisiei Europene se propune reprezentarea activelor
Grid, o creştere a preţului energiei electrice ar putea conduce proiectului de Smart Grid prin funcţionalităţile acestora,
la un beneficiu monetar potenţial mai mare ca urmare a a funcţionalităţilor activelor prin beneficii şi a beneficiilor
economiilor de energie electrică. prin valori monetare (a se vedea figura 5 [2]).
Caracterizarea Proiectului
Pasul 1: Revederea şi descrierea
tehnologiilor,
elementelor şi obiectivelor
proiectului
Pasul 2: Caracterizarea activelor prin
funcţionalităţi
(Map assets onto functionalities)
Pasul 3: Caracterizarea funcţionalităţilor Estimarea beneficiilor

prin beneficii
(Map functionalities onto benefits)
Pasul 4: Stabilirea situaţiilor de referinţă

(Establish the baseline)
Pasul 5: Estimarea beneficiilor monetare

şi identificarea beneficiarilor
Compararea
Pasul 6: Identificarea şi cuantificarea costurilor şi beneficiilor
costurilor
Pasul 7: Compararea costurilor şi

beneficiilor
Fig.4 - Paşii Analizei Cost-Beneficiu.
Active Funcţionalităţi Beneficii Valoare monetară
Fig. 5 - Reprezentările aplicate în Analiza Cost-Beneficiu.
Relevanţa acestor reprezentări se bazează pe doi Performance Indicators) specifici, propuşi în anul
factori, şi anume [2]: 2010 de Grupul Operativ pentru Smart Grids
- permit evidenţierea surselor de beneficii şi a unui (Task Force Smart Grids) din cadrul Comisiei
set complet de beneficii, mult mai verosimile; Europene [10] şi care trebuie utilizaţi în analiza
- fac posibilă evaluarea impactului proiectului, şi calitativă a impactului proiectelor de tip Smart
anume măsurarea progresului spre atingerea Grid (a se vedea cap.7).
caracteristicilor Smart Grid prin intermediul
Indicatorilor de Performanţă Cheie (KPIs - Key
în Energetică
Stabilirea legăturilor dintre activele proiectului şi important într-o Analiză Cost-Beneficiu pentru
beneficii prin intermediul funcţionalităţilor activelor nu proiectele de tip Smart Grid. Activele Smart Grid oferă
este simplă şi necesită un efort de gândire. Cu toate diferite tipuri de functionalităţii care permit evidenţierea
acestea, după testarea acestui model pe studii de caz beneficiilor Smart Grid. În cazul în care activele
reale, s-a considerat că este util de a se efectua aceşti paşi proiectului şi/sau funcţionalităţile acestora nu sunt
şi că identificarea funcţionalităţilor ajută coordonatorii de prezentate clar, va exista o mare probabilitate ca
proiect de a pune proiectul în contextul Smart Grid. Analiza Cost-Beneficiu să fie incompletă.
Pentru a realiza acest pas, să recomandă să se ia în
În ceea ce priveşte domeniul de aplicare a analizei, considerare funcţionalităţile Smart Grid enumerate în
trebuie să ia în considerare întregul lanţ de valori şi documentul [10], elaborat în anul 2010 de Grupul de
societatea în ansamblul său. Acest lucru necesită: Experţi EG 1 din cadrul Grupului Operativ pentru
- identificarea tuturor actorilor afectaţi direct şi Smart Grids al Comisiei Europene (European
indirect de proiectul Smart Grid. Aceasta Commission Task Force Smart Grids).
presupune examinarea tuturor actorilor direct
implicaţi în proiect (de exemplu, operatorii de 5.3. Pasul 3: Caracterizarea funcţionalităţilor
distribuţie şi consumatorii), precum şi a celorlaţi prin beneficii
actori din sistemul de energie electrică care sunt
afectaţi indirect de proiect (de exemplu, Scopul acestui pas este de a lega funcţionalităţile
comercianţii cu amănuntul, producătorii, identificate în pasul 2 cu beneficiile (potenţiale) pe care
agregatorii etc.) şi societatea în ansamblul său; le furnizează funcţionalităţile. În acest scop se
- cuantificarea (în măsura în care este posibil) recomandă folosirea celor 22 de beneficii Smart Grid
costurilor şi beneficiile tuturor actorilor ca urmare invocate de metodologia EPRI. Aceste beneficii sunt
a implementării proiectului. Acest lucru necesită împărţite în zece sub-categorii, care sunt grupate în
cuantificarea inclusiv a tuturor externalităţilor patru categorii principale: beneficii economice,
(adică costurile şi beneficiile cuantificabile, care beneficii de fiabilitate, beneficii de mediu şi beneficii
rezultă de la proiect în societate). Aşa cum s-a de securitate (a se vedea anexele I şi VI din [2]).
menţionat mai înainte, externalităţile Coordonatorul de proiect ar trebui să ia în
necuantificabile (de exemplu, impactul social considerare fiecare funcţionalitate în mod individual şi
etc.) vor fi tratate în cadrul Analizei calitative; să analizeze cum ar putea contribui la oricare dintre
- însumarea tuturor costurilor şi beneficiilor rezultate beneficiile enumerate mai sus. Această analiză ar trebui
de la diferiţii actori (inclusiv de la societate). să continue până când toate funcţionalităţile aplicabile
au fost luate în considerare.
5.1. Pasul 1: Revederea şi descrierea tehnologiilor,
elementelor şi obiectivelor proiectului 5.4. Pasul 4: Stabilirea situaţiilor de referinţă
Primul pas este de a se furniza o prezentare sumară Obiectivul de stabilire a situaţiilor/parametrilor de

a proiectului şi o descriere a elementelor şi obiectivelor referinţă este de a se defini în „mod oficial” situaţiile/
acestuia. Proiectul trebuie să fie clar definit, într-o parametrii relevanţi pentru realizarea Analizei Cost-
manieră suficientă pentru analizele care urmează. Acest Beneficiu care reflectă starea sistemului/reţelei electrice
lucru poate implica furnizarea următoarelor informaţii: în cazul în care nu este implementat proiectul. Aceasta
- amploarea şi dimensiunea proiectului (de exemplu: este situaţia de referinţă faţă de care sunt comparate
numărul de consumatori, consumul de energie toate celelalte scenarii de analiză. Analiza Cost-
pe an etc.); Beneficiu pentru orice acţiune/investiţie se bazează pe
- caracteristicile tehnice (de exemplu: tehnologiile diferenţa dintre costurile şi beneficiile asociate situaţiei
adoptate şi funcţionalităţile principalelor de referinţă şi acelea asociate cu punerea în aplicare a
componente); proiectului (implementarea proiectului).
- caracteristicile locale ale reţelei electrice; EPRI descrie două tipuri de stări ale sistemului necesare
pentru a se evalua diferenţa dintre costurile şi beneficiile în
- părţile interesate relevante (cei ale căror costuri şi
situaţiile cu şi fără implementarea proiectului [2]:
beneficii sunt afectate de realizarea proiectului);
- Scenariul A: Condiţiile de bază/referinţă care
- o expunere clară a obiectivului proiectului şi a
reflectă situaţia/starea sistemului/reţelei fără
impactului socio-economic preconizat;
implementarea proiectului de Smart Grid;
- contextului de reglementare şi impactul acestuia
- Scenariul B: Condiţiile realizate şi măsurate ale
asupra proiectului.
sistemului/reţelei cu proiectul Smart Grid
5.2. Pasul 2: Caracterizarea activelor prin implementat.
funcţionalităţi
În scopul de a se cuantifica beneficiile este necesar
Determinarea funcţionalităţilor Smart Grid ale să se definească scenariile A şi B şi să se calculeze
activelor componente ale proiectului este un pas diferenţa dintre beneficiile aferente scenariilor A şi B.
în Energetică
beneficii Smart Grid, cum sunt cele bazate pe factori de

5.5. Pasul 5: Estimarea beneficiilor monetare şi mediu sau factori sociali, nu pot fi estimate cu acelaşi
identificarea beneficiarilor nivel de încredere ca şi celelalte beneficii.
După ce au fost definite scenariul de referinţă şi 5.6. Pasul 6: Identificarea şi cuantificarea costurilor
scenariul de proiect, trebuie să se identifice şi să se Costurile unui proiect sunt acele costuri care
colecteaze datele necesare pentru cuantificarea şi asigură implementarea proiectului. În general, este mult
monetizarea beneficiilor. În Anexa I din [2] se prezintă mai simplu să se cuantifice costurile proiectului decât
lista de beneficii propuse de EPRI în [6]. beneficiile rezultate.
În conformitate cu recomandările ERGEG (European
Regulators Group for Electricity and Gas) [11], atunci când se 5.7. Pasul 7: Compararea costurilor şi
realizează o Analiză Cost-Beneficiu pentru proiecte de tip beneficiilor
Smart Grid este important să se ia în considerare lanţul extins de
valori şi să se evalueze beneficiile pe care le-ar obţine diferiţii Odată ce costurile şi beneficiile au fost estimate,
beneficiari, cum ar fi consumatori, operatori de distribuţie, există mai multe moduri de a le compara, în scopul de a
comercianţi cu amănuntul (furnizori), agregatori şi societatea în se evalua raportul dintre costul şi eficienţa proiectului.
general. Aceeaşi recomandare o face şi EPRI [2, 6]. Astfel, se Cele mai comune metode, aşa cum sugerează
recomandă ca la efectuarea Analizei Cost-Beneficiu să nu se metodologia EPRI, sunt rezumate în cele ce urmează.
limiteze calculul costurilor şi beneficiilor numai la cele Comparaţie anuală:
suportate de către jucătorul responsabil pentru punerea în Această metodă constă în calcularea şi compararea
aplicare a proiectului de Smart Grid. anuală a costurilor şi beneficiilor pentru perioada de
Atunci când se desfăşoară pasul 5, este util să se studiu (a se vedea figura 6 şi figura 7 [2]). Această
caracterizeze nivelul relativ de precizie a beneficiilor abordare este utilă pentru identificarea anilor în care
cuantificate/evaluate monetar. Anumite categorii de costurile depăşesc beneficiile sau invers.
Beneficii
Costuri
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
costuri de investiţie costuri de exploatare beneficii
Fig. 6 - Exemplu de comparare anuală a costurilor şi beneficiilor.

Beneficiu net anual
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
Beneficiul net anual = (beneficii - costuri) < 0 Beneficiul net anual = (beneficii - costuri) > 0
Comparaţie cumulativă: beneficiilor nete anuale pentru întreaga perioadă de
Această metodă prezintă costurile şi beneficiile studiu. Pentru
Fig. 7 - Exemplu de Beneficiu fiecare an din cadrul perioadei de
Net Anual.
cumulate în timp, adică costul/beneficiul fiecărui
(construitanpeeste studiu, din
baza valorilor se figura
calculează
6) beneficiul net (diferenţa între
suma dintre costurile/beneficiile din anii precedenţi şi beneficiile şi costurile din anul respectiv), iar valorile
costul/beneficiul din anul respectiv (a se vedea figura 8 anuale obţinute sunt actualizate în raport cu anul de
[2]). Această abordare este utilă în identificarea referinţă prin aplicarea ratei de actualizare şi apoi
momentului în care beneficiile cumulate depăşesc însumate, conform relaţiei cunoscute:
costurile cumulate ("break-even" point).
Venitul net actualizat - VNA:
Această metodă constă în estimarea, pentru
proiectul Smart Grid, a sumei valorilor actualizate ale
în Energetică
i - rata de actualizare;
Vt - beneficiul anual obţinut în urma realizării
investiţiei;
It - costul anual de investiţie;
(1) Ct - costul anual de exploarare;
unde: n este numărul total de ani în perioada de studiu; Rt - beneficiul net anual
t - anul pentru care se face calculul;
Beneficii
Costuri
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
costuri de investiţie costuri de exploatare beneficii
Fig. 8 - Exemplu de comparare cumulativă a costurilor şi beneficiilor.
În figura 9 se prezintă o diagramă cash-flow care O rata de actualizare mai mare depreciază mai
exprimă evoluţia anuală, pe durata perioadei de studiu, pronunţat valorile actualizate ale fluxurilor viitoare de
a venitului net actualizat ca urmare a implementării numerar şi are ca rezultat, pentru o aceeaşi perioadă de
unui proiect Smart Grid. Se observă că, pentru proiectul studiu, un venit net actualizat mai redus. Cu cât rata de
în cauză, investiţia se recuperează în circa 10 ani actualizare este mai redusă, cu atât venitul net actualizat
(durata de recuperare a investiţiei care reprezintă rezultat are o valoare mai mare şi deci investiţia se
durata pentru care VNA are valoarea zero). recuperează mai repede.
VNA
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
VNA (NPV) < 0 VNA (NPV) > 0
Fig. 9 - Exemplu de Diagramă cash-flow.

(construită pe baza valorilor din figura 8)
Indicele/rata de profitabilitate (Benefit-cost ratio): Conform [2], Analiza de Sensibilitate este o

Valoarea unui proiect poate fi reprezentată şi de componentă necesară a unei Analize Cost-Beneficiu,
indicele/rata de profitabilitate care reprezintă raportul această necesitate având două motivaţii.
dintre beneficiile şi costurile calculate pentru întreaga În primul rând, diferiţi factori economici,
perioadă de studiu (fie ca valori actualizate sau ca valori demografici, geografici, comerciali şi factori specifici
efective). Această metodă este o modalitate simplă de a industriei energiei electrice joacă un rol imens în
reprezenta dimensiunea beneficiilor în raport cu cea a determinarea importanţei beneficiilor pentru diferitele
cheltuielilor. Dacă raportul este mai mare decât unul state membre sau regiuni. Caracteristicile moştenite
proiectul este eficient din punct de vedere economic. ale reţelelor electrice ale unei ţări sau regiuni şi
„driverele” primare pentru implementarea unui proiect
6. ASPECTE REFERITOARE LA ANALIZA DE de Smart Grid pot varia semnificativ de la o ţară la alta
SENSIBILITATE şi vor determina importanţa relativă a unui proiect faţă
de altul, în funcţie de beneficiile potenţiale oferite. De
în Energetică
exemplu, tendinţele de consum diferite şi/sau Rata de creştere estimată a consumului de energie
capacităţile instalate în centralele şi reţelele electrice electrică afectează în mod semnificativ calculul
în diferitele ţări pot influenţa puternic variabila beneficiilor. Spre exemplificare, în figura 10 [2] se
investiţii amânate pentru realizarea de noi capacităţi. prezintă rezultatul unei Analize de sensibilitate a VNA în
De asemenea, beneficiul de reducere a pierderilor funcţie de rata estimată de creştere a consumului de
tehnice se poate ridica la o valoare mai mică în ţările energie electrică. VNA este cu atât mai mare cu cât rata
în care consumul este mai concentrat sau mai aproape estimată de creştere a consumului de energie electrică este
de punctele de generare. Alte valori susceptibile de a mai mare.
varia în mod semnificativ în funcţie de ţară sunt costul Pentru cuantificarea monetară a "reducerii
energiei electrice economisite, costul reducerii consumului de energie electrică" se poate lua în calcul
întreruperilor şi reducerea furtului de energie electrică. preţul de vânzare a energiei electrice la consumatori.
În al doilea rând, o Analiză Cost-Beneficiu se Beneficii influenţate:
bazează pe prognoze şi estimări ale variabilelor - reducerea pierderilor tehnice de energie
cuantificabile, cum sunt evoluţia cererii (de exemplu: rata electrică în reţelele electrice de transport şi
de creştere a cererii de energie electrică), costurile (de distribuţie ca urmare a reducerii consumului de
exemplu: costurile de investiţie şi cele de exploatare) şi energie electrică şi a cantităţii de energie
beneficiile (sau reduceri de costuri). Valorile acestor electrică transferată de la vârful de sarcină din
indicatori sunt previziuni care sunt considerate a fi cel sistemul electroenergetic;
mai probabile. Totuşi, aceste previziuni acoperă adesea o - reducerea consumului de energie electrică.
perioadă lungă de timp şi pot, astfel, diferi semnificativ
faţă de valorile care se vor realiza efectiv. Evoluţiile
viitoare depind de un număr mare de factori şi este
VNA (Situaţia de referinţă = 100 %)
esenţial să se ia în considerare modificările probabile ale

variabilelor de bază şi de rentabilitate ale unui proiect
prin efectuarea unei analize de sensibilitate.
O Analiză de sensibilitate indică în ce măsură
profitabilitatea unui proiect este afectată de variaţiile
parametrilor cheie cuantificabili. Această analiză este
efectuată cel mai frecvent prin calcularea modificărilor
produse asupra ratei interne de rentabilitate (RIR) sau a
venitului net actualizat (VNA). 200
Scopul Analizei de sensibilitate este de a găsi gama 190
de valori ale variabilelor critice care să conducă la un 180
170
rezultat pozitiv al Analizei Cost-Beneficiu. Acest lucru 160
necesită determinarea aşa numitelor „valorilor de 150
comutare” (switching values), adică a valorilor 140
6.2. Transfer de sarcină de la vârf
130
variabilelor critice pentru care VNA devine zero, sau, 120
mai general, VNA scade sub un nivel minim acceptabil. Procentul de sarcină transferată de la vârf (peak
110
De exemplu, în cazul în care una dintre variabilele load
100 transfer) reprezintă cota din energia electrică
90
utilizată care este mutată de la2 perioadele3 de vârf de
critice ale proiectului de Smart Grid este "reducerea 0 0,5 1 4
consumului de energie electrică" şi „valoarea de sarcină din sistemul
Rata deelectroenergetic în de
creştere a consumului afara orelor de
energie
comutare” este de 0,5 %, atunci promotorul proiectului vârf. Reducerea vârfului electrică de sarcină în sistemul
poate evalua condiţiile ca o astfel de reducere a Fig. 10 - Exemplu
electroenergetic ar puteaprivind impactul
amâna, reducerateisau
de chiar
consumului să existe şi, în caz pozitiv, poate să ia în creştere
elimina a consumului
necesitatea de dea energie
instala electrică
capacităţiasupra
noi de
considerare consolidarea acţiunilor de prevenire ca VNA.
generare la vârf de sarcină în sistemul electroenergetic
această reducere a consumului să se realizeze efectiv care, de obicei, sunt costisitoare şi, posibil, poluante.
(de exemplu: campanii mai ample de informare, În funcţie de stimulentele prevăzute în
instrumente de vizualizare la domiciliu etc). reglementările naţionale, proiectele de tip Smart Grid
În cele ce urmează se prezintă unele dintre pot conduce la un transfer de sarcină de la vârf de până
variabilele critice care afectează rezultatele unei la 30 % [2, 12]. Alte experienţe recente arată o medie
Analize Cost-Beneficiu pentru un proiect Smart Grid. de aproximativ 11 % în sectorul rezidenţial [2, 13].
Pentru aceste variabile (cel puţin) trebuie să se facă o Beneficii influenţate:
analiză de sensibilitate. - reducerea costului energiei electrice prin
transfer de sarcină de la vârf;
6.1. Rata de creştere estimată pentru consumul de
- amânarea unor investiţii în producerea,
energie electrică şi potenţialul eficienţei energetice
transportul şi distribuţia energiei electrice.
în Energetică
6.3. Procentul pierderilor de energie electrică în timpului mediu de întrerupere ar putea duce la o
reţelele de transport şi distribuţie variaţie a VNA de 0,2 %.
În figura 11 [2] se prezintă pierderile medii de energie Beneficii influenţate:
electrică în perioada 2006-2008 în reţelele electrice de - reducerea timpului de întrerupere a alimentării
transport şi distribuţie din unele state membre ale UE cu energie electrică.
(% din producţie). După cum se observă, pierderile
variază semnificativ între statele membre ale UE. 6.5. Valoarea/Costul întreruperii sarcinii
Această variabilă poate modifica considerabil Valoarea/Costul întreruperii sarcinii (VOLL -
VNA. În exemplul prezentat în [2] pentru proiectul Value of Lost Load) reprezintă costul daunelor
InovGrid din Portugalia, în care s-a considerat o provocate la consumatori ca urmare a întreruperii
valoare a pierderilor de 9,4 % (circa 8,1 % în reţeaua alimentării cu energie electrică a acestora. Aceste
de distribuţie şi circa 1,3 % în reţeaua de transport), o costuri depind de natura proceselor, tehnologiilor şi/sau
creştere de 1 % a pierderilor în reţeaua de distribuţie a activităţilor de afaceri desfăşurate la consumatori şi
ar putea duce la o creştere a VNA de 0,4 %. pot varia în limite foarte largi. În cadrul proiectului
Beneficii influenţate: InovGrid din Portugalia a fost utilizată o valoare medie
- reducerea pierderilor de energie electrică. de 1,5 €/kWh nefurnizat, pentru daunele provocate la
consumatori ca urmare a întreruperii alimentării cu
energie electrică a acestora. În figura 13 [2] se prezintă
rezultatul Analizei de sensibilitate pentru o variaţie a
costului daunelor provocate la consumatori de la
1,5 €/kWhnefurnizat până la 13 €/kWhnefurnizat.
Beneficii influenţate:
- reducerea timpului de întrerupere a alimentării
cu energie electrică.
(Situaţia de referinţă = 100 %)
Fig. 11 - Pierderi medii de energie electrică în perioada

2006-2008 în reţelele electrice de transport şi distribuţie
din unele state membre ale UE (% din producţie).
VNA
6.4. Numărul estimat de minute de întrerupere

În figura 12 [2] se prezintă date privind numărul
estimat de minute de întrerupere a alimentării pentru 150
unele ţări din UE, publicate de către Consiliul 140
Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energetic 130
(CEER - Council of European Energy Regulators) [14]. 120
Beneficiile legate de aceste cifre pot varia foarte mult în 110
funcţie de nivelul de fiabilitate al sursei de alimentare 100
6.6. Rata
90 de actualizare (Discount rate)
Timpul mediu [min]
10
În figura 014 [2] se prezintă
5
rezultatul unei Analize 15
de
Costul daunelor pentru energia nelivrată [€/kWh]
sensibilitate, efectuată pentru un exemplu ipotetic, pentru
o variaţie a ratei de actualizare de la 0 % până la 20 %.

120 După Fig.
cum13 se- observă,
Exemplu în de exemplul
Analiză dea sensibilitate
cărui rezultate
referitoare la costurile/daunele
sunt prezentate în figura 14 s-a considerat datorate
ca situaţie
100 întreruperii alimentării consumatorilor.
VNA
80
de referinţă o rată de actualizare de 3 %, iar pentruo
60
rată de actalizare de circa 18 % VNA devine zero.
40
Aceasta arată că odată cu creşterea valorii ratei de
20
actualizare, VNA se reduce accentuat, iar dacă se ia o
0
rată de actalizare prea mare VNA este subevaluat
În exemplul Italia
Austrria prezentatFranţa
în Portugalia
[2] pentruSpania proiectul
InovGrid
Fig. 12 - din
TimpulPortugalia,
mediu deîn care s-aînconsiderat
întrerupere anul 2007 o
valoare a timpului
datorită mediuneplanificate
întreruperilor de întrerupere a alimentării
(sunt excluse
de 120 min (include atât întreruperile
evenimentele excepţionale). planificate cât şi
întreruperile neplanificate), o variaţie de 5 % a
Rata de actualizare [%]
Fig. 14 - Exemplu de Analiză de sensibilitate

referitoare la rata de actualizare.
în Energetică
globală a fezabilităţii proiectului. Impactul programului

de implementare asupra VNA poate varia în mod
semnificativ. În figura 15 [2] se prezintă un exemplu a
unei Analize de sensibilitate, efectuată pentru diferite
durate de implementare a proiectului de Smart Grid.
În exemplul din figura 15, programul de
implementare cu panta mai abruptă (de exemplu,
implementare rapidă) are ca efect cel mai mic VNA.
Totuşi, în alte ipoteze şi scenarii, impactul programului
de implementare asupra VNA poate fi şi invers. Detalii
. şi recomandări referitoare la optimizarea programului
6.7. Programul de implementare de implementare a proiectelor Smart Grid sunt
prezentate în [2].
Programul/graficul de implementare/execuţie este un
factor critic al Analizei de sensibilitate pentru evaluarea

implementare a proiectului
Procent de
VNA
7. ANALIZA CALITATIVĂ A IMPACTULUI Implementare

a acestor efecte este Implementare Implementare
complexă şi dificil de efectuat,
până în 2022 înainte de 2022 rapidă
(EVALUARE Implementare
NEMONETARĂ) rapidă dar ar trebui să fie luate în considerare la evaluarea
proiectului, cel puţin din punct de vedere calitativ,
Există anumite beneficii, cum
Implementare ar defi 2022
înainte participarea completându-se astfel rezultatele cantitative ale
consumatorilor sau transparenţa facturilor,
Implementare până în 2022 care sunt Analizei Cost-Beneficiu.
dificil de cuantificat monetar şi de inclus în Analiza Pentru a se
Cost-Beneficiu.Fig.
De 15 - Exemplu
asemenea, de Analiză
ar trebui să fiedeluate
sensibilitate
în de referitoare la efectua evaluarea
programul calitativă (nemonetară)
de implementare.
beneficii suplimentare aduse de proiectul Smart
considerare şi alte aspecte ale impactului social cum ar Grid (de evaluare a performanţelor proiectului), este
fi crearea de noi locuri de muncă, consolidarea important să se ia în considerare [2]:
cunoştinţelor şi a competivităţii, îmbunătăţirea - contribuţia proiectului la diferitele obiective de
condiţiilor de siguranţă şi de acceptare socială. politică energetică; în acest sens trebuie analizate
Mai mult decât atât, în Analiza Cost-Beneficiu nu funcţionalităţile proiectului prin utilizarea
sunt incluse beneficiile potenţialelor aplicaţii şi Indicatorilor de Performanţă Cheie (KPIs - Key
funcţionalităţi viitoare care se pot implementa ulterior Performance Indicators) specifici, propuşi în
ca urmare implementării proiectului de Smart Grid şi anul 2010 de Grupul Operativ pentru Smart
care aduc beneficiile indirecte, activate de către Grids (Task Force Smart Grids) din cadrul
proiectul de Smart Grid. De asemenea, prin Comisiei Europene [10];
implementarea proiectului de Smart Grid se pot - identificarea şi evaluarea impacturilor nemonetare
dezvolta noi categorii de afaceri şi de prestări de asupra societăţii (de exemplu, impactul asupra
servicii care pot avea un impact pozitiv asupra mediului, impactul social, crearea de locuri de
societăţii în ansamblul său, dar sunt dificil de muncă, includerea consumatorilor); aceste
cuantificat din punct de vedere monetar. externalităţi trebuie să fie exprimate, cât mai mult
Toate aceste externalităţi reprezintă rezultate posibil, în unităţi fizice, în scopul de a oferi o bază
importante, care sunt activate de către proiectul de cât mai obiectivă pentru evaluarea proiectului. În
Smart Grid şi care au efecte asupra publicului sau a cazul în care acest lucru nu este posibil, ar trebui
societăţii în ansamblul său. Activitatea de cuantificare
în Energetică
să fie prezentată o descriere detaliată a efectelor După ce a fost construit vectorul rezultatelor
preconizate. Analizei calitative a impactului trebuie elaborată o
metodă de agregare a informaţiilor şi efectuată o
Prin urmare, rezultatul analizei de ansamblu a evaluare a acestora de către specialişti/experţi pentru a
impactului calitativ ar trebui să includă: se evalua impactul global al proiectului.
- ponderi de merit pentru diferitele obiective ale
proiectului stabilite pe baza Indicatorilor de
Performanţă Cheie (KPI);
- o evaluare calitativă a externalităţilor prevăzute/
preconizate.
Rezultatul final ar trebui să fie un vector ca cel

prezentat în figura 16 [2].
Ponderi de merit KPI ale proiectului Evaluare calitativă a externalităţilor

pentru diferite obiective (prin indicatori sau prezentare detaliată)
Obiectivul
1Obiectivul
2...Obiectivul
nExternalitatea
Fig. 16 - Vectorul rezultatelor Analizei calitative a impactului proiectului Smart Grid,
cu referire la obiectivele de politică energetică şi la externalităţi.
1Externalitatea
2...Externalitatea
Rezultatele Analizei calitative trebuie să fie apoi n Pornind de la acest set de beneficii şi indicatori,
combinate cu rezultatele Analizei economice, prin Grupurile de Experţi EG 1 şi EG 3 din cadrul CE Task
ponderări adecvate pentru a se face o evaluare Force [10, 14], au introdus o abordare de evaluare
cuprinzătoare a proiectului Smart Grid. pentru a lega Indicatoril de Performanţă Cheie (KPI) şi
Se recomandă ca Analiza calitativă a impactului funcţionalităţile proiectelor de tip Smart Grid şi pentru a
proiectului să fie tratată cu foarte mare precauţie, mai pune în evidenţă „meritul” indicatorilor de performanţă.
ales atunci când aceasta nu se bazează pe indicatori Această analiză este conceptual similară cu cea din
cantitativi ci pe evaluări descriptive vagi şi subiective. metodologia originală EPRI [2, 5].
7.1. Evaluarea performanţelor proiectului şi a 7.2. Externalităţile şi impactul social

„meritului” indicatorilor de performanţă În afară de determinarea „meritului” unui proiect de
În cadrul discuţiilor pentru elaborarea Listei de Smart Grid, Analiza calitativă trebuie să identifice şi să
beneficii care decurg din implementarea proiectelor de evalueze toate costurile şi beneficiile care rezultă pentru
tip Smart Grid, ERGEG (European Regulators Group for societate (externalităţile) ca urmare a implementării
Electricity and Gas) [11] şi Grupul de Experţi EG 3 din proiectului Smart Grid şi care nu pot fi evaluate monetar
cadrul CE Task Force (EU Commission Task Force for şi incluse în Analiza economică. Externalităţile trebuie să
Smart Grids) [14], au propus un set cuprinzător de fie enumerate şi exprimate în termeni fizici (de exemplu,
beneficii şi de Indicatoril de Performanţă Cheie (KPIs - decibeli pentru cuantificarea beneficiilor de reducere a
Key Performance Indicators) specifici corespondenţi, zgomotului). Pentru ca evaluarea să fie cât mai posibil
beneficii care, în multe cazuri, nu pot fi uşor evaluate în obiectivă şi riguroasă, se recomandă definirea a câte unui
bani, dar care oferă totuşi o indicaţie calitativă utilă a indicator pentru fiecare externalitate. Alegerea şi calculul
impactului proiectelor de tip Smart Grid (de exemplu o fiecărui indicator în parte trebuie să fie ilustrată şi
conştientizare sporită a consumatorilor, participarea la motivată transparent. În cazul în care nu este posibil să se
piaţă a unor jucători noi, crearea unui mecanism de piaţă calculeze un indicator, trebuie să se prezinte o descriere
pentru serviciile energetice noi cum ar fi eficienţa detaliată a efectelor estimate ale proiectului pentru a se
energetică sau de consultanţă energetică pentru clienţi). furniza factorilor de decizie întreaga gama de elemente
Aceşti indicatori ajută la măsurarea impactului de evaluare. O altă opţiune este de a se folosi o metoda
proiectelor de Smart Grid şi a obiectivelor de politică din de "transfer de beneficii", şi anume de a se utiliza valori
spatele acestora. estimate anterior, pentru proiecte cu condiţii similare,
pentru care s-au estimat aceleaşi categorii de beneficii ca
şi în cadrul proiectului analizat [2, 7].
în Energetică
Impactul social reprezintă o parte semnificativă a Dacă este fezabil, un indicator cantitativ posibil poate fi o
externalităţilor posibile ale unui proiect de Smart Grid. estimare a reducerii riscului de accidente grave sau decese.
Este de aşteptat ca societatea, în ansamblul său, să poată
beneficia de proiectul de Smart Grid prin îmbunătăţirea Impact asupra mediului
rezultată în domenii precum securitatea naţională, Această analiză ar putea să ia în considerare
condiţiile de mediu, sănătatea publică sau creşterea impactul asupra mediului, în termeni de reducere a
economică [2, 15]. Creşterea securităţii naţionale poate fi zgomotului (sau de creştere a zgomotului) şi schimbările
realizată, de exemplu, prin reducerea dependenţei unei peisajului. În cazul în care nu pot fi calculaţi indicatori
ţări de importul de petrol. În mod similar, reţelele numerici, evaluarea proiectului poate să includă o
inteligente pot contribui la îmbunătăţirea sănătăţii publice prezentare a impactului preconizat (pozitiv sau negativ).
prin capacitatea acestora de a sprijini o utilizare Dacă la Analiza Cost-Beneficiu nu s-a efectuat o
intensificată a vehiculelor electrice, reducându-se astfel evaluare monetară a reducerii emisiilor de CO 2 şi de
emisiile de gaze ale vehiculelor pe bază de petrol sau poluanţi în aer, atunci, aceste efecte, ar trebui să fie luate
gaze naturale. Deşi dificil de evaluat în termeni monetari, în considerare aici, de preferinţă, exprimate în unităţi
impactul social al implementării proiectelor de tip Smart fizice (de exemplu în tone de CO2).
Grid este semnificativ. Evaluarea acestor beneficii este Acceptarea socială (din partea societăţii)
complexă şi dificil de realizat, dar înţelegerea importanţei În unele cazuri, acceptarea din partea societăţii este
acestora este esenţială pentru a pune în evidenţă valoarea esenţială pentru implementarea cu succes a proiectelor de
întreagă a proiectelor de tip Smart Grid. În continuare se Smart Grid. Rezistenţă socială poate apărea din cauza
vor prezenta câteva dintre zonele de interes ce pot fi luate preocupărilor de transparenţă, de partajare echitabilă a
în considerare la evaluarea impactului social al unui beneficiilor sau de impact asupra mediului. Dacă este
proiect de Smart Grid. cazul, ar trebui să fie prezentată o evaluare a nivelului de
Locuri de muncă rezistenţă socială (sau de participare) la proiect, inclusiv
O provocare importantă este de a se evalua impactul o descriere a mijloacelor adoptate pentru a se asigura
proiectului Smart Grid asupra locurilor de muncă de-a acceptarea socială şi eficienţa acestora.
lungul întregului lanţ şi pentru a se identifica segmentele Timpul pierdut/câştigat de consumatori
de activitate unde locurile de muncă pot fi pierdute sau Analiza ar trebui să încerce să surprindă şi să
create. Analiza poate include o estimare a numărului de cuantifice (de exemplu, în termeni de minute) impactul
locuri de muncă create/pierdute. punerii în aplicare a tehnologiilor Smart Grid prin timpul
Primul impact direct este asupra locurilor de muncă câştigat/pierdut de către consumatori.
create în companiile de electricitate prin proiectele de De exemplu, într-un proiect de Smart Metering
Smart Grid, care vor necesita noi competenţe din partea consumatorii pot economisi timp prin mai puţine
personalului care va trebui să fie recalificat pentru alt plângeri deoarece facturile sunt mult mai exacte şi
domeniu de activitate. Un al doilea impact direct este transparente sau pot economisi timp prin faptul că pot
crearea de noi locuri de muncă pentru prestatorii de schimba de la distanţă tariful pentru energia consumată.
servicii care lucrează pentru implementarea proiectului.
Alte categorii care pot fi afectate, direct sau Activarea unor servicii şi aplicaţii noi şi intrarea
indirect, includ furnizorii de produse şi servicii pentru pe piaţă a unor categorii de participanţi noi
companiile de electricitate (cum ar fi fabricanţii şi Această analiză de impact ar trebui să încerce să
furnizorii de echipamente, prestatorii de servicii de evalueze ce servicii şi aplicaţii noi pot fi activate de
telecomunicaţii etc.), agregatorii care intră pe piaţă implementarea proiectului de Smart Grid. De asemenea,
pentru a oferi diverse servicii energetice, jucători noi ar trebui să se evalueze impactul proiectului în crearea de
în industrie (producători de energie electrică pe bază noi oportunităţi de afaceri pentru terţi (de exemplu:
de energii regenerabile, producătorii şi furnizorii de agregatori, companii de telecomunicaţii) pentru a intra pe
produse pentru Smart Grid etc.). piaţa de energie electrică.
Siguranţă Îmbătrânirea forţei de muncă - decalajul de

Această analiză ar trebui să ia în considerare noi competenţe şi de personal
surse posibile de risc sau de reducere a expunerii la risc Această analiză ar trebui să evalueze impactul
(de exemplu realizarea automată a unor operaţii poate proiectului în reducerea decalajului în dezvoltarea
conduce la reducerea riscurilor la care sunt expuşi competenţelor şi a pregătirii profesionale a personalului
lucrătorii companiilor de electricitate). ca urmare a forţei de muncă "gri”, adică lipsa de personal
Este important ca companiile de electricitate să-şi tehnic calificat datorită faptului că tehnicienii calificaţi
asume responsabilitatea să se asigure că atât angajaţii ajung la vârsta de pensionare. De asemenea, se poate
proprii cât şi lucrătorii unei terţe părţi care execută lucrări analiza impactul proiectului în crearea de noi competenţe
în instalaţiile acestora au o formare profesională şi şi stimularea know-how-ului şi a competitivităţii.
competenţe adecvate, inclusiv în ceea ce priveşte Confidenţialitate şi securitate
standardele de sănătate şi siguranţă.
în Energetică
Această analiză ar trebui să abordeze activităţile [10].- Position Paper on Smart Grids. An ERGEG
previzibile în dezvoltarea de măsuri pentru a se asigura Conclusions Paper, 10 June 2010, available from
confidenţialitatea datelor şi securitatea cibernetică. Aceasta http://www.energy-regulators.eu/portal/page/portal/.
poate include, calitativ, costurile suplimentare estimate
pentru punerea în aplicare a măsurilor preventive. Se
recomandă să se aibe în vedere recomandările Grupului
de Experţi EG 2 din cadrul CE Task Force [16].
BIBLIOGRAFIE
[1].- Vatră F., Postolache P., Vatră C. A., Poida A. -

Smart Grids. Introducere pentru profesionişti.
Editura SIER, Bucureşti, august 2014.
[2].- Giordano V., Onyeji I., Fulli G., Jiménez M S.,
Filiou C. - Guidelines for conducting a Cost-
Benefit Analysis of Smart Grid Projects. JRC
Reference Report, Joint Research Centre of
European Commission, document EUR 25246
EN, ISBN 978-92-79-23339-5 (8), 2012.
[3].- Smart Grid projects in Europe: lessons learned
and current developments. European
Commission - Joint Research Centre Reference
Report, 2011, available from http://ses.jrc.
ec.europa.eu/.
[4].- Jackson, J. - The Utility Smart Grid Business
Case: Problems, Pitfalls and Ten Real-World
Recommendations. Prepared for the 2nd Annual
Evaluating the Business Case for Smart Grid
Investments, 20-21 October 2011, Orlando, US,
available from http://www.smart-
gridnews.eom/ artman/uploads/l/utility_smart_
grid_business_case.pdf.
[4].- Smart Grid Investment Model, SGRC (Smart Grid
Research Consortium), 2011, available from
http://smartgridresearchconsortium.org/smart-
gridbusinessmodels.
[5].- Farugui A., Hledik P. - Methdological Approach
for Estimating the Benefits and Costs of Smart
Grid Demonstration Projects. EPRI, document
EPRI 1020342, 2010.
[6].- Guide to cost-benefit analysis of investment
projects. European Commission, Directorate-
General for Regional Policy, 2008, available from
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/
docgener/ guides/cost/guide2008_en.pdf.
[7].- Commission Impact assessment guidelines.
European Commission, 2009, available from
http://ec.europa.eu /governance/impact/com-mission_
guidelines/commission_guidelines_ en.htm.
[8].- http://www.co2prices.eu/, 15 iunie 2012.
[9].- EU Commission Task Force for Smart Grids -
Expert Group 1: Functionalities of smart grids
and smart meters - Final Deliverable.,
December 2010, available from
http://ec.europa.eu/ energy/ gas_electricity/
smartgrids/doc/expert_groupl.pdf.
în Energetică
[11].- Faruqui A., Harris D., Hledik R. - Unlocking the EG3 Deliverable., 4 April 2011, available from
€ 53 billion savings from smart meters in the http:// ec.europa.eu/ energy/gas_electricity/
EU: How increasing the adoption of dynamic smartgrids/doc/ expert_ group3.pdf.
tariffs could make or break the EU's smart grid [15].- NETL (National Energy Technology Laboratory)/
investment. Energy Policy, 2010, 38(10): 382-395. US Department of Energy (DoE), 2010.
[12].- Empower demand, VaasaETT report, 2011, Understanding the benefits of the Smart Grid,
available from http://www.esmig.eu/ available from http://www.netl.doe.gov/smart-
press/filestor/ empower-demand-report.pdf. grid/referenceshelf/whitepapers/06.18.2010_Un
[13].- 4th Benchmarking Report on Quality of derstanding%20Smart%20Grid%20
Electricity Supply 2008, Brussels: CEER Benefits.pdf.
(Council of European Energy Regulators). Ref. [16].- EU Commission Task Force for Smart Grids -
C08-EQS-24-04. Expert Group 2: Regulatory recommendations for
[14].- EU Commission Task Force for Smart Grids - data safety, data handling and data protection -
Expert Group 3: Roles and Responsibilities of Report., 16 February 2011, available from
Actors involved in the Smart Grids Deployment - http://ec.europa.eu/energy/gas_electricity/
smartgrids/doc/expert_group2.pdf
în Energetică
1.26.- ASPECTE ALE CORELAŢIEI SMART GRIDS - METROLOGY

Dr. ing. Niculai Stanciu1) Dr. ing. Dorel Stănescu2)
1)
SDEE Transilvania Sud S.A, Braşov, tel. 0735.002.406, e-mail: niculai.stanciu@distributie-energie.ro
2)
SDEE Transilvania Sud S.A., Braşov, tel. 0726.300.563, e-mail: dorel.stanescu@distributie-energie.ro
Summary: The transformation of our current electricity grids into 'smart grids' is crucial for the
successful take-up of renewable energy sources in the grid. In a combined effort of 18 European
national metrology institutes and 4 universities and research centers, the necessary metrology tools will
be developed to facilitate the observation and controllability of this new technology. The extensive
research program will develop, refine and apply new metrological tools to determine power flows,
stability, and power quality of smart electrical grids. New design methodologies will optimize smart grid
instrumentation networks for reliable and stable energy supply.
In this paper are presented some aspects that highlight the importance of measurement in the new
smart grids technology and some international concerns.
Keywords: Smart Grids, Metrology,
1. CONTEXTUL APLICĂRII CONCEPTULUI 2. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA APLICĂRII

SMART GRIDS ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIEI SMART GRIDS ÎN
ENERGIEI ELECTRICE DOMENIUL ENERGIEI ELECTRICE
Provocările impuse de necesitatea reducerii Noul spectru al reţelelor de distribuţie care se
consumului de energie prin creşterea eficienţei confruntă cu integrarea generării distribuite a
energetice au determinat organismele internaţionale / cantităţilor de energie regenerabilă şi cu o varietate
naţionale să adopte politici şi programe de măsuri prin din ce în ce mai ridicată a receptoarelor, condiţionează
care să se atingă obiectivele şi ţintele prestabilite. aplicarea unor noi tehnologii pentru gestionarea
Astfel, creşterea eficienţei energetice este un obiectiv proceselor specifice tot mai complexe, în condiţii de
strategic al politicilor din domeniul energetic, iar una fiabilitate. Creşterea numărului de surse regenerabile
din principalele linii directoare este promovarea de energie electrică şi a diversităţii utilizatorilor
cercetării fundamentale şi aplicative în utilizarea acesteia pot crea probleme de stabilitate sau de
eficientă a energiei, [1]. degradare a calităţii tehnice a energiei electrice.
În domeniul energiei electrice un exemplu
elocvent, în acest sens, este conceptul Smart Grids / Evoluţia în domeniul ştiinţei a făcut posibilă
Reţele Electrice Inteligente. Noţiunea Smart Grids / identificarea unor sisteme tehnice cu ajutorul cărora să
Reţele Electrice Inteligente include un complex de se poată controla şi conduce producerea, transportul,
activităţi tehnice corelate, care ar putea fi exprimate distribuţia şi utilizarea energiei electrice în siguranţă.
astfel: Ansamblul acestor sisteme tehnice alcătuiesc SMART
 SMART GRIDS  advanced computing, GRIDS / Reţelele Electrice Inteligente.
networking and measurement technologies; Misiunea cea mai importantă a Reţelelor Electrice
 Reţele Electrice Inteligente  tehnici de Inteligente este echilibrarea dinamică între varia-
calcul avansate, tehnologii de reţele şi tehnici bilitatea surselor de energie regenerabilă cu cererea
de măsurare, fluctuantă pentru a atinge stabilitatea reţelei şi, în
şi care sunt utilizate în procesele de transport şi acelaşi timp, împiedicând o degradare a calităţii
distribuţie de energie electrică. energiei electrice. Nerealizarea acestei funcţii ar putea
Implementarea cu succes a unei Reţele Electrice duce la eşecuri în cascadă şi la întreruperi în
Inteligente necesită dezvoltarea unei infrastructuri de alimentarea cu energie electrică, cu efecte majore în
măsurare performante, care are trasabilitatea toate domeniile vieţii sociale (sănătate, transporturi,
metrologică asigurată la Sistemul Internaţional de producţie, servicii şi condiţii necesare pentru
Unităţi de Măsură (SI), [2]. La nivel internaţional au conservare sau ambient).
fost iniţiate o serie de acţiuni, la care au fost angrenaţi Tehnologia SMART GRIDS / Reţelei Electrice
specialişti din universităţi, institute naţionale de Inteligente poate gestiona funcţionarea reţelelor
metrologie, organisme de reglementare, din domeniul electrice pe arie largă, dar şi pe porţiuni de reţea,
transportului / distribuţiei de energie electrică şi cazuri încadrate ca MICRO GRIDS cu funcţionări
producători de echipamente de măsurare. corelate cu reţeaua electrică pe arie largă sau în regim
de insularizare.
în Energetică
3. MONITORIZĂRI ÎN REŢELE ELECTRICE provine corelaţia SMART GRIDS – METROLOGY.

INTELIGENTE Câteva preocupări, în aceste sens, sunt prezentate în
continuare.
Controlul şi conducerea proceselor în Reţelele
Electrice Inteligente au la bază funcţia monitorizare, 4. PROIECTUL COMUN DE CERCETARE
prin care este supravegheată variaţia parametrilor care - EN52
caracterizează tensiunea de alimentare. O monitorizare
adecvată presupune o combinaţie între tehnici / În cadrul Proiectului Smart Grids II, sub egida
metode şi echipamente de măsurare / monitorizare „SMART GRIDS – METROLOGYˮ, a fost iniţiat
selectate / parametrizate corespunzător condiţiilor de Proiectul Comun de Cercetare cu Numărul ENG52 -
funcţionare şi scopului urmărit. Instrumente de măsură pentru stabilitatea şi calitatea
Având în vedere faptul că luarea deciziilor reţelei inteligente - care aparţine Programului
privind: European de Cercetare Metrologică (EMRP -
 încadrarea parametrilor în limitele European Metrology Research Programme). Acest
prestabilite; proiect a fost implementat de EURAMET (European
 aplicarea unor măsuri corective şi / sau Association of National Metrology Institutes) şi
preventive, în cazul abaterilor, susţinut de Uniunea Europeană. Conform Raportului
se face în baza rezultatelor măsurărilor / public, proiectul s-a derulat în perioada iunie 2014 –
monitorizărilor, corectitudinea efectuării măsurărilor ianuarie 2017, [4].
are o importanţă definitorie. Scopul acestui proiect este de a dezvolta,
Obţinerea unor rezultate corecte, în procesele de demonstra şi valida noi instrumente de măsurare
măsurare, cu un nivel adecvat de încredere scopului pentru gestionarea stabilităţii operaţionale a Reţelelor
urmărit, este posibilă prin asigurarea îndeplinirii unor Electrice Inteligente şi a calităţii energiei electrice.
cerinţe specifice metrologiei aplicate. Metrologia Obiectivele ştiinţifice şi tehnice ale proiectului au
aplicată, tehnică sau industrială se referă la aplicarea fost:
măsurătorilor la procesele de fabricaţie şi la alte  PQ Propagation
procese şi la utilizarea lor în societate, asigurând  PQ Disturbance and Fault Location
adecvarea instrumentelor de măsurare, calibrarea  Network impedance and system resonances
acestora şi controlul calităţii, [3]. În funcţie de  PMUs in Distribution Networks
specificul societăţii se adoptă un Sistem de  Dynamic calibration of PMUs.
Management al Măsurărilor, în conformitate cu  On-Site Calibration of PMUs
cerinţele standardului internaţional ISO 10012 -  PMU/PQ Transducer Characterisation
Measurement management systems — Requirements
 Digitised Waveform Corrections
for measurement processes and measuring equipment.
 Standardisation Input
În cazul aplicaţiilor specifice Reţelelor Electrice
Partenerii proiectului au fost:
Inteligente, apariţia măsurărilor sincronizate a deschis
numeroase oportunităţi de măsurare a parametrilor şi  JRP-Partners:
monitorizări ale comportării acestora pe arie largă.  JRP-Partner 1 NPL, UK
Tehnica măsurărilor sincronizate, prin utilizarea  JRP-Partner 2 BRML / INM, Romania
unităţilor de măsurare fazoriale (PMU – Phasor  JRP-Partner 3 CMI, Czech Republic
Measurement Units) este favorabilă pentru  JRP-Partner 4 IMBiH, Bosnia and
monitorizarea dinamicii complexe a reţelelor electrice. Herzegovina
În complementaritate cu echipamentele de tip  JRP-Partner 5 INRIM, Italy
Analizor pentru calitatea energiei electrice (PQ  JRP-Partner 6 LNE, France
Analyzer) echipamentele PMU pot furniza informaţii  JRP-Partner 7 METAS, Switzerland
relevante asupra fenomenelor / evenimentelor din  JRP-Partner 8 MIKES, Finland
instalaţiile electrice.  JRP-Partner 9 SIQ, Slovenia
Rezultatele măsurărilor sincronizate pot pune în  JRP-Partner 10 SMU, Slovakia
evidenţă propagarea perturbaţiilor şi localizarea  JRP-Partner 11 SP, Sweden
surselor, iar rezultatele măsurării / monitorizării  JRP-Partner 12 Trescal, Denmark
calităţii tehnice a tensiunii de alimentare pot evidenţia  JRP-Partner 13 VSL, Netherlands
tipul evenimentelor sau perturbaţiilor.  JRP-Partner 14 EIM, Greece
Problematica obţinerii de rezultate ale măsurărilor  JRP-Partner 15 STU BA, Slovakia
cu o acurateţe corespunzătoare scopului urmărit în  JRP-Partner 16 UniNa2, Italy
aplicaţii specifice Reţelelor Electrice Inteligente, a fost
şi este dezbătută de factorii interesaţi, fapt de la care
în Energetică
5. PRIMUL COLOCVIU INTERNAŢIONAL şi IEEE C37.242) . Sistemul efectuează testele în 6

SMART GRID METROLOGY - până la 12 ore, faţă de două până la şase săptămâni,
Smagrimet ‘18 cu metode de testare manuală. Și pentru că este un
sistem automatizat, chiar şi non-experţii pot încerca
să-l utilizeze. În fig. 1 se poate observa Sistemul
În perioada 24 – 27.04.2018 s-a desfăşurat în
6135A / PMUCAL.
Croaţia „First International Colloquium on Smart Grid
Metrologyˮ.
Tematica evenimentului a cuprins următoarele
subiecte:
 Metrology-grade power and energy
standards
 Accurate digitizers
 Algorithms for power and energy
measurements
 Power quality measurements
 Noise reduction
 Signal processing
 Medical smart grid infrastructure
 Wireless and optical sensors
 Smart cities and vehicles
 Security and privacy challenges in smart
grids
În cadrul evenimentului, pe lângă subiectele
menţionate a fost prezentat Proiectul SINCRO.GRID, Fig. 1 – Sistemul 6135A / PMUCAL
implementat în Croaţia, care integrează noi elemente
active în reţelele de transport şi distribuţie, gestionate
printr-un centru virtual de control transfrontalier care Structura Sistemului 6135 / PMUCAL cuprinde:
implică gestionarea avansată a datelor, optimizarea  Three-phase 6135A Electrical Power
sistemelor comune şi prognoza generării / consumului, Standard: Includes one 6105A Electrical
datorită intensificării cooperării transfrontaliere între Power Standard Master Unit and two 6106A
OST şi DSO. Electrical Power Standard Auxiliary Units.
Provides voltage and current stimuli to the
6. SISTEM DE ETALONARE PMU under test
ECHIPAMENTE PMU – PHASOR  6105A System Timing Unit: controls timing
MEASUREMENT UNITS and synchronizes the tests done throughout
the calibration system
În SUA, NIST – National Institute of Standards  GPS receiver: supplies the 6135A/PMUCAL
and Technology, în legătură cu necesitatea unui system and the PMU under test with a source
calibrator al echipamentelor PMU, a luat decizia of Universal Coordinated Time (UTC)
acordării unui grant de dezvoltare Firmei FLUKE (în  Server PC: functions as a dedicated
2010) pentru a finaliza un astfel de proiect. application controller, receiving commands
La ora actuală Sistemul de calibrare Fluke from the client PC to control the calibration
Calibration 6135A / PMUCAL Phasor Calibration system
Unit este singurul sistem de calibrare automatizat şi  A user-supplied client PC is also required,
trasabil metrologic la SI. Acesta îndeplineşte o nevoie separate from the server PC but connected
esenţială pentru proiectanţii şi producătorii de via a common network.
echipamente PMU, precum şi institutele naţionale de Pricipalele atribute ale Sistemului 6135A /
metrologie, laboratoarele de calibrare ale terţilor şi PMUCAL:
utilizatorilor din domeniul energiei electrice, [5].  este, în prezent, cel mai performant calibrator ,
6135A / PMUCAL este un sistem integrat de şase cu cele mai mici incertitudini de măsurare;
componente ce completează aproximativ 600 de teste  realizează etalonarea în condiţii statice şi
care certifică faptul că o configuraţie PMU respectă dinamice (simulează fenomenele din reţea);
cele mai recente standarde de performanţă ale  contribuie la implementarea pe scară largă a
standardului IEEE pentru măsurători sincrofazate echipamentelor PMU.
pentru sisteme de alimentare (IEEE C37.118.1: 2011
în Energetică
6135A / PMUcal generează o mare varietate de conducerea proceselor de producere, transport,

semnale complexe singulare (flicker; armonici; goluri distribuţie şi utilizarea energiei electrice, au nevoie de
şi supratensiuni temporare; interarmonice; armonice informaţii reale (adevărate) nivelul de încredere al
fluctuante) şi în aplicaţie simultană. rezultatelor măsurărilor trebuie să fie corespunzător
Disponibilitatea unui calibrator eficient, uşor de scopului determinărilor.
utilizat, contribuie la avansarea implementării pe scară Acest deziderat este posibil în condiţiile asigurării
largă a PMU şi, prin urmare, la implementarea unei trasabilităţii rezultatelor măsurărilor la Sistemul
reţele energetice moderne. Internaţional de Unităţi de Măsură, prin intermediul
calibrărilor (etalonărilor) efectuate în condiţii
7. CONCLUZII prevăzute de standardele aplicabile.
Această necesitate, identificată de factorii
Funcţionarea Reţelelor Electrice Inteligente /
interesaţi, a determinat oportunitatea corelaţiei
Smart Grids este posibilă prin tehnologii fiabile de
SMART GRIDS – METROLOGY.
comunicaţii bidirecţionale, sisteme de control şi
procesare computerizată. Aceste tehnologii avansate
includ senzori avansaţi cunoscuţi sub denumirea de BIBLIOGRAFIE
Unităţi de Măsurare Fazoriale (PMU) care permit
[1]. DIRECTIVA 2012/27/UE A PARLAMENTULUI
operatorilor să evalueze stabilitatea reţelei şi alte EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 25 octombrie
echipamente, cum ar fi contoarele digitale avansate 2012.
care oferă consumatorilor informaţii mai bune şi [2]. MEAN4SG – Metrology Excellence Academic
raportează automat întreruperi, relee care se simt şi Network for Smart Grids, http://www.mean4sg-
reacţionează automat la defecţiunile din staţie, care itn.eu/.
redirecţionează puterea către bateriile care stochează [3]. Placko, Dominique, Ed. Metrology in Industry –
excesul de energie şi o fac disponibilă ulterior reţelei The Key for Quality (PDF). ISTE. ISBN 978-1-
pentru a satisface cererea clienţilor. 905209-51-4. Archived (PDF) from the original
Sistemele de control îşi realizează funcţia prin on 2012-10-23.
măsurarea / monitorizarea variaţiei parametrilor ce [4]. https://www.euramet.org/Media/docs/EMRP/
caracterizează tensiunea de alimentare. Prin urmare, JRP/JRP_Summaries_2013/Energy_JRPs/
rezultatul controlului depinde de exactitatea ENG52_Publishable_JRP_Summary.pdf
rezultatelor măsurării. [5]. https://us.flukecal.com/literature/press-releases/
Întrucât deciziile, care se iau în controlul şi fluke-calibration-6135apmucal-phasor-
measurement-unit-calibration-system-k
[6]. https://www.energy.gov/oe/activities/technology-
development/grid-modernization-and-smart-grid.
în Energetică
1.27- NOUL SISTEM DE CONTORIZARE ȘI DE MANAGEMENT

