Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA: AGRICULTURĂ
DEPARTAMENTUL 1 ȘTIINȚE TEHNICE ȘI ȘTIINȚELE SOLULUI

NUME ȘI PRENUME: CIPROK ALEXANDRU ERIK

PROIECT

Sisteme de colectare a datelor utilizate pentru îmbunătățirea


cultivatorului

CLUJ-NAPOCA
2024
Cuprins
1. Colectarea datelor în agricultură................................................................................................................3
2. Colectarea datelor pentru echipamente agricole........................................................................................4
3. Traductori și senzori...................................................................................................................................5
4. Sisteme de colectare a datelor pentru măsurarea adâncimii de lucru........................................................6
5. Sisteme de colecatrea a datelor pentru măsurarea foței la șuruburile de forfecare și la arcuri..................8
6. Mod de funcționare....................................................................................................................................9
7. Bibliografie..............................................................................................................................................10
1. Colectarea datelor în agricultură
Colectarea datelor în agricultură poate fi realizată printr-o varietate de sisteme și
tehnologii pentru a monitoriza și gestiona diferite aspecte ale activităților agricole.
Sistemele și tehnologiile cele mai des întâlnite în colectarea datelor din agricultură sunt:

1. Senzori de monitorizare a solului


- Se utilizează senzori pentru a măsura umiditatea solului, temperatura, conținutul
de substanțe nutritive și alți parametri importanți.
- Aceste date pot fi colectate în timp real și transmise la o platformă centrală pentru
analiză.
2. Sisteme de monitorizare a culturilor
- Dronele și sateliții pot fi utilizați pentru a colecta imagini și date multispectrale
despre starea culturilor.
- Sistemele de monitorizare pot detecta probleme precum boli, daune cauzate de
dăunători sau deficiențe de nutrienți.
3. Stații meteorologice automate
- Colectează date meteorologice relevante, precum temperatură, umiditate, vânt și
precipitații, pentru a ajuta fermierii să ia decizii informate în ceea ce privește
programarea irigării, aplicarea de tratamente fito-sanitare, etc.
4. Sisteme de gestionare a fermei
- Platformele software centralizate permit fermierilor să monitorizeze și să
gestioneze diferite aspecte ale activităților agricole, cum ar fi planificarea
semănării, monitorizarea inventarului, gestionarea resurselor și urmărirea
costurilor.
5. Sisteme de identificare și urmărire a anilamelor
- Folosite pentru a monitoriza sănătatea și localizarea animalelor în timp real,
precum și pentru a gestiona informații despre hrănire, reproduceri și istoricul
medical.
6. Sisteme de gestionare a irigării
- Folosesc senzori pentru a evalua necesarul de apă în funcție de condițiile
climatice și umiditatea solului, oferind astfel un control mai precis al irigației.
7. Platforme de analiză a datelor
- Integrează datele colectate din diverse surse și furnizează analize detaliate,
tendințe și recomandări pentru optimizarea deciziilor agricole.

Aceste sisteme contribuie la practici agricole durabile și eficiente, permițând fermierilor


să optimizeze producția, să reducă riscurile și să gestioneze resursele într-un mod mai eficient.
2. Colectarea datelor pentru echipamente agricole
Colectarea datelor pentru echipamentele agricole este esențială pentru a optimiza
performanța, eficiența și gestionarea resurselor în domeniul agricol.
Sistemele și tehnologiile cele mai des întâlnite în colectarea datelor pentru echipamentele
agricole sunt:

1. Telemetrie pentru mașini agricole


- Sistemele de telemetrie sunt utilizate pentru a monitoriza și a transmite date în
timp real despre starea mașinilor agricole.
- Aceste sisteme pot furniza informații despre consumul de combustibil, starea
motorului, utilizarea echipamentelor, etc.
2. Senzori de performanță pentru utilaje agricole
- Utilizarea senzorilor pentru monitorizarea performanței echipamentelor agricole,
cum ar fi senzorii de vibrații, presiune și temperatură, pentru a detecta potențiale
probleme în timp util.
3. Sisteme de ghidare GPS
- Tehnologiile GPS sunt utilizate pentru a ghida și a monitoriza mișcarea
echipamentelor agricole.
- Sistemele de ghidare automată permit o navigare precisă a echipamentelor în
câmp, reducând suprapunerea și optimizând traseele pentru a economisi timp și
resurse.
4. Monitorizarea consumului de input-uri
- Senzorii pot fi instalați pentru a măsura consumul de combustibil, apă,
îngrășăminte și alte input-uri.
- Aceste date pot ajuta la evaluarea eficienței și la identificarea modurilor de a
reduce consumul de resurse.
5. Sisteme de diagnosticare și întreținere predictivă
- Utilizarea senzorilor pentru a monitoriza starea echipamentelor și pentru a detecta
în avans eventuale defecțiuni.
- Sistemele de întreținere predictivă pot ajuta la programarea eficientă a activităților
de service, evitând timpul de inactivitate neplanificat.
6. Platforme de management al parcului de utilaje
- Soluții software care permit fermierilor să gestioneze eficient întregul parcul de
utilaje agricole.
- Aceste platforme pot oferi vizualizări centralizate, rapoarte de performanță și
alerte pentru a facilita luarea deciziilor.
7. Internet of Things (IoT) și conectivitate
- Utilizarea tehnologiilor IoT pentru a conecta echipamentele agricole la rețea.
- Datele colectate pot fi accesate de la distanță, facilitând monitorizarea și
gestionarea echipamentelor în timp real.

Prin implementarea acestor sisteme de colectare a datelor pentru echipamentele agricole,


fermierii pot lua decizii mai informate, optimiza operațiunile și îmbunătăți în mod general
eficiența și sustenabilitatea activităților agricole.

3. Traductori și senzori
Definiţia cuvântului traductor este de „dispozitiv care transferă putere de la un sistem la
altul, în aceeaşi formă sau într-una diferită".
Un traductor este în esenţă un convertor de energie, ceea ce înseamnă că semnalul de
intrare are întotdeauna energie sau putere.
Traductoarele trebuie sa conţină un element sensibil la variaţia unui anumit parametru.
Astfel, un traductor de temperatură trebuie să conţină un element sensibil la variaţia temperaturii.
Traductorul care preia informaţia de la măsurand se numeşte traductor de intrare
(traductor primar) sau senzor. Traductorul de ieşire se află la ieşirea mijlocului de măsurare şi
realizează adaptarea sistemului de utilizare a informaţiei de măsurare la lanţul de măsurare
De multe ori, informaţia căutată se referă la mărimi ce implică o energie care se dezvoltă
sau care acţionează în fenomenul studiat, de exemplu: energie mecanică (forţă, presiune,
deformaţie, deplasare, debit, viteză, acceleraţie), energie chimică (potenţial electrochimic),
energie termică (temperatură, flux de căldură), energie radiantă (intensitate de radiaţie, distribuţie
spectrală a radiaţiei), energie electrică (tensiune, curent, câmp electric etc.). În aceste cazuri,
semnalul electric se poate obţine cu ajutorul traductorului, prin simpla conversie a marimii
neelectrice respective in marime electrica.
Transformarea unei mărimi într-o altă mărime necesită întotdeauna prezenţa uneia sau a
mai multor forme de energie. Traductoarele pot realiza fie transformarea directă, dintr-o formă de
energie în alta, în cazul mărimilor active, purtătoare de energie (forţa, curentul electric, sarcina
electrică etc.), fie modularea unei energii, în funcţie de un parametru, care reprezintă măsurandul
în cazul mărimilor pasive (densitatea, rezistenţa electrică, capacitatea electrică, inductivitatea,
etc).

