CURS 10

1. Scrie valoarea morfologică a verbului subliniat ( predicativ, copulativ,

auxiliar)
Am intrat.-auxiliar
Ei erau curioși- verb copulativ
Aș fi spus și eu.-auxiliar
Voi veni-auxiliar
Voi fi adus- predicativ
2. Scrie timpul
Vedeam-imperfect
Am văzut-p compus
Văzusem-mmcp
Văzui-p simplu
Văd-prezent
Voi vedea- viitor standard
Voi fi văzut- viitor anterior
Aveam să văd -viitor în trecut
3. Scrie propoziții în care să ai
A fi- copulativ
Eu sunt doctor.

A avea- predicativ
Eu am un câine.
A vrea- predicativ

A fi predicativ
Eu sunt acasă.

A vrea auxiliar
Voi mânca o felie de tort.
 SUFLEȚELUL ÎNVATĂ- din volumul Recreația Mare de Mircea Sântimbreanu

Când Ionel se apucă de învăţat, toată lumea din jur păşeşte în vârful
picioarelor. De fapt, ,,toată lumea din jur" e numai bunica, măruntă, slabă şi puţin
gârbovită. Mama e la serviciu. Tatăl e plecat de vreo trei săptămâni în delegaţie.
Se-nţelege, bunicii nu-i vine prea uşor să calce în vârful picioarelor - are aproape
şaptezeci de ani. Ea ştie însă că târşitul papucilor îl enervează pe băiat, şi doar
sufleţelul învaţă.,,Lasă-l să înveţe. Dragul de el! Ce silitor e ! Cum vine de la şcoală, se
apucă de-nvăţat. Nici să mănânce nu are răbdare. Dragul de el, mănâncă cu ochii pe
carte ... Şi când se-ncalţă, e cu cartea alături... Sărăcuţul, de-abia nimereşte copcile de
la bocanci." De aceea îl încalţă bunica, în timp ce sufleţelul citeşte. Dacă s-a mai
pomenit un băiat mai sârguincios?!

1. Scrie valoarea morfologică și funcția sintactică

De fapt, ,,toată lumea din jur" e numai bunica, măruntă, slabă şi puţin gârbovită.
Mama e la serviciu. Tatăl e plecat de vreo trei săptămâni în delegaţie.

Lumea = subst com/ SB

Trei= numeral cardinal cu valoare adjectivală/ AT
În delegație= subst com/ Cl
2. Scrie felul predicatului

Lasă-l să înveţe. Dragul de el! Ce silitor e ! Cum vine de la şcoală, se apucă de-
nvăţat. Nici să mănânce nu are răbdare.
Lasă= PV
Să învețe=PV
E SILITOR- PN
VINE- PV
SE APUCĂ= PV
SĂ MĂNÂNCE-PV
NU ARE=PV


Se spală cu cartea în mână...Și.. culmea! Îl persecută la şcoală. Cum poate să susţină
dirigintele că nu învaţă deloc? Uite-1, chiar acum: stă cu picioarele pe perete - aşa
învaţă el, micuţul - şi înghite carte după carte, pagină după pagină. Pe alţi, copii trebuie
să-i împingi de la spate: ». Învaţă, scrie, desenează, ai terminat?". Cu Ionel nu s-a
întâmplat niciodată aşa ceva. Conştiincios, mânca-1-ar bunica, şi cât de mult învaţă!...
Nu e de mirare că e cam nervos ... Şi cum să nu fie nervos, când are atâta de învăţat, şi
dânsa, uite, chiar adineauri, a trântit lemnele la gura sobei. Erau cam grele, ce-i drept,
dar băiatul, învaţă. Şi mai are bunica un cusur: uite, acum aduce o găleată cu apă ...
Doamne, cum mai fâşâie papucul... Cum să nu se enerveze băiatul? E atât de afundat în
carte ...