AL DATELOR DE MĂSURARE A ENERGIEI ELECTRICE
PE PIAȚA ANGRO
Dr.ing. Coteanu Mihail1) Dr.ing. Diaconu Ciprian2) Ing. Huch Ruxandra1)
2)
Dr.ing. Stănescu Carmen Ing. Rădoi Florin Ing. Vasiliu Ioan1)
2)
1)
Energy Design & Consulting, Bucureşti, tel. 0723.678.780, e-mail: mihail.coteanu@ed-c.ro
2)
CNTEE Transelectrica - DM OMEPA, Ciprian.Diaconu@transelectrica.ro
Summary: CNTEE Transelectrica S.A. through DM OMEPA, manages and operates the Metering
Data Management System for Wholesale Electricity Market and Local Metering Systems (LMS) in order
to provide regulated professional services established by national and European specific legislation for
electricity markets.
Keywords: OMEPA, energy meter, metering
1 GENERALITĂŢI - publicarea datelor măsurate/agregate către

participanţii la piaţa şi către alţi utilizatori ai
SC Energy Design & Consulting a elaborat în acestor date;
2017-2018, pentru CNTEE Transelectrica S.A., DM - transmiterea datelor agregate către ceilalţi
OMEPA, toate fazele de proiectare (SF, PT neutral şi operatori pe piaţa de energie electrica (OPE şi
CS) necesare achiziţiei şi punerii in operă a unui nou OPCOM) in vederea decontării;
“Sistem de contorizare şi de management al datelor de - stocarea, prelucrarea şi raportarea datelor de
măsurare a energiei electrice pe piaţa de angro“ [1]. energie electrica pentru calculul contribuţiei in
Pe perioada de desfăşurare a etapelor de activitatea de cogenerare de înalta eficienta şi de
proiectare s-au avut in atentie funcţionalităţile piaţa a bonusului pentru energia produsa in
actualului sistem de telecontorizare, exploatat şi cogenerare de înaltă eficienta;
administrat de către DM OMEPA, si s-a tinut cont de - securizarea tuturor datelor măsurate şi
exigenţele legislaţiei actuale în domeniul măsurării agregate, asigurarea confidenţialităţii şi integrităţii
energiei electrice şi de caracteristicile tehnice şi acestora.
funcţionale minimale necesare. Rezultatul propus a Protocolul de comunicaţie utilizat de MMS, prin
fost realizarea unei soluţii hardware şi software aplicaţia CONVERGE pentru comunicaţia directa cu
deschisă, în vederea participarii la implementare a cât echipamentele de măsurare din staţiile electrice este de
mai multor potenţiali ofertanţi. tip DLMS pentru contoarele de tip ZMQ, ZMD şi
SCTM, pentru comunicaţia cu concentratoarele de
2. SITUAȚIA ACTUALĂ date tip FAG.
2.1 Descrierea sistemului existent La nivelul staţiilor electrice exista:

a) Subsisteme de măsurare a energiei electrice pe
Funcţiile principale realizate în prezent de piaţa angro de generaţie veche, instalate in staţii
sistemul de telecontorizare sunt: neretehnologizate/retehnologizate (instalate prin
- măsurarea energiei electrice in punctele de proiectul de telecontorizare din 2002 derulat de
decontare de pe piaţa de energie electrica precum CNTEE Transelectrica SA pentru piaţa angro de
şi in alte puncte de interes pentru Companie; energie electrica). Acest tip de sisteme este
- transmiterea datelor de măsurare la punctul prevăzut cu contoare tip ZMU/ZMV cu soluţie cu
central; concentrator, fără memorie proprie, de tip rack,
- procesarea datelor măsurate şi importate instalate in cutii de contorizare sau integrate in
(agregarea datelor pentru Unităţi panourile de protecţii prin proiectele de
Dispecerizabile şi părţi Responsabile cu retehnologizare staţii. Datele măsurate de către
Echilibrarea in vederea decontării pe pieţele de contoare sunt transmise printr-un port de
energie electrica, determinarea orara a CPT comunicaţie către concentratorul de date le
prognozat, calcule de pierderi, preluarea de date de stochează şi periodic le transmite către sistemul
măsurare din data card, etc.); central instalat la DM OMEPA. Contoarele sunt
- raportarea datelor măsurate şi agregate; legate intre ele prin bucle de comunicaţie de tip
RS485 şi in final la una din liniile de comunicaţie
în Energetică
ale concentratorului de date. Acesta transmite

datele stocate către MMS prin intermediul reţelei
de fibra optica a CNTEE Transelectrica ca şi cale
principala de comunicaţie respectiv prin GSM ca şi
cale de comunicaţie de rezerva. Echipamentele
componente au durata de viată depăşită, sunt
depăşite fizic şi moral, nu mai sunt in fabricaţie, nu
mai corespund cerinţelor tehnice in vigoare şi
prezinta stoc critic de echipamente de rezerva.
Astfel de sisteme de contorizare se găsesc atât in
instalaţiile din gestiunea CNTEE Transelectrica
SA cat şi in staţiile din gestiunea terţilor
b) Subsisteme de măsurare a energiei electrice pe
piaţa angro de generaţie noua (2010 - prezent),
instalate in staţii noi/retehnologizate/modernizate Fig.1 Schema de interfaţare a MMS – situaţie
sau in curs de retehnologizare (in faza de existentă
execuţie). Acest tip de sistem este prevăzut cu
contoare cu memorie proprie (soluţie fără 2.2 Arhitectura sistemului existent
concentrator), de tip rack sau panel, instalate in
cutii de contorizare sau in panourile de protecţii. A. Arhitectura hardware - MMS
Datele măsurate de contoare sunt transmise prin Serverele sunt fabricate la nivelul anilor 2003-
unul pana la doua porturi de comunicaţie 2004, exceptând 2 servere instalate în 2006.
independente către MMS, instalat la DM OMEPA Serverele pentru procesarea datelor se dovedesc
Bucureşti, prin intermediul cailor de comunicaţie neperformante (timp mare de procesare de ordinul
la nivel de staţie de tip RS485 (majoritar) sau mai orelor).
rar RS485/FO/RS485 ca şi cale principala de Pentru achiziţia de date numărul maxim de canale
comunicaţie, respectiv GSM ca şi cale de de comunicaţie ce pot fi deschise simultan pe serverul
comunicaţie de rezerva. Astfel de sisteme de de achizitie este de 25, acest fapt constituind o
contorizare se găsesc in staţiile din gestiunea limitare pentru cerintele actuale impuse atat de Pietele
CNTEE Transelectrica SA; de Energie cat si de necesitatile Companiei.
c) Subsisteme de măsurare a energiei electrice pe Pentru achiziţia de date prin GSM se foloseşte un
piaţa angro in faza de proiect, preconizate a fi număr de maxim 16 modemuri GSM. Atat numarul
instalate in staţiile CNTEE Transelectrica SA prin acestora cat si ratele de transfer de 9.6 kb/s conduc
retehnologizări, care îndeplinesc cerinţele Codului spre o limitare pentru realizarea achiziţiei in timpul
de măsurare a energiei electrice. solicitat de cerintele Pietelor de Energie.
Infrastructura de comunicaţie intre staţiile electrice B. Arhitectura hardware - staţii electrice

şi sistemul central de management al datelor de Echipamentele utilizate în sistemul de decontare
telecontorizare în staţiile electrice sunt: contoare tip ZMU, ZMV,
ZMQ, ZMD, concentratoare FAG, modemuri,
Suportul de comunicaţie exterior staţiei se face convertoare, GPS, etc; ZMU, ZMV şi FAG sunt
prin doua cai de comunicaţii. Calea principala consta scoase din producţie din anii 2005-2006.
in suportul de fibra optica aparţinând sistemului de În majoritatea staţiilor electrice, arhitectura este
comunicaţii din gestiunea CNTEE Transelectrica SA. de tipul contoare conectate pe buclă de comunicaţie la
Calea secundara consta in suport GSM bazat pe intrarea concentratorului, acestea având funcţionalităţi
infrastructura unui operator naţional de telefonie master de integrare a informaţiei din contoare,
mobila. aplicarea ştampilei de timp, a biţilor de calitate a
In vederea publicării şi/sau transmiterii informaţiei; ieşirea concentratoarelor prin modem şi
informaţiilor achiziţionate şi prelucrate către toate comunicaţie serială peste FO este conectată la MMS.
părţile interesate actualul sistem dispune de o serie de
interfeţe evidenţiate in fig. 1 de mai jos. C. Canale de telecomunicaţii pentru punctele
de măsurare din staţiile electrice
aparţinând CNTEE Transelectrica
Exista 550 de locaţii de măsurare a energiei
electrice în staţii electrice ale Companiei
Transelectrica pentru STPA (MMS) - OMEPA;
în Energetică
Punctele de măsurare a energiei electrice sunt definitiv funcţionarea actualei platforme precum şi
conectate la Centrul de management al datelor STPA efectele /acţiunile ameninţărilor identificate, acestea
(MMS), aflat in sediul OMEPA din Bucuresti, prin fiind sintetizate in tabelul de mai jos.
câte 2 (doua) canale de comunicaţie point-to-point
(19.2 kb/s), pe reţelele de transmisiuni pe fibra optica
ale Transelectrica, cu interfeţe RS232/V24 la capete;
Pentru prelungirea canalelor respective la
platforma de echipamente de proces STPA (MMS)
aflata in sediul OMEPA, sunt utilizate 5 convertoare
"EtherLite 32", fiecare cu câte 32 de porturi de
intrare RS232 şi cu câte un port de ieşire Ethernet 10
Base-T.
Fiecare canal de comunicaţie menţionat, este
preluat, în punctul de măsurare, printr-o interfaţă
RS232/V24 într-un echipament PDH, multiplexat într-
un flux E1 de 2 Mbit/sec. şi transpus, apoi, într-un
echipament SDH de transmisiune prin fibră optică sau Tabel 1. Analiza vulnerabilităţii actualului sistem
prin radioreleu, în cazul în care staţia electrică nu are STPA
conexiune de fibră optică.
În afara de cele 2 canale pe fibră optică, fiecare 4. DESCRIEREA SOLUTIEI TEHNICE
staţie a Companiei Transelectrica este conectată la
sediul OMEPA şi prin câte un canal de transmisiune Soluţia tehnică avută in vedere va presupune:
pe reţea GSM, cu modem GSM la echipamentul de • Realizarea SCMPA sistemului central;
măsurare din staţia electrică, şi cu modem GSM la • Realizarea unui sistem backup pentru
sediul OMEPA (9.6 kb/s). SCMPA central într-o locaţie diferită de
Sistemul central (Disaster Recovery);
D. Canale de telecomunicaţii pentru punctele • Realizarea sistemului distribuit de achiziţie a
de măsurare din staţiile electrice mărimilor de contorizare din staţiile electrice
aparţinând terţilor Transelectrica/Terţi (amplasare contoare,
Există aprox. 100 locaţii (staţii electrice) TEL şi reţele de comunicaţie noi);
terţi (14 aferente CHE, CTE, CET conectate la MMS • Implementare unei soluţii redundante pentru
prin câte 2 canale de comunicaţie pe FO, respectiv fiecare cale de comunicaţie existenta
câte 1 canal GSM; 87 conectate la MMS printr-un (FO/GSM-GPRS, GSM/GPRS);
singur canal în reţea GSM-ORANGE); • Infrastructura cu telecomunicaţii existentă în
Viteza de transmisiune a canalelor GSM este staţiile Companiei şi ale terţilor care va fi
limitata la 9,6 kbit/sec., aceasta fiind viteza maximă utilizată ca suport de telecomunicaţii pentru
permisă, în prezent, atât de echipamentele de necesităţile SCMPA;
măsurare, cât şi de modemurile GSM utilizate • Garanţie sistem şi asigurarea mentenanţei
hardware şi software pentru o perioada de 6
E. Conexiuni de INTERNET necesare pentru ani.
sediul OMEPA
Pentru legăturile necesare în INTERNET, dintre Având în vedere cerinţa de realizare a unei soluţii
sediul OMEPA şi participanţii la piaţa de energie de Disaster Recovery, pe care sistemul actual nu o are,
electrică, în prezent OMEPA are o conexiune de 2 x 2 noua arhitectură va presupune instalarea de
Mbps, asigurată de către Filiala SC TELETRANS. echipamente identice, cu aceleaşi caracteristici
Cele 2 canale de cate 2 Mbps funcţionează tehnice, aceleaşi funcţionalităţi şi aceleaşi restricţii din
independent unul de altul. punct de vedere acces la informaţii, în două locaţii
distincte şi anume:
3. NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA - amplasament principal – de unde se va opera
INVESTITIEI şi administra sistemul in regim normal
- amplasament de rezervă – de unde se va
In urma analizării situaţiei existente şi având la opera şi administra sistemul in cazul unui
baza şi expertiza realizata anterior s-a constatat ca dezastru, a indisponibilităţii amplasamentului
actualul sistem este perimat din punct de vedere al principal.
hard-ului şi soft-ului utilizat.
In cadrul fazei SF a documentaţiei s-au identificat 4.1 DESCRIEREA SOLUTIEI HARDWARE
posibile cauze / surse ce pot întrerupe temporar sau
în Energetică
Platforma nouă va fi astfel distribuita in doua fazei de proiectare PT+CS, pe baza ansamblului de
amplasamente distincte cuprinzând un total de 3 funcţionalităţi atribuite noului sistem precum şi a
dulapuri de tip rack, echipate cu servere provenind de exigenţelor legislative actuale.
la producători independenţi atât pentru partea de
aplicaţie cat şi pentru partea de baza de date. Amplasament Amplasamen
În tabelul 2 de mai jos sunt redate numărul de principal t de rezerva
servere minimale, identificate pe perioada derulării
contractului de proiectare pe baza unei dimensionări in Rack-1 Rack-2 Rack-3
funcţie de viitorul flux de date achiziţionat, prelucrat Servere
n
şi publicat. Gradul de libertate oferit la nivelul pentru n buc n buc
buc
arhitecturii se refera la numărul de servere virtuale virtualizare
necesare platformei, unde fiecare potenţial ofertant îşi Servere de 2
poate adapta soluţia oferită astfel încât să ofere cea 1 buc 1 buc
baze de date buc
mai bună şi cea mai competitivă soluţie. Arii de
În figura 2 este redată propunerea de arhitectură 1
stocare 1 buc 1 buc
rezultată în urma dimensionărilor efectuate. Trecerea buc
(Storage)
de la arhitectură la caracteristicile tehnice ale Tabel 2. Soluţia Hardware propusă
echipamentelor componente am realizat-o în cadrul
Fig.2 Arhitectura noului SCMPA
În urma analizei funcţionalităţilor prezente în includ impunerea unei limite inferioare şi/sau
cadrul sistemului actual de telecontorizare, precum şi a uneia superioare, precum şi compararea cu
a noilor cerinţelor pentru soluţia modernizata de o altă sursă de date);
telecontorizare, au fost identificate ca fiind necesare - Procesare / Agregare date;
cel puţin următoarele aplicaţii şi module software - Calcul pierderi de energie (când punctul de
pentru noua platforma SCMPA: decontare diferă de punctul de măsura);
- Achiziţie de date (4000 contoare fizice, - Publicare date (se va utiliza reţeaua
40000 contoare virtuale cu perioada de INTERNET);
integrare de 1, 15 şi 30 minute); - Rapoarte;
- Import / Export de date ( către OPCOM, - Gestionare formule de calcul;
OPE, ANRE, ST-uri; de la OPE, alte sisteme - Gestionare coduri unice de identificare
şi operatori de contorizare, etc.); (ETSO);
- Import date din DataCard; - Registru de măsurare;
- Validare şi substituire date (funcţia de - Controlul accesului utilizatorilor la aplicaţii,
plauzibilitate - se folosesc mecanisme, care Gestionare utilizatori;
în Energetică
- Antivirus; In continuare se descrie pe scurt modul de

- Management sistem (dashboard monitorizare, funcţionare.
control şi gestionare resurse sistem, In total sunt 3 x n servere (noduri), instalate cate n
management incinte camere tehnologice şi in fiecare rack (“HBR-1”, “HBR-2” şi “SFR-3”).
camere operatori etc); Toate elementele sunt conectate in mod redundant la
- Management şi mentenanţa active (evidenta infrastructura.
active SCMPA, evidenta acţiuni de Serverele de aplicaţie sunt instalate in maşini
mentenanţa etc). virtuale, aceasta rulând in nodurile ESXi iar datele
aferente lor (discurile virtuale şi configuraţiile) sunt
Din punct de vedere al interfeţelor necesare noului păstrate in aria de stocare (storage) din amplasamentul
sistem acestea sunt redate in figurile 3 şi 4 de mai jos, principal.
atât pentru amplasamentul principal cât şi pentru Fiecare maşina virtuala are clona ei (copia
amplasamentul secundar. inactiva curenta) pe discurile unui alt server din
aceeaşi locaţie si, in acelaşi timp, in locaţiile de
rezerva. Realizarea clonelor in cadrul
Amplasamentului principal este realizata de replicare,
rezerva “HBR-2” este gestionata de către replicarea
nativa de tip NAS iar rezerva “SFR-3” de către suita
Site Recovery.
Vor fi replicate atât serverele de aplicaţie cat şi
alte serverele de tip Gestiune Securitate şi acces
utilizatori. Serverele de test nu vor fi replicate.
Serviciile cum ar fi clonarea, migrarea,
actualizarea, etc. sunt asigurate pe doua cai:
- replicare nativa NAS in cazul serviciilor ce
asigura redundanta “HBR-1” către “HBR-2”
- replicare asigurata de VMware vCenter
Server (manager de infrastructura virtuala) cu
Fig 3. Interfaţa platformei de contorizare vSphere replication & VMware Site
amplasament principal Recovery Manager in cazul serviciilor ce
asigura redundanta “HBR-1” către “SFR-3”.
In cazul defectării unui nod hardware sau a unei

Maşini Virtuale întreaga funcţionalitate a sistemului se
păstrează (de exemplu servele de aplicaţie sunt mutate
automat către Maşina Virtuala clona sau către un alt
nod care funcţionează).
Deoarece in Amplasamentul principal “HBR-1”
are n noduri hardware (similar cu clusterele) şi exista
de asemenea şi “HBR-2”, funcţionalităţile elementelor
defecte sunt mutate către restul nodurilor funcţionale
şi doar in cazul avarierii întregului amplasament
funcţionalitatea este mutata către Amplasamentul de
rezervă “SFR-3”.
Sistemul “HBR-2” implementează complet
Fig 4. Interfaţa platformei de contorizare funcţionalităţile “HBR-1” Intre cei 3 piloni trebuie
amplasament de rezerva asigurata o cale de comunicaţie cu o lăţime de banda
de cel puţin 1Gbs.
4.2 DESCRIEREA SOLUTIEI SOFTWARE Ofertantul poate sa nu tina cont de descrierea de
funcţionare a soluţiei de virtualizare prezentata in
4.2.1 Servere de aplicaţie acest capitol, cu condiţia ca soluţia de virtualizare
Platforma SCMPA se va baza pe tehnologii de ofertata sa respecte împărţirea pe 3 noduri/piloni/rack-
virtualizare & Site recovery (restaurarea locaţiei, către uri cu echipare identica şi de a îndeplini cerinţele de
rezerva de tip stand-by). Fiecare dintre ele protejează dimensionare, funcţionalitate şi performanta cerute
sistemul şi permit ca sistemul sa fie sigur in fata pentru platforma SCMPA.
diferitelor tipuri de defecte şi dezastre.
în Energetică
Având in vedere cele de mai sus, întregul sistem Figura 5. Exemplu de arhitectura de virtualizare
va fi protejat astfel: realizata cu VMware vSphere/ vCenter Server
 Maşinile virtuale productive ce rulează in ”HBR- 4.2.2 Arhitectura de funcţionare a soluţiei de baza
1” au propria imagine creata de mediul in ”HBR- de date a platformei SCMPA
1” si, simultan, alta clona este creata prin
replicarea nativa NAS/SAN ”HBR-2” şi prin Site Pentru soluţia de baze de date sunt definite doua
Recovery Manager in ”SFR-3”; amplasamente, in primul amplasament funcţionând
 In cazul defectării unui server din ”HBR-1” baza de date în producţie (2 noduri in mod active -
întreaga funcţionalitate a acestuia va fi preluata de pasiv-stanby), iar cea de-a doua funcţionând ca
către un alt server din aceeaşi rack; rezerva. Datele sunt procesate cu prioritate de rack-ul
 In cazul defectării întregi infrastructuri aferenta in producţie ”HBR-1” instalat in “Amplasamentul
”HBR-1” întreaga funcţionalitate va fi preluata de principal” . O copie sincrona a bazelor de date din
către ”HBR-2”; nodul/pilonul/rack-ul HBR1 se translatează către
 In cazul unei avarii ce afectează întregul nodul /pilonul rack-ul HBR2.
Amplasament Principal, întreaga funcţionalitate In “Amplasamentul secundar” va exista o copie
va fi preluata de către ”SFR-3”- amplasament de (replica) asincrona a datelor din sistemul productiv
rezervă; HBR 1 care este realizata prin transfer asincron către
 In cazul unei avarii a ”HBR-2” sau ”SFR- nodul/pilonul/rack-ul de rezerva / amplasament
3”,”HBR-1” nu va fi afectat iar cauza defectului secundar ”SFR-3” unde sunt stocate in baza de date de
poate fi investigata şi înlăturată fără afectarea rezerva.
funcţionalităţii sistemului. Întregul mecanism de replicare este o soluţie
nativa a soluţiei de baze de date şi trebuie sa conţină
In scopul optimizării performantei sistemului atât replicare sincrona intre HBR1 şi HBR2 cat şi
volumul de activităţi derulat de către sistem poate fi replicare asincrona Intre HBR1 sau HBR2 şi SFR3.
împărţit uniform (egal) pe toate nodurile hardware Soluţia de baze de date trebuie sa aibă doua
funcţionale la un moment dat. Comportamentul posibilităţi de a comutare a funcţionalităţii:
fiecărei Maşini Virtuale poate fi configurat in “switchover” şi “failover”. “Switchover” implica o
conformitate cu cerinţele proiectului sau cu comutare a rolului instanţelor bazei de date din
informaţiile primite in timp real din sistem. productiv in standby şi invers. Acest mod de comutare
Schema din Figura 5 de mai jos prezinta este utilizat in special in cazul efectuării unor teste,
procedura de clonare a Maşinilor Virtuale intre doua pentru derularea unor procese de mentenanţa sau
amplasamente. upgrade, etc.
Procedurile de restaurare funcţionează in mod Mecanismul de replicare de tip “Failover” este
automat. In funcţie de arhitectura sistemului, este utilizat in mod exclusiv in cazul unei avarii totale a
necesara verificarea permanenta a funcţionalităţii bazei de date din sistemul productiv (HBR1 sau
complexe a sistemului, implementarea unui set de HBR2). Baza de date a sistemului de rezerva devine
reguli pentru tratarea defectelor, monitorizarea şi baza de date productiva dar in acest caz revenirea la
înregistrarea tuturor evenimentelor şi definirea baza de date din Amplasamentul principal se va face
opţiunilor de notificare a administratorilor. după o restaurare manuala a datelor.
Din punct de vedere al funcţionalităţii este foarte Pentru a nu limita accesul posibililor ofertanţi
important ca defectele înregistrate de sistem sa fie aceştia pot sa nu tina cont de descrierea arhitecturii de
notificate in mod corespunzător, dând astfel funcţionare a soluţiei de baze de date prezentata
posibilitatea ca acestea sa fie remediate, evitând astfel anterior, cu condiţia ca soluţia de baza de date
degradarea performantelor sistemului. ofertata sa respecte împărţirea pe 3 noduri/piloni/rack-
uri cu echipare identica şi de a îndeplini cerinţele de
dimensionare, funcţionalitate şi performanta cerute
pentru platforma SCMPA. [2]
5. ELEMENTE DE CYBERSECURITY
Având în vedere importanţa sistemului pentru

buna funcţionare a pieţei angro de energie din
Romania şi consecinţele negative in cazul
vulnerabilităţii cibernetice a acestuia, sunt necesare
aplicarea unor elemente de cybersecurity trasate de
următoarele obiective:
în Energetică
• Implementarea unor politici şi proceduri de

securitate /acces al personalului la sistemul şi
aplicaţiile SCMPA (acces bazat pe card,
delegare la schimbarea user/operator etc);
• Securizarea pasivă (dezactivare la
configurare a posibilităţilor de acces prin
USB/DVD/memory card la sistemul şi
terminalele SCMPA);
• Implementarea unui sistem antivirus pseudo-
închis, cu aplicarea upgrade/update manual
software/baza de date viruşi, fără acces la
exteriorul STPA; Fig 5. Concept de Securitate al platformei SCMPA
• Implementarea în cadrul SCMPA a unui
sistem de IDS/IPS( Intrusion Detection
System/ Intrusion Prevention System) ca şi 6. MIGRAREA MMS LA NOUA PLATFORMĂ
daemoni/agenţi/platforma care sa se integreze SCMPA
în cadrul Sistemului de Management al
Direcţiei de Securitate Transelectrica; Migrarea de la platforma existentă la noua
• Respectarea standardului ISO 27001. platformă trebuie să fie realizată astfel încât trecerea
să se realizeze fără pierdere de date şi într-un timp cât
Politici privind securitatea cibernetică pentru mai scurt.
SCMPA
În urma analizei au fost identificate 2 scenarii
• Identificarea şi evaluarea următoarelor tipuri principale de migrare a platformei MMS existenta la
de conexiuni: dispozitive noua platformă SCMPA.
wireless/GSM/GPRS/3G, conexiuni dial-up
prin modem, conexiuni către partenerii de I. Primul scenariu de migrare (SMP I) are în
afaceri, furnizori sau agenţii de reglementare; vedere integrarea iniţială a elementelor de măsură
• Deconectarea conexiunilor inutile de la existente (contoare, concentratoare, etc) în noua
SCMPA; platformă SCMPA, trecerea noii platforme în
• Evaluarea şi consolidarea securităţii producţie funcţionând cu elementele de măsură
eventualelor conexiuni rămase la reţeaua de existente şi după verificarea funcţionarii corecte
date SCMPA; înlocuirea acestora cu elementele de măsura noi
• Eliminarea sau dezactivarea serviciilor care (contoarele, etc).
nu sunt necesare in reţeaua hardware de date
a SCMPA; II. În cadrul celui de al doilea scenariu de migrare
• Utilizarea funcţiilor de securitate oferite de (SMP II), care are în vedere migrarea platformei
dispozitivele sistemului furnizat; MMS la noua platformă SCMPA şi integrarea noilor
• Stabilirea controlului la utilizarea remote elemente de măsură în acelaşi timp. În cadrul acestui
acces/RAS/VPN în reţea; scenariu au fost identificate două sub-scenarii.
• Implementarea sistemelor interne şi externe
pentru detectarea intruziunilor şi stabilirea II.1. Primul sub-scenariu (SMP-IIa) are în vedere
monitorizării incidentelor 24 ore pe zi; instalarea şi testarea completă a platformei SCMPA
• Efectuarea studiilor de securitate fizică şi până la nivelul gata de trecere în producţie şi apoi
evaluarea de la distanţă a reţelei de date a integrarea noilor elemente de măsură, iar trecerea pe
sistemului pentru a evalua securitatea; noua platforma SCMPA să se facă după integrarea
• Definirea rolurilor de securitate cibernetică, completă a acestora.
responsabilităţi şi autorităţi pentru manageri,
administratori de sistem şi utilizatori; II.2. Al doilea sub-scenariu (denumit in
• Stabilirea unui proces riguros de management continuare SMP-IIb) are în vedere instalarea
al riscului. [1] platformei SCMPA, migrarea bazei de date, a
definiţiilor şi formulelor de calcul urmată de
integrarea noilor elemente de măsură odată cu
exportul lor în format XML către vechea platformă,
iar trecerea pe noua platformă SCMPA se va face
după integrarea completă a acestora şi testarea
completă a acestora, astfel perioada de integrare a
noilor elemente de măsură devenind şi perioada de
în Energetică
testare a platformei SCMPA la capacităţile ei producător. Aceasta independenţă va conduce la

proiectate. implementarea unei soluţiei cu cel mai bun TCO
(Total Cost of OwnerShip) datorită competitivităţii
Pentru alegerea scenariului de migrare au fost economice din piaţa liberă.
realizate grafice de realizare a investiţiei pentru fiecare Pe de altă parte, nefolosirea unei soluţii restrictive
scenariu de migrare propus. din punct de vedere al accesului posibililor ofertanţi,
In [1] se regăsesc duratele de realizare a cu soluţie specializată pentru astfel de aplicaţii, poate
proiectului şi etapele importante in analiza riscului in conduce la aparitia riscului de performanţe mai
cazul migrării platformei MMS la SCMPA. scăzute. Tinând cont că performantele sunt date de
Scenariu cel mai favorabil identificat din punctul cerintele definite de proiectat in fazele de proiectare
de vedere al menţinerii in funcţiune a actualei acest risc este eliminat prin realizare unui sistem
platforme (adică cel mai mic timp) este scenariul SMP scalabil, modern si performant, care sa faca fata atat
IIb care este cu 7 luni mai scurt decât scenariul SMP I. reglementarilor prezente cat si a modificarilor
De asemenea, investiţia completa se finalizează cu ulterioare impuse de Pietele de Energie.
7 luni mai devreme, Scenariul SMP I având o durata
cu 25% mai mare decât scenariul SMP IIb. BIBLIOGRAFIE
In concluzie, pentru migrarea MMS la noua
platforma SCMPA se va alege Scenariu de Migrare al [1]. “Studiu de Fezabilitate pentru Sistem de
Platformei SMP IIb. contorizare şi de management al datelor de
măsurare a energiei electrice pe piaţa de angro”,
7. CONCLUZII Energy Design & Consulting, februarie 2018.
[2]. Sistem de contorizare şi de management al datelor
Avantajul principal al variantei propuse constă în de măsurare a energiei electrice pe piaţa de angro,
independenţa tehnică şi financiară faţă de un anumit faza PT+CS, Energy Design & Consulting,
septembrie 2018.
în Energetică
1.28.- SCINTILAȚIA DATELOR DE MĂSURARE A ENERGIEI

ELECTRICE
Dr.ing.Ec. Dan Loghin - CNTEE Transelectrica
Summary. The electricity related measurements data are to be seen dynamically as time series.
Each of these time series has its own evolution, its own duration, length and, moreover,significance.
Each of them could act as a base of future analysis of the measurements data, aiming to describe the
evolution of the phenomenon the data measure.
The main purpose of the work is to link two important achievements of the author: a class of
mathematical functions which succeeded to reach a target: the zero-errorapproximation of time series
evolution, on one hand,and the new class of scintillations, i.e. exceptions of the outliers with very short
apparition during the time series evolution, on the other hand. These scintillations signalthe incoming
turning points of the future related measurements data series. Lucrarea anunţă o clasă de funcţii de
aproximare a evoluţiei pentru serii mari de timp, anume definirea de funcţii cu marjă de eroare în
aproximare (foarte aproape de) zero, ceea ce anunţă prognoze cvasi-exacte. Astfel de funcţii sunt
utilizate aici pentru definirea şi detecţia scintilaţiilor: momente de apariţie ale acestora, eventual cauze,
influenţa lor asupra datelor, decisivă.
O analiză a scintilaţiilor datelor este adăugată, în confidenţă, maximul de confidenţă privind

particular a scintilaţiilor datelor de măsurare. Acestea extrapolarea ulterioară a tendinţei găsite se poate
sunt tratate drept puncte de cotitură - de separarede admite numai pentru o durată egală sau mai mică
evoluţii dar nu de inflexiune a evoluţiei fenomenului decât durata seriei de date pentru care s-a stabilit
măsurat. tendinţa. Pentru perioade mai mari confidenţa este mai
Ideea de bază a întregii lucrări se referă la estimarea mică şi există, şi aici, un prag de acceptabilitate.
momentului de la care întreg fenomenul măsurat va Dacă seria de date este omogenă şi conţine suficient
face un salt. Anume momentul de la care ceea ce de multe date pentru a descrie evoluţia dintr-o anumită
măsurăm nu se mai referă în totalitate la fenomenul perioadă, atunci seria poate fi considerată similară
măsurat. Prognoza unor astfel de momente este unui şir continuu de date şi i se poate atribui şi calcula
subiectul de continuare ulterioară a lucrării. o funcţie matematică (implicit continuă) care să
vizualizeze această evoluţie şi pe baza căreia se poate
Context. Măsurătorile de energie electrică pot fi prognoza o evoluţie următoare.
asimilate unor serii de timp, utilizate, în majoritatea
cazurilor, pentru prognoze şi, mai puţin, pentru Din punctul de vedere al anomaliilor sau
detectarea unor anomalii. Chiar dacă este vorba de excepţiilor:Am considerat că principalele tipuri de
anomalii funcţionale. anomalii sunt cele legate de valorile aberante
Problema iniţială se referă la cât de continue sunt (outliers), apoi de lipsa de valori pentru anumite
aceste serii în timp. Fragmentarea acestor serii de momente şi, respectiv, valori greşite. În general,
timp, pe perioade egale sau nu, poate conduce la anomaliile de acest fel se consideră că aparţin unor
fragmentarea prognozelor. În plus, aceste date sunt alte fenomene care interferează cu fenomenul descris
cărămizile unor şiruri asociate de informaţii care, de de seria de date sau sunt erori ca atare, de culegere de
cele mai multe ori, coagulează o întreagă cunoaştere date, de exemplu.
asupra a ceea ce se întâmplă. O situaţie regăsită mai rar este situaţia de intersecţie
între fenomene sau de anulare a prezenţei unui
Principalele ipoteze cu care am lucratsunt: fenomen şi înlocuirea sa cu un altul, la sau pentru un
Din punctul de vedere al prognozelor, ipoteza anumit moment sau o perioadă.Întreruperile în
esenţială aici este că odată determinată o tendinţă de funcţionare de exemplu.
evoluţie pentru o serie de date, această tendinţă se Un exemplu generic. În general, datele de
păstrează şi poate fi extrapolată pentru următoarea măsurare a energiei electrice sunt utilizate pentru
serie de date, cu care fenomenul continuă în definirea tranzitului de energie şi pentru calculul
timp[1].Aceasta se bazează pe faptul cădatelemăsurate consumului de energie. Ulterior, pe baza acestui
descriu acelaşi fenomen, în succesiunea evenimentelor consum se determină valori de plată. Și un sistem de
care îl definesc.Mai departe: odată stabilită tendinţa de tarife şi preţuri susţine un întreg sistem financiar
evoluţie pentru o serie de date cu o anumită adiacent.
228
în Energetică
Dar, pe de altă parte, datele de măsuraresunt utile gradul de detaliere în culegerea datelor precum şi
pentru supravegherea funcţionării sistemului mărimea perioadelor pentru care se fac prognoze.
energetic, furnizând suport pentru două mari În particular aici, evoluţia pe baza datelor măsurate ar
răspunsuri: cât de bine funcţionează acest sistem trebui să ne spună (cam) cum va fi consumul la un
energetic şi care sunt momentele când nu moment din viitor ales, sau pentru o perioadă dată, tot
funcţionează, total sau parţial. Importanţa celor două din viiitor. Valoarea obţinută este amendată de
este diferită, dar se formează un echilibru între ele. încrederea în estimaţiile obţinute. Această încredere
Este ceea ce am numit santinela sistemului energetic. depinde atât de viitorul la care facem referire dar, mai
mult, de diferenţele – cele din trecut sau din prezent -
Pe cele două direcţii – pe de o parte prognozele iar pe între valoarea măsurată efectiv şi cea calculată pentru
de alta detectarea anomaliilor - lucrurile au evoluat exact acelaşi moment sau aceeaşi perioadă. Cu cât
foarte mult.Sunt însă evoluţii care, în marea lor diferenţele sunt mai mari cu atât încrederea în ceea ce
majoritate, respectă ipotezele de mai sus. estimăm este sau poate fi mai mică.
În primul caz s-a format o întreagă teorie a claselor de O serie întreagă de condiţii sunt utile aici:
funcţii care pot estima evoluţia unei serii de date. continuitatea măsurătorilor şi a metodelor de
Continue sau discrete, funcţiile sunt construite pentru măsurare, păstrarea semnificaţiei rezultatelor obţinute,
a defini sau aprecia evoluţia ulterioară a datelor. În în general fixarea unor condiţii şi păstrarea condiţiilor
principal pentru prognoze. Acest lucru este important în limite (strânse) de mobilitate. Mai sunt condiţii de
în foarte multe cazuri, de la definirea de strategii de măsurători aşa numite „obiective”, adică neînlocuirea
investiţii până la bugetări. Aceste clase de funcţii au unor valori cu estimări de valori sau, foarte rar, „prin
intrat în atenţia unor institute întregi pentru prognoze aprecieri subiective”. Mai mult, încrederea creşte cu
şi construcţii de scenarii bazate pe anumite evoluţii cât funcţia care arată evoluţia permite calculul de
definite,darestimările sunt limitatede încrederea care valori apropiate sau foarte apropiate de valorile
poate fi acordată atât datelor, cât şi de confidenţa măsurate. Se calculează şi marja (totală) de eroare, în
acceptată. general fiind vorba de suma diferenţelor (pătratice)
Pe de altă parte, anomaliile din seriile de timp sunt, de dintre valorile calculate/estimate şi cele măsurate.
foarte multe ori, deprofesionalizante. În special în Chiar metoda generală pentru definirea unor astfel de
cazul lipsei temporare de date, caz în care întreaga funcţii este prin minimizarea sumei pătratelor
prognoză este contestabilă. diferenţelor dintre valorile calculate şi cele măsurate
Extrapolând, există deja formată o întreagă filozofie a pe întreg orizontul de timp.
interpretării evoluţiilor datelor şi a sensurilor acestor Ce se întâmplă dacă marja de eroare este nulă sau
evoluţii. Un domeniu important şi actual al acestei aproape de zero? De exemplu dacă găsim o funcţie
filozofii este legat de luarea în considerare a faptului care „aproximează exact” evoluţia unei serii de date?
că data, în sine, este, de fapt, un membru dedicat al O funcţie perfectă. Este o întrebare care nu aveaun
unei perechi: dată – informaţie. Mai mult, ţinta actuală sens deplin până nu se găseau astfel de funcţii. Astfel
a preocupărilor din acest domeniu este tocmai o de funcţii au fost găsite şi principalele etape şi
pereche de acest fel, dar mult mai extinsă: nor de date rezultate ale unui astfel de proces de determinare a
– (sub)norul de informaţii care derivă din date – funcţiilor respective sunt prezentate mai jos. O astfel
pattern-ul de semnificaţii ce poate fi extras – de căutare şi acest proces de găsire a fost subiectul
cunoştinţele obţinute asupra fenomenului. unui experiment de aproape 9 ani.
Rezultatele serioase actuale ale acestui domeniu sunt, Revenind la întrebarea de mai sus, ce e întâmplă dacă
la un prim nivel: portofoliul de prognoze (şi, mai funcţia de aproximare este (cvasi)exactă? Asta
departe, scenarii) şi, pe de altă parte, tripleta care înseamnă că predicţiile pentru o anumită perioadă din
conţine:norul de date iniţial – pattern-ul de anomalii viitor, bazate pe datele anterioare, sunt sau pot fi
detectate – scintilaţiile. cvasi-exacte? Acest lucru – exactitatea - a fost obţinut
în cadrul experimentului pomenit mai sus. Iar asta
1. PROGNOZE. pentru serii mari de timp.
Deci „viitorul este asigurat”. Iar prognozele pot fi, în
Conform ipotezei [1], se poate extrapola sau estima mare măsură, deosebit de exacte. O întrebare a apărut
evoluţia viitoare a unui fenomen pe baza evoluţiei sale însă imediat: Mai este nevoie de alte măsurători pentru
prezente şi, evident,anterioare. Altfel spus, se pot face perioada imediat următoare sau alte perioade viitoare?
predicţii asupra evoluţiei unui fenomen – la sau de la Iar dacă marja de eroare este de 0.6 la mie - cum a fost
un moment dat - pe baza datelor obţinute până la acel determinată în experiment -, atunci transpus în bani
momentdat şi pentru acel fenomen. Ipoteza aceasta are asta înseamnă ceva de ordinul de sutimi de eurocenţi.
limitele sale şi, mai ales, gradul său de încredere. Prognozele financiare şi, de aici, bugetările, pot fi
Limitele sale sunt definite, de obicei, de mulţimea de foarte exacte.
date culese, în particular perioada culegerii, şi de
229
în Energetică
A urmat o întrebare de natură etică: sunt (prea) utile precădere: microgrid-uri, reţelele de stocare a energiei
prognozele (aproape)exacte? Sunt utile scenariile cu şi, respectiv, grupurile de interes în (auto)producerea
grad mare şi foarte mare de acurateţe? Răspunsurile de energie electrică.
sunt, în mare măsură, subiective. Iar asta oricât de Au fost mai multe ţinte de atins şi funcţii obiectiv, de
obiectiv putem defini termenul de subiectiv,în context exemplu, iar aceasta este un aspect nou, legate de
de prognoze şi scenarii. Iar răspunsurile obţinute în valoarea adăugată a energiei produse şi
cadrul experimentului s-au rezumat apoi la consumuri consumate.Condiţia importantă aici era de estimare a
de energie electrică, cu toate semnificaţiile sale şi, pe evoluţiei bazată cel puţin pe valori orare, iar
de altă parte, în mod explicit la consumurile proprii prognozele să poată fi făcute pentru intervale de timp
tehnologice, cu toată nevoia de a crea semnificaţii comparabile cu durata de culegere a datelor.
suficiente pentru rezultatele găsite. Implicaţiile au fost Am găsit o clasă de funcţii care conduc la prognoze
majore şi nebănuite. Și au fost descoperiri neaşteptate cvasi-exacte. Mai mult, am observat că,odată găsită o
a unor influenţe exterioare necunoscute până atunci. funcţie de acest fel, orice perioadă adăugată perioadei
iniţiale de culegere a datelor, respectiv datele culese
1.1. Rezultate ale experimentului. ulterior seriei iniţiale de date, date noi care continuă
seria iniţială, conduce la o funcţie la fel de exactă.
Consumul de energie electrică este un subiect şi obiect Pe de altă parte funcţiile de acest fel au o proprietate
atât dificile cât şi de veche preocupare a prognozelor însemnată: pot include şi suplini şi datele lipsă,
şi scenariilor de tot felul. Curba de consum a fost respectiv valorile nule sau absente. Rezultatele sunt
abordată înainte de orice altceva, în primul rând din sintetizate mai jos. Exemplul este real, dar anonimizat.
unghi strict cantitativ. Contează, se spune în mod
curent, să putem estima care ar fi un anumit consum în
sau pe diverse perioade sau, mai rar, la anumite
momente. Dar pot fi iniţiate şi alte prognoze legate de
consumul de energie electrică, de exemplu din punct
de vedere calitativ: economic, financiar, chiar şi curbe
de risc.
Trebuie spus din nou aici că majoritatea funcţiilor care
aproximează evoluţia unei astfel de curbe de consum
sunt optimizate prin minimizarea diferenţelor pătrate
între datele culese şi valorile calculate de funcţia
aleasă pentru aceleaşi momente şi perioade.Ca metodă
folosită cu precădere. Semnificaţiile extrase din
definirea evoluţiei unui şir de date prin astfel de
funcţii şi extrapolarea acestei evoluţii sunt, în destule Figura 1. Datele iniţiale.Datele sunt anonimizate.
cazuri, subiective: mai bine, mai rău, etc.
Cum consumurile de energie sunt, în mare măsură, Am pornit de aici(v. figura 2) şi de la aceste date şi
ciclice, în special cele legate de consumul casnic – estimări iniţiale... – date orare în MWh:
devenit preponderent de altfel, se poate considera că
astfel de consumuri sunt previzibile într-o anumită
măsură, pe perioade alese, de obicei, astfel încât să se
respecte ciclitatea. De exemplu pentru consumul
anual, lunar sau pe perioade definite.
În experiment am utilizat date orare (detaliabile la
nivel de 15 minute) privind consumul de energie din
(părţi din) SEN. Consumatorii au propriul mod şi au o
anumită amprentă a consumului propriu în comparaţie
cu alţii. Aceasta a condus la ideea că un astfel de
consum poate fi optimizat. Trebuie spus cu deosebire
că optimizarea nu a urmăritnici minimizarea
consumului (de multe ori dimpotrivă!) şi nici
aplatisarea curbei de consum. Optimul căutat era şi
este legat de combinarea optimă a mai multor
consumuri într-un tot local, în special relativ la
minimizarea unor neajunsuri: de exemplu energia Figura 2. Datele calculate (date transformate) în pasul
reactivă totală. Este o optimizare adaptabilă la trei iniţial. Setarea limitelor de aberabilitate.
domenii distincte, cele pentru care s-au cules date cu
230
în Energetică
Notă. Există şi valori nule de consum sau valori lipsă. sute de mii.În cadrul experimentului, serii de
Culegere de date la nivel de detaliere de kWh. date orare începând din 2010.
... şi am ajuns aici (v. figura 3): identitate între datele 6 luni 12 luni
iniţiale şi cele calculate cu ajutorul funcţiei „perfecte”.
Suma pătratelor
abaterilor 0.61998193 0.42126854
Media pătratelor
abaterilor 0.00012188 0.00007225
Abaterea pătratică
minimă 0.00000000 0.00000000
Abaterea pătratică
maximă 0.00140675 0.00043754
Forma generală găsită şi utilizată a funcţiei este dată

mai jos:
(1)
La aceasta se adiţionează combinaţiile posibile ale
perechilor (sinx, cosx) în formula (1). Valorile găsite
ale parametrilor funcţiei sunt precizate aici:
6 luni 12 luni
0.017920629597 0.010865133562
Figura 3. Datele calculate şi cele iniţiale. În figură
datele se suprapun. Setarea finală a limitelor de -0.001598478299 -0.001115656656
aberabilitate. 0.273415035398 0.249035186576
0.791988318348 0.791127208071
2.761991510718 2.765940587798
2.576977384925 2.723732597738
0.828547856924 0.829307461179
-0.339360203060 -0.281426874448
-0.369958346073 -0.522525416280
4.826926616948 4.827295932964
0.000174678241 0.000173672394
14.626520322521 14.627473257089
0.000323989965 0.000324010982
0.000031585584 0.000031585590
3.634848933153 3.634539929890
-0.000020356993 -0.000020356991
7.800213962820 7.800805900022
0.147224980518 0.147227020109
Figura 4. Diferenţele (abaterile) dintre şirul de date
-0.0742762619016 -0.0742762520007
iniţiale (măsurate) şi cele calculate cu funcţia perfectă.
Observaţi dimensiunile abaterilor. Este vorba de
1.2. Consecinţe.
funcţii determinate care conduc la valori calculate
aproape identice cu datele iniţiale măsurate. Cu
Principala consecinţă este definitorie pentru prognoze.
precizii mai mici de sutimi de miimi. Iar aceata pentru
Astfel, se pot determina cu mare acurateţe valorile de
seturi de valori de multe mii de date până la câteva
231
în Energetică
viitor ale evoluţiei fenomenului respectiv. Ori astfel O prognoză precisă pentru o perioadă viitoare NU
de prognoze sunt foarte importante, în exemplul şi implică necontinuarea măsurătorilor pentru acea
experimentul propriu este vorba de consumul propriu perioadă viitoare.
tehnologic. Ca o consecinţă locală, utilitatea care a reieşit cu
O subconsecinţă a acestui fapt se referă la faptul că pregnanţă este dată de rearanjarea reţelei de
credibilitatea prognozei creşte în mod obiectiv odată instrumente de măsură şi a măsurătorilor.Mai mult, a
cu precizia funcţiei. Paradoxul constă în faptul că a reieşit cu destulă pregnanţă necesitatea refacerii
scăzut, simultan, credibilitatea subiectivă. Anume acel topologiei reţelei (locale) de transport/distribuţie a
atât de cârcotaş: „nu se poate să fie chiar aşa”. Chiar energiei electrice la nivelul respectiv.
dacă marjele de eroare ale prognozelor au scăzut Notă. Aspectele economice, în particular
foarte mult, cum am arătat de sub 0.6 la mie, aspectul investiţionale, a unei astfel de rearanjări le voi
subiectiv se bazează pe opinii precumfaptul că este discuta în altă lucrare.
imposibil ca peste 30 de zile să avem exact consumul
prognozat. Funcţia folosită include şi anulează sub-şirurile de
Deşi prognoza nu la aceasta se referă şi nu este acesta valori lipsă. Nu le tratează drept valori aberante şi nici
scopul său precis ci crearea de scenarii mult mai nu foloseşte vreo metodă de interpolare.
convingătoare, ca să nu spun plauzibile. În mod cu Ca şi observaţie aici, o sub-aplicaţie acestei metode
totul special când este vorba de scenarii economice şi poate pune în evidenţă datele din şir care au fost
financiare. adăugate manual.
Astfel de prognoze se bazează pe măsurători deja
realizate. Acestea sunt, precizez aici, date de tip 2. SCINTILAȚIA MĂSURĂTORILOR.
cantitativ. Orice concluzie ulterioară trebuie să aibă în
vedere acest aspect. În plus, ipoteza considerării Seriile de date pot include date care par a nu face parte
funcţiei ca o funcţie continuă totul bazat pe un şir din acele serii - aşa numite valori aberante (outliers).
discret de date sau valori trebuie, de asemenea, avută Pentru seriile foarte mari de dateaceste valori aberante
în vedere cu îngrijire. Concluziile, prognozele şi apar aproape în mod obişnuit şi au tendinţa de a forma
scenariile sunt, în esenţă, opinii elaborate, un nor asociat de valori aberante care, mai departe, se
fundamental subiective. Pornind de la o astfel de poate coagula sau i se poate asocia un pattern, un
precizie la care se poate ajunge, o consecinţă model de coagulare şi, eventual, de evoluţie. Numărul
neobişnuită a fost constatarea că gradul de confidenţă de valori aberante depinde direct de limitele de
în prognoze trebuie împărţit în confidenţă obiectivă aberabilitate definite, respectiv limitele dincolo de
(cantitativă) şi o confidenţă subiectivă. care datele din şir sunt considerate drept aberante.
Pentru marje importante de eroare importante sau Aceste limite au diferite definiţii şi diferite moduri de
acceptate ca atare, cele două se acoperă una pe determinare sau stabilire, în mare majoritate fiind
cealaltă. De aceea pot apare scenarii componente le fixate prin consens. Deşi există diferite moduri de a
unei strategi care, la aplicare, conduc la rezultate cu determina mai precis şi, eventual, de a optimiza
50% mai departe decât prevăzut. Chiar şi mai mult. poziţionarea unor astfel de limite în raport cu şirul de
Exemplu prognozei de consum de energie electrică la date, în mod esenţial tot de un consens este vorba.
nivelul ţării este cu totul interesant. De asemenea şi O valoare aberantă este considerată ca fiind parte a
scenariile pendinte. unui alt fenomen care influenţeză sau inhibă
fenomenul pentru care se fac măsurătorile, la un
Prognozele de acest fel de precise au anulat anumit moment sau pentru o anumită perioadă. De
necesitatea de a definiseriile de timp pe durate sau exemplu o măsurătoare care se referă la un alt consum
perioade separate, fiecare cu un grad separat de dar care apare în seria respectivă de date. Exemplul
confidenţă. De exemplu pentru un an sau pentru o comun şi cumva radical este defectul.
lună. Sau pentru un orizont de timp mai mare, de Există însă şi valori dincolo de aceste valori aberante.
multe ori nefundamentat de mare. Cu toate acestea, Care aparţin şirului de date, dar nu aparţin norului de
prognozele precise îşi pot păstra precizia, în opinia valori aberante. Mai mult, pot fi chiar şi în interiorul
mea, pe o durată de prognozare de cel mult 3 ori mai limitelor de aberabilitate.
mare decât perioada pentru care s-au cules datele. Un mod de a privi lucrurile poate fi definit astfel:
Seria de date evoluează în timp. De cele mai multe ori,
În mod clar, valorile aberante asociate seriei de timp de exemplu, pentru că sunt adăugate date de măsurare
au propria lor evoluţie, mai exact evoluţia lor ca şi la şirul iniţial de măsurători. Un proces dinamic de
grup individualizat – norul de valori aberante. În măsurare. Anumite valori aberante care însoţesc şirul
evoluţia sa, se poate păstra cu conştiinciozitate de date în continuă expansiune rămân aberante dar
constatarea că norul de valori aberante este aleator dar altele sunt sau devin aberante doar pentru anumite
nu haotic. perioade sau chiar numai anumite momente.
232
în Energetică
Explicaţia cea mai simplă constă în faptul că valorile

