Ghid redactare Lucrări de Licență și Proiecte de Diplomă

Lucrările vor fi redactate cu ajutorul programului Office Word. Fontul folosit va fi

Cambria, 12 pt., cu spaţiere la 1,5 rânduri. Se vor utiliza semnele diacritice ale limbii
române. Lucrarea trebuie să însumeze un număr de pagini cuprins între 30 - 50, și să fie
redactată în conformitate cu reglementările menționate în prezentul Ghid.
Lucrarea trebuie legată corespunzător.
Titlul proiectului de Diplomă/Lucrare de Licență trebuie să fie concret și să reflecte
conținutul cercetărilor ce fac obiectul lucrării.
Cuprinsul lucrării trebuie să includă toate părțile componente, precum și paginația
acestora.
Rezumatul proiectului va cuprinde pe o pagină: titlul proiectului; autorul/autorii
(numele absolventului şi numele îndrumătorului); instituția de care aparțin autorii;
rezumatul propriu-zis (cca. 250 cuvinte); cuvinte cheie.
Stadiul actual al cunoașterii în domeniul temei abordate va cuprinde partea teoretică a
fenomenului studiat, sub forma unui studiu critic (exprimându-se punctele de vedere proprii
referitoare la informaţiile incluse în lucrare) asupra literaturii de specialitate referitoare la
tema abordată, a autorilor şi surselor de renume intern şi internaţional, cărţi, tratate, cursuri,
monografii, lucrări de specialitate, reviste, articole ştiinţifice, internet etc. Toate citările
bibliografice din text, trebuie să se regăsească la finalul proiectului în lista bibliografică.
Acest parte poate conține unul sau mai multe capitole, după cum consideră autorul că este
necesar.
Materialul şi metoda de cercetare utilizate în lucrare: se vor preciza ipotezele,
materiale si instrumentele utilizate, procedurile si metodele statistice, destinate analizei
datelor obţinute sau metodele de analiză calitativă, după caz. În final sunt enumerate
obiectivele lucrării.
Rezultate / Rezultate și discuții este secţiunea dedicată prezentării în detaliu a
rezultatelor obţinute, precum şi discutării semnificaţiei acestora, în baza prelucrării
statistice a valorii parametrilor investigaţi. Prezentarea şi discutarea rezultatelor, trebuie să
confirme cunoştinţele, competenţele generale şi de specialitate ale absolventului, dobândite
în facultate.
 Concluziile / Concluziile şi recomandările reprezintă partea finală a proiectului, în care
se prezintă în mod sintetic cele mai importante rezultate obţinute, se evidenţiază valoarea
lor teoretică şi practică, gradul de originalitate şi creativitate a recomandărilor rezultate din
lucrare cu aplicabilitate practică.
Mulţumiri-Acknowledgements: acolo unde este cazul se specifică sursa de finanţare a
cercetărilor care fac obiectul lucrării, fie că este vorba de un Grant de cercetare, fie de o
sponsorizare obţinută din mediul economic privat.

Setarea paginii: A4, margini de: Sus (Top) – 2,5 cm; Jos (Bottom) – 2,5 cm; Stânga (Left) – 2,5
cm; Dreapta (Right) – 2 cm; Header – 1,8 cm; Footer – 1,8 cm. Numerotarea paginilor va
începe cu coperta exterioară. Numărul paginii va fi vizibil începând cu pagina de rezumat.

Coperta exterioară: (vezi anexa 1) va cuprinde începând de sus în jos următoarele:

denumirea Universităţii, denumirea Facultăţii, prenumele și numele studentului, PROIECT
DE DIPLOMĂ/LUCRARE DE LICENŢĂ, îndrumătorul sau îndrumătorii, Cluj-Napoca, anul.