1. Scrie numărul de litere și de sunete

Erau=4L/ 5S
(I)

A-du-ce=5L/ 5 S
Nici-o-da-tă=9L/8S
Înghite= 7L/6S
Picioarele=10L/ 9S

2. Transcrie trei verbe la moduri diferite

Conştiincios, mânca-1-ar bunica, şi cât de mult învaţă!... Nu e de mirare că e cam
nervos ... Şi cum să nu fie nervos, când are atâta de învăţat, şi dânsa, uite, chiar
adineauri, a trântit lemnele la gura sobei

MÂNCA- AR= COND-OPTATIV

E ( CAM NERVOS) -INDICATIV
SĂ NU FIE= CONJUNCTIV

Dar n-are încotro. Tot trebuie să-l deranjeze să cumpere pâine:

- Ionel... Ionel, sufleţelule ...
- Ce vrei?
Drăguţul de el, nici când vorbeşti cu dânsul nu-şi desprinde ochii de pe carte!...
- Comoara lui bunica, nu te duci tu după pâine?
- Uff! Nu poate omul să citească un rând ... trosc! lemnele ... bang! găleata cu apă ...
pâinea! Eu nu mănânc pâine. Du-te dumneata, dacă vrei pâine ... Pe mine să mă
lăsaţi în pace. Am de învăţat ... Dumneata nu vezi?
Şi agită în faţa bunicii o cărţoaie cât toate zilele, îmbrăcată într-un jurnal pe care scrie
mare: ,,Istoria".
Bunica priveşte cu admiraţie cartea cea groasă şi îşi cere iertare:
- Nu te enerva, scumpule, mă duc eu ... învaţă, învaţă ...
sufleţelule ...

1. Transcrie trei pronume, precizează-le felul și cazul

Drăguţul de el, nici când vorbeşti cu dânsul nu-şi desprinde ochii de pe carte!...
- Comoara lui bunica, nu te duci tu după pâine?
DE EL- PRONUME PERSONAL/ ACUZATIV
 CU DÂNSUL- PRONUME DE POLITEȚE/ ACUZATIV
TU- PR PERSONAL / NOMINATIV

2. Transcrie trei verbe și precizează-le modul/forma verbală

- Uff! Nu poate omul să citească un rând ... trosc! lemnele ... bang! găleata cu apă ...
pâinea! Eu nu mănânc pâine. Du-te dumneata, dacă vrei pâine ... Pe mine să mă
lăsaţi în pace. Am de învăţat ... Dumneata nu vezi?

NU POATE- INDICATIV
SĂ CITESCĂ= CONJUNCTIV
NU MĂNÂNC- INDICATIV
DU-TE -IMPERATIV
DE ÎNVĂȚĂT- SUPIN

3. Recunoaște o trăsătură morală a bunicii, precizând mijlocul de caracterizare

Bunica priveşte cu admiraţie cartea cea groasă şi îşi cere iertare:
- Nu te enerva, scumpule, mă duc eu ... învaţă, învaţă ... sufleţelule ...
- NAIVĂ
-IUBITOARE
- BLÂNDĂ
-MĂRINIMOASĂ
-MODESTĂ/UMILĂ

O trăsătură a personajului bunica, așa cum reiese din textul dat, este iubirea pentru
nepot. Acest element de portret moral este pus în lumină indirect, prin limbaj, o
secvență elocventă fiind :,, -nu te enerva, scumpule (...) ”

Elocventă= clară, evidentă

4. Evidențiază în 2-3 enunțuri tipul de narator și perspectiva narativă

Naratorul este omniscient și omniprezent, cu o perspectivă obiectivă asupra

întâmplărilor

5. Evidențiază în 2-3 enunțuri două trăsături ale textului narativ literar Temă


Când bunica se întoarce, băiatul e tot neclintit. Şi-a mutat doar picioarele de pe un
perete pe altul.
 - Mânca-l-ar bunica, cum mai zboară paginile! A şi isprăvit -o ...
- Dă-mi zoologia ... E în ghiozdan ... îmbrăcată în albastru, mormăie Ionel.
Zoologia e ceva mai subţire. Ce noroc că au zoologie!
Tii, dacă i-ar fi cerut limba română... două kilograme. Sau geografia... Săracul băiat...
Iacă: au şi început să zboare paginile. Şi profesorul de zoologie susţine că nu învaţă, El,
care a fost premiant în fiecare an: dintr-a-ntâia până-ntr-a patra ... E drept că-n ultimul
timp se cam lăsase pe tânjală ... Dar acum? Mânca-l-ar bunica ... Primul o să fie ... Şi
bunica continuă să păşească în vârful picioarelor ... De-abia răsuflă. Lui Ionel nu-i
place cum răsuflă. Nici ei, de altfel. Răsuflă greu. Deh, ce să-i faci. Bătrâneţea!