aberante se definesc şi se calculează raportate la Prima cauză a fost deja amintită: dinamica apariţiilor şi
valoarea medie de până atunci a şirului de dateiar, dispariţiilor de valori aberante la modificările în timp
într-un mod mai elaborat, se raportează la quartilele ale parametrilor care conduc la definirea acestor valori
şirului de date. Medie care, însă, evoluează în timp. esenţiale: media şirului de date până la acel moment,
Astfel, media, mediana, dispersia, quartilele şi, pe cale quartilele, limitele de aberabilitate. Aceasta în special
de consecinţă, limitele de aberabilitate evoluează, îşi pentru şirurile care respectă o politică FIFO în ceea ce
schimbă valorile în timp şi pe măsură ce şirul de date priveşte datele. Scintilaţia este, în această accepţiune, o
evoluează. Ca atare, ceea ce este o variabilă aberantă valoare aberantă care este dinamică iar gradul său de
pentru un şir de date, pentru acelaşi şir, extins cu noi aberabilitate evoluează, de obicei, în salturi.
măsurători, poate să nu mai fie. Mai mult, aceste şiruri A doua cauză este apariţia unui alt fenomen care
de date se pot extinde înspre un viitor oarecare şi se influenţează sau perturbă fenomenul pentru care
pot scurta la capătul dinspre trecut. De exemplu culegem datele din şirul de măsurători. Fie noul
pentru a menţine constant numărul de date din şir, din fenomen fie influenţa sa asupra fenomenului curent
raţiuni oarecari, cum ar fi: nu mai păstrăm date de sunt cele captate de măsurătorile respective făcute dup
măsurare dincolo de un anumit moment din trecut, din pariţia noului fenomen. Astfel, datele măsurate în
motive de spaţiu de memorie bunăoară. continuare reţin practic numai partea cantitativă şi
Astfel, pot exista valori aberante care sunt dinamice. informaţiile legate de momentul producerii pentru
În particular pot apare şi dispare odată cu evoluţia ambele fenomene.
şirului de date la care se raportează. Unele rapid, chiar Cu timpul fenomenul care a apărut ulterior poate prelua
instantaneu. Valorile aberante de acest fel le-am numit iniţiativa. De fapt, experimentul arată că datele reţin sau
scintilaţii. măsurătorile ulterioare se referă la rezultanta
Cu timpul conceptul a evoluat. Scintilaţiile pot fi (inter)acţiunii celor două fenomene - la un anume
asimilate unor excepţii ale valorilor aberantecare sunt moment şi pentru o anumită perioadă. Momentul în
asociate unui şir de date. În plus scintilaţiile sunt care fenomenul nou capătă prevalenţă – de obicei pe
intrinsec dinamice şi apar în dinamica evoluţiei şirului termen foarte scurt - este semnalat de scintilaţie.
de date. Aceasta chiar dacă influenţa reciprocă a celor două
fenomene este sinusoidală sau ciclică, ceea ce face ca
2.1. Observaţie fundamentală. după momentul scintilaţiei lucrurile par să revină la
normal. Dar, după un anume timp, fenomenul nou poate
Scintilaţiile anunţă faptul că fenomenul pentru care se deveni preponderent, de data asta pentru tot restul
culeg date suportă o mutaţiesau va suporta iminent o perioadelor.
mutaţie. Aceasta mutaţie îşi poate produce efectele În experiment scintilaţiile din şirurile de date care se
sale mai devreme sau mai târziu de la momentul referă la consumul propriu tehnologic, în anumite
apariţiei scintilaţiei. De ce mai devreme sau mai momente şi pentru anumite sub-reţele de energie, pot fi
târziu? Pentru că data măsurată respectivă apare în descrise drept focuri de artificii. Acestea se sting atunci
anumite condiţii concrete care se vor repeta mai târziu când sub-reţelele sunt combinate, uneori în aşa fel încât
dar, poate paradoxal, nu imediat. să fie suficient de util pentru cine realizează această
O altă observaţie: Valorile aberante pot deveni, cu combinare.
timpul, valori curente sau obişnuite ale şirului de Un caz special se referă la apariţia mai multor
date. Procesul, cum spuneam, este mai dinamic pentru fenomene care influenţează, individual sau combinat,
şirurile care păstrează un număr constant de date, fenomenul în curs de măsurare. Este chiar posibil ca
respectiv datele mai vechi sunt eliminate. fenomenele care apar să fie complet disjuncte sau
Expresia cumva uzuală care poate fi folosită aici este complet independente unul de celălalt, dar se
punct de cotitură. Punct care poate fi detectabil şi cumulează. Apare, din nou, focul de artificii.
chiar previzionat.Un exemplu generic folosit în A treia cauză este mai complexă. Ca şi preambul, o
experiment, mult mai aplicat, se referă la punctele de dată (de măsurare) devine informaţie atunci când are
cotitură în evoluţiile consumurilor proprii sau capătă o semnificaţie. Nu fiecare dată măsurată are
tehnologice. Acest exemplu ocupă, în succesiunea sa, o semnificaţie, de exemplu nu orice dată de acest fel
figurile 5 - 8. este utilă. Mai mult, unui şir de date i se poate asocia o
semnificaţie, mai rar un şir propriu de semnificaţii, în
2.2. Cauze detectate ale apariţiilor mod uzual fiecărei date din acel şir. Măsurătorile sunt
scintilaţiilor. necesare cuiva sau pentru ceva, este o condiţie
apriorică. Cu timpul, poate să nu mai existe o
Fără să am pretenţia completitudinii, pot enumera corespondenţă între date şi semnificaţiile asociate. Pot
cauze ale apariţiilor scintilaţiilor aşa cum le-am exista date în continuare fără să mai aibă semnificaţii
constatat. chiar şi numai cele iniţiale. Este cazul datelor care nu
233
în Energetică
mai înseamnă nimic. De exemplu „când se pierde şirul O astfel de situaţie concretă a apărut la schimburile de
datelor”. După cum, pe de altă parte, pot exista energie electrică între două reţele, chiar dacă data de
semnificaţii fără date: datele lipsă. Momentul în care se confirmare dintr-o reţea a înlocuit data iniţială din
disjunge un şir de date de un şir de semnificaţii este cealaltă reţea, chiar în detrimentul propriilor date. Este,
anunţat tot de o scintilaţie. de asemenea, cazul interesant al apariţiei unui fenomen
A patra cauză derivă din statutul scintilaţiei de valoare nou care acţionează exact contrar primului fenomen.
aberantă a unui şir de valori aberante. De fapt, lucrurile Situaţiile nu sunt chiar rare. De exemplu, scintilaţiile
sunt mai complexe. De exemplu pentru seturile de produse de transformarea – uneori subită - a unui
măsurători de tip vectori de date care definesc, la rândul producător în consumator şi reciproc. Lucru devenit
lor, câte un vector de caracteristici sau proprietăţi ale destul de banal, de altfel, în tranzitul de energie. Deşi
subiectului măsurat. Vectorii de date pot conţine şi pot nu despre astfel de scintilaţii este vorba.
avea valori aberante pentru una sau alta dintre Au fost înregistrate şi scintilaţii la bursa de energie
caracteristici. Aceste caracteristici şi valorile lor se pot atunci când au apărut cvasi-simultan perechi de cerere–
corela sau autocorela, inclusiv se pot autocorecta. ofertă cuplate cu perechi de contra-cerere şi contra-
Scintilaţia apare în momentul în care fenomenul care ofertă. Pentru acelaşi subiect şi obiect.
provoacă o perturbare face ca una dintre caracteristici
să nu mai fie definitorie pentru acel subiect de 2.3. Consecinţe ale apariţiilor scintilaţiilor.
măsurare. Sau să devină inutilă. Un exemplu la
îndemână este setul de caracteristici care definesc Consecinţa esenţială amintită mai sus este suficient de
identitatea unui individ – set care îl diferenţiază. În importantă: o scintilaţie apare ca un început al unui şir
special când este vorba de profilul său comportamental de valori aberante care definesc evoluţia unui alt
(în particular de consum de energie). Dacă una dintre fenomen decât cel măsurat în mod obişnuit. Aceste
caracteristicile sale individuale nu mai apare atunci valori sunt aberante faţă de vechiul fenomen – cel
întreg comportamentul său nu mai este util sau poate să măsurat iniţial – dar nu sunt aberante pentru fenomenul
devină astfel. „care preia iniţiativa”. Scintilaţia în sine nu este urmată,
Cazul simplificat apare atunci când măsurătorile imediat sau pentru o anumită perioadă, de valori
implică un vector de valori: cantitatea şi calitatea aberante. Aceasta în mod obişnuit.
măsurate ale energiei electrice. Dacă unul dintre Importanţa este dată de semnalarea faptului că un alt
parametrii calităţii energiei – frecvenţa de exemplu – fenomen perturbă fenomenul măsurat.
are valori aberante, atunci întreg vectorul poate deveni În ordin statistic sau numai simplu informatic, există
inoperant. Măsurătorile chiar se pot opri. Dar va apare o situţii de forţă majoră în care limitele de aberabilitate
scintilaţie la momentul în care oricare dintre pot fi redefinite în funcţie de apariţia unor astfel de
caracteristici îşi schimbă starea/valoarea devenind scintilaţii: forţarea apariţiei (!) sau inhibarea apariţiei
aberantă. Fie sunt provocate astfel de apariţii prin coborârea
Scintilaţiile apar şi la culegerea automată de date. limitelor la un anumit nivel şi atunci limitele de
Pentru datele sunt atât numere cât şi elemente de text aberabilitate se referă la un prag de apariţie, fie limitele
sau, mai des, datele care sunt atât măsurători cât şi date respective sunt dimensionate corespunzător unui scop
subiective (aprecieri de tip „suficient de aproape de ... ” astfel încât să se evite apariţia scintilaţiilor. În practică
etc.), valorile de scintilaţie apar, mult mai des, pentru şi aici, scintilaţiile au ajutat la definirea limitelor pentru
parte care se referă la valorile cantitative sau pentru o clasă întreagă de fenomene,având loc un fel de
perechile de date care au o semnificaţie cantitativă. etalonare. Odată stabilite limite pentru un fenomen,
A cincea cauză, de fapt prima găsită, este schimbarea reprezentativ de obicei, aceste limite devin limite etalon
aleatoare a valorilor unor date din şir, sub influenţa a pentru toate fenomenele şi influenţele pendinte. Este
ceva necunoscut. Astfel, am înregistrat modificări cazul consumurilor proprii tehnologice pentru anumite
repetate ale datelor dintr-un şir de măsurători începând reţele de distribuie locală care pot fi extinse pe diverse
de la a 9-a zecimală, aparent fără niciun motiv şi, nivele sau reţele. şi reciproc.
oricum, fără intervenţia cuiva, cel puţin atât cât este Generalizarea aici este o chestiune cu totul interesantă.
cunoscut. Este o cauză care nu a putut fi explorată, cel Este vorba de generalizarea comportamentului
puţin până acum. scintilant pentru reţele care includ reţelele cu regim,
A şasea cauză, de fapt o manifestare, este apariţia cunoscut sau nu, de consum sau de scintilaţii sau
coincidenţelor. Coincidenţele sunt, aici, intersecţii ale pentru sub-reţele ale unei reţele cu regim de
fenomenelor cu alte fenomene, în care consecinţa funcţionare, cunoscut sau nu.
apariţiei este dublarea unor valori sau a unui întreg şir Niciuna dintre proprietăţile obişnuite ale unor mulţimi
de date sau numai de caracteristici. O situaţie de scintilaţii de acest fel –tranzivitate, de exemplu,cu
documentată este apariţia unui fenomen nou pe care potenţial interesant, nu au fost explorate suficient.
fenomenul iniţial îl „contracarează”, iar datele se
dublează sau se multiplică ca pentru o confirmare. Notă autor. Fără referinţe.
234
în Energetică
Figura 5. Evoluţia consumului propriu tehnologic real faţă de unul prognozatprin funcţia perfectă - pentru un
microgrid cu capacităţi alternante de producere – stocare de energie electrică. Tablou general al evoluţiei pentru
1 an de culegere a datelor.Figura conţine datele propriu-zise, norul de valori aberante şi valorile scintilante.
Detalii sunt oferite în imaginile de mai jos.
Figura 6. Valorile aberante pentru şirul de măsurători. Limitele de aberabilitate au fost optimizate. Se observă
un anumit pattern.
Figura 7. Scintilaţiile pentru şirul de măsurători.

Scintilaţiile anunţau fenomenul de supraîncărcare a capacităţilor proprii de producere a energiei în
dauna capacităţilor proprii de stocare.
Figura 8. Aplicarea unei metode de determinare a valorilor aberante şi a scintilaţiilor.
235
în Energetică
1.29.- SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A CALITATII

ENERGIEI ELECTRICE BAZAT PE SISTEMUL EMBEDDED
COMPACT-RIO SI MODULE FPGA, FOLOSIND
TRANSFORMATA WAVELET
Dr. ing. Marcel Nicola MS ing. Claudiu - Ionel Nicola ing. Sebastian Popescu
Dr.ing. Dumitru Sacerdotianu ing. Marian Duta
ICMET Craiova, tel.: 0351.402.424; e-mail: marcel_nicola@yahoo.com, nicolaclaudiu@icmet.ro,
tn.popescu@icmet.ro, dumitru_sacerdotianu@yahoo.com, marianduta@icmet.ro
Summary: Power quality (PQ) is becoming prevalent and of critical importance for power industry.
The fast expansion in use of power electronics devices led to a wide diffusion of nonlinear, time-variant
loads in the power distribution network, which cause massive serious power quality problems. The
proposed system presented in this article is based on the real-time capabilities of the LabVIEW and on a
CompactRIO type real-time computer which contains a network of FPGA (Field Programmable Gate
Array) providing great flexibility, reliability and speed of execution. The Discrete Wavelet transform is
used to analyze the quality of energy and to detect the transient phenomena characteristic of the quasi-
periodic signals.
Keywords: Power Quality, FPGA, Monitoring System, Discret Wavelet Transform.
1 SITUAȚIA EXISTENTĂ a) furnizorului pentru: frecventă, amplitudinea

tensiunii, golurile de tensiune, supratensiunile
În conformitate cu normativele energetice în temporare şi tranzitorii, durata întreruperilor;
vigoare, calitatea energiei electrice reprezintă b) consumatorului pentru: armonici şi
totalitatea caracteristicilor acesteia referitoare la interarmonici, fluctuaţii de tensiune, nesimetrii.
frecvenţa tensiunii, amplitudinea şi variaţia tensiunii, Sistemul de indicatori ai calităţii energiei electrice
golurile de tensiune, nesimetria tensiunii pe cele trei este alcătuit din:
faze, flicker, armonici şi interarmonici, supratensiuni - indicatorii formei semnalului de tensiune;
temporare şi tranzitorii. - caracteristicile variaţiilor lente/rapide ale
Calitatea energiei electrice presupune o alimentare frecvenţei;
continuă cu o tensiune de bună calitate. Calitatea - caracteristicile variaţiilor lente/rapide ale valorii
tensiunii de alimentare presupune, la rândul său, o efective a tensiunii;
tensiune sinusoidală, de frecvenţă constantă şi valoare - caracteristicile de simetrie în sistemele trifazate.
corespunzătoare normelor într-un sistem trifazat de Perturbaţiile electromagnetice care influenţează
tensiuni simetric [1-8]. negativ calitatea energiei electrice se pot clasifica
Fenomenele perturbatoare care duc la o scădere a astfel:
calităţii energiei electrice sunt: a) după frecvenţă:
- întreruperile de lungă durată; - de joasă frecvenţă – semnale cu gama de
- variaţiile de frecventă; frecvenţă <1 MHz;
- variaţiile lente ale valorii efective a tensiunii; - de înaltă frecvenţă – semnale cu frecvenţă 1 MHz;
- şocurile de tensiune, întreruperile de scurtă durată; b) dupa modul de propagare:
- fluctuaţiile de tensiune - flicker; - conduse prin conductoarele reţelei – curenţi şi
- supratensiunile tranzitorii; diferenţe de potenţial;
- armonicile şi interarmonicile; - radiate (în aer) – câmp electric şi câmp
- dezechilibrele sistemului trifazat de tensiuni. magnetic.
Calitatea energiei electrice se apreciază prin c) după durată:
indicatori de calitate ai mărimilor electrice specifice - permanente sau întreţinute - afectează în special
(tensiunea şi frecvenţa) şi respectiv ai serviciului de circuitele analogice;
furnizare a energiei electrice prin duratele de - tranzitorii (aleatoare şi periodice) – afectează
întrerupere a alimentării. circuitele numerice.
Indicatorii de calitate se stabilesc în punctele de Parametrii de calitate ai energiei electrice sunt
delimitare între instalaţiile electrice ale furnizorului şi afectaţi de perturbaţiile de joasă frecvenţă conduse:
consumatorului constituind responsabilitatea: - fluctuaţiile de frecvenţă şi tensiune (flicker);
în Energetică
- golurile de tensiune şi microîntreruperi; timp, care apar în general în reţeaua sistemului de

- supratensiunile atmosferice, de comutaţie, etc. alimentare.
Aceste perturbaţii care apar în funcţionarea Wavelet-urile mamă sunt funcţii oscilante cu o
sistemelor energetice au o influenţă negativă asupra valoare finită de energie şi valori medii de zero, adică
tuturor caracteristicile undei de tensiune: formă,
frecvenţă, amplitudine, simetrie (în sistemele
unde este Wavelet-ul mamă.
trifazate).
Semnalul poate fi reprezentat în funcţie de funcţia
Transformarea Wavelet (WT) a fost utilizată în
wavelet şi funcţia de scalare ca:
zona calităţii energie electrice pentru a efectua mai
multe studii care vizează detectarea şi localizarea
perturbaţiilor de tip sag, swell, întrerupere, etc. ale
semnalelor nestaţionare. Prin urmare, coeficienţii WT (1)
pot fi studiaţi la nivele de descompunere foarte Unde: cj reprezintă coeficientul nivelului de
ridicate pentru a determina apariţia evenimentelor de scalare; dj reprezintă coeficientul nivelului wavelet; 
perturbare, precum şi timpul de apariţie a acestora. reprezintă funcţia de scalare; (t) reprezintă funcţia
Datorită acestui fapt, tehnicile Transformata Wavelet wavelet; j reprezintă nivelul de descompunere al
Transform Discretă (DWT) au fost utilizate pe scară wavelet-ului şi t este timpul.
largă pentru a analiza evenimentele de perturbare ale În continuare se prezintă aplicarea WT pentru
sistemelor de alimentare. Wavelet-urile localizează detectarea şi analiza semnalelor digitale virtuale
informaţiile în planul frecvenţă-timp; ele sunt în mod pentru sag, swell şi impulsuri tranzitorii. Semnalele de
special potrivite pentru analiza semnalelor tensiune sunt generate şi procesate utilizând
nestaţionare, deoarece sunt capabile să analizeze platformele de dezvoltare software LabVIEW şi
multirezoluţie [9-19]. Matlab. Frecvenţa de eşantionare este de 12,8 kHz, cu
Sistemul propus prezentat în acest articol se 256 eşantioane pe ciclu pentru frecvenţa de alimentare
bazează pe capabilităţile în timp real ale sistemului de de 50 Hz.
operare LabVIEW Real-Time şi pe un computer în Benzile de frecvenţă ale coeficienţilor WT sunt
timp real CompactRIO - National Instruments, care prezentate în tabelul I.
conţine o reţea de porţi logice reconfigurabile tip Tabelul 1 – Benzile de frecveţă ale coeficienţilor
FPGA care oferă o mare flexibilitate, fiabilitate şi WT la diferite nivele.
viteza de execuţie. DWT este folosit pentru a analiza Coeficienţi Bandă de frecvenţă (Hz)
calitatea energiei şi pentru a detecta fenomenele d1 6400-12800
tranzitorii caracteristice semnalelor cvasi-periodice. d2 3200-6400
Sistemul conţine un modul prefiltrare pentru d3 1600-3200
îndepărtarea spike-urilor prin utilizarea unui modul tip d4 800-1600
Wavelet Denoising. Sistemul realizează stocarea d5 400-800
intrărilor ca fişiere TDMS (Technical Data d6 200-400
Management Streaming) şi rapoarte automate de tip d7 100-200
Word / Excel trimise automat prin e-mail la adrese
predefinite, conţine un server de tip OPC UA (Open Analiza WT a semnalelor folosind wavelet-ul Db5
Platform Communications Unified Architecture) pentru sag, swell şi impulsul tranzitoriu şi coeficienţii
pentru comunicarea cu un sistem de tip SCADA detaliaţi la şapte niveluri (d1 la d7), coeficientul de
(Supervisory Control And Data Acquisition) ierarhic aproximare la nivelul 7 (a7) sunt prezentate în Figurile
superior [20], efectuează introducerea selectivă a 1, 2 şi respectiv 3.
caracteristicilor parametrii într-o bază de date, conţine Analizând coeficientul d1, se remarcă faptul că
un server Web pentru acces la Intranet/Internet, pentru atât pentru fenomenul sag, cât şi pentru fenomenul de
vizualizarea datelor măsurate şi pentru gestionarea swell, punctele de început şi de sfârşit sunt de 0,05 s
sistemului de oriunde, aplicaţia este conectată la o (eşantionul 640), respectiv 0,15 s (eşantionul 1920).
platformă de tip Cloud. În cazul impulsului tranzitoriu din Figura 3, acesta
are loc în timp de 0,0059 s (eşantionul 76) şi se
2 TRANSFORMATA WAVELET termină în timp de 0,006 s (eşantionul 77).
Durata sa este de 0,1 milisecunde; acesta poate fi
Teoria Wavelet este o metodă de descompunere a
considerată spike (vezi Figura 4) şi va fi rejectat prin
unei funcţii (semnal) în diferite componente de
utilizarea unui filtru WT a cărui diagramă bloc
frecvenţă şi de studiu al fiecărei componente cu o
software este prezentată în Figura 5.
rezoluţie corespunzătoare cu scala sa de amplitudine.
Semnalul filtrat este prezentat în Figura 6. în
Un wavelet este o undă mică cu energia concentrată
practică, un astfel de spike poate fi furnizat de
în timp şi oferă un instrument de analiză a
elementele electronice de comutaţie (de exemplu,
fenomenelor tranzitorii, nestaţionare, care variază în
IGBT).
în Energetică
Fig. 1. DWT voltage sag - coeficienţii detaliaţi
Fig. 5. Diagrama software bloc a filtrării DWT a

impulsului trazitoriu de tensiune
Fig. 2. DWT voltage swell - coeficienţii detaliaţi
Fig. 6. Eliminarea impulsului trazitoriu de tensiune
3 DESCRIERE HARDWARE ȘI SOFTWARE

Arhitectura software generală a sistemului de
monitorizare PQ este prezentată în Figura 7.
Fig. 3. DWT impuls tranzitoriu - coeficienţii detaliaţi Module software ale sistemului de monitorizare
PQ sunt următoarele:
- modulul de evoluţie în timp şi de achiziţie de
date realizează achiziţia primară a datelor, iar interfaţa
software a calculatorului gazdă este prezentată în
Figura 8;
- modulul de filtrare şi analiză Wavelet este
modulul principal al sistemului şi permite detectarea
fenomenelor caracteristice ale PQ utilizând analiza
Fig. 4. Impuls trazitoriu de tensiune – detaliu Wavelet;
în Energetică
Fig. 7. Arhitectura software a sistemului de montorizare PQ
- modulul de citire şi scriere OPC; acest modul va Semnalele achiziţionate provin din traductori de
furniza o conexiune intrinsecă între datele obţinute de curent LEM LV 25-P şi AT100B420L.
la modulele de intrare şi serverul OPC; Structura arborescentă a proiectului global
- modulul de citire şi scriere MySQL; acest modul realizată în LabVIEW şi diagrama bloc software a
realizează interogarea bazei de date tip MySQL, unde targetului Compact-RIO-9030 PFGA sunt prezentate
în mod evident scrierea şi citirea datelor sunt cele mai în Figura 11.
utilizate funcţii; Filtrarea iniţială a semnalelor achiziţionate constă
- modulul de citire şi scriere TDMS; acest modul în eliminarea impulsurilor tranzitorii mai mici de 0,1
va gestiona scrierea şi citirea datelor în fişierele milisecunde şi se efectuează utilizând un filtru
TDMS; Butterworth de 10 kHz, implementat în FPGA, într-o
- modulele software de raportare automată şi buclă ciclică la 78 microsecunde.
trimitere de e-mail realizează rapoartele automate cu Modul de transfer al datelor dintre FPGA şi
coeficienţii detaliaţi obţinuţi din analiza Wavelet; computerul gazdă se realizează prin intermediul
- modulul software Cloud Connection realizează transferului DMA (Direct Memory Access) de tip RT
conexiunea cu platforma Cloud. Interfaţa bazei de date FIFO (Real Time First-In-First-Out memory buffers).
Cloud şi diagrama bloc software pentru conectarea la
platforma cloud şi MySQL Server şi sunt prezentate în
Figurile 9 şi 10.
CompactRIO este un sistem încorporat
reconfigurabil care conţine trei componente: un
procesor pe care rulează un sistem de operare în timp
real (RTOS), un FPGA şi module I/O industriale
interschimbabile.
CompactRIO-9030 de la National Instruments
este un controler încorporat, ideal pentru aplicaţii
avansate de control şi monitorizare, cu caracteristici:
CPU dual-core 1,33 GHz, DRAM 1 GB, stocare 4
GB, FPGA Kintex-7 70T, Controler CompactRIO cu
4 sloturi.
NI-9201 este un modul de intrare a tensiunii de la
seria C cu următoarele caracteristici: Modul de intrare
a tensiunii din seria C de 8 V, 500 kS / s, 12 biti.
Fig. 8. Interfaţa software
în Energetică
Pentru testarea sistemului de monitorizare PQ a

fost realizat un experiment practic într-un mediu de
laborator a cărui componente sunt prezentate în Figura
12.
Semnalele de curent şi de tensiune sunt preluate
din sarcina alimentată de la reţeaua principală de
alimentare printr-un UPS (Uninterruptible Power
Supply), prelucrat de tipul traductoarelor achiziţionate
printr-un sistem Compact-RIO-9030 cu FPGA într-un
sistem cu capacităţi în timp real LabVIEW .
Începând cu rezultatele din [21-22] în care sunt
prezentate unele probleme care apar în reţea atunci
când se alimentează un consumator de la un UPS, în
acest experiment practic, se analizează cu mijloacele
transformării Wavelet, fenomenul de cuplare şi
decuplare de la un UPS (Vezi Figura 13).
Fig. 9. Interfaţa Cloud database Analiza WT a semnalului de curent de tip sag cu
armonici folosind wavelet-ul Db10 şi coeficienţii
detaliaţi la nouă niveluri (d1 la d9) şi coeficientul de
aproximare la nivelul nouă (a9) sunt prezentate în
Figura 14.
Fig. 12 Experimentul practic
Fig. 10. Diagama software bloc de conectare la Cloud

database şi MySQL Server database
Fig. 13. Semnalul de current achiziţionat: a) la

comtaţia dintre reţeaua de alimentare şi UPS; b)
Fig. 11. Structura proiectlui de monitorizare PQ şi detaliu la începutul procesului de comutaţie; c) detaliu
diagram software bloc a Compact-RIO-9030 FPGA la sfârşitul procesului de comutaţie
Target
4 EXPERIMENT PRACTIC
în Energetică
[9]. V. Kumar, S. K. Gawre and T. Kumar, “Power Quality

Analysis Using Wavelet Transform: A Review” in The
International Journal of Innovative Research in Science,
Engineering and Technology (IJIRSET), vol. 3, no. 3, pp. 130-
136, March 2014.
[10]. F. Z. Dekhandji, “Detection of power quality disturbances
using discrete wavelet transform,” 2017 5th International
Conference on Electrical Engineering - Boumerdes (ICEE-B),
Boumerdes, Algeria, 2017, pp. 1-5.
[11]. F. M. Arrabal-Campos, F. G. Montoya, R. Baños, J. Martínez-
Lao and A. Alcayde, “Simulation of power quality
disturbances through the wavelet transform,” 2018 18th
International Conference on Harmonics and Quality of Power
(ICHQP), Ljubljana, Slovenia, 2018, pp. 1-5.
[12]. B. Eristi, O. Yildirim, H. Eristi and Y. Demir, “A real-time
Fig. 14. DWT pentru semnalul de curent sag cu power quality disturbance detection system based on the
wavelet transform,” 2016 51st International Universities
armonici – coeficienţii detaliaţi Power Engineering Conference (UPEC), Coimbra, Portugal,
2016, pp. 1-5.
5 CONCLUZII [13]. F. Hafiz, S. Abecrombie, A. Eaton, C. Naik and A. Swain,
“Power quality event identification using wavelet packet
Acest articol prezintă implementarea unui sistem transform: A comprehensive investigation,” TENCON 2017 -
de analiză PQ, bazat pe module LabVIEW Real-Time 2017 IEEE Region 10 Conference, Penang, Malaysia, 2017,
pp. 2978-2983.
şi reconfigurabile FPGA utilizând Wavelet Transform.
[14]. M. A. S. Masoum, S. Jamali and N. Ghaffarzadeh, “Detection
Sistemul de monitorizare PQ a fost testat cu and classification of power quality disturbances using discrete
semnale simulate, dar chiar şi într-un experiment wavelet transform and wavelet networks,” in IET Science,
practic. Cercetările viitoare se vor referi la clasificările Measurement & Technology, vol. 4, no. 4, pp. 193-205, July
automate ale evenimentelor PQ şi la optimizarea 2010.
software-ului. [15]. Ö. Yildirim, B. Eri̇ şti̇ , H. Eri̇ şti̇ , S. Ünal, Y. Erol and Y.
Demi̇ R, “An FPGA based power quality monitoring system,”
2015 23nd Signal Processing and Communications
BIBLIOGRAFIE Applications Conference (SIU), Malatya, Turkey, 2015, pp.
1292-1295.
[1]. [1] M. H. Sazli, İ. Koşalay and G. Erdenesaikhan, “A brief
[16]. K. V. Parimala and K. C. R. Nisha, “FPGA based power
review of power quality issues in smart grid and a simple user
quality monitoring using FFT method for single phase power
friendly software," 2018 6th International Istanbul Smart Grids
metering,” 2016 International Conference on Emerging
and Cities Congress and Fair (ICSG), Istanbul, Turkey, 2018,
Technological Trends (ICETT), Kollam, India, 2016, pp. 1-6.
pp. 54-58.
[17]. Y. Biletskiy, S. Nanacekivell, Liuchen Chang and Riming
[2]. M. Youhannaei, H. Mokhtari, M. E. Honarmand, J. Talebi and
Shao, “An FPGA-based power quality monitoring and event
A. Sharifi, “Power quality observation algorithm to power
identifier,” 2017 IEEE 8th International Symposium on Power
distribution network,” in CIRED - Open Access Proceedings
Electronics for Distributed Generation Systems (PEDG),
Journal, vol. 2017, no. 1, pp. 823-827, October 2017.
Florianopolis, Brazil, 2017, pp. 1-6.
[3]. L. Luo, S. Chen, Y. Yang, S. Yuan, H. Luo and Y. Hu,
[18]. G. Petrović, I. Šimić, J. A. Bosnić and P. Mostarac, “Power
“Design and application of power quality monitoring system
quality meter based on FPGA and LabVIEW,” 2017 11th
for the smart substation based on IEC 61850,” in CIRED -
International Conference on Measurement, Smolenice,
Open Access Proceedings Journal, vol. 2017, no. 1, pp. 577-
Slovakia, 2017, pp. 151-154.
580, October 2017.
[19]. J. Esim, I. J. Oleagordia and S. Loureiro, “Research and
[4]. S. Rönnberg, M. Bollen and J. Nömm, “Power quality
Development of a Virtual Instrument for Measurement
measurements in a single-house microgrid,” in CIRED - Open
Analysis and Monitoring of the Power Quality,” in Journal of
Access Proceedings Journal, vol. 2017, no. 1, pp. 818-822,
Fundamentals of Renewable Energy and Applications, vol. 5,
October 2017.
no. 5, pp. 185-191, October 2015.
[5]. S. Das, A. K. Pradhan, A. Kedia, S. Dalai, B. Chatterjee and S.
[20]. M. Nicola, C. I. Nicola, M. Duţă and D. Sacerdoţianu,
Chakravorti, “Diagnosis of Power Quality Events Based on
“SCADA Systems Architecture Based on OPC and Web
Detrended Fluctuation Analysis,” in IEEE Transactions on
Servers and Integration of Applications for Industrial Process
Industrial Electronics, vol. 65, no. 9, pp. 7322-7331,
Control,” in International Journal of Control Science and
September 2018.
Engineering, vol. 8, no. 1, pp. 13-21, July 2018.
[6]. B. Biswal, M. Biswal, S. Mishra and R. Jalaja, “Automatic
Classification of Power Quality Events Using Balanced Neural
[21]. M. C. Niţu, C. Nicola, V. Voicu, S. Popescu and M.
Nicola, “Analysis using virtual instrumentation of
Tree,” in IEEE Transactions on Industrial Electronics, vol. 61,
perturbations induced in the network to supply a consumer
no. 1, pp. 521-530, January 2014.
from a UPS,” 2016 International Conference on Applied and
[7]. M. Valtierra-Rodriguez, R. de Jesus Romero-Troncoso, R. A. Theoretical Electricity (ICATE), Craiova, Romania, 2016, pp.
Osornio-Rios and A. Garcia-Perez, “Detection and 1-6.
Classification of Single and Combined Power Quality
Disturbances Using Neural Networks,” in IEEE Transactions on
[22]. C. Nicola, et al., “Causes and methods of eliminating the
disturbances which occur in the network when supplying a
Industrial Electronics, vol. 61, no. 5, pp. 2473-2482, May 2014.
consumer from an UPS using virtual instrumentation,” in
[8]. C. Nicola et al., “Quality analysis of electric energy using an International Journal of Engineering Technology and
interface developed in LabVIEW environment,” 2016 Scientific Innovation (IJETSI), vol. 2, no. 3, pp. 652-670, June
International Conference on Applied and Theoretical 2017.
Electricity (ICATE), Craiova, Romania, 2016, pp. 1-6.
în Energetică
1.32.- CONSIDERAȚII PRIVIND CALCULUL CONSUMULUI PROPRIU

TEHNOLOGIC ÎN REȚELELE DE 110 kV UTILIZÂND VALORILE
ÎNREGISTRATE ÎN ZILELE CARACTERISTICE
Ing. Ordean Adela Ofelia Ing. Bodocan Nicoleta
SDEE Electrica Transilvania Nord, tel.0264.205.069, e-mail:office.tnd@distributie-energie.ro
Summary: The computation of technological losses using different algorithms is very important when
different operating scenarios are considered in the 110 kV electrical network. This paper presents an
algorithm for technological losses computation in 110 kV electrical networks for one year time period
using energy losses method, based on the values recorded in the characteristical days. Computation of
different operating modes within this paper are carried out using Paladin DesignBase software (Power
Analytics copyright), dedicated to design, modelling and analysis of electrical networks.
Keywords: technological losses, energy losses, 110 kV electrical networks
1 CONSIDERAȚII GENERALE LEGATE DE 2 METODOLOGIA DE CALCUL PENTRU

CALCULUL CONSUMULUI PROPRIU CONSUMUL PROPRIU TEHNOLOGIC
TEHNOLOGIC
Reţeaua electrică de 110 kV a SDEE Electrica
Consumul propriu tehnologic (CPT) [1] reprezintă Transilvania Nord a fost modelată cu ajutorul softului
diferenţa dintre cantitatea de energie electrică activă Paladin DesignBase (Power Analytics copyright), utilizat
intrată într-un contur de bilanţ şi cantitatea de energie pentru proiectarea, modelarea şi analiza reţelelor electrice.
electrică activă ieşită din acelaşi contur de bilanţ, care Au fost modelate liniile, cablurile, întrerupătoarele,
include CPT tehnic şi pierderile comerciale de energie transformatoarele şi consumurile pe fiecare staţie din
electrică în reţeaua, zona de reţea sau elementul de Transilvania Nord. Schema de funcţionare pe care s-
reţea delimitată/delimitat de conturul de bilanţ. au realizat calculele a fost considerată schema normală
Modul de determinare al CPT se poate baza pe de funcţionare de vară din anul 2017. Au fost introduşi
una din următoarele metode: parametrii electrici ai echiapamentelor şi lungimile
• Metoda statistică liniilor şi cablurilor. Cu ajutorul programului de calcul
• Metoda pierderilor pe elemente de reţea al regimului permanent (Advanced Power Flow) au
• Metoda elementului mediu de reţea fost realizate calculele de regim permanent, folosind
• Metoda bilanţului de energie electrică metoda Newton-Raphson. Cu ajutorul acestui program se
• Metoda randamentului pot obţine următoarele rezultate: circulaţiile de putere
În prezenta lucrare s-au considerat pierderile pe activă, reactivă şi aparentă, pierderile de putere activă şi
elementele din reţeaua de 110 kV, care constă în reactivă, curenţii pe laturile reţelei, tensiunile, căderile de
stabilirea CPT pentru fiecare linie electrică/cablu tensiune, factorul de putere în nodurile reţelei.
electric al reţelei electrice şi pentru fiecare regim Pe baza acestui model, au fost considerate mai
caracteristic de funcţionare (zile caracteristice de iarnă multe scenarii, considerând puterile active şi reactive
şi vară, lucrătoare şi nelucrătoare, paliere orare), pe înregistrate/prognozate în zilele caracteristice de iarnă
baza parametrilor tehnici la care acesta funcţionează în şi vară pentru anul analizat.
fiecare regim caracteristic [1]. Astfel pentru anul 2017 au fost considerate
Pentru aplicarea acestei metode de calcul CPT s-a următoarele scenarii bazate pe puterile înregistrate în
utilizat un program de calcul specializat, care zilele caracteristice:
modelează reţeaua electrică de 110 kV pentru fiecare • VSI 2017, zi caracteristică iarnă
regim caracteristic considerat şi calculează CPT total • GNI 2017, zi caracteristică iarnă
pe perioada analizată în schema de funcţionare • VSI 2017, zi sărbătoare iarnă
propusă. • GNI 2017, zi sărbătoare iarnă
Utilizând metoda pierderilor pe elemente de reţea, • VSV 2017, zi caracteristică vară
s-a considerat un algoritm de calcul pentru CPT pentru • GNV 2017, zi caracteristică vară
un an de zile, considerând ca şi date de intrare valorile • VSV 2017, zi sărbătoare vară
de consum ale puterii înregistrate/prognozate în zilele • GNV 2017, zi sărbătoare vară
caracteristice de iarnă şi de vară, pentru anul analizat.
Având în vedere că pentru zilele de sărbătoare nu au
fost înregistrate date complete, s-a considerat în modelare
în Energetică
o valoare a puterii active înregistrată în zilele A fost analizată curba de consum a unei
caracteristice de iarnă şi vară înmulţită cu factorul 0,78. săptămâni din anul 2017 pentru a determina modul de
Pentru fiecare scenariu în parte, au fost calculate variaţie al puterii active de-a lungul unei zile
pierderile pe liniile şi cablurile electrice de 110 kV din lucrătoare, respectiv a unei zile de sărbătoare. Aceste
componenţa SDEE Electrica Transilvania Nord, variaţii sunt prezentate în Figura 1 şi Figura 2.
considerând schema normală de funcţionare vară 2017 Analizând curba de energie pentru ziua lucrătoare,
pentru reţeaua de 110 kV. Valorile obţinute pentru se observă că există aproximativ 16 valori peste
pierderile de putere activă sunt prezentate în Tabelul 1. valoarea medie a energiei înregistrate într-o zi (valori
pentru care s-a considerat în modelare puterea
Tabelul 1. Pierderi de putere activă pe înregistrată în scenariul VSI, respectiv VSV zi
scenarii caracteristică) şi respectiv 8 valori sub valoarea medie
Scenariu ΔP [kW] a energiei înregistrate într-o zi (valori pentru care s-a
VSI 2017, zi caracteristică 12 477,38 considerat în modelare puterea înregistrată în scenariul
GNI 2017, zi caracteristică 5 871,82 GNI, respectiv GNV zi caracteristică).
VSI 2017, zi sărbătoare 7 799,55 Astfel a rezultat următoarea formulă de calcul
GNI 2017, zi sărbătoare 4 382,34 pentru pierderile de energie în ziua lucrătoare:
VSV 2017, zi caracteristică 7 692,98
GNV 2017, zi caracteristică 4 179,02 ΔWZiLucratoare = 16*ΔPVSI,VSV + 8* ΔPGNI,GNV (1)
VSV 2017, zi sărbătoare 5 191,24
GNV 2017, zi sărbătoare 3 408,13
Fig. 1 – Curba de energie zi lucratoare
Analizând curba de energie pentru ziua de A rezultat următoarea formulă de calcul pentru
sărbătoare, se observă că media pentru cele două zile pierderile de energie în ziua de sărbătoare:
este diferită, dar forma curbei de energie este
asemănătoare şi se pot considera aceleaşi valori peste ΔWZiSarbatoare = 13*ΔPVSI,VSV sarb + 11* ΔPGNI,GNV sarb (2)
medie şi sub medie a energiei înregistrate într-o zi.
Pe baza acestei ipoteze, există aproximativ 13 Cu ajutorul formulelor de calcul pentru pierderile
valori peste valoarea medie a energiei înregistrate într- de energie în zilele lucrătoare şi respective zilele de
o zi (valori pentru care s-a considerat în modelare sărbătoare se poate calcula pierderea de energie pentru
puterea înregistrată în scenariul VSI respectiv VSV zi o săptămână de iarnă, respectiv de vară:
sărbătoare) şi respectiv 11 valori sub valoarea medie a
energiei înregistrate într-o zi (valori pentru care s-a ΔWiarna,vara = 5* ΔWZiLucratoare + 2* ΔWZiSarbatoare (3)
considerat în modelare puterea înregistrată în scenariul Apoi, considerând 26 de săptămâni de vară şi 26
GNI respectiv GNV zi sărbătoare). de săptămâni de iarnă, formula de calcul pentru un an
de zile a CPT este:
în Energetică
CPTcalc = 26*ΔWiarna + 26*ΔWvara (4)
Fig. 2 - Curba de energie zi sarbatoare
Pe baza procedeului de calcul prezentat mai sus, Injecţie staţie 400/110 kV 44 554 47%
s-a obţinut o valoare de calcul CPT pentru anul 2017 Tabelul 3. Calcul CPT pentru anul 2029
de 65.645 MWh. Valoarea reală înregistrată în anul Scenariu CPT calculat Diferenta [%]
2017 la nivelul SDEE Electrica Transilvania Nord este [MWh]
de 67.659 MWh. Întrucât eroarea de calcul este de 3%, Schema normala 78 173
această metodă a fost utilizată în continuare pentru Injecţie staţie 220/110 kV 64 192 22%
calculul CPT pentru diferite scenarii de funcţionare la Injecţie staţie 400/110 kV 56 613 38%
nivelul SDEE Electrica Transilvania Nord.
Analizând rezultatele obţinute pentru CPT atât în
anul 2017, cât şi în anul 2029 se observă că prin
3 SCENARII DE CONSUM
realizarea unor injecţii din sistemul de transport în
reţeaua de 110 kV se obţine o scădere semnificativă a
Pe baza metodei prezentată în capitolul anterior,
consumului propriu tehnologic în reţelele de 110 kV
s-a calculat consumul propriu tehnologic al SDEE
ale SDEE Electrica Transilvania Nord.
Electrica Transilvania Nord, pentru diferite prognoze
de consum şi diferite scheme de funcţionare ale reţelei 4 CONCUZII
electrice de 110 kV.
Au fost considerate trei scenarii de funcţionare Algoritmul de calcul pentru CPT prezentat în
pentru reţeaua din Transilvania Nord: această lucrare a fost verificat cu valoarea reală
 Schema normală de funcţionare obţinută în cadrul SDEE Electrica Transilvania Nord,
 Injecţie dintr-o staţie de 220/110 kV în zona iar eroare de calcul obţinută a fost de 3%, fapt care a
de nord a judeţului Cluj confirmat corectitudinea algoritmului ales. Pe baza
 Injecţie dintr-o staţie de 400/110 kV în zona algoritmului prezentat au fost realizate calcule în
judeţului Bistriţa-Năsăud diferite scheme de funcţionare ale sistemului de 110 kV,
Pentru cele trei scenarii de funcţionare au fost obţinându-se astfel reduceri importante ale valorii CPT.
considerate două prognoze de consum: consumurile Această metodă de calcul poate fi folosită cu
înregistrate în zilele caracteristice în anul 2017 şi succes în proiectare, pentru verificarea diferitelor
consumurile prognozate în zilele caracteristice pentru scheme de funcţionare a reţelelor de 110 kV, precum
anul 2029. şi influenţa injecţiilor din reţeaua electrică de transport
Rezultatele obţinute pentru calculul CPT sunt asupra valorii CPT.
prezentate în Tabelul 2 şi 3.
BIBLIOGRAFIE
Tabelul 2. Calcul CPT pentru anul 2017 [1] NTE 013/16/00 – Normă tehnică energetică privind
Scenariu CPT calculat Diferenta [%] determinarea consumului propriu tehnologic
[MWh]
în reţele electrice de interes public
Schema normala 65 645
[2] Paladin DesignBase, Documentaţie tehnică.
Injecţie staţie 220/110 kV 53 426 23%
în Energetică
[3] Studiu privind reţelele electrice de distribuţie a

energiei electrice în zona Someşeni – Apahida,
judeţul Cluj.
în Energetică
1.33.- REDUCEREA CONSUMULUI PROPRIU TEHNOLOGIC SI

IMBUNATATIREA STANDARDELOR DE PERFORMANTA PRIN MONTAREA
DE BATERII DE STOCARE A ENERGIEI ELECTRICE RACORDATE
LA LINII DE MEDIE TENSIUNE
Ing. Ioan Rusu1) Ing. Sorin Morariu2)
1)
SE ELECTRICA, tel.0722.242.245, e-mail:ioan.rusu@electrica.ro
2)
SE ELECTRICA, tel.0722.533.665, e-mail:sorin.morariu@electrica.ro
Summary: Reducing the cost of manufacturing batteries for electricity storage has led EU
Electricity Distributors OD to investment programs in battery storage systems and the supply of
electricity stored at daily peak load or in case of damage to the regional power supply consumers over
limited time periods. Combined with the possibility of powering storage batteries in local photovoltaic
or wind farms, the storage of electricity and the delivery to the energy system leads to the reduction of
the Technological Consumption, the elimination of the interruptions in the power supply of the
consumers and implicitly the development of a regional business for the Operators OD sale of
electricity from renewable sources.
Keywords: Midle Voltage (MV) network, battery storage, daily peak, reducing lost power,
photovoltaic panels, performance target.
1 INTRODUCERE transportabile cu autovehicule de mare tonaj si

usurinta montajului in teren, solutioneaza posibilitatea
Progresul tehnologic din domeniul fabricatiei tehnica de racordare la liniile de medie tensiune a unor
bateriilor de acumulatoare de capacitati mari, surse generatoare de puteri mari, care pe durate
coroborat cu reducerea permanenta de la un an la altul limitate de timp, pot asigura alimentarea
a preturilor de comercializare de pe piata mondiala au consumatorilor in caz de avarii sau surse suplimentare
creat premisele pentru implementarea in sistemele de energie electrica la functionarea la varf de sarcina.
energetice a solutiilor de stocare a energiei, cu Eficienta tehnica si economica este mult mai
rezultate viabile privind reducerea consumurilor ridicata in solutia de montare a bateriilor de stocare de
proprii tehnologice, imbunatatirea performantelor peste 1 MWh, regional, in retele de medie tensiune, de
standardelor de retea si implicit obtinerea de rezultate exemplu, zonal un judet, pe mai multe linii de medie
economice importante in transportul si distributia tensiune, radiale sau buclate, cu functionarea acestora
energiei electrice. gestionata si optimizata in sistem SCADA de catre
dispecer.
Regimul de incarcare a bateriilor de stocare poate
fi realizat pe timp de noapte la goluri de sarcina, cand
pretul energiei electrice de achizitie este mic in sistem
sau din parcuri locale eoliene si/sau fotovoltaice, iar
generarea energiei electrice, prin conectarea bateriilor
la LEA MT in sistem automatizat SCADA la varf de
sarcina sau in regim de avarii asigura alimentarea
consumatorilor.
Tabel 1 – sursa:
https://cleantechnica.com/2017/12/11/batteries-keep- 2 STUDIU DE CAZ – EXPLOATAREA
getting-cheaper/ LEA 20KV – PIERDERI DE PUTERE SI
ENERGIE ELECTRICA
In prezenta lucrare, autorii propun abordarea
solutiei tehnice de montare a bateriilor de stocare in Pentru exemplificarea si evaluarea rezultatelor
retelele de medie tensiune, cu prioritate pe liniile tehnico-economice, consideram cazul teoretic al unei
rurale cu incarcari mari la varf de sarcina, fara buclare linii de 20kV de lungime mare, de peste 20 km in axul
si de lungimi considerabile, in contextul general actual LEA cu derivatii lungi, fara posibilitatea buclarii
de dezvoltare a parcurilor eoliene si fotovoltaice. acestora cu alte linii din zona si incarcari
Comercializarea pe piata libera a bateriilor de semnificative, apropiate de maximul admis la varf de
stocare de peste 1 MWh in solutie container, sarcina.
în Energetică
In aceast caz teoretic, problemele de expoatare a - Pmed = 3 MW cu durata medie de incarcare de

liniei sunt: 8 ore pe zi, 365 zile pe an
- La avarii, pe derivatii 20kV, nu exista alta sursa - Pmin = 2 MW (gol noapte) cu durata medie de
de energie electrica prin buclare iar consumatorii incarcare de 8 ore pe zi, 365 zile pe an
raman nealimentati pana la venirea echipelor de Deasemeni consideram pentru calcule de pierderi
interventie si executarea reparatiilor in cauza – de putere si energie, o rezistenta medie echivalenta a
apar probleme majore in realizarea indicatorilor liniei de 20kV, respectiv Rech=4
de performanta impusi prin prevederile UE si Pierderi de putere:
ANRE 1. Varf seara Pvs
- Pierderi de putere si energie semnificative la Pvs = 160kW respectiv 4%
functionarea in special la varf de sarcina. 2. Pierderi durate zi - medii Pmed
- Costuri ridicate pentru contruirea de linii electrice Pmed = 90kW respectiv 2,25%
de 20kV noi pentru buclarea derivatiilor radiale 3. Pierderi gol noapte Pmin
sau chiar imposibilitatea construirii acestora in Pmin = 40kW respectiv 1%
zonele montane si greu accesibile. Pierderi de energie anuale:
1. Varf seara Evs
ST Trafo – bara de 20kV
Evs = 58.400 kWh
2. Pierderi durate zi - medii Emed
Emed = 32.850 kWh
3. Pierderi gol noapte Emin
Emin = 14.600 kWh
Din calculele de mai sus rezulta ca pierderile cele
mai importante se regasesc zilnic la functionarea la
varf de sarcina, respectiv in valoare procentuala
de cca. 4%.
Deasemeni, din studiile de piata, rezulta ca pretul
cel mai ridicat al energiei electrice vandut de furnizori
este tocmai la achizitiile pentru acoperirea varfului de
sarcina si minim pentru consumul la gol de noapte.
Din Fig.1, rezulta ca in cazul avariilor pe
derivatiile radiale, realimentarea consumatorilor nu se
poate realiza decat dupa executarea lucrarilor de
reparatii de catre formatiile de exploatare-mentenanta,
cu afectarea indicatorilor de performanta impusi prin
directivele UE si reglementarile ANRE.
3 SISTEME DE STOCARE A ENERGIEI

ELECTRICE IN BATERII DE
ACUMULATOARE
Sistemele de stocare a energiei în baterii sunt

sisteme modulare de stocare a energiei bazate pe
tehnologia acumulatorilor Li-ion. Acestea oferă
soluţii flexibile cu o eficienţă sporită, o utilizare mai
mare şi o calitate îmbunătăţită a activelor generatoare
de energie regenerabilă ce se integrează în instalaţiile
operatorului de distribuţie. Sistemul de stocare în
baterii se bazează în general pe un concept modular
(containerizat în mai multe unităţi), cu patru
Fig. 1 – LEA 20kV componente standard (unit. de conectare cu reţelele,
unit.de comandă şi control, unit. de management şi
Pentru calcule, consideram o varianta simplificata stocare în baterii) care oferă soluţii ce pot fi adaptate
astfel: situaţiilor specifice, în funcţie de configuraţiile
- Pmax la varf sarcina = 4 MW cu durata medie de necesare.
incarcare de 4 ore pe zi, 365 zile pe an 1. Unitatea de conectare la reţea
Conversia puterii „sistemelor de stocare în
baterii” se face prin conectarea reţelelor AC prin
în Energetică
intermediul barelor de distribuţie, cu ajutorul temperatură în funcţie de anotimp, umiditate,

întrerupătoarelor MT, la un panou de distribuţie JT precipitaţii, etc.). Eficienţa acestor sisteme este dată
sau transformator JT/MT. de modularitate şi standardizarea componentelor în
2. Unitatea de conversie (convertorul) special în zona bateriilor, de aceea ele sunt uşor de
Convertorul de putere transformă tensiunea configurat şi relativ rapid de montat. Containerele pot
curentului continuu a bateriei în curent alternativ în fi configurate în spaţii cu diferite zone climatice.
conformitate cu reţeaua. Pentru a încărca bateriile din Proiectarea containerelor este standardizată şi respectă
reţea, convertorul funcţionează ca un redresor normele internaţionale. De asemenea, schimbarea
controlat. Sistemul este integrat în cabinele tip şi poate cerinţelor parametrilor de capacitate se poate face prin
fi aliniat cu alte sisteme de JT, cum ar fi sistemele de adăugarea sau eliminarea unor module, respectiv
bare de distribuţie, tablourile de distribuţie JT şi containere. Conformitatea este dată de îndeplinirea în
panourile de distribuţie de joasă tensiune. cel mai înalt grad a standardelor de calitate, mediu,
3. Unitatea de comandă şi control sănătate şi securitate a muncii, în concordanţă cu
Unitatea de comandă şi control este responsabilă cerinţele legislative şi certificate CE pentru
pentru buna funcţionare a sistemului de conversie a componentele folosite. Sistemele de detectare şi
puterii; este utilizată pentru setarea modurilor de stingere a incendiilor, conforme cu regulile de stingere
operare şi control, afişarea stării sistemului şi pentru a incendiilor din sistemul energetic, nu trebuie să
controlul şi diagnoza locală, serveşte şi ca platformă lipsească din dotarea acestor containere, care trebuie
de înregistrare a datelor şi ca interfaţă de comunicaţii sa fie echipate de asemenea cu tehnologia necesară
pentru controlul extern de supraveghere sau pentru un pentru încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat.
sistem SCADA. De asemenea, este responsabilă In vederea dezvoltării unui proiect de „sistem de
pentru monitorizarea defectării electronicii de putere stocare în baterii” în una din cele trei SDEE de
şi a bateriilor de stocare, precum şi pentru distribuţie aparţinând S.C.ELECTRICA, este nevoie
coordonarea secvenţelor de control, pentru de parcurgerea următorilor paşi :
funcţionarea corectă şi sigură a întregului sistem. PASUL 1 – Analiza reţelei de distribuţie
4. Unitatea de management şi stocare în În analiza reţelei unui operator de distribuţie, pentru
baterii dezvoltarea unui proiect de sistem de stocare în
Bateriile trebuie să asigure performanţe tehnice baterii, se au în vedere noduri cu scăderi de tensiune,
optime specifice aplicaţiilor cerute de către operatorul abateri de tensiune în nod, etc., impactul pe care-l au
de distribuţie şi client. În cazul în care bateriile sunt sursele regenerabile conectate la aceasta şi cerinţele
furnizate integratorului sistemului de stocare de către utilizatorilor în nodurile problemă
un terţ specializat, este posibil ca acestea să aibă PASUL 2 – Identificarea Cazurilor de Afaceri
încorporată partea hardware şi software pentru - Aplicaţii
managementul bateriilor, iar controlul şi comanda să Această analiză poate fi facută de către o serie de
poată fi realizate independent sau în paralel cu specialişti ai operatorului de distribuţie sau de către un
unitatea centrală. În caz contrar, acesta poate fi consultant extern, ţinând cont de cerinţele
realizat cu ajutorul unităţii de comandă şi control al utilizatorilor pentru a identifica cazurile de afaceri mai
întregului sistem de stocare. sus descrise şi aplicaţiile necesare pentru o funcţionare
5. Siguranţă, Performanţă, Conformitate optimă (Black Start, Controlul variaţiilor de sarcină,
Siguranţa sistemului este dată de calitatea Reglarea frecvenţei, Disponibilitate la cerere, etc.)
componentelor folosite de către integratorul soluţiei la PASUL 3 - Alegerea şi Planificarea Proiectului
cheie a sistemului de stocare în baterii, inclusiv de Complet
cele furnizate de alte companii . Tehnologiile trebuie În această etapă, specialiştii desemnaţi sau
să poată fi conectate relativ simplu la reţeaua consultantul extern aleg cea mai adecvată soluţie de
operatorului de distribuţie şi la resursa de energie ce proiect de stocare (ţinând cont de nevoile operatorului
trebuie stocată şi să permită conexiune electronică la de distribuţie şi de cerinţele utilizatorilor) dintre
sistemul de control supravegheat sau sistemul ofertele puse la dispoziţie de dezvoltatorii şi
SCADA, pentru a funcţiona în bune condiţii. O buna proiectanţii specializaţi.
evaluare a riscurilor generează de asemenea condiţii PASUL 4 - Inginerie şi Management de Proiect
de siguranţă . Performanţa sistemului este dată de pentru Componente şi Sisteme
performanţa individuală a componentelor, notă aparte În această etapă se stabilesc cu precizie soluţiile
făcând tehnologia acumulatorilor şi managementul inginereşti şi tehnologiile care vor fi folosite şi se face
acestora, dar şi de programele de comandă şi control o analiză atentă a modului de integrare al acestora din
care gestionează aplicaţiile solicitate de client şi punct de vedere al compatibilităţii şi interacţionării cu
operatorul de distribuţie. Performanţele şi siguranţa în componentele şi sistemele ce vor fi montate, respectiv
exploatare trebuie să ţină cont de condiţiile de aplicate. Tot în această etapă se face evaluarea
amplasare a sistemelor de stocare (variaţii de performanţelor proiectului.
în Energetică
ST Trafo – LEA 20kV

