Volumul 59, ISSN: 1453-2360

Nr. 7 / 2011
Categoria B+, recunoscut` CNCSIS (indexat` BDI)

Sisteme de teleconducere \n SEN

INSTITUTUL NA}IONAL ROMÅN

pentru
STUDIUL AMENAJåRII [i FOLOSIRII SURSELOR DE ENERGIE
Reprezentantul României la EURELECTRIC
 ISSN: 1453-2360
e ®
anul 59, nr. 7 / iuLie 2011

Round Table / Mas` rotund`

National Power System Remote Control Systems 205
Sisteme de teleconducere în SEN
Marian FLOREA

Transmission Network Remote Control System 206

Sistemul de teleconducere a instala]iilor re]elei electrice de transport
Marian FLOREA, Cristian GHEMARU, Sorin NICULESCU, Christiana B~RBULESCU

Supply Service Continuity. Remote Control System 212

Continuitatea serviciului de alimentare: Sistemul de telecontrol
Gheorghe OPREA, Radu HODOR, Marius DOMNICU, Adrian NECULAE

Smart Grid Solutions for Development of Distribution Automation Systems 217

Solu]ii pentru Smart Grids ca dezvoltare a sistemelor de automatizare a distribu]iei (SAD)
Andrei BERECHET, Andrei HOLOM

One Dimensional Analysis of a Water Heating Flat-plate Solar Collector 220

Analiza uni-dimensional` a unui captator solar plan pentru înc`lzirea apei
Iuliana {ORIGA, Constantin NEAGA

Predictive and corrective Maintenance for the Dam of Racova Hydropower Station 225
Mentenan]` predictiv` [i corectiv` la barajul amenaj`rii hidrotehnice Racova
Neculai CATAN~

Remote Monitoring of Fânânele Dam 231

Telemonitorizarea barajului Fântânele
Marius M~LAI

OPCOM Report — Electricity Market. June 2011 233

Raportul OPCOM — Pia]a de energie electric`. Iunie 2011

National Power System — June 2011 and second Quarter 2011 236
Sistemul Energetic Na]ional în luna iunie 2011 [i trimestrul II/2011
Petru IFTIME

Legislation / Legisla]ie 238

EURELECTRIC News / Informa]ii de la EURELECTRIC 240

Author's Guide 2011 / Ghidul autorului 2011 243

 COMANDĂ
pentru reclamă publicitară în revista Energetica
editată de AsociaĠia „Institutul NaĠional Român pentru Studiul Amenajării úi Folosirii
Surselor de Energie – IRE”

Vă rugăm să înscrieĠi în paginile revistei Energetica, reclama publicitară pentru firma noastră,
conform datelor de mai jos:

a) Formatul reclamei b) Locul plasării în revistă c) Modul de prezentare

Format A3 pe coperta 2 în monocromie

Format A4 pe coperta 3 în policromie
Format A5 pe coperta 4
Format A6 la mijlocul revistei
la orice pagină
Notă: se bifează / completează datele dorite de către beneficiar.

Alăturat vă transmitem macheta corespunzătoare conĠinutului reclamei dorite de noi.

Suma pentru reclama de format______ , plasată pe locul ____________________ , în modul de
prezentare __________________ repetată în _____ numere consecutive de revistă, calculată în lei
conform tarifelor stabilite de redacĠie, este de _____________ lei.
Prezenta constituie comandă fermă, urmând ca suma să fie achitată către AsociaĠia IRE, în baza facturii
emise de aceasta, prin ordin de plată pe care se va specifica Reclamă în revista Energetica.

Director General,

Tarife, exclusiv TVA, pentru reclame în revista Energetica, lei

Locul plasării în Formatul reclamei

Modul de prezentare
revistă A3 A4 A5 A6
Coperta 2 (color) - 600 420 300
Reclamele apărute pe copertă sunt
Coperta 3 (color) - 600 420 300
numai policrome
Coperta 4 (color) - 720 600 420
800 420 300 210 Policromă
La mijlocul revistei
420 210 150 110 Monocromă
600 300 250 150 Policromă
La alte pagini
300 150 125 75 Monocromă
OBSERVAğII:
1. Reduceri pentru apariĠii consecutive (acelaúi material): la a doua apariĠie 5%; la a treia apariĠie 10%, la a
patra apariĠie (sau mai mult de a patra apariĠie) 15%.
2. Reclamele vor apărea în numărul revistei ulterior achitării contravalorii lor în contul IRE sau conform
condiĠiilor stabilite de comun acord.
3. Reclamele pot fi înserate în paginile revistei sau pot fi detaúabile.
 Asocia]ia “INSTITUTUL NA}IONAL ROMÂN PENTRU STUDIUL AMENAJ~RII {I FOLOSIRII SURSELOR DE ENERGIE - IRE”
Asocia]ia IRE a fost înfiin]at` la 26 iunie 1926 [i are ca scop promovarea intereselor membrilor s`i în rela]iile cu socie -
tatea civil` , cu asocia]ii similare din ]ar` [i din str`in`tate, cu diferite institu]ii având preocup`ri în domeniul energiei.
Asocia]ia IRE este reprezentantul României la EURELECT RIC.
CONSILIU DIRECTOR AL IRE

Teodor Ovidiu POP (Verbund România) - Pre[edinte

Drago[ ZACHIA-ZLATEA (Hidroelectrica) - Vicepre[edinte cu probleme EURELECTRIC
[i pre[edinte al Comitetului Român pentru EURELECTRIC (CRE)
Petru POSTOLACHE (Univ. „POLITEHNICA” Bucure[ti) - Vicepre[edinte, coordonator al publica]iilor
Nicolae P~UNESCU (E.ON România) - Vicepre[edinte, coordonator al activit`]ilor economico-financiare
Jan VESKRNA (CEZ Group România) - Vicepre[edinte, coordonator al activit`]ii de consultan]` [i cercetare-dezvoltare
Constantin B~L~{OIU (Complexul Energetic Craiova) - Vicepre[edinte cu probleme de cooperare cu alte asocia]ii [i institu]ii
Simona Louise VORONCA (Transelectrica) - Vicepre[edinte cu probleme de comunicare, imagine, IT
Marian MOTOCU (Complexul Energetic Turceni) - Loc]iitor al pre[edintelui CRE
Luca D’AGNESE (ENEL România) - Responsabil cu administrarea normelor tehnice departamentale
Gabriel BAZACLIU (Univ. „POLITEHNICA” Bucure[ti) - Responsabilul sec]iei Tineret
Florin MÂRZA (Termoelectrica) - Responsabil de rela]ia cu ONG, sindicate, patronate, societate civil`
Victor IONESCU (OPCOM) - Responsabil cu pia]a de energie
Octavian LOHAN (Transelectrica) - Responsabil cu noi direc]ii de dezvoltare
Niculae NICULESCU (ISPE) - Responsabil cu expertiza cogenerare
Dan CETACLI (Electrocentrale Bucure[ti) - Responsabil cu expertiza generare termo
Tiberiu TROTEA (Complexul Energetic Rovinari) - Responsabil cu expertiza generare termo
Florica POPA (ISPH) - Responsabil cu expertiza hidro
Dan APETREI (Electrica) - Responsabil cu expertiza re]ea
C`t`lin DR~GOI (E.ON Moldova Distribu]ie) - Responsabil cu expertiza re]ea
Mihail GEORGESCU (Nuclearelectrica) - Responsabil cu expertiza nuclear`
Eduard URBANSCHI (Electrocentrale Gala]i) - Responsabil cu expertiza mediu, schimb`ri climatice

COLEGIUL IRE

Teodor Ovidiu POP — Pre[edintele Colegiului

Drago[ ZACHIA-ZLATEA — Vicepre[edinte
Petru POSTOLACHE — Vicepre[edinte
Doina FRUMU{ELU — Secretar al Colegiului
Gheorghe INDRE — Secretar adj. al Colegiului
Sorin HURDUBE}IU — Redactor

COMITETE / COMMITTEES

I. Politici ale energiei & Producere a energiei / Energy Policy & Generation

Constantin B~L~{OIU — Responsabil

Dan CETACLI - Loc]iitor

II. Re]ele / Networks

Dan APETREI — Responsabil

Alessio MENEGAZZO - Loc]iitor

III. Pie]e / Markets

Victor IONESCU — Responsabil

Ilie IONEL - Loc]iitor

IV. Politici de mediu [i dezvoltare durabil` / Environment & Sustainable Development Policy

Eduard URBANSCHI — Responsabil

Dumitra MEREU}~ - Loc]iitor

V. Management / Management

Florin MÂRZA — Responsabil

!!! Mihail GEORGESCU - Loc]iitor
U~ ADRES~
IRE are o NO
Str. Vasile Lasc`r, nr. 5-7, et. 2, cam. 209-210, 020491- Bucure[ti 37,
sector 2, ROMÂNIA,Tel./Fax:(+4021) 315 54 69; E-mail: secretariat@ire.ro; www.ire.ro
© Toate drepturile asupra acestei publica]ii sunt rezervate Asocia]iei Institutul Na] ional Român pentru Studiul Amenaj`rii [i F o losirii Surselor de
E nergie - IRE . Orice reproducere, integral` sau par]ial`, prin indiferent ce mijloace, a materialelor ap`rute în paginile publica]iei se poate face
numai cu aprobarea Asocia]iei. Opiniile exprimate în articolele publicate în revist` apar]in autorilor.
P rocesare [i tipar: PFA Monica GHEORGHIU; Layout: Cecilia B~L~NESCU

30 lei
 205

Masa rotund`
Sisteme de teleconducere în SEN
La 15 iunie 2011, în organizarea IRE — Institutul National Român pentru Studiul Amenaj`rii [i
Folosirii Surselor de Energie [i a Companiei Na]ionale de Transport al Energiei Electrice
Transelectrica SA, s-a desf`[urat o mas` rotund` cu titlul „Sisteme de teleconducere în
SEN”. Aceast` mas` rotund` se înscrie în manifest`rile devenite de-acum de tradi]ie, care
eviden]iaz` preocup`rile speciali[tilor din diverse domenii ale sectorului energiei electrice,
indiferent de activitatea pe care o desf`[oar` (concep]ie, exploatare, mentenan]`) de a asigura
func]ionarea instala]iilor în condi]ii de siguran]` [i continuitate.

Tema abordat` este de mare importan]` [i actualitate, având în vedere preocup`rile entit`]ilor
din sectorul energiei electrice în confruntarea cu aspectele specifice economiei de pia]`,
asupra cre[terii eficien]ei [i calit`]ii serviciilor, reducerii num`rului evenimentelor accidentale [i
a cheltuielilor de exploatare.

Masa rotund` a acoperit, într-o manier` interdisciplinar`, subiecte diverse [i a prilejuit un bogat
[i util schimb de experien]` în ceea ce prive[te armonizarea conceptelor de teleconducere ale
operatorilor RET [i RED, cu focalizare asupra noilor provoc`ri care apar ca urmare a
liberaliz`rii pie]ei de energie, a necesit`]ilor de reglementare [i revizuire a cadrului normativ,
de siguran]` în exploatare, a introducerii conceptului de „re]ele inteligente”, a sistemelor
informatice complexe. S-au men]ionat [i alte aspecte extinse, de interfa]`, faptul c` initia]iva
„Smart Grids” cunoa[te dezvolt`ri rapide [i în alte direc]ii diverse: „smart metering”,
consumatori activi, generare integrat` în distribu]ie etc.

In cadrul discu]iilor au fost abordate subiecte privind conceptul [i arhitectura sistemelor de

teleconducere, modul de executare a manevrelor, supravegherea [i monitorizarea informa]iilor
operative, organizarea exploat`rii sta]iilor electrice teleconduse cu echipe mobile (în acest
sens s-a abordat [i aspectul revizuirii fostului PE 018 [i al înlocuirii lui cu o Norm` Tehnic`
Energetic`), interfa]a cu sistemele EMS-SCADA, arhitectura sistemelor de comunica]ie date.

Lucr`rile prezentate s-au axat în mod concret asupra pa[ilor parcur[i de ENEL, de CNTEE
Transelectrica SA, FDEE Electrica Distribu]ie Transilvania-Sud, pentru modernizarea/
retehnologizarea/ dezvoltarea re]elelor electrice, precum [i solu]iile tehnice utilizate,
tehnologiile [i sistemele de automatizare folosite în cadrul programelor de modernizare a
re]elelor electrice.

Au fost men]ionate pe larg avantajele multiple ale introducerii sistemului de teleconducere

precum: limitarea duratelor de nealimentare a consumatorilor, realimentarea rapid`, sc`derea
cantit`]ii de energie nelivrat`, mic[orarea riscurilor privind securitatea muncii la care
personalul operativ se expune, diminuarea costurilor de interven]ie pentru lichidarea
defectelor, cre[terea flexibilit`]ii în exploatare, ob]inerea de date în timp real despre
evenimentele accidentale ap`rute în re]ele, îmbun`t`]irea indicatorilor de performan]`.

Masa rotund` s-a bucurat de interesul participan]ilor, câteva din lucr`ri ap`rând în prezentul
num`r al revistei Energetica.

