Sunteți pe pagina 1din 5

Înaintea feţei Tale sunt bucurii nespuse şi desfătări veşnice în dreapta Ta.

(Psalmi 16:11)

Gustaţi şi vedeţi ce bun este Domnul! Ferice de omul care se încrede în El!
(Psalmi 34:8)

Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima.


(Psalmi 37:4)

Cine cugetă la Cuvântul Domnului găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit.
(Proverbe 16:20)

Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria şi pacea pe care o dă credinţa, pentru ca, prin puterea
Duhului Sfânt, să fiţi tari în nădejde! (Romani 15:13)

Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul! Iarăşi zic: Bucuraţi-vă!


(Filipeni 4:4)

Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări,
ca unii care ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare.
Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşit lucrarea, ca să fiţi desăvârşiţi, întregi şi să nu duceţi lipsă de
nimic. (Iacov 1:2:4)

Ferice de poporul care stă astfel! Ferice de poporul al cărui Dumnezeu este Domnul! (Psalmi 144:15)

Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău, ca un viteaz care poate ajuta; Se va bucura de tine cu mare
bucurie, va tăcea în dragostea Lui şi nu va mai putea de veselie pentru tine.” (Tefania 3:17)

Dar, dacă a dat Dumnezeu cuiva avere şi bogăţii şi i-a îngăduit să mănânce din ele, să-şi ia partea lui din
ele şi să se bucure în mijlocul muncii lui, acesta este un dar de la Dumnezeu. (Eclesiastul 5:19)

O inimă veselă înseninează faţa; dar când inima este tristă, duhul este mâhnit.
(Proverbe 15:13)

Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură; plângeţi cu cei ce plâng.


(Romani 12:15)
Stiu sa traiesc smerit si stiu sa traiesc in belsug. In totul si pretutindeni m-am deprins sa fiu satul si
flamand, sa fiu in belsug si sa fiu in lipsa. (Filipeni 4:12)

Caci noi n-am adus nimic in lume, si nici nu putem sa luam cu noi nimic din ea. 8 Daca avem, dar, cu ce sa
ne hranim si cu ce sa ne imbracam, ne va fi de ajuns. (1 Timotei 6:7-8)

Prin El, sa aducem totdeauna lui Dumnezeu o jertfa de lauda, adica, rodul buzelor care marturisesc
Numele Lui. (Evrei 13:15)

Negresit, evlavia insotita de multumire este un mare castig.


(1 Timotei 6:6)

Nu zic lucrul acesta avand in vedere nevoile mele; caci m-am deprins sa fiu multumit cu starea in care ma
gasesc. (Filipeni 4:11)

De aceea simt placere in slabiciuni, in defaimari, in nevoi, in prigoniri, in stramtorari, pentru Hristos; caci
cand sunt slab, atunci sunt tare. (2 Corinteni 12:10)

Mai bine putin, cu dreptate, decat mari venituri, cu strambatate.


(Proverbe 16:8)

De aceea va spun: nu va ingrijorati de viata voastra, gandindu-va ce veti manca sau ce veti bea; nici de
trupul vostru, gandindu-va cu ce va veti imbraca. Oare nu este viata mai mult decat hrana, si trupul mai
mult decat imbracamintea? (Matei 6:25)

Deoarece avem felurite daruri, dupa harul care ne-a fost dat: cine are darul prorociei sa-l intrebuinteze
dupa masura credintei lui. (Romani 12:6)

Apoi le-a zis: “Vedeti si paziti-va de orice fel de lacomie de bani; caci viata cuiva nu sta in belsugul avutiei
lui.” (Luca 12:15)

„Doamne”, I-a zis Filip, „arata-ne pe Tatal, si ne este de ajuns.”


(Ioan 14:8)

Atunci Iov s-a sculat, si-a sfasiat mantaua si si-a tuns capul. Apoi, aruncandu-se la pamant, s-a inchinat 21
si a zis: “Gol am iesit din pantecele mamei mele si gol ma voi intoarce in sanul pamantului. Domnul a dat si
Domnul a luat – binecuvantat fie Numele Domnului!” (Iov 1:20-21)
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima multumita are un ospat necurmat. (Proverbe 15:15)
Știți bine lucrul acesta, preaiubiții mei frați! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic
la mânie; căci mânia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu. (Iacov 1:19-20)

Lasă mânia, părăsește iuțimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rau.
(Psalmii 37:8)

Nu te grăbi să te mânii în sufletul tău, căci mânia locuiește în sânul nebunilor.