PASUL 5 - Construcţia Proiectului şi
Integrarea Componentelor şi Sistemelor
Este faza în care are loc realizarea efectivă a
proiectului, coordonarea activităţilor prevăzute în
planul proiectului, monitorizarea şi evaluarea continuă
a performanţelor realizate, constatarea şi înregistrarea
abaterilor întâmpinate, analiza cauzelor care produc
abaterile şi rezolvarea problemelor, asigurarea
fluxurilor de comunicare necesare, raportarea evoluţiei
către participanţii la proiect, actualizarea planului de
proiect atunci când este necesar, etc.
PASUL 6 - Probe Funcţionale şi Punerea în
Funcţiune a Sistemului Baterii de
Este etapa în care are loc conectarea sistemului de stocare
stocare şi se fac primele probe pentru a se asigura
funcţionarea acestuia în siguranţă cu reţeaua electrică
iar calitatea energiei electrice este în conformitate cu
standardul de performanţă.
PASUL 7 – Service şi Mentenanţă în
Exploatare
Este etapa de garanţie şi postgaranţie în care
mentenanţa de întreţinere a componentelor şi
verificările programate trebuie imperios respectate, iar
utilajele - monitorizate.
4 MONTAREA BATERIILOR DE
STOCARE A ENERGIEI ELECTRICE PE
LINIILE DE MEDIE TENSIUNE
Conform studiului de pierderi de putere si energie

aferent linieiei de medie tensiune din Fig. 1, solutia
montarii de baterii de stocare de peste 1 MWh in
teren, in diferite puncte ale LEA 20kV, reconfigureaza
circulatiile de putere activa si reactiva, reduce
lungimile de injectie si implicit pierderile de putere si
energie conform cu Fig. 2.
Alegerea numarului de baterii de stocare, puterea
instalata a acestora > 1 MWh, locul de racordare la
linia de medie tensiune vor fi impuse prin calculul Fig. 2 – Baterii de stocare montate pe LEA 20kV
regimurilor circulatiilor optime de putere activa si
reactiva astfel incat sa se asigure functionarea la Se recomanda alegerea amplasamentelor de
pierderi reduse si implicit nivele de tensiune in retea racordare la liniile de medie tensiune a bateriilor de
conform standardelor ANRE in vigoare. stocare in vecinatatea drumurilor publice, cu acces
Comanda de la distanta, respectiv de la dispecer in usor a autoutilajelor pentru transport si montaj.
sistem SCADA a baterilor de stocare ofera regimuri Deasemeni, fiind de regula zone rurale, preturile de
optime de functionare a intregii retele de medie inchiriere sau cumparare a terenurilor aferente sunt in
tensiune la pierderi reduse. In cazuri de avarii pe general reduse fara influente in valorile de investitii.
derivatiile de medie tensiune, se pot asigura durate de Daca pe linia de medie tensiune din Fig.2
timp rezonabile in alimentarea consumatorilor astfel consideram ca bateriile de stocare au capacitatea de
incat echipele de interventie sa ralizeze reparatiile in 2 MWh si furnizeaza energie electrica in sistem la varf
cauza si realimentarea consumatorilor din sistemul de sarcina, circa 2-4 ore, prin redistibuirea circulatiilor
energetic. Realizarea in fabricatie a bateriilor de de puteri pe tronsoane de lungimi mult mai mici ale
stocare in sistem unitar de tip container, asigura LEA 20kV, se asigura reducerea pierderilor pe durata
transportul cu autovehicule de mare tonaj si montaj in conectarii acestora de peste 4 ori fata de situatia
teren usor, cu racordarea la LEA 20kV in durate de aferenta din Fig. 1 si implicit nivele de tensiune in
timp de ordinul zilelor. limita standardelor in vigoare pe toata lungimea liniei.
în Energetică
Baterii de
stocare
Fig. 3 – Baterii de stocare racordate la LEA MT
Lucrarile de montaj a bateriilor de stocare,

respectiv unitatea de stocare si unitatea de
comanda/control si ridicare nivel tensiune, nu necesita
decat amenajarea terenului in sistem de fundatie
betonata.
Fig. 5 - Montare combinata de baterii de stocare si

parcuri fotovoltaice si/sau eoliene
Fig. 4 – container de 1MWh transportabil auto Oportunitatile cu aport sigur in furnizarea

zilnica de energie electrica pentru incarcarea
Eficienta economica a utilizarii bateriilor de
bateriilor de acumulatoare sunt date de parcurile
stocare racordate la linii de medie tensiune creste
fotovoltaice. In zonele rurale, odata cu alegerea
semnificativ in cazul utilizarii in teren a acestora in
combinatie cu parcuri locale fotovoltaice. Astfel, se locurilor de racordare a bateriilor de stocare sunt
poate asigura incarcarea zilnica si sigura a oportunitati de achizitii/inchirieri si de terenuri la
acumulatoarelor, local din energii regenerabile. Daca preturi mici pentru realizarea de parcuri
zona de montare a bateriilor de stocare are si potential fotovoltaice, in general dimensionate pentru
eolian, in combinatie se pot utiliza atat parcuri incarcarea acumulatoarelor si implicit furnizarea
fotovoltaice cat si parcuri eoliene. de energie electrica in sistem.
în Energetică
Din informarile internationale, reviste, Costurile in scadere a bateriilor de stocare si in

conferinte, etc, rezulta ca in Uniunea Europeana si special a panourilor fotovoltaice, in concordanta
in mai multe tari dezvoltate, sunt progrese cu subventiile si facilitatile investitionale vor
semnificative in implementarea acestei solutii de atrage si Operatorii de Distributie din Romania in
montare de baterii de stocare pe linii de medie implementarea acestor solutii.
tensiune. Este suficient sa se realizeze un singur Proiect
In Fig.5 este redata prezentarea implementarii Pilot la noi in tara iar rezultatele nu pot fi decat
unei solutii combinate de montare de baterii de optime si din punct de vedere tehnic cat si
stocare si parcuri fotovoltaice pe o retea de medie economic.
tensiune regionala in UE – Italia.
5 CONCLUZII
Montarea de baterii de stocare in combinatie

cu realizarea de parcuri fotovoltaice si/sau eoline
racordate la reteaua de medie tensiune asigura:
- Reducerea consumului propriu tehnologic CPT
- Rezerva in alimentarea consumatorilor la avarii in
reteaua de medie tensiune si inbunatatirea
indicatorilor de performanta
- Reglaje automate ale tensiunii in reteaua de medie
Fig. 5 – Montare combinata de baterii de stocare tensiune prin sistem SCADA
si parcuri fotovoltaice – UE - Italia - Afacere pentru Operatorii de Distributie in
vanzarea energiei electrice stocate in baterii la
Prin integrarea in SCADA, practic varf de sarcina
functionarea bateriilor de stocare este asigurata
automatizat, on line. S-a atins performanta BIBLIOGRAFIE
optimizarii functionarii in timp real, prin soft-uri
specializate, inclusiv pentru reglaje de tensiune pe [1]. PARLAMENTUL ROMANIEI, Legea 220/2008
reteaua de medie tensiune si implicit actionari cu modificarile si completarile ulterioare, pentru
locale automatizate functie de frecventa din stabilirea sistemului de promovare a producerii
energiei din surse regenerabile de energie,
sistem la varf sarcina.
Bucuresti, 2008
Accesarea de fonduri europene si facilitatile
[2]. PARLAMENTUL ROMANIEI, Legea Energiei
in montarea de panouri fotovoltaice asigurate nr. 123/2012 cu modificarile si completaile
prin programele UE, de energie verde, conduc la ulterioare, Bucurestti, 2012
cointeresarea Operatorilor de Distributie, OD, in [3]. Ordinul ANRE 32/2004 - NTE 003/04/00
dezvoltarea proiectelor de montarea bateriilor de Normativ pentru constructia liniilor aeriene de
stocare coroborat cu realizarea de parcuri eoliene energie electrica cu tensiuni peste 1000V,
si fotovoltaice racordate la retelele regionale de Bucuresti, 2004
medie tensiune.
în Energetică
1.34.- LIMITAREA PIERDERILOR IN RETEAUA DE MEDIE TENSIUNE

PRIN FUNCTIONARE IN BUCLA INCHISA CU LINIILE ELECTRICE
DE MEDIE TENSIUNE
Dr.Ing. Doru URSU, Ing. Ion MARIN, Ing. Cristina MOANTA, Ing. Virgil SIMION
Distributie Energie Oltenia, Craiova, Str. Calea Severinului, nr. 97, Dolj
tel/fax: 0251 216 471, tel/fax: 0372 526 471, e-mail:distributie@distributieoltenia.ro
Conf.dr. ing. Paul-Mihai MIRCEA, Ing. Anca Loredana BUTOARCA,
Universitatea din Craiova, Craiova, str. A.I. Cuza, nr. 13, Dolj
tel/fax: 0723 394474, mmircea@elth.ucv.ro
Summary: The paper proposes to present an analysis of looped functioning of a MV (medium

voltage) line, in order to decrease its own technical consumption, which is supplied at both ends from
the bars of the same station or supply point. Also, it is indicated the calculation method for the
assessment of losses limitation through this functioning method of MV lines (overhead or underground)
as well as the aspects which need to be taken into account for safe functioning with this supply method
of one or more MV lines.
Keywords: losses limitation in the medium voltage grid, looped functioning of a MV line, safety in
operation of a MV line.
Autorii doresc sa prezinte o modalitate de Se utilizeaza relatia caderii de tensiune de faza

reducere a CPT tehnic prin functionarea in bucla cu pentru cele doua tronsoane A-1 si 1-B, cu scopul de a
liniile de MT, luand in considerare siguranta in determina circulatiile de curenti dinspre cele doua
functionare si indicatorii de continuitate SAIFI/SAIDI. surse I_A si I_B:
Solutia de limitare a CPT prezentata de autori indica
posibilitatile de functionare a unei linii de MT in bucla
(alimentata la ambele capete) si aspectele legate de
coordonarea protectiilor si automatizarilor la cele doua ,
capete. De asemenea, mai este calculat beneficiul unei
astfel de functionari, in studiul de caz utilizand metoda
“aruncarii sarcinii in noduri”, fiind determinata
diminuarea CPT tehnic pentru o linie subterana de MT
din judetul Gorj aflat in aria de operare a DEO.
1. DESCRIEREA TEORETICA A
CALCULULUI PENTRU LIMITAREA
PIERDERILOR IN RETEAUA DE MT ⇒ (1)
Se pleaca de la cunoscuta metoda de calcul de

aruncare a sarcinilor in noduri pentru a determina iar
circulatiile de curenti pe o linie de MT cu functionare
in bucla, atunci cand se cunosc tensiunile la capetele (2)
de unde este alimentata linia (barele statiilor sau
punctelor de alimentare) si sarcinile din nodurile
retelei (posturile de transformare) [1]. Generalizand, tinand cont ca in realitate avem n
noduri intre cele doua surse, se obtin relatiile [1]:
(3)
Fig. 1. - Linie de MT alimentata in bucla si cu un

singur PT racordat la o distanta A, respectiv B,
de capete
în Energetică
(4)
2. STUDII DE CAZ
In cadrul Distributiei Energie Oltenia s-a

desfasurat un proiect de reducere CPT, una dintre
directii fiind cea de limitare a pierderilor tehnice in
liniile de MT, prin functionarea buclata a liniilor de
MT care s-au putut alimenta in bucla din aceeasi
statie de transformare sau PA, fie de pe aceeasi bara.
Nu s-au putut realiza bucle din bare diferite ale si in ipoteza când , deoarece
aceleeasi statii sau PA si conectate intre ele prin cuple alimentarea buclei se face de pe barele aceleeasi statii,
transversale sau longitudinale, din motivul sigurantei iar banda de tensiune utilizata in cadrul DEO este una
in functionare a linie in bucla in paralel cu cupla sau la maxima in scopul reducerii CPT, vom obtine:
declansarile cuplelor din statie sau PA cand linia ar fi
preluat sarcina cuplei.
In continuare este descris un exemplu practic de
buclare a unei linii electrice subterane care
alimenteaza 7 PT, L MT Motru-PT14 si L MT Motru-
PT15, care se alimenteaza in bucla din aceeasi bara de
MT a statiei Motru.
Pentru simplificare s-a considerat intreaga sarcina
de pe linie concentrata in trei noduri din axul liniei,
noduri in care exista si posibilitatea de sectionare a
liniei cu functionare buclata in vederea stabilirii si din respectiv,
punct de vedere practic a punctului de separare optim
pentru pierderi in situatia cand s-ar dori revenirea la
functionarea radiala optima (din punct de vedere al
apropierii de CPT minim in schema radiala) cu liniile
analizate.
S-a considerat pentru analiza circuitul buclat din
figura 2, cu tensiunile din capetele de alimentare (bara
statiei de transformare) si sarcinile in noduri
specificate in figura: ceea ce va conduce la urmatoarea redistribuire a
sarcinii pe tronsoane:
Fig. 2. - Linie de MT buclata ce alimenteaza mai

multe PT cu diferite incarcari Fig. 3. - Linie de MT buclata cu punctul de separare a
puterilor in nodul 2
Linia de MT considerata pentru analiza este
subterana si realizata cu cablu de tip A2YSbY si are Functionarea buclata analizata indica punctul de
urmatorii parametri specifici [2], [3]: separare in nodul 2, pentru regimul de incarcare
minima a liniei, cunoscand puterile active si reactive
(P, Q) absorbite in noduri (PT) si pe baza carora s-au
determinat curentii in nodurile considerate. S-a
considerat pentru analiza o incarcare minima a liniei,
care sa fie acoperitoare din punct de vedere al
beneficiului privind pierderile, asa incat valorea
obtinuta pentru beneficiu sa fie tot una minima.
2.1. Calculul pierderilor pe fiecare din

tronsoanele spre punctul de separare a puterilor
Plecand de la relatiile de calcul (3) si (4),

mai mari decat cele din studiul de caz, se poate ajunge
la un beneficiu obtinut prin functionarea buclata de
peste 2,5 kW.
3. COORDONAREA PROTECTIILOR SI
AUTOMATIZARILOR PENTRU LINIILE
BUCLATE ALIMENTATE DIN ACEEASI
Aşadar, ∆P funcţionare în buclă:
STATIE DE TRANSFORMARE SAU PA
Functionarea in bucla inchisa din aceeasi statie de

transformare sau PA conduce la unele modificari in ce
priveste coordonarea protectiilor existente in acea
2.2. Calculul pierderilor pe fiecare din bucla, dupa cum urmeaza:
tronsoanele de linie in functionarea radiala a - se va functiona in statia de transformare cu
acestora ambele celule aferente buclei la aceeasi bara pentru a
Pentru funcţionare cu alimentare in schema fara evita suntarea cuplei din statie, deoarece la
buclare, cu separatorul de sectionare deschis, functionarea in regim normal prin linia de bucla pot
pierderile pe cele doua linii devin [4]: apare suprasarcini periculoase si, in special, la
declansarea cuplei din diverse motive;
- anularea protectiilor homopolare de curent
directionate din bucla (in statiile cu neutrul tratat prin
BStg), reclosere sau intrerupatoare din PA si PT, cu
exceptia celor din cele doua celule aflate in statia de
transformare, datorita faptului ca in exploatare sensul
Fig. 4. - Linie de MT cu separatorul de sectionare
de circulatie a curentului capacitiv prin protectiile din
pentru buclare deschis
bucla sanatoasa, la o punere la pamant pe alte linii, nu
este unul constant, fluctuand in functie de locul de
punere la pamant;
- protectia homopolara de curent nedirectionata
] prevazuta pentru situatia in care neutrul retelei in
statia de transformare, de unde se alimenteaza liniile
cu functionare in bucla, este tratat prin rezistor (R),
ramane in functiune in cele doua celule aflate in statia
de transformare si in celula de buclare/reanclansatorul
Asadar, la functionarea in bucla deschisa,
de buclare, cea din celula de buclare/reanclansatorul
pierderea totala este suma pierderilor pe cele doua
de buclare avand o temporizare cu o treapta de timp
tronsoane de linie:
mai mica, restul protectiilor din bucla fiind anulate
(reclosere sau intrerupatoare din PA, PT); la
dimensionarea curentului homopolar de demaraj se va
tine cont si de intreg curentul capacitiv al buclei;
- protectiile maximale de curent, rapida si
2.3. Calculul reducerii CPT la functionarea in temporizata ale buclei, raman in functiune in cele doua
bucla in comparatie cu functionarea radiala cu cele celule aflate in statia de transformare si in celula de
doua tronsoane de linie considerate buclare/reanclansatorul de buclare, restul protectiilor
Beneficiul se obtine prin diferenta pierderilor in de acest tip se vor anula (reclosere sau intrerupatoare
cele doua situatii de functionare, radiala (cand din PA, PT din linia ce functioneaza buclat);
pierderile sunt mai mari) si buclata (cand pierderile - RAR-ul va ramane in functiune doar in cele
descresc): doua celule aflate in statia de transformare si in celula
de buclare/reanclansatorul de buclare, iar in cele doua
celule din statia de transformare automatizarea RAR
Pierderile depind de sectiunea conductorului, iar va avea aceeasi temporizare si o treapta de timp peste
la LES sectiunile sunt mari, asa cum se observa si din cel din celula de buclare/reanclansatorul de buclare,
studiul de caz, asa incat la buclarea liniilor electrice avand un singur ciclu (doar pentru buclele mixte sau
aeriene (LEA), beneficiile cresc proportional cu aeriene); aceasta pentru a duce la incercarea din
sectiunea conductorului liniei (in exploatare reanclansator a tronsonului cu defect si ulterior din
preponderent regasindu-se sectiunea de 70 mmp). statie pentru restabilirea alimentarii in bucla sau
Asadar, avand sectiuni mai scazute in LEA decat pentru o a doua incercare pe defect.
la LES, respectiv lungimi si incarcari cu peste doua ori
4. CONCLUZII Ce este demn de retinut pentru siguranta in
exploatare, buclarea sa se faca doar la liniile incarcate
In ultima vreme se pune un accent deosebit pe si cu sectiuni mici, acolo unde beneficiile sunt
reducerea costurilor si a recunosterii acestora in tariful importante [5]. De asemenea, nu trebuie neglijat
de distributie, valabil si pentru costul pentru CPT aspectul de securitate a muncii, fiind necesare
tehnic din retelele electrice ale fiecarui OD. Sunt instructiuni clare la centrele de exploatare si la
nenumarate mijloace de scaderea a acestor pierderi, dispeceratele locale, pentru a se cunoaste bine acest
insa de cele mai multe ori acestea neputandu-se realiza mod de functionare, cu tot ce presupune acesta, de
decat cu investitii sau mentenanta a retelei, care catre comanda operationala si personalul de exploatare
reprezinta tot costuri din bugetele mentionate. Ce am din teren.
dorit sa punem in evidenta in aceasta lucrare este Ca o mentiune de final, daca tensiunea de buclare
faptul ca se pot evita costurile de reducere a CPT la capete ar fi diferit, concluziile ar fi fost aceleasi,
tehnic prin luarea unor masuri operative in retea, in aparand pe tronsoanele de linie doar o suprapunere de
cazul nostru, prin propunerea de functionare buclata curent de circulatie datorita diferentei de potential,
cu liniile de MT, acolo unde se poate realiza in insa nu a fost cazul, deoarece tensiunea pe bara de MT
siguranta o astfel de schema. a aceleeasi statii este una constanta.
Deoarece simpla buclare nu conduce si la o
functionare in siguranta, mai ales daca se face intre BIBLIOGRAFIE
doua statii A si B diferite, lucrarea precizand in acest
sens ca cele doua surse trebuie sa fie doar aceeasi bara [1] Arie A, Dumitriu C, Patrascoiu S. “Probleme de
de MT dintr-o statie sau PA, evitand barele diferite ale transport si distributia energiei electrice”, Fascicola nr.
aceleeasi statii si legate intre ele prin cupla
1, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1984
transversala sau longitudinala. De asemenea, trebuie
avut in vedere ca este nevoie de o coordonare a [2] Rucareanu C, Militaru P, Hotoboc V, Chiricescu
reglajelor protectiilor din statie, la cele doua celule de V, Prioteasa V. “Linii electrice aeriene si subterane”,
linie, cu recloserele si intrerupatoarele din PA si PT, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1989
pentru siguranta in functionare a liniilor buclate si [3] Ionita G, Mazilu Gh. “Linii electrice subterane 1-
pentru a nu fi periclitati indicatorii de continuitate 220 kV. Indrumar de calcul si proiectare”, Ed.
SAIFI/SAIDI de pe aceste linii.
Tehnica, Bucuresti, 1990
Ce mai trebuie mentionat este ca daca s-ar calcula
in lei beneficiul pentru functionarea buclata cu o LEA, [4] Comsa D, Dinculescu P, Sora I. “Utilizari ale
respective LES, valorile anuale nu sunt considerabile, energiei electrice si instalatii electrice”, Ed. Didactica
la incarcarile reale ale acestora, in jur de 1000 lei/LES si Pedagogica, Bucuresti, 1983
si peste 5000 lei/LEA, insa daca in cadrul unui OD se [5] Ionescu T-G, Baciu A. “Retele electrice de
identifica 20, 30 astfel de posibilitati, in DEO fiind distributie”, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1981.
identificate peste 20 astfel de buclari pentru LEA si
LES, beneficiul anual devine unul considerabil.
în Energetică
1.35.- CONSIDERAŢII PRIVITOARE LA ANALIZA PIERDERILOR

DE ENERGIE ELECTRICĂ ÎN REŢELELE ELECTRICE DE
DSITRIBUŢIE LA JOASĂ TENSIUNE
Dr.ing. Sorin Bălăuţă Ing. Stelian Constantin Buliga Ing. Marius Iuzic Ing. Cleopatra Purcaru
Ing. Cozmin Petrescu
S.C. DELGAZ GRID S.A. , tel 0724 368 480, sorin.balauta@delgaz-grid.ro , 0727 703 688 ,
stelian.buliga@delgaz-grid.ro , 0727 660 337, marius.iuzic@delgaz-grid.ro , 0723 119 192 ,
cleopatra.purcaru@delgaz-grid.ro , 0721 377 243, cozmin.petrescu@delgaz-grid.ro
Summary: Authors present several conclusions regarding the possibilities of analysis of loss of
electrical energies to the low voltage side of a transformer substation MV/LV , were all the electricity
meters are smart.
Keywords:. SM , Balance(%) , Load curve
1 SITUAŢIA EXISTENTĂ
V1
1.1 Considerente teoretice V2
Se consideră receptorul trifazat cu conexiunea stea din
V3
Figura 1. Valoarea instantanee a puterii V0 I1 I2 I3
electromagnetice pentru cele 3 faze :
p = (V1-V0’)∙i1 + (V2-V0’)∙i2 + (V3-V0’)∙i3 = u1∙i1 +

u2∙i2 + u3∙i3 (1)
0
unde :
V0’
u1=U1∙√2∙sin(ωt+α1)
u2=U2∙√2∙sin(ωt+α2)
u3=U3∙√2∙sin(ωt+α3) Figura 1 Receptor trifazat cu conexiune stea
i1=I1∙√2∙sin(ωt+α1 – ϕ1) S
i2=I2∙√2∙sin(ωt+α2 – ϕ2)
i3=I3∙√2∙sin(ωt+α3 – ϕ3)
S1 S2 S3 …… Sn
α1 – α2 = α2 – α3 = α3 - α1 = 2π/3 şi U1=U2=U3
P= (1/T)∙∫0..T p dt = U1∙I1∙cosϕ1 + U2∙I2∙cosϕ2 + Figura 2. S = S1+S2+S3..+Sn , suma vectorială a

U3∙I3∙cosϕ3 = P1 + P2 + P3 (2) puterilor aparente absorbite de n consumatori
monofazaţi la un moment dat ,cu acelaşi factor de
Q= U1∙I1∙sinϕ1 + U2∙I2∙sinϕ2 + U3∙I3∙sinϕ3 = Q1 + Q2 + Q3 putere cosϕ . S1, S2,S3.. Sn sunt coliniari.
(3)
S
Unde ( dacă reţeaua este simetrică şi echilibrată): U1 = S1 S2 S3 …….. Sn
U2 =U3=Uf, I1=I2=I3=If şi ϕ1 = ϕ2= ϕ3= ϕ
P=3∙Uf∙If∙cosϕ ; Ul =√3∙Uf şi If = I1
Figura 3. S’ = S1+S2+ S2..+Sn , suma vectorială a
P=√3∙Ul∙I1∙cosϕ
puterilor aparente absorbite de n consumatori
monofazaţi la un moment dat . S1 , S2 ,S3 .... Sn nu sunt
Q=3∙Uf∙If∙sinϕ = √3∙Ul∙I1∙sinϕ
coliniari
S=sqrt (P2+Q2) = √3∙Ul∙I1 = S1+ S2 + S3 (4)
în Energetică
electrici alternativi prin conductoarele reţelelor de

S’’ joasă tensiune, contactele electrice neconforme ,
lungimea uneori excesivă a acestor linii electrice de
Sreţea j.t. S1 Sn joasă tensiune, contoare de energie electrică cu clase
de exactitate diferite, blocarea afişajelor contoarelor
de energie electrică , montarea incorectă a contoarelor
Figura 4. S’’ măsurat de un contor electronic de
balanţă pe partea de joasă tensiune a unui post de de energie electrică, proximitatea inadecvată a
transformare la un moment dat Sreţea j.t. este puterea vegetaţiei ( în cazul reţelelor electrice aeriene
aparentă abosrbită de reţeaua de j.t., S1, S2,S3,.. Sn neizolate), transformatoare de curent defecte.
puterile aparente absorbite de n consumator
monofazaţi la un moment dat. (Fazori în general În actualele condiţii pentru a putea efectua cât mai
necoliniari) [3] exact o balanţă pe partea de joasă tensiune a unui post
O metodă de calcul a balanţei pe partea de joasă de transformare, partea de joasă tensiune a postului de
tensiune care să considere energiile aparente transformare trebuie deconectată şi se citesc indexele
vehiculate / măsurate la un moment dat de contoarele contoarelor de energie electrică urmând ca după un
electronice poate fi aplicată în condiţiile în care anumit interval de timp deconectarea pe partea de
necoliniaritatea fazorilor Sreţea j.t., S1, S2,S3,.. Sn se joasă tensiune a postului de transformare să fie din
încadrează într-o marjă mică, controlabilă/măsurabilă nou efectuată urmată de citirea contoarelor de energie
- cosϕi, i=1..n ϵ [0,85;0,95] , de exemplu . Practic o electrică. În baza citirilor indexelor contoarelor (dar şi
asemenea metodă poate fi aplicată în condiţiile în care a considerării constantelor grupurilor de măsurare
consumurile sunt preponderent rezistive ( regim foarte semidrecte) se pot efectua calculele pentru
apropiat de situaţia consumurilor pe partea de joasă determinarea balanţei energiilor electrice active pentru
tensiune, în mediul rural ) . perioada de timp considerată.
Măsuri de reducere a pierderilor tehnice: montarea de

1.2 Metodă uzuală pentru determinarea conductoare cu secţiuni mai mari, izolate, defrişarea
pierderilor de energie electrică pe partea vegetaţiei din proximitatea liniilor electrice aeriene de
de joasă tensiune a unui post de joasă tensiune, refacerea contactelor electrice aferente
transformare MT/JT branşamentelor , circuitelor din blocurile de măsură şi
protecţie montate la consumatori şi în unele posturi de
Balanţa enrgiilor electrice pe partea de joasă tensiune transformare, firidelor de contorizare şi protecţie sau
a unui post de transformare are ca scop determinarea în cutiile de distribuţie / tablourilor de distribuţie ale
pierderilor de energie electrică tehnice şi non tehnice posturilor de transformare , refacerea circuitelor de
în baza înregistrărilor contoarelor de energie electrică montaj greşite ale grupurilor de măsurare, înlocuirea
activă : contorul trifazat montat în grupul de măsurare contoarelor de energie electrică expirate metrologic cu
semidirect (cu 3 trei transformatoare de curent) contoare de energie electrică noi .
general din postul de transformare pe partea de joasă
tensiune a acestuia şi contoarele monofazate şi Deficienţele metodei actuale:
-ne-amplasarea tuturor grupurilor de măsurare la
trifazate (pentru monataj direct şi pentru montaj
limita de proprietate fapt ce are ca urmare
semidirect) montate la consumatorii racordaţi la
imposibilitatea citirii tuturor contoarelor în intervalele
reţelele de joasă tensiune conectate la respectivul post de timp stabilite. Unele tipuri de contoare electronice
de transformare. nu pot fi citite în lipsa tensiunilor în liniile electrice.
-metoda nu poate fi repetată de mai multe ori în
Pentru un anumit interval de timp diferenţa dintre condiţiile în care operatorul de distribuţie este
energia electrică înregistrată de grupul de măsurare constrâns de legislaţia în vigoare la asigurarea
general montat pe partea de joasă tensiune a postului continuităţii în alimentare a consumatorilor.
de transformare şi suma energiilor electrice măsurate
de grupurile de măsurare ale consumatorilor racordaţi 1.3 Exprimarea analitică a balanţei energiilor
la reţelele de joasă tensiune aferente postului de electrice active şi aparente pe partea de
transformare reprezintă pierderile de energie electrică joasă tensiune a unui post de transformare
activă tehnice şi non-tehnice (datorate consumurilor
neuatorizate). ∆EaPT (%)=( EaG - ∑i=1,p Eami - ∑i=1,q Eati -∑i=1,t Eatsmi ) /
EaG (%) [2], (5)
Cauzele tehnice ale acestor pierderi sunt : pierderile
∆EsPT (%)= ( EsG - ∑i=1,p Esmi - ∑i=1,q Esti -∑i=1,t Estsmi ) /
prin efect Joule Lenz cauzate de circulaţia curenţilor EsG (%) (6)
în Energetică
a) Contoare integrabile în SMI, pentru

unde : măsurarea energiei electrice la locul de
∆EaPT (%) – parametru procentual ce exprimă balanţa consum
energiilor electrice active pe partea de joasă tensiune a b) Infrastructura de comunicaţii şi de procesare
unui post de transformare pentru un anumit interval a datelor care asigură legătura dintre
de timp T ; contoare, echipamentele locului de consum şi
EaG – energia electrică activă înregistrată de grupul de sistemele tranzacţionale de colectare,
măsurare semidirect (transformatoare de curent şi validare, stocare şi prelucrare/administrare a
contorul de energie electrică activă) în intervalul de datelor, ale operatorului de distribuţie a
timp T ; energiei electrice (linii/căi de comunicaţie
Eami=1,p – energia electrică activă consumată de un pentru transmiterea datelor, concentratoare,
client în intervalul de timp T ce are instalat un grup de dispozitive auxiliare pentru transmiterea
măsurare monofazat ; datelor)
Eati=1,q – energia electrică activă consumată de un c) Centrul de colectare, validare stocare şi
client în intervalul de timp T ce are instalat un grup de prelucrare / administrare a datelor ( HES şi
măsurare trifazat direct ; MDMS )
Eatsmi=1,t – energia electrică consumată de un client în SMI sunt sisteme electronice ce măsoară
intervalul de timp T ce are instalat un grup de consumul de energie electrică, asigură
măsurare trifazat semidirect ; transmiterea bidirecţională securizată a
n = i + q + t = numărul consumatorilor de energie informaţiilor de la / la clientul final, furnizează
electrică alimentaţi din postul de transformare. [4] mai multe informaţii decât un contor
convenţional, folosind forme de comunicare
∆EsPT (%) – parametru procentual ce exprimă balanţa electronică.
energiilor electrice aparente pe partea de joasă
tensiune a unui post de transformare pentru un anumit Sistemele de măsurare inteligentă cuprind:
interval de timp T ; a) subsistemele de măsurare ce conţin
EsG – energia electrică aparentă înregistrată de grupul cel puţin contorul, transformatoarele
de măsurare semidirect (transformatoare de curent şi de măsurare şi echipamentele de
contorul de energie electrică activă) în intervalul de securizare a accesului la contor;
timp T ; b) subsistemele de transmitere a
Esmi=1,p – energia electrică aparentă consumată de un datelor (concentratorul echipat cu
client în intervalul de timp T ce are instalat un grup de modem GSM / GPRS) ;
măsurare monofazat ; c) subsistemele de gestiune a datelor
Esti=1,q – energia electrică aparentă consumată de un din contoare.
client în intervalul de timp T ce are instalat un grup de  HES – Head End System - centru de
măsurare trifazat direct ; colectare a fluxului de date provenite din
Estsmi=1,t – energia electrică aparentă consumată de un punctele de măsură/concentratoarele de date,
client în intervalul de timp T ce are instalat un grup de constituit din componente hardware şi
măsurare trifazat semidirect ; software, cu funcţiuni limitate de validare a
n = i + q + t = numărul consumatorilor de energie datelor primare
electrică alimentaţi din postul de transformare.MT-JT.  MDMS – Metering Data Management
System – platforma software pentru stocarea
1.4 Sistem de măsurare inteligent şi prelucrarea datelor provenite din unităţile
HES ale sistemelor de măsurare inteligentă
Sistemul de măsurare inteligent oferă posibilitatea a energiei electrice, şi interfaţarea cu
efectuării balanţei energiilor electrice active pentru aplicaţii de facturare, de informare a
orice interval de timp fără a afecta consumatorii , prin consumatorilor, de prognozare a consumului
citirea de la distanţă automat sau manual a de energie electrică etc..[1]
înregistrărilor grupurilor de măsurare . Singurele
limitări fiind date de continuitatea / disponibilitatea 1.5 Funcţionalităţi obligatorii ale SMI
căilor de transmitere a datelor la un moment dat inteligente [1]
(funcţionalitatea mediilor de transmisie a datelor
GSM/GPRS / Power Line Communication). 1. Să furnizeze clientului final şi oricărui
terţ desemnat de către acesta , citiri din
Arhitectura de bază a unui sistem de măsurare sistem , în vederea gestionării
inteligentă (SMI) a energiei electrice cuprinde: consumului.
în Energetică
2. Să actualizeze citirile menţionate la datele contorizate cel puţin pentru perioada

punctul 1 , cu o frecvenţă suficientă relevantă pentru facturare, reclamaţii sau
pentru a permite ca informaţiile să fie recuperare a eventualelor datorii.
utilizate în vederea realizării de economii
de energie.
3. Să permită citirea la distanţă a contoarelor 3. Infrastructura sistemelor de măsurare
de către operatorul de distribuţie inteligentă ar trebui să permită montarea de
concesionar. contoare suplimentare, fără a fi nevoie de
4. Să asigure o comunicare bidirecţională înlocuirea elementelor existente .
între subsistemul de măsurare montat la
locul de consum şi subsistemul de 4. Subsistemele de măsurare / subsistemele de
gestiune a informaţiilor. transmitere a informaţiilor ar trebui să aibă
5. Să permită citiri suficient de frecvente capacitatea de stocare a datelor pentru o
pentru ca informaţiile să fie utilizate în perioadă suficientă de timp. [1]
managementul operaţional al reţelei,
precum şi la planificarea dezvoltării 2 CONSIDERAŢII PRIVITOARE LA
reţelei. ANALIZA PIERDERILOR DE ENERGIE
6. Să sprijine sistemele tarifare avansate. ELECTRICĂ ÎN REŢELELE DE
7. Să permită controlul de la distanţă al DSITRIBUŢIE LA JOASĂ TENSIUNE.
conectării / deconectării de la reţea sau BALANŢE DE ENRGII APARENTE.
limitarea puterii.
8. Să asigure comunicări securizate ale În mod natural, metoda presupune ca toate
datelor. grupurile de măsurare de pe partea de joasă tensiune a
9. Să prevină, să detecteze si să transmită unui post de transformare să fie echipate cu contoare
către subsistemul de gestiune a electronice ( cu transmisia mărimilor electrice
informaţiilor, semnalizările legate de măsurate către un sistem de punct central via PLC sau
accesul neautorizat. GSM / GPRS..). Contoarele electronice trebuie să aibă
10. Să asigure măsurarea energiei electrice, capabilităţile de configurare cu perioade de integrare
separat, atât a cantităţii absorbite de în domeniul 1..15 minute pentru memorarea curbelor
către client, cât şi a cantităţii de energie de sarcină şi tensiuni asociate următoarelor mărimi A+
electrică injectată în reţea de către [kWh], A- [kWh], R+ [kVARh], R- [kVARh], Uro[V]
client.De asemenea, să asigure măsurarea – pentru contoarele electronice monofazate şi în plus
energiei electrice reactive. Uso[V], Uto[V] pentru contoarele electronice trifazate
11. Să permită identificarea automată a directe şi semi-directe .
defecţiunilor, reducerea timpilor de Metoda propusă de autori implică montarea unor
întreruperi, îmbunătăţirea monitorizării şi grupuri de măsurare ( ce vor fi descrise succint în cele
a controlului principalilor parametri ce urmează ) , mobile, fără efectuarea de întreruperi în
tehnici privind calitatea energiei electrice. alimentarea cu e.e. a consumatorilor, în vederea
12. Infrastructura sistemelor de măsurare localizării cu precizie sporită a zonelor de reţea de j.t.
inteligentă trebuie să permită integrarea a cu consumuri neconforme ( pierderi neconfomre )
cel puţin unui contor pentru balanţă la utilizând ca aparat matematic balanţe şi sub-balanţe
fiecare post de transformare (PT), pentru pentru energii electrice aparente înregistrate/calculate
a facilita identificarea pierderilor tehnice la interval de timp sincrone 1..15 minute.
şi non-tehnice prin analizarea balanţelor Un echipament mobil constă din unul sau mai
de energie. [1] multe seturi de transformatoare de curent (tip cleşte)
conectate în secundar la transmiţătoare Wi-Fi, ce
1.6 Funcţionalităţi opţionale ale SMI a trimit valorile curenţilor [A] către o placă de achiziţie
energiei electrice [1] şi prelucrare conectată la un modem GSM/GPRS .
Ambele echipamente sunt montate într-o cutie de
1. Sistemul de măsurare inteligentă ar trebui să palicarbonat cu IP65 cu posibilitate fixare pe stâlpii
permită comunicarea cu receptorii din reţelei de distribuţie la joasă tensiune. Alimentarea
locuinţa clientului final, inclusiv cu ansamblului se realizează prin conectarea la tensiunea
contoarele altor utilităţi - Home Area de 230 Vca (fază nul, prin intermediul a două CDD-
Network (HAN). uri + alimentator uzual 100..230 Vca / 5Vcc ) a reţelei
electrice de distribuţie la joasă tensiune. Placa de
2. Subsistemul de gestiune a informaţiilor Achiziţie şi Prelucrare (PAP) suportă o corecţie de
colectate din contoare ar trebui să stocheze timp asigurată prin utilizarea protocolului NTP folosit
în Energetică
şi pentru SMI . PAP calculează valorile efective ale memorate de contoarele electronice. Aplicaţia
curenţilor la intervale de timp convenite 1..15 minute realizează şi calculul balanţelor pe diferite segmente
şi trimite aceste valori calculate ( la care sunt asociate ale reţelelor de distribuţie la joasă tensiune aferente
ştampile de timp ) către o aplicaţie de achiziţie de PT analizat (6) . Pentru fiecare client ( inclusiv pentru
punct central ce are ca intrări şi curbele de sarcină grupul de măsurare de balanţă ) se calculează energiile
memorate de contoarele electronice ( inclusiv valorile aparente în baza curbelor de sarcină A+ [kWh], R+
efective ale tensiunilor măsurate la intervale de timp [kWh], R- [kWh] înregistrate de contoarele
setabile 1..15 minute) . Pentru a putea reconstitui S = electronice din postul de transformare considerat
S1 + S2 + S3 = I1∙U10 + I2∙U20 + I3∙U30 pe cele trei faze pentru analize.
se consideră tensiunile de fază , la aceleaşi momente
de timp măsurate din curbele de sarcină ale BIBLIOGRAFIE
contoarelor electronice cele mai apropiate de locul de
montare al seturilor de transformatoare de curent tip [1]- ANRE. Proiect de ordin privind implementarea la
cleşte. Practic în aceeastă manieră se calulează S într- nivel naţional a sistemelor de măsurare
un nod al reţelei de distribuţie la joasă tensiune. Prin inteligentă a energiei electrice şi stabilirea
integrare în timp a puterilor aparente într-un nod calendarului de implementare.
( măsurate cu echipamente mobile şi cu ajutorul [2]- CNEE 2017, Dr.Ing. Sorin Bălăuţă,..
curbelor de tensiuni înregistrate de contoarele “Consideraţii privitoare la necesitatea montării
electronice montate cel mai apropae de TC-urile unui număr suplimentar de grupuri de măsurare
mobile ) se obţine energie electrică aparentă într-un de balanţă pe partea de j.t. a posturilor de
interval de timp. Calculul este efectuat de către o transformare”.
aplicaţie de achiziţie şi prelucrare instalată pe un [3]- iota.ee.tuiasi.ro, 7.1.4 „Puterea în reţelele
server ce foloseţte ca intrări curbele de curenţi trimise electrice trifazate”
de echipamentele mobile şi curbele de tensiuni
1.36.- PIERDERI SUPLIMENTARE ÎN REGIM DE DEFECT
MONOFAZAT STABILIZAT ÎN REȚELELE DE MEDIE TENSIUNE
RADIALE TRATATE PRIN BOBINĂ DE STINGERE
Ing. Ion MARIN, Dr.Ing. Doru URSU, Ing. Virgil SIMION, Ing. Cristina MOANTA, Distributie Energie
Oltenia, Craiova, Str. Calea Severinului, nr. 97, Dolj, tel/fax: 0251 216 471, tel/fax: 0372 526 471,
e-mail: distributie@distributieoltenia.ro,
Conf. Dr. Ing. Paul-Mihai MIRCEA, Ing. Anca Loredana BUTOARCA, Universitatea din Craiova,
Craiova, str. A.I. Cuza, nr. 13, Dolj tel/fax: 0723 394474, mmircea@elth.ucv.ro
Summary: The paper wants to present a way of analyzing additional technical losses in a medium
voltage network to a single-phase fault by calculating the complex power in such a regime that leads to
the active power lost during a earth fault. All this analysis can be important to identify the optimal
technical solutions for neutral treatment in medium voltage networks, but also for loss estimates, for
neutral treatment through Petersen coil, in the case of earth faults in electrical network.
Keywords:losses in the medium voltage grid,treating the neutral, earth faults or single-phase faults.
Autorii doresc să prezinte un mod de analiză pierderile suplimentare determinate de circulaţia

apierderilor tehnicesuplimentare într-o reţea de medie curenţilor de defect în timpul punerii la pământ.
tensiune la un defect monofazat, prin calculul puterii
complexe intr-un astfel de regim care să conducă la 2. Calculul puterii complexe în regimuri
puterea activăpierdutăin timpul unei puneri la pământ. permanente nesimetrice şi dezechilibrate
Toată această analiză poate fi importantă pentru a
identifica soluţiile tehnice optime in ce priveşte Relaţiile de calcul a puterii complexe în regimuri
tratarea neutrului in reţelele de medie tensiune, dar si permanente nesimetrice şi dezechilibratesunt indicate
pentru estimări de pierderi, la tratarea neutrului, prin în [1].
bobină de stingere, in cazul punerilor la pământ în Puterea aparentă complexă este data de relaţia:
reţelele electrice. (2.1)
Și poate fi scrisă în funcţie de componentele simetrice
1. Introducere ale tensiunilor de fază, respectiv curenţilor de fază:
Având în vedere că în reţelele de medie tensiune

ponderea cea mai mare a defectelor este reprezentată
de defectele monofazate, este util de analizat care sunt (2.2)
pierderile suplimentare de energie şi putere ce apar în
astfel deregim stabilizat.
De asemenea, având în vedere că pierderile proprii
tehnologice reprezintă un deziderat pentru toţi (2.3)
operatorii de distribuţie, analiza acestor pierderi cu - curentul complex conjugat al
suplimentare în astfel de regim stabilizat de defect este curenţilor de secvenţă homopolară, directă şi inversă.
importantă şi poate constitui un criteriu pentru Introducând aceste componente (2.2) şi (2.3) în
alegerea soluţiei optime de tratare a neutrului. expresia puterii (2.1), după efectuarea calculelor
Regimul de defect monofazat stabilizat, având în obţinem:
vedere tensiunile de fază şi curenţii de fază prin (2.4)
fiecare element de reţea (modul şi defazaj) este un Puterea activă P şi reactivă Q sunt:
regim nesimetric şi dezechilibrat, iar problema se
rezumă la calculul puterii complexe într-un astfel de (2.5)
regim.
Transformatoarele de distributie 20/0,4 kV având
conexiunea ∆ pe înfăşurarea de 20 kV, curenţii de (2.6)
sarcină absorbiţi de consumatori care circula prin unde: sunt defazajele impedanţelor de
reţeaua de 20 kV ramân neschimbaţi în timpul punerii calcul („homopolară„„directă„ „inversă„) aferente
la pământ, din acest considerent vom analiza doar elementului de reţea prin care circulă
262
În cele ce urmează ne propunem să calculăm
tensiunile respectiv pentru a
determina
3. Calculul curenţilor de fază prin elementele

reţelelor de distribuţie pentru simplă punere la
pământ, calculul tensiunilor de fază pe bara staţiei
de transformare
Se consideră pentru calcul o staţie de transformare cu

un transformator 110/20 kV ce alimentează două linii
de 20 kV radiale. Neutrul reţelei este tratat printr-o
bobină de stingere conectată la neutrul de 20 kV al
transformatorului de servicii interne.
Schema simplificată a unei astfel de reţele este
reprezentată în figura 1, figură în care este evidenţiată
şi circulaţia curenţilor de defect monofazat la o punere b.
la pământ în una dintre linii.
c.
Fig. 1 Schema de calcul al curentului de defect
monofazat în reţelele de MT
a – schema desfăşurată; b – schema redusă; c –
schema monofazată
3.1 Calculul curenţilor de fază prin linia defectă şi

a tensiunilor de fază pe bara staţiei
Pentru un defect monofazat la pământ prin arcul de

rezistenţă RD, condiţiile limită sunt [2]:
respectiv în pct. K`
(3.1)
a.
Curenţii la locul de defect sunt:
(3.2)
= (3.3)
unde:
- tensiunea de fază de secvenţă directă, care
alimentează defectul
263
– impedanţele de secvenţă directă, inversă
şi homopolară între sursa de alimentare şi locul
defectului. (3.9)
–componentele de secvenţă directă, unde: – componentele de secvenţă
inversăşi homopolară ale curenţilor prin faze directă, inversă şi homopolară pe bara staţiei.
Impedanţa de secvenţă homopolară este fundamental Folosind relaţiile 3.9 determinăm tensiunile de fază pe
deosebită faţă de cea de secvenţă directă şi inversă bara de 20 kV astfel:
(vezi fig. 1-c) şi are următoarea expresie:
(3.4) (3.10)
unde:
– impedanţa homopolară a transformatorului prin Curenţii de fază prin linia defectă în timpul punerii la
care circulă curentul homopolar plus impedanţa liniei pământ stabilizat sunt:
până la locul defectului (
- impedanţa de tratare a neutrului (3.11)

- este admitanţa pe fază a întregii retele cu unde - admitanţa pe fază a liniei cu defect,
lungimea determinata folosind relaţia (3.5).
(3.5) Puterea aparentă complex vehiculată suplimentar prin
unde: linia defectă va fi:
- conductanţa specifică a liniei
(3.12)
unde: - curenţii complecşi conjugaţi ai
conf. [3] (3.6)
– pierderi specifice de putere datorate curentului curenţilor din (3.11).
de conducţie prin izolator, respectiv curentului de
scurgere pe suprafaţa acestuia 3.2 Calculul curenţilor de fază prin linia sănătoasă
U – tensiunea de fază de serviciu în timpul punerii la pământ stabilizate
Conform [2] în urma descompunerii în componente

simetrice, se vor obţine următoarele tensiuni de fază in
pct. K` (3.13)
unde: -admitanţa pe fază a liniei sănătoase
determinate folosind relaţia (3.5)
(3.14)
unde: - curenţii complecşi conjugaţi ai
(3.7) curenţilor din (3.13).
tensiuni, care descompuse în componente simetrice,
rezultă: 3.3 Calculul curentului prin bobina de stingere în
timpul punerii la pământ stabilizate
Parametrii schemei echivalente paralel prin bobină

sunt:
(3.8) (3.15)
unde – componenta de secvenţă Unde: – reactanţa capacitivă a întregii reţele 20 kV
direct, inversă şi homopolară ale tensiunilor k – factor supracompensare bobină
Capacitatea echivalentă a reţelei 20 kV
în punctual K`.
Pornind de la componentele de secvenţă în punctul K`
din reţea (a se vedea fig. 2) determinăm componentele (3.16)
de secvenţă direct, inversă şi homopolară pe bara de – curent capacitiv total reţea 20 kV
20 kV a staţiei de alimentare astfel:
264
Avem o staţie de transformare 1x25 MVA ce
(3.17) alimentează o reţea mixtă în lungime de 30 km,
Cunoscând factorul de calitate pentru schema formată din două linii 1L şi 2L, cu neutrul artificial
tratat prin bobină de stingere conectată la neutrul 20
kV TSI. Determinaţi pierderile suplimentare de putere
echivalentă serie şi ţinând cont de relaţia în regim stabilizat pentru o simplă punere la pământ în
dintre parametrii schemei echivalente serie şi paralel linia 2L la distanţă de 3 km de staţie.
[1] după 4.1 Date tehnice necesare pentru calcul:

efectuarea calculelor obţinem: - Linia 1L: LEC 20 km, L1=10 km, având curentul
specific de punere la pământ Ic_specific=2.18 A/km ,
(3.18) A2YSY 120 mmp, montaj în treflă, pierderi specifice
Admitanţa bobinei pentru schema echivalentă paralel de putere în elementele transversale p1=2.5 w/km;
este: rd=ri=0,373 ohm/km; ro=1,263 ohm/km; xd=xi=0,127
ohm/km; xo=0,622 ohm/km; Impedanţele specifice
(3.19) sunt: Zdl=0,373+jx0,127; Zil=0,373+jx0,127;
Z0l=1,263+jx0,622
- Linia 2L: LEA 20 km, L2=20 km, având curentul
(3.20) specific de punere la pământ Ic_specific=0,0474
A/km, Sc=95 mmp, cor orizontal, stalpi beton,
(3.21) pierderi specifice de putere în elementele transversale
Puterea aparentă complexă vehiculată prin bobina de p2=2,5 W/km; Impedanţele specifice sunt:
stingere în timpul punerii la pământ este: Zdl=0,33+jx0,353; Zil=0,33+jx0,353;
(3.22) Z0l=0,08+jx1,235
- Sistem 110 kv: Puterea de scurtcircuit în regim
unde:
maxim raportată la bara 110 kV staţie Strif=1000
MVA;
- tensiunea de deplasare a - Bobina de stingere: 10-50 A; 580 kVA;
neutrului reţelei 20 kV funcţionează în regim supracompensat k=10 %, factor
- curentul conjugat al lui . de calitate Qs=200;
- Tranformator 110/20 kV: Sn=25 MVA; Pcu=143
3.4 Circulaţia curenţilor prin TSI în timpul kW; Po=21 kW, uk=11 %, YNd-11;Userv=20/√3
punerii la pământ stabilizate - Transformator de servicii interne TSI: Sn=0.1
MVA; Pcu=2,3 kW; Po=0,365 kW, uk=4 %, ZNyn-5;
Conform figurii 2 prin fiecare fază a TSI, în timpul - rezistenţa de trecere la locul de defect Rarc=0,5
punerii la pământ trece un curent: ohm;
(3.24) 4.2 Etapele de calcul:

Puterea aparentă complexă vehiculată prin TSI este:
4.2.1)Curenţii capacitivi reziduali pentru liniile 1L si
(3.25)
2L, respectiv curent capacitiv total reţea 20 kV:
Ic_1L=2,18x10=21,8 A; Ic_2L=0,0474x20=0,948 A;
3.5 Pierderile suplimentare în reţeaua 20 kV în
Ic=Ic_1L+Ic_2L=21,8+0,948=22,748 A
timpul punerii la pământ
Notăm curentul rezidual al liniei pe care va fi punerea
la pământ cu ICLPP=Ic_2L=0,948 A
Pierderile suplimentare de putere activa in timpul
punerii la pamant stabilizate sunt:
4.2.2) Capacitatea echivalentă pe fază a întregii reţele
Psuplim= corespunzătoare curentului capacitiv total al staţiei de
(3.26) MT este:
Energie reactivă suplimentară prin reţeaua 20 kV în
timpul punerii la pământ este:
Qsuplim=Im( Capacitatea echivalentă pe fază a întregii reţele
calculate este:
(3.27)
4. Exemplu de calcul.
265
Capacitatea echivalentă a întregii reţele de MT este: 4.2.7) Parametrii electrici ai sistemului 110 kV
raportaţi la tensiunea de 20 kV
4.2.3)Admitanţa faţă de pământ pe fază a întregii

reţele de MT în regim normal de funcţionare este:
4.2.8) Parametrii electrici ai tansformatorului de 110

kV vazută din 110 kV şi raportaţi la tensiunea 20 kV
4.2.3) Capacitatea echivalentă pe fază a liniei pe care

va fi punerea la pământ este:
4.2.4) Admitanţa faţă de pământ pe fază a liniei cu

punere la pământ în regim normal de funcţionare:
i
i
4.2.5) Reactanţa capacitivă echivalentă a întregii reţele

de MT considerând capacitatea echivalentă a întregii
reţele de MT calculată la punctul (4.2.2)
4.2.9) Parametrii electrici ai TSI sau BPN
4.2.6) Admitanţa şi impedanţa bobinei de stingere

pentru schema echivalentă paralel
Legătura între parametrii, schema echivalentă paralel
şi schema echivalentă serie este:
rhTSI=0,5∙rdTSI
; rhTSI=50,718 ohmi
4.2.10) Impedanţa homopolară a transformatorului

prin care circulă curentul de secvenţă homopolară.
4.2.11) Impedanţa directă, inversă şi homopolară

echivalentă până la locul de defect
266
4.2.12) Tensiunile fazelor sănătoase în timpul punerii
la pământ pe faza R în dreptul punerii la pământ
4.2.13) Curentul prin locul punerii la pământ
Componentele de secvenţă directă, inversă şi

homopolară a celor trei curenţi de fază (IR=IKR,
IS=0, IT=0) la locul punerii la pământ sunt:
Componentele de secvenţă directă, inversă şi

homopolară a tensiunilor în dreptul punerii la pământ
sunt:
Pe bara staţiei vom avea următoarele componente

simetrice pentru tensiuni:
Tensiunile de fază pe bara staţiei sunt:
267
4.2.14) Tensiunea reziduală în timpul punerii la
pământ
Tensiunea rezultată din triunghiul deschis
4.2.19) Pierderile suplimentare prin liniile sănătoase

sunt:
4.2.15) Tensiunea homopolară (tensiunea de deplasare

a neutrului) în timpul punerii la pământ
4.2.20) Curentul prin bobina de stingere este:
4.2.16) Curenţii de fază prin linia cu punere la pământ

sunt
4.2.21) Pierderi de putere activă şi reactivă în bobină
în timpul punerii la pământ:
4.2.22) Pierderi de putere activă şi reactivă în

transformatorul de nul artificial
Curenţii complecşi conjugaţi sunt:

4.2.23) Bilanţul puterilor suplimentare în reţeaua de
20 kV:
Pierderile suplimentare de putere activăîn timpul
punerii la pământ stabilizate sunt:
4.2.17) Pierderi suplimentare prin linia cu punere la Psuplim=
pământ vor fi: =3.0
5 kW
Energie reactivă suplimetară prin reţeaua 20 kV în
timpul punerii la pământ este:
Qsuplim=Im(
4.2.18) Curenţii de fază prin linia sănătoasă sunt: =-550.884 kVAR
CONCLUZII
Regimul de punere la pământ stabilizată din reţeaua de

medie tensiune analizata absoarbe suplimentar o
putere activă de 3.05 kw (echivalent energie electrice
de 3.05 kwh) şi generează suplimentar o putere
reactivă de 550.884 kvar. Ceea ce este interesant şi
verificat practic este faptul că la o punere la pământ
într-o reţea de medie tensiune cu neutrul tratat prin
bobină de stingere, atunci când avem în reţea vegetaţie
şi defectul chiar dacă este persistent nu se încadrează
Curenţii complecşi conjugaţi sunt:
268
în zona de declanşare a protecţiei liniei, linia va foarte mici în comparaţie cu neutrul netratat sau tratat
funcţiona mult timp cu defect şi pierderile prin bobină de stingere, fiind încă unul din
suplimentare prin aceasta pot fi considerabile, in dezavantajele neutrului izolat sau tratat prin bobină.
funcţie de impedanţa la locul de defect şi timpul până
când protecţia va încadra şi declanşa defectul. Bibliografie
În concluzie, calculul din studiul de caz poate fi un [1] A. Saimac, C. Cruceru, Electrotehnică. Editura
sprijin în estimările de pierderi pentru reţeua unde sunt Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
probleme de izolaţie, fie că sunt izolatoare cu [2] Ioan Vulcu, Defectul monofazat. Editura Matrix
rezistenţa de izolaţie slabă, fie că vegetaţia atinge de ROM, Bucureşti, 2007
conductoare, ajungând în aceste situaţii la un ordin 1-2 [3] L. M. Goia, ş.a. Tratarea neutrului reţelelor de
MWh de pierderi de energie activă într-o lună. medie tensiune. Editura Tehnică, Bucureşti, 1985
Aşadar, la tratarea neutrului prin rezistor, chiar dacă
sunt curenţi mai mari de defect monofazat, având
timpi scurţi de declanşare, pierderile suplimentare sunt
269
în Energetică
1.38.- CONSIDERAŢII PRIVITOARE LA POSIBILITATEA UTILIZĂRII