Traductoarele pot fi utilizate în mai multe moduri:


- Pentru indicarea valorii unui parametru, traductoarele se conectează în general la
aparate de măsurat sau la aparate înregistratoare gradate în unităţile respective de
măsură.
- Pentru obţinerea unui semnal folosit în sistemele automate simple (de stabilizare a
valorii unui parametru) sau în sistemele automate complexe ce conţin calculatoare
electronice, traductoarele se conectează la dispozitive numite adaptoare. Rolul
unui adaptor este de a transforma mărimea de ieşire a traductorului într-o altă
mărime standardizată, care este utilizată în transmiterea informaţiei între blocurile
sistemului automat.
Denumirea de „senzor" are la origine termenul „simţ", care provine din latinescul
„sensus" şi denumeşte acea facultate a oamenilor şi a animalelor de a distinge impresii din lumea
exterioară, prin intermediul organelor de simţ.
O definiţie de dicţionar atribuie cuvântului senzor semnificaţia de „dispozitiv care
detectează o schimbare într-un stimul fizic şi o transformă într- un semnal care poate fi masurat
sau inregistrat.
Se poate spune că senzorul presupune măsurarea unei mărimi într-o manieră similară
modului de a observa folosit de om. În acelaşi timp, senzorii sunt dispozitive de mărimi reduse
(miniaturi), care permit determinări punctuale ale masurandului.
Prin urmare, senzorii reprezintă ansamblurile de dispozitive sensibile care permit
determinarea unui câmp de valori ale unei mărimi într-o manieră similară cu organele de simt
umane.

4. Sisteme de colectare a datelor pentru măsurarea adâncimii de lucru


Pentru măsurarea adâncimii de lucru a cultivatorului este nevoie de utilizarea unui senzor
de distanță care va măsura distanța de la cadrul cultivatorului până la sol.
Spre exemplu dacă distanța de la cadrul cultivatorului până la vârful organului de lucru,
senzorul ne informează că sunt 50 cm, atunci când cultivatorul este utilizat în brazdă și senzorul
ne informează că până la sol sunt 30 cm, asta înseamnă că adâncimea de lucru a cultivatorului
este de 20 cm.

Pentru măsurarea distanței ezistă diferiți senzori și traductori cum ar fi:

1. Senzori de distanță ultrasonici


- Folosesc ultrasunete pentru a măsura distanța până la un obiect. Senzorul emite un
semnal sonor, iar când acesta lovește un obiect și se întoarce, senzorul calculează
timpul de călătorie pentru a determina distanța.

Fig. 1 Senzor de distanță ultrasonic

2. Senzori de distanță cu infraroșu


- Emit fascicule de lumină infraroșie către un obiect și măsoară timpul necesar
pentru ca acestea să se întoarcă. Distinct de senzorii ultrasunici, aceștia se bazează
pe radiația infraroșie pentru măsurarea distanțelor.

Fig. 2 Senzor de distanță cu infraroșu

3. LIDAR (Light Detection and Ranging)


- Utilizează laseri pentru a emite pulsuri de lumină către obiecte și măsoară timpul
necesar revenirii acestor pulsuri. Informațiile rezultate permit crearea unui model
tridimensional al mediului și determinarea distanțelor.

Fig. 3 Senzor de distanță LIDAR

4. Senzori de distanță cu laser


- Similari cu LIDAR, acești senzori utilizează un laser pentru a măsura distanța
până la un obiect prin detectarea și interpretarea reflexiei luminii laser.
5. Traductoare sau convertizoare analogice-digitale
- Aceste componente pot fi integrate în sistemele senzoriale pentru a converti
semnalele analogice, cum ar fi cele provenite de la senzorii de distanță, în format
digital pentru procesarea și interpretarea ulterioară.
6. Sisteme de traducere și interpretare a datelor senzoriale
- Programe și algoritmi care traduc datele senzoriale (de exemplu, măsurători de
distanță) în informații interpretabile și utile pentru utilizator sau alte dispozitive.

5. Sisteme de colecatrea a datelor pentru măsurarea foței la șuruburile de


forfecare și la arcuri
Pentru măsurarea forței la șuruburile de forfecare și la arcurile de protecție este nevoie de
utilizarea unui senzor de forță, care va măsura forța la care se rup șuruburile de forfecare
respectic forța la care se declanșează arcul de protecție al organului de lucru.
Acești senzori vin montați la fiecare organ de lucru în parte pentru a putea monitoriza
eficiența lucrării prin menținerea adîncimii de lucru a fiecărui organ de lucru în parte și pentru a
putea vedea tasarea solului în diferite puncte.