Moderator:
Drd. ing. Marian FLOREA
Director DEM RET — CNTEE Transelectrica SA
 206
Sistemul de teleconducere al instala]iilor
re]elei electrice de transport
Marian FLOREA1, Cristian GHEMARU2, Sorin NICULESCU3, Christiana B~RBULESCU4
Abstract: The transmission substations tele-management
system implementation is one of Transelectrica’s strategic
priorities, needed to fulfill the main objectives of the
Company: increasing the efficiency and quality of the
electricity transmission service, reducing the number of
incidents and the operating costs. In the tele-management,
monitoring and first response/intervention is carried out
from a remote location, called the Tele-management
Surveillance and Intervention Center. Substation tele-
management is defined as implementation of both Remote
Control and Supervision. The tele-management system
implementation will be done attached by the transmission
substations investments and maintenance programs.
KeyWords: tele-management, hardware infrastructure,
intervention unit
Rezumat: Implementarea sistemului de telecomand` [i
supraveghere a sta]iilor electrice de transformare este una din
priorit`]ile Companiei Na]ionale de Transport al Energiei
Electrice „Transelectrica” - SA, care va conduce la cre[terea
eficien]ei [i calit`]ii serviciului de transport al energiei electrice,
reducerea num`rului evenimentelor accidentale [i a cheltuielilor
de exploatare. În cazul sistemului de teleconducere, procesul de
monitorizare [i prim r`spuns/interven]ie se realizeaz` de la o
loca]ie independent` nunit` Centru de Telecomand` [i
Supraveghere Instala]ii. Teleconducerea sta]iei se define[te ca
implementarea atât a comenzilor cât [i a supravegherii la
distan]`. Implementarea sistemului de teleconducere va fi
realizat` corelat cu programele de investi]ii [i mentenan]` din
sta]iile electrice.
Cuvinte cheie: teleconducere, infrastructur` hardware,
echip` de interven]ie
Contribu]ii
Contribu]ia autorilor const` în eviden]ierea importan]ei
implement`rii politicii de telecomand` [i supraveghere în
asigurarea siguran]ei în func]ionare a Re]elei Electrice de
Transport, cu focalizare asupra aspectelor actuale [i de
perspectiv` în ceea ce prive[te m`surile de realizare a
obiectivelor strategice ale acestei noi activit`]i. De ase-
menea, se analizeaz` [i sintetizeaz` cerin]ele în activitatea
de teleconducere, modul de creare a infrastructurii hard-
ware necesare, aspecte de organizare [i func]ionare a
sistemului de teleconducere.
1. Introducere
Dezvoltarea sistemului electroenergetic na]ional (SEN),
începand din anul 1948, s-a incadrat în tendintele pe plan
European privind dezvoltarea activit`]ii. În concordan]` cu
tendin]a general` s-au adoptat m`suri de restructurare a
sectorului energetic [i în ]ara noastr`. De[i sectorul ener-
giei electrice s-a separat sub aspectele comercial [i juridic
în numeroase entit`]i, CNTEE „Transelectrica”- SA asigur`
unitatea func]ional` a Sistemului Electroenergetic Na]ional
(SEN), securitatea [i func]ionarea optimizat` a acestuia.
Serviciile-cheie pentru alimentarea cu energie electric` în
România, sunt definite în Licen]a pentru transportul ener-
1, 3 Drd. ing., CNTEE Transelectrica SA
2, 4 Dr. ing., CNTEE Transelectrica SA
anul 59, nr. 7/2011
giei electrice [i pentru furnizarea serviciului de sistem. Prin
urmare CNTEE „Transelectrica”- SA este operatorul na]io-
nal de transport [i sistem (TSO — Transmission System
Operator), în accep]iunea reglement`rilor europene. În
CNTEE „Transelectrica” SA s-au aplicat principii mana-
geriale moderne. În contextul dezvolt`rii durabile, mana-
gementul activelor reprezint` setul de metode [i proceduri
care contribuie la sporirea profitabilit`]ii, a competivit`]ii
serviciilor pe care le asigur` aceste active [i a continuit`]ii
[i calit`]ii func]ion`rii acestora.
Procesul decizional implic` dezvoltarea [i implementarea
unor strategii integrate [i a unor decizii coerente derivate
din activit`]i diverse, conducând toate spre asigurarea
eficien]ei [i siguran]ei în func]ionarea Re]elei Electrice de
Transport (RET) [i a SEN în ansamblu.
|n acest context, implementarea sistemului de telecon-
ducere al instala]iilor RET este una din priorit`]ile CNTEE
Transelectrica SA, reprezint` o nou` etap` în dezvoltarea
[i func]ionarea SEN, aspectele specifice ale acestui proces
fiind statuate în strategia de telecomand` [i supraveghere
a instala]iilor RET [i prezentate succint în cele ce urmeaz`.
2. Obiective, principii, cerin]e în activitatea de
teleconducere
Obiectivele strategice generale ale activit`]ii de telecon-
ducere sunt [1]:
a) cre[terea nivelului de siguran]` în operarea
instala]iilor RET;
b) cre[terea flexibilit`]ii în exploatare a RET;
c) optimizarea costurilor de exploatare;
d) asigurarea unei politici corespunz`toare de perso-
nal în domeniul exploat`rii sta]iilor electrice.
Obiectivele specifice sunt:
a) supravegherea complet` a func]ion`rii sta]iilor
electrice;
b) asigurare back-up pentru telecomanda de la Dis-
pecerul Energetic Central (DEC) / Dispecerii Ener-
getici Teritoriali (DET), pentru sta]iile teleconduse de
la Centrele de Telecomand` [i Supraveghere
Instala]ii (CTSI);
c) reducerea num`rului [i duratei evenimentelor accidentale;
d) reducerea cheltuielilor de exploatare;
e) eficientizarea activit`]ii de exploatare a sta]iilor
electrice.
Pentru implementarea acestui sistem a fost realizat de
c`tre ESB International studiul „Organizarea [i Func]io-
narea Sistemului de Teleconducere al Instala]iilor Re]elei
Electrice de Transport” [2], prin care s-au stabilit:
a) arhitectura CTSI;
b) cerin]ele tehnice pentru înfiin]area acestor centre;
c) structura organiza]ional`;
d) impactul asupra procedurilor opera]ionale [i a
politicii de personal;
e) programul de implementare a proiectului;
f) investi]iile necesare la nivelul sta]iilor;
g) beneficiile opera]ionale.
M. Florea - Sistemul de teleconducere al instala]iilor re]elei electrice de transport
CTSI realizeaz` optimizarea activit`]ii prin solu]iile tehnice
adoptate [i efectueaz` în timp real:
a) supravegherea [i monitorizarea tuturor informa]iilor
operative (starea aparatajului, circula]ii de puteri,
semnaliz`ri func]ionale ale protec]iilor etc.) [i a
informa]iilor privind siguran]a în func]ionare a
echipamentelor;
b) analiza alarmelor pentru identificarea neconfor-
mit`]ilor [i luarea m`surilor care se impun;
c) executarea de manevre, conform Ordinelor de
Investire;
d) comunicarea operativ` la Dispecerul Energetic
Central (DEC), Dispecerii Energetici Teritoriali
(DET), Dispecerii Energetici de Distribu]ie (DED),
Dispecerii Energetici de Distribu]ie Locali (DEDL),
cu privire la orice fel de alarme care pot afecta
func]ionarea SEN;
e) coordonarea Echipelor de Interven]ie (EI) pentru
efectuarea de manevre, în conformitate cu Ordinele
de investire interne existente [i de supraveghere la
fa]a locului a ansamblurilor func]ionale;
f) arhivarea informa]iilor privind alarmele [i eveni-
mentele accidentale din sta]ii, pentru analize post-
factum [i raportarea acestora.
Principalele avantaje ale teleconducerii cu CTSI sunt:
a) supravegherea complet` a sta]iilor electrice;
b) apari]ia unui eveniment accidental se poate rezolva
operativ prin CTSI sub comanda Centrelor de
dispecer;
c) pierderea EMS SCADA la dispecer poate fi suplinit`
de CTSI, pentru sta]iile integrate în sistemul de
teleconducere.
Studiul ESBI a propus patru variante de realizare a
telecomenzii [i supravegherii instala]iilor RET, iar CNTEE
Transelectrica SA a avizat solu]ia cu 8 CTSI amplasate la
Sucursalele de transport (ST), din urm`toarele considerente:
a) ST-urile au autoritate de decizie pentru unele insta-
la]ii din RET, cum ar fi serviciile interne de tensiune
continu` [i tensiune alternativ` din sta]iile electrice;
b) activit`]ile desf`[urate de c`tre personalul CTSI
sunt pentru necesit`]ile sucursalelor în ceea ce
prive[te exploatarea de la distan]` a sta]iilor elec-
trice, majoritatea manevrelor din SEN având ca
scop realizarea unor st`ri operative necesare des-
f`[ur`rii de lucr`ri, care sunt coordonate de ST;
c) posibila diminuare a eficien]ei conducerii operative,
prin cre[terea num`rului de manevre în cazul în
care telecomanda [i supravegherea sta]iilor se va
efectua de la DEC/DET; evenimentele care au loc în
instala]iile de medie tensiune ale sta]iilor ar fi
transmise de la DEC/DET la DED/DEDL (care are
autoritate de decizie) [i apoi dispozi]iile ar fi
transmise de la DED/DEDL la DEC/DET (DEC/DET
comand` nemijlocit` prin telecomand`), ceea ce nu
este de natur` s` creasc` operativitatea;
d) actualul sistem EMS SCADA — DEN nu permite ca
de la DEC/DET s` se poat` supraveghea [i coman-
da nivelul de medie tensiune [i/sau servicii interne
de tensiune continu` [i tensiune alternativ`, ceea ce
ar atrage lipsa controlului asupra instala]iilor de
medie tensiune [i servicii interne.
Personalul CTSI este personal operativ, subordonat ope-
rativ centrelor de dispecer cu autoritate de decizie [i care
efectueaz` ac]ion`ri ale ansamblurilor func]ionale (echi-
pamente de comuta]ie), conform atributelor stabilite prin
Ordinele de Investire.
207
Telecomanda [i supravegherea sta]iilor se vor realiza ie-
rarhizat, pe niveluri de tensiune, astfel [3]:
a) 400 kV, 220 kV:
- Telecomanda de la DEC (DET) prin EMS SCADA;
- Supraveghere de la CTSI/EI, coordonare EI [i asigu-
rare back-up pentru telecomanda DEC/DET.
b) 110 kV:
- Telecomanda de la CTSI/DET/EI;
- Supraveghere de la CTSI/EI [i coordonare EI.
c) MT, SI tensiune alternativ` [i tensiune continu` (0,4 kV):
- Telecomanda de la CTSI/EI;
- Supraveghere de la CTSI/EI [i coordonare EI.
Deoarece în aceast` etap` separarea telecomenzilor pe
niveluri de tensiune nu este posibil` din punct de vedere
tehnic, comanda va fi la centrul de dispecer, urmând a se
face transferul acesteia c`tre CTSI/EI atunci când este
necesar. În perspectiv`, la realizarea unui nou sistem
SCADA, unitar, acesta va trebui s` permit` telecomanda
în mod diferen]iat pe nivele de tensiuni — de la centrele de
dispecer [i de la CTSI, precum [i monitorizarea complet`
de la CTSI a sta]iilor electrice din RET.
În CTSI se vor integra urm`toarele categorii de sta]ii:
a) complet retehnologizate/modernizate/reabilitate pe
parte primar` [i cu sisteme de comand`-control-
protec]ii modernizate;
b) cu sisteme de comand`- control- protec]ii moder-
nizate [i echipamente primare nemodernizate, care
vor fi reabilitate e[alonat;
c) cu sisteme de telecomand` [i echipamente primare
nemodernizate, care vor fi reabilitate e[alonat.
Structura organizatoric` a CTSI este format` din:
a) 1 [ef de centru;
b) 1 Inginer administrare sisteme informatice de proces;
c) 6 [efi de tur`;
d) Echipe de Interven]ie.
Implementarea sistemului de teleconducere implic`
parcurgerea urm`toarelor etape:
a) stabilirea loca]iei [i amenajarea unui sediu de func-
]ionare a centrului;
b) realizarea lucr`rilor de integrare a sistemelor de comand`-
control ale sta]iilor în sistemul de teleconducere;
c) realizarea lucr`rilor de conectare [i de comunica]ii
între sta]iile teleconduse, CTSI si Centrele de
Dispecer;
d) amenajarea spa]iilor pentru EI;
e) înfiin]area CTSI [i instruirea specific` a personalului
acestuia;
f) înfiin]area EI [i dotarea acestora.
3. Lucr`ri necesare pentru amenajarea CTSI
Pentru buna desf`[urare a activit`]ii CTSI, este necesar`
separarea spa]iilor astfel [3]:
a) spa]iu pentru desf`[urarea manevrelor — camer` de
comand` — în care î[i desf`[oar` activitatea [eful de
tur` CTSI;
b) spa]iu pentru activit`]ile suport logistic [i management
al CTSI — în care î[i desf`[oar` activitatea [eful CTSI;
c) spa]iu pentru activit`]ile de tip suport tehnic
(management/mentenan]` sisteme SCADA) IT de
proces & comunica]ii al CTSI;
d) spa]iu IT&C în care vor func]iona toate serverele
(rack PC 19 inch — „terminal greu”) care vor deservi
sta]iile sucursalei, la care se adaug` echipamentele
de comunica]ii specifice teleconducerii (conver-
 208
toarele de protocol, routere, switch etc). Tot aici vor
fi montate echipamentele de extensie, care preiau
fluxul de informa]ii specific sistemului informatizat
integrat de control al accesului, al efrac]iei sau al
unui incendiu.
3.1. Infrastructura hardware necesar` CTSI
Întrucât sistemele SCADA implementate în sta]iile CNTEE
„Transelectrica” SA au o structur` eterogen`, solu]ia optimal`
pentru realizarea unui CTSI func]ional presupune imple-
mentarea unei arhitecturi hardware distribuite (figura 1), care
implic` existen]a urm`toarelor componente:
a) Rack PC (în specifica]iile ESBI este denumit
„terminal greu”) — care vor fi „replica” sta]iilor de
lucru operator din sta]iile electrice [i se vor monta
în func]ie de num`rul acestor sta]ii operator de
lucru; aceste dulapuri includ calculatoare PC cu
func]ia de RWS (Remote Work Station), având
aceea[i aplica]ie grafic` ca [i sta]iile de lucru
operator HMI aflate în sta]iile electrice;
b) R-ESPC (Remote Engineering Station PC) pentru
managementul re]elei CTSI;
c) alte echipamente de conectic` [i re]elistic` (routere,
switch-uri, convertoare, al c`ror num`r va fi
determinat în faza de implementare în func]ie de
amplasamentul echipamentelor în camera IT [i în
camera de comand` a CTSI;
d) Video-wall cu toate echipamentele de conectic`
aferente, montat pe panoul frontal al camerei de
comand` a CTSI, cu ajutorul c`ruia va putea fi
accesat` selectiv fiecare aplica]ie grafic` aferent`
sta]iilor;
e) Raport Printer — imprimant` raport color, în
tehnologie laser jet, dotat` cu HDD, conectat` în
re]ea, la care s` fie partajate toate rack PC-urile;
aceasta este util` pentru listarea rapoartelor
specifice procesului de dispecerizare, rapoartelor
post factum, capturi de ecrane, alte informa]ii sau
documenta]ii în format hard copy;
f) Multifunc]ional laser jet - (fax, scanner [i imprimant`);
g) Copiator A4;
h) Telefoane [i leg`turi telefonice dedicate
DEC/DET/DED/DEDL;
i) Echipamente de climatizare amplasate atât în
camera IT, cât [i în camera de comand` CTSI;
num`rul acestora va fi stabilit în func]ie de num`rul
de echipamente IT aflate în loca]ia respectiv`;
j) Camerele de comand` a CTSI [i IT&C sunt realizate
cu o podea tehnologic` care s` permit` pozarea
fluxurilor de cabluri dintre cele dou` camere; pentru
cre[terea gradului de securitate, siguran]` în
func]ionare, ergonomie [i a spa]iului util, unit`]ile
terminalelor grele sunt rack-ate în camera IT&C, iar
camera de comand` con]ine doar display-urile LCD
[i accesoriile (tastaturi [i track-ball) [3].
3.2. Modul de amplasare a mobilierului [i a
echipamentelor din camera de comand`
Pupitrele (Desktop) pe care sunt dispuse display-urile LCD
ale terminalelor grele cât [i accesoriile (tastaturi [i track-
ball) sunt pozi]ionate în format semicerc pentru a putea fi
vizualizate mai u[or de c`tre operator. Dispunerea termi-
nalelor la distan]` pe pupitrele de lucru este în con-
cordan]` cu dispunerea sta]iilor pe ecranul/peretele de
proiec]ie (video-wall). Aceast` dispunere vine în sprijinul
operatorului în etapele finale, când la CTSI vor fi aduse
toate terminalele.
anul 59, nr. 7/2011
Dispozitivul de monitorizare de tip video-wall va fi am-
plasat pe peretele frontal al operatorilor pentru a se
asigura o observabilitate mai bun` a schemei/schemelor
sinoptice, pe acesta putând fi comutate oricare din
aplica]iile HMI ale sta]iilor teleconduse. Exist` posibilitatea
implementarii unui sistem SCADA specializat la nivelul
CTSI-urilor care presupune conceperea unei interfe]e
grafice unitare, la care s` fie adus pe un protocol standard
intreg fluxul informational din Gateway-urile actualelor
SCCP. Exemplificare: pozi]iile echipamentelor de comu-
ta]ie, comutatoarele de ploturi ale transformatoarelor,
cheile de regim [i control al autorit`]ii [i anumite m`rimi
importante din sistem (curen]i, tensiuni, frecven]e, puteri
etc), declan[`ri de protec]ii (instantanee, temporizate),
declan[`ri de protec]ii tehnologice, diferen]iale,
PDB+DRRI, sisteme antiefrac]ie [i sesizare incendii.
Astfel, operatorul poate vizualiza pe acest pupitru o situa-
]ie global`, urmând ca detalii asupra anumitor evenimente
s` poat` fi furnizate prin accesarea ulterioar` de c`tre
operator a PC-urilor aferente sta]iilor implicate în derularea
evenimentelor.
3.3. Infrastructura de comunica]ii [i pachetele
software utilizate pentru CTSI
Componentele software ofer` pe de o parte suport pentru
prelucrare (sisteme de operare, medii de rulare a progra-
melor [i de dezvoltare), iar pe de alt` parte asigur` mijloace
de urm`rire, vizualizare, prelucrare a datelor. Pe baza unor
prelucr`ri, unele dintre aceste componente pot ini]ia opera]ii
fizice, cum ar fi comandarea unor elemente de ac]ionare [i
automatizare. Tot aici trebuie men]ionate [i programele de
comunica]ii, care pe lâng` suportul electronic de
comunicare, asigur` leg`turile între diferitele elemente ale
sistemului. Unele dintre componentele cele mai importante
ale sistemelor SCADA sunt sistemele de gestiune a bazelor
de date (SGDB); trebuie s` existe o baz` de date de timp
real pentru a putea înregistra valorile momentane, care
asigur` suportul unor prelucr`ri de timp real pe de o parte,
iar pe de alt` parte aceste date se vor înregistra pentru
analize ulterioare în baze de date conven]ionale.
În sta]iile retehnologizate, în care s-au implementat siste-
me de comand`-control exist` o varietate de arhitecturi de
sisteme SCADA la nivel de sta]ie, motiv pentru care
num`rul de aplica]ii de tip HMI este diferit, iar protocoalele
de comunica]ie sunt de asemenea diferite, fiind foarte
greu de integrat într-un sistem unitar, de aceea s-a
preferat alegerea solu]iei care utilizeaz` „terminalul greu”.
Din acest punct de vedere, pachetul de programe de tip
HMI care va rula pe terminalele CTSI va trebui s` fie
identic (cu aceea[i prioritate de control al procesului) cu
cel ce ruleaz` pe sta]iile de lucru de la nivelul sta]iilor
electrice modernizate. Aceasta înseamn` c` pentru sta]iile
electrice aflate în curs de modernizare sau cele ce vor fi
supuse pe viitor procesului de modernizare vor trebui s`
se respecte anumite deziderate [i principii care s` fac`
posibil` integrarea acestora în structurile complexe de
teleconducere. Dintre aceste deziderate men]ion`m:
utilizarea ca [i protocol de comunica]ie între IED de la
nivel de sta]ie a IEC 61850 bazat pe TCP/IP, ]inându-se
cont totodat` [i de tendin]ele acestuia de a „acapara”
domeniul comunica]iilor sta]ie — dispecer, înlocuind astfel
protocoalele seriale de tip IEC 60870-5-101, care nu sunt
capabile s` transporte pe canalul de comunica]ie, în timp
real [i în condi]ii optime, întregul flux informa]ional.
M. Florea - Sistemul de teleconducere al instala]iilor re]elei electrice de transport
Fig. 1. Structura hardware
Întregul e[afodaj CTSI se bazeaz` pe infrastructura de
comunica]ie care trebuie s` fie sigur`, stabil` (f`r`
întreruperi), securizat` [i flexibil` pentru dezvolt`ri
ulterioare.
Pentru transportul întregului flux informa]ional de la nivelul
de sta]ie telecondus` c`tre CTSI se va folosi ca suport
fizic de comunica]ie actuala WAN a Sucursalei, dar pe o
structura securizat`.
Solu]ia pentru sta]iile neretehnologizate implic` instalarea
unor echipamente de re]ea centralizatoare, fiecare
echipament din sta]ie reg`sindu-[i perechea la sediul
CTSI [3].
Solu]ia de comunica]ie cea mai sigur` este aceea de
alocare de canale de comunicare separate [i
independente pentru fiecare sta]ie. Acest lucru va permite
ca la apari]ia unui defect în re]eaua de comunica]ie s` fie
afectat` cel mult leg`tura cu o singur` sta]ie. Se vor evita,
de asemenea, neajunsurile managementului centralizat
care nu se face din aceea[i loca]ie cu sediul CTSI [i duce
implicit la o coordonare mai redus` cu personalul operativ
al CTSI.
CTSI va trebui s` aib` leg`turi telefonice directe cu toate
sta]iile electrice ale ST, Centrele de Exploatare, DET, DED,
DEDL [i alte dispecerate aferente SC Hidroelectrica SA [i
SC Termoelectrica SA. Pentru aceasta, CTSI va avea
urm`toarea configura]ie de telefonie:
a) Camera IT & C va fi prev`zut` cu 2 posturi
telefonice, care vor fi configurate astfel încât s` aib`
209
acces la toate interioarele Sucursalei [i ie[ire pe
orice re]ea fix` [i mobil` a operatorilor na]ionali;
b) Biroul [efului CTSI va fi prev`zut cu 1 post telefonic,
care va fi configurat astfel încât s` aib` acces la
toate telefoanele de interior ale Sucursalei [i ie[ire
pe orice re]ea fix` [i mobil` a operatorilor na]ionali;
c) Biroul Inginerului de administrare a sistemelor
informatice de proces va fi prev`zut cu 2 posturi
telefonice (sub form` de cablare structurat`, din
care 1 post va fi activ, iar cel`lalt doar cablat pentru
eventuale dezvolt`ri ulterioare), care vor fi
configurate astfel încât s` aib` acces la toate
telefoanele de interior ale Sucursalei [i ie[ire pe
orice re]ea fix` [i mobil` a operatorilor na]ionali.
d) Camera de comand` a CTSI va fi prev`zut` cu 2
console de operator, programate astfel încât s`
asigure accesul rapid [i sigur la toate telefoanele de
interior ale Sucursalei, ie[ire dedicat` (necon-
di]ionat`) pe orice re]ea fix` [i mobil` a operatorilor
na]ionali [i leg`turi directe cu DET, DED, DEDL [i
alte dispecerate aferente SC Hidroelectrica SA [i
SC Termoelectrica SA. Pentru a se asigura redun-
dan]a comunica]iei, CTSI va dispune [i de un
telefon mobil GSM cu num`r de grup (closing user
group - Transelectrica).
Pentru a se asigura back-up-ul comunica]iei, personalul
operativ al turei CTSI va dispune [i de:
a) un telefon conectat direct în una din centralele
operative (de preferin]` cea din nodul central de
comunica]ii al sucursalei);
b) un telefon conectat direct în ROMTELECOM;
c) un terminal mobil GSM în re]eaua Orange.
 210
De asemenea, echipamentele de telefonie vor trebui s`
aib` posibilitatea înregistr`rii digitale a conversa]iei [i
stoc`rii acesteia (în formate audio standardizate) pe o
durat` mare de timp în vederea unor analize ulterioare.
Este preferabil` utilizarea centralei telefonice a sucursalei,
care va fi retehnologizat` în vederea realiz`rii telefoniei
VoIP [i a înregistr`rii conversa]iilor, acolo unde aceste
facilit`]ii nu sunt deja implementate. Pentru viitor, se va
propune o consol` unic` de telefonie.
3.4. Modul de realizare a instala]iei
de electro-alimentare
}inând seama de importan]a CTSI în func]ionarea sigur`
a SEN, alimentarea cu energie electric` se va realiza
printr-o instalatie de siguran]` (power back-up) compus`
din:
a) sursa de baz`;
b) sursa de siguran]` reprezentat` de c`tre UPS
(Uninterruptible Power Supply);
c) grup electrogen care s` sus]in` necesarul de
energie al CTSI pân` la restabilirea aliment`rii din
sursa de baz`.
Sistemul de electroalimentare are [i rolul de protec]ie al
echipamentului hardware din CTSI la fluctua]iile [i
întreruperile aliment`rii.
4. Situa]ia actual`
Pân` în prezent (i) s-au elaborat documenta]iile necesare
realiz`rii structurii organizatorice [i func]ionale a CTSI [i
(ii) s-a realizat par]ial structura organizatoric` a CTSI la
cele 8 ST, urmând ca pân` la sfâr[itul anului 2011 s` fie
definitivat`; sunt opera]ionale:
a) CTSI Timi[oara, amplasat la sediul ST, cu sta]iile
Paro[eni, N`dab, Calea Aradului, Pesti[ [i 4 EI, câte
una pentru fiecare sta]ie;
b) CTSI Sibiu, amplasat în sta]ia Sibiu Sud, cu sta]iile
Fântânele, Iernut, Sibiu Sud, Gheorgheni [i 1 EI
pentru sta]iile Fântânele [i Iernut;
c) CTSI Cluj, amplasat în sta]ia Cluj Est, cu sta]iile S`laj,
Ro[iori, Cluj Flore[ti, Oradea Sud, G`d`lin, Baia Mare;
d) CTSI Craiova, amplasat la sediul ST Craiova, cu
sta]iile: Por]ile de Fier, Tân]`reni, Ureche[ti, I[alnita;
e) CTSI Pite[ti, cu sta]iile Slatina [i Stup`rei;
f) CTSI Bac`u, cu sta]iile Gutina[, Dumbrava [i FAI.
De asemenea, în cursul anului 2011 se va definitiva achi-
zi]ia de echipamente [i servicii pentru realizarea CTSI la
fiecare ST.
5. Direc]ii de ac]iune pentru îndeplinirea
obiectivelor specifice
În scopul îndeplinirii obiectivelor specifice s-au stabilit
urm`toarele direc]ii de ac]iune:
a) exploatarea optimizat` a sta]iilor electrice cu EI,
organizate pe zone de re]ea;
b) efectuarea manevrelor [i a supravegherii sta]iilor în
mod centralizat de la CTSI, de personal cu o
calificare superioar`, având ca efect:
c) reducerea cheltuielilor de exploatare;
d) cre[terea siguran]ei în operarea instala]iilor RET;
e) reducerea timpilor de eliminare a incidentelor;
f) reducerea duratei manevrelor programate [i
neprogramate.
g) preluarea de la Centrele de dispecer a manevrelor
pe toate nivelurile de tensiuni, în cazul nefunc]ion`rii
sistemului EMS SCADA AREVA, sau în situa]ii de
avarii extinse, când personalul de comand` opera-
tiv` este suprasolicitat.
anul 59, nr. 7/2011
6. M`suri necesare pentru implementarea direc]iilor
strategice în activitatea de teleconducere
Pentru implementarea direc]iilor strategice în activitatea
de teleconducere sunt necesare urm`toarele m`suri:
a) stabilirea loca]iei [i amenajarea unui sediu de
func]ionare al centrului;
b) definitivarea amenaj`rilor CTSI, procurarea dot`rilor,
a echipamentelor [i montarea lor;
c) realizarea sistemelor de comand`- control- protec]ii
[i a sistemelor de telecomand` în sta]iile electrice;
d) realizarea lucr`rilor complementare (moderni-
zare/retehnologizare servicii interne, montare fibr`
optic`) pentru sta]iile care se integreaz` în CTSI;
e) realizarea lucr`rilor de integrare a sistemelor de
comand`-control ale sta]iilor în sistemul de tele-
comand` [i supraveghere;
f) realizarea lucr`rilor de conectare [i de comunica]ii
între sta]iile telecomandate, CTSI [i centrele de
dispecer;
g) includerea în Planul de perspectiv` al re]elei electrice de
transport a lucr`rilor necesare [i a fondurilor aferente;
h) continuarea reabilit`rii sta]iilor electrice în vederea
implement`rii telecomenzilor, în special a echipa-
mentelor primare, pe baza unui program coordonat
la nivelul Executivului CNTEE Transelectrica SA;
i) amenajarea spa]iilor pentru EI;
j) înfiin]area CTSI [i instruirea specific` a personalului
acestuia;
k) înfiin]area EI, instruirea [i dotarea acestora;
l) stabilirea calendarului de integrare a sta]iilor în CTSI
[i identificarea fondurilor necesare;
m) reanalizarea nivelului de prioritate al sta]iilor
încadrate la nivelul I conform studiului ESBI, ori de
câte ori se produc modific`ri semnificative în
func]ionarea RET;
n) revizuirea documenta]iilor necesare func]ion`rii
structurii operative a CTSI, ca urmare a unor noi
reglement`ri.
Concluzii
Conform graficului stabilit, pân` la sfâr[itul anului 2011 se
vor înfiin]a CTSI la toate cele 8 ST [i vor fi teleconduse un
num`r de 31 sta]ii electrice [1].
La etapa actual` corelat cu programele de lucr`ri de
investi]ii sau de mentenan]` a sta]iilor electrice, s-au
aprobat Normativele de personal, valabile pentru anul
2011; anexele acestor normative intr` în aplicabilitate la
data aprob`rii lor [i se vor revizui anual [i/sau ori de câte
ori este nevoie, ]inând cont de stadiul de îndeplinire a
condi]iilor Normativului.
Calendarul prevede c` pân` în anul 2019, vor fi tele-
conduse 84 sta]ii electrice, din cele 86 ce vor func]iona la
acea dat`.
Bibliografie
[1] Strategia de telecomand` [i supraveghere a instala]iilor CNTEE
„Transelectrica” SA
[2] Organizarea [i func]ionarea sistemului de teleconducere al
instala]iilor re]elei electrice de transport. Studiu ESB International
[3] Organizarea [i func]ionarea sistemului de teleconducere al
instala]iilor re]elei electrice de transport. Amenajarea Centrului de
teleconducere. Caiet de Sarcini
Referent:
Prof. dr. ing. Sorin HURDUBE}IU
IRE
 212 anul 59, nr. 7/2011

Continuitatea serviciului de alimentare:

sistemul de telecontrol
Gheorghe OPREA1, Radu HODOR2, Marius DOMNICU3, Adrian NECULAE4

Abstract: Modern power grid is required to become smarter Articolul are la baz` proiecte realizate atât în alte ]`ri, cât
in order to provide high quality services and lower costs to [i în România unde compania ENEL este prezent` ca
the clients. The paper provides an overview of the path that distribuitor de energie electric`, informa]ii care doresc s`
ENEL had built for the three distribution companies Banat, ofere o imagine de ansamblu a tehnologiilor [i sistemelor
Muntenia and Dobrogea in order to refurbish the power
grid and also the technical solutions utilized. More de automatizare folosite în cadrul programului de
precisely, this document describes the ongoing activities modernizare a re]elelor electrice de distribu]ie.
to develop advanced control functions for ENEL’s
distribution network using the last generation 1. Introducere
technologies and also the results obtained for the
improvement of the electrical energy distribution service. Compania ENEL este unul din principalii distribuitori de
energie electric` care opereaz` o re]ea de aproximativ
KeyWords: distribution automation, remote control system, 123681 km pe o suprafa]` de 62423 km2 ce acoper`
Central point, medium voltage system (STM), high voltage 3 zone din teritoriul României: Banat, Muntenia [i
system (STUX), network communications, smart grid
Dobrogea (figura 1).
Rezumat : Re]elele electrice moderne tind s` devin` din ce în ce
mai inteligente pentru a putea oferi clien]ilor servicii de
alimentare de calitate la costuri reduse. Acest articol ofer` o
imagine a pa[ilor parcur[i de ENEL în cele trei societ`]i de
distribu]ie Banat, Muntenia [i Dobrogea pentru modernizarea
re]elelor electrice, precum [i solu]iile tehnice utilizate. Mai precis
acest document descrie stadiul de dezvoltare a func]iilor de
control a re]elei de distribu]ie gestionat` de ENEL utilizând
tehnologii de ultim` genera]ie precum [i rezultatele ob]inute în
îmbun`t`]irea serviciului de distribu]ie a energiei electrice.