RIDICĂTOARELOR STABILIZATOARE MAGNETICE
DE TENSIUNE ÎN REŢELELE ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE LA JOASĂ TENSIUNE
Dr.ing. Sorin Bălăuţă Ing. Stelian Constantin Buliga Ing. Marius Iuzic Ing. Vasile Crăciunescu
Ing. Marius Lucian Diaconu
S.C. DELGAZ GRID S.A. , tel 0724 368 480, sorin.balauta@delgaz-grid.ro , 0727 703 688 ,
stelian.buliga@delgaz-grid.ro , 0727 660 337, marius.iuzic@delgaz-grid.ro , 0728 116 835 ,
vasile.craciunescu@delgaz-grid.ro , 0728 116 694, marius-lucian.diaconu@delgaz-grid.ro
Summary: Authors shows some conclusions concerning the suitability of low voltage regulator system
in electricity distribution networks at low voltage due to the implementation of a pilot project.
Keywords: RSMT , AMR
1 SITUAŢIA EXISTENTĂ 1.1 Limite admise pentru variaţiile tensiunii în

reţelele electrice de distribuţie la joasă
În România, în anul 2007, a intrat în vigoare două tensiune
acte normative foarte importante referitoare la
Calitatea Energiei Electrice : În condiţii normale de funcţionare, excluzând
- Standardul de performanţă pentru serviciile perioadele de întreruperi, variaţiile de tensiune în
de transport şi de sistem ale energiei reţelele electrice de distribuţie la joasă tensiune nu
electrice; trebuie să depăşească ± 10% din tensiunea nominală
- Standardul de performanţă pentru serviciul Un . În anumite condiţii se acceptă umătoarele limite
de distribuţie a energiei electrice. pentru banda de variaţie a tensinilor efective : -15%
Prin faptul că sunt apelate în documentele de mai Un .. + 10% Un. [2]
sus, următoarele standarde internaţionale referitoare la În conformitate cu standardele europene pentru
definirea indicatorilor / parametrilor calităţii energiei instalarea receptoarelor relevante pentru consumatori (
electrice, a metodelor de măsurare şi de evaluare a SR EN 60038 ) , receptoarele sunt proiectate pentru a
acestora şi a limitelor admise, sunt obligatorii în suporta variaţii ale tensiunii de alimentare în banda
România atât pentru Operatorii Reţelelor Electrice de ±10%Un. [2] , [4]
Transport şi Distribuţie ( OTS şi OD ) cât şi pentru Temporar , pentru o periodă de timp necesară
utilizatorii acestor reţele (producătorii şi consumatorii rezolvării situaţiilor apărute în reţeaua electrică de
de energie electrică): distribuţie la joasă tensiune , variaţile de tensiune pot
- SR EN 50160:2011 - Caracteristici ale fi acceptate în banda -15%Un .. +10%Un , cu excepţia
tensiunii în reţelele publice de distribuţie; cazurilor când s-a convenit altfel cu consumatorii. [2]
- SR EN 61000-4-30:2015 – Compatibilitatea În condiţii normale de funcţionare ale reţelelor
electromagnetică ( CEM ) . Partea 4-30: electrice de distribuţie la joasă tensiune , pentru
Tehnici de încercare şi măsurare. Metode de fiecare perioadă de 10 minute , pe parcursul a 95%
măsurare a calităţii energiei electrice . dintr-o săptămână, valorile tensiunilor efective ar
În conformitate cu prevederile din reglementările trebui să fie în intervalul ±10%Un şi pentru fiecare
în vigoare în prezent în România: perioadă de 10 minute pe parcursul a restului de 5%
- Operatorul de Transport şi Sistem ( OTS ) şi dintr-o săptămână , valorile tensiunilor efective ar
Operatorii de Distribuţie ( OD ) au obligaţia să trebui să fie în intervalul -15%Un .. +10%Un. [2]
monitorizeze respectarea parametrilor de Calitate a
Energiei Electrice în reţelele proprii. 1.2 Ridicătoare Stabilizatoare Magnetice de
- Operatorii de Reţea au obligaţia de a asigura Tensiune pentru reţelele electrice de
energie electrică la parametrii de calitate reglementaţi distribuţie la joasă tensiune
sau contractaţi, iar producătorii şi consumatorii au
obligaţia de a limita nivelul perturbaţiilor transmise în Reprezintă soluţii sigure şi fiabile pentru reţelele
SEN sub nivelul alocat. [1] de distribuţie de joasă tensiune , stabilizând şi
îmbunătăţind nivelul tensiunii în zone de reţea unde
apar frecvent niveluri sub limita normală / standard . [13]
în Energetică
RSMT este compus din trei regulatoare liniare ce Dimensiuni (L cm / 120/40/135 (55 kVA ± 6%)
lucrează independent (pe fiecare fază). Prin conectarea l cm / H cm) 120/40/135 (55 kVA ± 10%)
sau deconectarea a două transformatoare de tensiune 120/40/135 (110 kVA ± 6%)
TR1, TR2 cu rapoarte de transformare diferite, RSMT 140/40/145 (110 kVA ± 10%)
furnizează o tensiune la ieşire în benzile maximale ± 140/40/145 (175 kVA ± 6%)
6% Un sau ± 10% Un . [5] 140/40/145 (175 kVA ± 10%)
160/40/155 (250 kVA ± 6%)
160/40/155 (250 kVA ± 10%)
160/40/155 (400 kVA ± 6%)
Masa (kg) 200 (55 kVA ± 6%)
240 (55 kVA ±10%)
280 (110 kVA ± 6%)
280 (110 kVA ± 10%)
320 (175 kVA ± 6%)
400 (175 kVA ± 10%)
430 (250 kVA ± 6%)
550 (250 kVA ± 10%)
540 (400 kVA ± 6%)
Montare / La sol sau pe stălpul reţelei
Amplasare electrice de distribuţie la joasă
tensiune
Tabelul 2 Caracteristici tehnice (orientative) pentru
Figura 1 Schema de principiu a RSMT pe o fază (TC:
un RSMT de joasă tensiune [5]
blocul de comandă/control tiristoare)
Pasul Transformator de Transformator de

tensiune 1,5% / tensiune 4,5% /
2% 7,5%
-6% / -10% -1,5% / -2,5% -4,5% / -7,5%
-4,5% / -7,5% 0% / 0% -4,5% / -7,5%
-3% / -5% +1,5% / +2,5% -4,5% / -7,5%
-1,5% / -2,5% -1,5% / -2,5% 0% / 0%
0% / 0% 0% / 0% 0% / 0%
+1,5% / +2,5% +1,5% / +2,5% 0% / 0%
+3% / +5% -1,5% / -2,5% +4,5% / +7,5%
+4,5% / +7,5% 0% / 0% +4,5% / +7,5%
+6% / +10% +1,5% / +2,5% +4,5% / +7,5%
Tabelul 1 Generarea nivelului tensiunii la ieşirea
RSMT , pe fiecare fază în parte
Caracteristici
tehnice
(orientative)
Temperatura -40°C..+45°C
ambientală
Altitudinea < 2000m
Gradul de protecţie IP54
Tensiunea 400 V / 230 V
nominală Un
Curentul nominal 80 A (pentru Sn =55kVA)
In 100A (pentru Sn=110kVA) Figura 2 RSMT ( 110 kVA )
250A (pentru Sn=175kVA)
Frecvenţa nominală 50 Hz
Eficienţă ~ 99 %
Banzi standard ±6%Un sau ±10%Un
pentru tensiunea de
ieşire
în Energetică
Figura 3 Variante de amplasare RSMT de joasă

tensiune [15]
Figura 5 Aportul montării RSMT (în regim de lucru
Unii producători de RSMT pun la dispoziţie un automat) asupra nivelului tensiunilor , într-o reţea
program pentru sugerarea locului optim de amplasare electrică de distribuţie la joasă tensiune [14]
comunicaţii PLC în reţeaua electrică de distribuţie la
joasă tensiune , unde este montat.
Unele tipuri constructive de RSMT pot compensa

căderea de tensiune pe un feeder.
I
Figura 6 Exemplu de amplasare RSMT
Referitor la schema din Figura 6, facem

Oscilogramă.Tensiune la intrare în RSMT următoarele presupuneri: I = 100 A , cablul ( de ex.
NA2X2Y 4x150mm2 ) dintre RSMTşi consumator are
impedanţa caracteristică = 0,206Ω/km (Z = 0,5km x
0,206 Ω/km = 0,1Ω ). Pentru un curent de 100 A (de
ex.) se obţine o cădere de tensiune de 10 V.
Oscilogramă.Tensiune la ieşirea RSMT În µcontrolerul RSMT, printr-o interfaţă de
operare manuală, se setează impedanţa cablului a.î. la
Figura 4 Aportul montării RSMT (în regim de lucru ieşirea din echipament să fie asigurată compensarea
automat) . Regularizarea tensiunii de intrare prin căderii de tensiune. [14]
funcţionarea RSMT. [1
UieşireRSMT = Uregulator + Z x I (1)
1.3 Alte funcţiuni ale RSMT
RSMT pot efectua o succesiune de măsurători
Priin funcţiunea “by-pass” , RSMT este scos din pentru Uintrare/ieşire, Iintrare/ieşire (mărimi efective)
funcţiune – automat- la apariţia unui defect intern , cu ştampile de timp asociate, la un interval de timp
asigurând – fizic , prin închiderea unui by-pass - prestabilit, pe fiecare fază în parte ce pot fi trimise la
continuitatea circuitelor R, S, T ale reţelei electrice de cerere la distanţă către un sistem de punct central.
distribuţie la joasă tensiune . Unele tipuri de RSMT sunt echipate cu module ce
efectuează şi analiza calităţii e.e. atât la intrare cât şi la
RSMT nu perturbă comunicaţiile PLC pe joasă ieşire din echipament.[14]
tensiune şi nu este influenţat de un trafic de
în Energetică
un numar de 67 consumatori monofazaţi şi 1

consumator trifazat.Căderea de tensiune în situaţia
existentă calculată la stâlpul 1.1.12 este de 5.33 %, iar
până la capetele reţelei , la stâlpii 1.1.24 – 13.2% şi
respectiv 1.1.43 depaseşte 16,5% . La stâlpul 1.1.12 s-
a instalat o priză de pâmânt de 1Ω şi 6 descărcătoare
de tensiune. RSMT (cu Sn = 110 kVA) s-a montat la
acest stâlp, pe un suport metalic la o înălţime de 1m de
la sol (Figura 9). Stâlpul a fost echipat cu izolatoare
de tracţine. Pe acelaşi stâlp s-au montat şi două BMPT
( la intrarea şi la ieşirea din RSMT – d.p.d.v. electric)
echipate cu contoare L+G echipate cu modem
GSM/GPRS ce au fost integrate în sistemul AMR al
S.C. DELGAZ GRID S.A.. [12]
Figura 7 Mărimi măsurate , Variantă RSMT echipată
cu module de măsurare pe intrare şi ieşire.[14] Mărimile electrice programate a fi memorate (cu
perioada de integrare de 15 minute) în cele două
2. CONSIDERAŢII PRIVITOARE LA contoare L+G ( Load Profile Registers ) : U R0[V],
POSIBILITATEA UTILIZĂRII US0[V], UT0[V] , A+[ kWh], A-[kWh], R+[kWh] ,R-
RIDICĂTOARELOR STABILIZATOARE [kWh] ,IR[A], IS[A], IT[A] , P+ , P- .
MAGNETICE DE TENSIUNE ÎN REŢELELE
ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE LA JOASĂ S-a dorit urmărirea comportării în exploatare a
TENSIUNE . Proiect pilot echipamentului , ( în varianta constructivă simplă
neechipată cu funcţiuni de măsurare şi măsurare
S-a ales o linie electrică de distribuţie a e.e. la speciale ) în condiţii reale de exploatare , într-o reţea
joasă tesniune , racordată la un post de transformare electrică aeriană de distribuţie a energiei electrice la
aerian (20 kV / 0,4 kV, Sn = 100 kVA). Din acest post
de transformare sunt alimentaţi 110 consumatori. joasă tensiune , cu o lungime atipică şi pentru care s-
Plecarea are o lungime de 2,26 km. Reţeaua electrică au estimat căderi de tensiune ce ar putea afecta
este construită pe stâlpi de beton, circuitele sunt consumatorii finali . S-au luat măsuri de protejare a
realizate cu conductoare tip funie din AL de sectiune echipamentului împotruiva supratensiunilor şi a
35 mmp. supracurentţilor (pentru acest sciop s-au montat două
cutii de distribuţie de j.t.. echipate cu întrerupătoare
Soluţia tehnică propusă pentru îmbunătăţirea tripolare .
nivelului de tensiune în zona de post PTA propus
pentru desfăşăurarea proiectului pilot constà în
montarea unui Ridicator Stabilizator Magnetic de
Tensiune la stâlpul 1.1.12 de tip SE 11, stâlp de
derivaţie, la o distanţă de 480 m faţă de postul de
transformare .
Figura 8 Schema monofilară a l.e.a. j.t. unde s-a

montat RSMT Figura 9 RSMT (110 kVA) – montat pe un stâlp
De la stâlpul 1.1.12 până la capătul reţelei ( stălpul SE10 . Amplasamentul : la 1 m de sol , cu utilizarea
1.1.29 ) mai sunt 680 m, iar până la stâlpul 1.1.43 mai unei platforme.
sunt 320 m.Pe acest tronson de reţea sunt alimentaţi
în Energetică
Figura 10 BMPT echipat cu contoare integrate în AMR .S-au montat 2 BMPT , la intrarea şi la ieşirea RSMT
UR0 UR0 US0 US0 UT0 UT0

intrare ieşire intrare ieşire intrare ieşire
zz/l/hh:mm
RSMT RSMT RSMT RSMT RSMT RSMT
[V] [V] [V] [V] [V] [V]
4/5/18 10:30 214.58 231.89 210.86 222.01 206.15 223.21
4/5/18 10:45 214.9 232.74 216.51 228.05 211.79 229.44
4/5/18 11:00 214.23 232.11 216.38 227.92 213.88 231.77
4/5/18 11:15 215.3 233.27 214.54 227.54 213.33 231.18
4/5/18 11:30 215.44 230.12 214.09 231.12 214.38 232.31
4/5/18 11:45 212.14 229.19 215.71 230.07 215.27 233.26
4/5/18 12:00 218.82 231.55 219.98 230.86 215.88 231.9
4/5/18 12:15 223.96 231.26 226.1 233.16 221.82 230.92
4/5/18 12:30 225.85 232.25 226.98 233.37 225.21 231.93
4/5/18 12:45 226.16 232.41 227.35 228.89 223.74 229.97
4/5/18 13:00 222.36 228.4 226.68 226.96 223.3 229.42
4/5/18 13:15 221.8 227.82 223.22 228.22 216.04 229.24
4/5/18 13:30 219.52 228.16 220.87 230.99 212.88 229.63
4/5/18 13:45 218.81 229.82 218.87 230.11 212.94 230.35
4/5/18 14:00 216.92 231.64 220.84 232.39 214.25 231.88
4/5/18 14:15 217.48 230 221.45 233.09 216.2 229.19
4/5/18 14:30 215.94 230 219.6 231.12 216.79 228.47
4/5/18 14:45 219 231.33 220.52 232.07 219.87 231.6
4/5/18 15:00 219.87 231.52 220.54 232.04 219.33 230.85
4/5/18 15:15 220.87 232.45 221.87 228.77 217.99 229.38
4/5/18 15:30 221.84 233.45 222.04 228.14 218.22 229.61
4/5/18 15:45 222.12 233.73 223.25 229.24 218.2 229.59
4/5/18 16:00 221.68 233.2 225.38 231.41 217.26 228.54
4/5/18 16:15 223.69 231.48 223.65 229.59 218.11 229.44
4/5/18 16:30 223.33 229.58 226.02 232.05 221.93 231.94

în Energetică
UR0 UR0 US0 US0 UT0 UT0

intrare ieşire intrare ieşire intrare ieşire
zz/l/hh:mm
RSMT RSMT RSMT RSMT RSMT RSMT
[V] [V] [V] [V] [V] [V]
4/5/18 16:45 225.41 231.46 226.08 232.09 223.98 230.67
4/5/18 17:00 226.16 232.18 226.91 232.96 223.32 229.4
4/5/18 17:15 226.95 233.02 227.87 233.98 223.65 229.66
4/5/18 17:30 228.65 231.99 228.39 234.53 224.7 230.75
4/5/18 17:45 228.06 228.6 228.81 232.59 223.86 229.84
4/5/18 18:00 227.03 227.09 228.6 229.22 222.22 229.86
4/5/18 18:15 227.32 227.31 228.74 228.8 224.72 231.22
4/5/18 18:30 226.68 226.66 229.8 229.78 226.71 232.94
Tabelul 3 Curbe de tensnsiuni efective înregistrate de contoarele L+G integrate în AMR ce au fost montate la
intrarea şi la ieşirea RSMT. Banda tensiunilor de ieşire din RSMT a fost setată în banda 225 ..235 V.
[5] – A.Eberle GmbH&Co.KG - User Manual ,

LVRSysTM , Low Voltage Regulator SystemTM .
[6] – SR EN 61439-1 : 2012 Ansambluri de aparataj
de joasă tensiune . Partea 1 : Reguli generale.
[7] – SR EN 61439-5 : 2015 Ansambluri de aparataj
de joasă tensiune . Partea 5: Ansambluri de
aparataj pentru reţelele de distribuţie .
[8] – SR EN 61000-6-1 : 2007 Compatibilitatea
electromagnetică ( CEM ) . Partea 6-1: Standarde
generice . Imunitate pentru mediile rezidenţiale ,
comerciale şi uşor industrializate .
[9] – SR EN 61000-6-3 : 2007 Compatibilitatea
electromagnetică ( CEM ) . Partea 6-3 :
Standarde generice . Standard de emisie pentru
mediile rezidenţiale , comerciale şi uşor
industrializate.
[10] - SR EN 62056-5-3 : 2014 Schimb de date de
măsurare a energiei electrice . Suita
DLMS/COSEM. Partea 5-3 : Stratul aplicaţie
DLMS/COSEM .
Figura 11 MMI a RSMT [11] – SR CEI 60870-1-1 : 1995 Echipamente şi
sisteme de teleconducere . Partea 1: Consideraţii
generale. Secţiunea 1: Principii generale.
BIBLIOGRAFIE [12] – Lidia Matei, Luminiţa Papuc ( S.C. DELGAZ
GRID S.A. ) – Memoriu tehnic pentu “ INT
[1] – Vatră F. , Poida A. – Studiu de Fezabilitate şi PTA1 Jahalia, jud. Suceava - proiect pilot
Caiet de Sarcini pentru „ Sistem pentru montare Ridicator Stabilizator Magnetic de
integrarea sistemelor existente de monitorizare a Tensiune”.
calităţii energiei electrice ” , lucrări elaborate în [13] – Dr.Ing. Sorin Bălăuţă , Ing. Stelian Buliga –
anul 2008 de ISPE – Secţia Sisteme Energetice , CNEE 2015 – “ Stabilizatoare magnetice
pentru CN Transelectrica – Sucursala OMEPA. ridicătoare de tensiune destinate reţelelor de
[2] – SR EN 50160 : 2011 Caracteristici ale tensiunii distribuţie j.t. şi m.t.”.
în reţelele publice de distribuţie . [14] – F.T., Romind T&G – “Ridicător şi Stabilizator
[3] – SR EN 61000-4-30 : 2015 Compatibilitatea Magnetic de Tensiune (RSMT) , pentru reţelele
electromagnetică (CEM) . Partea 4-30 : Tehnici de distribuţie de joasă tensiune”.
de încercare şi măsurare . Metode de măsurare a [15] – A.Eberle GmbH&Co. KG. Technical Data.
calităţii energiei . LVRSysTM.
[4] – SR EN 60038 : 2012 Tensiuni standardizate de
CENELEC .
în Energetică
1.39.- REALIZARI PRIVIND MONITORIZAREA STARII

CABLURILOR ELECTRICE AERIENE
Dr.ing. Sacerdotianu Dumitru Dr. ing. Nicola Marcel ing. Nicola Claudiu ing. Pistol Petre
ICMET Craiova, tel.: 0351.402.424; e-mail: dumitru_sacerdotianu@yahoo.com,
marcel_nicola@yahoo.com, nicolaclaudiu@icmet.ro, petrepistol@icmet.ro
Summary: This paper present a proposed system for the continuous monitoring of cable sag values
in overhead electricity transmission lines through slope angle measurement, by using a mathematical
model based on the catenary equation. By measuring the axial angle of the conductor and the slope
angle by means of the double axis tilt sensor, the sag value can be calculated in case of cable swings.
The results obtained according to the proposed algorithm developed in LabVIEW software environement
showed that the system could meet the technical requirements for measuring cable sag in electricity
transmission lines.
Keywords: sag voltage, tilt sensors, monitoring, SCADA
1 SITUAȚIA EXISTENTĂ linie, în punctul maxim al săgeţii, şi pământ să se

reducă, iar astfel, siguranţa în funcţionare a reţelei să
Progresul continuu al societăţii necesită o cerere fi afectată.
tot mai mare de energie, iar consumul de energie Prin urmare, în procesul de transport al energiei
electrică creşte în permanenţă electrice, prin monitorizarea permanentă şi exactă a
Nevoile de consum de energie electrică în creştere valorilor săgeţii cablurilor liniilor electrice aeriene,
au condus la noi metode de transport al energiei energia ar putea fi livrată mai eficient asigurându-se,
electrice, costurile şi problemele de mediu au devenit în aceleşi timp şi securitatea sistemului energetic.
din ce în ce mai importante. Creşterea capacităţii de Săgeata liniilor aeriene de transport al energiei
transport prin liniile electrice existente în condiţii de electrice este într-o strânsă dependenţa cu capacitatea
siguranţă este una din direcţiile de abordat în de încărcare a acestora. Monitorizarea în timp real a
domeniul reţelelor electrice. O astfel de abordare săgeţii cablurilor poate contribui la reglarea dinamică
poate rezolva nu numai problema vârfurilor de sarcină a încărcării liniilor şi la creşterea securităţii în
sau a defecţiunilor scurte din transport, dar pot reduce expoatare.
investiţiile în noile linii electrice, poate fi redus Tehnica de determinare a săgeţii cablurilor, bazată
numărul de linii electrice de transport noi cu implicaţii pe principiul măsurării înclinaţiei şi utilizând modelul
directe în obţinerea de beneficii economice şi sociale. matematic al curbei catenare, oferă o precizie mai
În procesul de transport al energiei electrice prin mare decât alte tehnici folosite în acelaşi scop.
reţele electrice, calitatea cablului stabileşte, în esenţă, Rezultatele testelor arată că sistemul de
limita capacităţii de încarcare. Pentru a preveni determinare a săgeţii atinge parametrii ceruţi în cadrul
supraîncărcarea, capacitatea nominală proiectată de proiectului propus.
încărcare a liniei electrice de transport se stabileşte ca
o mărime de valoare fixă, care ţine cont de condiţiile 2. METODE DE MASURARE A SAGETII
meteorologice cele mai nefavorabile. Însă, în mod CONDUCTOARELOR ELECTRICE
obişnuit, astfel de condiţii meteorologice nefavorabile
apar rar, astfel încât potenţialul de transmisie al Metodele de baza pentru masurarea sagetii includ:
energiei electrice prin cablu nu este utilizat la valoarea 1) Metoda de observare (se utilizeaza frecvent
maximă în cele mai multe din cazuri. un teodolit* sau aparate similare);
Deoarece există definită o relaţie stransă între *Instrumentele cu ajutorul cărora se măsoară
săgeata liniei electrice de transport şi puterea electrică unghiurile orizontale şi verticale în geodezie şi
transmisă, prin măsurarea săgeţii liniei electrice poate topografie se numesc teodolite. Teodolitul este un
fi determinată în mod rezonabil şi precis valoarea aparat care se foloseşte numai la măsurarea valorilor
limită a puterii electrice ce poate fi transmisă sau, unghiulare ale direcţiilor orizontale între două sau
judecând altfel, se poate stabili dacă şi cu cât este mai multe puncte din teren, precum şi a înclinării
depăşită limita stabilităţii termice, funcţie de puterea unghiulare a acestor direcţii cu precizie mare (2cc…
electrică cu care este încărcată linia. În plus, valoarea 10cc) şi foarte mare (0, 2cc…2cc). Teodolitele sunt
săgeţii poate varia cu temperatura liniei electrice, ceea utilizate în lucrările de determinare a reţelelor
ce face ca distanţa măsurată vertical sau oblic, între geodezice de triang.
în Energetică
2) Monitorizare cu GPS; cu acestă ipoteză, putem aproxima curba după care se

3) Prin măsurarea temperaturii conductorului şi a aşează conductorul suspendat ca fiind o parabolă.
tensiunii în cablu pentru a determina săgeata; În calculele matematice, cel mai practic mod de a
4) Folosind tehnici de proiecţie pentru modela forma cablului aerian se referă la situaţia în
determinarea săgeţii; care greutatea cablurilor este distribuită uniform pe
5) Prin măsurarea înclinării liniei pentru lungimea proprie şi se manifestă în mod efectiv pe
determinarea săgeţii. toată lungimea acestora.
Unele caracteristici (avantaje şi dezavantaje) ale Conform acestei ipoteze, funcţia de aşezare a
metodelor de determinare a săgeţii cablurilor sunt conductorului aerian este cea catenară.
prezentate în Tabelul 1.
3. ALGORITMUL CATENERULUI DE
Tabelul 1. MĂSURARE PROPUSĂ PENTRU
SĂGEATĂ
Metoda de măsurare
Caracteristici Pentru dezvoltarea şi implementarea algoritmului
a săgeţii
Este simplă, are un grad ridicat de de calculaţie a sagetii cablului, vom începe cu ecuaţia
Metoda de precizie, necesitatea existenţei on- catenară şi vom face următoarea notaţie:
observare site a personalului de operare  Unghi – 1 [degree];
exclude monitorizarea în timp real
Este precisă, presupune algoritmi  Unghi – 2 [degree];
GPS complexi dificil de implementat,  Distanţa între stâlpi pe verticală – h [m];
este costisitoare
Este relativ ieftină, presupune  Distanţa între stâlpi pe orizontală – L [m];
Temperatura şi măsurarea unui număr prea mare
tensiunea cablului de parametrii, algoritmul de calcul  Greutatea cablului – G [N];
este complex, introduce erori mari  Greutatea pe unitatea de lungime – w [N/m];
Este uşor de implementat,
Tehnica de proiecţie
necesită fotografi specializaţi,  Lungimea cablului – l [m];
procesarea imagnilor este dificilă,
introduce erori mari  Componenta orizontala a tensiunii cablului
Este relativ simplă, ieftină, – H [N];
Înclinaţia liniei algoritmul de calcul este simplu,
introduce erori mici  Coordonatele punctului minim al cablului (x_s,
y_s), unde sistemul de origine al coordonatelor
Facând o comparaţie între metodele enumerate este poziţionat în partea superioară a stâlpului
mai sus, metoda bazată pe măsurarea înclinării are mai mai scurt (figura 1).
multe avantaje.
Cablul de transmisie este suspendat şi se fixează
între doi stâlpi. Datorită distanţei mari dintre cei doi
stâlpi, rigiditatea cablului influienţează destul de puţin
flexibilitatea tronsonului de cablu considerat. Astfel că
în calculele matematice inginereşti efectuate,
rigiditatea cablului va fi ignorată considerând cablul
de transmisie ca fiind flexibil. Cablul flexibil este
suficient de moale, astfel încât prezintă rezistenţă doar
la tensionare (întindere), nu şi la îndoire. Direcţia
tensiunii în orice punct al secţiunii cablului aerian se
manifestă pe direcţia axială.
Teoretic, sunt două modalităţi de calcul pentru
săgeata de întindere a cablului: catenară şi parabolică.
În general, în regiunea plană (netedă) şi deluroasă, Fig.1 - Explicativă privind mărimile măsurate
lungimea efectivă a liniei aeriene dintre doi stâlpi de specifice algoritmului de calcul
susţinere este cu aproximativ 5% mai mare decât
distanţa dintre stâlpi. Următoarea ecuaţie poate fi formulată [16]:
În calculele tehnice, se consideră adesea că
greutatea proprie a cablului aerian care este distribuită
uniform pe unitatea de lungime, se manifestă numai în
direcţia celor două puncte de suspensie, iar conform 
în Energetică
Din care după integrare se obţine următoarea Pentru simularea Matlab, rezoluţia este dată prin
ecuaţie într-o formă implicită: apelarea funcţiei fsolve, iar pentru implementarea în
timp real poate fi utilizată metoda bisecţiei.
În timp ce tensiunea mecanică orizontală la
capetele firului H şi greutatea pe unitatea de lungime
 w se calculează în funcţie de datele de intrare utilizând
Unde constantele de integrare sunt: următoarele relaţii:
 

 (xmin şi ymin - adică poziţionarea săgetii cablului) se

calculează pe baza anulării primului derivat (pentru
Lungimea cablului este calculată după cum urmează:
condiţia minimă) şi se obţin relaţiile de mai jos:
 
şi se obţine următoarea ecuaţie implicită:

Pentru simularea algoritmului propus se utilizează
 dezvoltarea de software LabVIEW şi Mathscript [17-
Se rezolvă în conformitate cu următoarele notaţii: 19]. Diagrama bloc de software este prezentată în
figurile 2 şi 3.
Deşi limbajul LabVIEW contine în toate
 elementele necesare pentru scrierea programelor,
există şi posibilitatea de a scrie linii sursă în limbaj C
printr-o structură specială, „Nodul Formula“, structura
nodului. O altă structură specială, „Nodul MathScript“
(vezi figura 8), permite introducerea unor linii de cod
 similare cu programul MATLAB. Acest lucru extinde
considerabil posibilităţile de programare, permiţând
Lungimea l a cablului este determinată de ecuaţia utilizatorului să scrie propriile secvenţe de cod şi să
implicită de mai jos. dezvolte facilităţile standard oferite de mediul
LabVIEW. Deci, se poate spune că acesta este un
 mediu deschis, ceea ce sporeşte performanţa acestuia.

în Energetică
Fig. 2 - Diagrama bloc a software-ului algoritmului de determinare a săgeţii conductorului
Fig. 3 - Implementarea software-ului Mathscript

în Energetică
Fig. 4 - Interfaţa software pentru exemplu 1.
Fig. 5 - Interfaţa software pentru exemplu 2.

Exemplul 1. Prin combinarea informaţiilor referitoare la
Date de intrare: teta_1 = 45 grade, teta_2 = 45 de valorile de proiectare ale cablului aerian cu datele
grade, Distanţa între stalpi L = 37 m, diferenţa de furnizate de sistemul de monitorizare on-line de
înălţime dintre stalpi h = 0 m; Greutatea cablului G siguranţă, bazat pe măsurarea unghiului de înclinare,
= 10 N se poate stabili valoarea de încovoiere pentru punctul
Date calculate: Greutatea specifică w = 2,38 N / m, cel mai de jos al cablului, precum şi valoarea maximă
lungimea cablului l = 41,97 m, Stresul mecanic a curbei obţinută şi prin utilizarea unui senzor de
orizontal H = 50 N. Coordonatele punctului înclinare axial dublu, unghiul de înclinare a cablului
minim: x_s = 18,5 m, y_s = -8,6966 m. faţă de nivelul solului şi unghiul de oscilaţie pot fi
Exemplul 2. măsurate simultan.
Date de intrare: teta_1 = 30 grade, teta_2 = 45 de Diagrama sistemului de monitorizare a căderii
grade, Distanţa între stalpi L = 50 m, diferenţa de este prezentată în figura 6; senzorul de măsurare a
înălţime dintre stalpi h = 5 m; Greutatea cablului G înclinării este montat coaxial cu conductorii de sus şi
= 12 N. senzorul de înclinare transmite date wireless către
Date calculate: Greutatea specifică w = 2,19 N / m, centrul de monitorizare.
lungimea cablului l = 54,67 m, Stresul mecanic WISE-5801 suportă o magistrală de extensie I/O
orizontal H = 76,08 N. Coordonatele punctului pentru a implementa diferite funcţii I/O, cum ar fi D/I,
minim: x_s = 21,82 m, y_s = -7,0995 m. D/O, A/D şi D/A, în conformitate cu XW-Board. În
plus, acesta acceptă şi modulele de intrare/ieşire de la
4. IMPLEMENTAREA HARDWARE ȘI distanţă ICP DAS I-7000/M-7000 şi dispozitive slave
SOFTWARE Modbus RTU. Pe baza varietăţii modulului I/O I-
7000/M-7000 şi a capacităţii de conectare cu
în Energetică
dispozitivele slave Modbus RTU, WISE-5801 poate canalului I/O în funcţie de declanşarea evenimentului
oferi utilizatorilor o mai mare flexibilitate în domeniul sau de perioada de timp obişnuită. Fişierele de date
aplicaţiei. pot fi trimise înapoi prin e-mail sau FTP. Toate
WISE-5801 suportă protocolul Modbus TCP/ setările pot fi completate cu browserele.
RTU pentru integrarea fără probleme a software-ului Traductorul de măsurare a înclinării axei duale (x,
SCADA disponibil. Acesta include toate avantajele pe O, y) este practic un senzor de măsurare a acceleraţiei,
care controlorii seriei WISE le pot oferi. În plus, cu o gamă de măsurare de ±60°, cu ieşire analogică şi
WISE-5801 oferă funcţia de înregistrare a datelor cu ieşire digitală, rezoluţie de ieşire analogică de 0,0025°
ajutorul cardului microSD, poate înregistra valoarea şi rezoluţie de ieşire digitală de 0,035°.
Fig. 6 - Diagrama bloc a sistemului de monitorizare a săgeţii conductorului

Acest traductor are, de asemenea, un senzor de tehnice pentru măsurarea săgeţii cablurilor în liniile de
temperatură încorporat care permite compensarea transport de energie electrică.
dependenţei semnalului furnizat de senzorul de Activitatea viitoare se va concentra pe testarea
măsurare a înclinării la temperatura ambiantă. Lăţimea sistemului de monitorizare a sagetii cablurilor într-o
de bandă a semnalului de ieşire este de 8 ~ 28Hz, la - secţiune de linie electrică.
3dB, pentru valori de acceleraţie de până la 20.000g.
Datele de ieşire ale traductorului de măsurare a MULȚUMIRI
înclinării sunt transmise unui circuit de procesare a
semnalului şi apoi sunt transmise pentru integrarea Lucrarea a fost elaborată cu fonduri de la
SCADA prin reţeaua fără fir GPRS. Datele colectate Ministerul Cercetării şi Inovării ca parte a Programului
în centrul de monitorizare, care reprezintă panta NUCLEU: PN 18 25 02 01.
cablului, sunt însoţite de caracteristicile sale şi sunt
utilizate pentru calcularea săgeţii şi a locului acesteia, BIBLIOGRAFIE
fiind analizate şi stocate în acelaşi timp [20]. [1] X. Jiao and Y. Liao, “A linear estimator for transmission line
Când valoarea determinată a săgeţii depăşeşte parameters based on distributed parameter line model,” 2017
limita admisă, instrucţiunile sunt trimise unităţilor din IEEE Power and Energy Conference at Illinois (PECI),
Champaign, IL, 2017, pp. 1-8.
câmp pentru apelurile la achiziţia intensă de date şi se
[2] O. Polat, M. S. Sezgin, K. Yumak, O. Gul and R. Unal,
va genera un semnal de alarmă. “Assessment of voltage sag events based on measurement
CONCLUZII studies in an industrial facility,” 2018 18th International
Conference on Harmonics and Quality of Power (ICHQP),
Lucrarea prezintă un sistem propus pentru Ljubljana, Slovenia, 2018, pp. 1-6.
monitorizarea continuă a valorilor săgeţii cablurilor în [3] C. Noce, M. De Santis, P. Varilone and P. Verde,
“Comparison of methods using only voltage measurements for
liniile de transmisie a energiei electrice prin măsurarea detecting the origin of voltage sags in the modern distribution
unghiului de pantă, utilizând un model matematic networks,” 2018 18th International Conference on Harmonics
bazat pe ecuaţia catenară. and Quality of Power (ICHQP), Ljubljana, Slovenia, 2018, pp.
Prin măsurarea unghiului axial al conductorului şi 1-6.
a unghiului de înclinare prin intermediul senzorului de [4] S. Jaison, J. P. Gentle and D. S. Naidu, “Time scale analysis
and synthesis for electrical transmission lines in a smart grid,”
înclinare a axului dublu, valoarea săgeţii poate fi 2015 IEEE Conference on Technologies for Sustainability
calculată în cazul oscilaţiilor cablului. (SusTech), Ogden, UT, 2015, pp. 103-108.
Rezultatele obţinute în urma algoritmului propus [5] T. S. Hlalele and S. Du, “Real Time Monitoring Of High
au arătat că sistemul ar putea îndeplini cerinţele Voltage Transmission Line Conductor Sag: The State-of-The-
în Energetică
Art,” in International Journal of Engineering and Advanced [12] S. S. Komaragiri and S. M. Mahajan, “A sag monitoring
Technology (IJEAT),vol.3, no. 1, pp. 297- 302, 2013. device based on a cluster of code based GPS receivers,” 2009
[6] L. J. Awalin, H. Mokhlis and A. H. A. Halim, “Improved fault IEEE Power & Energy Society General Meeting, Calgary, AB,
location on distribution network based on multiple 2009, pp. 1-7.
measurements of voltage sags pattern,” 2012 IEEE [13] Guide for Application of Direct Real Time Monitoring
International Conference on Power and Energy (PECon), Systems, CIGRE Technical brochure N° 498, 2012
Kota Kinabalu, 2012, pp. 767-772. [14] Sag-tension calculation methods for overhead lines, Cigre
[7] X. Sun et al., “Novel Application of Magnetoresistive Sensors Technical Brochure N° 324, 2007
for High-Voltage Transmission-Line Monitoring,” in IEEE [15] IEEE Recommended Practice for the Design of Reliable
Transactions on Magnetics, vol. 47, no. 10, pp. 2608-2611, Industrial and Commercial Power Systems, IEEE Std 493,
Oct. 2011. 2007
[8] S. Malhara and V. Vittal, “Mechanical State Estimation of [16] D. Papini, “On shape control of cables under vertical static
Overhead Transmission Lines Using Tilt Sensors,” in IEEE loads,” M. S. thesis, Lund University, Lund, 2010.
Transactions on Power Systems, vol. 25, no. 3, pp. 1282-1290,
Aug. 2010 [17] H. P. Halvorsen. (2014, Mar. 07). Introduction to LabVIEW.
[Online]. Available:
[9] S. M. Mahajan and U. M. Singareddy, “A Real-Time http://home.hit.no/~hansha/documents/labview/training/Introd
Conductor Sag Measurement System Using a Differential uction%20to%20LabVIEW/Introduction%20to
GPS,” in IEEE Transactions on Power Delivery, vol. 27, no. 2, %20LabVIEW.pdf
pp. 475-480, April 2012.
[18] LabVIEW MathScript RT Module [Online]. Available:
[10] S. Kamboj and R. Dahiya, “Case study to estimate the sag in http://www.ni.com/LabVIEW/mathscript/
overhead conductors using GPS to observe the effect of span [19] J. Jovitha. (2010, Jan. 30). Virtual Instrumentation Using
length,” 2014 IEEE PES T&D Conference and Exposition, Labview. [Online]. Available:
Chicago, IL, USA, 2014, pp. 1-4. https://www.academia.edu/9455052/Virtual_
[11] A. K. Al-Othman, K. M. El-Naggar, “On-line estimation of Instruments_using_LabView_by_-_Jovitha_Jerome.
transmission line parameters using synchronized
measurements,” Elect. Power Components and Systems, vol. [20] S. S. Mousavi-Seyedi, F. Aminifar and S. Afsharnia,
44, no. 2, pp. 233-239, Dec. 2015. “Parameter Estimation of Multiterminal Transmission Lines
Using Joint PMU and SCADA Data,” in IEEE Transactions
on Power Delivery, vol. 30, no. 3, pp. 1077-1085, June 2015.
în Energetică
1.40.- CONSIDERAȚII PRIVIND MONITORIZAREA

STĂRII POSTURILOR DE TRANSFORMARE
Ing. Iulian Hurezeanu ing. Florica Lăzărescu ing. Ancuţa Aciu ing. Despina Roman
ICMET Craiova, Bdul Decebal nr.118A, tel.0351.404.888, fax.0351.404.890, e-mail:market@icmet.ro
Summary: By promoting modern and competitive techniques and equipment for online monitoring and
diagnosis, natural or accidental degradation can be traced over time; if it is identified in due time and remedied,
it will not generate serious events which may be sources of extremely costly damage for suppliers and consumers
of electricity. At the same time, it can help extend the life of equipment, optimize the maintenance program,
reduce interruption times and expenses with planned repairs.The paper presents an analysis of the vital
parameters of MV, LV substations and proposes a system for monitoring their working condition.
Keywords: substation, data acquisition and transmission, monitoring
1. NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA transformare alimentat prin intermediul unei reţele de

MONITORIZĂRI POSTURILOR DE medie tensiune în cablu.
TRANSFORMARE Postul de transformare are următoarea configuraţie:
- două celule de linie (intrare/ieşire), echipate cu
Prin promovarea unor tehnici şi echipamente
separatoare şi CLP;
moderne şi competitive de monitorizare on-line şi
- o celulă de transformator, echipată cu cadru de
diagnoză se poate urmări degradarea în timp, naturală
siguranţe şi separator;
sau accidentală, care dacă este identificată la timp şi
- transformator (MT)/(JT);
remediată, nu produce evenimente grave care pot fi
- tablou de distribuţie de (JT) cu 8 plecări;
surse de avarii extrem de costisitoare pentru furnizorii
Concret, se urmăreşte colectarea următoarelor
de energie electrică cât şi pentru consumatori. În
tipuri de date:
acelaşi timp se poate prelungi durata de viaţă a
- din incinta postului de transformare, informaţii
echipamentelor, optimiza programul de mentenanţă, se
cu privire la: temperatură, umiditate şi descărcări de
pot reduce timpii de întrerupere şi cheltuielile cu
ozon;
reparaţiile planificate a posturilor de transformare.
- cu privire la transformatorul de (MT)/(JT),
Prin realizarea sistemului de monitorizare a
informaţii despre: curenţii pe (MT) sau/şi curenţii de
posturilor de transformare se obtine:
pe plecările de (JT);
- oferirea de date operative şi concludente necesare
- temperatura uleiului din cuvă, temperatură cuvă,
unei integrări corespunzatoare a posturilor de
semnalizare nivel ulei şi vibraţie cuvă transformator;
transformare în reţeaua locală şi la nivel central;
- cu privire la celulele de medie tensiune:
- oferirea unor informaţii utile necesare optimizării
integrarea în SCADA a DSA de pe celulele de linie şi
mentenanţei echipamentelor din posturile de
temperatura de pe contactele separatoarelor din toate
transformare;
celulele;
- creşterea gradului de funcţionare în siguranţă a
- monitorizarea alimentării echipării electromecanice
tuturor echipamentelor;
(monitorizarea bateriei şi a redresorului).
- prelungirea duratei de viaţă a echipamentelor
dedicate şi creşterea siguranţei transportului energiei  Marimi de functionare monitorizate :
electrice cu consecinţe la utilizatorii finali. ►Marimi analogice :
- temperatura mediului ambiant: -35oC  120oC
2. MĂRIMI ELECTRICE/NEELECTRICE - descărcări de ozon O3: max. 50 ppm
ȘI DE STARE CE CARACTERIZEAZĂ - temperatura ulei: 0oC  120oC
STAREA DE FUNCȚIONARE A - curenţii şi tensiunile pe (MT).
POSTULUI DE TRANSFORMARE (PT) ►Marimi de stare monitorizate:
Lucrarea îşi propune monitorizarea unui post de - stare întrerupătoare;
tansformare şi transmiterea mărimilor monitorizate la - stare separatoare;
distanţă. - stare uşa PT;
Pentru studiul şi analiza de soluţii, precum şi - stare uşa celule (MT);
dezvoltarea aplicaţiei s-a avut în vedere un post de - nivel ulei cuvă: minim/maxim;
- stare baterie acumulatori/redresor.
în Energetică
3. ARHITECTURA SISTEMULUI MODBUS RTU, magistrală la care este conectat şi

serverul GPRS local. Toate informaţiile se vor colecta
Arhitectura sistemului (conform fig. 1 şi 2) este
centralizat la nivelul postului de transformare, de unde
una de tip distribuit fiind realizată cu echipamente de
vor fi transmise prin intermediul unui gateway către o
achiziţie a datelor, fiecare echipament având o funcţie
bază de date la nivel central a distribuitorului de
bine definită în sistem iar aceste module sunt
energie.
conectate pe o magistrală de comunicaţie serială de tip
Fig. 1 - Arhitectura Sistemului de monitorizare a PT
Fig. 2 - Algoritmi de monitorizare şi analiză a PT
4. SOLUȚIA DE MONITORIZARE Avem nevoie de un sistem local care poate

/TRANSMITERE GPRS colecta date de la dispozitivele de măsurare pentru a
furniza date în timp real, stocarea datelor, precum şi
Deoarece reţeaua electrică este imensă, complexă
gestionarea energiei electrice zilnice şi transmitere la
şi distribuită în diferite locaţii pentru obţinerea de date
distanţă. În plus, sistemul oferă generarea automată a
exacte şi suficiente necesare activităţilor decizionale
rapoartelor şi reprezentarea grafică a reţelei electrice
zilnice ale posturilor de transformare şi a reţelelor de
pe un sistem informatic geografic (GIS).
distribuţie s-a realizat un sistem avansat de colectare a
Aplicaţia prezentată elimină dezavantajele unui
datelor şi transmiterea lor la distanţă.
sistem tradiţional de măsurare:
4.1. Soluţia:
în Energetică
- Dependenţa de o persoană pentru operare; - Un modul de modelare schematică de afişare;

- Durata mare de colectare şi prelucrare a datelor; - Raportare şi analiză.
- Erorile omului; În fig. 3 este prezentată structura de monitorizare/
- Acces limitat la dispozitivele de măsurare în transmitere a două PT-uri.
substaţii; Implementarea funcţiilor de telecontrol pe fibra
- Colectarea de date care este inexactă şi nu poate optică de la nivelul camerei de comandă (dispecer)
fi utilizată pentru analiza fiabilităţii; pentru un singur PT presupune instalarea următoarelor
- Incapacitatea de a efectua notificări de întrerupere. componente hardware: 1 server (calculator) instalat în
S-a dezvoltat un sistem de monitorizare a camera de comandă (dispecer) şi 2 convertoare
posturilor de transformare flexibil, cu ajutorul unui multimedia (convertoare ETHERNET la FO) instalate
modem WISE-5801 compatibil cu modelele I7000 în cofretul de monitorizare din PT şi respectiv la
sau M7000, cu control în timp real şi interfaţă de nivelul camerei de comanda (dispecer). Implementarea
comunicaţie GPRS pentru transmiterea datelor de la funcţiilor de monitorizare pe GSM/GPRS, în paralel
dispozitivele de măsură a postului de transformare, la cu controlul pe fibra optică de la nivelul camerei de
distanţă către utilizatorul final. Sistemul oferă o comandă (dispecer) pentru un singur PT, necesită
soluţie bună pentru procesarea datelor, gestionarea următoarele componente hardware care se adaugă la
mărimilor măsurate şi comunicarea cu protocolul de cele pentru comunicaţia pe fibră optică: 2 modemuri
reţea TCP/IP. GSM instalate, unul la PT şi celălalt la nivelul
Sistemul este utilizat pentru măsurarea camerei de comandă.
parametrilor electrici/ neelectrici de la dispozitivele de Dacă în structură se mai adaugă alte PT-uri,
măsurare din posturile de transormare. Am creat o atunci cofretul fiecăruia dintre acestea va fi echipat cu
aplicaţie pentru a furniza o vizualizare grafică a un convertor multimedia (convertor ETHERNET la
staţiilor la un centru de date centralizat. Această FO) şi un modem GSM/GPRS. Pe serverul din
aplicaţie software oferă parametri în timp real din camera de comandă (dispecer) se instalează o
posturile de transformare. aplicaţie software dedicată, care asigură interfaţa cu
Sistemul software este împărţit în cinci module: utilizatorul (operatorul din camera de comandă) în
- Achiziţionarea de date de la dispozitive de vederea monitorizării stării fiecarui PT, alegerii
măsurare a postului de transformare; suportului de comunicaţie (GSM sau FO), etc.
- Comunicarea între centrul de date şi controlerul
WI SE - 5801;
Fig. 3 - Sistem de monitorizare şi comunicaţie pentru PT
Sistemul astfel implementat asigură atât funcţiile pentru integrarea în SCADA. Aplicaţia este
de monitorizare pentru PT (pe suport de comunicaţie configurabilă (hardware şi software), la cerere se pot
FO şi pe suport GSM/GPRS) cât şi toate facilităţile monitoriza mai multe PT-uri, acest lucru presupunând
în Energetică
completarea structurii hardware cu convertoare media monitor LCD, tastatura, mouse, sistem de operare
şi respectiv modemuri GSM/GPRS pentru fiecare PT Windows10;
integrat în reţea. Serverul din camera de comandă este - C = mediaconvertor/switch, tip NSM-206 FCS-
unul singur şi permite monitorizarea tuturor Posturilor T, 2 porturi FX single mode SC şi 4 porturi LAN
de Transformare integrate în reţea. (MODBUS-TCP) U=12Vcc; SA 230Vca/cc; FO
În fig. 3 avem următoarele componente: plecare PC M C GSM FO SOSIRE, RS232, RJ45
• C, C1, C2 = convertoare multimedia instalate la MODBUS RTU ETHERNET;
nivelul camerei de comandă şi respectiv în cofretul - M = echipament de tip GT-531, care
fiecarui PT; funcţionează în această situaţie ca modem GSM şi
• FO = fibră optică single mode, 2 fibre OPGW suportă protocolul de comunicaţie MODBUS RTU;
alocate comunicaţiei pentru telecontrolul PT-ului (cu - SA = sursa de alimentare pentru modulele de
asigurarea continuităţii reţelei de FO); comunicaţie C şi M, 12Vcc/10W.
• M, M1, M2 = modemuri GSM/GPRS instalate
la nivelul camerei de comandă şi respectiv în cofretul 4.3. Instalare, conexiuni FO şi electrice
de monitorizare a PT-ului;
În fig. 5 este prezentată furnitura de comunicaţie-
• PT1, PT2 = Posturi de Transformare telecoman-
moitorizare/control instalată în zona camerei de
date echipate cu cofretul de monitorizare în care sunt
comandă (dispecer) cu interconectarea componentelor
grupate semnalele de monitorizare semnificative.
acesteia şi integrarea în infrastructura beneficiarului.
Echipamentul de calcul, PC din fig. 5, este instalat în
4.2. Descrierea structurii de comunicaţie de la
camera de comandă (dispecer), iar modulele de
nivelul camerei de comandă
comunicaţie pe FO şi GSM (NSM-206AFCS-T,
În fig. 4 este prezentată furnitura de comunicaţie/ WISE-5801) în dulapurile electrice unde este
monitorizare/control la nivelul camerei de comandă disponibilă reţeaua de FO. Pentru integrarea în
(dispecer). reţeaua de FO a mediaconvertorului NS-206AFCS-T
Echipamentele componente : se vor asigura accesoriile corespunzatoare pentru
- PC = echipamentul de calcul compatibil IBM conectarea în reţeaua de FO a beneficiarului.
PC/AT, instalat în camera de comandă, ethernet,
Fig. 4 - Structura de comunicaţie/moitorizare/control instalată la nivelul camerei de comandă (dispecer)
Fig. 5 - Conexiuni electrice la nivel decameră de comandă ( dispecer)

în Energetică
În fig. 6 este prezentată furnitura de moitorizare/ Pentru integrarea în reţeaua de FO a media-

control instalată la nivelul cofretului de monitorizare convertorului NSM-206AFCS-T se vor asigura
din PT, interconectarea componentelor acesteia şi accesoriile corespunzatoare pentru conectarea în
integrarea în infrastructura beneficiarului. reţeaua de FO a beneficiarului în condiţiile întregirii
Modulele de comunicaţie pe FO şi GSM (NSM- reţelei de FO OPGW.
206AFCS-T şi WISE-5801) se instalează în cofretul
fiecărui PT integrat în reţeaua de telecontrol.
Fig. 6 - Conexiuni electrice la nivel de PT
5. ASPECTE SOFTWARE, UTILIZARE, de FO (notat C în fig. 4), instalate în zona centrului de

INTEGRARE SCA comandă (dispecer).
5.1. Generalităţi 5.2. Aplicaţia software dedicată TelPT.exe

Pe serverul din camera de comandă (dispecer) se Utilizare
instalează o aplicaţie software dedicata, TelPT.exe, Aplicaţia software TelPT.exe asigură interfaţa cu
care asigură interfaţa cu utilizatorul (operatorul din utilizatorul (operatorul din centrul de comandă) în
centrul de comandă) în vederea monitorizării stării/ vederea monitorizarii stării/parametrilor Posturilor de
parametrilor din posturile de transformare. Transformare. Aplicaţia software dedicată este
Aplicaţia software dedicată este compatibilă compatibilă Windows şi asigură o interfaţă sugestivă
Windows şi asigură o interfaţă sugestivă cu utilizatorul. cu utilizatorul.
Funcţiile principale implementate în aplicaţia Fereastra principală a aplicaţiei, în condiţii normale
software TelPT.exe: de funcţionare a sistemului de telecontrol, este
- moitorizare la distanţă pentru 2 PT-uri, aplicaţia prezentată în fig.7, pentru comunicaţie suport fizic GSM
fiind implementată atât pentru suport GSM cât şi şi protocol de Comunicaţie MODBUS RTU
pentru fibră optică; (GSM/RTU), respectiv în fig.8, pentru comunicaţie
- monitorizarea stării curente pentru fiecare PT şi suport fizic FO şi protocol de comunicaţie MODBUS
parametrilor de funcţionare. TCP (TCP/FO).
Integrarea aplicaţiei de telecontrol pentru PT, în Fereastra prezintă în mod sugestiv configuraţia
sistemul SCADA implementat la beneficiar, este reţelei electrice echipată cu 2 PT-uri;
asigurată prin intermediul protocolului de comunicaţie De asemenea, este evidenţiat în interfaţă şi tipul de
MODBUS TCP standard, utilizat ca suport logic comunicaţie şi protocolul de date.
pentru transferul de date în aplicaţia de telecontrol Configurarea parametrilor de funcţionare ai
implementată. Din punct de vedere hardware, aplicaţiei TelPT.exe este realizată prin intermediul
conexiunea cu sistemul SCADA se realizează la fişierului configurare config.txt al cărui format este
nivelul interfeţelor: serială compatibilă RS232 din prezentat mai jos.
configuraţia modemului GSM (notat M în fig. 4) şi
respectiv ETHERNET la nivelul mediaconvertorului
în Energetică
respectiv la PT-ul specificat pentru tipul de reţea

GSM/RTU);
- parametrii “ip = 192.168.255.2, port = 502” se
referă la comunicaţia TCP/FO pentru fiecare PT;
Modul de utilizare a aplicaţiei TelPT.exe pentru
configurările de bază utilizate, rezultă din descrierea
situaţiilor de mai jos pentru comunicaţie GSM şi
respectiv FO.
La lansarea în execuţie a aplicaţiei TelPT.exe este
verificată existenţa fişierului config.txt şi autorizarea
operatorului prin intermediul unei parole predefinite
conform fig. 7.
5.3. Aplicaţii software pentru configurarea şi

testarea echipamentelor componente ale
sistemului de telecontrol a PT-ului
În exemplul de config.txt de mai sus identificăm
următorii parametrii configurabili: Pentru configurarea şi testarea echipamentelor
- reţeaua de comunicaţie setată este de tip componente ale sistemului de telecontrol PT se
MODBUS TCP, pe fibră optică (mode=2, TCP/FO, utilizează în principal aplicaţiile dedicate (din furnitura
dacă mode=1 va fi setată reţeaua de comunicaţie de tip aferentă fiecarui modem) MiniOS7 Utility Ver 3.25 şi
MODBUS RTU, pe suport GSM, în interfaţă GT-531 Utility.
specificată ca GSM/RTU); De asemenea, echipamentul WISE-5801 are
- parametrii “serial = COM1 şi baudrate= 9600” implementat şi un server web care poate fi accesat cu
se referă la portul de comunicaţie şi viteză pentru un browser şi care permite utilizatorului configurarea
MODBUS RTU(GSM/RTU); şi controlul resurselor acestuia în mod interactiv.
- parametrii “myphone = 40740106236, phone = Aplicaţia software dedicată TelSep.exe este
40756107225” se referă la numerele asociate instalată pe serverul din centrul de comanda şi este
modemurilor GSM de la centrul de comandă şi reprezentată conform fig. 8.
Fig. 7 - Fereastră lansare aplicaţie TelPT
Fig. 8 - Fereastră vizualizare Monitorizare Post Transformare

