Sunteți pe pagina 1din 66

MANUAL DE MONTAJ

MEMBRANE BITUMINOASE
CUPRINS

Introducere........................................................................... pag.1
Terminologie si elemente definitorii....................................... pag.2
Suportul structurilor hidroizolante......................................... pag.3
Prezentarea membranelor hidroizolante bituminoase
............ pag.12
Structuri hidroizolante........................................................... pag.16
Structuri hidroizolante monostrat.......................................... pag.16
Structuri hidroizolante multistrat........................................... pag.17
Structuri hidroizolante verticale............................................ pag.18
Principii de amplasare a elementelor de constructie ce depasesc
sau sunt in planul invelitorii acoperisurilor
terasa..................................................................................... pag.19
Evacuare ape pluviale in functie de suprafata terasei............ pag.20
Stratigrafii terase................................................................... pag.22
Harti zonare geoclimatica...................................................... pag.26
Structuri hidroizolante pentru protectia elementelor si partilor de
cladire amplasate subteran.................................................... pag.27
Hidroizolarea impotriva apelor fara presiune hidrostatica...... pag.28
Hidroizolarea impotriva apelor cu presiune hidrostatica......... pag.32
Principii privind executia hidroizolatiilor................................. pag.35
Echipamente pentru montare................................................. pag.36
Siguranta in santier................................................................. pag.36
Logistica si manipulare........................................................... pag.39
Indicatii generale pentru montare............................................ pag.42
Indicatii montare membrane bituminoase................................ pag.47
Protectii usoare si grele........................................................... pag.50
Refaceri................................................................................... pag.51
Executia detaliilor .................................................................... pag.51
Controlul privind executia......................................................... pag.63
Calitatea lucrarilor..................................................................... pag.63
INTRODUCERE

Manualul de Montaj Membrane Bituminoase al GENERAL MEMBRANE descrie


principalele linii directoare pentru o corectă utilizare a membranelor impermeabile
prefabricate din bitum polimer.

Prezentul Manual se adresează proiectanților, inginerilor și hidroizolatorilor de pe


santier.
Este vorba de un instrument care oferă indicațiile de bază privind tehnica de folosire și
montare a membranelor bituminoase și corecta lor manipulare și conservare.
Principalele subiecte tratate privesc indicațiile pentru montarea membranelor din
bitum polimer, respectând un comportament corect pentru siguranța pe șantier.

Detaliile tehnice cuprinse în prezentul document sunt date cu titlu exemplificativ și


reflectă regula artei generale pentru executarea lucrărilor de detaliu. Detaliile specifice
de execuție vor trebui în orice caz să fie realizate pe loc, în funcție de exigențele
acoperișului.

Cele descrise în prezentul document sunt conforme normelor în vigoare privind


siguranța pe șantier și montarea membranelor de hidroizolatii (NP040-02).

-1-
TERMINOLOGIE SI ELEMENTE DEFINITORII :

Terminologie generală specifică:


o etanseitate : termen ce defineste totala impermeabilitate fata de apa a unor suprafete, parti, elemente
sau produse din domeniul construcţiilor;
o hidroizolatie: structura etansa, continua si omogena de protectie a elementelor sau partilor de
construcţie împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor apei şi/sau a umidiţătii naturale a solului;
o hidroizolator: persoana calificata care executa activitati de etanşare cu produse hidroizolante;
o membrane (membrane hidroizolante): termen generic ce defineste totalitatea produselor hidroizolante
sub formă de foi groase ambalate în suluri;
o mase omogene cu aplicare peliculara: termen generic ce defineste totalitatea produselor hidroizolante
sub formă fluidă, cu diverse vâscozităţi;
o terase necirculabile cu structura hidroizolanta autoprotejata: terase necirculabile sau cu circulatie
ocazională, dirijată, care au ca strat superior al structurii hidroizolante o membrană hidroizolantă
autoprotejată (pentru acces ocazional se prevăd zone special întărite şi marcate; de exemplu dale din
membrană bituminoasă, întărită, autoprotejată);
o terase necirculabile cu protectie suplimentara grea: terase necirculabile sau cu circulatie ocazională
(peste structura hidroizolantă este prevăzută o protecţie grea din pietriş, dale, şapă, etc.);
o terase circulabile pietonal: terase cu acces si/sau flux pietonal, cu utilizare redusa sau intensa;
o terase carosabile: terase destinate accesului si parcării autovehiculelor;
o terase gradina: terase prevazute cu strat vegetal plantate în sistem extensiv, semi- extensiv sau intensiv;
o terase cu functiuni multiple:
o terase cu structura termohidroizolanta inversa (ranversata) : sunt de regula, terase necirculabile
(termoizolaţia este aplicată pe structura hidroizolantă);
o armare (strat-straturi de armare): materiale sub forma de împâslituri (voaluri), folii, tesaturi, plase, care
se includ în structura membranelor hidroizolante (încorporate şi/sau aplicate pe suprafaţă) sau care
întăresc straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară;
o autoprotectie (membrane hidroizolante autoprotejate): protectie cu materiale minerale (granulare sau
in paiete), folii sau pelicule aplicate în procesul de fabricaţie pe faţa superioară a membranelor
hidroizolante sau produse hidroizolante (membrane sau pelicule) rezistente la factorii de mediu prin
natura materialelor componente din care sunt fabricate;
o aderenta totala: fata inferioara a produsului (structurii) hidroizolant este aderenta, pe interaga
suprafata, la suport;
o semiaderent (semiindependent): fata inferioara a produsului (structurii) hidroizolant este partial aderenta
la suport:
- cazul în care se aplică în aderenţă totală pe o folie/membrană perforată (pe un strat de difuzie);
- cazul în care se lipeşte/sudează în puncte, benzi sau ploturi;
- cazul în care este prevăzută cu ploturi, benzi autoadezive.
o independent (flotant): fata inferioara a produsului (structurii) hidroizolant se aplica pe suport fara aderenta:
- cazul în care se aplică pe un suport neamorsat;
- cazul în care se aplică pe un suport de separare;

-2-
- în cazurile menţionate produsul (structura) hidroizolant necesită lestare sau fixare
mecanică;
o autoaderenta: mod de aplicare a unei membrane în totala aderentă prin stratul autoadeziv aflat pe
faţa inferioară a membranei;
o strat de separare: folie sau foaie aplicata flotant între diverse produse ce compun structurile
termohidroizolante sau aplicată sub stratul de protecţie grea, cu rol de a împiedica aderenţa, de
compensare a deplasărilor , şi/sau de protecţie;
o strat difuzie (difuzie): strat cu rol de repartizare uniforma a vaporilor de apa (echilibrarea presiunii) si
de evacuare a acestora, poziţionat, de regulă, peste suprafeţe ce conţin sau pot acumula umezeală;
o bariera contra vaporilor (bariera vapori): strat cu rol de blocare a migrarii vaporilor de apa în structura
termoizolantă (de regulă de la interorul unei construcţii spre exterior);
o moduri de aderenta a unui produs (structura) hidroizolant pe un suport:
 cu bitum fierbinte sau cu mastic (adeziv) bituminos aplicat la rece;
 cu flacăra sau cu aer cald (sudură);
 prin fixare mecanică, cu sau fără semiaderenţă.

SUPORTUL : element pe care se aplica hidroizolatia:


 rigid: suport continuu, cu deformaţii neglijabile pe care se pot aplica orice tip de produse/structuri
hidroizolante (planşee/plăci din beton armat, monolit sau prefabricat, plăci prefabricate din beton
celular, betoane de pantă, şape şi tencuieli armate sau slab armate rectificate, din mortar de ciment
fără adaos de var ,acestea pot face parte din elementele structurale sau pot constitui elemente
aplicate pe structuri termoizolante; pe acest tip de suport se pot aplica produse/structuri hidroizolante
cu membrane sau din mase omogene cu aplicare peliculară, inclusiv straturi de difuzie şi/sau bariere
contra vaporilor; acest tip de suport va fi amorsat cu produse specifice, compatibile cu cele aplicate
pe suport);
 semirigid: suport alcătuit din structuri termoizolante, pozate pe suport rigid, ce pot fi supuse unui efort
de compresiune de 8 N/cm2 (80kPa) cu o deformaţie maximă de 10% (de exemplu: polistiren
expandat, plută aglomerată, poliuretan, poliizocianurat, etc.); pe acest tip de suport se pot aplica
produse/structuri hidroizolante cu membrane;
 semielastic: suport deformabil alcătuit din panouri metalice profilate longitudinal, panouri complexe
prefabricate, termoizolate, planseu din elemente din lemn îmbinate prin falt sau nut si feder din placi
fibrolemnoase montate prin alăturare sau prin falţ, cu săgeată maximă de 1/150 şi/sau structuri
termoizolante ce pot fi supuse unui efort de compresiune de 0,2 N/cm2 (2kPa) cu o deformatie
maximă de 5%, cu un coeficient de revenire de minim 0,90 (de exemplu: plăci din vată minerală de
minim 140 kg/m3) ce pot fi aplicate şi pe suport rigid; pe acest tip de suport se pot aplica
produse/structuri hidroizolante cu membrane.