Cuvinte cheie: automatizare a sistemului de distribu]ie,

telecontrol, Punctul central, sistem de operare a re]elelor de
MT-IT, re]ele de comunica]ie, re]ea inteligent`

Nota]ii

STUX — Sistem de telecontrol de IT

STM — Sistem de telecontrol de MT
RTU — Unitate Terminal` de telecontrol
ST — sta]ie electric` Fig. 1. Zonele de activitate ale Companiei ENEL
PT — post de transformnare
TPT — Terminal de telecontrol pentru ST Serviciul de distribu]ie se adreseaz` unui num`r de 2,6
UP — Unitate Periferic` de telecontrol pentru PT mil. consumatori [i se realizeaz` printr-un num`r de 274
SOD — Sta]ii Operative la IT de sta]ii electrice de distribu]ie 110 kV/MT [i 20173
SOZ — Sta]ii Operative Zonale posturi de transformare. Aproximativ 5300 km din totalul
RGDAT — Detectoare de defect re]elelor electrice sunt re]elele de 110 kV, 37761 km sunt
NTP — Network time protocol re]elele de medie tensiune, iar restul de 80492 km sunt
FTP — File transfer protocol
RPC — Remote procedure call re]ele de joas` tensiune.
TCP — Transmission control protocol
Nivelurile de tensiune utilizate pentru distribu]ia energiei
Contribu]ii sunt: 0,4 kV, (6 kV), 10 kV, 20 kV [i 110 kV. Puterea
instalat` în anul 2010 în re]elele de distribu]ie ENEL a fost
Confruntarea cu aspectele specifice economiei de pia]`, de aproximativ 20936 MVA, cu un volum de energie
atingerea eficien]ei economice dorite, în condi]iile distribuit` de 13800 GWh.
îmbun`t`]irii calit`]ii produselor oferite clien]ilor (energie
electric`, servicii), face ca rolul tehnologiilor bazate pe 2. Aspecte generale
informatic` [i în general Sistemele Informatice pentru
Managementul Distribu]iei s` devin` din ce în ce mai Re]elele electrice de distribu]ie ENEL din Banat, Muntenia
importante, iar operatorii care folosesc aceste sisteme s` [i Dobrogea [i sistemele de organizare a conducerii
beneficieze de suficiente informa]ii pentru a avea o opera]ionale sunt într-un amplu proces de modernizare,
imagine clar` asupra RED. proces accelerat [i de necesitatea ob]inerii unui nivel sa-
tisf`c`tor de calitate a serviciului de alimentare [i în mod
Lucrarea de fa]` este o contribu]ie atât în plan theoretic, particular reducerea duratei de întrerupere a unui client
cât [i practic la stabilirea solu]iilor [i proceselor legate de într-un an. [7]
gestiunea re]elelor electrice [i a parametrilor care definesc
calitatea serviciilor de distribu]ie a energiei electrice. Reducerea timpilor de operare în identificarea unui tronson
de re]ea defect, reducerea timpilor de realimentare impune
1-4 ENEL Distribu]ie Muntenia echiparea re]elei existente cu dispozitive de comand`,
G. Oprea - Continuitatea serviciului de alimentare: sistemul de telecontrol
automatizare sau echipamente de for]` moderne. Acestea
trebuie s` permit` nu numai identificarea, semnalizarea [i
transmiterea la Punctul Central a defectelor dar [i ac]ionarea
echipamentelor de for]` automat sau prin telecomenzi.
Pe lâng` avantajul reducerii timpilor de operare sistemul
de telecontrol elimin` deplasarea în teren a echipelor de
interven]ie reducând posibilitatea producerii unor erori
umane prin interven]ia personalului de exploatare din tur`
în etapa de localizare a incidentului [i implicit un cost mai
sc`zut al energiei electrice furnizate. [5]
La Punctul central de dispecer (figura 2), sunt instalate
rezervele hardware [i software care gestioneaz`
informa]iile venite de la nivelul re]elei de distribu]ie de MT
[i IT. Echipamentele complexe, constând în: servere, sta]ii
de lucru [i echipamente de comunica]ii, cu aplica]ii
software pentru gestiunea informa]iilor venite de la nivelul
sta]iilor [i re]elei de distribu]ie spre punctul central,
precum [i pentru cele transmise de la punctul central spre
echipamentele din sta]ie, puncte de alimentare, posturi [i
separatoare telecomandate, toate acestea asigur` o
conducere unitar` [i un management de calitate al
instala]iilor de distribu]ie.
Fig. 2. Arhitectura Punctului central de dispecer
Informa]iile venite de la sta]ie spre punctul central sunt
semnaliz`ri de avarie, preventive, tehnologice sau de
stare precum [i m`suri ale m`rimilor analogice de interes.
Informa]iile din re]eaua de distribu]ie de MT sau IT sunt
semnaliz`ri tehnologice sau de stare a echipamentului
telecontrolat precum [i alte semnaliz`ri [i m`suri ce
prezint` interes pentru telecontrol. Semnalele ce pleac`
de la punctul central spre sta]ie [i echipamentele de
telecontrol MT-IT din re]eaua de distribu]ie-transport, sunt
de tip comenzi pentru echipamentele de comuta]ie [i
scoaterea sau punerea în func]ie a unor automatiz`ri.
|n vederea realiz`rii unei automatiz`ri unitare a distribu]iei
în re]elele de MT-IT montarea de echipamente de
telecontrol în liniile de MT trebuie corelat` cu programe de
retehnologizare a p`r]ii de MT din sta]iile de transformare
110 kV / 20 kV.
În urma analizei num`rului de interven]ii efectuate de
Unit`]ile Operative pe parcursul a mai multor ani pe linile
de 20 kV, s-au constatat un num`r foarte mare de
manevre care au dus la durate de timp mari de
nealimentare cu energie a consumatorilor racorda]i pe
aceste linii. Una din principalele m`suri privind sc`derea
acestei durate de nealimentare (LES/LEA) de 20 kV [i
reducerea duratei întreruperilor se realizeaz` prin
montarea de separatoare telecomandate / celule
telecomandate pe aceste linii.
213
La stabilirea locului de montare a echipamentelor
telecomandate (separatoare) s-au avut în vedere urm`toarele:
a) zona cu defect r`mas` nealimentat` sa fie cât mai
mic` (cât mai pu]ini consumatori nealimenta]i);
b) perioada de nealimentare a zonelor afectate de
defect s` fie cât mai mic` prin posibilitatea de
preluare a anumitor zone din alte re]ele;
c) montarea unui num`r maxim de 4 separatoare
telecomandate în axul unei LEA/LES în vederea
asigur`rii selectivit`]ii în func]ionare în regim
automat;
d) montarea de separatoare telecomandate pe
deriva]iile lungi [i cu acces dificil.
3. Sistemul de telecontrol
Arhitectura sistemului de telecontrol ENEL este compus`
din 2 subsisteme interconectate reciproc care î[i schimb`
informa]iile cu privire la nodurile de re]ea controlate de
ele. Sistemul de Telecontrol al sta]iilor de transformare [i
al re]elei de IT se nume[te STUX, iar sistemul de
telecontrol din posturile de transformare, al sec]io-
natoarelor de stâlp [i a tuturor celorlalte elemente din
re]eaua de MT se nume[te STM. Cele dou` sisteme sunt
controlate din Punctul central al centrelor operative. [1]
Interac]iunea operatorilor cu re]eaua electric` se
desf`[oar` prin intermediul sta]iilor operative denumite
SOD care sunt conectate cu serverele STUX prin interme-
diul elementelor de la IT, [i de sta]iile operative denumite
SOZ, legate la STM prin elementele de la MT [i posturile
de transformare.
Principalele caracteristici ale Sistemului de Telecontrol sunt:
a) gestionarea [i supervizarea re]elei electrice
(deranjamente, planuri de lucru);
b) suportul pentru a garanta calitatea [i continuitatea
serviciului electric;
c) gestionarea informatizat` a tuturor activit`]ilor legate
de re]eaua electric` (autoritate).
Sistemul de Telecontrol unificat (figura 3) e compus din:
a) 2 Sisteme centrale (STUX + STM);
b) RTU periferice (TPT2000 [i UP);
c) Sisteme de telecomunicare (pentru conexiunea
unit`]ilor periferice la Sistemul central).
Fig. 3. Interconectarea sistemelor de teleconducere
3.1. Sistemul de Telecontrol de Medie Tensiune
(STM)
Sistemul informatic de telecontrol STM (figura 4) este
compus dintr-un grup de echipamente hardware, pachete
software localizate in centrul operativ [i unit`]i periferice
(UP) instalate în PT echipate pentru telecomanda sepa-
 214 anul 59, nr. 7/2011

ratoarelor motorizate [i a întreruptoarelor. Comunicarea 3.2. Sistemul de Telecontrol de IT - STUX

dintre centru operativ [i echipamentele de telecontrol se
realizeaz` de obicei prin intermediul re]elei de telefonie Sistemul central STUX (figura 5) adun`, elaboreaz` [i
mobil` GSM / DCS. transfer` operatorului toate informa]iile referitoare la
Sistemul de Telecontrol al re]elei de MT permite: semnaliz`ri, alarme, m`suri care provin din instala]ii [i
a) controlul în timp real al re]elei MT; trimite c`tre TPT2000 codurile de comand` date de c`tre
b) selectarea automat` sau manual` a tronsonului de operator, iar acesta le interpreteaz` [i le execut` fiind în
re]ea cu deranjament; m`sur` s` gestioneze un num`r mare de semnale (1000)
c) izolarea deranjamentului [i realimentarea tronsoa- de telecomenzi (200) [i de telem`sur`ri (70), suficiente
nelor neafectate; pentru telecontrolul complet al unei Sta]ii normale de
d) efectuarea rapid` de telecomenzi cu personal într- Transformare. Aceasta va fi utilizat` ca suport fizic de
un num`r redus; comunicare - fibra optic`, care interconecteaz` ST, sau
e) ob]inerea de date semnificative pentru func]ionare conexiunea poate s` fie furnizat` de c`tre un operator
re]elei, în a[a fel încât s` conduc` la realizarea de public de telefonie (fix` sau mobil`).
analize rapide [i eficiente a st`rilor de defect ap`rute;
f) cu ajutorul sistemului de telecontrol este posibil`
ob]inerea, în timp scurt, a unei reduceri semnifi-
cative din durata cumulat` a întreruperilor lungi f`r`
preavizare pentru clien]ii de JT. Acest obiectiv poate
fi atins prin intermediul monitoriz`rii [i al telecon-
trolului nodurilor MT cele mai însemnate pentru
func]ionarea re]elei.

Necesitatea implement`rii sistemului de telecontrol în

re]elele de distribu]ie de MT este dat` de faptul c` scurcir-
cuitele care apar în sistemul electroenergetic produc Fig. 5. Arhitectura sistemului de telecontrol STUX
avarii foarte frecvente [i cu urm`ri foarte grave asupra
caracteristicilor sistemului. 4. Arhitectura de comunica]ii

Aceste scurtcircuite sunt fenomene aleatoare care în În continuare este ilustrat` arhitectura utilizat` pentru
stadiul actual de dezvoltare a tehnicii nu pot fi evitate în comunicarea cu Centrul Operativ în cadrul re]elelor
totalitate. Ele au consecin]e atât asupra elementelor electrice de distribu]ie (figura 6). Pentru Sta]iile de
componente ale sistemului, cât [i asupra func]ion`rii în Transformare se prevede accesul de la re]ea WAN prin 2
ansamblu a sistemului. Cele mai importante dintre aceste c`i de comunicare principale, separate [i diferite, în
efecte sunt urm`toarele: func]ie de tip, [i o cale de comunicare secundar` sau de
a) cre[terea valorilor curen]ilor în anumite ramuri BackUp.
longitudinale ale sistemului energetic peste cele de
regim normal;
b) solicit`ri termice [i electrodinamice m`rite ale
echipamentelor;
c) sc`derea important` a valorilor tensiunilor în
anumite noduri ale sistemului [i deci reducerea
calit`]ii energiei electrice livrate consumatorilor;
d) instabilitate tranzitorie a sistemului, manifestat` prin
ie[irea din sincronism a generatoarelor sincrone din
centralele electrice;
e) supratensiuni interne de comuta]ie;
f) diminuarea brusc` a puterii transmise;
g) modificarea schemei sistemului. Fig. 6. Arhitectura sistemului de telecomunica]ii

Modul de prevenire, detec]ie [i eliminare a defectelor din
re]elele electrice este influen]at în mod determinat de tipul
de tratare a neutrului. Echipamentele aferente sistemului
de telecontrol vor func]iona în re]ele cu diferite modalit`]i
de tratare a neutrului [i vor trebui s` fie eficiente indiferent
de caracteristicile re]elei electrice în care sunt amplaste.
Comunicarea între TPT2000 [i Centru se realizeaz` prin
utilizarea unui router care gestioneaz` atât accesul
principal, cât [i pe cel redundant la re]eaua de comunicare.
Linia de rezerv`, alternativ` la cea principal`, este
conectat` la o interfa]` serial`.

4.1. Protocoale

Pentru transferul informa]iilor de telecontrol (transmiterea

de evenimente [i valori m`surate, trimiterea de cereri,
comenzi, preset`ri, ordine func]ionale) între TPT2000 [i
Centru este adoptat protocolul RPC.

4.2. Sincronizarea

Pentru sincronizarea orar` a TPT2000 sunt utilizate ser-

Fig. 4. Arhitectura sistemului de telecontrol STM viciile oferite de protocolul NTP. TPT2000 utilizeaz` de la
G. Oprea - Continuitatea serviciului de alimentare: sistemul de telecontrol
client serviciile NTP oferite de unul sau mai multe servere
NTP, situate la Centru sau în retea geografic`. Precizia
sincroniz`rii în re]eaua WAN este de câteva zeci de
milisecunde [i depinde [i de tipul suportului de
comunicare disponibil.
4.3. Transferul fi[ierelor
Pentru transferul fi[ierelor de date proprii aplica]iei sau de
actualizare software se utilizeaz` protocolul FTP direct de
la aplica]ie.
4.4. Modalitatea de comunicare dintre TPT2000
[i Centru
TPT2000 poate comunica cu sistemul central STUX STM
în una sau mai multe din modalit`]ile urm`toare:
a) WAN de tipul IP, prin port Ethernet dedicat, utilizând
protocolul TCP/IP;
b) Linie dedicat`, prin linia serial` COM1, utilizând
protocolul PPP.
Linia comutat` este utilizat` pentru a trimite la Centru, în
lipsa unei comunic`ri permanente active, evenimentele
care se întâmpl` pe teren (func]ionarea SPONTAN~) sau
pentru a prelua apelurile de la Centru.
Cele trei modalit`]i pot exista în acela[i TPT2000. În orice
caz, modalitatea de comunicare prin WAN este mereu
prev`zut` la fiecare TPT2000.
Odat` stabilit` conexiunea, aceasta r`mâne activ` pan` la
c`derea acesteia datorit` unei probleme de comunicare
sau la cererea explicit` de deconectare emis` de
Operatorul de la Centru.
4.5. Canalul Comutat Dial-Up/Dial-In. Apel spontan
de la TPT2000
În cazul în care s-a prev`zut pentru un TPT2000 comu-
nicarea prin linie comutat`, atunci când se confirm` un
eveniment care, prin natura sa, trebuie transmis imediat
Centrului, iar leg`tura permanent` cu Centrul nu este
activ`, TPT2000 activeaz` procedura de conexiune în
regim spontan.
Procedura de conectare în spontan const` în urm`torii
pa[i:
a) scanarea listei de numere telefonice asociate
ultimului sistem (STUX sau STM) cu care este
conectat TPT2000;
b) pentru fiecare num`r de telefon este efectuat un
apel urmat de a[teptarea de conectare cu Centrul,
de circa un minut; în cazul în care în acel minut nu
se stabile[te leg`tura cu Centrul, este efectuat un
nou apel utilizând urm`torul num`r de telefon
prezent în list`.
În cazul în care s-a stabilit conexiunea prin linia comutat`,
conexiunea este mentinut` activ` pentru circa 3 minute, la
expirarea c`rora conexiunea este automat dezactivat` cu
condi]ia s` nu se confirme noi evenimente de transmis
Centrului, pe durata perioadei de conexiune activ`: în
acest caz, contorizarea celor 3 minute reîncepe.
4.6. Apel de la Centru spre Operator
În cazul în care pentru un TPT2000 a fost prev`zut` comu-
nicarea prin linie comutat`, iar conexiunea permanent` cu
215
Centrul nu este activ`, operatorul de la Centru poate cere
conexiunea cu TPT2000 printr-un apel telefonic la linia
comutat`.
În cazul în care se stabile[te conexiunea prin intermediul
apelului de la Centru, conexiunea poate fi dezactivat` în
orice moment în urma cererii Operatorului.
În cazul în care Operatorul nu cere deconectarea,
conexiunea r`mâne activ` pentru circa 15 minute, dup`
scurgerea acestui timp conexiunea se dezactiveaz`
automat, cu condi]ia ca s` nu apar` nici un eveniment de
trimis la centru: în acest caz contorizarea celor 15 minute
reîncepe.
4.7. Integritatea datelor
Protocolul RPC, în]eles în anasamblu de la transportul
TCP/IP la func]iile aplicative puse la dispozi]ia utilizato-
rului, efectueaz` controlul privind lungimea corect` a
mesajelor schimbate [i evita pierderea sau duplicarea
mesajelor.
Este, de asemenea, disponibil` procedura tip ‘select
before execute’ pentru trimiterea mai departe a
comenzilor.
4.8. Timpi de actualizare
Considerând exigen]ele serviciului de telecontrol, în
special în ceea ce prive[te transmiterea de comenzi de la
Centrul la TPT2000, [i faptul ca unicul trafic relevant
pentru ocuparea re]elei este reprezentat de transmiterea
fi[ierelor, acestea sunt transferate în format comprimat
(ZIP) [i segmentate cu dimensiunea minim` de frame.
Aceast` procedur` este dorit` pentru a garanta un timp
maxim de transfer al fiec`rei informa]ii între TPT2000 [i
Centru ([i viceversa), de 5 secunde.
5. Strategia ENEL
Strategia ENEL se bazeaz` pe promovarea sistemelor de
protec]ii, automatizare [i control a re]elelor electrice de
distribu]ie cu scopul de a atinge standarde [i obiective în
ceea ce prive[te calitatea aliment`rii cu energie a
consumatorilor [i const` în [6]:
a) modernizarea sta]iilor electrice de IT/MT;
b) modificarea complet` a structurii sistemului de
distribu]ie;
c) automatizarea re]elelor de MT;
d) modernizarea re]elelor de comunica]ie;
e) integrarea sistemelor de Telecontrol;
f) integrarea unit`]ilor de generare distribuit`;
g) adoptarea noilor tehnologii de transmitere a datelor
prin fibr` optic`.
Obiectivele acestei strategii sunt:
a) utilizarea unui num`r limitat de dispozitive [i
echipamente cu capacitate mare de adaptare
realizând astfel unificarea echipamentelor [i
solu]iilor;
b) cre[terea nivelurilor de inteligen]` artificial` (figura 7);
c) utilizarea sistemelor de comunicare inovatoare;
d) integrarea complet` a echipamentelor instalate în
centralele electrice de producere sau la principalii
consumatori în telecontrol;
e) optimizarea investi]iilor [i a costurilor de
mentenan]`;
 216 anul 59, nr. 7/2011

f) eliminarea barierelor în conectarea surselor de Concluzii

generare distribuit`;
g) implementarea sistemului AMR de citire automat` a Utilizarea sistemelor de telecontrol [i automatizare a
contoarelor de energie. distribu]iei sunt importante pentru operatorii de distribu]ie
a energiei electrice, fiind obliga]i s` pun` în aplicare
standardele de calitate ale serviciului de alimentare cu
energie electric`. ENEL România a reu[it s` demonstreze
acest lucru prin implementarea de noi tehnologii [i
modernizarea re]elelor.