în Energetică
CONCLUZII Engineers, and IEEE Standards Board, IEEE

guide for diagnostics and failure investigation of
Sistemul de monitorizare a Posturilor de
power circuit breakers. New York, N.Y., USA:
Transformare este un sistem realizat în concordanţă cu
Institute of Electrical and Electronics Engineers,
cerinţele distribuitorilor de energie electrică din
1996.
România.
[5]. L. Balgrid and L. Lundin, “Monitoring of primary
Configuraţia sistemului a fost aleasă în funcţie de
circuit temperatures and breaker condition in a
necesităţile optime de monitorizare şi gradul de
substation,” in 12th International Conference on
echipare a Posturilor de Transformare.
Electricity Distribution, 1993, vol. 1, pp. 1–5.
Principalii parametrii de funcţionare ai Posturilor
[6]. A. A. Sallam, Electric distribution systems.
de Transformare sunt oferiţi prin MODBUS TCP/IP şi
Hoboken , N.J: Wiley-IEEE Press, 2010.
transmiterea prin GPRS cu posibilitatea integrării în
[7]. D. Sacerdoţianu, I. Hurezeanu, A. Marinescu, Gh.
sistemele SCADA.
Manolea and I. Purcaru, Modern Equipment for
Prelucrarea mărimilor monitorizate conduc la:
Monitoring and Diagnosis of Transformer
- la îmbunătaţirea condiţiilor de muncă şi viaţă,
Substations, Implemented in Electric
inclusiv sănătate prin optimizarea operaţiilor de
Retechnologized Substations in Romania, 3RDI
mentenanţă şi implicit a timpului de efectuare a
NTERNATIONAL CONFERENCE ON
lucrărilor;
MODERN POWER SYSTEMS MPS2010, 18-
- la crearea oportunităţilor pentru perfecţionare şi
21MAY 2010,CLUJ-NAPOCA, ROMANIA.
angajare de forţă de muncă tânară şi calificată
[8]. POLITICA TEHNICA Nr.5 - SC CEZ
necesară operării sistemului şi interpretării datelor;
DISTRIBUTIE SA - Posturi de transformare
- la creşterea eficienţei transportului energiei
MT/JT, Puncte de alimentare şi puncte de
electrice printr-o monitorizare continuă a stării;
conexiuni MT
- la creşterea cifrei de afaceri a producatorului.
[9]. SPECIFICAŢIE TEHNICĂ ST 110/2011 -
Prin promovarea unor tehnici şi echipamente
baterii de acumulatoare staţionare - opzv – GEL;
moderne şi competitive de monitorizare on-line şi
SC ELECTRICA SA Bucuresti.
diagnoză se poate urmări degradarea în timp, naturală
[10]. SPECIFICAŢIE TEHNICĂ ST 19/ 2015 E-ON
sau accidentală, care dacă este identificată la timp şi
Distributie Romania SA pentru Anvelopa
remediată, nu se produc evenimente grave care pot fi
Posturilor de Transformare în Anvelopă de Beton
surse de avarii extrem de costisitoare pentru furnizorii
(24 kV).
de energie electrică cât şi pentru consumatori. În
[11]. IEEE Std. 1188 - 2005: Recommended Practice
acelaşi timp se poate prelungi durata de viaţă a
for Maintenance, Testing, and Replacement of
echipamentelor, optimiza programul de mentenanţă, se
Valve-Regulated Lead- Acid (VRLA) Batteries
pot reduce timpii de întrerupere şi cheltuielile cu
for Stationary Applications (IEEE Link).
reparaţiile planificate.
[12]. IEEE Std. 450 - 2010: Recommended Practice
for Maintenance, Testing, and Replacement of
MULȚUMIRI
Vented Lead-Acid Batteries for Stationary
Lucrarea a fost elaborată cu fonduri de la Applications (IEEE Link).
Ministerul Cercetării Știinţifice ca parte a Programului [13]. https://www.groupe-cahors.com/.../
NUCLEU: PN 18 25 02 01. communicating-data-cent...Sentinel-FRTU
(Feeder Remote Terminal Unit)/Centraliser of
BIBLIOGRAFIE data for the remote monitoring of MV/LV
transformer substations.
[1]. CEN-CENELEC-ETSI Smart Grid Coordination [14] https://batterydaq.com/wp-content/uploads/
Group - Smart Grid Reference Architecture, Sentry_2402_Datasheet.pdf - Fisa tehnica
November 2012. _Monitorizarea bateriilor de acumulatoare
[2]. Vatră F., Postolache P., Vatră C. A., Poida A. - stationare.
Smart Grids. Introducere pentru profesionişti. [15] https://www.icpdas-usa.com/documents/WISE -
Editura SIER, Bucureşti, august 2014 5800 - Modem transmitator/receptor.
[3]. A. Janssen, D. Makareinis, and C.-E. Solver, [16] https://www.optris.com/optris-ct-xl-3m- Camera
“International Surveys on Circuit-Breaker termografica tip Xi 80 OPTRIS.
Reliability Data for Substation and System
Studies,” IEEE Trans. Power Deliv., vol. 29, no.
2, pp. 808–814, Apr. 2014.
[4]. IEEE Power Engineering Society, Switchgear
Committee, Institute of Electrical and Electronics
în Energetică
1.41.- IMPLICAREA E.ON ROMÂNIA ÎN FORMAREA TINERILOR

ELECTRICIENI
Dr. ing. Ovidiu Țanţa1) Ing. Dan Șumovschi1) Prof. Cristina Hapenciuc2)
1) 1)
Ing. Lucian Luca Ing. Marius Iuzic Ing. Stelian Buliga1) Ing. Sorin Șovre1)
1)
Delgaz Grid S.A., tel. 0730.003.721, e-mail: ovidiu.tanta@delgaz-grid.ro;
dan.sumovschi@delgaz-grid.ro; lucian.luca@delgaz-grid.ro;
marius.iuzic@delgaz-grid.ro; stelian.buliga@delgaz-grid.ro; sorin.sovre@delgaz-grid.ro.
2)
Colegiul Tehnic „Samuil Isopescu” Suceava, tel. 0741.197.199, e-mail: hapycri@yahoo.com.
Summary: In the last years the crisis of qualified personnel has become more serious. In a global study
made by ManpowerGroup, in 2016 was reached the largest crisis of telentes after 2007. According to
the study, Romania ranks third place in the top of the countries facing this problem.
In this context, partnerships between schools and businesses are a first step to a balance between
labor market needs and educational supply. At the same time, these collaborations lead to
harmonization of the interests for the main actors in the local communities.
In this way, E.ON Romania has taken steps since 2014 when discussions with technical high schools
began, in order to correlate the school curriculum with the necessary skills for employment. The
initiative has materialized in three partnership contracts with the following educational units: Technical
College Dimitrie Leonida, Iaşi; Technical College of Communications NV Karpen, Bacău and
Technical College Samuil Isopescu, Suceava.
This paper presents the details of the collaboration between E.ON and the high schools.
Keywords: professional training, young electricians, high school partnership.
1 DEMARAREA PROIECTULUI curriculum în dezvoltare locală (CDL) pentru

calificarea profesională Electrician exploatare joasă
Aşa cum a fost prezentat în introducere, criza tensiune. Astfel, după obţinerea aprobărilor necesare
personalului calificat s-a acutizat în majoritatea ariilor din partea Ministerului Educaţiei şi Inspectoratului
de activitate. Și în domeniul energetic acest aspect a Școlar, a fost definitivat parteneriatul şi s-au înfiinţat
fost resimţit atât ca urmare a pensionării specialiştilor cele trei clase de şcoală profesională începând cu anul
şi personalului calificat cât şi din lipsa tinerilor şcolar 2015-2016.
absolvenţi. Astfel a apărut o ruptură în ceea ce
priveşte transferul de cunoştinţe şi formarea
profesională a tinerilor sub mentoratul colegilor cu
experienţă.
La fel ca restul companiilor ce activează în
domeniul energetic, şi E.ON România s-a confruntat
cu aceste probleme. De aceea, începând cu anul 2014,
au fost puse în discuţie aceste aspecte şi elaborate
primele propuneri de acţiune. S-a decis atunci crearea
unor parteneriate cu liceele tehnice din zona Moldovei
şi au fost alese pentru demararea discuţiilor Colegiul
Tehnic de Comunicaţii „N.V. Karpen”, Bacău;
Fig. 1 Primele discuţii dintre managementul E.ON şi
Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”, Iaşi şi Colegiul conducerea liceelor
Tehnic „Samuil Isopescu”, Suceava.
După primele întâlniri între reprezentaţii E.ON şi Plecând de la conceptul proiectului, în urma
cadrele didactice au fost conturaţi câţiva paşi necesari dezbaterilor avute în cadrul grupului de lucru, au fost
în derularea proiectului. O prima etapă a constat în conturate patru obiective principale:
cooptarea unor specialişti E.ON pentru realizarea unei O1 - Completarea curriculei şcolare la domeniul
liste de aptitudini şi competenţe necesare la locul de electric prin corelarea competenţelor profesionale
muncă. Colectivul de profesori a preluat aceste prevăzute de standardele de pregătire profesională din
necesităţi şi, corelându-le cu Standardele de Pregătire învăţământ cu competenţele tehnice specifice
Profesională în domeniul Electric, a elaborat un personalului operaţional al E.ON;
în Energetică
O2 – Asigurarea cadrului de pregătire practică şi - echipamente de lucru şi de protecţia muncii.

teoretică de specialitate a elevilor de la domeniul Deoarece s-a urmărit cu prioritate familiarizarea
electric pentru anii şcolari 2015-2016; 2016-2017 şi elevilor cu normele de protecţia muncii şi lucrul în
2017- 2018; condiţii de siguranţă, printre primele dotări ale
O3 – Creşterea nivelului de conştientizare în rândul laboratoarelor s-a numărat un manechin (fig. 4)
elevilor, viitorii electricieni, privind cunoaşterea şi complet echipat cu salopetă ignifugă, cască, mănuşi şi
respectarea normelor de securitate şi sănătate în cizme electroizolante. La acestea s-au adăugat pe
muncă; standul specific, alte echipamente din dotarea
O4 – Realizarea unui schimb de experienţă ştiinţifică electricienilor precum: centuri complexe pentru lucru
şi didactică între specialiştii E.ON şi profesorii de la înălţime, frânghii de ancorare, scurtcircuitoare
specialitate, util în activitatea profesională şi ştiinţifică mobile de joasă şi medie tensiune, manşoane MPR,
specifică a părţilor implicate. detectoare de tensiune etc.
Fig. 2 Conceptul proiectului
2 DOTAREA LABORATOARELOR DIN

LICEE
Pentru atingerea obiectivelor stabilite în cadrul
parteneriatului, s-a decis înfiinţarea unui laborator de
sănătate şi securitate în muncă în cele trei licee. Pentru
aceasta, din partea liceelor s-au făcut eforturi pentru
pregătirea spaţiului necesar (asigurarea sălii de clasă şi
renovarea), iar din partea E.ON s-a lucrat la dotarea
acestora.
Fig. 4 Manechin „pregătit pentru manevre” în instalaţii electrice
Deoarece aspectele de „safety” pot fi prezentate

cel mai bine în condiţii de lucru apropiate de cele
reale, pe standurile laboratoarelor şi-au făcut loc şi alte
echipamente tehnologice precum: blocuri de măsură şi
protecţie mono şi trifazate, truse de scule, aparate de
măsură, siguranţe MPR, contoare, diverse cleme şi
armături folosite în instalaţiile electrice etc.
Aşa cum se poate observa în fig. 5, pentru o mai
bună prezentare a aspectelor ce ţin de siguranţa muncii
în domeniul electric şi pentru ca aceste informaţii să
fie accesibile tuturor elevilor ce utilizează acel
Fig. 3 Laboratorul de siguranţă laborator, fiecare echipament a fost însoţit de un pliant
Prin intermediul unui contract de sponsorizare, cu o scurtă descriere şi informaţii privind rolul
fiecare laborator a fost dotat cu: funcţional al echipamentului în cadrul instalaţiei
- 15 birouri, electrice sau al procesului de lucru.
- 30 scaune,
- 15 laptopuri,
în Energetică
- Modul de acţiune la identificarea situaţiilor

periculoase (conductoare căzute la pământ, urcarea pe
stâlpi, etc.)
- Indicatoare de securitate, interdicţie, etc.
 Sesiunea 3 – teme tehnice:
- Rolul siguranţelor fuzibile
- Protejarea prin siguranţe fuzibile a instalaţiilor
electrice de joasă tensiune din locuinţe
 Sesiunea 3 – teme SSM:
- Efectul curentului electric asupra corpului uman
- Pericolul de electrocutare din instalaţiile electrice
- Importanţa continuităţii în alimentare a
consumatorilor. Categorii de consumatori
Fig. 5 Stand cu echipamente şi dotări specifice activităţii de - Defecte în instalaţiile electrice de alimentare cu
electrician exploatare reţele electrice
energie electrică a consumatorilor
3 SUSȚINEREA LECȚIILOR DESCHISE  Sesiunea 4 – teme SSM:
ÎN LICEE CU SPECIALIȘTI E.ON - Rolul scurtcircuitoatelor. Montarea
scurtcircuitoarelor în reţelele de JT (LEA/firide)
Deoarece acest parteneriat s-a dorit a fi unul - Instalaţii de legare la pământ şi rolul acestora
sustenabil, implicarea E.ON în formarea tinerilor  Sesiunea 5 – teme tehnice:
electricieni nu s-a rezumat doar la elaborarea - Utilizarea aparatelor de măsură
curriculei şi dotarea laboratoarelor. Au fost organizate  Sesiunea 5 – teme SSM:
astfel sesiuni de demonstraţii practice susţinute de - Scoaterea accidentatului de sub tensiune (acordare
către specialişti E.ON, atât în laboratoarele liceelor cât prim-ajutor)
şi la Centrul de Instruire Profesională al E.ON. Dintre  Sesiunea 6 – teme tehnice:
temele prezentate enumerăm: - Tipuri de surse de iluminat
 Sesiunea 1 – teme tehnice:  Sesiunea 6 – teme SSM:
- Generalităţi despre Sistemul Energetic Naţional - Exerciţiu de lucru la înălţime cu utilizarea centurii
- Energia electrică: producere, transport şi distribuţie. complexe
Surse de producere a energiei electrice
 Sesiunea 1 – teme SSM:
- Echipamentele individuale de protecţie şi rolul
acestora
- Prezentarea echipamentului individual de protecţie
pentru lucru în instalaţiile electrice
Fig. 7 Demonstraţii practice la Centrul de Instruire

Profesională E.ON

- Scheme electrice de joasă tensiune - citirea
Fig. 6 Demonstraţii practice în laboratorul liceului
schemelor, simboluri utilizate, identificarea
 Sesiunea 2 – teme tehnice: elementelor din schemele electrice
- Identificarea sculelor necesare la lucrări din - Inscripţionarea instalaţiilor electrice
domeniul electric (trusa electricianului)  Sesiunea 7 – teme SSM:
- Materiale electrotehnice conductoare/electroizolante - Stingerea incendiilor în instalaţiile electrice (situaţii
 Sesiunea 2 – teme SSM: de urgenţă)
în Energetică
4 ASIGURAREA STAGIILOR DE trei zile, alături de electricieni, la faza pe companie a

PREGĂTIRE PRACTICĂ concursului Trofeul Electricianului. Aici, o comisie
formată din doi specialişti E.ON şi trei profesori (câte
Începând cu anul doi de studiu, numărul orelor de unul de la fiecare liceu) evaluau elevii pe perioada
practică din programa şcolară a început să crească. concursului constând într-o probă teoretică cu 30 de
Deoarece elevii aveau dobândite cunoştinţele teoretice întrebări grilă şi o probă practică. Primii trei elevi care
generale din primul an de studiu, a fost momentul să obţineau cel mai mare punctaj cumulat (teorie +
trecem la următorul pas – practica la locul de muncă. practică) urcau pe podium, dar premii primeau toţi cei
Pentru aceasta, elevii au fost dotaţi cu echipamente nouă participanţi.
individuale de protecţie şi au fost repartizaţi la Pentru partea practică, concurenţii trebuiau să
formaţiile de lucru. Aici, sub îndrumarea şi atenta parcurgă o serie de paşi:
supraveghere a unor mentori, au avut ocazia să 1. Luarea la cunoştinţă a problemei semnalate
cunoască îndeaproape activităţile zilnice ale 2. Identificarea instalaţiilor şi echipamentelor
electricienilor. Prin rotaţie, stagiile de pregătire 3. Realizarea zonei de lucru
practică s-au desfăşurat la următoarele formaţii de 4. Alegerea sculelor, dispozitivelor şi materialelor
lucru: (SSM şi tehnice) necesare realizării lucrării
- Exploatare MT/JT; 5. Efectuarea lucrării funcţie de tema primită
- Exploatare Staţii; 6. Strângerea sculelor/dispozitivelor utilizate şi
- PRAM; efectuarea curăţeniei la locul de muncă
- Măsură; Ediţia I a concursului Trofeul Electricianului
- Mentenanţă 110 kV; JR – 2016 s-a desfăşurat la Bacău. Tema practică a
- Mentenanţă MT; constat în „Realizarea zonei de lucru şi înlocuirea unui
- Defectoscopie. papuc defect la un soclu MPR”. Pe foaia de concurs,
În perioada de practică, pe lângă activitatea elevii au primit următorul context: Consumatorii
curentă de la formaţii, elevii au avut posibilitatea să alimentaţi de pe plecarea nr. 2 a postului de
cunoască şi alte activităţi desfăşurate pentru transformare nr. 56 au semnalat lipsă tensiune pe o
exploatarea reţelelor electrice, cum ar fi dispeceratul fază. La faţa locului s-a deplasat formaţia de
de MT (fig. 8). exploatare care a identificat un contact defect la soclul
MPR de pe faza T a plecării nr. 2. Electricienii
formaţiei de exploatare au întrerupt tensiunea pe bara
de JT prin scoaterea siguranţelor generale, urmând ca
formaţia de mentenanţă să realizeze zona de lucru
(legarea la pământ a părţii din instalaţie la care se va
lucra). După realizarea măsurilor tehnice şi
organizatorice de securitate şi sănătate în muncă
(SSM), formaţia de mentenanţă va înlocui papucul
defect. Temă: Sunteţi electrician la formaţia de
mentenanţă. În contextul descris mai sus trebuie să
realizaţi lucrările de reparaţii necesare.
Fig. 8 Prezentarea activităţii dispeceratului de MT
5 TROFEUL ELECTRICIANULUI
JUNIOR
În afara ariei curriculare şi în completarea

procesului educaţional, elevii de la cele trei licee
partenere au fost implicaţi şi în concursul profesional
Trofeul Electricianului JR. Competiţia dedicată
elevilor s-a desfăşurat simultan şi în aceleaşi condiţii
cu Trofeul Electricianului – faza pe E.ON.
Prima etapă a concursului a fost departajarea în Fig. 9 Trofeul electricianului JR – proba practică, Bacău 2016
licee. Toţi elevii din cele trei clase completau un test
grilă cu 30 de întrebări. Primii trei clasaţi din fiecare Ediţia a II-a Trofeului Electricianului JR – 2017
liceu treceau în etapa următoare şi participau, timp de a fost organizată la Roman. Proba a constat în
„Înlocuirea unui contor de inducţie cu unul electronic
în Energetică
în interiorul unui BMPM şi restabilirea tensiunii de 2.1 Salopetă termorezistentă 5

alimentare la consumator”. Lucrarea s-a desfăşurat în Cizme electroizolante (pantofi de lucru + covor
2.2 5
electroizolant)
următorul context: În dimineaţa zilei de 08.06.2017 aţi 2.3 Mănuşi electroizolante 5
primit un ordin de serviciu pentru înlocuirea unui 2.4 Cască cu vizieră 5
contor de inducţie cu un contor electronic la 2.5 VLT pe părţile metalice ale instalaţiei în care se va lucra 10
consumatorul Popescu Ion. Acest contor se află în 3 Depistarea siguranţei defecte 50
interiorul unui BMPM (Bloc de măsură şi protecţie Identificarea corectă a compartimentelor/
3.1 componentelor CD (compartiment măsură, siguranţe 10
monofazat). Trebuie să vă deplasaţi la faţa locului generale, circuite forţă, circuit iluminat public etc.)
pentru a executa lucrarea. Atenţie! Nu aveţi informaţii Utilizarea corectă a detectorului de JT pentru verificarea
3.2 10
despre instalaţia la care se execută lucrarea (nu ştiţi tensiunii
dacă este sub tensiune sau nu). Trebuie să luaţi toate 3.3 Identificarea siguranţei defecte 20
Utilizarea manşonului MPR pentru înlocuirea
masurile SSM pentru a executa lucrarea şi să puneţi 3.4
siguranţei defecte
10
consumatorul sub tensiune. Temă: Sunteţi electrician Legarea la pământ a instalaţiei pentru înlocuirea
la formaţia de exploatare şi măsură Roman. În 4 60
soclului MPR
contextul descris mai sus trebuie să realizaţi lucrările 4.1
Scoaterea siguranţelor MPR generale utilizând
10
de necesare. manşonul MPR
4.2 Legarea la pământ a clemei scurtcircuitorului 10
4.3 Verificarea lipsei tensiunii cu detectorul de JT 10
Montarea corectă a SCC mobil în soclul MPR (cu
4.4 30
partea metalică spre zona de lucru – bara de JT)
5 Înlocuirea soclului MPR defect -
Activitate prezentată oral de concurenţi – nu se
5.1 -
punctează în cadrul probei
6 Punerea sub tensiune a instalaţie 50
Demontarea corectă a SCC mobil (mai întâi extragere
6.1 cuţite SCC cu manşonul MPR şi apoi dezlegare clemă 10
SCC de la pământ)
Montarea siguranţelor MPR pe coloană generală şi
6.2 10
plecări
6.3 Măsurarea tensiunii pe plecarea nr. 3 25
6.4 Închiderea uşilor CD şi securizarea instalaţiilor cu lacăt 5
Total puncte 200
Fig. 10 Trofeul electricianului JR – proba practică, Roman 2017
Cea de-a III-a ediţie a concursului Trofeul

Electricianului JR – 2018 a avut ca locaţie oraşul
Botoşani. Aici elevii şi-au arătat abilităţile practice în
„Depistarea şi remedierea unui defect semnalat într-o
reţea de JT alimentată dintr-un PTA”. Contextul
probei a fost următorul: Sunteţi electrician la formaţia
de Exploatare MT/JT Botoşani. În data de 05.06.2018
aţi fost contactat de către dispecerul de joasă tensiune
şi vi s-a transmis faptul că mai mulţi consumatori
alimentaţi de pe plecarea nr. 3 a PTA 6 Bucecea au
reclamat lipsă tensiune. Trebuie să vă deplasaţi la Fig. 11 Trofeul electricianului JR – proba practică, Botoşani 2018
PTA 6 Bucecea pentru remedierea defectului şi Indiferent de cum a arătat clasamentul final, toţi
alimentarea consumatorilor. Atenţie! Trebuie să luaţi elevii participanţi au avut de câştigat atât datorită
toate masurile SSM necesare unor manevre/lucrări la faptului că s-au familiarizat cu atmosfera de concurs,
cutia de distribuţie a unui post de transformare aerian. şi-au dezvoltat abilităţile de prezentare şi lucrul în
Pentru notarea concurenţilor, comisia de evaluare condiţii de stres cât şi pentru că au avut ocazia să
a stabilit un barem de notare, pe operaţii astfel: înveţe modul corect de efectuare a unor manevre şi
Nr.
Operaţii Punctaj
lucrări în instalaţiile electrice.
crt. În plus, cumva ca o echitate a sorţii, premiile au
Identificarea corectă a instalaţiilor şi
1
echipamentelor
10 fost câştigate succesiv de cele trei licee astfel: în 2016
Recunoaşterea şi descrierea echipamentelor de MT din locul I a fost câştigat de un elev din Iaşi, în 2017 de un
1.1 5
schemă elev din Suceava, iar în 2018 locul I a plecat la Bacău.
Recunoaşterea şi descrierea echipamentelor de JT din
1.2 5
schemă
Utilizarea echipamentului individual de protecţie şi
2 30
VLT
în Energetică
6 IMPLICAREA CENTRULUI DE
INSTRUIRE PROFESIONALĂ E.ON ÎN 7 CONCLUZII
SUSȚINEREA EXAMENULUI DE
FINALIZARE A STUDIILOR Proiectul „Responsabili pentru viitor” a
reprezentat un pas important în stabilirea unor
În baza parteneriatului de pregătire practică şi în parteneriate pe termen lung cu instituţiile de
conformitate cu prevederile „Metodologiei de învăţământ. Experienţa acumulată pe parcursul celor
organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a trei ani este extrem de importantă atât pentru E.ON
calificării profesionale pentru absolvenţii deoarece astfel pot fi înţelese mai bine problemele cu
învăţământului profesional”, la Centrul de Instruire care se confruntă învăţământul în ziua de astăzi cât şi
E.ON s-a desfăşurat proba practică a examenului de pentru licee pentru că sunt la curent cu noutăţile
finalizare a studiilor pentru elevii de la Colegiul tehnologice şi cerinţele actuale din piaţa muncii.
Tehnic „Samuil Isopescu”, Suceava. Astfel, elevii, sub În ceea ce priveşte procesul de învăţare, putem
îndrumarea instructorilor E.ON şi a cadrului didactic spune că implicarea personalului existent în instruirea
responsabil cu instruirea practică, au realizat pentru tehnicienilor de mâine este o soluţie pentru
examen zece standuri cu montaje specifice selectate dezvoltarea organizaţiei noastre în condiţiile în care se
din lista naţională a temelor pentru proba practică fac simţite atât efectele crizei energetice cât şi ale unei
aferentă specializării Electrician exploatare joasă crize a personalului tehnic.
tensiune.
8 BIBLIOGRAFIE
[1]. Parteneriatul şcoală - agenţi economici în

sprijinul dezvoltării învăţământului profesional şi
tehnic. Univers Ingineresc, nr. 19/2016; 1-15 oct.
[2]. CĂLIN, G. Studiu ManpowerGroup: deficit de
personal calificat, la nivel global: România, pe locul
3. Business Magazin, 21.feb.2017.
[3]. Ce presupune un parteneriat între şcoală şi
comunitate. Vrancea Media, 03.sept.2013.
[4]. HAPENCIUC, C.; ȘOVEA, A. Dezvoltarea
parteneriatelor şcoală – operatori economici.
mai.2016
[5]. ȘUMOVSCHI, D.; ȚANȚA, O. M.;
Fig. 12 Examenul de finalizare a studiilor
ȘUMOVSCHI, A.; PENTIUC, R. D. Training
electricians to operate transformer substations in the
Elevii au demonstrat la examen faptul că şi-au mobile regime shift with SCADA. Buletinul AGIR
însuşit cunoştinţele şi abilităţile necesare exercitării 2/2012.
profesiei iar, după absolvire, au primit şi oferte de [6]. DOROFTEI, G.; ȘUMOVSCHI, D.; VIDA, F.
angajare din partea E.ON, în cadrul companiei de The Electricians' Implication in Distribution Electric
distribuţie Delgaz Grid. Acum o parte dintre ei sunt în Grid Works. Regional South East European
proces de angajare. Conference 2012, Section E - Life Working.
în Energetică
LUCRĂRI
SECŢIA II
pentru centrale electrice.
în Energetică
în Energetică
PREŞEDINTE:
Prof.dr.ing. VICTOR VAIDA - Preşedinte al S.I.E.R. şi al I.R.E. (Institutul Român de Energie).
VICEPREŞEDINŢI:
Ing. MARIAN BRATU - Membru Directorat Hidroelectrica
Ing. VIOREL TUDOR - Complexul Energetic Oltenia

- Director Tehnic Sucursala Electrocentrale Işalniţa
REFERENT GENERAL:
Dr.ing. DOINA ILIŞIU - CN Transelectrica - UNO DEN - Manager Energetic
MEMBRII:
Dr.ing. MARCEL NICOLA - ICMET Craiova
Ing. CĂTĂLIN FLORIAN

POPESCU - SPEEH Hidroelectrica
Ing. ADRIANA DADU - SPEEH Hidroelectrica
Ing. MARIUS BOSNARI - Complexul Energetic Oltenia - Şef Departament Tehnic

în Energetică
în Energetică
2.6.- MONTAREA INSTALAŢIILOR DE DENOXARE GAZE ARSE, ÎN

VEDEREA REDUCERII EMISIILOR DE NOx, LA SUCURSALA
ELECTROCENTRALE TURCENI, UN PROIECT DE SUCCES
Ing. Laviniu Danciu Ing. Gabriel Chiot
Complexul Energetic Oltenia
ABSTRACT. In this writing we present the necessity of implementation of denox abatement

equipment at Sucursala Electrocentrale Turceni. The chosen type of denox abatement is SNCR
selective non-catalytic reduction. We also briefly describe the composition of such equipment, as
well as the way of operation. At such equipment it is very important to establish the area of
reducing agent injection. The optimum temperature range of this area is between 850°C and
1100°C. Selective non-catalytic reduction of NOx is based on the reaction between reducing agent
generating ureea and nitric oxide (NO) and nitrogen dioxide (NO 2) at temperatures between
850°C and 1100°C. Over this range ureea is oxidized and thus generated more nitric oxide; under
this range, the rate of conversion is too low and ammonia is eliminated into atmosphere
1 CONSIDERAŢII GENERALE aditivi) cu monoxidul de azot (NO) şi dioxidul de azot

(NO2) la temperaturi cuprinse între 850°C şi 1100°C
În vederea reducerii emisiilor de NO x la grupurile urmând reacţia generală:
energetice din cadrul Societăţii Complexul Energetic
Oltenia S.A. s-au efectuat până în prezent mai multe 2(NH2)2CO + 4NO + O2  4N2 + 4H2O + 2CO2
studii de fezabilitate, care au evidenţiat faptul că
pentru respectarea legislaţiei de mediu este nevoie de Instalaţia de reducere a NOx este constituită în
implementarea atât de măsuri primare cât şi de măsuri principal dintr-o instalaţie de preparare a agentului de
secundare. Măsurile primare sunt specifice fiecărui tip reducere comună ambelor cazane, o instalaţie de
de cazan de ardere, dar în ce priveşte măsurile stocare a agentului de reducere, staţia de pompe
secundare s-a stabilit că tehnologia SNCR - reducerea booster pentru apa de diluţie, modulele de amestec şi
necatalitică selectivă este indicată pentru toate distribuţie, sistemul de injecţie amplasat în pereţii
grupurile energetice ale CE Oltenia. focarului cazanului şi sistemul de comandă şi reglare.
În decembrie 2017 a fost semnat contractul pentru Componenta de bază a agentului de reducere NO x
implementarea unui proiect de reducere a emisiilor de este ureea granulată. Agentul de reducere NOx este o
NOx sub nivelul de 200 mg/Nm3 prin montarea şi soluţie apoasă de uree 40 %.
punerea în funcţiune a unui sistem de reducere non-
catalitică selectivă a oxizilor de azot în gazele de 2.1 Instalaţia de preparare a agentului de
ardere (injecţie cu uree) pentru blocurile energetice nr. reducere
5 şi nr. 7 din Sucursala Electrocentrale Turceni. Staţia de preparare comună este concepută ca un
Oxizii de azot (NOx), unul din poluanţii modul instalat pe un cadru de bază, aşezat pe o
importanţi, se produc în cantităţi considerabile chiar în suprafaţă din beton impermeabil, într-un spaţiu închis
condiţiile unei arderi optimizate. (clădire) pentru a fi protejat de ploaie şi zăpadă.
Produşii de reacţie, precum acidul nitric, conduc Clădirea este utilizată şi ca spaţiu de depozitare a
la ploi acide care pătrund în apă şi în sol. Prin aceasta sacilor de uree granulată.
solul se îmbogăţeşte în nitraţi care au impact negativ Ureea granulată este procurată în saci de 600 kg.
asupra omului, animalelor şi vegetaţiei. Sacii sunt urcaţi deasupra pâlniei de alimentare a
Din acest motiv în majoritatea ţărilor transportorului cu şnec cu ajutorul unui dispozitiv de
industrializate s-au impus legi de limitare a emisiilor ridicat. Prin deschiderea la partea inferioară a sacilor,
de oxizi de azot. granulele de uree curg în pâlnia de alimentare a
transportorului cu şnec.
2 DESCRIEREA INSTALAȚIEI DE DENOXARE
Procesul de dizolvare se va face în şarje de 12500 kg.
SNCR
Pentru cantitatea de 5000 kg de uree granulată
Reducerea selectivă non catalitică a NO x este este necesară o cantitate de apă fierbinte (la 60°C
fundamentată pe reacţia dintre o amină generatoare de încălzită într-un încălzitor electric cu flux continuu) de
agenţi de reducere (precum ureea îmbogăţită cu 7500 kg. Această cantitate de apă se introduce în vasul
în Energetică
de dizolvare (de 15 m3) pe durata a 30 minute. După rezervoare de stocare cu ajutorul unei pompe de
introducerea întregii cantităţi de 5000 kg uree transvazare.
granulată în vasul de dizolvare, procesul de amestec Vasul de dizolvare şi toate conductele exterioare
va continua 20 de minute. Întregul proces de preparare sunt izolate termic şi prevăzute cu bandă electrică de
a 12500 kg de soluţie de uree 40 % dureaza 90 de încălzire, pentru a se evita cristalizarea lichidului din
minute. Procesul de dizolvare în vas este accelerat interior pe perioada cât nu curge, sau pe perioada de
prin agitarea lichidului cu ajutorul unui agitator. oprire a instalaţiei de preparare.
Soluţia rezultată are o temperatură de cca 30°C. Sistemul de preparare este operat de la un tablou
Agentul de reducere NOx rezultat este transferat în cele 2 local în care se afla şi partea de operare a stocării..
Figura 1. - Schema instalatie de reducere selectivă non catalitică a NOx.
2.2. Instalaţia de stocare a agentului de reducere

şi pompe de transport
Rezervoarele de stocare agent reducere sunt
amplasate lângă staţia de preparare pe o platformă betonată.
Volumul total al rezervoarelor de stocare este
2x100 m³, volum ce va asigura agentul de reducere
NOx pentru o perioadă de 5 zile. Rezervoarele sunt
echipate cu protecţie la supraumplere. Atunci când este
atins nivelul maxim ventilul de închidere rapidă de pe
linia de alimentare va închide automat şi pompa de
transvazare va fi oprită.
Rezervoarele de stocare sunt izolate termic şi
încălzite cu ajutorul unor benzi de încălzire electrică iar
temperatura este autoreglată, pentru a se evita răcirea
soluţiei stocate sub + 5 °C (temperatura de cristalizare
este 0˚C).
În interiorul fiecărui rezervor sunt amplasate
două pompe de transport agent de reducere. Pompele
sunt de tipul submersibil, una este în funcţiune şi una
Figura 2. - Staţie de preparare a agentului de în rezerva, dimensionate pentru a asigura circulaţia unui
reducere.
în Energetică
debit suficient de agent de reducere. Staţia de preparare Aerul comprimat pentru pulverizarea lichidului
a agentului de reducere şi rezervorul de stocare este, de asemenea, reglat în dulapurile de amestec şi
functioneaza comandate de la un dulap local de distribuţie. Aerul comprimat este asigurat de o staţie de
comandă şi reglare. aer comprimat dimensionată pe baza specificaţiilor.
Dulapurile de amestec şi distribuţie sunt amplasate
în vecinătatea cazanului
2.4. Sistemul de injecţie
Agentul de reducere NOx diluat este distribuit prin
pulverizare pe o secţiune a focarului cu ajutorul duzelor
de pulverizare.
Lăncile de injecţie (lănci în perete) sunt amplasate
astfel încât să permită ca reacţia dintre oxizii de azot şi
agentul de reducere să se desfăşoare la temperatura
optimă. Duzele de pulverizare generează un spectru
dimensional de picături prin care se asigură amestecul
omogen al gazelor de ardere cu agentul de reducere
NOx injectat în zona de temperatură dorită. Fiecare etaj
de injecţie cuprinde 24 de injectoare. Injectoarele sunt
grupate în 8 grupe de injecţie. Etajele de injecţie sunt
astfel constituite încât să fie asigurat că reacţia de
reducere NOx la orice sarcină a cazanului se desfăşoară
între 850°C şi 1100°C.
Figura 3. - Rezervoare de stocare a Reacţia fazei gazoase a oxizilor de azot cu reactivul
agentului de reducere. are loc după ce lichidul este vaporizat şi compuşii solizi sunt
descompuşi. Eficienţa reacţiei chimice este de peste 98 %.
2.3. Module de amestec şi distribuţie
Sistemul SNCR al fiecărui cazan cuprinde 4 module
de amestec şi distribuţie.
Fiecare modul poate comanda şi regla independent
necesarul de agent de reducere şi asigură cu agent de
reducere două etaje de injecţie, fiecare format din 6
lănci. Toată instrumentaţia necesară diluării agentului
de reducere NOx şi distribuţiei lichidului la injectoare se
află în modulele de amestec şi distribuţie. Presiunea
apei de diluţie este crescută cu ajutorul unei staţii de
pompe booster. Înainte de a fi amestecată cu agentul de Figura 5. - Sistem de injecţie.
reducere NOx, apa de diluţie trece printr-un filtru-coş
pentru reţinerea impurităţilor în scopul evitării 2.5. Staţia de pompare apă de diluţie
înfundării duzelor injectoarelor de pulverizare.
Distribuţia uniformă a agentului de reducere NO x, Pentru a se asigura o presiune suficientă a apei de
diluat la toate lăncile aparţinând unei grupe de injecţie, diluţie pentru fiecare cazan este prevăzută o staţie de
va fi asigurată în cadrul acestor module. Cantitatea de pompare booster formată din 2 pompe (una în funcţiune,
agent de reducere NOx diluat aferent unei linii de cealaltă în rezervă). Pompele asigura în linia de
injecţie este controlată cu ajutorul unor debitmetre. circulaţie o cantitate suficientă de apă de diluţie.
Printr-un ventil de reglare a presiunii se asigura presiunea
necesară în faţa modulelor de amestec şi distribuţie.
Figura 4. - Module de amestec şi distribuţie.

Figura 6. - Staţie pompe apă diluţie.
în Energetică
2.6. Sistemul de comandă şi reglare asemenea, un sistem de protecţii care furnizesză

informaţii pentru detectarea primei cauze de defect precum
Sistemul de comandă şi reglare este organizat într-un şi o secvenţă completă a evenimentelor.
dulap separat ce este plasat în aproprierea camerei de
comanda a cazanului. Conţine secvenţele de reglare pentru
întreaga instalaţie SNCR incluzând interfaţa de
comunicaţie cu toate componentele instalaţiei SNCR
precum şi cu DCS-ul cazanului de abur.
Pentru determinarea necesarului de agent de reducere
NOx sunt folosite semnalele de la analizorul NO x şi
semnalul de sarcină a cazanului (debitul de gaze de ardere,
debitul de abur, sarcina).
Sistemul de reglare stabileşte, de asemenea, care
grupă de lănci va fi activată la un anume moment în acord
cu informaţiile primite de la sistemul de măsurare a
temperaturii, care este parte a sistemului de optimizare a
arderii. De asemenea stabileşte în care etaj injecţia va fi
mai performantă. În continuare acesta decide, pentru
fiecare grup de injectoare, dacă injecţia ar trebui făcută în
unul sau, simultan, în ambele etaje, şi ce concentraţie de
agent de reducere diluat ar trebui să fie prevăzută pentru Figura 7. - Sistem de comanda si reglare.
fiecare etaj de injecţie. Cantitatea de apă de diluţie este, de
asemenea, reglată. Sistemul de reglare conţine, de 3. Rezultatele proiectului
Tabelul 1
Valoare indicator Valoare indicator
Nr. Valoare indicator
Indicator de performanţă atins conform teste de atins conform teste de
crt. conform contract
performanţă bloc 5 performanţă bloc 7
Emisiile de NOx din gazele de
1 < 200 mg/Nm3
ardere 195.660 mg/Nm3 191.026 mg/Nm3
Pierderile de NH3 în gazele de
2 < 5 mg/Nm3 1.873 mg/Nm3 0.521 mg/Nm3
ardere
Cantitatea de cărbune nears

< 35% < 35%
3 (masa combustibilă nearsă) < 35%
din zgura, nzg < 35%
Cantitatea de carbune nears

< 3,5% < 3,5%
4 (masa combustibilă nearsă) < 3,5%
din cenusă, ncen < 3,5%
Consumul de reactiv (uree
solida [kg/oră] (estimat a se 438.28 [kg/oră] 312.333 [kg/oră]
consuma pentru reducerea
5 475,30 [kg/oră]
emisiilor de NOx sub valoarea (0.4 x debit mediu (0.4 x debit mediu
de 200 mg/Nm3, consum uree diluata 40%) uree diluata 40%)
mediu la 24 de ore).
Consumul orar de apă (sute
82.12
6 litri/oră) necesar pentru 81.31 [sute litri/oră] 79.25 [sute litri/oră]
[sute litri/oră]
preparare soluţie reactiv.
Consumul maxim de energie
electrica (kWh/ora) al
7 80,80 [kWh/oră] Max.57 [kWh/oră] Max.57 [kWh/oră]
echipamentelor noi din
componenţa instalaţiei.
4. Concluzii Electrocentrale Turceni s-a dovedit a fi un proiect de
succes, fiind obţinute rezultate ale emisiilor de NO x în
Implementarea proiectului de reducere a emisiilor gazele de ardere sub nivelul de 200 mg/Nm 3 cu un
de NOx în gazele de ardere (injecţie cu uree) pentru consum de uree mai mic decât în contract, ceea ce este
blocurile energetice nr. 5 şi nr. 7 din Sucursala conform cu legistaţia europeană de mediu.
în Energetică
în Energetică
2.8.- SOLUȚII SOFTWARE APLICATE LA COMPLEXUL ENERGETIC
OLTENIA PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE POLUANȚI
Ing. Marius Bîzgă - Complexul Energetic Oltenia SA - SE Rovinari, marius.bizga@ceoltenia.ro
Ing. Emil Viorel Mihai - Complexul Energetic Oltenia SA, emil.mihai@ceoltenia.ro
Summary: Complexul Energetic Oltenia has the objective to generate and deliver electricity and
heat in high efficiency and with a minimal impact on the environment. This objective was achieved
through high efficiency of the process and through power units rehabilitation programs, reducing the
negative impact on the environment through the implemented projects.
Since may 2018 at Unit no 6 Rovinari PP a complete package was installed to reduce NOx
emissions.
Pollution emission reduction systems have, on the one hand, their own control systems – containing
software packages – that need to be monitored, optimized and maintained, and on the other hand, these
installations have a strong impact on boiler automation systems that need to be adapted and optimized
according to the requirements of the whole assembly.
Keywords: Smart Process, Optimisation, Control.
1 INTRODUCERE Din cei şapte oxizi ai azotului care pot fi prezenţi

in aer: NO, NO2, N2O, NO3, N2O3, N2O4 şi N2O5 doi
Societatea Complexul Energetic Oltenia SA este apar in concentraţii şi cu efecte semnificative in urma
unul din producătorii de energie electrică de anvergură proceselor de ardere: NO şi NO 2 grupaţi împreună sub
regional-europeană, cu o cotă de piaţă importantă în denumirea generică de NOx .
sectorul de servicii energetice din România. Din totalul compuşilor cu azot NOx, NO
Proiectele de mediu derulate in ultimii ani la reprezintă peste 90% şi NO2 sub 5%.
nivelul Complexului Energetic Oltenia au aplicat Formarea oxizilor de azot în timpul arderii are loc
cele mai bune tehnologii de depoluare. pe baza azotului din aer si a azotului conţinut în
Începând cu anul 2006 au fost demarate investiţii combustibil.
de reducere a emisiilor de poluanţi, în prezent fiind în Următoarele sunt cele 3 principale mecanisme
derulare investiţii pentru reducerea emisiilor de NOx. care conduc la formarea oxidului de azot (NO) în
Instalaţiile de reducere a emisiilor de poluanţi au, timpul procesului de ardere:
pe de o parte, propriile sisteme de control, sisteme - Termic (thermal NO) - reacţie care se
care trebuie monitorizate, optimizate şi menţinute în produce la temperaturi înalte.
funcţiune, iar pe de altă parte, aceste instalaţii au un - Instantaneu (prompt NO).
puternic impact si asupra sistemelor de automatizare - Carburant (fuel NO) - oxidarea azotului din
ale cazanului de abur, sisteme care trebuie adaptate şi combustibil, eliberat în timpul devolatilizării şi a
optimizate în conformitate cu cerinţele întregului oxidării mangalului.
ansamblu. Procentul mare de azot conţinut în cărbune (0,5-
Prima instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere 2,0% în greutate) poate avea ca rezultat emisii
a fost pusă în funcţiune la grupul nr. 3 al substanţiale de NOx. În timp ce mecanismul termic
Termocentralei Rovinari, în prezent toate grupurile este principalul mecanism de formare a oxidului de
fiind prevăzute cu instalaţi de desulfurare a gazelor de azot în procesul de arderea a gazelor, mecanismul
ardere. carburant este principala sursă de formare a oxidului
În anul 2018 a fost pusă în funcţiune la grupul nr. de azot în procesul de ardere a cărbunilor.
6 SE Rovinari şi instalaţia de reducere a emisiilor de Oxizii de azot termici sunt formaţi in majoritate
oxizi de azot din NO.
Formarea NOT se face printr-un mecanism lent,
2. FORMAREA OXIZILOR DE AZOT ÎN aplicabil azotului din aer, începând din zona imediat
TIMPUL ARDERII următoare frontului de flacără sau in arzătoarele de
gaz, unde temperatura este suficient de ridicată pentru
Problema oxizilor de azot este legată in primul a excita particulele la o energie superioară energiei de
rând de importanţa lor in controlul concentraţiei legătură.
radicalilor liberi din troposferă, ca precursori implicaţi Formarea NOT este descris de un număr de reacţii,
in producerea ozonului şi direct sau indirect, in cunoscute sub denumirea de mecanismul Zeldovich.
producerea şi depunerea acizilor.
Reacţia globală care descrie formarea oxizilor de cât si exploatarea, sa se cunoască modificările care
azot termic este: trebuie realizate în cadrul sistemelor de combustie
N2 + O2 → 2NOT. (măsuri primare) si repercusiunea acestora asupra
Factorii de influenţă pentru formarea oxizilor de totalităţii instalaţiei, ca si masurile suplimentare care
azot termici sunt: trebuie aplicate pentru a se reduce emisiile de oxizi de
- concentraţia de oxigen atomic, azot (măsuri secundare) si influenţa lor financiara
- timpul de reacţie, asupra ansamblului instalaţiilor.
- temperatură mai mare decât 1300 °C.
Oxizii de azot prompt, NOPr se formează in zona 3.1. Masuri primare de reducere a emisiilor de
flăcării prin atacarea azotului molecular din aer de NOx
către radicalii hidrocarbonaţi pentru a forma acidul Exista numeroase masuri primare de reducere a
cianhidric ( HCN ) şi HN. De menţionat că, prin emisiilor (modificări ale arderii) pentru a suprima
mecanism prompt se formează numai NO, nu şi alţi formarea oxizilor de azot in instalaţiile de ardere.
oxizi ai azotului. Contribuţia NOPr la totalul oxizilor Toate aceste masuri au ca scop modificarea
de azot este de 5...10%. parametrilor de operare sau de proiectare a instalaţiilor
Oxizii de azot prompt sunt influenţaţi de: de ardere astfel încât formarea de oxizi de azot sa fie
- concentraţia de oxigen atomic, redusa sau astfel încât oxizii de azot deja formaţi sa fie
- coeficientul excesului de aer λ. transformaţi in interiorul cazanului înainte de a fi
Oxizii de azot din combustibil NO C depind de emişi.
natura combustibilului şi este mai mare in instalaţiile La introducerea masurilor primare (modificări ale
care utilizează cărbune. arderii) este important sa se evite impactele negative
Oxizii de azot din combustibil sunt influenţaţi de: asupra funcţionarii cazanului si formarea altor
- concentraţia azotului din combustibil; poluanţi. Astfel, trebuie avute in vedere următoarele
- concentraţia oxigenului; criterii pentru operaţiile cu emisii reduse de NOx:
- coeficientul excesului de aer λ; - Siguranţa de operare (de exemplu aprindere
- temperatura flăcării. stabila peste intervalul de sarcina)
Un factor important care influenţează cantitatea, - Securitatea in funcţionare (pentru prevenirea,
dar şi tipul emisiilor de oxizi de azot este procesul de de exemplu a coroziunii, eroziunii, depunerilor,
ardere. De exemplu, in cazul cărbunelui: zgurificării, supraîncălzirii ţevilor etc.)
- In focarele pentru arderea prafului de cărbune - capacitatea de a arde o gama variata de
cu evacuarea cenuşii in stare solidă, unde combustibili
temperatura de ardere este de 1 300 -1 400 °C, se - ardere completă (pentru reducerea nivelurilor
formează relativ puţin NO termic. Din cantitatea de carbon în cenuşă, pana la 5 % de carbon nears
de NO format, o mare parte de monoxid de azot in cenuşa zburătoare este o condiţie obişnuită
are drept provenienţă azotul eliberat odată cu pentru a putea comercializa cenuşa zburătoare
materiile volatile şi mai puţin cel din reziduul către industria cimentului. Combustia completa
carbonos. este de asemenea de dorit pentru a evita emisiile
- In focarele pentru arderea cărbunelui brun şi ridicate de monoxid de carbon)
in focarele cu ardere in strat fluidizat, NO se - cele mai reduse emisii de poluanti, respectiv
formează aproape in totalitate din azotul conţinut evitarea formarii altor poluanţi, de exemplu
de combustibil. In focarele pentru praf de materie organica impurificatoare (POM), sau
cărbune şi evacuarea cenuşii in stare lichidă, NO N 2O
termic are ponderea cea mai mare. - consecinţe minime nedorite asupra
Proprietatea specifică a cărbunilor de a forma NO echipamentului de curăţare a gazelor arse
depinde atât de conţinutul de azot cat şi de conţinutul - costuri de întreţinere reduse.
de volatile şi de natura curbei lor de degajare. Măsurile primare de reducere a emisiilor de oxizi
de azot sunt:
3. METODE DE REDUCERE A EMISIILOR - Exces de aer redus;
DE OXIZI DE AZOT - Introducerea in trepte a aerului;
- Recircularea gazelor arse
Optimizarea reducerii emisiilor, având în vedere - Preîncălzirea redusa a aerului
costurile de investiţii si de exploatare cele mai mici - Introducerea in trepte a combustibilului
posibile, implica un studiu aprofundat si necesitatea deasupra focului (reardere)
modificărilor care trebuie realizate în cadrul - Arzătoare cu NOx redus
sistemelor de combustie (măsuri primare) si a unor Excesul de aer redus este o măsură de operare
masuri suplimentare. relativ simpla si uşor de implementat pentru reducerea
Este important, pentru a putea elabora un concept emisiilor de oxizi de azot. Prin reducerea cantităţii de
de ansamblu optimal privind atât mediul înconjurător, oxigen disponibile in zona de ardere la cantitatea
minima necesara pentru o ardere completa, conversia gazele arse recirculate. Daca exista un surplus
azotului din combustibil si, intr-o mai mica măsura, cantitativ de gaze recirculate, acest lucru poate duce la
formarea de NOx termic sunt reduse. Prin aceasta anumite limitări de funcţionare, cum ar fi probleme de
măsura se poate atinge o reducere considerabila a coroziune când se arde un combustibil care conţine
emisiilor, mai ales in cazul vechilor centrale electrice. sulf, pierderi de randament din cauza unei creşteri a
Nu este necesara nici o energie suplimentara pentru temperaturii la coşul de tiraj, un consum ridicat de
arderea excesului de aer scăzut si, daca este efectuata energie pentru ventilatoare.
adecvat, disponibilitatea centralei electrice nu ar trebui Temperatura de preîncălzire redusă a aerului de
sa fie afectata de aceasta măsura primara de reducere a ardere are un impact semnificativ asupra formarii de
emisiilor. Cu toate acestea, odată cu reducerea NOx in principal pentru sisteme pe gaz sau păcură.
nivelului de oxigen, arderea poate deveni incompleta, Pentru aceşti combustibili, cea mai mare parte de NOx
iar cantitatea de carbon nears din cenuşa poate sa este determinata de mecanismul NO termic, ceea ce
crească. Suplimentar, temperatura aburului poate sa depinde de temperatura de ardere. Reducerea
scadă. Reducerea oxigenului in zonele primare la temperaturii de preîncălzire a aerului duce la
cantităţi foarte scăzute poate de asemenea sa duca la temperaturi mai scăzute ale flăcării (temperaturi de
niveluri ridicate de monoxid de carbon. Rezultatul vârf) in zona de ardere. Exista doua dezavantaje ale
acestor modificări poate fi o reducere a eficientei acestei tehnologii. In primul rând, in anumite cazane,
cazanului, zgurificare, coroziune si un impact general cum ar fi in arderea de cărbuni, sunt necesare
negativ asupra performantei cazanului. Alt efect al temperaturi ridicate de ardere si, in concordanta cu
acestei tehnici este nu numai reducerea NOx, ci si a acestea, temperaturile ridicate de preîncălzire a aerului
SO3, ceea ce poate duce la coroziune si depuneri la sunt esenţiale pentru funcţionarea corecta a instalaţiei
nivelul preîncălzitorului de aer si al dispozitivului de de ardere. In al doilea rând, reducerea temperaturii de
control al substanţelor impurificatoare. preîncălzire a aerului duce la un consum ridicat de
Reducerea emisiilor de NOx prin intermediul combustibil, deoarece o mai mare parte din energia
introducerii in trepte a aerului deasupra focului se termica aflata in gazele arse nu poate fi folosita si
bazează pe crearea a doua zone despărţite de ardere, o părăseşte instalaţia prin coşul de tiraj. Acest lucru
zona primara de ardere cu o lipsa de oxigen si o zona poate fi contrabalansat prin folosirea anumitor metode
secundara de ardere cu un exces de oxigen pentru a de conservare a energiei, precum creşterea volumului
asigura o ardere completa. Introducerea in trepte a preîncălzitorului.
aerului deasupra focului reduce cantitatea de oxigen Introducerea in trepte a combustibilului
disponibil (in 70 – 90 % din aerul primar) in zona deasupra focului, numită si reardere, se bazează pe
primara de ardere. Condiţiile sub-stoichiometrice din crearea de zone diferite in focar prin injectarea treptata
zona primara suprima conversia azotului din de combustibil si aer. Scopul este reducerea la azot a
combustibil in NOx. De asemenea, formarea de NOx oxizilor de azot care s-au format deja.
termic este redusa intr-o oarecare măsură de Arzătoarele sărace în NOx împreună cu arderea
temperatura de vârf scăzută rezultată. In zona în trepte, sunt în general, combinaţia cea mai utilizată
secundara, 10 – 30 % din aerul de ardere este injectat pentru reducerea emisiilor de NOx cu 30-60%.
deasupra zonei de ardere. Arderea este completă la Arzătoarele sărace în NOx implică etapizarea aerului
acest volum mărit al flăcării. Astfel, treapta secundara în flacără. Scopul etapizării aerului în arzător este
cu o temperatura relativ scăzută limitează producerea acela de a întârzia amestecul cărbune-aer în zona
de NOx termic. arzătorului, la fel ca la arderea în trepte. Cu
Recircularea gazelor arse duce la reducerea arzătoarele sărace în NOx, o parte din flacără se află
oxigenului disponibil in zona de ardere si, din moment în condiţii de exces de combustibil. Excesul de
ce răceşte direct flacăra, la scăderea temperaturii hidrocarburi, radicalii conţinând hidrogen/oxigen si
flăcării: astfel, atât conversia azotului din combustibil, azot, interacţionează prevenind formarea de NOx.
cat si formarea de NOx termic sunt reduse.
Recircularea gazelor arse in aerul de ardere s-a 3.2. Masuri secundare de reducere a emisiilor
dovedit a fi o metoda de succes pentru reducerea NOx de NOx
in sisteme de ardere la temperaturi ridicate, precum Aplicarea măsurilor primare determină o scădere
cazane cu topirea cenuşii si instalaţii pe păcură sau importantă a concentraţiei oxizilor de azot în gazele de
gaz. O parte din gazele arse (20 – 30 % la temperaturi ardere ca părăsesc focarul, dar nu întotdeauna si
de circa 350 – 400 ºC) este extrasa din curentul suficientă pentru a corespunde normelor internaţionale
principal de gaze arse al preîncălzitorului de aer, de privind emisia de NOx pe coşul instalaţiilor de ardere.
obicei după îndepărtarea oricăror impurităţi, si apoi Trebuie să se procedeze si la o curăţire (denoxare) a
reciclata in cazan. Gazele arse recirculate pot fi gazelor de ardere. Aceste măsuri poartă denumirea de
amestecate cu aerul de ardere in arzător sau cu aerul măsuri secundare si ele urmăresc retinerea oxizilor de
introdus in trepte deasupra focului. Este nevoie de azot din gazele de ardere înainte ca acestea să fie
arzătoare special proiectate pentru a funcţiona pe eliminate pe cosul de fum în mediul ambiant.
În centralele electrice care funcţionează cu
combustibili fosili, tratarea gazelor de ardere se poate 4. SOLUȚIA APLICATĂ LA CE OLTENIA
face folosind reducerea catalitică selectivă (SCR) si PENTRU REDUCERE A EMISIILOR DE OXIZI
reducerea selectivă necatalitică (SNCR).Cele două DE AZOT
procedee se pot folosi singure sau în combinaţie cu
modificări Pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot şi
ale arderii. respectarea valorii limită de emisie a concentraţiei
Reducerea catalitică selectivă (SCR) este cel mai NOx în gazele de ardere, la grupul nr. 6 al SE
răspândit procedeu secundar de denoxare si are o Rovinari au fost aplicate atât metode primare (un
largă aplicare în Japonia, Germania, SUA. La pachet de optimizare a arderii – SPCO – “Smart
reducerea catalitică selectivă, transformarea oxizilor Process Combustion Optimization”), cât şi reducere
de azot în azot si apă decurge în urma reacţiei cu selectivă ne-catalitică (SNCR) cu injecţie cu uree.
amoniacul, în prezenta unui catalizator (TiO 2 Pe lângă sistemul distribuit de conducere a
combinat cu V2O5 sau WO3). grupului energetic, au fost implementate trei
Reducerea selectivă ne-catalitică (SNCR) se subsisteme care concură la realizarea reduceri
foloseşte de obicei atunci când cheltuielile pentru emisiilor de NOx, şi anume:
denoxare nu trebuie să fie prea mari, sau există - Subsistemul de reducere selectivă ne-
pericolul unei otrăviri a catalizatorului, în cazul în care catalitică (SNCR) cu injecţie cu uree;
s-ar folosi procedeul SCR. Condiţia necesară este însă - Subsistemul de optimizare a arderii – SPCO
să se lucreze la temperaturi înalte si optime, capabile – “Smart Process Combustion Optimization”;
să asigure furnizarea energiei termice necesare pentru - Subsistemul de măsurare acustică a
descompunerea si vaporizarea agentului reducător temperaturi în focarul cazanului (AGAM).
care se injectează în curentul gazelor de ardere. De Toate aceste subsisteme funcţionează
aici decurge importanta alegerii corecte a locului în interconectate, schimbul de semnale între ele
care se introduce reactantul, în concordantă cu tipul, realizându-se prin intermediul sistemului distribuit de
componenta si sarcina la care funcţionează generatorul conducere a grupului energetic (fig. 4.1).
de abur.
Fig. 4.1. Soluţia aplicată la SE Rovinari pentru reducerea emisiilor de NOx
Prima şi una dintre cele mai importante provocări Schema de principiu a instalaţiei SNCR, din punct
a fost aceea de a realiza comunicaţia între cele trei de vederea a controlului, este prezentată în fig. 4.2.
subsisteme menţionate şi sistemul distribuit de SNCR cuprinde în principal:
conducere a grupului. Sistemul distribuit de control al - Unitatea de control, aflată la nivelul camerei
grupului nr. 6 SE Rovinari a fost configurat în anul de comandă a grupului energetic;
2009, serverul de bază de date având ca sistem de - Staţia de preparare şi stocare a soluţiei de
operare Windows Server 2003, iar staţile de operare uree;
Windows XP. - Staţia de distribuţie a soluţiei de uree, aflată
Pentru instalarea noilor module de comunicaţie la cota +45m a cazanului.
am întâmpinat dificultăţi, în general cauzate de lipsa Instalaţia SNCR nu are o staţie de operare proprie
suportului pentru Windows Server 2003 şi pentru la nivelul camerei de comandă a grupului energetic,
Windows XP astfel fiind necesar a se configura ecrane de operare în
După realizarea comunicaţiei între cele trei cadrul sistemului distribuit de control.
subsisteme şi sistemul de conducere a grupului
energetic, s-a trecut la configurarea propriu-zisă a
ansamblului.
Fig. 4.2. Schema de principiu SNCR
Fig. 4.3. Ecranul DCS pentru controlul SNCR – staţia de preparare şi stocare
5. PACHETUL SOFTWARE DE optime pentru următoarele sisteme de reglare