1. Recunoaște timpurile verbelor subliniate

Când bunica se întoarce, băiatul e tot neclintit. Şi-a mutat doar picioarele de pe un
perete pe altul.
- Mânca-l-ar bunica, cum mai zboară paginile! A şi isprăvit -o ...
- Dă-mi zoologia ... E în ghiozdan ... îmbrăcată în albastru, mormăie Ionel.
Se întoarce- prezent
Și-a mutat- p compus
Mânca-ar- prezent
A isprăvit- p compus

2. Transcrie din enunțul anterior

-un verb copulativ- e ( neclintit)
-un verb la modul imperativ-dă!
-un complement direct- zoologia / picioarele/ o /l
CD- pe cine? Ce?

3. Scrie valoarea morfologică și funcția cuvintelor scrise cu roșu

Neclintit- adjectiv propriu-zis/NP

Paginile- subst com / SB
O= pronume personal/ CD ( COMPLEMENT DIRECT)
mi-pr personal/ CI ( cui?)
e- verb predicativ/ PV
CI- COMPLEMENT INDIRECT – CUI?

4. Transcrie TEMĂ
Zoologia e ceva mai subţire. Ce noroc că au zoologie!
Tii, dacă i-ar fi cerut limba română... două kilograme. Sau geografia... Săracul
băiat... Iacă: au şi început să zboare paginile.

- Un nume predicativ-mai subțire

- Un numeral cardinal, precizându-i valoarea și funcția -două/ adjectivală/AT
- O interjecție predicativă- iacă
ATENȚIE!!!!
INTERJECȚIA= REPRODUCE – STĂRI SUFLETEȘTI – AH, OH, OF, TII
- SUNETE DIN NATURĂ – PIC! PIC!
- VÂJ!
PREDICATIVE

IATĂ CĂ PLOUĂ!
UITE CĂ A VENIT!
HAI SĂ MERGEM!

BALONUL POC! ÎN AER.

PLOAIA PLICI! ÎN GEAM.
- un verb impersonal

PERSONALE – AU SUBIECT UN OM
IMPERSONALE- NU AU SUBIECT UN OM

MIHAI PRIVEȘTE COPACUL.- PERSONAL

PISICA PRIVEȘTE COPACUL. -IMPERSONAL

Un singur lucru o îngrijorează pe bunica, Ionel nu prea scrie. Ba chiar nu scrie deloc.
Bunica îşi ia inima în dinţi:
- Ionel... sufleţelule, voi n-aveţi de scris?
Băiatul răspunde plictisit, fără să-şi ia ochii de pe carte:
-Mda ... avem ...
- Şi... şi nu scrii, sufleţelule?
Sufleţelul zvârle furios cartea:
- Nu vezi că învăţ?
- Nu te supăra, sufleţelule ... Poate, ziceam, de, să te ajut
niţel...

1. Transcrie
Un singur lucru o îngrijorează pe bunica, Ionel nu prea scrie. Ba chiar nu scrie
deloc. Bunica îşi ia inima în dinţi:
- Ionel... sufleţelule, voi n-aveţi de scris?
-un substantiv comun în nominativ
-un substantiv comun în acuzativ
-un substantiv în cazul vocativ

2. Scrie valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvântului ,,de scris” din

fragmentul anterior
3. Precizează în 2-3 enunțuri un rol al dialogului, așa cum reiese din fragmentul de
mai sus
4. Transcrie un subiect și un predicat verbal. TEMĂ
Sufleţelul zvârle furios cartea:
- Nu vezi că învăţ?
- Nu te supăra, sufleţelule ... Poate, ziceam, de, să te ajut
niţel...
suflețelul- SB
zvârle-PV


Ionel se dă repede jos din pat. I-a trecut furia. Ochii îi sclipesc vesel:
- Bunică, dumneata scrii frumos, nu-i aşa?
Scotoceşte în ghiozdan. Scoate o carte şi un caiet.
-Bunico dragă, uite, numai atâta ... Aici ... zece rânduri ... Până aici ... Scrii dum-
neata ... E de copiat... Eu trebuie să-nvăţ ... Da?
1. Transcrie primele două subiecte
Ionel se dă repede jos din pat. I-a trecut furia. Ochii îi sclipesc vesel
2. Transcrie
- Bunică, dumneata scrii frumos, nu-i aşa?
Scotoceşte în ghiozdan. Scoate o carte şi un caiet.
-Bunico dragă, uite, numai atâta ... Aici ... zece rânduri ... Până aici ... Scrii dum-
neata ... E de copiat... Eu trebuie să-nvăţ ... Da?
-un substantiv fără funcție sintactică
-un pronume de politețe, precizând funcția
-un atribut, precizând prin ce este exprimat
- subiectele, precizând prin ce sunt exprimate
-o interjecție