Avantajele sistemului de telecontrol sunt multiple, iar

dintre ele amintim:
a) limitarea timpilor de nealimentare a consumatorilor;
b) identificarea [i izolarea tronsonului de re]ea defect
într-un timp sub 3 minute;
c) realimentarea rapid` a consumatorilor;
d) sc`derea cantit`]ii de energie nelivrat`;
e) mic[orarea riscurilor privind securitatea muncii la
care personalul operativ se expune;
Fig. 7. Arhitectura sistemului informatic ENEL
f) diminuarea costurilor de interven]ie pentru
lichidarea defectelor;
În figura 8 este reprezentat` situa]ia actual` a re]elei de g) ob]inerea de date în timp real despre defectele
distribu]ie ENEL România care se bazeaz` pe sistemele ap`rute în re]ele în vederea realiz`rii de analize;
de telecontrol STUX [i STM. h) îmbun`t`]irea indicatorilor de performan]`.
Bibliografie

[1] Consiglio L. - Evolutions in the ENEL SCADA system, CIRED 19th

International conference on electricity distribution, Vienna 21-24
May 2007

[2] Math H.J. Bollen, Jin Zhong - Power quality aspects of smart grids,
Proceedings of international conference on renewable energies an
power quality, 2010

[3] * * * - Codul RET, ANRE, 2004

[4] * * * - Standard de performant` RET, ANRE, 2007

[5] * * * - Codul RED, ANRE, 2000

Fig. 8. Situa]ia actuala a re]elelor ENEL - Sistemele de telecontrol [6] * * * - Standard de performant` RED, ANRE, 2007

|n viitorul apropiat investind in re]eaua electric` aceasta va [7] EN 50160:2009 - Voltage characteristics of electricity supplied by
public distribution system
deveni prin noile tehnologii o re]ea inteligent` care s`
rela]ioneze nu numai între p`r]ile componente ale re]elei Referent:
de distribu]ie, ci [i între clien]i [i distribuitori. Prof. dr. ing. Petru POSTOLACHE
Universitatea „POLITEHNICA“ Bucure[ti

Fig. 9. ENEL [i Smart Grid

A. Berechet - Solu]ii pentru Smart Grids ca dezvoltare a sistemelor de automatizare a distribu]iei
Solu]ii pentru Smart Grids ca dezvoltare
a sistemelor de automatizare a distribu]iei
Andrei BERECHET1, Andrei HOLOM2
Abstract: Based on the present state of achievements in the
development of distribution automation system (SAD /
SCADA), the paper presents possible short- and medium
term solutions for the development of SAD as the
technological core of the Smart Grid operating platform.
Basic requirements of a Smart Grid system are identified
in terms of technological perspective and analyzed to draw
conclusions regarding the required directions of
development of the automated distribution systems, in-
cluding its components, particularly SCADA, DMS, and the
closest IT systems (CRM, OMS, Workforce management,
Asset management). Finally, the main technological
barriers identified within the Smart Grids projects are
analyzed and the main conclusions are proposed as topics
for further discussions and research.
KeyWords: Smart Grid, distribution automation, DMS, Smart
Metering, integration
Rezumat: Pornind de la stadiul actual al realiz`rilor \n
dezvoltarea sistemului de automatizare a distribu]iei (SAD /
SCADA), lucrarea prezint` câteva solu]ii posibile pe termen scurt
[i mediu pentru dezvoltarea SAD c`tre pozi]ia natural` de nucleu
tehnologic al unei platforme de operare Smart Grid. Cerin]ele
fundamentale ale unui sistem Smart Grid sunt identificate din
perspectiv` tehnologic` [i analizate pentru a desprinde concluzii
privind direc]iile de dezvoltare necesare pentru sistemele de
automatizare a distribu]iei, inclusiv pentru componentele sale, \n
special SCADA, DMS [i sistemele informatice cele mai apropiate
(Managementul for]ei de munc`, Managementul activelor). În
final, principalele obstacole tehnologice identificate \n cadrul
proiectelor Smart Grids sunt analizate, iar principalele concluzii
desprinse sunt propuse ca teme de discu]ie [i cercetare
ulterioar`.
Cuvinte cheie: Smart Grid, automatizare a distribu]iei, DMS,
Smart Metering, integrare
Nota]ii
SAD — sistem de automatizare a distribu]iei
SCADA — sistem de supervizare, control [i
achizi]ii date
Smart Grid — re]ea inteligent`
CRM — managementul rela]iei cu clientul
Workforce Management — managementul for]ei de munc`
Asset Management — managementul activelor
DMS — sistem de management al distribu]iei
Smart Metering — contorizare inteligent`
AMR — citirea automat` a contoarelor
RED — re]ea electric` de distribu]ie
IT/MT/JT — înalt` tensiune / medie tensiune /
joas` tensiune
LEA — linie electric` aerian`
RTU — unitate de control [i monitorizare de
la distan]`
PT — Post de transformare
PA — Punct de alimentare
1. Introducere
Provoc`rile recente din industria energiei legate atât de
eficienta energiei, reglement`ri [i necesita]i tehnice din ce
\n ce mai complexe au condus, toate, \n mod natural, la
dezvoltarea conceptului de Smart Grids, a c`rui
1, 2 S.C. Adrem Invest S.R.L.
217
popularitate a crescut exponen]ial \n ultima perioad`. A
devenit astfel incontestabil faptul c` viitorul nu prea în-
dep`rtat al activit`]ilor de producere, transport, distribu]ie
[i furnizare a energiei (electrice) este definit din punct de
vedere tehnic de cre[terea gradului de autonomie \n
func]ionare [i de „inteligen]`” al re]elelor electrice de
transport [i distribu]ie.
|n acest context, conceptele de Smart Grids definite atât
\n mediul industrial, cât [i \n cel academic \mbrac` forme
diferite, prin focalizarea aten]iei asupra mai multor aspecte
particulare ale problematici: „Smart Metering”, consu-
matori activi, generare integrat` \n distribu]ie etc. Fiecare
dintre aceste direc]ii de dezvoltare sunt menite s`
r`spund` unei p`r]i a problematicii Smart Grids, ase-
m`n`tor pieselor unui joc puzzle. Apare astfel drept evi-
dent faptul c` succesul definitiv al oric`rei ini]iative Smart
Grid este determinat de prezenta entit`]ii inteligente care
a[eaz` \n mod coerent, \n permanen]`, piesele acestui joc
[i le determin` s` capete o func]ionare coordonat`.
Lucrarea de fa]` se concentreaz` asupra componentei de
distribu]ie a energiei electrice, datorit` faptului c`
problematica întâlnit` aici este cea mai divers`, iar
rezultatele ob]inute pot fi apoi cu u[urin]` extinse la
re]elele electrice de transport.
A[adar, este o observa]ie evident` faptul c` \n orice RED,
coordonatorul tuturor componentelor despre care am
vorbit \n paragrafele precedente este sistemul DMS, iar
existen]a unui astfel de sistem este o condi]ie „sine qua
non” pentru demersul de realizare a unui Smart Grid. [2]
2. Necesitatea schimbãrii
La nivel interna]ional, cât [i la nivel na]ional, este prezent`
o tendin]` de informatizare [i actualizare a solu]iilor de
distribu]ie a energiei electrice, pe un fond de îngrijorare
privind diminuarea resurselor de combustibili fosili, cât [i
o îngrijorare suplimentar` legat` de utilizarea combustibi-
lilor tradi]ionali cu un grad înalt de poluare. Accentul este
pus pe resursele de energie regenerabile [i nepoluante,
pe eficientizarea distribu]iei [i pe consumul inteligent.
Studiile arat` c` pân` \n anul 2030 popula]ia globului va
creste cu aproximativ 30%, la mai mult de 8 miliarde.
Presupunând c` economia global` va continua s` evo-
lueze, consumul de energie va cre[te cu mai mult de 50%
la nivel mondial pân` \n 2030. Concentra]ia de CO2 din
atmosfer` a crescut cu 40% de la începutul revolu]iei in-
dustriale, ceea ce face posibil` o cre[tere a temperaturii
globale cu (3-6)°C pân` \n 2100. |n vederea evit`rii pers-
pectivei unei schimb`ri climatice [i mai drastice, trebuie
limitat nivelul emisiilor de CO2 cât mai rapid [i cât mai
eficient posibil. [3, 4]
3. Oportunit`]i [i provoc`ri
În momentul de fa]`, la nivel european, re]elele de distri-
bu]ie prezint` un grad înalt de automatizare a distribu]iei,
 218
cu utilizarea standardelor prezente \n industrie, astfel \ncât
trecerea de la situa]ia actual` la o re]ea de tip Smart Grid
este fezabil` din punct de vedere tehnic.
În România sunt prezente sau \n curs de implementare,
solu]ii de tip Sistem de automatizare al distribu]iei, bazat
pe platforme SCADA / DMS care asigur` o monitorizare
permanent` dispecerizat` a transportului [i distribu]iei
energiei electrice.
Nivelul de automatizare al re]elelor, de[i urmeaz` o cale
corect`, nu este îns` comparabil cu cel existent \n ]`rile
vestice. Acest fapt poate fi perceput îns` ca un beneficiu,
\ntrucât permite \nc` definirea strategiei Smart Grid la nivel
na]ional, prin evalu`ri tehnologice importante, implica]iile
acestora, cât [i preg`tirea proiec]iilor financiare necesare
investi]iilor \ntr-o astfel de re]ea. [1]
4. DMS [i problematica Smart Grid
Analizând spectrul larg de func]ionalit`]i ale DMS care
sunt necesare \ntr-un sistem Smart Grid, se constat` faptul
ca fa]` de solu]iile tehnice disponibile ast`zi, ceea ce
pune probleme deosebite \n realizarea practic` nu este
gama de func]ii deja existente, ci zona lor de aplicare. Mai
precis, DMS este o aplica]ie informatic` complex`
destinat` acum p`r]ii de IT [i MT a RED, dar care omite,
sau, cel mult, trateaz` tangen]ial problematica specific`
JT. [2]
În acela[i timp, conceptele de consumator activ, Smart
Metering [i distribu]ie integrat` \n RED sunt intrinsec le-
gate de partea de JT a RED, acolo unde se afl`, din punc-
tul de vedere al num`rului, marea majoritate a consu-
matorilor. În consecin]`, chiar dac` modulele DMS dis-
ponibile deja pe scar` larg` ast`zi ofer` cea mai mare
parte a func]ionalit`]ilor necesare pentru realizarea
operarea unui Smart Grid, obstacolul major îl reprezint`
necesitatea integr`rii \n modelele DMS a p`r]ii de JT a
RED.
De[i aceast` cerin]` pare a fi legat` mai degrab` de vo-
in]a operatorilor RED de a implementa aceast` com-
ponent` a re]elei \n DMS, \n realitate acest demers este
puternic limitat de factori tehnologici lega]i \n principal de
capacitatea de calcul a sistemelor actuale. Astfel, re]eaua
JT prezint` o complexitate electric` [i topologic`,
superioar` cu un ordin de m`rime fa]` de partea de MT
[i, de aceea, a[teptarea ca un astfel de model de date al
re]elei s` fie procesat cu succes, \n timp real, de acela[i
sisteme informatice, utilizând algoritmele de calcul clasice
este nerealist`.
Dezvoltarea noii genera]ii de module DMS este un efort
care va trebui s` concentreze competen]ele unor echipe
largi de speciali[ti din domenii de aplica]ie diverse,
pornind de la energetic` [i mergând la teoria sistemelor,
matematic` superioar` [i informatic`.
Pentru facilitarea traficului de informa]ii \ntre sistemele
inteligente nou implementate [i actualele sisteme de
management al distribu]iei, Automatic Meter Reading etc.,
trebuie conceput [i un sistem de integrare la nivel general,
de tip „integration middleware”.
Infrastructura [i modul de comunica]ie reprezint` cea mai
mare provocare \n realizarea unei astfel de platforme de
integrare. Conceptual, trebuie definit` precis func]iona-
litatea de baz` a unei astfel de aplica]ii, care va deveni
anul 59, nr. 7/2011
baza pe care atât echipamentele noi, cât [i cele existente
pot fi integrate.
Scalabilitatea unui Smart Grid este dat` de capacitatea
acestuia de putea fi extins f`r` eforturi considerabile pe
baza sistemelor [i tehnologiilor deja utilizate, chiar \n cazul
unor extinderi semnificative.
De asemenea, sistemul va avea o arhitectur` modular`
care va permite ad`ugarea la sistemul ini]ial de module
pentru fiecare structur` nou`. Modularitatea solu]iei va fi
[i elementul-cheie prin care se vor putea integra [i
tehnologii noi.
Flexibilitatea re]elei Smart Grid [i a componentelor
inteligente de monitorizare [i control este \nc` un aspect
foarte important ce va fi adresat. Prin utilizarea unor
standarde deschise, sistemul Smart Grid este conceput s`
poat` fi extins cu practic orice func]ionalitate viitoare.
Flexibil la integrarea tehnologiilor diferin]e [i noi, Smart
Gridl va r`mâne un nod central de middleware [i transfer
integrat de informa]ii din teren, cât [i informa]ii decizionale
[i control.
5. Studiu de caz
Începând cu anul 2006, FDEE Electrica Distribu]ie
Transilvania-Sud a început dezvoltarea Sistemului de
Automatizare a Distribu]iei, prin implementarea pe scar`
larg` a acestuia în LEA MT. Se urm`rea automatizarea [i
cre[terea gradului de inteligent` în zona RED, lucruri ce
influen]au semnificativ, în sens negativ, principalii
indicatori de performan]` tehnic` a re]elei. Trecerea la
cre[terea gradului de automatizare în zona RED s-a
realizat prin montarea de echipamente primare de co-
muta]ie telecomandate (reanclan[atoare [i separatoare),
prin implementarea unui sistem de teleconducere SCADA
la nivelul filialei. Aceste ac]iuni au facilitat tele-para-
metrizarea echipamentelor, precum [i extragerea mult mai
facil` a datelor istorice. De asemenea, a crescut gradul de
sec]ionare al LEA [i a flexibilit`]ii în reconfigurarea
aliment`rii.
În dezvoltarea Sistemului de automatizare al Distribu]iei al
FDEE Electrica Distribu]ie Transilvania-Sud, anul 2008, a
adus etapa de implementare a SAD în RED urban` pentru
principalele PA [i PT din filial`. Aceasta etap` a constat
atât în retehnologizarea echipamentelor primare [i
secundare din PT [i PA, cât [i implementarea unui nou
sistem SCADA cu RTU, capabil sa interfa]eze o gam`
larg` de echipamente ale diver[ilor furnizori cu ajutorul
celor mai moderne protocoale de comunica]ie (IEC
61850, IEC 60870-5-104) cu profil specific de interope-
rabilitate adaptat cerin]elor FDEE Electrica Distribu]ie
Transilvania-Sud. În aceast` etap` sunt prev`zute spre a
fi integrate în SAD aproximativ 200 de puncte de
alimentare [i posturi de transformare.
Aplica]ia SCADA aferent` SAD este o aplica]ie care a
pornit de la o func]ionalitate elementar` de teleconducere
pentru echipamente din LEA de MT, [i care - odat` cu
dezvoltarea SAD la nivelul de RED urban - a fost
dezvoltat` [i au fost ad`ugate noi func]ionalit`]i. Pe lâng`
setul complet de func]ii SCADA conform PE 029/1997,
implementarea topologic` a RED a permis realizarea
primelor func]ii DMS semnificative în ob]inerea [i operarea
unei re]ele electrice inteligente, cum ar fi analiza topolo-
gic` [i colorarea dinamic` a re]elei dup` criterii selec-
tabile de utilizator (stare de alimentare / nealimentare /
A. Berechet - Solu]ii pentru Smart Grids ca dezvoltare a sistemelor de automatizare a distribu]iei
punere la p`mânt a liniilor, nivel de tensiune al liniilor,
fidere, identificarea transformatorului care alimenteaz` un
anumit punct din re]ea), eviden]ierea abaterilor de la
schema normal` de func]ionare la un moment dat,
efectuarea manevrelor off-line (executate de c`tre
echipele de interven]ie cu coordonare telefonic` a
dispecerului) cu marcarea în schema topologic` a re]elei,
astfel încât la orice moment, configura]ia topologic` de
ansamblu a RED este cea real`. De altfel, f`r` aceast`
func]ionalitate, utilitatea oric`rei implement`ri topologice a
RED este mult afectat`, ob]inerea listei transformatoarelor
MT / JT nealimentate ca urmare a unui eveniment din
re]ea, ceea ce permite în viitorul apropiat asocierea
acestei liste cu lista consumatorilor [i sursei de alimentare
a acestora, astfel încât aceast` list` devine o list` a
consumatorilor afecta]i de un anume eveniment din re]ea;
de asemenea, interfa]a viitoare SCADA — CRM (Call
Centre) va permite identificarea euristic` a defectelor
provenind din zone de re]ea unde nu exist` elemente de
monitorizare on-line.
În urma finaliz`rii contractelor aflate în derulare, în cadrul
FDEE Electrica Transilvania-Sud va exista un sistem
SCADA ce va monitoriza [i controla peste 750
reanclan[atoare automate, peste 800 de separatoare
telecomandate, [i va teleconduce aproximativ 200 PA [i
PT din zona RED urbane.
În prezent, în cadrul Filialei este în curs de implementare
pasul urm`tor al Sistemului de automatizare a distribu]iei,
[i anume, sistemul SCADA DMS, care vine s` includ`, pe
lâng` partea de MT deja cuprins` în actualul sistem
func]ional, [i partea de ÎT a Filialei. Astfel, operatorii
sistemului vor putea avea o imagine de ansamblu a
întregii RED, pe p`r]ile de MT [i JT. Ca func]ii DMS ce vor
fi disponibile în noul sistem, amintim Simularea (Afi[area
imaginilor instantanee (snapshot)/spontane/ arhivelor
ciclice pentru analiza [i refacerea st`rilor speciale ale
re]elei [i crearea, editarea, testarea, aprobarea
secven]elor de comand`), topologia (Starea aliment`rii pe
toate interfe]ele re]elei cu re]eaua de transport, informa]ii
de stare a tuturor elementelor relevante topologic, afi[area
topologica a defectelor), cereri/program`ri de manevre,
estimare de stare, circula]ie de puteri, minimizare a
pierderilor, analiz` a scurtcircuitului sau control automat
al tensiunii.
În plus fa]` de func]iile mai sus amintite, implementarea
noului sistem SCADA DMS presupune [i integrarea altor
pachete software, în vederea eficientiz`rii oper`rii RED.
Dezvolt`rile în curs se refer` la interfa]a cu aplica]ia Call
Center, [i anume comunica]ia bidirec]ional` între sistemul
DMS SCADA [i aplica]ia Call Center. Conceptul acestei
func]ionalit`]i este acela ca în cazul în care pentru zonele
de re]ea care nu sunt telecomandate, în urma unui anumit
num`r de reclama]ii primite prin intermediul Call Center
referitoare la lipsa tensiunii electrice, operatorii SCADA
pot fi în[tiin]a]i direct în sistemul SCADA de aceast`
situa]ie [i pot lua m`surile necesare în vederea remedierii
defectului [i a restabilirii tensiunii. În sens invers, aplica]ia
SCADA poate comunica aplica]iei Call Center [i
operatorilor acesteia, în cazul unui defect, consumatorii
care sunt direct afecta]i, pentru a fi în[tiin]a]i de faptul c`
situa]ia este cunoscut` [i m`suri pentru remedierea ei
sunt în curs de desf`[urare. Provocarea acestui concept
o reprezint` alocarea consumatorilor la PT de MT/JT din
care sunt alimenta]i. Acest proces este unul manual,
consumator de timp [i de efort.
219
Alte module informatice necesare optimiz`rii oper`rii RED
sunt managementul for]ei de munc`, prin automatizarea
managementului echipelor de lucru, a administr`rii [i
aloc`rii de piese [i materiale de schimb, sau a angaja]ilor,
echipelor, turelor [i vehiculelor, managementul activelor,
pentru managementul [i programarea mentenan]ei [i a
grupurilor/tipurilor de obiecte sau activit`]i specifice
distribu]iei energiei electrice.
Strategia FDEE Transilvania-Sud în implementarea SAD
este foarte bine coordonat` cu direc]iile de dezvoltare
necesare implement`rii conceptului Smart Grids, prin
cre[terea gradului de inteligen]` distribuit` în cadrul
re]elei, pentru a asigura o operare cât mai autonom`,
favorabil` Smart Grids.
Concluzii
În acest context putem concluziona c` dezvoltarea unor
metode noi de procesare \n cadrul aplica]iilor DMS, care s`
fac` fa]` noilor cerin]e descrise mai sus trebuie s` fie una
dintre preocup`rile principale ale oric`rui furnizor sau
beneficiar al unei solu]ii Smart Grid. Abordarea acestei
probleme se poate face, desigur, din dou` direc]ii complet
diferite: o posibilitate este utilizarea metodelor de „for]`
brut`” de calcul, adic` dimensionarea serverelor DMS \n a[a
fel încât s` fie preg`tite pentru efortul de calcul sporit, iar
cealalt` variant` o reprezint` proiectarea unei noi genera]ii
de sisteme software optimizate pentru modele de date de
asemenea complexitate. De[i pare cea mai la \ndemân`,
prima dintre aceste op]iuni nu este, probabil, alegerea cea
mai bun`, \ntrucât, chiar dac` am reu[i s` g`sim servere
paralele pe pia]` cu o asemenea capacitate de calcul, costul
lor ar fi prohibitiv [i ar trebui pl`tit de fiecare beneficiar al
unui sistem DMS \n parte. A doua variant` este o solu]ie mai
„elegant`” [i care ofer` \n acela[i timp sustenabilitate fa]`
de problemele viitoare de acest tip, pentru c` nu trebuie sa
ne a[tept`m c` odat` implementat` o re]ea de tip Smart
Grid, cerin]ele pie]ei [i ale consumatorilor vor înceta s`
evolueze [i inova]ia nu mai este necesar`.
Lucrarea de fa]`, f`r` a-[i propune s` constituie o simpl`
prezentare teoretic`, \[i propune s` descrie succint o
posibil` abordare, care are poten]ialul de a juca un rol major
\n solu]ionarea problemei avute \n vedere. Se urm`re[te
descrierea \n ansamblu a unui cadru de lucru coerent, care
s` permit` studiul [i dezvolt`rile ulterioare necesare.
Bibliografie
[1] Berechet A. - Coordonarea ini]iativelor si dezvolt`rilor
Smart Grid cu provoc`rile [i evolu]iile curente ale
Sistemelor Energetice. Conference Proceedings. Comunic`ri
prezentate la Masa Rotunda Eficienta energiei: promovarea
solu]iilor Smart Grids, 5-6 mai 2011, Sibiu
[2] Berechet A. - Tehnici de determinare a modelelor RED
pentru aplica]ii Smart Grids”. Conference Proceedings.
Comunic`ri prezentate la conferin]a Re]ele electrice
inteligente - SMART GRIDS. Solu]ii de finan]are a
investi]iilor, 2-3 noiembrie 2010, Bran
[3] *** - Climate Change 2007: Synthesis Report, International
Panel on Climate Change
[4] *** - World Energy Outlook 2008. International Energy
Agency, Paris
Referent:
Dr. ing. Dan APETREI
Electrica
 220 anul 59, nr. 7/2011

One Dimensional Analysis of a Water Heating Flat-plate

solar Collector
Iuliana SORIGA1, Constantin NEAGA2
Abstract: This article examines the thermal performance of Tin — fluid inlet temperature, K
a flat-plate solar collector whose absorbing elements are Tout — fluid outlet temperature, K
covered by a single layer of glass. In this way, the Tp — absorber plate temperature, K
combined effects of a highly selective surface coating and Tpm — mean plate temperature, K
black painted absorber element can result in high heat Tsky — sky temperature, K
extraction efficiency. One dimensional steady-state heat UL — overall heat loss coefficient, W/(m2·K)
transfer equations with heat generation are solved nume- Ut — top heat loss coefficient, W/(m2·K)
rically to analyze temperature distribution in the collector Ub — bottom heat loss coefficient, W/(m2·K)
pipes. Solar radiation value was chosen for Bucharest,
Romania (latitude 44°26’ N, longitude 26°05’ E). The Ue — edge heat loss coefficient, W/(m2·K)
results show that the function relation of the solar v — wind speed, m/s
collector efficiency with the mass flow for different inlet W — fin width, m
fluid temperatures is nonlinear. εp — absorber plate emissivity
εg — glass cover emissivity
KeyWords: one dimensional analysis, flat-plate solar η — collector efficiency, %
collector, thermal conversion δp — plate thickness, m
δp-g — plate to glass cover distance, m
Rezumat: Articolul de fa]` analizeaz` eficien]a termic` a unui ρ — Stefan—Boltzmann constant, 5,67 x 10-8 W/(m2.K4)
captator solar ale c`rui tuburi [i plac` absorbant` sunt acoperite
de un singur strat de sticl`. Aceast` variant` constructiv`
permite combinarea efectelor suprafe]ei selective cu cele ale 1. Contributions
elementelor absorbante vopsite în negru [i duce la cre[terea
randamentului. Ecua]iile care descriu distribu]ia unidimensional` Romania is known to have a good solar energy collection
a temperaturii în tuburile prin care circul` fluidul de lucru sunt potential. To identify how this particular design would
rezolvate numeric în condi]iile unui transfer termic în regim
sta]ionar. Valoarea radia]iei solare a fost aleas` pentru ora[ul behave in this context, for the collector evaluation we have
Bucure[ti, România (latitudine 44°26’ N, longitudine 26°05’ E). chosen the Municipality of Bucharest. The efficiency and
Rezultatele arat` c` func]ia care descrie dependen]a mean plate temperature are computed as a function of
randamentului captatorului de debit pentru diferite temperaturi mass flow and presented graphically for different inlet fluid
de intrare a fluidului, este neliniar`. temperatures. The author’s contribution consists in crea-
Cuvinte cheie: analiza unidimensional`, colector solar plan,
ting a new mathematical model used to study
conversie termic` the functional characteristics of the flat-plate collector.