Coperta interioară: (vezi anexa 2) va cuprinde începând de sus în jos următoarele:

denumirea Universităţii (Cambria, majuscule 14, centrat), Denumirea facultății (Cambria,
14, centrat), departamentul (Cambria, 14, centrat), Programul de studii (Cambria, 14,
centrat), prenumele și numele studentului (Cambria, 15, centrat), PROIECT DE
DIPLOMĂ/LUCRARE DE LICENŢĂ/LUCRARE DE DISERTAȚIE 1 (Cambria, majuscule, 26,
centrat), Titlul lucrarii /proiectului (Cambria, majuscule, centrat, 22 sau mai mic pentru a se
încadra pe maxim 3 rânduri), îndrumătorul sau îndrumătorii (Cambria, 12, aliniat dreapta),
Cluj-Napoca, anul (Cambria, 10, centrat)

Pagina 3
Rezumatul: (vezi anexa 3)
Rezumatul proiectului de diplomă va avea maxim o pagină pentru limba română, o pagină
pentru limba engleză sau franceză, fiind poziţionat după coperta interioară.

1
Proiect de diploma pentru programele de studii Agricultură, Montanologie, EMAIA, Ingineria mediului
Lucrare de Licență pentru Programul de studii Biologie
Lucrare de Disertație pentru toate programele masterale
Formatarea rezumatului va fi următoarea: Titlul proiectului de diplomă: (TNR 14 pt., majuscule,
bold, centrat.); Autorul: Prenume NUME, (TNR 12 pt., bold, centrat). Îndrumătorul: gradul didactic,
Prenume NUME, (TNR 12 pt., bold, centrat); Universitatea de Știinţe Agricole şi Medicină
Veterinară, Facultatea, Calea Mănăştur nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, România, (TNR 11 pt.,
centrat); adresa de e-mail a autorului, (TNR 12 pt., centrat); REZUMAT (TNR 12 pt., centrat),
Textul rezumatului va fi redactat folosind fontul TNR 11 pt., justify, fiecare paragraf având un
aliniat de 1,5 cm.; După textul rezumatului vor fi inserate cuvintele cheie (max. 5), folosind fontul
TNR 11 pt., justify, bold.

Pagina 5
Cuprinsul: (vezi anexa 4) va fi generat automat şi va avea următoarele formatări: Font TNR,
pt 11 numărul paginii va fi aliniat dreapta. Cuvântul cuprins va fi scris cu majuscule, font Cambria,
15 pt, bold, centrat.
Cuprinsul se poate întinde pe maxim 2 pagini

Header: (vezi anexa 4,5,6,7) va fi diferit pentru paginile impare și pare.

Pentru paginile impare va cuprinde numele studentului aliniat stânga şi pe acelaşi rând titlul
proiectului de diplomă (în cazul unui titlu foarte lung acesta poate fi scris pe două rânduri).
Se va utiliza fontul Cambria, 10 pt. pentru nume şi Cambria 9 pt. (sau 8 pt. pentru titlurile foarte lungi)
pentru titlu proiectului.
Sub cele două informații se va trasa o linie simplă, urmată de un rând liber.
Pentru paginile pare va cuprinde numele studentului aliniat stânga şi pe acelaşi rând Proiect
de Diplomă/Lucrare de Licență/Lucrare de Disertație. Se va utiliza fontul Cambria, 10 pt.
pentru nume şi Cambria 9 pt. Proiect de Diplomă/Lucrare de licență/Lucrare de Disertație.
Sub cele două informații se va trasa o linie simplă, urmată de un rând liber.
Nota: nu se introduce header pe: paginile de copertă, paginile de rezumat și pe prima pagină
a fiecărui capitol.

Textul Lucrarii de licentă/Proiect de Diplomă va fi redactat folosind fontul Cambria

12 pt., justify, cu spaţiere la 1,5 rânduri, fiecare paragraf având un aliniat de 1,5 cm.
Atenție: carecterele italice se folosesc doar pentru denumirile științifice
Prima pagină a capitolului (vezi anexa 5)
Capitolul va începe întotdeauna pe pagină nouă. Numerotarea capitolul (capitolul 1) se va
face folosind fontul Cambria 12 bold centrat. Acesta va fi inserat pe al 6 rând (mărimea
rândurilor fiind de 12 spațiate la un rând). După numerotarea capitolului se va lăsa un rând
liber.
Titlul capitolului: Cambria, 15, bold, majuscule, centrat

Capitole și subcapitole (vezi anexa 5)

Capitolul (heading 1)