Bunica şi-a pus ochelarii şi s-a aşternut pe scris. Ionel a cules cartea de pe jos şi
citeşte cu picioarele pe pereţi. După treizeci de minute, bunica se apropie de băiat:
- Uite ... e bine? Am terminat.
- Foarte bine, bunico, foarte bine ... Vino să te sărut.
Ţocăie fericit din buze. A scos din ghiozdan un alt caiet
- Bunicuţo dragă, fă şi harta asta ... Uite aici... Afluenţii
Siretului.
Bunica se freacă la ochi.
- Nu prea văd bine ... E scris mărunt, sufleţelule ...
- Hai, bunicuţo, ajută- mă ... Eu am de învăţat.
 1. Precizează tipul de raport sintactic dintre propoziții
Bunica şi-a pus ochelarii şi s-a aşternut pe scris. Ionel a cules cartea de pe jos şi citeşte
cu picioarele pe pereţi.
2. Precizează câte propoziții există în fraza și explică de ce
- Foarte bine, bunico, foarte bine ... Vino să te sărut.

3. Scrie valoarea morfologică și funcția sintactică

Ţocăie fericit din buze. A scos din ghiozdan un alt caiet
- Bunicuţo dragă, fă şi harta asta ... Uite aici... Afluenţii
Siretului.

A două zi, Ionel soseşte furios de la şcoală:
- Ce mi-ai făcut? Mi-a dat patru ... Numai din cauza ta.
Uite! Toată harta e tăiată cu roşu! Ce, Dunărea e afluentul Siretului? Şi Mureşul?!
Oltul se varsă în Marea Neagră? Ăsta-i ajutor? Deschide bine ochii, citeşte şi-n carte,
dacă nu te pricepi... Apoi, după un moment în care a privit-o aspru: Ce mai stai? Fă-o
din nou ...

1. Precizeză valoarea morfologică și funcția sintactică

A două zi, Ionel soseşte furios de la şcoală:
- Ce mi-ai făcut? Mi-a dat patru ... Numai din cauza ta.
2. Scrie timpul verbelor
Deschide bine ochii, citeşte şi-n carte, dacă nu te pricepi... Apoi, după un
moment în care a privit-o aspru

Bunica s-a aşezat la masă. Citeşte, urmărind cu degetul pe carte:
- ,,Siretul este foarte bogat în aa ... aflu ... afluenţi ... De la nord la sud, pe partea
dreaptă: Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Milcov, Buzău ... "
Băiatul stă ca de obicei cu picioarele pe perete şi cu zoologia în mână ... Citeşte şi
el. Dar, după vreo jumătate de ceas, ochii i se îngustează din ce în ce. Clipeşte des.
Întoarce toropit o pagină. Mai citeşte câteva rânduri şi, pe nesimţite, picioarele îi
alunecă de pe perete, iar zoologia se rostogoleşte pe covoraşul de lângă pat.

1. Transcrie
Bunica s-a aşezat la masă. Citeşte, urmărind cu degetul pe carte:
- ,,Siretul este foarte bogat în aa ... aflu ... afluenţi ... De la nord la sud, pe partea
dreaptă: Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Milcov, Buzău ... "

- un circumstanțial de loc
- un predicat nominal
-un circumstanțial de mod, precizând prin ce este exprimat


 - Sufleţelul, cum să nu-l doboare? ... Atâtea lecţii... oftează bunica. Ridică cu grijă
cartea. O cântăreşte în mână: Pe vremea mea erau mai subţirele... Începe s-o
răsfoiască ... Şi ce mărunt e scris!! Îşi potriveşte ochelarii şi citeşte la întâmplare în
josul unei pagini:
,, ... Rămas pe ţărm, fugarul privea piraţii ce se-ndreptau cu toate pânzele în vânt ...
Atunci, apucând cu o mână calul de căpăstru, iar cu cealaltă scărpinându-se în ceafă,
scoase pistolul şi începu să tragă ... "

1. Scrie funcția sintactică și valoarea morfologică

,, ... Rămas pe ţărm, fugarul privea piraţii ce se-ndreptau cu toate pânzele în vânt ...
Atunci, apucând cu o mână calul de căpăstru, iar cu cealaltă scărpinându-se în ceafă,
scoase pistolul şi începu să tragă ... "
2. Scrie un enunț în care cuvintele subliniate să aibă altă funcție sintactică


