Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1. Introducere
Masurarile analogice pot lua multe forme, dar pot fi clasificate in doua tipuri: masurari
fizice si masurari compozitionale. Primele includ masurarea unor marimi ca presiune,
temperatura, debit, forta, vibratie, masa, densitate etc. Al doilea tip include masurari de PH,
conductivitate, analize chimice.
Aceste masurari sunt folosite pentru indicarea starilor diferitelor elemente din proces,
fiind utile pentru monitorizarea proceselor de productie. De asemenea aceste marimi pot
oferi informatii necesare operatorului uman in cazul defectarii sistemelor de control
automate.
d) Masurari de mediu
e) Masurari de siguranta
De asemenea, mediul industrial este locul din care trebuie preluate marimile de
proces si unde sunt plasate diferite circuite de conditionare. Firele de legatura cu
echipamentul de masura pot fi in apropierea echipamentelor electrice de putere, a
contactoarelor de motoare si a arcurilor electrice. Acolo unde firele de legatura au lungimi de
zeci sau sute de metri, probabilitatea interferarii cu acest mediu creste peste limitele admise.
Camera de control
Camera de control este cel mai „bland” loc din intreprindere, cu atmosfera curata si
aer conditionat. Aici se gaseste cea mai mare parte a echipamentului electric necesar
desfasurarii masurarilor de calitate. Camera de control contine de asemenea si circuite de
conditionare a semnalelor, echipamentele de calcul sensibile de obicei la interferente de
natura electrica.
Cablurile de legatura
Un numar mare de senzori sau semnale pot fi conectate la blocurile terminale aflate
in interiorul camerei de control sau in imediata sa apropiere, pentru o conectare usoara cu
circuitele de conditionare a semnalelor sau dispozitivele de afisare.
In multe cazuri, costul firelor de legatura este o buna parte din costul de instalare al
sistemului de masura si control. Costul creste considerabil atunci cand cablurile trebuie sa
strabata zone continand vapori sau gaze inflamabile. Riscurile reprezentate de aceste
conditii necesita folosirea unor tehnici adecvate pentru prevenirea focului sau exploziilor
cauzate de scantei electrice.
Concentratoarele de date
Informatia reprezinta, intr-un sens mai restrans, date si detalii relative la un obiect sau
eveniment. Semnalul poarta informatiile de marime si timp ce caracterizeaza evolutia acelui
obiect sau eveniment. Sistemele de instrumentatie (fig.1.2) sunt destinate prelucrarii
informatiilor provenite dintr-un proces de masura (transformate in semnale electrice) si nu
modificarii (transformarii) acestor semnale. Ele sunt de regula sisteme deschise, rolul lor fiind
de a realiza atat actiunea de masurare propriu-zisa, cat si de analiza a marimilor prelevate
din proces.
Spre deosebire de sistemele de instrumentatie, sistemele de control (Fig.1.3) sunt destinate atat
prelucrarii informatiilor culese prin masurare cat si elaborarii comenzilor elementelor de executie ce
actioneaza asupra procesului supravegheat.
1.3.1 Clasificari
-
regimuri de achizitie pentru afisare locala (Digital Panel Meter) – permit masurarea
numerica a mai multormarimi in scopul unor monitorizari locale. Tot
odata pot fi realizate si prelucrari numerice simple de tipul
liniarizariicaracteristicilor senzorilor. Valorile masurate nu se memoreaza, dar pot fi
transmise la distanta;
-
regimuri de achizitie de lunga durata (Data Logger) – permit memorarea evolutiilor
temporale ale marimilormasurate, putandu-se face prelucrari ulterioare ale informatiilor;
-
regimuri de achizitie de scurta durata (Transient Recorder) – permit vizualizarea si/sau
inregistrarea unor regimuri tranzitorii, sau a unor secvente numerice nerepetitive.
Modul de desfasurare a achizitiei de date depinde de un eveniment de tip trigger,
prin care
se defineste zona deinteres din evolutiile analizate. Se pot intalni doua moduri princi
pale de achizitie:
-modul posttrigger;
-modul pretrigger.