Notations 3 2. General case

Ac — collector area, m2 The parallel flow flat-plate solar collector is commonly
Cb — bond conductance, (m2·K)/W
cp — specific heat at constant pressure, J/(kg·K) used today for the collection of low temperature solar
d — tube outer diameter, m thermal energy. Many researches have been conducted
di — tube innner diameter, m on the efficiency and energy analysis of solar flat-plates
FR — heat removal factor [1-3]. They showed that remarkable efficiencies can be
F — fin efficiency factor obtained with these types of collectors, consequently,
F’ — collector efficiency factor they can be used successfully for thermal conversion of
hfi — convection heat transfer coefficient inside the tube,
W/(m2·K) solar energy. The studied collector belongs to the non-
hw — wind heat transfer coefficient, W/(m2·K) concentrating collectors family. It consists of copper pipes
hr,g-a — glass to ambient radiation coefficient, W/(m2·K) mounted on a black painted solar energy absorbing
hc,p-g — plate to glass convection coefficient, W/(m2·K) surface, a glass cover and back insulation. The fluid
hr,p-g — plate to glass radiation coefficient, W/(m2·K) (Figure 1) enters through a manifold pipe 1, then is dis-
kp — absorber plate conductivity, W/(m·K)
L — collector length, m tributed to intermediate pipes on the absorbing plate and
m — mass flow rate, kg/s exits through the collecting pipe 4. Figure 2 shows the
N — number of glass covers energy flow in the collector.
n — number of pipes
QL — heat loss, W/m2
QS — radiation incident on collector, W/m2
Qu — energy absorbed by the collector W/m2
Ta — ambient temperature, K
Tb — bond temperature, K
Tf — fluid temperature, K
Tg — glass cover temperature, K
1 Master Student, Eng., University „POLITEHNICA” of
Bucharest
2 Prof. PhD Eng., University „POLITEHNICA” of Bucharest
3 Quantities are expressed with reference to normal physical Fig. 1. Fluid flow in the flat-plate collector: 1 — cold water inlet; 2 -
condition: 273,15 K; 0,1013 MPa. absorber plate; 3 — absorber pipe; 4 — hot water outlet
Iuliana Soriga - One Dimensional Analysis of a Water Heating Flat-plate solar Collector 221

, W/(m2K) . (6)

Top loss coefficient:

,W/(m2.K), (7)

Fig. 2. Energy flow in the flat-plate collector: 1 - incident radiation;

2 - reflected radiation; 3 - transmitted energy; 4 - absorbed energy;
5 - top heat loss; 6 - bottom heat loss
3. Mathematical model
In order to find the collector’s performance, the one-
dimensional analysis [4-5] offers a desired accuracy. The
computations were made with MATLAB program. For a
simplified calculation method, the following assumptions
were adopted:
a) system properties are constant (heat transfer
coefficients, water specific heat, etc.);
b) the temperature gradient in the radial direction in
the tube is negligible;
c) the temperature gradient of copper fin along the
radial direction is negligible.
where hc,p-g is the convection heat transfer coefficient from
the glass cover to pipe, W/(m2.K), hr,p-g - radiation heat
transfer coefficient from the glass cover to pipe, W/(m2.K),
hw - convection heat transfer coefficient from the glass
cover to the environment, W/(m2.K), hr,g-a - radiation heat
transfer from glass cover to ambient, W/(m2.K). Radiation
heat transfer coefficient between two long infinite plates:
,W/(m2.K), (8)
where, σ - Stefan-Boltzmann constant, 5.67 x 10-8 W/(m2.K4),
Tg - glass cover temperature, K, εp — copper pipe
emissivity, εg — glass cover emissivity.

Collector efficiency: The natural convection between two flat parallel plates is:
, (9)
. (1)
where k - thermal conductivity, W/(m.K), Nu — Nusselt
number, δp-g — distance between the absorber plate and
The heat flux absorbed by the working fluid: the glass cover.

The convection heat transfer coefficient from the glass

,W/m2. (2) cover to the environment [6] is computed as:

Figure 3 gives the heat transfer processes involved in the

operation of the glass evacuated tube solar collector by ,W/(m2.K), (10)
using a series of thermal network.
where v is wind speed, L - collector length.

Radiation heat transfer coefficient between the glass cover

and the environment:

, W/(m2.K), (11)

where, Tsky is the sky temperature, Tsky = Ta - 6, K .

Klein (1979) developed an empirical equation [6] for top

Fig. 3. Heat transfer in the collector heat loss coefficient calculation:
Energy losses:

,(12)
,W/m2. (3)

Overall heat loss coefficient:

where
,W/(m2K). (4)
; (13)
Bottom loss coefficient:
. (14)
,W/(m2K) . (5)
Formula (14) is valid if 0° < β < 70°. Otherwise β is
Edge loss coefficient: considered 70°. In this case, it is 45°.
 222 anul 59, nr. 7/2011

Manifold pipe diameter was considered 15 mm and Fourier’s law [8] at the fin base x = (W - d)/2. Considering
radiant power density from the sun [7], 905 W/m2 (for a that the pipe receives energy on both sides:
clear June day in Bucharest). The other properties are
presented in Table 1.
,W/m, (20)
Table 1
Calculation parameters for the studied collector

Component Parameters Unit where

Glass cover Length 2000 mm
Width 1080 mm
Transmisivity 0,97 . (21)
Absorptivity 0,02
Int. surf. Emissivity 0,86
Conductivity 1,2 W/(m.K) F is the fin efficiency for straight fins with rectangular
Absorber pipe Inner diameter 7 mm profile. The useful energy gain of the collectors above the
and plate Outer diameter 8 mm
Absorptivity 0,98 pipe’s region can be expressed as:
Emissivity 0,08
Conductivity 401 W/(m.K)
Length 2000 mm ,W/m, (22)

where

. (23)

Collector efficiency factor, F’, represents the ration of the

Fig. 4. Energy balance on fin
actual useful energy gain to the useful gain that would
The energy balance on the fin element (Figure 4) is de- result if the collector absorbing surface had been at the
scribed by the following equation: local fluid temperature. The collector heat removal factor
has been calculated with the following formula:

.(15)
. (24)
Dividing by Δx and finding the limit as Δx approaches zero
yields:
Results
. (16) Figure 5 shows fluid temperature distribution along the
tube length for different mass flow rates and different fluid
inlet temperatures. It can be seen that the fluid inlet
This second order differential equation is solved by temperature increases linearly with the tube length and
applying the following boundary conditions: that the outlet temperature increases as the mass flow rate
decreases. Mean plate temperature Figure 6, decreases
with an increase in the mass flow rate, whereas increasing
, . (17) the fluid inlet temperature will increase the mean plate
temperature. Also, in collector design, the knowledge of
plate mean temperature is required for determination of
The solution for the temperature distribution in the x collector top loss coefficient. Figures 7 to 9 show fin
direction is: efficiency, collector heat removal factor and overall heat
loss coefficient, for different mass flow rates and different
,K,(18) fluid inlet temperatures.Variation of collector efficiency with
the mass flow rate for different inlet temperatures is
illustrated in Figure 10. It is seen that the efficiency
where increases with increasing mass flow rates. Fin efficiency
increases with increasing mass flow rate and decreases
with increasing inlet temperature. Collector heat removal
. (19) factor increases with increasing mass flow rate and
increasing inlet temperature. Finally the overall heat loss
The energy conducted to the region of the pipe per unit coefficient decreases with increasing mass flow rate and
length in the flow direction can be obtained by evaluating increases with increasing inlet temperature.
Iuliana Soriga - One Dimensional Analysis of a Water Heating Flat-plate solar Collector
Fig. 5. Variation of fluid temperature along the tube for different inlet
temperatures,Tin and mass flows, m
Fig. 6. Effect of fluid inlet temperature and mass flow rate on mean plate
temperature
Fig. 7. Fin efficiency for different inlet temperatures, Tin and mass flows, m
Fig. 8. Heat removal factor for different inlet temperatures, Tin and mass
flows, m
223
Fig. 9. Overall heat loss coefficient for different inlet temperatures,Tin and
mass flows, m
Fig. 10. Collector efficiency for different inlet temperatures,Tin and mass
flows, m
Conclusions
The results show that a large number of parameters
influence the performance of the liquid flat-plate collector.
Among the parameters, the fluid inlet temperature and
mass flow rate strongly influence the performance of the
flat-plate collector. The increasing efficiency with increasing
mass flow rates may be explained by the fact that the
increase in mass flow rate is accompanied by an increase
in the convection heat transfer coefficient to the fluid, thus
enhancing the rate of heat transfer to fluid. The increase in
mass flow rate will also decrease plate mean temperature,
therefore reducing heat loss to the environment. These
effects will improve collector efficiency.
Acknowledgment
The work has been funded by the Sectorial Operational
Programme Human Resources Development 2007-2013
of the Romanian Ministry of Labour, Family and Social
Protection through the Financial Agreement
POSDRU/88/1.5/S/60203.
References
[1] Akhtara N., Mullick S.C. - Computation of glass-cover temperatures
and top heat loss coefficient of flat-plate solar collectors with double
glazing, Energy 32 (2007), pp. 1067–1074
[2] Vestlund J., Ronnelid M., Dalenback J.O. - Thermal performance of
gas-filled flat plate solar collectors, Solar Energy 83 (2009), pp.
896–904
 224 anul 59, nr. 7/2011

[3] Taherian H., Rezania A., Sadeghi S., Ganji D.D. - Experimental [6] Duffie J. A., Beckman W. A. - Solar engineering of thermal
validation of dynamic simulation of the flat plate collector in a processes, Second Edition, John Wiley and Sons, New York, 1980
closed thermosyphon solar water heater, Energy Conversion and
Management 52 (2011), pp. 301–307 [7] http://www.termo.utcluj.ro (19.06.2011)

[4] Patankar S. V. - Numerical heat transfer and fluid flow, New York, [8] Incropera F., DeWitt, D. - Fundamentals of Heat and Mass
1980, Hemisphere Publishing, Taylor and Francis Group Transfer, Second Edition, John Wiley and Sons, New York, 1990

[5] Versteeg H. K., Malalasekera W. - An introduction to Scientific referee:

computational fluid dynamics The finite volume method, John Prof. Gabriel NEGREANU, Eng., PhD
Wiley and Sons, 1995 University „POLITEHNICA” of Bucharest
N. Catan` - Mentenan]` predictiv` [i corectiv` la barajul amenaj`rii hidrotehnice Racova
Mentenan]` predictiv` [i corectiv` la barajul amenaj`rii
hidrotehnice Racova
Neculai CATAN~1
1. Scopul lucr`rii
În cadrul activit`]ii de urm`rire a comport`rii construc]iilor
în exploatarea în condi]ii de siguran]` a amenaj`rilor
hidroelectrice, lucrarea prezint` modul în care personalul
de exploatare [i cel de la UCC au cooperat în vederea
men]inerii în exploatare, în condi]ii de siguran]`, a
barajului Racova aflat în administrarea Sucursalei
Hidrocentrale „Bistri]a” — Piatra Neam].
2. Prezentarea amenaj`rii
Amenajarea hidroenergetic` Racova, situat` în aval de
ora[ul Buhu[i, face parte din ansamblul de 13 uzine care
valorific` poten]ialul hidraulic al râului Bistri]a între barajul
Izvorul Muntelui [i debu[area în râul Siret, cu o putere
instalat` de 23 MW [i o produc]ie medie anual` de
32,5 GWh.
Amenajarea Racova, pus` în func]iune în 1965, se
încadreaz` în clasa a III-a de importan]` (conform STAS
4273/83) [i este alc`tuit` din: digurile lacului de
acumulare, barajul st`vilar din beton, de tip cuv`, cu
4 câmpuri deversoare de câte 16 m, echipate cu stavile
segment de 16,00 m x 5,50 m [i cu în`l]imea la baraj
hmax = 20 m, priza de ap`, canalul de aduc]iune, centrala
hidroelectric` [i canalul de fug`.
Din punct de vedere geologic, barajul este amplasat în
amonte de linia de separa]ie dintre forma]iunile miocene
ale zonei subcarpatice (marne cu intercala]ii de gipsuri [i
sare [i depozite salifere) [i forma]iunile sarma]iene ale
platformei moldovene[ti (marne [i gipsuri).
În timpul execu]iei lucr`rilor de excava]ie, pe amplasamen-
tul barajului s-au semnalat izvoare de ap` ascensional`
s`rat`, relieful marnelor prezentând denivel`ri de 10-11 m.
Studiile geologice de teren au recomandat un ampla-
sament situat la circa 1 km în aval, care ar fi dus la o
investi]ie suplimentar` mare, idee la care s-a renun]at,
considerând c` fenomenele negative ce ar putea ap`rea în
exploatare vor fi diminuate prin lucr`ri de între]inere
ulterioare.
M`surile constructive adoptate ca urmare a condi]iilor
geologice defavorabile au constat în:
a) adoptarea schemei constructive tip cuv`;
1 Ing., S.C. Hidroelectrica S.A., Sucursala Hidrocentrale „Bistri]a” – Piatra Neam]
225
b) adâncirea t`lpii barajului;
c) execu]ia unui pinten de 4 m adâncime;
d) realizarea în continuarea ecranului a unui voal de
injec]ii la 18 m adâncime [i drenarea funda]iei
construc]iei prin [an]uri executate sub talpa
barajului.
În prima faz` de exploatare supravegherea comport`rii
barajului s-a f`cut prin :
a) m`sur`tori de nivelment la reperele topometrice
montate pe cap`tul din amonte al pilelor barajului;
b) m`sur`tori ale debitelor la barbacane [i la forajele
de drenaj;
c) observa]ii vizuale directe asupra deforma]iilor
construc]iilor [i asupra infiltra]iilor etc.
Amplasarea uvrajelor acumul`rii pe acest tip de roc` de
fundare a avut îns` drept consecin]` apari]ia [i
dezvoltarea, în cei 38 de ani de exploatare, a unor
fenomene negative de o amploare nemaiîntâlnit` în
hidrotehnica româneasc`. Dintre acestea trebuie
men]ionate urm`toarele:
a) deschideri de rosturi între elementele construc]iei
de circa 20 cm;
b) tas`ri ale cuvelor barajului de circa 57 cm;
c) tas`ri ale digului mal drept al acumul`rii (în special
în zona de racord cu barajul) ce dep`[esc 1 m;
d) subpresiuni ridicate pe talpa barajului;
e) infiltra]ii importante prin dalele digului;
f) fisurarea pe direc]ia amonte-aval a câmpurilor
deversoare.
3. Descrierea incidentului
În perioada 1966-1969 barajul a avut o comportare
normal`, la sfâr[itul acestui interval înregistrându-se tas`ri
relativ reduse: 5-25 mm la deschiderile 1-2 [i 40-50 mm
la deschiderile 3 [i 4. Tas`rile cuvelor barajului au avut o
evolu]ie continu`, constant` în timp.
În 1970 s-a înregistrat o accentuare a tas`rilor, atingându-
se valori de 17-46 mm în deschiderile 1 [i 2 [i de
60-80 mm în deschiderile 3 [i 4, observându-se [i o
accentuare a circula]iei apei prin drenuri, precum [i
izvoare ascensionale imediat aval de bazinul disipator, cu
transport însemnat de material solid.
226 anul 59, nr. 7/2011

Tabelul 1
Evolu]ia tas`rilor barajului [i lucr`rile de între]inere efectuate (II)

Perioada Lucr`rile efectuate Tas`rile m`surate Observații

Nu s-au efectuat lucr`ri de 15-25 mm pe deschiderile 1[i 2
1966-1969 Comportare normal`.
între]inere 40-50 mm pe deschiderile 3 [i 4
Nu s-au efectuat lucr`ri de Accentuarea tas`rilor.
între]inere Izvoare ascensionale aval de
17-46 mm pe deschiderile 1[i 2
1970 S-a suplimentat num`rul reperelor bazinul disipator cu transport
60-80 mm pe deschiderile 3 [i 4
de nivelment pentru urm`rirea însemnat de material solid cu
tas`rilor barajului. salinitate accentuat`.
Reducerea tas`rilor.
S-au executat lucr`ri de etan[are –
1971-1972 1-3 mm/an Reducerea antren`rilor de
consolidare.
material din funda]ia barajului.
10-15 mm/an fiind cuprinse Reactivarea tas`rilor ca
Nu s-au efectuat lucr`ri de (cumulat din 1966) în intervalul urmare a fenomenului de
1973-1974
între]inere. 101-142 mm/an pentru dizolvare a intercala]iilor de
deschiderile 3 [i 4 gips [i sare.
S-au executat lucr`ri de etan[are-
1975-1978 5 mm/an Reducerea ritmului de tasare.
consolidare.
Umflarea rocii de fundare,
S-au executat lucr`ri de etan[are-
1979-1980 Ridicare general` cu 2-3 mm consecin]` a lucr`rilor de
consolidare.
injectare executate.
S-au executat lucr`ri de etan[are-
1980-1982 -1 mm ... +1 mm Stagnarea tas`rilor.
consolidare.
Nu s-au executat lucr`ri de
1983-1995 -1 mm ... +1 mm Stagnarea tas`rilor.
etan[are-consolidare.
Accentuarea tas`rilor.
Izvoare ascensionale aval de
Nu s-au executat lucr`ri de
1996 -13,2 mm ... +59 mm bazinul disipator cu transport
etan[are-consolidare.
însemnat de material solid cu
salinitate accentuat`.
În prima parte a anului 1997,
S-au efectuat dou` tipuri de foraje tas`rile accentuate au
de injec]ie pentru consolidare, continuat, dup` care au
1997-1998 21,7 mm ... 26,8 mm
situate la circa 1,5 m distan]` [i 2 început s` scad` treptat, pe
m între forajele de pe acela[i [ir. m`sura execu]iei lucr`rilor de
consolidare.
La 26.04.1999 a fost umplut` cu
balast o raven` format` în zona de
1999-2002 racordului digului malului drept cu -1 mm ... +2,5 mm Reducerea tas`rilor.
barajul. Nu s-au executat lucr`ri de
injec]ie.
Apari]ia unui izvor ascensional
2003 Nu s-au executat lucr`ri de injec]ie. -1 mm ... 2,5 mm în aval de disipator, cu
antrenare de material.
Lacul a fost golit pentru efectuarea
unor repara]ii la digul malului drept
2004 la rosturile pl`cilor de la km 3+340. -2,5 mm ... 14,9 cm RN 207
Nu au fost efectuate lucr`ri de
injec]ie.
Lacul a fost golit urmare reactiv`rii
unor exfiltra]ii puternice [i apari]iei
2005 unei pr`bu[iri în interiorul zonei de
racord al digului malului drept cu
barajul.
N. Catan` - Mentenan]` predictiv` [i corectiv` la barajul amenaj`rii hidrotehnice Racova 227

Evolu]ia din 1995 ÷ 2005 a tas`rilor pentru reperele amplasate pe cele 4 cuve este prezentat` în tabelul 2.
Tabelul 2
Tas`rile pentru reperele amplaste pe cuve
Data RN109 RN110 RN111 RN112 RN113 RN114 RN205 RN206 RN207 RN209 RN158A
05/16/1995 -6.30 -50.00 -72.00 -64.10 -70.60 -177.70 -60.00 -845.00 -887.00 -573.00 -438.00
09/18/1996 -19.50 -81.30 -131.00 -64.50 -64.50 -195.60 -222.00 -1,087.00 -1,087.00 -707.00 -527.00
02/17/1997 -24.60 -111.20 -208.20 -86.00 -72.20 -203.80 -251.00 -1,122.00 -1,122.00 -737.00 -548.00
11/17/1997 -25.90 -116.30 -292.30 -165.40 -69.00 -203.40 -281.00 -1,220.00 -1,220.00 -809.00 -595.00
01/16/1998 -27.30 -118.60 -304.20 -176.10 -65.80 -206.10 -338.00 -1,250.00 -1,250.00 -835.00 -608.00
06/11/1998 -24.80 -112.00 -329.50 -195.50 -58.60 -206.10 -372.00 -1,296.00 -1,296.00 -885.00 -634.00
11/19/1998 -28.00 -115.90 -340.00 -202.50 -55.70 -209.40 -383.00 -1,184.00 -1,319.00 -910.00 -657.99
05/30/1999 -25.90 -113.60 -337.20 -200.60 -49.70 -208.20 -390.99 -1,201.00 -1,336.00 -923.00 -668.00
10/06/1999 -26.50 -112.50 -336.60 -199.50 -49.30 -208.30 -394.00 -1,204.00 -1,340.00 -926.00 -670.99
03/30/2000 -26.00 -112.50 -339.40 -198.30 -45.90 -208.40 -416.00 -1,210.00 -1,349.00 -933.00 -678.00
10/23/2000 -25.30 -109.60 -332.30 -193.80 -41.40 -205.20 -418.00 -1,211.00 -1,349.00 -937.00 -682.00
03/05/2001 -26.70 -111.20 -333.80 -194.00 -40.10 -206.60 -427.00 -1,221.00 -1,360.00 -942.00 -688.00
12/05/2001 -27.00 -109.80 -330.80 -191.20 -35.70 -201.40 -426.00 -1,221.00 -1,359.00 -955.00 -688.00
04/26/2002 -25.40 -107.50 -328.00 -187.80 -32.00 -203.20 -422.99 -1,233.00 -1,373.00 -960.01 -694.99
11/18/2002 -24.80 -105.01 -326.00 -185.59 -29.60 -202.50 -426.99 -1,237.00 -1,378.01 -961.01 -698.00
01/20/2003 -24.00 -105.01 -324.71 -183.30 -26.29 -202.30 -427.99 -1,238.01 -1,381.00 -964.00 -696.99
04/02/2003 -23.39 -104.11 -323.91 -182.69 -25.80 -202.50 -435.99 -1,246.00 -1,383.01 -975.01 -702.00
03/29/2004 -24.09 -102.81 -320.40 -178.39 -20.10 -204.19 -446.99 -1,262.01 -1,400.01 -987.00 -709.99
06/25/2004 -25.39 -104.11 -326.11 -184.49 -20.29 -207.29 -452.99 -1,274.00 -1,407.00 -997.01 -711.00
01/05/2005 -27.30 -134.31 -419.60 -309.40 -121.70 -318.70 550.00 -1,436.00 -1,602.01 -1,141.01 -812.00
03/09/2005 -27.10 -153.81 -468.61 -379.50 -214.80 -422.50 -623.99 -1,570.01 -1,751.01 -1,255.00 -875.99

Din analiza tas`rilor barajului, a rezultat o evolu]ie spectaculoas` a acestora la cuvele 2 [i 3, dup` 1985, redat` în
figurile 1 [i 2.

