Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A. De la începutul lumii povestesc norii şi au să poveste ască până la sfârşitul ei. Uneori, o
dimineaţă întreagă, sănii trase de reni alunecă pe imaculate câmpii de zăpadă; cortegii de nuntă
pătrund în biserici; fete cu părul lung, care de obicei trăiesc în adâncul apelor, ies pe mal şi încep
să danseze; împărătese dau viaţă, într-un fast nemaipomenit, moştenitorului mult aşteptat; iar
punct culminant al vrăjitelor vedenii, o femeie statuară, de o fără seamăn frumuseţe , făcută să
scufunde în reverie un continent întreg, se duce spre o zare străină, dar cu capul întors, ca şi cum
i-ar părea rău de cei ce o privesc din urmă.
Dimineţi întregi, ei pot spune numai poveşti de dragoste, apoi, schimbându-şi densitatea,
ritmul şi culoarea, se prefac în turme de elefanţi ieşiţi din minţi, care strivesc totul sub picioarele
lor de tuci. După ceea ce spun, sunt când uşori şi albi ca o spumă, când negri ca iadul. Tot atât de
felurit călătoresc în înălţimi: liniştit, măreţ, cum nu se poate mai lin, sau haotic şi în panică. A
istorisi încet, descompunând mişcările, sau a le da un ritm ameţitor, este un procedeu pe care ei de
mult l-au născocit. (Geo Bogza, Norii, din vol. Cartea Oltului)
10. Cuvântul subliniat în secvența povestesc norii este: a) complement direct; b) nume predicativ;
c) subiect.
11. Din punct de vedere morfologic, sintagma au să povestescă este:
a) verb predicativ la modul conjunctiv; b) verb predicativ la modul indicativ; c) locuțiune verbală.
13. Valorile morfologice ale lui și din secvența schimbându-şi densitatea, ritmul şi culoarea sunt, în ordine:
a) pronume reflexiv, conjuncție subordonatoare;
b) pronume reflexiv, conjuncție coordonatoare;
14. În construcția verbală (l)-au născocit, cuvântul au are valoare morfologică de:
a) verb predicativ; b) verb copulativ; c) verb auxiliar.
15. Există o construcție reflexivă în structura: a) se duce; b) i-ar părea rău; c) l-au născocit.
17. În ultimul enunț al fragmentului există: a) două propoziții; b) trei propoziții; c) patru propoziții.
18. Ultima subordonată din fragment este: a) completivă directă; b) atributivă; c) completivă indirectă .
19. Raportul sintactic existent între P1 și P2 din fraza ies pe mal şi încep să danseze este:
a) subordonare; b) coordonare; c) juxtapunere.
2
20. Prin contragerea ultimei propoziții din fraza de mai sus se obține:
a) un complement indirect; b) un complement prepozițional; c) un complement direct.
23. Virgula din sintagma schimbându-şi densitatea, ritmul şi culoarea are rolul de a separa:
a) o construcție incidentă; b) o apoziție; c) termenii unei enumerații.
24. În secvența: ca şi cum i-ar părea rău de cei ce o privesc din urmă există:
26. Există subiect exprimat în structura: a) ce o privesc din urmă; b) a le da un ritm ameţitor este un
procedeu; c) în ambele variante există subiect exprimat.
27. Adverbul mai lin (cum nu se poate mai lin) este la gradul de comparație:
28. În enunțul sănii trase de reni alunecă pe imaculate câmpii de zăpadă, există:
29. În enunțul ei pot spune numai poveşti de dragoste, cuvintele fără funcție sintactică sunt în număr de:
30. Predicatele din enunțul După ceea ce spun, sunt când uşori şi albi ca o spumă, când negri ca iadul sunt,
în ordine: a) PV, PN, PV; b) PV, PV, PN; c) PV, PN, PN.
3
33. Eu ... cu încredere în viață.
b) Să crești mare!
c) Am anticipat testul.
38. a) E un tip trăsnit. b) I-a cerut sorei sale să îl ajute. c) Am rupt pânza de paianjen.
45. a) Nu eram stresat știind răspunsul. b) Vino la înnot! c) Alteța voastră, vă așteptam!
4