CAMBRIA, 15, BOLD, MAJUSCULE CENTRAT, SPAȚIERE 1 RÂND

Subcapitolul 1 (Heading 2) numerotare în fața titlului 1.1

Cambria, 14, Bold, centrat, spațiere 1 rând, paragraf: before (în față)
36pt

Subcapitolul 2 (Heading 3) numerotare în fața titlului 1.1.1

Cambria, 13, Bold, aliniat stânga, spațiere 1 rând, paragraf: before

(în față) 18 pt, Identation: stânga 2 cm, Hanging 1.2 cm

Subcapitolul 3 (Heading 4) numerotare în fața titlului 1.1.1.1

Cambria, 12, Bold, aliniat stânga, spațiere 1 rând, paragraf: before (în față)
18 pt, Identation: stânga 1,5 cm, Hanging 1.4 cm

Figuri (vezi anexa 6)

Recomandăm folosirea de figuri și imagini cu rezoluție bună (clare), de asemenea mărimea
imaginilor să nu depășească 13 cm pe o latura.
Titlul figuri va fi trecut sub figură (TNR 11 bold centrat) și va include numerotarea capitolul
și numărul figurii din acel capitol (Fig. 2.4 Titlul figurii)
Sub titlu se va trece Sursa: (TNR 10 centrat), iar dacă imaginea este originală se va trece doar
cuvântul original între paranteze (vezi anexa 6)
Tabele (vezi anexa 7)
Titlul Tabelului va fi trecut deasupra acestuia (TNR 11 bold aliniat stânga, spațiere 1 rând,
Identation: stânga 1 cm, Hanging 1.7 cm) în fața titlului se va scrie Tabel urmat de
numerotarea capitolul și numărul tabelului din acel capitol.
Fontil folosit pentru tabele va fi TNR, iar mărimea caracterelor în interiorul tabelului le
stabilește autorul și poate fi cuprins între 9 și 11 pt.

Citarea în text.
(Pop, 2006) - dacă e un singur autor al lucrării citate;
(Bailey și Campbell, 2001) - dacă sunt doi autori ai lucrării citate;
(Rădulescu și colab., 2002) - dacă sunt mai mulți autori ai lucrării citate.

Bibliografie (Anexa 8) se va folosii sistemul internațional de redactare APA

Va fi aranjată în ordinea alfabetica a numelui primului autor. (TNR 11, justify, Identation: stânga
1 cm, Hanging 1,5 cm).

Citarea carților:
Vîntu, V., Moisuc, A., Motcă, G., & Rotar, I. (2004). Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere.
Editura Ion Ionescu de la Brad.
Citarea articolelor științifice
Vaghefi, N., Silva, A., Koenick, L. B., & Pethybridge, S. J. (2019). Genome resource for
Neocamarosporium betae (syn. Pleospora betae), the cause of Phoma leaf spot and root rot
on Beta vulgaris. Molecular Plant-Microbe Interactions, 32(7), 787-789.
Citarea surselor web (se va trece la finalul bibliografiei și nu se numerotează)
***https://www.botanistii.ro/blog/mana-lucernei-peronospora-aestivalis (accesat în 29.09.2022)
 Anexa 1

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Prenume NUME

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător științific
Prof. dr. Prenume NUME

Cluj – Napoca

2023

1
 Anexa 2
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA

Facultatea de Agricultură
Departamentul Cultura Plantelor

Program de studii Agricultură

Prenume NUME

PROIECT DE DIPLOMĂ

TITLUL LUCRĂRII DE LICENȚĂ / PROIECTULUI

DE DIPLOMĂ SAU A LUCRĂRII DE DISERTAȚIE

Îndrumător: Prof. dr. Prenume NUME

Cluj – Napoca
2023

2
 Anexa 3

TITLUL LUCRĂRII DE LICENȚĂ / PROIECTULUI DE DIPLOMĂ SAU A

LUCRĂRII DE DISERTAȚIE
Autor: Prenume NUME

Îndrumător ştiinţific: Prof. dr. Prenume NUME

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară. Str. Mănăştur, Nr 3-5, 400372, Cluj-
Napoca, România, adresămail@gmail.com