Fig. 2. Evolu]ia tas`rilor pentru reperele plasate pe baraj [i în zona de

racord de pe malul drept

Fig. 1. Schema de amplasare a reperelor de nivelment

În 1998, datorit` aceluia[i fenomen, primul tronson al disipatorului aferent cuvei nr. 4 s-a scufundat brusc circa 1 m
(figura 3).
 228
Fig. 3. Surpare produs` în zona de racord a digului, malul drept-baraj
Dup` executarea în perioada 1997-1998 a dou` [iruri de
foraje situate la 1,5 m distan]` [i 2 m între forajele de pe
acela[i [ir, s-a ob]inut o relativ` stabilitate a barajului. La
executarea forajelor au fost semnalate c`deri de
20-30 cm ale garniturilor de foraj situate la cote diferite [i
comunic`ri ale suspensiei pe sub funda]ia barajului, la
circa 30 m spre aval.
4. Cauzele incidentului
Din analiza evolu]iei tas`rilor, corelat` cu rezultatele
analizelor de ap` [i cu antren`rile de material solid,
precum [i a determin`rii c`ilor de circula]ie a apei, s-a
ajuns la concluzia c` fenomenul de tasare este cauzat de:
a) dizolvarea clorurii de sodiu [i a sulfatului de calciu
din roca de baz` [i antrenarea acestora prin
circula]ia apei freatice (sufozie chimic`), urmare
modific`rii regimului hidrogeologic, prin realizarea
lacului de acumulare;
b) antrenarea marnei din funda]ii (sufozie mecanic`)
datorat` solu]iilor constructive inadecvate (drenuri
tubate cu debu[area în disipator, în zona în care se
produc suc]iuni importante).
5. Efecte
Fenomenele de sufozie mecano-chimic` din funda]ia
barajului au determinat tas`ri importante [i cre[terea
circula]iei apei, fenomen ce s-a extins lateral, la priz` [i în
zonele adiacente [i chiar mai îndep`rtate ale digurilor,
unde s-a observat, de asemenea, o cre[tere important` a
tas`rilor.
De remarcat este [i faptul c` fenomenul a afectat doar
par]ial func]ionalitatea echipamentelor hidromecanice,
datorit` schemei de realizare a barajului (cu ploturi tip cuv`).
anul 59, nr. 7/2011
6. M`suri
În anul 1970, a[a cum reiese [i din tabelul 1, primele
m`suri luate pentru urm`rirea fenomenelor [i depistarea
cauzelor care le-au produs au fost:
a) îndesirea re]elei de repere de nivelment pe baraj,
disipator, priz` [i pe zonele adiacente digurilor
acumul`rii;
b) montarea de cleme dilatometrice la rosturile
barajului;
c) executarea unor foraje de drenaj de adâncime;
d) executarea unor foraje piezometrice sub talpa
barajului;
e) determinarea c`ilor de circula]ie a apei cu fluoro-
scein`;
f) analiza apei din drenuri, disipator [i izvoare pentru
determinarea caracteristicilor acesteia.
În perioada 1971-1972 s-au executat lucr`ri de
consolidarea prin injec]ii a terenului de fundare a barajului,
iar ca urmare tas`rile înregistrate în perioada 1971-1973,
tas`rile au sc`zut sim]itor, rata annual` fiind de 1-3 mm.
În 1974 s-a înregistrat o reactivare a tas`rilor, cu o rat` de
10-15 mm/an, investiga]iile continuând prin:
a) m`sur`tori seismice în foraje pân` la circa 5-10 m
sub voalul de etan[are executat sub baraj;
b) m`sur`tori electrometrice la racordul digului malului
drept cu barajul [i la racordul barajului cu priza.
În perioada 1975-1983 s-au executat lucr`ri de
consolidare a funda]iei barajului prin injec]ii, exploatarea
amenaj`rii f`cându-se la parametrii proiecta]i [i asigurând
siguran]a construc]iilor. Astfel, din m`sur`torile efectuate
de grupa UCC de la baraj s-a constatat o reducere
accentuat` a ritmului tas`rilor, chiar [i ridic`ri ale acestuia
de circa 3 mm ca urmare a injec]iilor executate.
În perioada 1983-1995 nu s-au executat lucr`ri de
consolidare a barajului, constatându-se o stagnare a
tas`rilor, dar pentru siguran]` s-a luat m`sura coborârii
cotei de exploatare cu 50 cm.
În 1996 [i prima parte a anului 1997, tas`rile barajului [i
ale racordului cu digul malului drept s-au accentuat
(13,2 mm). Ca urmare, lucr`rile de consolidare prin injecta-
re au fost reluate în 1997 [i 1998, realizându-se o stabilizare
a tas`rilor. De asemenea, din cauza acestor accentu`ri, s-a
luat m`sura coborârii cotei de exploatare cu 1 m.
În aprilie 1999 a ap`rut o raven` în zona de racord a
digului mal drept cu barajul, ce a fost imediat umplut` cu
balast. În perioada 1999-2003 nu s-au executat lucr`ri de
consolidare a funda]iei barajului, tas`rile fiind de circa
1 mm.
Din luna august 2004 tas`rile cuvelor barajului [i ale
racordului digului malului drept cu barajul s-au accentuat,
exfiltra]ia din imediata vecin`tate a racordului ajungând la
150 l/min, ceea ce a impus golirea lacului [i efectuarea
unor remedieri urgente (spargerea [i rebetonarea dalelor
dislocate, etan[area rosturilor deschise etc.). Dup`
realizarea remedierilor, lacul s-a reumplut.
În prim`vara anului 2005 exfiltra]ia men]ionat` mai sus s-a
reactivat, tas`rile barajului [i racordului s-au accentuat,
ajungând la -14,9 cm la RN 207, iar urmare apari]iei unei
surp`ri tronconice în zona de racord de circa 2 m adân-
cime [i 1,5 m diametru la baz`, împreun` cu repre-
N. Catan` - Mentenan]` predictiv` [i corectiv` la barajul amenaj`rii hidrotehnice Racova 229

zentan]ii UCC Hidroelectrica [i ai proiectantului s-a dispus

golirea amenaj`rii [i expertizarea acumul`rii.

Concluziile expertizei (figurile 4 — 10) au men]ionat faptul

c` acumularea trebuie abandonat` [i necesitatea
urgent`rii atac`rii lucr`rilor de transformare a centralei
Racova în central` pe deriva]ie.

În 2006 au început lucr`rile de execu]ie la transformarea

centralei Racova în central` pe deriva]ie, lucr`ri ce s-au
terminat în 2009.

Fig. 5. Tas`ri diferite între cuvele

a)

b)
Fig. 4. Tas`ri diferite la câmpurile 1 [i 2: a - Zona vizat`; b - detaliu

Fig. 6. Tas`ri la capul amonte al pilei câmpurilor deversante

 230 anul 59, nr. 7/2011

Fig. 7. O por]iune scufundat` a disipatorului de energie

Fig. 10. Pila III (deschiderea III - deschiderea IV)

Concluzii

Aspectele prezentate în prezenta lucrare arat` c`

amenajarea Racova a putut fi men]inut` mult timp în
exploatare, în condi]ii de siguran]`, datorit` urm`ririi atât
cu mijloace AMC [i mijloace de m`surare, cât [i prin
observa]ii vizuale directe efectuate de personalul UCC.
Rezultatele acestor observa]ii au permis identificarea
m`surilor necesare pentru stabilizarea, în timp util [i în
cuno[tin]` de cauz`, a funda]iei barajului.

Fig. 8. Zidul de racord al malului drept: cr`p`turi mari, tas`ri [i deforma]ii

Fig. 9. Culee pe malul stâng

M. M`lai - Telemonitorizarea barajului Fântânele
Telemonitorizarea barajului Fântânele
Marius M~LAI1
1. Date generale
Sistemul de supraveghere a barajului Fântânele are
caracterul unei urm`riri speciale [i permanente a
comport`rii construc]iei. El a fost stabilit prin proiectul de
execu]ie [i s-a instituit ca urmare a:
a) importan]ei deosebite a construc]iei hidrotehnice
aflate în frontul de reten]ie.
b) seismicit`]ii relativ ridicate a zonei (I=6).
c) posibilit`]ii apari]iei unor ac]iuni suplimentare
asupra construc]iilor (alunec`ri de teren, viituri etc).
2. Obiectul lucr`rii
Condi]iile deosebite de realizare [i exploatare a barajelor din
Amenajarea Some[ face posibil` apari]ia unor incidente la un
interval destul de mare dup` umplerea lacului de acumulare.
Depistarea în timp util a unor astfel de incidente se poate
ob]ine numai prin monitorizarea continu` a barajului, care
permite urm`rirea evolu]iei real` a construc]iei.
Pentru urm`rirea corect` a apari]iei [i evolu]iei
fenomenelor nedorite ce pot ap`rea la barajul Fântânele
din Amenajarea Some[ trebuie cunoscute rezultatele
m`sur`torilor furnizate de EMM montate în corpul
barajului, conform „Proiectului de Urm`rire Special`”,
pentru a se identifica [i interpreta corect starea curent` a
construc]iei [i a se dispune, în consecin]`, m`surile de
siguran]` în exploatare ce se impun.
Urm`rirea st`rii [i a eficacit`]ii sistemului de etan[are, a
rocii de funda]ie [i a construc]iei se urm`re[te prin
m`sur`tori la forajele de drenaj montate în galeria de
injec]ii [i drenaj, iar exfiltra]iile totale se m`soar` la
deversoarele tarate montate la gura galeriei de injec]ii [i
la pintenul aval baraj. Aceste exfiltra]ii totale se transmit
automat la cabina barajistului, iar rezultatele sunt stocate
pe calculatorul din camera de comand`. M`surarea
debitelor exfiltrate din galeria de injec]ii [i de la pintenul
aval baraj se realizeaz` în prezent cu ajutorul a dou`
traductoare care sunt montate pe un bra] articulat de circa
50 cm prev`zut cu un flotor la cap`tul liber. În zona
articula]iei este amplasat un traductor absolut de înclinare,
care con]ine un senzor absolut de înclinare [i un controler
cu microprocesor care efectueaz` calcule trigonometrice
[i de compensare [i amortizare. De asemenea, controlerul
asigur` comunicarea cu calculatorul din cabina
barajistului. Pentru un domeniu de m`surare de 300 mm,
acest tip de traductor se are o rezolu]ie de 0,1 mm [i o
eroare maxim` de 0,4 mm.
3. Scopul lucr`rii
Prin stabilirea corect` a rezultatelor m`sur`torilor la EMM
montate în corpul barajelor din cadrul Amenaj`rii Some[
se va putea aprecia în mod corect comportarea în
exploatare a barajelor, raportând rezultatele acestor
m`sur`tori la limitele de aten]ie, avertizare [i alarmare
precizate prin „Proiectele de Urm`rire Special`” elaborate
de c`tre SCISPH S.A. Bucure[ti, proiectantul general al
barajelor din cadrul Amenaj`rii Some[.
1 Drd. ing., S.C. Hidroelectrica S.A., Sucursala Hidrocentrale
Cluj-Napoca
231
Transmiterea automat` a debitelor exfiltrate de la barajul
Fântânele la sediul Sucursalei Hidrocentrale Cluj-Napoca
va putea permite vizualizarea [i interpretarea zilnic` a
m`sur`torilor de debite exfiltrate din galeria de injec]ii [i
drenaj, precum [i luarea deciziilor în mod operativ ce se
impun în caz de avarii/accidente.
Aplica]ia în practic` a acestui studiu va fi eficient` dac` va
putea fi valorificat` prin utilizarea [i integrarea în sistemele
actuale pe care le folose[te Sucursala Hidrocentrale Cluj-
Napoca (Laboratorul UCCH) în analizarea [i interpretarea
comport`rii în exploatare a barajelor din cadrul Amenaj`rii
Some[.
4. Con]inutul lucr`rii
4.1. Situa]ia actual` a func]ion`rii drenajelor
La barajul Fântânele sunt montate în total 38 foraje de
drenaj, amplasate în galeria de injec]ii-drenaj, din care 12
foraje au debit m`surabil, restul fiind uscate.
Deversoarele ce fac obiectul acestei lucr`ri sunt
amplasate la gura galeriei de injec]ii-drenaj [i la piciorul
din aval al barajului. Metoda de calcul al cheii de debit are
la baz` principii trigonometrice [i fizice descrise de
ecua]ia lui Bernoulli.
În urma verific`rii situa]iei întâlnite la fa]a locului s-a
constatat c` semnalele furnizate de traductoarele exis-
tente nu sunt preluate automat [i nu sunt stocate într-o
baz` de date.
4.2. Modernizarea sistemului de m`surare actual
Clinometrul electronic AccuStar care s-a folosit în aceast`
aplica]ie este un dispozitiv extrem de precis de m`surare
a unghiului. Acest clinometru este compact [i robust [i el
este folosit în aplica]ii în care restric]iile de volum sunt
severe [i condi]iile de lucru dificile.
Sistemul are la baz` un senzor capacitiv patentat [i nu are
elemente mobile. Rotit în jurul axei de senzitivitate, semna-
lul de ie[ire este rezultatul unei varia]ii liniare a capacit`]ii
interne, varia]ie convertit` electronic în valori unghiulare.
Senzorul, precum [i partea electronic`, sunt încapsulate
într-o incint` rigid`, din material plastic (figura 1).
Fog 1. Clinometrul AccuStar
Caracteristicile clinometrului sunt urm`toarele:
a) Plaja de m`surare total`: ±60°, ±45°
b) Rezolu]ie: 0,001°
 232 anul 59, nr. 7/2011

c) Linearitate: Sistemul permite [i stocarea rezultatelor m`sur`torii de

debit, la cererea manual` a operatorului.
În domeniul, ° Abaterea, %
0 — 10 ± 0,1 Fi[ierele istorice sunt transferate automat pe serverul
10 — 45 ±1 Sucursalei Hidrocentrale Cluj-Napoca folosind conexiunea
45 — 60 monoton` de Internet [i un modem GSM/GPRS.

d) Repetabilitate la 0°: 0,05° 4.3. Transmiterea automat` a datelor achizi]ionate

e) Eroare la trecerea prin 0: < 1%, pân` la 45°
f) Constanta de timp: 0,3 s
g) R`spunsul în frecven]` (-3dB): 0,5 Hz
Programul de „Achizi]ie deversoare“ permite achizi]io-
narea debitelor de la cele dou` deversoare monitorizate
cu o rat` de achizi]ie variabil`, de la 1 citire pe minut pân`
la 1 citire pe zi.
Transmiterea datelor între punctele de m`surare [i
calculator se face prin radio (exist` distan]e de sute de
metri între punctele de m`surare [i cabina barajistului), pe
frecven]a de 866 MHz. Mai departe, spre Sucursala
Hidrocentrale Cluj-Napoca, transmiterea datelor se
asigur` de un modem GSM ce face posibil` accesarea
datelor via Internet. (figura 2)

Fig. 2. Schema bloc a sistemului de culegere a datelor

 236 anul 59, nr. 7/2011

Sistemul Energetic Na]ional în luna iunie 2011

[i trimestrul II/2011
Petru IFTIME1
Din punct de vedere meteorologic prima decad` a lunii Tabelul 2
iunie a fost normal` sub aspectul temperaturilor medii [i Energia electric`, luna iunie, GWh
al precipita]iilor. Temperaturile s-au situat în banda de
valori cuprinse între 15°C [i 25°C. În decada a doua
Anul Luna iunie 2011/2010
temperaturile au crescut pân` la 30-32°C, %
înregistrându-se zile cu canicul` (peste 32°C), dup` care 2011 4618,8
Produc]ia total` 103,0
s-au înregistrat fenomene meteorologice extreme (vijelii, 2010 4482,2
ploi abundente cu c`deri de grindin` [i inunda]ii locale). 2011 4512,4
Consumul intern 104,4
Spre sfâr[itul decadei a treia, fenomenele meteorologice 2010 4323,8
extreme au încetat, temperaturile coborând ziua pân` la 2011 106,4
Exportul 67,2
15-20°C, iar ploile au fost moderate (15-20 l/m2). În 2010 158,4
tabelul 1 se prezint` balan]a produc]ie-consum de energie
electric` pe luna iunie 2011.
Sarcina maxim` a SEN în luna iunie 2011 a fost de
Tabelul 1 7559 MW, iar cea minim` (în golul de noapte) a fost de
Energie electric`, iunie 2011: balan]a produc]ie-consum a 4431 MW. În tabelul 3 se prezint` produc]ia, consumul
S.E.N. intern [i exportul de energie electric` în trim. II 2011
comparativ cu realiz`rile din trim. II 2010.
Energia Puterea medie
GWh Tabelul 3
MW %
Energia electric`, trimestrul II, GWh
A. PRODUC}IA TOTAL~ 4618,8 6415,0 100,0
B. CONSUMUL INTERN 4512,4 6267,0 97,7
C. EXPORT (-) - 106,4 - 148,0 2,3 2011/2010
Anul Trim. II
PRODUC}IA CENTRALELOR %
ELECTRICE 2011 14741,4
Produc]ia total` 110,3
1. S.C. Hidroelectrica 1202,7 1670,0 26,0 2010 13364,2
2. Centrala nuclearelectric` 975,8 1355,0 21,1 14055,6
2011
3. C.E. Rovinari 441,6 613,0 9,6 Consumul intern 106,7
4. C.E. Turceni 628,2 873,0 13,6 2010 13173,8
5. C.E. Craiova 442,5 615,0 9,6 2011 685,5
6. Mintia 190,5 265,0 4,1 Exportul 360,0
2010 190,4
7. ELCEN Bucure[ti 177,0 246,0 3,8
8. S.C. Termoelectrica 101,4 141,0 2,2
9. Produc`tori independen]i 166,3 231,0 3,7 Se remarc` faptul c` în trim. II/2011 consumul intern de
10. Autoproduc`tori, inclusiv CHE 207,8 288,0 4,5 energie electric` a crescut fa]` de acela[i trimestru din
11. Centrale eoliene 85,0 118,0 1,8
2010 cu circa 6,7%, iar exportul de peste trei ori. Acest
fapt indic` o cre[tere a activit`]ilor economice [i a
Consumul intern de energie a reprezentat 97,7% din serviciilor. În tabelul 4 se prezint` evolu]ia consumului
produc]ia centralelor electrice, iar exportul 2,3% din intern în semestrul I din anii 2005-2010.
aceast` produc]ie. Produc]ia de energie electric` s-a
realizat în urm`toarea structur`: centrale termoelectrice cu Tabelul 4
c`rbune 42,7%, centrale termoelectrice cu hidrocarburi Consumul intern de energie electric`, GWh
7,9%, centrala nuclearelectric` 21,1%, centrale
hidroelectrice 26,5% [i grupuri eoliene 1,8%. Comparativ Anul
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
cu luna iunie 2010, consumul intern a fost mai mare cu Semestrul I 28914 29228 28983 30442 27343 28535 30319
Semestrul 2 27897 28943 30308 29893 27843 29329 -
circa 4,4% în luna iunie 2011, iar produc]ia de energie Total 56811 58171 59291 60335 55186 57864 -

electric` a fost mai mare cu 3%. Balan]a export — import

de energie electric` s-a închis pe un export de
106,4 GWh, fa]` de un export de 158,4 GWh realizat în
luna iunie 2010 (- 32,8%). În tabelul 2 se prezint`
produc]ia, consumul intern [i exportul de energie electric`
în luna iunie din anii 2010 [i 2011.
1 Ing., IRE
Fa]` de sem. I/2010, în sem. I/2011 consumul intern a
crescut cu circa 6,3%, fiind practic egal cu realiz`rile din
anul 2008, reprezentând 99,6% fa]` de sem. I/2008.
Tabelul 5 prezint` evolu]ia procentual` a consumului
intern din sem. I/2011, comparativ cu realiz`rile din
acela[i semestru din anii 2005-2010.
P. Iftime - Sistemul Energetic Na]ional în luna iunie 2011 [i trimestrul II/2011 237

Tabelul 5 În tabelul 7 sunt prezentate caracteristicile principalelor

Evolu]ia consumului intern de energie electric`, amenaj`ri hidroenergetice la data de 30 iunie 2011.
semestrul I, 2005-2011 Tabelul 7
Nivelul Cota
Cota la Cota la Gradul de umplere la
p, % 2011/2005 2011/2006 2011/2007 2011/2008 2011/2009 2011/2010 Amenajarea normal minim`
30.06.2011 31.05.2011 30.06.2011
p-100 + 4,9 + 3,7 + 4,6 - 0,4 + 10,9 + 6,3 de reten]ie a lacului
mdM mdM %
mdM mdM
ARGE{-VIDRARU 830 740,0 814,33 807,7 70,8
BISTRI}A-STEJARU 513 470,0 503,43 500,1 69,8
În tabelul 6 se prezint` evolu]ia consumului intern de LOTRU-CIUNGET 1289 1240,0 1266,37 1260,4 40,6
FÂNTÂNELE-
991 945,0 975,00 972,4 48,6
energie electric` [i a puterilor maxime [i minime M~RI{ELU
SEBE{ 1255 1210,0 1241,26 1232,8 56,8
consumate în lunile aprilie-iunie din anii 2005-2011. REME}I 851 785,0 823,98 824,7 39,9
CERNA 685 612,0 662,58 659,8 53,4
RETEZAT 1005 974,5 1004,35 1009,6 106,8
TOTAL - - - - -
Tabelul 6 Rezerva de energie
GWh
2804 - 1601,2 1328,8 57,1