Bunica nu pricepe nimic. Scoate ochelarii, îi şterge şi-i potriveşte mai bine. Întoarce
pagina:
„Scoase un urlet fioros şi zvârli cuţitul spre palmier, dar acesta dispăruse... O
bănuială încolţi în mintea piratului: nu cumva era o păcăleală?"
O bănuială, vorba cărţii, încolţi în mintea bunicii. Asta era zoologie? Nu cumva era
o păcăleală? Se îndreptă spre masă şi scoase din ghiozdan „Româna". Era cu poze. Oftă
uşurată. Va să zică se înşelase. Scriitorii aveau poza în cărţile de română şi pe vremea
ei. Se uită atent la prima figură. Nu-i cunoştea. Era, desigur, un scriitor mai tânăr ... Şi
avea, săracul, un bandaj peste ochi. Cine o fi? Citi explicaţia: ,,Tom Chiorul, tânărul
bandit din Chicago". Altă poză: ,,Dik Balena" ...

1. Explică în 30-70 de cuvinte semnificația mesajului fragmentului

O bănuială, vorba cărţii, încolţi în mintea bunicii. Asta era zoologie? Nu cumva era
o păcăleală? Se îndreptă spre masă şi scoase din ghiozdan „Româna". Era cu poze. Oftă
uşurată. Va să zică se înşelase. Scriitorii aveau poza în cărţile de română şi pe vremea
ei. Se uită atent la prima figură. Nu-i cunoştea. Era, desigur, un scriitor mai tânăr ... Şi
avea, săracul, un bandaj peste ochi. Cine o fi?

Din ce în ce mai nedumerită, scoase „Aritmetica".

Căută o socoteală, ca-n orice aritmetică. Şi o găsi. Ca-n nicio aritmetică. Citi: ,,-
Socoteala dumitale e greşită, mister. Am furat împreună trei mii de dolari. Mi se cuvin
o mie cinci sute.
- Da? îndrăzneşti? Se ridicase în picioare dintr-un singur salt. Nu pui la socoteală aceste
şase gloanţe cu care aş putea să-ţi găuresc scăfârlia?"

1. Scrie valoarea morfologică și funcția sintactică

Mi se cuvin o mie cinci sute.
Nu pui la socoteală aceste şase gloanţe

Îngrozită, bunica scăpă „Aritmetica" din mână. Se aplecă s-o ridice şi o lovi în faţă
căldura sobei în care duduiau lemnele aduse de dânsa.
- Ionel! strigă bunica. Ce materii aveţi voi pentru mâine?
Băiatul se răsuci zgomotos pe canapea:
- Zoologia, româna, geografia ...
- Va să zică; zoologia ... Alese cărţulia cu scoarţe albastre şi o vâri pe foc. Pe urmă,
româna, zici? Paginile gălbui se răsuciră, cuprinse de vâlvătaie, şi începură să
pârâie.
- Ce faci, bunicuţo? sări ars băiatul, mai ars decât „tânărul bandit din Chicago", care
îl privea cu singurul său ochi, din maldărul de scrum.
Dar bunica nu răspundea. Arunca în foc cărţoaie după cărţoaie.
Se-ntoarse apoi cu faţa roşie, îmbujorată, spre băiatul ce rămăsese năuc:
- Ce fac? Nimic... Am aţâţat niţel focul... şi adăugă aspru,privindu-l peste ochelari:
Să lipseşti din ochii mei ... Du-te de adu două braţe de lemne şi pe urmă stăm noi de
vorbă. Mă mai pricep şi eu la zoologie, sufleţelule ...

1. Scrie funcția sintactică și valoarea morfologică

- Ce faci, bunicuţo? sări ars băiatul, mai ars decât „tânărul bandit din Chicago",
care îl privea cu singurul său ochi, din maldărul de scrum.
2. Scrie câte un enunț în care cuvintele evidențiate cu roșu să aibă altă funcție
sintactică
Se-ntoarse apoi cu faţa roşie, îmbujorată, spre băiatul ce rămăsese năuc:
3. Scrie valoarea morfologică și funcția sintactică
- Ce fac? Nimic... Am aţâţat niţel focul... şi adăugă aspru,privindu-l peste
ochelari

4. Asociază în 50-100 de cuvinte fragmentul dat cu un alt text studiat/lecturat, având

ca reper un element comun de conținut
5. Crezi că educația primită în familie este importantă pentru un adolescent?
Exprimă-ți părerea în 50-100 de cuvinte, având ca reper textul dat TEMĂ
( Suflețelul învată)
 6. Precizeză funcția pronumelui reflexiv

Mi-am spus ce am avut de spus.