(Eclesiastul 7:9)

Cel încet la mânie prețuiește mai mult decât un viteaz, și cine este stăpân pe sine prețuiește mai mult decât
cine cucerește cetăți. (Proverbe 16:32)

Omul care nu este stăpân pe sine este ca o cetate surpată și fără ziduri.
(Proverbe 27:28)

Cel mândru și trufaș se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngamfării.


(Proverbe 21:24)

De unde vin luptele și certurile între voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se luptă în mădularele
voastre? (Iacov 4:1)

Cel pe care-l apucă mânia trebuie să-și ia pedeapsa; căci, dacă-l scoți din ea, va trebui să mai faci o dată
lucrul acesta. (Proverbe 19:19)

Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu știi ce să faci, când te va lua la ocari aproapele
tău. (Proverbe 25:8)

Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cadea sub pedeapsa judecații; și oricine va zice
fratelui său: “Prostule!” va cădea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: “Nebunule!” va cădea sub
pedeapsa focului gheenei. (Matei 5:22)

Preaiubiților, nu vă răzbunați singuri; ci lăsati să se razbune mânia lui Dumnezeu; căci este scris:
“Răzbunarea este a Mea; Eu voi răsplati”, zice Domnul. (Romani 12:19)

Nebunul își arată toată patima, dar înțeleptul o stăpânește. (Proverbe 29:11)

Cine este iute la mânie face prostii, și omul plin de răutate se face urât.
(Proverbe 14:17)
Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii.
(Proverbe 14:29)

Înțelepciunea face pe om răbdător și este o cinste pentru el să uite greșelile.


(Proverbe 19:11)

Un om mânios stârnește certuri, și un înfuriat face multe păcate.


(Proverbe 29:22)

Nu te grăbi să deschizi gura, și să nu-ți rostească inima cuvinte pripite înaintea lui Dumnezeu; căci
Dumnezeu este în cer, și tu, pe pământ, de aceea să nu spui vorbe multe. Căci, dacă visele se nasc din
mulțimea grijilor, prostia nebunului se cunoaște din mulțimea cuvintelor. Dacă ai făcut o juruință lui
Dumnezeu, nu zăbovi s-o împlinești, căci Lui nu-I plac cei fără minte; de aceea împlinește juruința pe care
ai făcut-o. Mai bine să nu faci nicio juruință decât să faci o juruință, și să n-o împlinești. Nu lăsa gura să te
bage în păcat și nu zice înaintea trimisului lui Dumnezeu: “M-am pripit.” Pentru ce să Se mânie
Dumnezeu din pricina cuvintelor tale și să nimicească lucrarea mâinilor tale? (Eclesiastul 5:2-6)

Un răspuns blând potolește mânia, dar o vorbă aspră ațâță mânia.


(Proverbe 15:1)

Un om iute la mânie stârnește certuri, dar cine este încet la mânie potolește neînțelegerile.
(Proverbe 15:18)

nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește la rău,


(1 Corinteni 13:5)

Orice amărăciune, orice iuțeală, orice mânie, orice strigare, orice clevetire și orice fel de răutate să piară
din mijlocul vostru. Dimpotrivă, fiți buni unii cu alții, miloși și iertați-vă unul pe altul, cum v-a iertat și
Dumnezeu pe voi în Hristos. (Efeseni 4:31-32)

Dar acum lăsați-vă de toate aceste lucruri: de mânie, de vrăjmășie, de răutate, de clevetire, de vorbele
rușinoase care v-ar putea ieși din gura. (Coloseni 3:8)

“Mâniați-vă, și nu păcătuiți.” Să n-apună soarele peste mânia voastră


(Efeseni 4:26)

Vântul de miazănoapte aduce ploaia, și limba clevetitoare aduce o față mâhnită. (Proverbe 25:23)

S-ar putea să vă placă și