OPTIMIZARE A ARDERII automată:
- Reglarea debitului de combustibil;
Un factor determinant al sistemului de reducere a - Reglarea presiuni aerului de ardere;
emisiilor de oxizi de azot este reprezentat de pachetul - Reglarea O2 în gazele de ardere după
de optimizare a arderii – SPCO – “Smart Process economizor (ieşirea din cazan);
Combustion Optimization”, care a generat adaptarea - Reglarea aerului general mori;
schemelor de reglare automată. - Reglarea aerului secundar mori;
SPCO – “Smart Process Combustion - Reglarea aerului primar mori;
Optimization” este un pachet software care utilizează - Reglarea clapetelor de aer pentru arzătorii de
datele măsurate din proces şi generează referinţe gaz şi păcură;
- Reglarea clapetelor de aer pentru OFA 1 şi Toate aceste sisteme de reglare automată
OFA2. enumerate au fost reconfigurate pentru a funcţiona în
- Reglarea temperaturii aburului viu; ansamblul conceput pentru reducerea emisiilor de
- Reglarea temperaturii aburului intermediar. oxizi de azot.
Fig. 5.1. SCPO într-o strcutură de control stratificată
Sarcina SPCO este de a realiza o optimizare on- cărbune, valoarea calorică a combustibilului
line a punctului actual de operare a procesului. măsurată sau estimată etc.);
Optimizatorul este implementat peste stratul de  md - vector de decizie - puncte de referinţă
control de bază într-o structură de control stratificată. pentru controlerii de nivel scăzut (exemplu
Sistemul SPCO calculează punctele de setare sau de proces de ardere: valoarea de referinţă a
corecţiile punctelor de setare pentru controlorii care oxigenului, cererea de poziţionare a
funcţionează în stratul de control de bază. Sistemele amortizoarelor de aer, cerere poziţii
de control ale unităţilor de putere din centralele amortizoare OFA, cererea înclinărilor OFA,
electrice se bazează pe controlere PI (Proportional- cererea înclinărilor arzătorului, cererea de
Integral). Aceste controlere comandă subprocesele (de alimentare cu cărbune, corecţiile echilibrului
exemplu: nivelul oxigenului din gazele de eşapament FD şi ID, corecţia vântului la valoarea de
sau presiunea diferenţială a cuptorului în cazul unui referinţă a presiunii diferenţiale a cuptorului,
sistem de comandă al unităţii de putere) care etc.),
influenţează procesul principal optimizat MIMO  mt - valori de referinţă trasate pentru
(Multi Input Multi Output) (de ex. proces de ardere în controlerii de nivel scăzut (exemplu de
cazul unui sistem de comandă cu unitate de putere). În proces de ardere: punctul de referinţă al
descriere se va folosi următoarea terminologie: oxigenului care intră în controlerul PI în
 y - vectorul principal al proceselor de ieşire sistemul DCS, semnalul cererii care este
(exemplu de proces de ardere: Emisiile de noxe trimis la amortizoarele OFA etc.)
şi CO, temperaturile aburului, temperatura  mc - vectorul ieşirilor subproceselor măsurate
gazelor de ieşire, pierderea aprinderii şi alţi - intrări în procesul principal optimizat
factori legaţi de eficienţa şi performanţa unităţii) (exemplu de proces de ardere: conţinutul de
oxigen măsurat în gazele de ardere, poziţia
 d - vectorul principal al perturbaţiilor OFA măsurată etc.)
procesului (exemplu de proces de ardere:  mf - vectorul de disponibilitate al variabilelor
sarcina unitară, configuraţia morilor de de control (exemplul procesului de ardere:
starea buclei de control a oxigenului -
supraveghere SPCO activată /dezactivată
etc.);
 mp - vector de referinţă al operatorului
(exemplu de proces de ardere: cererea – coeficientul de penalizare liniară pentru variabila
operatorului de oxigen etc.). manipulată k-th,
Sistemul SPCO optimizează starea staţionară a – coeficientul de penalizare pătrat pentru variabila
procesului. Vectorul de decizie de ieşire md este manipulată k-th,
actualizat în fiecare perioadă de optimizare ciclului
– coeficientul de penalizare liniar pentru variabila
Topt. Această perioadă de timp nu este mai scurtă
decât timpul necesar pentru a ajunge la un nou stadiu controlată k-th,
al procesului după schimbarea vectorului de control – coeficientul de penalizare liniar pentru variabila
(de această dată variază de la 5 la 20 de minute în controlată k-th,
cazul optimizării procesului de ardere). Schimbările – zona de insensibilitate liniară pentru variabila
vectorului md (punctele de referinţă pentru controlorii manipulată k-th,
de bază) sunt limitate datorită funcţionării stabile şi
– zona de insensibilitate liniară pentru variabila
sigure a sistemului de comandă de bază. În cazul
manipulată k-th,
detectării unei tranziţii semnificative a punctului de
operare al procesului, sistemul SPCO activează un – zona de insensibilitate liniară pentru variabila
mecanism al stării de tranziţie. Într-un astfel de caz, manipulată k-th,
SPCO încearcă să deplaseze vectorul de decizie md în
vecinătatea unei soluţii optime legate de noul punct de – zona de insensibilitate pătrată pentru variabila
operare al procesului. Această tranziţie a vectorului manipulată k-th,
md este sigură pentru instalaţie şi rapidă în comparaţie
cu optimizarea standard, la starea de echilibru. –
În fiecare ciclu de optimizare, sistemul SPCO – valoarea curentă a variabilei k-th manipulate,
calculează incrementarea vectorului de decizie Δmd – valoarea curentă a variabilei k-th controlate,
pe baza:
 Vectorul de ieşire măsurat y, – valoarea cererii pentru variabila manipulată k-th,
 Vectorul distorsionat măsurat d care are un – valoarea estimată pentru variabila controlată k-th.
impact asupra ieşirilor optimizate ale
procesului, Indicatorul de performanţă optimizat este suma
 Informaţii despre disponibilitatea buclelor de penalizărilor legate de ieşirile de proces şi elementele
control şi a dispozitivelor (vectorul mf) care selectate ale vectorului mc. Sistemul SPCO
pot fi influenţate de SPCO. penalizează o diferenţă între valoarea unei cereri a
Structura SPCO de operare şi de optimizare este unei ieşiri de proces (opţional pentru un element
inspirată de sistemul imunitar - structurile şi procesele selectat al vectorului mc) şi valoarea măsurată sau
biologice din organism. În sistemul SPCO există două estimată pentru ieşire (opţional un element selectat al
module principale, independente: modulul de vectorului mc). Fiecare penalitate este suma unui
Optimizare şi modul de Acumulare a cunoştinţelor. termen liniar şi pătrat, iar fiecare termen ia în
Modulul de optimizare utilizează cunoştinţele considerare zonele de insensibilitate. Nu se aplică
colectate pentru a găsi o modificare a vectorului de penalizări atunci când un semnal analizat se află într-o
control (Δmd) care minimizează indicatorul de zonă de insensibilitate.
performanţă. Indicatorul de performanţă este exprimat Rezultatele practice au indicat o scădere a
cu următoarea ecuaţie: consumului de uree pentru reducerea NOx odată cu
activarea pachetului software de optimizare a arderii.
Fig. 5.2. Ecranul DCS pentru SPCO
6. CONCLUZII BIBLIOGRAFIE
Reducerea emisiilor de poluanţi generaţi de
grupurile termoenergetice reprezintă o preocupare [1] Prevenirea si Controlul Integrat al Poluării (IPPC)
majoră a Societăţii Complexul Energetic Oltenia SA. - Document de Referinţă asupra Celor Mai Bune
În cazul grupurilor energetice deja aflate în Tehnici Disponibile pentru Instalaţiile Mari de
funcţiune, realizarea investiţiilor de mediu generează Ardere - Mai 2005
provocări importante pe cel puţin două direcţii: [2] Lăzăroiu, Gh. – Impactul CTE asupra mediului,
- Prima direcţie este reprezentată de instalaţiile Editura Politehnica Press, Bucureşti, 2005.
termomecanice propriu-zise; [3] Instrucţiuni de exploatare a cazanului de 1035 t/h
- A doua direcţie este reprezentată de de la CTE Rovinari
necesitatea adaptări sistemelor de control ale [4] SNCR Operation & Installation Manual
grupului energetic, astfel încât să fie parte [5] Racoceanu, C. s.a. – Posibilităti de reducere a
integrată a ansamblului de reducere a emisiilor de NOx în centralele termoelectrice,
emisiilor de poluanţi. Târgu Jiu, 2002.
Pachetele software implementate au determinat [6] Directiva privind emisiile industriale (IED,
scăderea consumului de uree, în condiţiile respectării 2010/75 / UE).
cerinţelor de mediu.
în Energetică
2.10.- PROIECTAREA ȘI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM

INFORMATIC “TABLOU DE BORD - SH CLUJ” PRIVIND
FUNCȚIONAREA ȘI PRODUCEREA DE ENERGIE ELECTRICĂ
ÎN AMENAJAREA SOMEȘ, DRĂGAN ȘI COLIBIȚA
Dr. ing. Eva BALINT
Şef Serviciu Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii
S. H. Cluj
str.Taberei nr.1 tel.0264-207815
eva.balint@hidroelectrica.ro
Ing. Viorel RUNCAN

Şef Birou Monitorizare şi Diagnoză
S.H. Cluj
str.Taberei nr.1 tel.0264-207807
viorel.runcan@hidroelectrica.ro
Ing. Bogdan ONEȚIU

Şef Serviciu Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii
S. H. Sebeş
str.Alunului nr.9 tel.0258-806412
bogdan.onetiu@hidroelectrica.ro
Ing. Constantin TIRON

analist programator
U.H. Oradea - S. H. Cluj
str.Ogorului nr.34 tel.0259-407500
constantin.tiron@hidroelectrica.ro
Summary: The main problem to be solved for any leadership who lead in a hydro-electric power station
and wants to make decisions in real time, according to the existing data, is to have that so called
"scoreboard" to structure in the fields you want all the necessary information to take correct and timely
decisions . Therefore, we have developed a dashboard that is available to the management and to all the
heads of the functional departments in order to take the correct decisions at the appropriate time. All
data from hydro-electric power plants are taken up by the central monitoring, introduced in the
computer system for viewing later. Data introduced during the night by the hydro-power dispatcher is
incorporated by applications made by the authors.
1. Introducere pe diferite niveluri ierarhice de conducere şi din

cadrul dispeceratelor de producere a energiei electrice,
Este bine cunoscut faptul că procesul decizional în să cunoască starea curentă a instalaţiilor şi
sucursalele hidroenergetice este de tip ”continuu”. echipamentelor în funcţiune şi să ia decizii în vederea
Întreţinerea unui astfel de sistem, se bazează de obicei asigurării unei funcţionări în condiţii de eficienţă şi
pe existenţa unui ”tablou de bord”, care alimentat cu economicitate a acestor instalaţii, să calculeze
informaţii corecte şi în timp real, să permită luarea valoarea optimă de producere şi distribuţie a energiei
unor decizii cât mai bine fundamentate. electrice.
Funcţionarea unui astfel de sistem începe cu Lucrarea de faţă, în ansamblul său îşi propune să
culegerea datelor din procesul tehnologic şi continuă surprindă complexitatea fenomenului de producere a
cu prelucrarea şi transformarea acestora în indicatori energiei electrice, ca un mix al mai multor domenii:
tehnologici utili pentru determinarea modului corect şi informatic, tehnic, legislativ. Demersul ştiinţific al
eficient de funcţionare a instalaţiilor din cadrul lucrării se axează pe analiza sistemului actual de
hidrocentralelor electrice. Noul prototip va permite management din cadrul Sucursalei de Hidrocentrale
conducerii sucursalei, cât şi personalului calificat de Cluj şi elaborarea celor mai adecvate strategii care să
315
în Energetică
permită firmei desfăşurarea unei activităţi eficiente -Retageri;

care să aducă beneficiile scontate. -Evenimente;
Aplicaţia este în curs de realizare, au fost deja -Lucrări;
dezvoltate o serie de module şi importat tot istoricul -Balanţe;
existent într-o variantă anterioară a aplicaţiei, unele -Energii produse de la PIF;
date sunt de la punerea în funţiune a hidroagregatelor. -Timpi de funcţionare de la PIF;
Este o aplicaţie WEB realizată in PHP şi Java Script -Istoric de energii pe centrale şi
cu baza de date în MS SQL. grupuri;
- Istoric de timpi de reparaţii;
2. Tablou general privind producţia energiei - Timpi de la ultima reparaţie;
electrice şi întreţinerea echipamentelor aferente - Erori de balanţă;
- Precipitaţii şi altele.
Problema principală care trebuie rezolvată pentru Vom prezenta în continuare câteva dintre
orice conducere care doreşte să ia decizii în timp real, submodulele acestui tablou de bord care stau la baza
conform datelor existente, este de a avea acel aşa zis luării celor mai importante decizii la nivel de
„tablou de bord” care să structureze pe domeniile conducere a sucursalei de hidrocentrale şi anume:
dorite toate informaţiile necesare pentru a lua decizii
corecte şi la timp. 2.1. Raportul de exploatare
Toate datele de la centralele hidroelectrice sunt
preluate de către dispecerat, introduse în sistemul  Introducere date Raport de exploatare
informatic pentru a fi vizualizate ulterior. Datele pe centrale. Ecran alcatuit din mai multe
operate de dispecerul hidroenergetic în timpul nopţii TAB-uri fig.2:
sunt introduse prin aplicaţii realizate de către autori,
unele dintre module urmând a fi prezentate în
subpunctele următoare. Dispecerul introduce datele
noaptea, date care reprezintă ziua anterioară, care se
numeşte “ziua energetică” considerată ziua
calendaristică -1. Acestă interfaţă pusă la dispoziţia
conducerii este reprezentată în fig. 1:
Fig. 2. Introducere raport de exploatare
 evenimentele, defecţiunile, retragerile şi

lucrările curente din hidrocentrale
Fig. 1. Tablou de bord Evenimentele, defecţiunile, lucrările şi retragerile

se adaugă pe “Categorie de echipamente” şi
În acest tablou de bord se pot observa de “Echipament”, conform “Normativului de programare
asemenea principalele direcţii pe care le-am urmărit în a activităţii de mentenanţă Hidroelectrica cod NHE-
vederea realizării unei aplicaţii complexe cu mai multe 01-2016”.
submodule care să corespundă comform cerinţelor Retragerile se introduc în aşa fel încât să se
sucursalei, astfel: vizualizeze care retragere se prelungeşte şi pe cine
prelungeşte şi câte echipamente au fost retrase în
- Raport de exploatare; aceiaşi retragere sau daca a fost vorba despre o oprire
- Defecţiuni; totală fig. 3.
316
în Energetică
Fig. 5. Registru de cote
 un modul foarte important care este în curs

de realizare este istoricul privind producţia
de energie electrică de la punerea în
funcţiune a unei centrale hidroelectrice
respectiv istoric privind timpi de funcţionare
a grupurilor din cadrul acestora;
Fig. 3. Formular de introducere Retragere
 trimiterea automată prin email către
 introducere precipitaţii pe centrale fig. 4
dispecerat DEN şi APE, în format excel si
txt, a datelor din ziua energetică, fig 6, fig 7.;
Fig. 4. Registru de precipitaţii

Fig. 6. Raportare DEN
 introducere cotă de la ora 6 fig. 5
317
în Energetică
dotării cu aparatură şi a dobândirii bazei de date şi

experienţei necesare acestei activităţi şi numai după ce
hidroagregatul, în urma unei intervenţii majore – cel
puţin lucrare de nivel 4 – a fost adus la o stare tehnică
bună).
A fost realizat aceast modul prin care deciziile de
efectuare a intervenţiilor planificate de orice nivel, se
pot lua în timp real nefiind afectată starea tehnică a
echipamentelor.
Fig. 7. Raportare APE
2.2. Vizualizare Raport de exploatare
 timpul total de funcţionare a unui grup dintr-
o centrală hidroelectrică, a istoricului de  caiet director care conţine toatele datele
reparaţii care a fost efectuat până la ora importante a zilei energetice fig. 8;
actuală şi a tipului de reparaţie efectuat şi a
momentului în care ar trebui şi este necesar
ca un grup să intre într-un anumit tip de
reparaţie. Acest submeniu are la baza un
istoric de date pe fiecare centrală
hidroelectrică de la punerea acestuia în
funcţiune. Obiectivul principal al acestei
aplicaţii îl constituie ansamblul cadrului legal
în care se desfăşoară activitatea de
mentenanţă asupra grupurilor producătoare
de energie electrică din cadrul
hidrocentralelor. Lucrările de mentenanţă la
echipamentele din centralele hidroelectrice se
execută conform “Normativului de
programare a activităţii de mentenanţă în
Hidroelectrica cod NHE-01-2016” care are ca
obiective2:
- stabilirea ciclurilor de funcţionare a
echipamentelor şi instalaţiilor, între două Fig. 8. Vizualizare Raport exploatare
lucrări de mentenanţă;
- stabilirea duratelor maxime de staţionare, în  din istoricul de cote putem scoate pe fiecare
funcţie de tipul lucrării de mentenanţă; perioadă dorită, graficul pe principalele lacuri
- reglementarea modului de pregătire, (Fântânele, Tarniţa, Drăgan şi Lugaşu) fig. 9.
programare, execuţie, asigurare a calităţii şi
recepţia lucrărilor de mentenanţă pentru
activele fixe constituite prin gruparea
mijloacelor fixe;
- elaborarea planului fizic al lucrărilor de
mentenanţă;
- stabilirea necesarului bugetului lucrărilor de
mentenanţă.
În această aplicaţie, ne-am propus realizarea unui
instrument decizional pentru conducerea sucursalei
prin care deciziile de întreţinere echipamente să poată
fi luate în timp util şi fundamentate pe un istoric
corect. Luând în consideraţie: experienţa acumulată în
activitatea de mentenanţă a echipamentelor din
amenajările hidroenergetice; forma actuală de
organizare a sectorului de producere a energiei Fig. 9. Grafic cota lac Fântânele 201
electrice în hidrocentrale; faptul că trecerea la sistemul
de mentenanţă predictivă se va face treptat (pe măsura
 evenimentele, defecţiunile, retragerile şi
2 lucrările curente din hidrocentrale cât şi cele
Normativului de programare a activităţii de
mentenanţă în Hidroelectrica cod NHE-01-2016
318
în Energetică
istorice care sunt în derulare sau au fost

rezolvate la un moment dat fig 10 şi fig. 11;
Fig. 10. Registru de Evenimente

Fig. 13. Introducere contor NOU
Pentru fiecare dintre cele 21 centrale respectiv

staţii, am elaborat câte un program de calcul şi de
listare a balanţei energetice. Pe lângă calculul zilnic al
balanţei, la fiecare centrală sau staţie există
posibilitatea de a se actualiza contorii, de a se simula
Fig. 11. Registru de Retrageri inlocuirea unui contor, de a evidenţia apariţia unei
erori în funcţionarea unui contor şi de a interveni cu
2.3. Balanţe sume cu plus sau cu minus în cazul fucţionării greşite
a unui contor. Aplicaţia permite listarea unui proces
 Introducere index final pe ziua verbal la fiecare sfârşit de lună, conţinând toţi contorii
dispecerizabilă fig. 12 cu energia înregistrată de ei în decurs de o lună, dacă
au existat sau nu schimbări de contori, calculul efectiv
al energiei electrice (producţia, schimbul, vândutul
efectiv) şi balanţa energetică pe o lună de zile.
Pentru fiecare centrală există o bază de date cu
contorii numerotaţi în ordine crescătoare şi în ordinea
în care apar în procesul verbal. În baza de date
contorii sunt recunoscuţi prin numerele lor.
Pentru fiecare centrală eroarea de balanţă se
calculează similar prin aplicarea formulei:
[%] (1)
În mod normal eroarea ar trebui să fie cuprinsă

între -1 < Er < 1, dar pentru fiecare centrală termenii
a, b, c d, se constituie altfel, diferit pentru fiecare
centrală în parte.
 Vizualizare contori fig. 14
Fig. 12. Introducere index final contori/centrală
 Introducere contor nou dacă unul dintre

contori a fost schimbat fig. 13
319
în Energetică
3. Concluzii
Sprijinul calculatorului în transformarea

informaţiilor în cunoştinţe, ca apoi să fie transformate
în inteligenţă în rezolvarea problematicii de la nivelul
decizional al unei firme, a fost deja confirmat în
numeroase aspecte funcţionale ale societăţii, iar în
perspectivă se pare ca aceasta este singura alternativă
de a stăpâni complexitatea şi dinamismul societăţii
actuale şi viitoare. Sarcina înţelegerii în profunzime a
rolului sistemelor de informatizare în funcţionarea
societăţilor productive, ca de altfel şi gândirea
strategiilor adecvate pentru aplicarea lor, pornind de la
situaţia socială, economică şi tehnică, sunt deosebit de
dificile.
„Tabloul de bord – S.H. Cluj” realizat pentru

Sucursala Hidrocentrale Cluj, reprezintă:
- posibilitatea reală ca orice decizie să fie luată
cu o motivaţie clară şi nu după intuiţie;
- o singură variantă a adevărului;
Fig. 14. Vizualizare contori/centrală - posibilităţi de analiză complexă a datelor
(previziuni, prognoze, analize statistice);
 Vizualizare Erori balanţă la orice dată - îmbunătăţirea comunicării şi colaborării
inclusiv istoric fig. 15 dintre angajaţi, în vederea alinierii lor la
obiectivele societăţii;
- acces rapid la informaţii;
- tehnologie Web;
- securitatea sporită a informaţiilor;
- realizarea unui portal de informaţii;
- asigurarea calităţii datelor.
Integrarea tuturor aplicaţiilor realizate într-o bază

de date unică la nivel de sucursală este cel mai
important deziderat care a condus la realizarea acestui
“Tablou de bord”. Toate deciziile luate la nivel de
management trebuie să se bazeze pe date consistente,
neredundante structurate şi integrate într-o bază de
date unică, care să poată fi interogată în timp real.
Fig. 15. Vizualizare Erori balanţă
320
2.12.- REGLAJUL FRECVENŢEI ÎN CENTRALELE HIDROELECTRICE
ANALIZĂ ÎN MATLAB
STAHIE VASILE
Hidroelectrica Sucursala Hidrocentrale Bistriţa Piatra Neamţ, România
vasile.stahie@hidroelectrica.ro
Rezumat: Stabilitatea sistemelor electroenergetice (SEE) reprezintă una dinte cele mai imporatante
carecteristici funcţionale ale acestora. Stabilitatea statică şi dinamică a SEE este direct influentaţă,
atât de de rezervele de putere activă şi reactivă de care dispune sistemul la un moment dat cât şi de
performanţele tehnice ale echipamentelor de protecţie şi comutaţie aflate în componenţa acestuia.
Aceste criterii se reflectă în capacitatea SEE de a-şi asigura menţinerea valorii frecvenţei şi a
tensiunilor la valorile prescrise.
Cuvinte cheie: Hidrogenerator, frecvenţă, Matlab, reglaj.
I GENERALITĂŢI ceea ce priveşte stabilitatea sistemelor. Reconectarea

reuşită a întreruptoarelor declanşate după un timp în care
Menţinerea valorilor tensiunii în banda admisibilă în defectul s-a autoeliminat, conduce la deplasarea pe poziţia
nodurile de control ale Sistemului Electroenergetic iniţială a punctului de funcţionare a sistemului, fără
Naţional reprezintă un serviciu de sistem care, conform înregistrarea unor întreruperi de durată sau fără ca
[1] este asigurat doar de Operatorul de Transport şi de sistemul să funcţioneze un timp îndelungat într-o zonă
Sistem (TSO – Transmission System Operator) şi care carectrerizată de o rezervă scăzută de stabilitate.
pentru cazul României este reprezentat de către CNTEE Rezervele de putere activă au cel mai important rol în
Transelectrica S.A. Pentru asiguarea reglării frecvenţei şi ceea ce priveşte capacitatea de reglare a frecvenţei şi
a soldului (SEN) precum şi pentru reglajul tensiunilor în soldului într-un SEE. Acestea sunt reprezentate de
Reţeaua Electrică de Transport (RET), sunt utilizate rezervele de reglaj primar ale grupurilor generatoare, de
resurse proprii ale Transelectrica sub formă de servicii de rezerva alocată reglajului secundar plus cea care
sistem funcţionale şi resurse achiziţionate care se constituie reglajul terţiar rapid şi terţiar lent ale sistemului.
constituie în servicii tehnologice de sistem. Cu privire la Rezerva de putere activă specifică reglajului primar este
sursele de putere reactivă necesare reglării valorilor caracteristică grupurilor generatoare aflate în funcţiune în
tensiunilor în nodurile reprezentative ale sistemului, timp ce, rezerva de puterea activă pentru reglajul
acestea sunt reprezentate în special de generatoarele secundar, terţiar rapid şi lent include şi capacităţile de
sincrone aflate în funcţiune sau de compensatoarele producţie aflate în rezervă. Cumulate, aceste tipuri de
sincrone al caror regim de funcţionare este dictat direct de reglaje au efect însemnat, în special asupra stabilităţii
cerinţele sistemului. Un alt mod de reglare a tensiunilor în statice a sistemelor şi mai redus în ceea ce priveşte
RET este reprezentat de stabilirea unor anumite regimuri stabilitatea dinamică a acestora. Conform prevederilor din
de funcţionare a elementelor componente ale RET, în procedurile TSO, toţi producătorii de energie electrică
special a liniilor electrice, regimuri diferite pentru sunt obligaţi să asigure reglaj primar prin grupurile
perioade specifice de funcţionare a sistemului (de ex. dispecerizabile. Centralele hidroelectrice reprezintă
perioade caracterizate de gol de sarcină, de temperaturi sectorul de producţie în care asiguarea rezervelor de
scăzute sau de caniculă). Caracteristicile tehnice ale putere activă pentru reglajul primar, secundar şi terţiar
echipamentelor de protecţie şi de comutaţie primară aflate rapid se pretează foarte bine, asta, datorită faptului că
în componenţa SEN reprezintă de asemenea, un alt factor acestea prezintă o serie de caracteristici funcţionale
important în ceea ce caracterizează stabilitatea sistemului. specifice din care se pot enumera:
Astfel, prezenţa echipamentelor de protecţie de tip digital,  viteze mari de variaţie a sarcinii în ambele
caracterizate de durate de acţionare de valori foarte mici sensuri;
cumulate cu echipamente de comutaţie primară cu timpi  timpi de ordinul minutelor de intrare în
de declanşare de valori foarte reduse conduc la izolarea funcţiune şi de încărcare a sarcinii;
defectului într-un timp relativ redus. Acest lucru permite  capacitate de menţinere a sarcinii maxime de
sistemului să-şi modifice poziţia punctului de funcţionare ordinul orelor;
într-un punct pe noua curbă de putere caracterizat de În Fig. 1 sunt prezentate două cazuri în care are loc
asemenea de un grad ridicat de stabilitate. Automatizările suplimentarea rapidă a producţiei de putere în centralele
specifice RET, de exemplu, Reanclanşarea Automată hidroelectrice în cazul apariţiei unui deficit de putere
Rapidă (RAR) au de asemenea o influenţă pozitivă în indus de producători care utilizează pentru producţia de
energie electrică alte tipuri de resurse primare. Astfel loc simultan cu scăderea producţiei dată de componenta
pentru cazul a, creşterea producţiei în sectorul hidro are nucleară în timp ce, pentru cazul din figura b, creşterea
producţiei de energie electrică în centralele hidroelectrice resursă primară componenta eoliană. Pentru acest caz, se
are loc odată cu înregistrarea unui efect cumulat datorat poate observa că s-a înregistrat o creştere a producţiei de
scăderii producţiei în centrala nucleară simultan cu peste 250% faţă de valoarea iniţială a puterii produse.
diminuarea producţiei în centralele care utilizează ca
a b
Fig. 1 Exemple de compensare a deficitului de energie electrică prin suplimentarea producţiei în CHE.
II REGLAJUL PRIMAR AL FRECVENȚEI Specific ultimilor ani, este apariţia aşa numitelor modele
de tip informatic. Pentru construcţia acestora este utilizat
Toţi producătorii de energie electrică sunt obligaţi să un mediu de programare, modelele astfel construite fiind
asigure rezerva de putere necesară reglajului primar prin deosebit de complexe iar calitatea rezultatelor obţinute
grupurile dispecerizabile pe care le deţin. În acest sens, fiind, de regulă, de înaltă calitate. În lucrările [2 – 5] este
TSO a emis proceduri în care sunt stabilite cerinţele utilizat ca mediu de programare pentru construcţia şi
necesare obţinerii calificării grupurilor dispecerizabile testarea modelului programul Matlab în timp ce în
pentru asigurarea serviciilor tehnologice de sistem. În documentaţiile [5 - 6], autorii utilizează aplicaţia
continuare se va face referire doar la cazul DIgSILENT pentru analiza unor aspecte specifice
hidrogeneratoarelor unde puterea minimă pentru un grup domeniului electric. În lucrarea [7], autorul utilizeaza
dispecerizabil este stabilită la valoarea de 10MW. În mediul de programare Matlab pentru crearea modelului
cadrul procedurilor sunt stabilite performanţele pe care centralei hidroelectrice Shkopeti (2 turbine de tip Kaplan
trebuie să le atingă hidrogeneratorul prin intermediul cu puterea de 12 MW), pentru ca ulterior rezultatele
Regulatorului Automat de Viteză (RAV) precum şi obţinute prin simulările pe model să fie comparate cu
documentaţia necesară obţinerii calificării care rezultă în înregistrările rezultate în urma testelor în centrală. Tot
urma probelor şi verificărilor efectuate în centrală. aplicaţia Matlab/Simulink este utilizată şi în lucrarea [8]
unde autorii crează modelul centralei Djerdap I din
III CONSIDERAŢII ASUPRA STUDIULUI PE Serbia. Au fost efectuatre teste, măsuratori şi înregistrări
MODEL în centrală asupra aparatului director (yT), Puterii active,
(PG), reactive (QG), curentului şi tensiunii de excitaţie (ie,
Studiul, prin intermediul modelelor este utilizat în ue), valorile obţinute fiind comparate cu cele rezultate în
domenii diverse (construcţii, fizică, medicină, ...) datorită urma simulărilor pe modelul creat.
unor avantaje, din care se pot enumera:
 modelul creat permite, spre deosebire de IV STUDIU DE CAZ
sistemul real, efectuarea unor multitudini de
teste şi chiar efectuarea unor teste de tip Pentru cazul de faţă, au fost utilizate rezultatele obţinute
distructiv, pentru aflarea parametrilor limită a în urma probelor de calificare efectuate asupra unui
acestuia; hidrogenerator cu caracteristicile tehnice prezentate în ,
 disponibilitate ridicată pentru efectuarea acestea fiind ulterior comparate cu rezultatele oferite de
testelor. modelul unui regulator de viteză construit prin
intermediul Matlab Simulink. Efectuarea testelor pentru
Ca orice mod de lucru şi analiza prin intermediul
obţinerea calificării au fost generate de efectuarea unor
modelării prezintă şi dezavantaje din care amintim:
lucrări de înlocuire a regulatorului de viteză mecanic de
 calitatea rezultatelor obţinute depinde de
tip EGRX-150 cu un regulator de turaţie digital de tip
gradul de imitare a sistemului real;
RDT005-2K.
 este necesar personal calificat pentru analiza
şi interpretarea datelor.
Tabelul nr. 1
Pn In Un cos φ Nn Qi
HG
[ kW ] [A] [kV] [-] [rot/min ] [mc/s]
HVS 602/95-44 11250 1230 6.3 0.9 136.4 90
Conform [9], controlerul (Automatul Programabil) este servomotorului organului controlat. Feedback-ul provenit
echipamentul care implementează software algoritmul de de la organul controlat care pentru cazul turbinelor cu
reglare propriu-zis. Semnalul format prin compararea dublu reglaj poate fi aparatul director sau paletele rotorice
mărimii de prescriere a poziţiei organului controlat şi ajunge la automatul programabil prin intermediul unui
feedback-ul provenit de la acesta este transmis ca şi traductor de deplasare, de regula de tip magnetostrictiv,
comandă electrică servovalvei proporţionale. Bucla montat la nivelul servomotoarelor. În , a este prezentată
închisă dintre servovalva proporţională pilot şi sertarul de schema de principiu de reglare automată a vitezei
distribuţie proportional are rolul de a stabiliza semnalul de hidrogeneratoarelor iar în aceeaşi figură la punctul b, este
comandă ce va fi convertit ca şi mărime hidraulică prezentată schema modelului utilizat în cazul simulărilor
.
a b
Fig. 2 a) Principiul reglajului automat al turaţiei hidroagregatelor; b Modelul RAV
construit în Matlab Simulink
Pentru modelarea generatorului de frecvenţă necesar Aplicarea semnalului treaptă de +200mHz asupra
pentru aplicarea semnalelor de tip treaptă de frecvenţă modelului de RAV a condus la semnale de ieşire de
±200mHz şi pentru semnalele treaptă de 50mHz a fost forma prezentată în . În a), se poate observa forma
utilizat blocul “Signal Builder” specific mediului semnalului aplicat asupra modelului de RAV ca
Matlab Simulink [10]. Semnalele construite prin înregistrare în blocul “Scope” al aplicaţiei şi raspunsul
intermediul acestei funcţii sunt prezentate în . dat de regulator la aplicarea acestui semnal.
a b
Fig. 3 a) Semnal treaptă + 200mHz; b) Semnal treaptă +50mHz
.
Prin utilizarea funcţiei “To File ”, semnalele rezultate fost reprezentate grafic în paralel cu rezultatele
din testele de simulare au fost transpuse în valori obţinute din testele efctuate în centrală. Pentru testul
numerice şi prin intermediul relaţiei, putere activă de +200mHz, rezultatele sunt prezentate sub formă
funcţie de deschiderea aparatului director, al grafică în b). Din analiza acestei figuri se poate
hidrogeneratoului au fost transpuse în valori numerice observa prezenţa unui suprareglaj în zonele de variaţie
ale puterii active. În continuare aceste valori ale bruscă a frecvenţei pentru curba puterii reale a
puterii active rezultate în urma testelor de simulare au hidrogeneratorului (HPP Test). Acesta se datorează în
special faptului că odată cu schimbarea poziţiei care are ca efect o creştere a puterii active în prima
palelor aparatului director (mai ales spre sensul de fază a mişcării.
închidere) în camera spirală apare o suprapresiune
a
Fig. 4 a) Semnal treaptă + 200mHz şi răspunsul RAV; b) Reprezentare grafică a semnalelor
obţinute la testul de + 200mHz.
Pentru rezultatele obtinute din simulări, acest efect detaliat în , unde, se poate observa pentru fiecare caz
poate fi modelat prin crearea şi includerea în modelul în parte apariţia suprareglajului ce prezintă un timp de
iniţial de simulare a unui model al turbinei. atenuare de aproximativ 100sec.
Rezultatele grafice prezentate în sunt prezentate
a b
Fig. 5 a) Test +200mHz; b) Test -200mHz
În ceea ce priveşte valorile obţinute pentru puterea activă, obţinute în cazul simulărilor se poate observa că acestea
rezultatele generate în urma încercărilor pe model sunt au o forma liniară în comparaţie cu rezultatele reale,
aproximativ egale cu cele rezultate din probele şi motivul fiind descris anterior.
măsurătorile efectuate în centrală. Pentru rezultatele
a b
Fig. 6 a) Test - 50mHz; b) Test +50mHz
Pentru cazul aplicării semnalelor de tip treaptă ± 50mHz, de această dată, nu în valori ale puterii active ci în
rezultatele obţinute în urma efectuării testelor în centrală procente din deschiderea aparatului director. Și pentru
şi cele rezultate din simulări sunt reprezentate grafic în , cazul de faţă se poate observa existenţa suprareglajului,
dar comparativ cu testul de ± 200mHz, variaţiile puterii Turbines. The Matlab/Simulink Toolbox, The Annals
sunt mult diminuate, atât ca valoare cât şi ca durată. of "Dunarea De Jos" University Of Galati Fascicle
Referitor la condiţiile impuse prin procedurile privind III, 2002;
calificarea hidrogeneratoarelor pentru efectuare [3] Mon T. W., Aung M. M., Simulation of
serviciului tehnologic de sistem, pentru ambele seturi de Synchronous Machine in Stability Study for
teste (testele efectuate asupra hidrogeneratorului şi cele Power System, World Academy of Science,
efectuate asupara modelului de simulare) se poate Engineering and Technology 39, 2008;
constata îndeplinirea acestora, atât din punct de vedere a [4] Deepika Y., Naresh, Veena S., Artificial Neural
valorii puterii mobilizate în cazul apariţiei unei variaţii a Network based Hydro Electric Generation
frecvenţei căt şi ca durată de mobilizare a acesteia. Modelling, International Journal Of Applied
Engineering Research, Dindigul, pp. 343-359,
V CONCLUZII 2010
[5] Stahie V., Hydrogenerator Transients Simulation
Reglajul primar al frecvenţei efectuat simultan de toate using DIgSILENT Software, International Conference
generatoarele sincrone aflate în funcţiune la un moment and Exposition on Electrical and Power Engineering,
dat într-un sistem electroenergetic reprezintă o metodă Iasi, Romania, 2012;
eficientă pentru menţinerea frecvenţei în limitele [6] Spoljaric Z., Penic J.,Valter Z., Dynamical Behaviour
admisibile. Condiţia de bază care defineşte gradul de Analysis of Energetic Transformers using Digsilent
eficienţă al acestei metode constă în mobilizarea Program, DAAAM International, Vienna, Austria,
simultană a rezervei de putere care reprezintă banda de 2007;
putere alocată reglaului primar şi implicit respectarea [7] Prillwitz F., Al-Ali S. E., Haase T., Weber H.,
duratei de mobilizare a acestei puteri. În ceea ce priveşte Saqe L., Simulation Model Of The Hydro Power
rezultatele obţinute, prin compararea celor două categorii Plant Shkopeti, 6th Eurosim Congress on
de teste, se poate observa că valorile rezultate din Modelling and Simulation, Ljubliana, Slovenia
simularile efectuate asupra modelului de RAV sunt 2007;
comparabile cu cele efectuate în centrala hidroelectrică. [8] Holst A., Golubovic M., Weber H., Dynamic
Modelul prezentat poate suporta multiple îmbunătăţiri, de Model of Hydro Power Plant’DjeardapI’ in
exemplu, crearea modelului de turbină, de regulator
Serbia, International Youth Conference on
automat al tensiunii şi integrarea acestora în modelul
Energetics, 2007;
hidrogeneratorului.
[9] Carte Tehnică Regulator Digital de Turaţie
BIBLIOGRAFIE Rdt005-2k;
[10] http//www.matworks.com.
[1] Codul Tehnic al Reţelei Electrice de Transport;
[2] Iov F., Blaabjerg F., Hansen A. D., A Simulation
Platform to Model, Optimize and Design Wind
2.13.- ANALIZA RISCULUI TEHNOLOGIC IN INSTALATIILE
ELECTRICE SI DE AUTOMATIZARE DIN HIDROCENTRALE -
ANALIZA STRUCTURALA A INCIDENTELOR
Ing. Gabriela Pricopie1) Ing. Laurentiu Iovan2)
1) 2)
Hidroelectrica - Sucursala Hidrocentrale Bistriţa, Hidroelectrica, tel.0720727012,
tel. 0720727478, laurentiu.iovan@hidroelectrica.ro
gabriela.pricopie@hidroelectrica.ro
Summary: The development of the national power system has followed the European trends of
business development.
In line with overall trends, part of the national energy system and leader of the generation of
electricity in hydropower, Hidroelectrica is always concerned to keep control the technological risks.
In this paper we introduce a model for the approach to tehnological risk assessment in hydropower
plants, which have the basic processing of statistical data analysis incidents structured functional
assembly / component of functional assembly according to the requirements imposed by the National
Regulatory Authority for Energy (ANRE) by Normative analysis and accounting of accidents in plants of
generation, transmission and distribution of electricity and heat (NTE004 / 05/00).
Keywords: incidents, technological risk assessment, statistical analisys
1 INTRODUCERE SI SCOP produs intr-un grup de subansambluri similar care fac

parte din acelasi ansamblu functional.
Dezvoltarea sistemului electroenergetic naţional Gs este gravitatea asociata incidentelor proprii
s-a încadrat mereu în tedinţele pe plan european unui subansamblu functional
privind dezvoltarea activităţii de profil.
In concordanta cu tendintele generale, parte a Gs= (dia / diamax+cost / costmax) /2
sistemului energetic national si lider al producerii de
energie electrica in hidrocentrale, Hidroelectrica este unde:
permanent preocupată pentru a tine sub control si dia durata de indisponibilitate accidentala
riscurile tehnologice. asociata unui eveniment intr-un
Scopul lucrării este de a propune o metodă de subansamblu functional
abordare a evaluării riscului tehnologic post – factum diamax durata cea mai mare de indisponibilitate
in instalaţiile hidroenergetice, care sa aiba la bază accidental asociata unui eveniment
prelucrarea datelor statistice din analiza incidentelor dintre evenimentele petrecute
structurate pe ansamblu functional / componenta a intr-un grup de subansamble similare din
ansambului functional conform cerintelor ANRE din acelasi ansamblu functional
NTE004 / 05/00 precum si evaluarea riscurilor cost costul total asociat unui eveniment intr-
tehnologice fundamentata pe date statistice despre un subansamblu functional
incidente care deja au avut loc. cost max costul cel mai mare total asociat unui
eveniment dintre evenimentele petrecute
2 METODOLOGIE intr-un grup de
2.1. Descrierea metodei de evaluare a riscurilor subansamble similare din acelasi
tehnologice – suportul teoretic. ansamblu functional
Riscul reprezinta concretizarea unui incident, Ps este probabilitatea de producere a unui eveniment
asociat perceptiei unei situatii periculoase definita prin asociata unui grup de subansamble functionale
cuplul (P,G), pe care le definim: similare ce fac parte din acelasi ansamblu functional
• P - este probabilitatea de producere a incidentului in Ps = nr incidente subansamble similare / nr total
subansamblu functional / ansamblu functional; de incidente pe tip ansamblu
• G - reprezinta gravitatea consecintelor ce decurg
din materializarea incidentului; Ra reprezinta nivelul de risc asociat unui
In metoda propusa vom folosi valori relative ale ansamblu format din Ns grupuri de subansamble
probabilitatii Ps si gravitatii Gs asociate unui incident similare in care s-au produs evenimente.
din Na ansamble functionale in care s-au produs
evenimente - prezentate in figura 2;
Grila in care se identifica nivelul de risc partial Rs
asociat unui grup de subansambluri similar ce fac
parte din acelasi ansamblu functional.
Ns = numarul de grupuri de subansamble similare

din acelasi ansamblu functional
Ris = riscul asociat unui grup de subansamble
functionale similare, parte din acelasi ansamblu
functional
Nis=numarul de evenimete produse la
subansamble functionale similare din acelasi
ansamblu functional
Rt reprezinta nivelul de risc total asociat entitatii
la nivelul careia se face analiza format din Na
ansamble functionale in care s-au produs evenimente
Nia = numarul de ansambluri functionale Figura 1

Ria = riscul asociat unui ansamblu functional
Nia = numarul de evenimente produse intr-un Exemplul de calcul aplicat pe baza de date ce a
ansamblu functional fost prelucrata:
Codificarea conform cerintelor NTE004 - in
2.2. Studiu de caz
continuare , extras din
Aplicarea metodei propuse pentru o zona de NOMENCLATORUL ANSAMBLURILOR
exploatare – respectiv Sucursala Hidrocentrale FUNCŢIONALE
«Bistrita» si un interval de timp, respectiv anul 2016.
• Structurarea sistemelor analizate conform COD ANSAMBLURI FUNCŢIONALE
cerintelor ANRE, respectiv NTE 004/05/00;
• Analiza si prelucrarea datelor statistice specifice 5 Turbine hidraulice (la centrale hidroelectrice)
analizei incidentelor pentru fiecare subansansamblu 7 Generatoare electrice (la centrale
functional / ansambu functional; termoelectrice şi hidroelectrice)
- Sortarea dupa codificarile din NTE 004 a 27 Prize de apă (la centrale hidroelectrice)
subansamblurilor si ansamblurilor functionale; 34 Instalaţii auxiliare proprii hidroagregat (la
- Calcululul gravitatii Gs si al probabilitatii Ps centrale hidroelectrice)
proprii fiecarui grup de subansambluri functionale 35 Instalaţii auxiliare generale (la centrale
similare hidroelectrice)
• Stabilirea pentru fiecare subansansamblu 44 Servicii interne proprii (pe bloc)/generale (pe
functional / ansambu functional afectata de incidente a centrală) de curent alternativ (la centrale
cuplului gravitate - probabilitate si asocierea unui termoelectrice şi hidroelectrice)
nivel de risc partial Rs - din GRILA 52 Celule electrice (la staţii de transformare sau
PROBABILITATE- GRAVITATE - figura 1. conexiuni), Celule de secţionare (în LEA)
• Calculul Ra ce reprezinta nivelul de risc asociat 54 Transformatoare de putere din centrale
unui ansamblu format din nr sub grupuri de termoelectrice şi hidroelectrice (de bloc, de
subansamble similare in care s-au produs evenimente; servicii interne - proprii şi generale) şi din
• Calculul Rt ce reprezinta nivelul de risc total staţii electrice şi posturi, autotransformatoare
asociat entitatii la nivelul careia se face analiza format (la staţii electrice de transformare)
EXTRAS DIN NOMENCLATORUL 23 Altele
COMPONENTELOR ANSAMBLURILOR
FUNCŢIONALE 27 PRIZE DE APĂ (la centrale hidroelectrice)
1Turnul vanelor
COD COMPONENTE ALE 2Vană plană
ANSAMBLURILOR FUNCŢIONALE 3Grătar rar
4Batardou priză
5 TURBINE HIDRAULICE (la centrale 5Instalaţie de deviere plutitori
hidroelectrice) 6Instalaţie de curăţat grătare
1 Stator 7Cameră de încărcare
2 Aparat director 8Descărcător lateral
3 Rotor 9Instalaţie de acţionare
4 Camera rotorului 10Sisteme de măsură, control, semnalizare,
5 Capac turbină protecţie şi automatizări
6 Arbore 11 Altele
7 Coloană de distribuţie
8 Cap de distribuţie 34 INSTALAŢII AUXILIARE PROPRII
9 Etanşare arbore HIDROAGREGAT (la centrale hidroelectrice)
10 Lagăre 1 Grup de ulei sub presiune (GUP)
11 Con de aspiraţie 2 Regulator automat de viteză (RAV)
12 Con de legătură 3 Instalaţie de drenaj ulei cap distribuţie
13 Con de susţinere 4 Instalaţie de ungere
14 Injector 5 Instalaţie de injecţie
15 Deflector 6 Regulator automat de tensiune ( RAT)
16 Injector frânare 7 Instalaţie de comandă, măsură şi automatizare
17 Cap amonte 8 Instalaţie de protecţii şi semnalizări electrice
18 Sisteme de măsură, control, semnalizare, 9 Instalaţie de protecţii şi semnalizări de nivel
protecţie şi automatizări 10 Instalaţie de protecţii şi semnalizări de presiune
19 Altele 11 Instalaţie de protecţii şi semnalizări de
temperatură
7 GENERATOARE ELECTRICE (la centrale
12 Instalaţie de epuisment capac turbină
termoelectrice şi hidroelectrice)
13 Instalaţie de urmărire şi conducere automată a
1 Carcasă
procesului
2 Borne stator
14 Altele
3 Excitaţie principală
4 Excitaţie auxiliară 35 INSTALAŢII AUXILIARE GENERALE
5 Lagăre stator (la centrale hidroelectrice)
6 Miez magnetic stator 1 Panouri de servicii generale
7 Bobinaj stator 2 Gospodărie de aer comprimat de I.P şi J.P
8 Bobinaj rotor 3 Instalaţie de golire circuit hidraulic
9 Cape rotor 4 Instalaţie de apă de răcire
10 Inel intermediar 5 Instalaţie de epuisment centrală
11 Capac sub presiune 6 Teletransmisie, telecomenzi, radio, modem,
12 Instalaţie pentru frânare şi ridicare rotor (la curenţi purtători, fibră optică
hidrogenerator) 7 Alimentare de rezervă (Grup Diesel)
13 Perii,suporţi de perii 8 Altele
14 Sistem de răcire cu apă/condensat (la
centrale termoelectrice si hidroelectrice) 44 SERVICII INTERNE PROPRII (pe bloc) /
15 Sistem de răcire cu hidrogen GENERALE (pe centrală) DE CURENT
16 Sistem de răcire cu aer ALTERNATIV (la centrale termo-electrice şi
17 Sistem de ungere cu ulei lagăre hidroelectrice)
18 Sistem de etanşare cu ulei sub presiune şi 1 Trafo IT/MT/JT (MT/MT)
rezervor ulei etanşare 2 Bare de JT (MT)
19 Bare capsulate 3 Aparataj de comutaţie de JT (celule de MT)
20 Întreruptor borne generator 4 Siguranţe de JT
21 Generator sincron de reglaj 5 Reţea de distribuţie de JT (MT)
22 Sisteme de măsură, control, semnalizare, 6 Circuite secundare
protecţie şi automatizări (inclusiv sisteme de 7 Surse de alimentare de siguranţă - Invertoare
control al procesului)
8 Surse de alimentare de siguranţă - Circuite
de alimentare din alte instalaţii Rezultatele lucrarii constau in propunerea unei
9 Instalaţii AAR metode de evaluare a riscului tehnologic in
10 Altele Hidroelectrica prin abordarea structurala a instalatiilor
- subansamblu functional / ansambul functional,
52 CELULE ELECTRICE (la staţii de conform cerintelor ANRE, respectiv NTE 004/05/00.
transformare sau conexiuni), CELULE DE Prin metoda propusa si exemplificata mai sus, se
SECŢIONARE (în LEA) doreste imbunataţirea performanţelor proceselor de
1 Întreruptoare producţie de energie electrica si servicii de sistem prin
2 Separatoare prioritizarea cheltuielilor de mentenanta, modernizare,
3 Transformatoare de măsură de tensiune retehnologizare.
4 Transformatoare de măsură de curent
5 Descărcătoare Pentru cazul studiat in lucrarea de fata, nivelurile
6 Bobine de limitare a curentului de scurtcircuit de risc ale subansamblurilor functionale Rs sunt
7 Aparataj şi circuite secundare prezentate in figura 2.
8 Altele (izolatoare, cleme etc.)
54 TRANSFORMATOARE DE PUTERE din
centrale termoelectrice şi hidroelectrice (de ANSAMBLU SUBANSAMBLU
bloc, de servicii interne - proprii şi FUNCTIONAL FUNCTIONAL Rs
generale) şi din staţii electrice şi posturi, 5 2 5
AUTO-TRANSFORMATOARE (la staţii
5 6 5
electrice de transformare)
1 Izolatoare borne primar 5 5 4
2 Izolatoare borne secundar 5 9 3
3 Izolatoare borne terţiar
4 Înfăşurare primară 5 10 2
5 Înfăşurare secundară 5 3 1
6 Înfăşurare terţiară 7 3 5
7 Miez magnetic
8 Conexiune 7 10 3
9 Circuit de ulei 7 23 3
10 Radiator 27 6 7
11 Indicatoare de nivel ulei
12 Comutator de ploturi 34 7 5
13 Dispozitiv comandă comutator 34 14 4
14 Sistem transmisie dispozitiv acţionare- 34 2 3
comutator
15 Cuvă 34 1 2
16 Buholtz 35 4 7
17 Descărcător 44 10 7
18 Circuite secundare
19 Ventilator 52 3 4
20 Garnituri 52 4 4
21 Altele 52 1 3
- Aplicarea algoritmul de calcul propus mai sus 52 2 3
astfel incit am obtinut: 52 8 3
o nivelurile de risc asociate grupurilor de
subansambluri similare ce fac parte din 54 2 6
acelasi ansamblu functional - Rs; 54 9 4
o nivelurile de risc asociate ansamblurilor 54 18 3
functionale - Ra;
o nivelul de risc total asociat entitatii la
Figura 2
nivelul careia se face analiza – Rt.
Exemplul de calcul este prezentat in Anexa 1 la

lucrarea de fata.
3 REZULTATE SI CONCLUZII
Ierarhizarea in ordine descrescatoare a In abordarea evaluarii riscului de business, riscul
nivelurilor de risc pentru ansamblurile tehnologic propriu procesului de baza – respectiv,
producerea de energie electrica in hidrocentrale si a
functionale este prezentata in Figura 3
serviciilor de sistem, este parte importanta a
ANSAMBLU managementului riscului de corporatie.
FUNCTIONAL nivel de risc
(conf NTE 004) Ria = ∑ Ris*Nis / ∑ Nis Inainte de a evalua riscurile tehnologice dupa
27 7 metode pur teoretice, dupa modele matematice sau
prin alte abordari exhaustive, prezenta metoda poate fi
35 7
pentru management un instrument foarte aplicat, o
44 7
imagine reala a starii tehnice a ansamblurilor si
54 4.8 subansamblurilor identificate in NTE 004/05/00.
7 3.3
34 3.1 BIBLIOGRAFIE
52 3.1 [1] NTE 004/05/00.
5 2.7 [2] ISO 55000 / 2014 Asset management -
Overview, principles and terminology
Figura 3
Anexa 1
Exemplu de calcul de aplicare a algoritmul de calcul propus astfel incit am obtinut:
o nivelurile de risc asociate grupurilor de subansambluri similare ce fac parte din acelasi ansamblu
functional - Rs
o nivelurile de risc asociate ansamblurilor functionale - Ra
o nivelul de risc total asociat entitatii la nivelul careia se face analiza - Rt
codificare
conf NTE pentru fiecare subansamblu functional
004/05/00
(Gs;Ps)
Ris = nivel partial de risc pentru subansamblu functional