Mi-am spus povestea.
M-am încălțat cu cizmele.
Cocorii de Ion Pillat

Pe şesul peste care seara cade

Cenuşa şi pustiul se întind.
Tot mai luceşte-n zare apa albă
De toamnă fumurie, când, foşnind
Din aripi ridicate, se coboară
Cocorii cerului. Întregul stol
Se strânge să-şi ia masul pentru noapte
Şi, umbre din trecut, pe câmpul gol
Nostalgicul lor cânt şi-opreşte goana.
Dar călăuza veche,-ntr-un picior
Veghează, somnul morţii să nu-i prindă.
Spre stele ţipă ea sfâşietor,
Şi cârdul, speriat de glasul mare,
Cu freamăt lung de zbor se pierde-n neguri.
Tăcerea urcă. Se deschide-n zare,
Mijind a zori de zi, o apă albă.

1. Comentează în 2-3 enunțuri titlul operei -temă

- Sintetic
- Faptul că este articulat evidențiază melancolia ce cuprinde instanța narativă odată
cu venirea toamnei
- Sugerează tema – descrierea naturii în anotimpul toamna

2. Exprimă-ți opinia despre mesajul secvenței

Pe şesul peste care seara cade

Cenuşa şi pustiul se întind.
Tot mai luceşte-n zare apa albă
De toamnă fumurie, când, foşnind
Din aripi ridicate, se coboară
Cocorii cerului. Întregul stol
Se strânge să-şi ia masul pentru noapte
Şi, umbre din trecut, pe câmpul gol
 Nostalgicul lor cânt şi-opreşte goana.

- ideea poetică centrală ( ce îmi spune textul)

-figuri de stil+ imagini = comentăm

În opinia mea, mesajul strofei pune în lumină un moment al înserării, în anotimpul

toamna. În centrul imaginarului poetic se află cocorii, un simbol pentru plecarea
păsărilor în această perioadă a anului. De altfel, sentimentul de melancolie este în
concordanță cu tabloul descris, cromatica gri-cenușiu a cerului subliniind tristețea
peisajului: ,, Cenușa și pustiul se întind”, ,, Cocorii cerului”.
Epitetele ,, fumurie” și ,, nostalgicul” conturează imagini ce surprind emoțiile
instanței lirice, inversiunea celui de-al doilea ducând cu gândul la regretul trecerii
ireversibile a timpului.
În concluzie, strofa este sugestivă pentru descrierea artistică a inserării în anotimpul
transformărilor.

3. Asociază în 50-100 de cuvinte textul dat cu o altă operă studiată/ lecturată, având ca
reper o temă comună

Tudor Arghezi-Cocoșul și mărgăritarul

Tot scormonind cocoșu-n bălegar,

A dat de un mărgăritar
Și s-a gândit cu creasta și din partea cozii:
“Ce văd în el, de-l caută nerozii?”
S-a întrebat: „Să fie de folos
Pentru cuvântul numai că-i frumos?
Și că de-aceea are trecere și preț?
Un bob de orz, urât și lungăreț,
Nu licăre pe nicio latură,
Dar îl mănânci și satură.”
Cocoș la minte e și omul prost:
Ce nu pricepe prostul, nu are niciun rost.

1. Rescrie cuvintele cu diftongi din versul al treilea.

2. Câte litere și câte sunete sunt în cuvintele aceea, trecere, mănânci, pricepe
3. Desparte în silabe scormonind, lungăreț, mănânci, prostul
4. Motivează folosirea cratimei s-a gândit
5. Scrie câte patru termeni din familia lexicală a cuvintelor a gândi, prost
6. Scrie un enunț cu omonimul cuvântului subliniat Cocoș la minte e și omul prost.
7. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele subliniate în text
8. Rescrie,din primele patru versuri, toate substantivele articulate cu articol hotărât
și menționează cazul fiecăruia.
9. Numește modul și timpul la care apare verbul a fi în text.
10.Rescrie un verb predicativ la un mod nepredicativ și numește acest mod.
11.Rescrie toate cuvintele cu funcție sintactică de subiect menționând partea de
vorbire
12.Rescrie un predicat verbal menționând modul și timpul verbului
13.Rescrie un predicat nominal menționând partea de vorbire prin care este exprimat
numele predicativ
14.Precizează funcția sintactică a cuvintelor din enunțui Cocoș la minte e și omul
prost menționând și partea de vorbire
15.Precizează câte propoziții sunt în fraza Ce nu pricepe prostul nu are niciun
rost.
16.Rescrie morala fabulei.
17.Ce tip uman reprezintă cocoșul