REZUMAT

Lucerna albastră, Medicago sativa sau Alfalfa în engleză este originară din sudul
Caucazului și Asia de sud-vest . Este considerată una dintre cela mai vechi plante de cultură și cea
mai veche plantă de nutreț . De asemenea se afla și printre cele mai apreciate leguminoase perene
furajere, numita de unii autori “regina” plantelor furajere.
Scopul principal al acestei lucrări a fost de a determina starea de sănătate a plantelor de
lucernă, aflate în anul 3 de cultură în condițiile climatice din zona Făgărașului, sat Ucea de Jos,
comuna Ucea.
În acest context a fost amplasat un câmp experimental de lucernă la care s-au aplicat diferite
tehnologii de fertilizare.
Principalele boli întâlnite la plantele de lucerna au fost: Pătarea brună a frunzelor –
Pseudopeziza medicaginis, Pătarea galbenă ( aurie) a frunzelor – Pseudopezisa jonesii, Înnegrirea
micotică a tulpinilor (fomoza) – Phoma medicaginis.
În condițiile câmpului experimental gradul de atac total a fost cuprins între 15-30%.
Cea mai sensibilă variantă s-a dovedit a fi cea fertilizată cu azot.

CUVINTE CHEIE: cuvânt 1, cuvânt 2, cuvânt 3, cuvânt 4

3
 Anexa 3

TITLE OF UNDERGRADUATE THESIS / DIPLOMA PROJECT OR

DISSERTATION THESIS
Author: Prenume NUME

Scientific coordonator: Prof. dr. Prenume NUME

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Road Mănăştur, Nr. 3-5,
400372,Cluj-Napoca, adresamail@gmail.com

SUMMARY

Alfalfa, Medicago sativa is native to the South Caucasus and Southwest Asia. It is
considered one of the oldest crops and the oldest fodder plant. It is also one of the most popular
perennial fodder legumes, called by some authors the "queen" of fodder plants.
The main purpose of this work was to determine the health of alfalfa plants, in the 3rd year
of cultivation in Făgăraș climatic conditions (Ucea de Jos village, Ucea).
In this context, an experimental alfalfa field was placed to which different fertilization
technologies were applied.
The main diseases found in alfalfa plants were: brown leaf spot - Pseudopeziza medicaginis,
Yellow (golden) leaf spot - Pseudopezisa jonesii, Black stems - Phoma medicaginis
In the conditions of the experimental field, the total attack degree was between 15-30%.
The most sensitive variant turned out to be the one fertilized with nitrogen.

KEYWORDS: word 1, word 2, word 3, word 4

4
 Anexa 4
Prenume NUME Titlul lucrării de licență / proiectului de diplomă sau a lucrării de disertație

CUPRINS

5
 Anexa 5

Capitolul 2

PRINCIPALELE BOLI ALE LUCERNEI

Literatura de specialitate indică un număr mare de agenți patogeni care produc boli
la cultura de lucernă. Doar o parte dintre aceștia se regăsesc și la noi in țară deși cercetările
în acest domeniu sunt destul de restrânse în România.

2.1 Viroze

Virozele sunt boli grave dat fiind faptul că afectează iremediabil plantele și
producția. În aceasta situație nu există măsuri de combatere ci doar de prevenire . Virusurile
se răspândesc prin vectori sau prin utilajele cu care se prelucrează solul.

2.1.1 Mozaicul lucernei – Alfalfa mosaic virus

Această boală a fost descrisă pentru prima dată în SUA, ulterior fiind semnalată în
numeroase țari din Europa (Rădulescu și colab., 1972)

2.1.1.1 Simptome

Primele simptome se manifestă pe frunze, prin apariția de pete mici, circulare de

culoare gălbuie. Apoi pe țesuturile internervuriene apar decolorări de formă circulară sau în
benzi, de culoare galben-albicioasă. Frunzele plantelor virozate sunt gofrate, încrețite și
deformate, plantele puternic atacate rămân mici, lăstăresc puternic dar lăstarii sunt scurți,
deformați și fragili. Simptomele variază în funcție de condițiile climatice (Rădulescu și colab.,
1972). Frunzele plantelor infectate prezintă pete de culoare verde deschis-gălbui, vizibile în
zonele apropiate de nervuri. Plantele rămân mici cu frunze diforme . Simptomele sunt
vizibile de primăvara devreme, cauzând moartea treptată a plantelor de la un sezon la altul
(Bailey și Campbell, 2001).