Pentru măsurarea forței există diferiți senzori cum ar fi:

1. Senzori de forță rezistiv


- Măsoară schimbările în rezistența electrică generată de deformarea materialului
senzor sub influența forței.
- Pot fi utilizați în diverse aplicații, inclusiv în sistemele hidraulice ale
echipamentelor agricole pentru a măsura forța la diferite puncte.

Fig. 4 Senzor de forță rezistiv

2. Senzori de forță piezoelectrici


- Generează o tensiune electrică în răspuns la presiunea mecanică. Această tensiune
poate fi măsurată și folosită pentru a cuantifica forța aplicată.
- Sunt utilizați în aplicații unde se necesită o măsurare rapidă și dinamică a forței,
cum ar fi în echipamentele agricole mobile sau în sistemele de control ale
utilajelor.
3. Senzori de forță cu rezistență de punte (strain gauge)
- Se bazează pe schimbările de rezistență a unor elemente de măsurare (strain
gauges) atașate la suprafețele care se deformează sub acțiunea forței.
- Pot fi integrate în componentele structurale ale echipamentelor agricole.
4. Senzori de forță cu peliculă subțire (thin-film force sensors)
- Acești senzori folosesc straturi subțiri de material rezistent la deformare pentru a
măsura forța.

6. Mod de funcționare
Pentru masurarea adâncimii de lucru se va utiliza un senzor de distanță ultrasonic, care
vine montat în 4 puncte pe cadru (2 în față și 2 în spate), astfel putând ști cu exactitate
paralelismul cadrului cultivatorului cu solul în vederea menținerii adâncimii de lucru.
Bazat pe cei 4 senzori de distanță montați pe cadrul cultivatorului, se montează un
rezervor de ulei hidraulic cu o pompă hidraulică electrică, acumulator de șoc și furtune hidraulice
în vederea acționării cilindrului de la tăvălug pentru a permite reglarea adâncimii de lucru a
cultivatorului. Acesta va acționa tăvălugul pe în funcție de abaterile care apar de la adâncimea
setată cu ajutorul unui sistem care citește raportul de la senzori și transmite informația la pompa
hidraulică care acționează cilindrul.
Organele de lucru ale cultivatorului pot avea protecție cu șurub de forfecare sau protecție
pe arcuri.
În cazul în care protecția organelor de lucru este pe șurub de forfecare, la aceasta se va
măsura forța la care șurubul se rupe cu ajutorul unui senzor de forță cu rezistență de punte (strain
gauge), acesta fiind montat pe fiecare șurub de forfecare al cultivatorului.
În cazul în care senzorii detectează că forța la care este supus organul de lucru este foarte
apropae de valoare la care se rupe șurubul, pompa hidraulică acționează tavălugul în vederea
modificării adâncimii de lucru cu scopul, ca șurubul de forfecare să nu se rupă.
Pentru protecția organelor de lucru pe arcuri se utilizează senzori de forță cu peliculă
subțire (thin-film force sensors), care citesc deformarea arcului pentru a vedea la ce forță se
declanșează arcul.
Fiind protecție pe arc acesta are o piuliță de reglare a forței la care se declanșează, iar
pentru acesta este montat un motoraș electric cu o cheie tubulară care strânge sau destrânge
piulița respectivă cu scopul de a menține adâncimea de lucru a fiecrui organ în parte cu ajutorul
senzorilor care citesc deformația arcurilor și transmit datele la motorașul electric care acționează
piulița.
7. Bibliografie
1. *** https://www.scribd.com/document/508306961/Senzori-Si-Traductoare-proiect.
2. *** https://blog.robofun.ro/2019/06/05/senzorul-de-distanta-unul-dintre-cele-mai-practice-
proiecte-arduino/.
3. *** https://www.optimusdigital.ro/ro/175-senzori--senzori-de-distanta.
4. *** https://www.oboyle.ro/senzori-laser-masurare-distanta-l-las-lt.html.
5. *** https://www.agricloud.ro/agricultura-de-precizie/.
6. *** https://www.revistabiz.ro/agricultura-se-digitalizeaza/.

S-ar putea să vă placă și