Modul posttrigger realizeaza achizitia unui numar specificat de esantioane dup
a aparitia
unui eveniment trigger,adica dupa receptionarea unui semnal trigger (de sincronizare).
Dupa ce
bufferul care stocheaza datele achizitionate (delungime specificata de utilizator) este plin,
achizitia este stopata.
In cadrul modului pretrigger datele sunt achizitionate continuu, inainte si dupa
primirea unui semnal trigger. Datele sunt colectate intr-
un buffer precizat de utilizator pana cand se
receptioneaza semnalul trigger. Dupa aceasta, sistemul de achizitie va mai colecta u
n numar
specificat de esantioane dupa care stopeaza achizitia. Bufferul este tratat caun buffer circu
lar, adica
dupa ce intregul buffer este completat, datele sunt stocate de la inceput prin suprascrier
ea datelor
vechi. La terminarea achizitiei, bufferul contine esantioane dinaintea si dupa aparitia s
emnalului trigger. Numarul deesantioane salvate in buffer depinde de lungimea acest
uia (specificata de utilizator) si de numarul specificat de esantioane ce trebuie achizitionat
dupa aparitia semnalului trigger.
Pe langa aceste variante principale, in functie de firmele producatoare de si
steme de achizitie s-
au dezvoltattehnici de achizitie care deriva din acestea, un exemplu fiind modul de
achizitie de tip double-buffered, dezvoltat de National Instruments, care utilizeaza o
tehnica
asemanatoare cu modul pretrigger, completand bufferul specificat deutilizator in mod c
ontinuu.
Spre deosebire de modul pretrigger, aici se apeleaza la un al doilea buffer, care preia d
atele vechi din primul buffer, inainte ca acestea sa fie suprascrise.
Sarcina fundamentala a sistemelor de achizitie si conducere este masurarea si/
sau generarea
semnalelor fizice dinlumea reala. Diferenta de baza intre diversele optiuni de realizare har
dware este metoda de comunicare intre hardware-ul de achizitie si sistemul de calcul. Din
acest punct de vedere putem clasifica hardware-ul de achizitie in doua categorii principale:
- hardware (placi) de achizitie de uz general
- hardware de achizitie special (instrumente sau aparate de masurare speciale)
Echipamentele din prima categorie stau la baza sistemelor de achizitie de tip i
nstrument
virtual, iar cele din a doua categorie la baza sistemelor de achizitie cu aparatura d
e masura programabila si a sistemelor de achizitie dedicate.
1.3.2 Sisteme de achizitie a datelor tip Virtual Instrument – VI
Acest tip de
sistem este obtinut prin conectarea unei placi de achizitie la un calculator si prin utiliza
rea unor module exterioare de
cuplare. Placile de achizitie asigura realizarea unor functii cum ar fi conditionarea d
e semnal, masurareanumerica propriu-zisa, conectarea informationala cu calculatorul.
Calculatorul asigura la
randul sau functii cum ar fi interfatareacu placa de achizitie, controlul achizitiei datelor, st
ocarea datelor, prelucrari complexe ale informatiilor.
Placile de achizitie folosite in cadrul sistemelor de achizitie tip Virtual
Instrument pot fi de mai multe tipuri
dar se pot incadra in doua categorii principale: placi de achizitie universale
si placi de achizitie complexe (dedicate).
Placile de achizitie universale asigura prelucrari analogice minime, ofera iesiri nu
merice si
analogice pentru a putea fifolosite in conducerea proceselor si asigura functiile numerice
minimale. Placile complexe rezolva in plus cerinte de
prelucrarispeciale, cum ar fi analiza spectrala, regimuri tranzitorii, masurari de precizie, ach
izitii de tip adaptiv care urmaresc viteza de variatie a marimilor analogice etc.
1.3.3. Sisteme de achizitie cu aparatura de masura programabila.
Aparatura de masura utilizata
este cea din categoria multimetrelor, osciloscoapelor digitale, generatoarelor de functii,ia
r cuplarea la
procesul fizic masurat este directa. Standardul de cuplare este de obicei de tip GPIB (IEEE
488). Aceste sistemeimplementeaza de obicei regimuri de achizitie de tip Data Logger si u
neori de tip Transient Recorder.