Consumul intern de energie electric`,

trimestrul II, 2005-2011 Debitul Dun`rii la 30.06.2011 era de 4120 m3/s. Trebuie
Anul UM 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 remarcat faptul c` atât gradul de umplere al principalelor
CONSUMUL
INTERN
lacuri de acumulare, cât [i rezerva echivalent` de energie
Luna aprilie 4695 4531 4445 4803 4131 4446 4857 (corespunz`toare volumului util al lacurilor) sunt foarte
Luna mai GWh 4325 4548 4623 4803 4181 4365 4686
Luna iunie 4160 4353 4594 4638 4116 4323 4512 sc`zute fa]` de situa]ia la 30.06.2010. Rezerva echi-
TOTAL 13180 13432 13662 14244 12428 13134 14055 valent` de energie la 30.06.2011 era de numai 57,1% fa]`
CONSUM MAXIM
LA VÂRFUL S.E.N. de 94,9% la 30.06.2010. În aceste condi]ii, va fi foarte
Luna aprilie 7841 7899 8087 8409 7354 8278 8378 greu ca în iarna 2011/2012 s` se intre cu o rezerv`
Luna mai 6946 7336 7421 7550 6989 7292 7818
Luna iunie MW 6755 7230 7684 7938 6969 7576 7559
echivalent` de energie de cel pu]in 70-75%, impunându-
CONSUM MAXIM
7181 7488 7731 7832 7104 7715 7918
se o exploatare ra]ional` a lacurilor de acumulare. În caz
MEDIU
Consumul intern
contrar exist` riscul de a se intra în iarn` cu deficite de
minim,
în golul de noapte
putere [i energie la nivelul SEN, deficite care pot fi
Luna aprilie 5095 4506 4590 4580 3958 4373 4490 eliminate prin consumuri importante de gaze naturale [i
Luna mai
MW 4289 4707 3823 4923 4885 4298 4756 p`cur` din import pentru centralele termoelectrice.
Luna iunie 4284 4648 4793 4873 4076 4410 4431
CONSUM MINIM
MEDIU
4556 4620 4402 4792 4306 4360 4559
Bibliografie: UNO - DEN – Rapoarte operative lunare
 238
Legisla]ie
Reglement`ri în sectorul energiei
I. Evolu]ii legislative europene
Reuniunea Consiliului Transporturi, Telecomunica]ii
[i Energie din 10 iunie 2011
Principalele aspecte dezb`tute:
Integritatea [i transparen]a pie]ei energiei
Pre[edin]ia a informat Consiliul cu privire la stadiul actual al
lucr`rilor proiectului de regulament privind integritatea [i
transparen]a pie]ei de energie. În urma unor progrese
semnificative în cadrul Consiliului [i a votului Comisiei ITRE
a PE din 26 mai 2011, negocierile cu Parlamentul
European vor fi lansate la 16 iunie 2011 pentru a se ajunge
la un acord în prim` lectur` pân` la sfâr[itul lunii iunie.
Regulamentul propus stabile[te un cadru pentru
monitorizarea pie]elor de energie angro în vederea
detect`rii abuzului [i a manipul`rii pie]ei, asigurând astfel
integritatea [i transparen]a pie]elor respective. Elementul
principal al acestui cadru const` în instituirea unei func]ii
de monitorizare a pie]ei la nivel european, o sarcin` care
ar trebui îndeplinit` de Agen]ia pentru Cooperarea
Autorit`]ilor de Reglementare din Domeniul Energiei
(ACER). Abuzul de pia]` [i manipularea pie]ei în ceea ce
prive[te instrumentele financiare în general sunt deja
reglementate prin Directiva 2003/6/CE privind abuzul de
pia]` [i prin Directiva 2004/39/CE privind instrumentele
financiare.
Planul pentru eficien]a energiei
O eficien]` energetic` sporit` este esen]ial` pentru
atingerea obiectivului UE privind o economie cu emisii
reduse de dioxid de carbon [i atingerea obiectivelor din
Strategia energetic` 2020. Concluziile Consiliului,
elaborate pe baza comunic`rii Comisiei pe acest subiect,
prezentat` în martie 2011, abordeaz` în special
urm`toarele domenii prioritare de ac]iune în scopul
promov`rii eficien]ei energiei: sectorul public, construc]iile,
industria [i sectorul energiei, transporturile [i modalit`]i de
sprijinire a alegerilor favorabile din partea consumatorilor.
O propunere legislativ` a Comisiei de directiv` privind
eficien]a energiei este programat` pentru iunie 2011.
Foaia de parcurs pentru domeniul energiei pân` în 2050
Foaia de parcurs pentru domeniul energiei pân` în 2050,
care urmeaz` a fi prezentat` de c`tre Comisie pân` la
sfâr[itul anului 2011, va continua implementarea
Strategiei 2011-2020 pentru energie, concentrându-se pe
aspectele care trebuie realizate prin ini]iative [i
instrumente ale UE în domeniul energiei pân` în 2050,
astfel încât s` se instituie sisteme foarte eficiente
energetic [i cu emisii de dioxid de carbon reduse,
urm`rindu-se în acela[i timp securitatea aprovizion`rii [i
obiectivele legate de competitivitate. Delega]ia german`
[i-a prezentat hot`rârea de a închide 16 grupuri nucleare
pân` în 2022.
anul 59, nr. 7/2011
Iunie 2011
Proiectul unei noi directive în domeniul eficien]ei energiei
Comisia European` a lansat la 22 iunie 2011 un nou
pachet de m`suri în vederea cre[terii eficien]ei energiei.
Noua propunere de directiv` introduce m`suri de
urgentare a eforturilor Statelor Membre în vederea utiliz`rii
mai eficiente a energiei pe parcursul tuturor etapelor
lan]ului energetic - de la producere la utilizare.
Comisia propune m`suri precum:
a) Obliga]ia legal` de a introduce scheme de
economisire a energiei în toate Statele Membre:
Operatorii de distribu]ie sau furnizorii vor fi obliga]i
s` economiseasc` în fiecare an 1,5% din volumul
vânz`rilor de energie pe care le realizeaz`, prin
implementarea unor m`suri de eficien]` a energiei,
precum îmbun`t`]irea eficien]ei sistemului de
înc`lzire, instalarea de ferestre termoizolante sau de
acoperi[uri termoizolante, la nivelul consumatorilor
de energie finali. În locul acestei m`suri, Statele
Membre au posibilitatea s` propun` alte meca-
nisme de economisire a energiei, de exemplu prin
finan]area de programe sau acorduri voluntare care
s` conduc` la acelea[i rezultate, îns` f`r` a le
impune vreo obliga]ie companiilor de energie.
b) Introducerea de m`suri de eficien]` a energiei în
sectorul public: Organismele publice vor promova
comercializarea produselor [i a serviciilor eficiente
din punct de vedere energetic, prin impunerea
obliga]iei legale de a achizi]iona cl`diri, produse [i
servicii eficiente din punct de vedere energetic. Vor
trebui s` continue s` reduc` treptat energia
consumat` în propriile lor sedii, prin efectuarea în
fiecare an a lucr`rilor de renovare necesare, care
s` acopere cel pu]in 3% din suprafa]a total` a
respectivelor cl`diri.
c) Economii de energie importante la nivelul consuma-
torilor: Accesul rapid [i gratuit la date în timp real [i
istorice privind consumul de energie, printr-un
sistem mai precis de contorizare individual`, le va
permite consumatorilor s` î[i gestioneze mai bine
consumul energetic. Facturarea ar trebui s` aib` la
baz` consumul efectiv, reflectând în mod clar datele
din contorizare.
d) Acordarea de stimulente pentru IMM care
efectueaz` audituri energetice [i popularizeaz` cele
mai bune practici. Companiile mari vor trebui s` î[i
auditeze consumul de energie pentru a facilita
identificarea poten]ialului de reducere a acestuia.
e) Eficien]a producerii de energie: monitorizarea
nivelurilor de eficien]` pentru noile instala]ii de
producere a energiei, elaborarea unor planuri
na]ionale privind sectoarelor de înc`lzire [i r`cire,
care s` constituie baza planific`rii unor infrastructuri
eficiente de înc`lzire [i r`cire, inclusiv prin
recuperarea pierderilor de energie termic`.
f) Transportul [i distribu]ia energiei: Îmbun`t`]irea efi-
cien]ei prin garantarea faptului c` autorit`]ile de
reglementare în domeniul energiei ]in cont de cri-
teriile de eficien]` a energiei atunci când iau decizii,
în special atunci când aprob` tarife de re]ea.
Legisla]ie - Reglement`ri în sectorul energiei
Directiva prevede, de asemenea, ca în 2014 Comisia s`
realizeze o evaluare a progreselor înregistrate în vederea
atingerii obiectivului UE de a cre[te eficien]a energiei cu
20% pân` în 2020 [i, dac` va fi necesar, s` introduc` o
nou` propunere legislativ` prin care s` stabileasc` ]inte
na]ionale obligatorii de cre[tere a eficien]ei energiei.
II. Evolu]ii legislative interne
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
404/09.06.2011 a fost publicat` Legea nr.
93/06.06.2011 privind aprobarea Ordonan]ei Guve-
rnului nr. 22/2010 pentru modificarea [i completarea
Legii nr. 64/2008 privind func]ionarea în condi]ii de
siguran]` a instala]iilor sub presiune, instala]iilor de
ridicat [i a aparatelor consumatoare de combustibil.
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
413/14.06.2011 a fost publicat` Legea nr.
79/06.06.2011 privind aprobarea Ordonan]ei de
urgen]` a Guvernului nr. 126/2010 pentru modificarea
alin. (2) [i (4) ale art. 6 din Ordonan]a de urgen]` a
Guvernului nr. 114/2005 privind unele m`suri pentru
derularea [i finalizarea privatiz`rii societ`]ilor comerciale
filiale de distribu]ie [i furnizare a energiei electrice
„Electrica Moldova“ - S.A. [i „Electrica Oltenia“ - S.A.
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
426/17.06.2011 în care a fost publicat` Ordonan]a de
Urgen]` a Guvernului nr. 53/2011 pentru instituirea
unor m`suri în domeniul gazelor naturale.
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
436/22.06.2011 a fost publicat Ordinul ministrului
economiei, comer]ului [i mediului de afaceri nr.
1178/06.06.2011 pentru stabilirea criteriilor sectoriale
[i a pragurilor critice aferente sectorului ICN/E -
infrastructur` critic` na]ional`/european` - „Energetic”.
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
440/23.06.2011 au fost publicate: Ordinul pre[e-
dintelui ANRE nr. 24/2011 pentru prorogarea terme-
nului de intrare în vigoare a Ordinului pre[edintelui
Autorit`]ii Na]ionale de Reglementare în Domeniul
Energiei nr. 31/2010 privind aprobarea tarifelor pre-
v`zute în anexa nr. 10 la Codul re]elei pentru Sistemul
na]ional de transport al gazelor naturale, aprobat prin
Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale de Regle-
mentare în Domeniul Energiei nr. 54/2007 [i a pre]ului
239
de achizi]ie a gazelor naturale livrate în excedent în
Sistemul na]ional de transport, Ordinul pre[edintelui
ANRE nr. 25/2011 pentru prorogarea termenului de
intrare în vigoare a prevederilor art. 221, art. 25 pct. A
„Cerin]e financiare“ pct. (v), art. 26 alin. (2), art. 36, art.
38 alin. (11), art. 39, 41, 42 [i 44 din Codul re]elei
pentru Sistemul na]ional de transport al gazelor
naturale, aprobat prin Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii
Na]ionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr.
54/2007 [i Ordinul pre[edintelui ANRE nr. 26/2011
pentru completarea anexei la Decizia pre[edintelui
Autorit`]ii Na]ionale de Reglementare în Domeniul
Gazelor Naturale nr. 1078/2003 privind aprobarea
Criteriilor [i metodelor pentru aprobarea pre]urilor [i
stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor
naturale.
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
441/23.06.2011 a fost publicat Ordinul ministrului
economiei, comer]ului [i mediului de afaceri, al
pre[edintelui ANRE [i al pre[edintelui Agen]iei
Na]ionale pentru Resurse Minerale nr.
1284/27/160/22.06.2011 privind valorificarea
cantit`]ilor de gaze naturale pe pia]a intern` [i unele
m`suri pentru înt`rirea disciplinei în sectorul gazelor
naturale.
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
443/24.06.2011 a fost publicat` Legea nr.
99/15.06.2011 privind aprobarea Ordonan]ei de
Urgen]` a Guvernului nr. 43/2010 pentru modificarea
unor acte normative în vederea reducerii sau simplific`rii
administrative a unor autoriza]ii/avize/proceduri ca
urmare a m`surilor asumate de Guvernul României în
cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului
de În]elegere între Comunitatea European` [i România,
semnat la Bucure[ti [i la Bruxelles la 23.06.2009.
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
450/28.06.2011 a fost publicat Ordinul pre[edintelui
ANRE nr. 28/2011 privind desemnarea furnizorilor de
ultim` op]iune de energie electric` pentru pentru
perioada 1 iulie 2011-30 iunie 2012.
Rubric` realizat` de
dr. ing. Lusine CARACA{IAN
ANRE
 240
Informa]ii de la
EURELECTRIC
IEA preg`te[te drumul c`tre reducerea dramatic` a
emisiilor de CO2 [i a consumului de energie în
sectorul cl`dirilor, la orizontul anului 2050. La 16 mai
2011 Agen]ia Interna]ional` pentru Energie (IEA) a dat
publicit`]ii un nou raport, Cl`diri eficiente energetic:
Instala]ii de înc`lzire [i de r`cire, pentru a ar`ta cum
tehnologiile eficiente energetic destinate înc`lzirii [i r`cirii,
cu emisii reduse sau nule de dioxid de carbon pot reduce
dramatic consumul de energie [i nivelul emisiilor de CO2
ale cl`dirilor reziden]iale, comerciale [i publice. Se
estimeaz` c` în ]`rile OECD se pot economisi energie
echivalent` cu pân` la 710 milioane tep [i emisii de CO2
de 2 Gt, pân` în anul 2050. Tehnologiile-cheie vor fi insta-
la]ii termice solare, pompe de c`ldur`, stoc`ri de energie
termic` [i cogenerare. (110601)
Va trece Uniunea European` pân` în anul 2020 de
pragul de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu
efect de ser`? Cu un an în urm`, la 26 mai 2010,
Comisia European` a publicat un comunicat ce analiza
implica]iile trecerii de la obiectivul de 20% reduceri pentru
emisiile de gaze cu efect de ser`, la unul de 30%.
Documentul f`cea [i o reevaluare a riscurilor scurgerilor de
carbon. Comunicatul a declan[at lungi dezbateri în cadrul
institu]iilor europene referitoare la oportunitatea dep`[irii
obiectivului ini]ial de 20%, dezbateri care [i acum, la mai
mult de un an, sunt înc` foarte agitate. (110606)
Raportul despre infrastructur` al Parlamentului
European parcurge drumul c`tre adoptare. Votând un
proiect de raport parlamentar dedicat comunicatului
privind infrastructura domeniului energiei, Comitetul
pentru Industrie, Cercetare [i Energie (ITRE) al Parlamen-
tului European a aprobat cu o mare majoritate textul [i
amendamentele negociate cu toate partidele politice. Nu-
meroase mesaje transmise de EURELECTRIC în docu-
mentul de r`spuns la comunicat s-au reflectat în textul
agreat [i au fost preluate de parlamentarii europeni. Aces-
tea au inclus, printre altele, o definire mai larg` a
Proiectelor de interes european (PEI), necesitatea sprijinirii
dezvolt`rii re]elelor inteligente [i convingerea c` politica
pentru infrastructur` a Uniunii Europene va fi definitivat`
împreun` cu toate p`r]ile interesate. Raportul este acum
preg`tit pentru adoptare în sesiunea plenar` a Parlamen-
tului din luna iulie 2011. (110607)
EURELECTRIC cere suplimentarea bugetului pentru
cercetare-dezvoltare-diseminare pentru domeniul
energiei. Finan]area cercet`rii, dezvolt`rii [i disemin`rii în
domeniul energiei trebuie semnificativ sporit` în cadrul
viitorului buget pentru 2014-2020 al Uniunii Europene, în
scopul atingerii obiectivelor referitoare la energie [i clim`,
dar [i pentru a asigura competitivitatea Europei fa]` de
rivalii ei globali. Planul strategic pentru tehnologii pentru
energie (Planul SET), elaborat pentru includerea pe pia]`
a tehnologiilor novatoare cu con]inut de carbon redus [i a
infrastructurii specifice acestora, va trebui s` aib` o linie
de bugetare independent` în cadrul noii propuneri de
finan]are. Acestea au fost mesajele principale con]inute în
r`spunsul EURELECTRIC înaintat în urma anchetei publice
realizate de Comisia European` privind viitorul cadru
strategic pentru finan]area cercet`rii [i inov`rii în cadrul
anul 59, nr. 7/2011
Uniunii Europene. Ancheta a inten]ionat s` identifice posi-
bile c`i de reformare a sistemului de finan]are a cercet`rii,
dezvolt`rii [i disemin`rii în cadrul domeniului energiei.
(110608)
Parlamentul European discut` rolul schemei Uniunii
Europene de tranzac]ionare a emisiilor în problema
decarboniz`rii. La 31 mai 2010 grupul politic liberal
ALDE al Parlamentului European a organizat discu]ii cu
tema „Decarbonizarea sectorului energiei: care este rolul
ce revine schemei Uniunii Europene pentru tranzac-
]ionarea emisiilor?” Panelul a fost co-prezidat de Chris
Davies (raportor pentru foaia de parcurs a Comisiei Euro-
pene pentru o economie cu con]inut de carbon redus) [i
Lena Ek, membri ai ALDE din Parlamentul European, care
au subliniat importan]a temei abordate. (110609)
Reglementarea integrit`]ii [i transparen]ei pie]elor
de energie în curs de adoptare în septembrie 2011,
dup` votul Comitetului Parlamentar. La 26 mai 2011,
Comitetul Parlamentului European pentru Industrie,
Cercetare [i Energie (ITRE) [i-a expus pozi]ia asupra
proiectului de reglementare a integrit`]ii [i transparen]ei
pie]ei de energie (REMIT). Documentul, emis de Comisia
European` în decembrie 2010, inten]ioneaz` s` introduc`
un regim special proiectat pentru transparen]` [i abuzul
de pia]` în cadrul pie]elor angro. EURELECTRIC apreciaz`
c` prin votul parlamentarilor din cadrul Comitetului ITRE s-
a îmbun`t`]it textul ini]ial, în special în ceea ce prive[te o
definire mai precis` [i orientat` spre sector a informa]iilor
cu caracter intern. Negocierile dintre Parlament [i Con-
siliu, în care Comisia a avut rolul de moderator, în cadrul
a[a-numitului „Trialog”, vor continua acum pe baza celor
dou` texte distincte redactate pân` la momentul de fa]`.
Exist` [anse mari ca referitor la text s` se ajung` înc` în
aceast` lun` (iunie 2011) la un larg consens politic, înain-
te de încheierea pre[edin]iei ungare. În acest caz, adop-
tarea oficial` a reglement`rii va avea loc în septembrie
2011, când va fi supus` votului sesiunii plenare. (110610)
Noua pre[edin]ie a EURELECTRIC stabilit` înainte de
Conferin]a anual` a EURELECTRIC î[i începe acti-
vitatea. Fulvio Conti, pre[edintele grupului italian Enel, a
fost ales pre[edinte al EURELECTRIC. Alegerea a avut loc
în cadrul întâlnirii din 12 iunie 2011 a Consiliului director
al EURELECTRIC, înaintea Conferin]ei anuale organizat`
pe parcursul a dou` zile, la Stockholm. Consiliul a
desemnat, de asemenea, pe dl. Tomasz Zadroga, pre[e-
dintele grupului polonez PGE pentru energie, ca un al
doilea vicepre[edinte al EURELECTRIC. Atât dl. Conti, cât
[i dl. Zadroga î[i vor prelua func]iile cu efect imediat, al`-
turându-se vicepre[edintelui EURELECTRIC Dr. Johannes
Teyssen (pre[edintele E.ON), care a fost ales anul trecut.
Între timp, Conferin]a anual` a EURELECTRIC s-a deschis
oficial la 13 iunie 2011, cu un cocktail de bun venit, ce a
avut loc la muzeul Vasa din Stockholm [i s-a bucurat de
o larg` participare. (110613)
Industria european` a energiei electrice subliniaz`
rolul provoc`rilor investi]ionale în conturarea viito-
rului energiei în Europa. „Asigurarea unor investi]ii ma-
sive [i suficiente în tehnologiile pentru energie din Europa
Informa]ii de la EURELECTRIC
[i în infrastructura specific` va fi crucial` în asigurarea
pentru urm`toarele decenii a unei aliment`ri cu energie
electric` sigur`, acceptabil` [i cu con]inut de carbon
redus pentru cet`]enii Europei”, a afirmat noul pre[edinte
al EURELECTRIC, dl. Fulvio Conti în cadrul conferin]ei de
pres` organizate la 13 iunie 2011 cu ocazia Conferin]ei
anuale a EURELECTRIC de la Stockholm. „Sunt necesare
investi]ii masive în sistemele noastre de energie pentru
atingerea obiectivelor Uniunii Europene stabilite pentru
energie [i clim`. Aceste investi]ii cer dou` elemente: un
cadru de reglementare stabil [i predictibil pe termen lung
[i un câmp de ac]iune pentru pie]e care s` permit` [i s`
r`spl`teasc` proiecte inovative eficiente” a motivat dl.
Conti. (110614)
„EURELECTRIC este parte a solu]iei”, a afirmat Conti
la încheierea Conferin]ei anuale a EURELECTRIC.
Cea de a doua zi a Conferin]ei anuale a EURELECTRIC a
fost la fel de plin` de evenimente ca [i prima zi. Acordarea
distinc]iilor EURELECTRIC, un discurs al comisarului
european pentru energie, Günther Oettinger [i un Forum
executiv al pre[edin]ilor au fost numai câteva din
evenimentele-cheie. Companiile de distribu]ie au fost unul
dintre subiectele principale: acea a doua zi a conferin]ei a
fost dedicat` celei de a doua întâlniri anuale a lor [i
alegerii Adun`rii EURELECTRIC a directorilor operatorilor
de distribu]ie. (110615)
Conferin]a distribu]iei energiei electrice: EURELECTRIC
insist` asupra necesit`]ii [i beneficiilor disemin`rii
re]elelor inteligente. În lu`rile ei de cuvânt la cea de a 21-
a Conferin]` Interna]ional` [i Expozi]ie pentru Distribu]ia
Energiei Electrice, organizat` de CIRED in perioada 6-9 iunie
2011 la Frankfurt, EURELECTRIC a prezentat principalele
recomand`ri ale recent adoptatelor ei documente politice
referitoare la reglementare [i la re]ele inteligente [i — de
asemenea - a prezentat recentele dezvolt`ri ce au urmat
public`rii comunicatului Comisiei asupra re]elelor inteligente.
Conferin]a a fost organizat` de partenerul EURELECTRIC în
domeniul tehnologiilor pentru distribu]ia energiei electrice,
CIRED - Congrès International des Réseaux Electriques de
Distribution. (110616)
Lista de inten]ii a EURELECTRIC ini]iaz` procesul de
revizuire a documentelor de bun` practic` pentru
marile instala]ii de ardere. EURELECTRIC a dat
publicit`]ii o list` de inten]ii pentru modific`ri ce trebuie
aduse Documentelor de referin]` pentru bune practici în
domeniul marilor instala]ii de ardere. Revizuirea acestor
documente a fost anun]at` oficial în prima parte a lunii
februarie 2011, odat` cu reactivarea Grupului tehnic de