Gs= gravitate compusa = (dia / dia max + cost / cost
Nia = nr incidente / ansamblu functional
SUBANSAMBLU FUNCTIONAL
cost max subansamblu functional
dia max subansamblu functional

Nis = nr incidente subansamblu
ANSAMBLU FUNCTIONAL
Ps = probabilitate = Nis /Nia

Na = ansambluri functionale
Ria= ∑ Ris*Nis / ∑ Nis

Ns = nr subansambluri
combinatie gravitate - probabilitate

cost / cost max
dia COST
dia / dia max
(ore) (lei)
max)/ 2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 12 13 14 15 16
557.50 43218.75 5 7 8 33 1.00 1.00 1.00 0.18 (1; 0.18) 5 2.7
103.50 0.00 0.19 0.00 0.09
65.40 637.32 0.12 0.01 0.07
2 6 43218.75 557.50
1.80 0.00 0.00 0.00 0.00
36.20 40259.43 0.06 0.93 0.50
27.00 4617.00 0.05 0.11 0.08
150.42 19068.71 0.38 0.17 0.28 0.09 (0.28; 0.09) 1
243.50 24310.71 3 3 109589.00 399.83 0.61 0.22 0.42
399.83 109589.00 1.00 1.00 1.00
4.70 1494.40 5 1 1494.40 5.00 0.94 1.00 0.97 0.03 (0.97; 0.03) 4
27.50 43218.75 6 1 43218.75 28.00 0.98 1.00 0.99 0.03 5
36.67 9428.75 0.06 0.17 0.12 0.06 (0.12; 0.06) 3
9 2 54266.53 577.92
577.92 54266.53 1.00 1.00 1.00 0.03
56.00 9364.93 0.02 0.14 0.08 0.55 (0.08; 0.55) 2
58.92 0.00 0.02 0.00 0.01
95.17 0.00 0.03 0.00 0.02
2745.60 0.00 1.00 0.00 0.50
44.50 0.00 0.02 0.00 0.01
119.50 3031.31 0.04 0.05 0.04
245.85 66625.21 0.09 1.00 0.54
13.50 19658.30 0.00 0.30 0.15
20.50 6546.55 0.01 0.10 0.05
10 18 66625.21 2745.60
8.58 0.00 0.00 0.00
78.75 20701.06 0.03 0.31 0.17
63.50 0.02 0.00 0.01
17.75 0.01 0.00 0.00
0.67 0.00 0.00 0.00
54.92 8203.00 0.02 0.12 0.07
8.66 3617.33 0.00 0.05 0.03
31.58 10430.40 0.01 0.16 0.08
1.50 0.00 0.00 0.00
257.75 0.00 0.32 0.00 0.16 0.06
19 2 0.00 815.00
815.00 1.00 0.00 0.50
24.08 2253.21 3 1 2253.21 24.08 1.00 1.00 1.00 0.17 (1; 0.17) 5 3.3
2.17 0.00 10 1 0.00 2.00 1.08 0.00 0.54 0.17 (0.54; 0.17) 3
1.63 0.00 0.01 0.00 0.00 0.67 (0.00; 0.67) 3
7 3 6
8.60 0.00 0.03 0.00 0.01
23 4 0.00 296.00
296.00 0.00 1.00 0.00 0.50
113.00 0.38 0.00 0.19
7.00 741.00 27 6 1 1 1 741.00 7.00 1.00 1.00 1.00 1.00 (1; 1) 7 7.0
43.50 0.00 0.77 0.00 0.38 0.20 (0.38; 0.2) 2 3.1
6.75 1 3 3460.86 56.50 0.12 0.00 0.06
56.50 3460.86 1.00 1.00 1.00
0.83 0.00 0.00 0.00 0.00 0.60 (0; 0.6) 3
149.83 595.38 0.11 0.21 0.16
1332.50 1585.00 1.00 0.55 0.78
74.00 0.00 34 4 15 0.06 0.00 0.03
3.50 1513.13 2 9 2865.59 1332.50 0.00 0.53 0.27
7.92 0.01 0.00 0.00
1.00 0.00 0.00 0.00
0.25 0.00 0.00 0.00
31.42 2865.59 0.02 1.00 0.51
2.75 352.24 7 2 352.24 2.75 1.00 1.00 1.00 0.13 (1; 0.13) 5
0.75 0.27 0.00 0.14
25.00 1272.08 14 1 1272.08 25.00 1.00 1.00 1.00 0.07 (1; 0.07) 4
6.00 1696.72 35 4 1 1 1 1696.72 6.00 1.00 1.00 1.00 1.00 (1; 1) 7 7.0
104.25 22618.23 44 10 1 1 1 22618.23 104.00 1.00 1.00 1.00 1.00 (1; 1) 7 7.0
5.50 313.32 0.00 0.02 0.01 0.60 (0.01; 0.6) 3 3.1
6.00 684.59 0.00 0.04 0.02
25.58 1898.87 0.01 0.11 0.06
4.75 6723.59 0.00 0.40 0.20
3.00 0.00 0.00 0.00
12.80 3590.03 0.01 0.21 0.11
12.70 3590.03 0.01 0.21 0.11
20.30 2477.23 1 15 16960.00 1749.17 0.01 0.15 0.08
0.60 287.11 0.00 0.02 0.01
3.78 661.46 0.00 0.04 0.02
15.35 0.01 0.00 0.00
3.67 0.00 0.00 0.00
12.10 52 5 25 0.01 0.00 0.00
1749.17 16960.00 1.00 1.00 1.00
0.87 982.01 0.00 0.06 0.03
26.00 9540.01 0.24 1.00 0.62 0.12 (0.62; 0.12) 3
1.00 2786.40 2 3 9540.01 109.75 0.01 0.29 0.15
109.75 1.00 0.00 0.50
2.43 246.57 3 1 246.57 2.43 1.00 1.00 1.00 0.04 (1; 0.04) 4
4.32 2812.92 4 1 2812.92 4.32 1.00 1.00 1.00 0.04 (1; 0.04) 4
65.20 0.00 1.00 0.00 0.50 0.20 (0.5; 0.2) 3
5.66 0.09 0.00 0.04
33.50 8 5 0.00 65.20 0.51 0.00 0.26
44.63 0.68 0.00 0.34
4.50 0.07 0.00 0.03
173.00 143408.50 1.00 1.00 1.00 0.50 (1; 0.5) 6 4.8
2 2 143408.50 173.00
5.00 703.20 0.03 0.00 0.02 0.25
54 3 4
2.50 95.83 9 1 95.83 3.00 0.83 1.00 0.92 0.25 (0.92; 0.25) 4
136.00 5623.38 18 1 5623.38 136.00 0.02 1.00 0.51 0.25 (0.51; 0.25) 3
2.14.- FAT (Factory acceptance tests) DULAPURI AUTOMATIZARE DIN
CENTRALE
Ing. Marius Săftoiu Ing. Cătălin Popescu Ing. Laurenţiu Iovan
ing. Marius Nistor ing. Andrei Vlad
Hidrolectrica, Bdul Ion Mihalache nr.15-17, etajele 10-15, tel: 021.30.32.587,
e-mail: marius.saftoiu@hidroelectrica.ro
catalin.popescu@hidroelectrica.ro
laurentiu.iovan@hidroelectrica.ro
marius.nistor@hidroelectrica.ro
andrei.vlad@hidroelectrica.ro
Ing. Florin Ragea - ENEVOGROUP

e-mail: florin.ragea@enevogroup.ro
Summary: An important component within the development strategy of SPEEH Hidroelectrica, is the
commisioning of new power plants targeting to increase the generation of electricity and ancillary
services.
1. ISTORIC Echipamentele care fac parte din sistemul de

automatizare, protectie si masura sunt :
Lucrarea are ca obiect testarea furniturii hardware
si software corespunzatoare implementarii unui sistem Instalatia de automatizare a hidroagregatului:
integrat EMS - SCADA prin care sa se realizeze
controlul noilor obiective (MHC Livezeni, CHE • Dulap automatizare H.A. DAx – 3 buc.
Dumitra si CHE Bumbesti) din cadrul hidroamenajarii • PLC si panou operator pentru control servicii proprii
Jiu, Sector Bumbesti-Livezeni. 0,4kV – 3 seturi
• Dulap protectie generator DPx – 3 buc.
2. PREZENTAREA SOLUTIEI DE • Dulap diagnoza si debitmetrie hidroagregat DDx - 3 buc.
ECHIPARE • Dulap diagnoza DD – 1 buc.
• Soft aplicatie – 1 set.
Echipamentele ce urmeaza a fi livrate constituie un
sistem de tip SCADA, care realizeaza urmatoarele Instalatia de automatizare a instalatiilor auxiliare ale
functii: grupului:
• comanda si monitorizarea hidroagregatelor si a • Cutie de comanda locala GUP (Grup Ulei sub
instalatiilor proprii ale acestora; Presiune) 31AKx – 3 buc.
• oprirea hidroagregatelor, in regim de avarie a • Cutie comanda instalatii turbina 36AKx – 3 buc.
instalatiilor numerice de automatizare; • Cutie comanda vana fluture VF DN1500 intrare
• comanda si monitorizarea instalatiilor auxiliare turbina 39AKx – 3 buc.
ale centralei, inclusiv a statiei electrice • Cutie comanda instalatie injectie ulei 25AKx – 3 buc.
exterioare de 110 kV; • Cutie comanda ridicare rotor 24AKx – 3 buc.
• comanda si monitorizarea instalatiilor aferente • Cutie comanda electrovana admisie apa racire
nodului de presiune; hidroagregat 34AKx.1 - 3 buc.
• monitorizarea tuturor protectiilor; • Cutie comanda electrovana iesire apa racire din
• masura parametrilor electrici; racitoare generator 34AKx.2 – 3 buc.
• masura parametrilor hidromecanici; • Cutie comanda instalatie stins incendiu generatoare
• masura parametrilor hidraulici; 30AK0 – 3 buc.
• masura parametrilor energetici; • Soft aplicatie – 1 set.
• masura temperaturi;
• monitorizare vibratii, intrefier, forma rotor, Instalatia de automatizare a instalatiilor generale ale
forma stator, parametrii rotor; centralei:
• asigurare comunicatie cu dispeceratul DHA Tg. Jiu. • Dulap comanda instalatii generale DG – 1 buc.
• PLC si panou operator pentru control servicii • Router – 2 buc.
generale de 220Vc.c. – 1 set • Firewall – 2 buc.
• PLC si panou operator pentru control servicii • Cabluri retea Ethernet (cablu ecranat, cupru, perechi
generale de 0,4kV. – 1 set fire torsadate) – 305m (1 rola)
• Dulap comanda locala instalatie apa racire centrala • Conectica (mufe, prize, patch-cord-uri etc., cabluri
34AK0 – 1 buc. torsadate) – 1 set
• Cutie comanda instalatie epuisment centrala 10AK0 • Softuri de aplicatie SCADA – 1 set.
– 1 buc.
• Cutie comanda locala instalatie aer comprimat Dulapul DA, cate unul pentru fiecare hidroagregat, are
12AK0 – 1 buc. dimensiunile 2300x800x800mm. In acest dulap sunt
• Cutie comanda golire aspiratoare 55AK0 – 1 buc. amplasate urmatoarele:
• Cutie comanda locala instalatie 49Ak PSI centrala –
1 buc. A1 - automat programabil (PLC) de tip Modicon
• Dulap protectie bloc trafo-linie DT – 1 buc. M580 Schneider, pentru realizarea urmatoarelor
• Relee protectie functii:
• Dulap comanda vana fluture nod presiune 39AK0 –
1 buc. (cap. 6.A.2.6) o Achizitionarea si prelucrarea datelor:
• Soft aplicatie – 1 set  de la cutiile locale de la nivelul 1 de
• Elemente de conectica retea si accesorii – 1 set. automatizare;
 de la dulapul de diagnoza hidroagregat,
Instalatia de masuri electrice: DDx;
 de la dulapul regulator automat de
• Contori masura energie – 6 buc. tensiune, RATx;
• Soft configurare contori – 1 licenta  de la dulapul regulator automat de turatie,
• Soft aplicatie – 1 set RAVx;
• Elemente de conectica retea si accesorii – 1 set.  de la dulapul dulap protectie generator,
Instalatia de masura debite si nivele: DPx;
• PLC si panou operator pentru monitorizare debite si  de la unitatea de monitorizare vibratii
nivele – 1 set (amplasata in dulapul de diagnoza, DD);
• Traductori de masura si accesorii – 1 set  de la echipamentele numerice aferente
• Soft aplicatie – 1 set serviciilor proprii de 0,4kV (amplasate in
Traductori masura debite:
 tablourile de distributie 0,4kV, DSAx);
• Debitmetru pentru masura debite si viteze apa pe
 de la dulapul de control instalatii generale,
conducta fortata
DG;
• Traductori de masura debite turbinate – prin metoda
Winter-Kennedy  de la celula de generator 10kV, Gx;
 de la dulapul de protectie trafo-linie, DT;
Traductori de masura nivele si accesorii ce vor fi  de la instalatia de stins incendiu generator.
livrate:  Asigurarea logicii programate pentru
• traductor masura nivel aval – 1 buc. secventele de pornire/oprire agregat;
 Comunicare cu dispecerul local de centrala,
Dispecer local centrala: DLC-CHE BUMBESTI.
• Server proces SCADA – 2 buc. A10 - un panou operator industrial cu display color
• Server Active Directory – 1 buc. 15” TFT, touch-panel rezistiv, tip Schneider.
• Server baze de date timp real GE D400 – 2 buc.
• Statie operator HA1, HA2, HA3 – 2 buc. ElectricMagelis GTO Schneider Electric amplasat pe
• Statie operator masuri electrice si instalatii generale usa dulapului, pentru :
– 1 buc. • asigurarea functiei de interfata om-masina (HMI);
• Statie operator diagnoza (masura vibratii, intrefier, • diagrame, bargrafuri, aparatura analogica virtuala;
forma rotor etc.) – 1 buc. • comenzi si monitorizare prin taste allocate, putand
• Sursa neintreruptibila UPS – 1 buc. sa asigure exploatarea hidroagregatului in cazul
• Imprimanta multifunctionala A4 laser color – 1 buc. incapacitarii DLC;
• Rack 42U – 1 buc. • monitorizare pentru instalatiile proprii ale
• Monitor si tastatura rack – 1 set hidroagregatului, la cerere, prin taste alocate;
• Switch KVM – 1 buc. • comunicare cu echipamentul numeric de control
• Interfata port RJ45 (patch panel) – 1 buc (PLC) al hidroagregatului.
• Switch retea Ethernet 16 porturi – 2 buc.
A2 - automat programabil (PLC) de tip Modicon
M340 Schneider pentru asigurarea opririi rapide in caz BIBLIOGRAFIE
de defect a echipamentului numeric de control agregat
A1. [1] Proiect Enevo Group Instalatii electrice pentru
comanda automatizare si semnalizare BD
Hx - lampi semnalizare, cu LED, 24Vc.c., fabricant [2] Ghid SCADA V2.0-HIDROELECTRICA
Schneider Electric, grad protectie IP66, amplasate pe [3] Caiet de sarcini pentru sistemul de comanda si
usa dulapului pentru semnalizarea control la nivel de dispecer hidroelectric
S1 - comutator cu trei pozitii fixe, fabricant Schneider [4] IEC 60051 Direct acting indicating analogue
Electric, pentru alegere regim comanda hidroagregat electrical measuring instruments and their
HAx: local, de la panoul operator, sau distanta, de la accessorites.
dispecerul local DLC. [5] IEC 60255 Electrical relays.
[6] IEC 60439,IEC 60473 Low voltage switchgear
3. TESTARE ECHIPAMENT ELECTROTEL and controlgear assemblies,Dimensions for panel
ALEXANDRIA mounted indicating and recording electrical
measuring instruments.
Din cadrul celor 57 de dulapuri si cutii locale [7] IEC 60521 Class 0.5, 1 and 2 alternating-current
aferente unei hidrocentrale s-a ales un dulap de watt-hour meters.
automatizare grup (anexa 1). [8] IEC 60687 Alternating-current static watt-hour
meters for active energy (classes 0,2 S and 0,5 S).
Testele au avut urmatoarele etape: [9] IEC 60688 Electrical measuring transducers for
A. FAT pentru dulap caracteristici electrice si converting a.c.Electrical quantities to analogue or
mecanice conform PE 116/1994; digital signals.
[10] IEC 60801 Electromagnetic compatibility for
Rezultat ADMIS –anexa2 industrial-process measurement and control
B. FAT pentru dulap functionalitati SCADA equipment.
+AUTOMATIZARI; [11] IEC 60870 Telecontrol equipment and systems.
[12] IEC 61131 Programmable controllers.
Rezultat RESPINS –anexa3 [13] IEC 61158 Fieldbus standard for use in industrial
C. FAT pentru dulap functionalitati SCADA control systems. General purpose field
+AUTOMATIZARI; communication systems.
[14] IEC 60617 Graphical symbols for diagrams.
Rezultat RESPINS –anexa4 [15] IEC 60381 Analogue signals for process control
systems.
4.CONCLUZII [16]ANSI C37.1 Station Control and Data Acquisition
[17] IEEE 802.3 Ethernet
Verificarile FAT sunt foarte importante, deoarece [18] IEC 60794-1-2:2013 Optical fibre cables
permit corectii, care s-ar face mai usor la producator
decat in amplasament.
Anexa 1
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4
în Energetică
2.15.- SELECTIA OFERTELOR PENTRU REABILITAREA

ECHIPAMENTELOR HIDROENERGETICE
ing. Adriana Dadu
Hidroelectrica Bucureşti, Bdul Ion Mihalache nr.15-17, e-mail:adriana.dadu@hidroelectrica.ro
Dr. ing. Vergilă Dadu

Persoana Fizica Autorizata, Bucuresti, Str. Aleea Diham, Sector 2, e-mail: vzdadu@gmail.com
Summary: This report presents one of the most important activity for rehabilitation of one hydro
development – equiments tender selection. The report make evidence of its importance for hydro
development efficiency and main subjects to be analysed during this activity. For each subject there are
presented main problems to be solved and the recommended methodology for that. The presented
methods are based from recent results of tender analyses for rehabilitation of diferent hydro
developments in Romania of in the other countries.
.Keywords: Hydro Development equipment rehabilitation, Constructive and operation features
optimisation, Technical specification requests, Operation life duration, Maintenance works, Total
present costs.
1. REABILITAREA ECHIPAMENTELOR prin activitati de supraveghere si investigare continua

HIDROENERGETICE ETAPĂ a conditiilor de functionare precum si prin lucrari de
NECESARĂ PENTRU MENŢINEREA intretinere si reparatii.
LA NIVELUL PROIECTAT A Fenomenul continuu de uzura la care sunt supuse
PARAMETRILOR TEHNICO- echipamentele centralei hidroelectrice face ca volumul
ECONOMICI lucrarilor de revizii, intretineri si reparatii sa devina
din ce in ce mai important astfel ca la un moment dat
Fiecare dintre obiectele principale ale unei amenajari se impune inceperea unor lucrari mai ample de
hidroenergetice (captarea, aductiunea si centrala reabilitare care sa permita aducerea parametrilor de
hidroelectrica) isi are rolul sau in realizarea parametrilor functionare aproape de valorile nominale pentru o
proiectati ai amenajarii in ansamblul sau. Fara a perioada mai lunga de timp.
minimaliza importanta fiecarui obiect al amenajarii Cu timpul insa, volumul lucrarilor de reabilitare
hidroenergetice se poate spune ca dupa volumul devine atat de mare incat se justifica chiar inlocuirea
activitatilor de monitorizare si mentenanta (intretineri si partiala sau totala a unor echipammente si instalatii
reparatii) primul loc revine centralei hidroelectrice si in intre care se includ chiar si echipamentele principale.
mod special echipamentelor acesteia. Aceasta afirmatie Aceasta etapa se defineste ca etapa de retehnologizare
se justifica prin rolul predominant pe care-l au /1/ prin faptul ca include lucrări de modificare sau
echipamentele centralei hidroelectrice si structurile sale inlocuire a tehnologiilor existente, instalatiilor sau
in definirea parametrilor tehico-economici ai unei chiar a structurilor, cu tehnologii bazate pe concepţii
amenajari hidroenergetice dar si prin complexitatea, tehnice de dată recentă, în scopul creşterii producţiei,
numarul si multitudinea interactiunilor cu celelalte reducerii consumurilor specifice, scăderii cheltuielilor
obiecte de amenajarii. de exploatare şi întreţinere. Astfel, se poate asigura
La randul lor, echipamentele si instalatiile centralei functionarea in siguranta a amenajarii pe o perioada
hidroelectrice sunt supuse chiar de la punerea în lunga de timp cu creşterea performanţelor acesteia
funcţiune a amenajarii acţiunii distructive continuie a chiar si fata de nivelul iniţial al proiectului.
apei datorita vitezei si presiunii acesteia cat si a Pentru aceasta, lucrarile de retehnologizare necesita o
substanţelor şi a corpurilor solide pe care apa le pregatire indelungata cu analize periodice, complexe
conţine şi le transportă. privind comportarea in exploatare. Aceste analize
În acest fel atat capacitatea de funcţionare şi de permit evidentierea lucrarilor necesare si momentul
rezistenţă la solicitări a echipamentelor si partilor cand trebuie inceputa retehnologizarea. Avand in
componente ale centralei cat si randamentul vedere volumul mare de informatii aproape toate
instalatiilor se reduce în mod continuu. Rezultatul face analizele trebuie sa includa si calcule de optimizare a
ca in timp parametri de functionare si eficienta globala parametrilor partiali si globali posibili in functionarea
a centralei sa scada sub valorile proiectate. Pentru amenajarii hidroelectrice. Etapa de optimizare cea mai
aducerea acestora la nivelul valorilor proiectate este importanta in acest caz se refera la analiza ofertelor de
necesara monitorizarea permanenta a echipamentelor echipamente hidroenergetice. Aceasta etapa implica
si instalatiilor electromecanice dar si a constructiei analize aprofundate referitoare la:
345
în Energetică
- Starea tehnica a echipamentelor existente; oferte este pentru personalul de analiza a ofertelor o
- Graficul de exploatare al noilor echipamente; sarcina de mare responsabilitate. Pentru aceasta
- Continutul ofertelor privind parametrii tehnici, personalul care realizeaza analiza ofertelor trebuie sa
termenele de livrare, serviciile si garantiile pentru utilizeze metodologii de ultima generatie verificate
noile echipamente . atent in practica. Metodologiile sunt specifice fiecarei
In cele ce urmeaza sunt prezentate conditiile etape de analiza si trebuie prezentate spre acceptare
principale si metodologia care poate fi aplicata pentru Beneficiarului. Ele trebuie sa aduca argumente solide
selectia ofertei de echipamente cu cel mai inalt nivel pentru cuantificarea diferentelor dintre oferte care se
global de eficienta tehnico - economica pentru introduc in analize economice specifice.
retehnologizarea unei amenajari hidroenergetice. Din punct de vedere al analizelor economice se
poate afirma ca in prezent s-a ajuns la un nivel
2. CERINTE PENTRU ANALIZA unanim acceptat pe plan mondial / 1 / prin care se
OFERTELOR DE ECHIPAMENTE compara efectele economice generate de diferentele
HIDROENERGETICE tehnice dintre oferte luate in totalitatea lor. Astfel, se
calculeaza si se compara evolutiile costurilor totale
Analiza ofertelor este o activitate ampla care actualizate pentru toate ofertele. Actualizarea
presupune compararea continutului ofertelor si costurilor se face la data analizei iar perioada de calcul
cuantificarea efectelor economice ale diferentelor intre reprezinta durata prestabilita de exploatare a
oferte din urmatoarele etape: proiectului. Conditia esentiala pentru comparatie este
- Conformitatea cu cerintele caietelor de sarcini; ca toate ofertele sa fie energetic echivalente si sa
- Parametri constructivi si functionali ai asigure acelasi nivel al serviciilor. Aducerea ofertelor
echipamentelor oferite; la efecte energetice si servicii identice se numeste
- Termenele de livrare, montaj si punere in functiune echivalarea ofertelor si se face numai prin adaugarea
a echipamentelor; la fiecare oferta a diferentelor valorice fata de oferta
- Serviciile asigurate in legatura cu echipamentele cea mai avantajoasa pentru criteriul respectiv.
oferite; Perioada de exploatare pentru care se face
- Durata de viata si volumul lucrarilor de actualizarea costurilor este de regula cuprinsa intre 10
intretienere periodice pe parcursul duratei de viata si 25 de ani, in functie de importanta proiectului.
a echipamentelor oferite;
- Costurile partiale si totale precum si dinamica 3. ETAPE DE ANALIZA A OFERTELOR
tuturor costurilor cerute prin fiecare oferta in DE RETEHNOLOGIZARE A
legatura cu echipamentele oferite. ECHIPAMENTELOR
Fiecare dintre aspectele prezentate mai sus HIDROENERGETICE
necesita volume importante de calcule justificate de
necesitatea, importanta dar si de dificultatea selectarii 3.1 Conformitatea cu cerintele caietelor de sarcini
ofertei care asigura echipamentele hidroenergetice cu Desi pare o etapa simpla ea necesita o durata greu
cea mai mare eficienta economica pentru amenajarea de definit deoarece dupa analiza propriu-zisa rezulta o
respectiva. Corectitudinea deciziei finale privind serie de solicitari de completare sau clarificare din
eficienta economica globala a ofertei selectate depinde partea furnizorilor. Raspunsurile furnizorilor vin in
de atentia cu care este solutionata fiecare din etapele diferite durate de timp dar adesea sunt necesare
de analiza mentionate. reveniri pentru noi clarificari. In final aceasta etapa se
Din nefericire raspunsul exact la aceste analize se incheie cand toate solicitarile de clarificare isi afla
afla numai dupa punerea in functiune a raspunsurile de la furnizorii in cauza.
echipamentelor respective si parcurgerea unei Aceasta etapa este importanta prin faptul ca acum
perioade de de exploatare. Este data la care este se clarifica probleme de genul:
posibil sa se stie cu precizie ce parametru nu s-a - Omisiuni ale ofertelor fata de cerintele caietelor
realizat, cat de mari sunt pierderile fata de ce s-a de sarcini;
prevazut si care sunt etapele pentru care concluziile - Neconformitati in modul de prezentare a
analizelor nu au fost confirmate. Problema este ca la cerintelor caietelor de sarcini;
acea data corectiile sunt adesea costisitoare daca nu - Date din continutul caietelor de sarcini
chiar imposibil de realizat. Pentru a evita pierderi considerate ca eronate sau de neacceptat de catre
majore este necesar ca fiecare etapa sa fie realizata de membrii comisiei de analiza si care trebuie corectate
personal cu inalta calificare profesionala cu experienta sau asumate de furnizorii respectivi.
ndelungata in proiectarea, realizarea si exploatarea Numai dupa ce toate ofertele sunt considerate ca
amenajarilor hidroenergetice capabil sa sesizeze usor avand continul conform cerintelor caietelor de sarcini,
efectele in exploatare ale prevederilor din oferte. iar datele acestora sunt considerate ca fiind acceptate
Avand in vedere toate aspectele prezentate mai si asumate de catre furnizirorii in cauza se poate trece
sus rezulta ca sarcina definirii celei mai eficiente la etapa urmatoare de analiza.
346
în Energetică
3.6. Costurile partiale si totale precum si

3.2. Parametri constructivi si functionali ai dinamica tuturor costurilor cerute prin fiecare oferta
echipamentelor oferite Desi acestui capitol i se acorda adesea de catre
Parametri constructivi si functionali reprezinta Beneficiar cea mai mare importanta adesea s-a dovedit
adesea cele mai importante diferente intre oferte drept ca el este contrazis de cele mai multe analize de oferte
pentru care aceasta etapa necesita un volum important /Fig. 1/ fie ele pentru amenajari de mare, medie sau
de analize si calcule. Acum se definesc diferentele mica importanta. Astfel oferte care prezinta costuri
impuse de echipamentele oferite asupra: reduse de achizitie a echipamentelor (graficul ofertei 4
- Solutiilor si dimensiunilor constructive necesare din figura1) se dovedesc extrem de paguboase pentru
ale centralei; investitor pentru recuperarea energiei anuale
- Parametri functionali ai fiecarui echipament si ai neprodusa. Oferta cea mai avantajoasa are un cost mai
centralei in ansamblul sau pentru toate conditiile de mare de procurare a echipamentelor si serviciilor dar
exploatare prevazute in caietele de sarcini; produce anual cea mai mare cantitate de energie astfel
- Garantiile privind limitele de vibratii, cavitatie si ca dupa cinci ani de zile devine cea mai avantajoasa
zgomote in functionare ale echipamentelor principale; iar anual avantajul ei valoric creste progresiv.
Toate diferentele semnalate se cuantifica prin: La acest capitol se evidentiaza faptul ca multi
 Volume de lucrari ale constructiei centralei care furnizori solicita o parte mai mare din cost chiar de la
determina valori suplimentare pentru investitia initiala inceput atunci cand au de livrat generatoare electrice.
in constructie;
 Cantitati de energie electrica nelivrata anual de 125
ofertele mai slabe energetic care se va adauga in 120
Oferta2
fiecare an la costurile ofertelor in cauza 115
 Durate de revizii si reparatii suplimentare la 110

Oferta Oferta1
Costul total /Mil USD/
ofertele mai slabe din punct de vedere al vibratiilor al 105
cavitatiei sau al zgomotelor care se vor adauga 100

Oferta4
periodic la costurile de intretinere ale ofertelor mai 95
slabe din acest punct de vedere; 90
85
3.3. Termenele de livrare, montaj si punere in 80

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
functiune a echipamentelor Oferta1 Oferta2
Anul de calcul
Oferta3 Oferta4
Diferentele intre oferte din punct de vedere al
termenelor de punere in functiune a echipamentelor Fig. 1.Costurile totale actualizate pentru o analiza de
hidroenergetice determina adesea, impreuna cu diferentele oferte
de energia electrica produsa anual, concluzia asupra ofertei 4 CONCLUZII
celei mai eficiente energo-economic.
Din cele prezentate rezulta ca analizei ofertelor de
3.4. Serviciile asigurate in legatura cu echipamente pentru retehnologizarea unei amenajari
echipamentele oferite hidroenergetice trebuie sa i se acorde o importanta
Diferentele intre oferte din punct de vedere al deosebita atat din punct de vedere al timpului alocat
serviciilor asigurate de furnizor in legatura cu cat mai ales din punct de vedere al experientei
echipamentele oferite se cuantifica relativ usor in pesonalului echipei care face aceasta anliza.
valori care se adauga in fluxul de costuri al ofertelor Metodele de analiza utilizate trebuie cunoscute si
ce nua sigura toate serviciile pe perioada de realizare a acceptate de Beneficiar care pe baza concluziilor
amenajarii hidroenergetice respective. finale poate sa-si structureze cea mai buna stategie de
negociere finala a ofertelor.
3.5. Durata de viata si volumul lucrarilor de
intretinere periodice BIBLIOGRAFIE
Durata de viata a echipamentelor hidroenergetice
si volumul lucrarilor de intretinere si reparatii a [1]. D. Babusiaux – Decision d’investissement et calcul
acestora constituie un criteriu de analiza si poate fi economique dans l’entreprise – Economica-
luat in considerare dar efectul sau este nesemnificativ T’edition technip, Paris 1992.
datorita factorului timp. Benficiarul poate solicita [2]. A. Dadu; V. Dadu; Importanta coeficientilor de
luarea in considerare a acesteui criteriu mai ales acolo pondere pentru selectia ofertelor de grupuri
unde estimeaza ca aceste lucrari vor necesita perioade hidroenergetice. – FOREN Iunie 2018.
importante de timp. [3]. Hidroelectrica – “Normativ de programare a
activitatii de mentenanţă in Hidroelectrica-NHE
01/2016
347
2.16.- SISTEME DE SCURTCIRCUITARE
INELE COLECTOARE ȘI RIDICARE PERII
PENTRU MOTOARE ELECTRICE CU ROTORUL BOBINAT
Ing. Adrian Vintila Ing. Fevronia-Despina Roman
ICMET Craiova, tel.: 0351.402.424; e-mail: adrian_vintila@icmet.ro, pfd67@yahoo.com
Summary: The industrial processing equipment operates with high starting torque due to inertial
load. Typically, these applications use wound rotor induction motors. To ensure a high starting torque
for a limited input current, these motors are started with a rheostat connected with the rotor winding.
The paper presents for the first time a new system for short-circuiting the rotor windings and brush
lifting (BLD) developed at ICMET Craiova. The paper also addresses the key design challenges and the
reliability requirements which these systems must meet.
Keywords: brush lifting, induction motor, electric actuator, electrical contacts, short-circuiting sleeve.
1. INTRODUCERE • reduce opririle pentru executarea lucrărilor de

mentenanţă şi înlocuirea periilor;
Motoarele asincrone cu rotorul bobinat fac • reduce acumularea de praf pe periile din interiorul
posibilă mărirea cuplului de pornire la un curent motorului, menţinând un nivel ridicat de izolaţie
relativ scăzut prin utilizarea unei rezistenţe externe electrică a rotorului;
variabile (reostat) conectată în circuitul rotorului [1]. • creşte durata de viaţă a periilor, a inelelor colectoare
Motorul porneşte cu periile coborâte şi inelele şi, în consecinţă, a motorului.
colectorului nu sunt scurtcircuitate. Aceste motoare
sunt recomandate în situatiile în care cuplul rezistent 2. SISTEM ELECTROMECANIC DE
la pornire are valori ridicate, în cazul morilor cu bile, SCURTCIRCUITARE INELE
ventilatoarelor, concasoarelor şi a pompelor în COLECTOARE ȘI RIDICARE PERII
general. PENTRU MOTOARE ASINCRONE CU
Pe măsură ce turaţia motorului creşte, reostatul ROTORUL BOBINAT
trebuie să-şi diminueze progresiv rezistenţa până când
ajunge la cea mai mică valoare posibilă. Când motorul 2.1 Cerinţe de proiectare
atinge turaţia nominală, sistemul BLD trebuie să fie
acţionat pentru a scurtcircuita inelele colectorului şi Sistemul tip BLD a fost dezvoltat la ICMET
pentru a ridica periile astfel încât motorul să Craiova având ca punct de pornire cererea de ofertă
funcţioneze la parametrii nominali. înaintată de către SC Electroputere SA, Divizia MER.
Sistemele electromecanice BLD [2], [3], [4] sunt Cerinţele tehnice impuse au fost o provocare
concepute pentru a garanta că periile nu vor fi ridicate importantă adresată atât proiectării cât şi tehnologiei
decât dacă rotorul este scurtcircuitat. Acest lucru de execuţie:
trebuie să fie asigurat prin intercorelarea mecanică a • interschimbabilitatea totală şi uşoară cu vechile
sistemelor şi pieselor care compun sistemul. sisteme de scurtcircuitare inele colectoare şi de
Aceasta lucrare prezinta un sistem BLD realizat ridicare perii (DSRP) produse la SC
intr-o constructie modulara. Pentru a realiza ELECTROPUTERE SA;
simplitatea constructiva si posibilitatea montarii atat • montarea unui număr de 2 până la 4 perii pe un inel
in afara lagarelor cat si intre lagarele motorului colector, în funcţie de curentul rotoric 350-1000 A;
asincron, cele doua subsisteme se pot monta separat si • sistemul BLD să poată fi utilizat pe o gamă largă de
sunt conectate in functionare prin intermediul unei motoare asincrone având diametrul inelelor colectoare
singure came cu excentric care asigura succesiunea  180 mm,  260 mm,  300 mm si  350 mm.
etapelor de scurtcircuitare a inelelor colectoare si • să nu producă zgomot la acţionarea bucşii
ridicare a periilor. scurtcircuitoare de către rolele de antrenare;
Sistemele de ridicare a periilor implică avantaje • succesiunea etapelor de scurtcircuitare a inelelor
importante în performanţa motorului în perioada colectoare şi ridicare a periilor să fie corect realizată;
duratei de viaţă a acestuia: • uşurinţa montării pe maşina electrică;
• evită uzura constantă şi prematură a periilor şi • usurinţa reglării poziţiilor finale „scurtcircuitat şi
inelelor colectoare; perii ridicate” în funcţionarea normală a motorului şi
„perii coborâte şi descurcircuitat” la oprirea motorului
electric;
• acţionare electrică cu comandă de la distanţă în actuatorului sau acţionarea manuală a roţii de mână.
funcţie de poziţia reostatului de pornire, acţionare Când periile sunt ridicate în totalitate, actuatorul este
electrică cu comandă locală şi acţionare manuală; oprit automat de limitatorul de sfârşit de cursă.
• execuţie adaptată la tehnologia existentă; Modelarea unui sistem BLD cu 4 perii/inel
• fiabilitate ridicată necesară exportului acestor colector este prezentată în Fig.4.
motoare; De asemenea, dupǎ oprirea motorului electric, în
vederea pregǎtirii acestuia pentru o nouǎ pornire,
2.2 Descrierea sistemului sistemul BLD coboarǎ periile pe inelele colectoare
urmând descurtcircuitarea inelelor colectoare.
Sistemul electromecanic BLD a fost proiectat
într-o construcţie modulară care să asigure
modificarea cu uşurinţă a dimensiunilor, pentru
adaptarea acestuia la diferite motoare electrice
asincrone cu rotorul bobinat.
Parţile componente ale sistemului electromecanic
BLD sunt prezentate în Fig.1, Fig.2 şi Fig.3, în
varianta constructivă cu patru perii pe inelul colector.
Sistemul BLD este alcătuit din două subsisteme,
unul pentru scurtcircuitarea inelelor colectoare şi unul
pentru ridicarea periilor.
Subsistemul pentru scurtcircuitarea inelelor
colectoare (Fig.1, Fig.2) este acţionat de actuatorul
rotativ (1) prin intermediul axului (2), cuplajului
manşon (3) şi excentricului camei (15). Printr-un
sistem de pârghii, subsistemul de scurtcircuitare
antrenează bucşa (11) în mişcare liniară în sensul
aproprierii contactelor flexibile (10) de contactele fixe Fig. 1 - Vedere generala a sistemului de
(7). Etapa de scurtcircuitare este finalizată în scurtcircuitare inele colectoare şi ridicare perii
momentul în care contactele inelelor colectoare (7) 1-actuator, 2- ax actuator, 3- flanşă fixare actuator, 4-
sunt complet introduse în contactele flexibile, cuplaj manşon, 5- ansamblu perii cu sistem de
corespunzător mişcării excentricului camei (15) cu un ridicare, 6-ansamblu inele colectoare, 7- contact
unghi de 180° faţă de poziţia iniţială. scurtcircuitare inele colectoare, 8-suport discuri
Subsistemul pentru ridicarea periilor de pe inelele ridicare perii, 9-flanşă motor electric, 10-contacte
colectoare (Fig.1, Fig.3) este acţionat de asemenea de flexibile bucşă scurtcircuitoare, 11-bucşa
actuatorul rotativ (1) prin intermediul axului (2), scurtcircuitoare, 12-braţ acţionare discuri de ridicare.
cuplajului manşon (3) şi a camei (15). Prin
intermediul braţului de acţionare (12) care se află în
contact permanent cu profilul camei (15), discul (18)
al ansamblului (5) se roteşte şi acţionează portperiile
(19) în sensul ridicării de pe inelele colectoare.
Succesiunea normală a etapelor de scurtcircuitare
a inelelor colectoare şi ridicare a periilor este
determinată de poziţia relativă a excentricului camei
faţă de profilul acesteia.
Cele două subsisteme sunt montate pe flanşa
motorului electric (9) prin intermediul suportului (8)
al discului de ridicare perii şi prin suportul (13) al
sistemului de scurtcircuitare.
Actuatorul electric este prevăzut cu două
limitatoare de cuplu pentru decuplare la suprasarcină
în situaţii accidentale. Aceste limitatoare acţionează la
un cuplu limită de 145 Nm pentru a proteja sistemul
BLD la blocaje mecanice. Fig. 2 - Sistem de acţionare bucţă scurtcircuitare
După ce motorul electric asincron a ajuns la 13-suport sistem scurtcircuitare, 14-sistem
turaţia nominală, procedura de scurtcircuitare inele scurtcircuitare, 15-camă, 16-bolţ antrenare bucşă
colectoare se va iniţia automat în corelare cu funcţiile scurtcircuitare, 17-braţe acţionare.
reostatului de pornire. În situaţii accidentale se poate
folosi acţionarea electrică locală de la panoul
3. BUCȘA SCURTCIRCUITOARE
O provocare tehnică importantă a sistemelor BLD
este reducerea zgomotului care apare în timpul
perioadei în care bucşa scurtcircuitoare este antrenată
de sistemul de scurtcircuitare. La toate sistemele BLD
cunoscute, bucşile scurtcircuitoare sunt antrenate de
role cu lagăre pe rulmenţi, care în timpul acţionării
ating turaţii de 7000-8000 rot/min.
O rezolvare practică a acestei probeme tehnice
este prezentată în Fig. 6. În acestă construcţie, bucşa
scurtcircuitoare este antrenată de acelaşi sistem de
scurtcircuitare, rolele de antrenare au fost înlocuite cu
Fig. 3. Sistem de ridicare perii bolţuri. Această modificare a permis eliminarea în
18-discuri ridicare perii, 19-portperii, 20-arc revenire totalitate a zgomotului din etapa de acţionare a bucşii
discuri, 21-conductor. scurtcircuitoare precum şi poziţionarea precisă a
contactelor flexibile în raport cu contactele inelelor
colectoare.
b)
a)
Fig. 6 - Bucşa scurtcircuitoare în construcţie cu

rulmenţi.
Fig. 4 - Modelare sistem de scurtcircuitare inele a) 1-disc scurtcircuitor, 2-rulment, 3-inel de
colectoare şi ridicare perii siguranţă pentru arbore, 4-inel de siguranţă pentru
alezaj, 5-carcasă, 6-disc suport pentru reglaj, 7-
Prototipul sistemului BLD a fost dezvoltat pentru contacte elastice, 8-bucşa. b) exemplu de realizare a
echiparea unui motor asincron cu rotorul bobinat bucşii scurtcircuitoare.
(Fig.5) cu diametrul inelelor colectoare  180 mm.
Pentru verificarea fiabilităţii, prototipul a fost încercat 4. CONTACTE ELECTRICE ELASTICE
la un numar de 5000 manevre de pornire. Considerând
o medie de o pornire pe zi a motorului electric, 4.1. Descrierea contactelor electrice elastice
numărul de manevre executate corespunde unui timp
de funcţionare de 13,6 ani, mai mare decât durata de În construcţia contactelor de curenţi tari se
viaţă normata a unui motor electric (12 ani). folosesc metalele. În principiu, pentru realizarea unui
Pe toată durata probei de anduranţă, sistemul contact "ideal" dintr-un singur metal, se cer acestuia
BLD a funcţionat fără defectări. calităţi antagoniste, care de cele mai multe ori nu pot
coexista simultan. Astfel, cerinţele ca un metal să aibă
a) b) conductivitate electrică foarte bună, rezistenţă la
oboseală ridicată şi să fie suficient de ieftin nu pot fi
îndeplinite simultan. De aici rezultă că obţinerea unui
contact convenabil tehnic şi acceptabil şi din punct de
vedere economic a fost posibilă printr-un studiu
amănunţit al exploatării lui şi prin utilizarea unor
materiale care să asigure un compromis între
cerinţele antagoniste.
Aliajul tip 3 cupru beriliu combină caracteristici
mecanice bune cu proprietăţi electrice şi termice
corespunzătoare, conductivitatea electrică fiind de 60
Fig. 5 - Prototip sistem de scurtcircuitare inele la sută din conductivitatea electrică a cuprului pur.
colectoare şi ridicare perii. Aliajul cupru beriliu tip 3 este disponibil în stare
a) vedere în perspectivă împreună cu sistemul de netratată termic, cu bune proprietăţi de formabilitate,
acţionare electrică, b) vedere laterală. în vederea prelucrărilor mecanice necesare.
Aliajele cupru beriliu au proprietăţi fizice şi
mecanice care diferă considerabil de alte aliaje de
cupru din cauza naturii elementelor de aliere, în
principal beriliu.
Variaţiile procentului de beriliu, de la 0.15 la
2.0% din greutate, produc o varietate de aliaje cu
proprietăţi fizice diferite.
Proprietăţile aliajului cupru beriliu sunt
determinate în parte de compoziţia lor, dar şi de
tratamentul termic aplicat după prelucrările mecanice.
O caracteristică importantă asigurată de aliajele
cupru beriliu este rezistenţa la oboseală. Această
caracteristică este esenţială pentru piesele supuse
ciclic la solicitări de îndoire sau torsiune. Forma
constructivă a contactelor elastice (Fig.7, Fig.8, a) a Fig. 9 - Ansamblu contacte elastice montat pe
fost stabilită ţinând cont şi de necesitatea reducerii bucşa scurtcirciuitoare, Imax = 1000 A
consumului din acest material cu un preţ de cost de 10
ori mai mare decât al cuprului. Montajul acestor 4.2. Stand pentru încercarea contactelor
contacte pe bucşa scurtcircitoare (Fig.9) satisface Standul pentru încercarea contactelor a fost
condiţiile de aliniere cu contactele inelelor colectoare proiectat astfel încât să poată realiza verificările
(Fig.8, b). necesare certificării (Fig.10).
Condiţiile necesare a fi îndeplinite de către
contacte sunt:
• curentul care se închide prin contacte: minim 1000 A;
• contactele trebuie să fie capabile să asigure un
minim de 5000 manevre închidere-deschidere fară a
se produce uzuri neuniforme pe suprafeţele acestora;
• curentul care se închide prin contacte după manevra
cu numarul 5000 trebuie să fie de minim 1000 A.
Conform acestor cerinţe, standul de încercare a
fost prevăzut cu un sistem scurtcircuitare inele
colectoare şi ridicare perii (poziţia 4 , Fig.7). Sistemul
BLD a asigurat aplicarea curentului de încercare pe
inelele colectoare prin intermediul periilor, inelele
Fig. 7 - Ansamblu contacte elastice, Imax = 1000 A colectoare fiind scurtcircuitate cu ajutorul contactelor
1-suport, 2-contact 1, 3-contact 2, 4-contact 3, 5- elastice (1).
contact 4, 6-piesă strângere, 7-nit. Standul de încercare a simulat funcţionarea
maşinii asincrone cu rotorul bobinat. Axul pe care sunt
a) b) montate bucşa scurtcircuitoare şi ansamblul inele
colectoare este antrenat în mişcare de rotaţie de către
motorul electric (12) în intermediul roţilor de curea
(13) şi a curelelor trapezoidale (14). Bucşa
scurtcircuitoare (5) pe care se află contactele elastice
(1) este antrenată în mişcare de translaţie de către
cama BLD (4), realizând scurtcircuitarea inelelor
colectoare prin intermediul contactelor fixe (2).
Fig. 8 - Contactele sistemului de scurtcircuitare Sistemul BLD utilizat la încercarea la anduranţă a
inele colectoare contactelor a fost chiar prototipul care, cu această
a) contactele elastice, b) contactele ansamblului ocazie, a mai acumulat 5000 de manevre de pornire
inele colectoare. fără defectări.
a) b)
a) b)
Fig. 10 - Stand pentru încercarea contactelor. Fig. 12. Detalii sistem de scurtcircuitare inele
a) 1-contacte elastice, 2-contacte inele colectoare şi ridicare perii
scurtcircuitare, 3-inele scurtcircuitoare, 4-sistem a) mecanism cu camă pentru acţionarea discurilor
scurtcircuitare inele colectoare şi ridicare perii, ridicătoare,
5-bucşa scurtcircuitoare, 6,7,8- elemente de b) mecanism acţionare bucşă scurtcircuitoare.
asamblare, 9-suport sistem scurtcircuitare, 10-sistem
de fixare a asamblului, 11-talpa, 12-motor electric, 6. CONCLUZII
13-roata de curea, 14-curea trapezoidală.
b) realizare practică a standului. Dezvoltarea sistemelor BLD a introdus elemente
de noutate:
5. CARACTERISTICI TEHNICE • separarea sistemului în două subsisteme
(subsistemul pentru scurtcircuitarea inelelor
Principalele caracteristici tehnice ale sistemelor colectoare şi subsistemul pentru ridicarea periilor de
BLD: pe inelele colectoare), montate separat şi conectate în
- Tensiunea de alimentare actuator: 3x380 V c.a funcţionare prin intermediul unei came cu excentric;
sau 230 V c.a.; • bucşa scurtcircuitoare în construcţie cu rulmenţi,
- Putere motor electric: 90 W; pentru reducerea nivelului de zgomot şi creşterea
- Cuplu ieşire actuator: 125 Nm; fiabilităţii în exploatare;
- Turaţia de acţionare mecanism: 1,5 rot/min; • contacte electrice elastice pentru închiderea unui
- Timp de scurtcircuitare inele colectoare şi de curent de până la 1000 A;
ridicare perii: 20 sec; • construcţie adaptată unei dotări tehnologice de nivel
- Forţa de apăsare a periei: 20 N; mediu.Construcţia şi încercările sistemelor BLD au
- Temperatura de funcţionare: –25°C +55°C; fost realizate la Secţia Dezvoltare Produse, Modele şi
- Grad de protecţie: IP 65 pentru actuator; Prototipuri (SDPMP) a ICMET Craiova, fiind livrate
- Poziţia de funcţionare: oricare; către SC ELECTROPUTERE SA peste 80 de sisteme.
- Număr perii/inel colector: 2, 3 sau 4 buc.
Sistemul BLD a fost dezvoltat pentru echiparea BIBLIOGRAFIE
motoarelor electrice asincrone cu rotorul bobinat cu
diametrul inelelor colectoare 180 mm, 260 mm, [1]. WEG: “Three-phase induction motor, Wound
300 mm (Fig.11, Fig.12) şi 350 mm, pentru diverse rotor with motorized brush lifting system”,
valori ale curentului rotoric cuprins în domeniul 350- http://ecatalog.weg.net/files/wegnet/WEG-
1000 A, cu montaj între lagărele motorului sau în motorized-brush-lifting-system-655-brochure-
afara lagărelor. english.pdf.
[2]. Toledo Thiago Arouca, Kawasaki Nelson,
Darbha Radhakrishna, General Electric
a) b) Company: “Systems, Methods, and Apparatus
for Lifting Brushes of an Induction Motor”,
US8,558,429 (B2) Patent, 2013.
[3]. Radha Krishna Darbha, Nelson Kawasaki,
Cornelis Poel Filho, João Coluci: „Brush Lifting
System for Wound Rotor Induction Motors”,
IEEE-IAS/PCA 53rd Cement Industry Technical
Fig. 11. Sistem de scurtcircuitare inele colectoare Conference, 22-26 May, ISBN: 978-1-4244-
şi ridicare perii, 3 perii/inel colector, 9465-1, St. Louis, Missouri, USA, 2011.
diametrul inele colectoare  300 mm, [4]. Lang Karl, Siemens AG: „Short-circuiting and
montaj între lagărele motorului. brush-lifting device for asynchronous motors
a) montaj pentru încercări de lot, equipped with a slip-ring rotor”, EP0520994(B1)
b) sistem montat pe motorul electric. Patent,1995.

Volum de Lucrari Sie 2018

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Volum de Lucrari Sie 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SIMPOZIONUL NAŢIONAL DE

Sinaia, 24-26 Octombrie 2018

Copyright © Editura S.I.E.R., 2018

EDITURA S.I.E.R. - Director Dr.ing. Vatră Fănică

Tehnoredactare: Ana Poida, Fănică Vatră, Ovidiu Stoian

Tipărit la Tipografia “ASTRA” Deva

ANTON ANTON - Ministrul Energiei

IULIAN IANCU - Preşedinte Comisia pentru Industrii şi Servicii a

DORU VIŞAN - Secretar de Stat la Ministrul Energiei

IULIAN ROBERT TUDORACHE - Secretar de Stat la Ministrul Energiei

ANDREI PETRIŞOR MAIORESCU - Secretar de Stat la Ministrul Energiei

VICTOR VAIDA - Preşedinte al S.I.E.R. şi al I.R.E (Institutul Român de Energie)

ADRIAN CONSTANTIN RUSU - Preşedinte Directorat CNTEE Transelectrica

BOGDAN NICOLAE BADEA - Preşedinte Directorat Hidroelectrica

DAN CĂTĂLIN STANCU - Director General Electrica

DUŢĂ MARIAN - Director General INCDIE ICMET Craiova

SORINEL GHEORGHE BOZA - Preşedinte Directorat Complexul Energetic Oltenia

CIPRIAN DIACONU - Preşedinte CNR CIGRE

COMITETUL TEHNIC DE ORGANIZARE

Dr.ing. IOAN HAŢEGAN - Director Direcţia Tehnică, Eficienţă Energetică şi

Ing. LIVIOARA ŞUJDEA - Director Executiv Distribuţie - Electrica

Ing. MARIAN BRATU - Membru Directorat Hidroelectrica

Dr.ing. ION PĂTRU - Director Ştiinţific ICMET Craiova

Ing. CĂTĂLIN LIVIU STANCULESCU

MIRELA MATHIE - Şef Serv. Relaţii, Organizare Evenimente si Deplasǎri

Ing. ALEXANDRU COSTACHE - Electrica

Ing. ADRIANA DADU - SPEEH Hidroelectrica

Ing. CĂTĂLIN FLORIAN POPESCU

Ing. ELENA ZAMFIR - Complexul Energetic Oltenia

MODERATORI LA MESELE ROTUNDE:

Prof.dr.ing. PETRU POSTOLACHE

Dr.ing. FĂNICĂ VATRĂ

P.2.- Influenţa caracterului neprogramabil al surselor regenerabile de energie asupra SEN şi

1.11.- Impactul şocului de magnetizare şi a saturaţiei transformatoarelor de curent asupra

1.32.- Consideraţii privind calculul consumului propriu tehnologic în reţelele de 110 kV

2.10.- Proiectarea şi implementarea unui sistem informatic “Tablou de Bord - SH Cluj”

P.2.- INFLUENȚA CARACTERULUI NEPROGRAMABIL AL

1 INTRODUCERE Se aşteaptă ca energia eoliană şi cea fotovoltaică

Fig. 1 – Capacitate instalată în Europa.

Fig. 2 – Pondere energie din SRE în Europa

În ciuda cotei ridicate a SRE din capacitatea 2 IMPACTUL SRE ÎN SISTEMUL

posibilitatea apariţiei congestiilor în condiţii de energiilor regenerabile şi a generării distribuite

P.5.- INFLUENȚA FACTORILOR EXTERNI ASUPRA PROGNOZEI

1. CALCULUL PIERDERILOR LUNARE DE transformatoarele, condensatoarele, bobinele şi

de Autoritatea Naţională de Reglementare în

Astfel, valoarea lunară a consumului propriu

Fig.3 - Cantitatea de energie electrică rămasă în conturul de distribuţie în zilele lucrătoare.

4. ANALIZA INFLUENȚEI ASUPRA CPT A S-au realizat două simulări conform

5. CONCLUZII independente de capacitatea operatorului de distribuţie

P.6.- IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC INTEGRAT

1. DESCRIEREA CONTEXTULUI ÎN CARE CEO este alcătuit din componente distincte,

 instrumente de administrarea integrată a trebuie să asigure evoluţia funcţională a sistemului

Figura 1-1 - Arhitectura pe 3 niveluri a sistemului.

Un sistem de raportare şi analiză managerială  departamentele funcţionale competente

un departament specific, echipă sau  Tablouri de bord care permit vizualizarea

Costuri si Contabilitatea interna de gestiune costurilor (centre de costuri-centre profit). Urmărirea

repartizarea cheltuielilor indirecte pe cele directe prin

P.7.- MODERNIZARE TRANSPORTOARE DE ZGURĂ LA

1 INTRODUCERE - Debitul de zgură nominal (nearse şi cenuşă): 3 t/h;

- Disponibilitatea fiecărei instalaţii de evacuare - intermediul aerului de racire şi

1. Jgheab trecere 12. Structură susţinere ECOBELT

1. Buncăr cazan 3. Bandă transportoare (Superbelt)

5. Secţiune cap intoarcere / intindere