1.3.4. Sisteme de achizitie dedicate.
Sunt sisteme de achizitie configurate pentru procese
industriale complexe sau componente elementare ale unor sisteme distribuite de ma
surare si monitorizare. De regula, aceste sisteme de achizitie sunt impuse de firmele put
ernice dindomeniu
(National Instruments, Analog Devices, Tektronix etc.), fiind conturata incadrarea acesto
r sisteme
dedicate in standardul VXI. VXI (VME eXtensions for Instrumentation) defineste un p
rotocol
standard de comunicatie care utilizeazacomenzi ASCII pentru controlul instrumentelor de
masura, asemanator cu GPIB.
Un semnal este o entitate fizica capabila atat cantitativ cat si calitativ sa poarte
informatie. Lumea inconjuratoare abunda in exemple de semnale. Omul este creatorul unui
numar foarte mare de semnale de regula de natura electrica. Cu toate acestea exista foarte
multe surse de semnale neelectrice (biologice, acustice, mecanice). In general acestea sunt
posibil de modelat prin semnale electrice (tensiune sau curent).
Din punct de vedere al posibilitatii de cunoastere a evolutiei lor in timp, semnalele pot
fi :
Exemple de semnale:
a) semnale continue
b) semnale discrete
c) semnale cuantizate
Un semnal discret si cuantizat se numeste semnal numeric (digital) si poate fi
prelucrat prin metode numerice. Transformarea semnalelor analogice in semnale numerice
se face prin esantionare si cuantizare, operatii ce formeaza digitizarea. Procesul este
ireversibil in sensul ca prin aceste operatii se pierde o parte din informatia purtata de
semnalul analogic initial. Daca aceasta pierdere este acceptabila, se poate apela la
metodele numerice de prelucrare a semnalelor, putanduse reconstrui partial un semnal
numeric prin netezire (interpolare, filtrare). Pentru semnalele discrete se pot folosi notatiile x
(kt0) sau x (k) , k Z deoarece t0 este constant.
- Treapta unitate:
Acest rezultat este cunoscut sub numele de teorema esantionarii (Shannon) care
precizeaza ca pentru reconstructia unui semnal de banda limitata la fB din esantioanele sale,
preluate cu o frecventa de esantionare fs este necesar ca frecventa de esantionare sa fie cel
putin dubla fata de frecventa maxima fB, din spectrul semnalului. Frecventa fs/2 se numeste
frecventa Nyquist. In figura 5.2 sunt prezentate spectru semnalului, spectrele secundare in
cazul respectarii si nerespectarii frecventei Nyquist precum si caracteristica filtrului necesar
pentru a nu apare fenomenul de aliere.
avand coeficientii
unde x este valoarea semnalului iar q este marimea cuantei care caracterizeaza clasa de
apartenenta i. Prin cuantizare se inlocuieste valoarea x a semnalului cu centrul clasei de
apartenenta cea mai apropiata.
Iesirea cunatei poate fi scrisa :
Din forma numerica in forma analogica se poate ajunge prin operatia de conversie
numeric-analogica, operatie ce ar trebui sa fie inversa celei analog-numerice. In realitate prin
esantionarea semnalului pierde partial o parte din componentele sale spectrale, datorita
limitarii benzii prin filtrul antialias. Presupunand ca acest efect este neglijabil sau semnalul de
intrare este deja de banda limitata se poate admite ca este posibila reconstituirea completa a
semnalului x(t).
Conversia N/A permite obtinerea unui numar finit de valori analogice pentru
un semnal, ceea ce face ca acesta sa nu capete inca aspectul unui semnal analogic. In
practica se utilizeaza interpolarea cu filtre de netezire, care apropie foarte mult semnalul
obtinut de cel original.
Semnalul numeric xq(t) este transformat intr-un semnal aproape analogic cu ajutorul
unui convertor N/A. Aproximatia semnalului analogic initial se obtine dupa netezire cu
un filtru trece jos de ordinul 1 sau 2.
Site: http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Generalitati-despre-
masurarile92587.php