6
 Anexa 6
Prenume NUME Titlul lucrării de licență / proiectului de diplomă sau a lucrării de disertație

Fig. 2.1 Mozaicul lucernei – Alfalfa mosaic virus

(original)

Fig. 2.2 Ofilirea bacteriană - Clavibacter insidiosus

(Sursa: https://www.ipmimages.org/browse/detail.cfm?imgnum=0660097)

7
 Anexa 7
Prenume NUME Proiect de Diplomă

Tabel 4.1 Comportarea hibrizilor de floarea soarelui la atacul de Septoria helianthi în

condițiile din Județul Mureș
Frecvența atacului
Hibridul % Diferența / Semnificația Test Duncan
%
Media 31,88 100,0 0,00
Neoma 61,90 194,2 30,02*** C
ooo
LG 56.61 10,45 32,8 -21,43 A
Paraiso 1000 CL Plus 23,28 73,0 -8,60oo B
DL (p 5%) 4,77 DS 4,77
DL (p 1%) 6,48
DL (p 0,1%) 8,68

Tabel 4.8 Comportamentul hibrizilor de floarea-soarelui la atacul de Plenodomus lindquistii

(Tășnad, 2020)
Frecvența Testul
Hibrizi % Diferenta Semnificatia
atacului Duncan
Media 19.76 100.0 0.00 Mt.
SY Experto 13.31 67.3 -6.46 - A
SY Talento 23.51 119.0 3.75 - B
ES Tektonic 22.47 113.7 2.71 - B
DL (p 5%) 7.48
DL (p 1%) 10.88
DL (p 0.1%) 16.33

Tabel 4.13 Producţia de cartofi obţinută la cele două soiuri testate

Tratament Producție (t/ha) % Diferența Semnificația Test Duncan

media 22,62 100,0 0,00 Mt.

Carerra 21,16 93,5 1,46 - A

Desire 24,08 106,5 1,46 - A

DL (p 5%) – 3,09
DL (p 1%) – 7,15
DL (p 0,1%) – 22,74

8
 Anexa 8

BIBLIOGRAFIE

Florian V., (2009). Studiul influenței principalelor boli ale lucernei asupra recoltei și calității
furajului, Teză de doctorat, USAMV Cluj-Napoca.
Harighi, B. (2007). Occurrence of alfalfa bacterial stem blight disease in Kurdistan Province, Iran.
Journal of phytopathology, 155(10), 593-595.
Rǎdulescu, E., Bobeş, I., & Perju, T. (1972). Protecţia plantelor de nutreţ, Ed. Ceres, București
Rotar, I., & Carlier, L. (2005). Cultura Pajiştilor, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
Severin, V., & Iliescu, C. H. (2006). Bolile bacteriene ale plantelor. Ed. Geea București, 49, 158-
163.
Vaghefi, N., Silva, A., Koenick, L. B., & Pethybridge, S. J. (2019). Genome resource for
Neocamarosporium betae (syn. Pleospora betae), the cause of Phoma leaf spot and root
rot on Beta vulgaris. Molecular Plant-Microbe Interactions, 32(7), 787-789.
Vîntu, V., Moisuc, A., Motcă, G., & Rotar, I. (2004). Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere. Editura
Ion Ionescu de la Brad.
***https://hayandforage.com/article-2508-more-to-alfalfa-frost-damage-than-meets-the-eye.html
(accesat în 28.08.2022)
***https://www.botanistii.ro/blog/mana-lucernei-peronospora-aestivalis/ (accesat în 29.09.2022)
***https://www.dekalbasgrowdeltapine.com/en-us/agronomy/alfalfa-diseases-symptoms-
management.html#accordion-533593-3 (accesat în 27.07.2022)
***https://www.ipmimages.org/browse/detail.cfm?imgnum=0660097 (accesat in 26.06.2022)
***https://zdocs.ro/doc/managementul-combaterii-intergrate-a-bolilor-si-daunatorilor-la-lucerna-
r8pgvwvqe4px (accesat în 25.05.2022)