lucru, responsabil pentru procesul de revizuire. P`r]ile
interesate au fost invitate s` nominalizeze exper]ii care vor
participa în cadrul acestui grup [i au fost, de asemenea,
ruga]i s` î[i prezinte propriile propuneri pentru revizuiri.
Urm`torul pas va fi organizarea [edin]ei inaugurale, în
cadrul c`reia exper]ii vor discuta domeniul de activitate [i
organizarea procesului de revizuire. (110617)
R`spunsul EURELECTRIC la comunicatul dedicat
re]elelor inteligente contureaz` dou` mari necesit`]i
pentru evolu]ia cu succes a acestor re]ele. În r`spun-
sul ei din 17 iunie 2011 la comunicatul Comisiei „Re]elele
inteligente: de la inovare la diseminare”, EURELECTRIC a
subliniat c` pentru stimularea dezvolt`rii re]elelor
inteligente sunt necesare dou` condi]ii: stimulentele
pentru investi]ii în re]elele electrice de distribu]ie s` fie
acordate împreun` cu un solid model de pia]` care s`
legifereze participarea consumatorilor. Documentul
241
EURELECTRIC subliniaz`, de asemenea, faptul c` o
implementare încununat` de succes a re]elelor inteligente
va plasa consumatorii chiar în centrul noului sistem al
energiei electrice. Se a[teapt` ca re]elele inteligente s` fie
un factor de ac]iune în atingerea ambi]ioaselor obiective
ale Uniunii Europene pentru domeniul energiei, în
particular a celor referitoare la resursele de energie
regenerabile [i la eficien]a energiei. (110620)
R`spunsul anchetei EURELECTRIC: regulamente-
cadru pentru alocarea capacit`]ilor [i managementul
congestiilor va da ENTSO-E un mandat mai precis
pentru codurile de pia]`. În r`spunsul la ancheta ACER
asupra Regulamentelor-cadru pentru alocarea
capacit`]ilor [i managementul congestiilor, EURELECTRIC
face apel la un mandat mai clar [i mai detaliat pentru
ENTSO-E referitor la dezvoltarea unor coduri relevante
pentru pie]e. Printre multiplele subiecte prezente în acel
r`spuns, EURELECTRIC î[i declar` sprijinul pentru (i) o
evolu]ie a metodei de calcul al capacit`]ilor, de la ATC
spre considerarea circula]iilor de puteri cu specificarea de
criterii pentru delimitarea zonal`, (ii) clarificarea rolului
burselor de energie [i a operatorilor de transport [i de
sistem în cadrul pie]elor pentru ziua urm`toare [i intra-day,
(iii) drepturile de transport, toate acestea fiind obiective
primordiale pentru Europa. EURELECTRIC r`mâne
consecvent` în sprijinul acordat tranzac]ion`rilor de tip
intraday. În sfâr[it, EURELECTRIC face apel pentru
stabilirea unui capitol distinct acordat regulamentelor-
cadru. (110621)
Bugetul Uniunii Europene pentru 2014-2020:
înghe]area nu este o op]iune [i se caut` noi surse de
venit. În [edin]a sa plenar` din 8 iunie 2011, Parlamentul
European a declan[at negocierile pentru Cadrul financiar
multianual post-2013 al Uniunii Europene, prin adoptarea
raportului elaborat de Comitetul special pentru provoc`ri
politice. Raportul propune o deplasare în structura
bugetului de cheltuieli c`tre atingerea obiectivelor politice
stabilite în Strategia pentru Europa anului 2020, în timp ce
respinge propunerea unor State Membre de a „înghe]a”
bugetele viitoare la nivelul anului 2013. Parlamentarii
europeni transmit astfel un puternic semnal politic înainte
de apari]ia în aceast` lun` a propunerilor Comisiei, care
va declan[a negocierile adev`rate. EURELECTRIC a par-
ticipat la aceast` dezbatere prin publicarea pozi]iei proprii,
în luna mai 2011. (110622)
Cea de a 9-a întâlnire a Comitetului director încheie
activitatea colectivului de lucru pentru re]ele inte-
ligente. La dou` luni de la publicarea comunicatului
Comisiei Europene referitor la re]elele inteligente, la care
aceasta a contribuit semnificativ, colectivul Re]ele
inteligente a fost dizolvat. La cea de a 9-a [i ultima
întâlnire a Comitetului director, prezidat` de dl. Heinz
Hilbrecht (directorul Directoratului general Energie),
comitetul a aprobat rapoartele grupurilor de exper]i 3
(roluri [i responsabilit`]i) [i 4 (re]ele inteligente pentru
gaze naturale). EURELECTRIC a contribuit cu succes la
primul dintre aceste rapoarte prin facilitarea unui
compromis între reglementatori [i operatorii de distribu]ie
referitor la recomandarea cre`rii unui „punct central de
informare, neutru [i transparent”, care s` permit`
r`spunsuri prompte la cererea de energie. Din noiembrie
2009 exper]ii EURELECTRIC au f`cut parte din acest
colectiv de lucru care a ob]inut un larg consens în ceea
ce prive[te direc]iile politice [i de reglementare pentru
re]elele inteligente. (110623)
 242
Propunerea de Directiv` a eficien]ei energiei trebuie
s` sprijine o abordare orientat` c`tre pia]`. La 22
iunie 2011, Comisia European` a prezentat propunerea
sa pentru o Directiv` a eficien]ei energiei, ca urmare a
comunicatului emis la începutul acestui an. Propunerea nu
sugereaz` înc` obiective obligatorii pentru Statele
Membre, ci numai multe m`suri obligatorii care afecteaz`
sectorul energiei electrice, cu scheme na]ionale de
angajare [i în mod obligatoriu func]ionarea numai în
cogenerare a tuturor centralelor ca o op]iune implicit`. Se
prev`d totu[i [i posibile derog`ri, care ar putea permite
Statelor Membre s` adopte o abordare mai flexibil` [i
pragmatic`. (110624)
Ini]iativa Uniunii Europene pentru ora[e [i comunit`]i
inteligente: obiectivele europene trebuie implemen-
tate oriunde tr`iesc [i lucreaz` oameni. Adresându-se
celor aproximativ 500 de reprezentan]i ai ora[elor, me-
diilor de afaceri, industriei [i cercet`rii, comisarul Uniunii
Europene pentru energie, dl. Günther Oettinger, a lansat,
la 21 iunie 2011, noua Ini]iativ` pentru ora[e [i comunit`]i
inteligente, programul Uniunii Europene pentru ora[ele
eficiente energetic ale viitorului. „Momentul construirii de
noi ora[e ne urm`re[te. Ora[ele europene [i partenerii
din industrie doresc s` dezvolte solu]ii sustenabile
integrate care s` ofere cet`]enilor o energie curat`, sigur`
[i abordabil`, s` diminueze consumul de energie [i s`
creeze pie]e noi”, a declarat comisarul. Ini]iativa decisiv`
se va baza ini]ial pe cadrul organiza]ional al Planului
Strategic pentru Energie (SET Plan) al Uniunii Europene [i
prezice pe de o parte o abordare cooperant` a legisla]iei
europene garantat` pe termen lung [i implementarea prin
strategii [i proiecte la nivel regional [i municipal, pe de
alt` parte. „Redezvoltarea [i restructurarea urban` a
ora[elor existente se refer` la reducere [i optimizarea
consumului de energie, aducând astfel la aceea[i mas`
parteneri din transporturi, comunica]ii [i energie”, a
concluzionat comisarul Oettinger în încheierea discursului
s`u. (110627)
Comisia European` adopt` noua Strategie pentru
biodiversitate pân` în 2020. La 3 mai 2011, Comisia Eu-
ropean` a prezentat noua sa strategie pân` în anul 2020
intitulat` „Asigurarea noastr` de via]`, capitalul nostru
anul 59, nr. 7/2011
natural: o strategie pentru biodiversitate la orizontul 2020”.
Aceasta este o parte integrant` a Strategiei Europei pentru
2020 [i în particular ea este ini]iativa port-drapel pentru
eficien]a resurselor. Aceast` strategie este ultimul pas al
obiectivelor ambi]ioase ale Uniunii Europene de a-[i
proteja biodiversitatea [i urm`re[te ca pân` în anul 2020
s` stopeze pierderile biodiversit`]ii [i degradarea serviciilor
ecosistemului în cadrul Uniunii Europene. (110628)
Mini[trii pentru energie se refer` la Planul pentru
eficien]a energiei: un exemplu perfect în care
Consiliul [i Comisia vorbesc limbi diferite. La 10 iunie
2011, în timp ce Comisia European` se afla în stadiul final
de redactare a propunerii pentru o nou` Directiv` a
eficien]ei energiei (prezentat` la 22 iunie 2011), Consiliul
pentru energie a adoptat concluziile sale referitoare la
Planul eficien]ei energiei, publicat în martie 2011. Foarte
rar institu]ii ale Uniunii Europene au fost atât de apropiate
în timp în adoptarea unor documente atât de diferite în
con]inut. (110629)
Pia]a european` de gaze naturale trebuie s` asigure
flexibilitate sporit` pentru a asigura integrarea
resurselor regenerabile. Pia]a european` de gaze natu-
rale va trebui s` asigure o mai mare flexibilitate produc`-
torilor de energie, dac` se urm`re[te succesul integr`rii
resurselor de energie regenerabile în sistemul energiei
electrice. Acesta a fost unul din mesajele-cheie transmis
de EURELECTRIC la cel de al 4-lea [i ultimul seminar
CEER dedicat Modelului obiectivului pentru gaze naturale,
organizat la Bruxelles, la 28 iunie 2011. Va fi crucial a se
continua dezvoltarea de pie]e cu o bun` func]ionalitate
pentru a se ajunge la o pia]` unic` a gazelor naturale,
astfel încât produc`torii s` î[i poat` procura gaze naturale
la pre]uri competitive. Securitatea aliment`rii constituie
cea de a treia latur` a triunghiului, necesar` garant`rii atât
a unei aliment`ri fiabile cu gaze naturale pentru
produc`tori, cât [i asigur`rii disponibilit`]ii investi]iilor
necesare în infrastructur` (de exemplu, interconexiuni,
depozitare etc.). (110630)
Rubric` realizat` de:
Prof. dr. ing. Sorin HURDUBE}IU
IRE
GHIDUL AUTORULUI - 2011 pentru revista Energetica
GHIDUL AUTORULUI - 2011
pentru revista Energetica
Prenume NUME1, Prenume NUME2, ..., Prenume NUME3
Abstract: Our magazine publishes technical and scientific
papers, in Romanian language or English language with the
spelling professionally checked by a specialist in the
particular field. Any paper should have an Abstract and
KeyWords, both of them in English language and Romanian
language. The English language abstract should be the
translation of the Romanian language one. Each of them
should have 80...150 words (counted with Tools/Word Count
option in Word). It is written with Times New Roman
characters, size 9 pt., Bold. It will state the main subject of
the paper, with a brief description of the employed method.
KeyWords: They are mentioned below the Abstract, in English
language, with Times New Roman characters, Bold, size 9 pt.
Rezumat: Revista public` articole tehnico-[tiin]ifice, în limba
român` sau în limba englez`, atent verificat` de speciali[ti în
domeniu. Orice lucrare este înso]it` de un rezumat [i cuvinte cheie,
ambele atât în limba englez`, cât [i în limba român`. Rezumatul în
limba român` va fi traducerea celui în limba englez`. Fiecare dintre
ele va avea 80 ... 150 cuvinte (pentru num`rare se folose[te, în
Word, op]iunea Tools/Word Count). Se scrie cu caractere Times
New Roman, Bold, size 9 pt. Rezumatul enun]` tema principal` a
articolului, descriind succint metoda de abordare.
Cuvinte cheie: Se scriu imediat dup` Rezumat, în limba român`,
nearticulate, cu caractere Times New Roman, size 9 pt., f`r` Bold.
Nota]ii
Textul principal al articolului este precedat de o list` complet` a
nota]iilor utilizate. În cazul acronimelor (al c`ror num`r va fi limitat)
se va explica denumirea corect` [i complet`. În cazul simbolurilor
unor variabile, pentru fiecare se precizeaz` simbolul, semnifica]ia [i
simbolul unit`]ii de m`sur`. Simbolurile adoptate pentru m`rimile
utilizate în cadrul articolului sunt cele clasice, recomandate de
literatura de specialitate. Sintaxa folosit` este conform` exemplului
urm`tor:
LEA — linie electric` aerian`
Un — tensiunea nominal` a instala]iei, kV
Contribu]ii
Titlul articolului se limiteaz` (pentru varianta în limba român`)
la 10 cuvinte. Titlul se scrie în ambele limbi, cu caractere
Times New Roman, Bold, size 14 pt., centrat.
Textul articolului se redacteaz` pe o singur` coloan`, cu
caractere Times New Roman, drepte, size 10 pt., folosind
op]iunea Format/Paragraph/Line spacing/Single. Cuvintele
pe care autorul dore[te s` le pun` în eviden]` se tip`resc
înclinat. Nu se folosesc sublinieri sau caractere Bold [i nici
combina]ii ale lor. Fi[ierul *.doc rezultat va avea maximum
8 pagini.
În primul segment al articolului - intitulat Contribu]ii - autorul
precizeaz` încadrarea subiectului în preocup`rile similare
din ]ar` [i din str`in`tate, insistând asupra contribu]iilor
proprii. Acestea pot fi: metod`, model, strategie, prognoz`,
studiu de solu]ie, procedeu sau tehnologie nou(`) sau
modernizat(`) etc. Contribu]iile prezentate în lucrare, dac`
nu sunt originale, trebuie s` constituie o prim` aplica]ie de
acest gen în România. În acest sens se introduce în mod
obligatoriu propozi]ia / fraza urm`toare: „Contribu]ia
autorului / autorilor const` în ...”. În absen]a acestei preciz`ri,
243
redac]ia încadreaz` articolul în categoria documentelor de
informare [i îl depune în baza de date; un astfel de articol nu
se accept` spre publicare cu prioritate.
Articolul va fi structurat astfel:
a) Titlu (în limbile român` [i englez`) — Bold — size 14 pt.;
b) Autor(i); maximum 5 coautori, cu sintaxa: titlul [tiin]ific,
Prenumele, NUMELE, locul de munc`. Dac` la articol
au adus contribu]ii semnificative [i al]i speciali[ti,
ace[tia se pot men]iona la capitolul Mul]umiri, lit. k);
c) Abstract : ............... în limba englez`....Bold, size 9 pt.
........ (min. 80 cuvinte, max. 150 cuvinte);
d) KeyWords : ............ în limba englez`....Bold, size 9 pt.
........ (max. 15 cuvinte);
e) Rezumat : ............... în limba român` ....size 9 pt.
................ (min. 80 cuvinte, max. 150 cuvinte);
f) Cuvinte cheie : ....... în limba român`.....size 9 pt.
.................. (max. 15 cuvinte);
g) Nota]ii (dac` este cazul);
h) Contribu]ii (obligatoriu);
i) Con]inut (1. Titlul capitolului 1 ; 1.1. Titlul
subcapitolului 1.1 ; 2. Titlul capitolului 2 ; ... );
j) Concluzii;
k) Mul]umiri (dac` este cazul);
l) Bibliografie;
m) Discu]ii (în cazul Meselor rotunde).
Segmentele Nota]ii, Contribu]ii, Introducere (dac` exist`),
Concluzii [i Bibliografie nu se numeroteaz`. Se numeroteaz`
numai titlurile Con]inutului.
Autorul principal (primul din lista de autori), care va indica [i
adresa de e-mail, trimite la redac]ie împreun` cu lucrarea, o
Declara]ie sub semn`tur` proprie din care s` rezulte c`
lucrarea nu a mai fost publicat`. Con]inutul acestei declara]ii
se g`se[te pe pagina de Internet a Asocia]iei (www.ire.ro)
sau se poate solicita la adresa secretariat@ire.ro. Pân` la
publicarea articolului, redac]ia p`streaz` leg`tura numai cu
autorul principal.
1. Redactarea con]inutului articolului
Toate titlurile se scriu cu caractere Times New Roman, Bold,
size 10 pt, aliniate la stânga. Nu se subliniaz`. Subtitlurile se
scriu Italic, f`r` Bold. La sfâr[itul titlui sau al subtitlului nu se
pune punct. Titlurile [i subtitlurile se separ` de restul textului
prin câte un rând liber.
Alineatele încep de la cap`tul rândului, din coloana 1 [i se
separ` între ele cu op]iunea Word / Format / Paragraph /
Spacing / Before 6 pt.
Textul întregului articol scris în limba român` va utiliza semnele
diacritice specifice limbii române. El se redacteaz` cu
programul Word, pe o singur` coloan`, pe format A4 formatat
cu margini de câte 25 mm de jur împrejur.
În text, listele vor fi numai de tipul a), b), c) ... , iar dac` la una
din litere apare o sublist`, elementele ei se marcheaz` numai
cu cratim`. Nu se accept` diviziuni mai detaliate (sublist` la
elementul unei subliste). Sintaxa este urm`toarea:
 244
a) Textul A;
a) Textul B:
- Textul B1;
- Textul B2;
- Textul B3;
c) Textul C.
Nu se completeaz` nimic la colon-titlu [i la subsol.
Articolul finalizat se salveaz` [i se trimite, prin e-mail,
redac]iei în format *.doc.
Exprimarea este clar` [i evit` folosirea nejustificat` a
importurilor lingvistice - atunci când exist` termeni
coresponden]i în limba român` - precum [i abuzul de
acronime.
2. Materiale grafice [i formule
Figurile, tabelele [i formulele se prezint` în text f`r` a fi
incluse în chenare sau marcate în alt mod. Explica]iile din
cadrul figurii vor fi în limba în care este redactat articolul.
Figurile se numeroteaz` cu cifre arabe, în mod cresc`tor [i
strict în ordinea în care sunt men]ionate în text. Se introduc
în imediata vecin`tate a locului cit`rii. Dac` este posibil, se
limiteaz` la l`]imea textului. Figurile sunt clare, cu nota]ii
clare — corecte [i complete — astfel încât s` permit`
interpretarea u[oar` [i corect` a tuturor detaliilor pe care le
pot oferi. Sunt înso]ite, la partea inferioar`, de legend`
aliniat` la stânga [i care include: num`rul [i numele figurii
(articulat) [i — acolo unde este cazul — semnifica]ia
(articulat` a) diferitelor curbe sau detalii din imagine (aliniere
la stânga, size 9 pt.). La sfâr[it nu se pune punct. Se va
respecta exemplul urm`tor:
Fig. 2. Solu]iile constructive. a - Varianta clasic`; b - Varianta propus` de autor
Se accept` inserarea de fotografii numai în m`sura în care
acestea sunt imagini de detaliu ale unei instala]ii sau unui
produs, ce l`muresc un aspect particular al subiectului tratat.
Nu se accept` fotografii cu caracter general. Se prefer`
imaginile alb—negru, de înalt` rezolu]ie. Nu este exclus`
policromia pentru pozele relevante.
Tabelele se numeroteaz` (articulat, caractere size 9 pt., de
exemplu, Tabelul 2), iar aceast` men]iune se plaseaz` aliniat`
la dreapta. Pe rândul imediat urm`tor se plaseaz`, centrat,
titlul tabelului (caractere drepte, size 9 pt., Bold [i cu op]iunea
Format / Paragraph / Spacing / After 6 pt.). Acesta este urmat
de tabelul propriu-zis. Liniile periferice ale tabelului nu se
reprezint`. Dimensiunea orizontal` este dat` de lungimea
liniilor orizontale. Se vor include în tabele numai datele
relevante strict necesare. Pentru toate m`rimile ale c`ror valori
numerice sunt prezentate în tabel se precizeaz`, în capul
tabelului, unitatea de m`sur`. Pentru a facilita citirea corect` [i
interpretarea comod` a valorilor numerice, în cadrul unei
coloane acestea se aliniaz` astfel încât cifrele care se refer`
la acela[i ordin de m`rime s` se afle pe o vertical` comun`.
Separatorul zecimal va fi cel specific limbii de redactare:
virgula — în limba român`, punctul — în limba englez`. Nu se
folosesc alte separatoare la partea întreag` a valorii numerice.
Formulele se scriu numai cu Editorul de ecua]ii al
programului Word, ale c`rui set`ri se adapteaz` cerin]elor
specifice public`rii articolului în revista Energetica [i practicii
de scriere a variabilelor în textele [tiin]ifice. Toate formulele
se numeroteaz` în mod cresc`tor, contiguu, cu cifre arabe
plasate între paranteze rotunde drepte. Paranteza din
anul 59, nr. 7/2011
dreapta a numerot`rii este aliniat` la dreapta, iar în cadrul
rândului formula este centrat`.
Variabilele ale c`ror simboluri sunt litere latine se scriu
înclinat. Cele ale c`ror simboluri sunt litere grece[ti se scriu
drept. Se scriu drept: e (baza logaritmilor naturali) [i
simbolurile func]iilor trigonometrice. Indicii se scriu înclina]i,
dac` sunt ini]iale ale unor cuvinte; dac` sunt cifre sau
prescurt`ri ale unor cuvinte, se scriu drept. De exemplu,
pentru tensiunea nominal` se adopt` una dintre nota]iile U1n
sau U1,nom.
Simbolurile unit`]ilor de m`sur` se separ`, cu un spa]iu
liber, de valoarea numeric` la care se refer`. Singurele
excep]ii sunt „%” [i „°C ”, care se scriu alipite de ultima cifr`
a valorii numerice asociate.
În final, lucrarea se salveaz` ca fi[ier *.doc, f`r` vreo op-
]iune special` (Track changes sau altele asemenea).
În titlul tabelului, în legenda figurilor [i în denumirile coloa-
nelor sau rândurilor unui tabel, elementele se folosesc la
forma articulat`.
Concluzii
Se rezum` principalele rezultate prezentate în articol [i
importan]a lor pentru domeniul analizat. Se men]ioneaz`, de
asemenea, perspectivele continu`rii studiului [i ale
valorific`rii rezultatelor.
Concluziile trebuie s` decurg` logic, din con]inutul
articolului. Formul`ri vaste sau cu mare grad de generalitate
fa]` de subiectul tratat în articol scad valoarea acestuia [i
dovedesc imposibilitatea extragerii (vre)unei informa]ii
esen]iale.
Nerespectarea cerin]elor prezentului Ghid atrage dup` sine
returnarea articolului, în vederea conform`rii.
Mul]umiri
Se men]ioneaz` contribu]iile altor speciali[ti în afara celor
care formeaz` colectivul de maximum 5 coautori [i care au
avut reale contribu]ii în domeniul ce face obiectul articolului.
Redac]ia mul]ume[te anticipat autorilor pentru importantul
sprijin colegial acordat prin respectarea cerin]elor acestui
Ghid.
Bibliografie
[1] Referin]ele bibliografice sunt numerotate cu cifre arabe în ordine
cresc`toare [i strict în ordinea în care apar în text. Num`rul fiec`rei
surse bibliografice se scrie între paranteze drepte, f`r` punct înainte
sau dup` paranteza din dreapta. Nu se trec în lista de referin]e
bibliografice lucr`ri care nu sunt referen]iate în text
[2] În text nu se va abuza de citarea propriilor lucr`ri
[3] Referirea, în text, la o surs` bibliografic` se face men]ionând între
paranteze p`trate drepte num`rul (numerele) din lista de referin]e
bibliografice: [7], [2, 3, 5], [1 – 3] sau [2, 4 – 6]. La sfâr[itul referin]ei
nu se pune niciun semn de punctua]ie
[4] Sintaxa referin]elor bibliografice este: [Nr.] Numele1 Ini]iala1.,
Numele2 Ini]iala2. – Titlul lucr`rii, în volumul (revista) „Titlul
volumului (revistei)”, (Editura,) anul apari]iei, nr./luna, anul curent al
apari]iei, pag. xxx – yyy
[5] Se folosesc caractere Times New Roman, size 9 pt
Redac]ia
2011