-3-
STRUCTURA HIDROIZOLANTA
Defineşte sistemul structural hidroizolant monostrat, bistrat sau multistrat alcătuit din produse hidroizolante
tip membrane sau tip mase omogene cu aplicare peliculară, bituminoase sau polimerice.
o Structurile hidroizolante cu membrane se aplică pe suport în următoarele moduri:
 independent/flotant: simplă pozare pe elementul suport de regulă, cu intercalarea unui strat de
separare (cu suprapunerile lipite); structurile hidroizolante se lestează;
 în aderenţă totală: prin lipire, la cald cu masticuri bituminoase, la rece cu adezivi/masticuri
bituminoase sau polimerice sau prin sudură cu flacăra sau cu aer fierbinte;
 în autoaderenţă: prin lipirea suprafeţei inferioare, autoadezive, a membranei pe suport, după
îndepărtarea filmului de protecţie;
 în semiaderenţă: lipirea discontinuă, în puncte sau benzi, de regulă cu masticuri sau adezivi
specifici, la rece sau la cald, sau în autoaderenţă;
 cu fixare mecanică: simplă pozare, în aderenţă totală sau semiaderenţă, cu fixare mecanică pe
suportul structural (cu suprapunerile lipite/sudate, de regulă, peste linia fixărilor mecanice);
o Membranele hidroizolante ce compun structurile multistrat se lipesc între ele (inclusiv suprapunerile)
numai în totală aderenţă, la cald sau la rece (nu se admite lipirea prin autoaderenţă);
o Structurile hidroizolante monostrat cu membrane bituminoase şi cele cu mase omogene cu aplicare
peliculară se aplică, numai pe suport rigid;
o Sisteme de termoizolare aplicate prin pulverizare în situ, peste structura hidroizolantă (de exemplu:
spuma poliuretanică), NU constituie hidroizolaţie.

Protecţia sau autoprotecţia structurilor hidroizolante cu membrane şi cu mase omogene cu aplicare


peliculară expuse direct acţiunii factorilor de mediu, au rolul principal de a ecrana radiaţiile solare (în
special radiaţiile UV) ce constituie principala cauză a degradării membranelor hidroizolante, în timp, prin
îmbătrânire naturală.
o Autoprotecţia membranelor hidroizolante bituminoase (aplicată din fabricaţie pe faţa superioară a
membranei):
a) granule, paiete minerale, hidrofobe;
b) folii metalice subţiri (gofrate, amprentate) din aluminiu, cupru, inox etc.
o Autoprotecţia membranelor hidroizolante polimerice (aplicată din fabricaţie pe faţa superioară):
a) pulberi metalice sau nemetalice;
b) folii subţiri metalice sau polimerice rezistente la radiaţiile solare.
o Autoprotecţia membranelor hidroizolante, bituminoase şi polimerice, prin natura materialelor
componente şi/sau prin structura de stratificare a materialelor cuprinse şi/sau înglobate în masa
membranei;
o Autoprotecţia maselor omogene, hidroizolante, cu aplicare peliculară, bituminoase şi polimerice, prin
natura materialelor componente;
o Protecţia (uşoară) aplicată pe şantier, pe structurile hidroizolante cu membrane sau mase omogene
cu aplicare peliculară, bituminoase şi polimerice prin aplicarea, de pelicule protectoare;
o Protecţia grea (ce poate constitui şi strat cu rol de lestare), aplicată pe şantier pe structurile
hidroizolante cu membrane sau cu mase omogene cu aplicare peliculară, bituminoase şi polimerice la
terase cu pantă de maxim 8%:
-4-
 pietriş mărgăritar, sortat (< 15 mm), cu grosimea stratului ≥ 4 cm (≥70 kg/m2) aplicat pe un strat
de geotextil;
 dale pozate în pat de nisip aplicat pe un strat geotextil;
 dale din beton, piatră naturală, gresie etc., pozate pe şapă din mortar de ciment aplicată pe un strat
geotextil sau pozate în adeziv specific;
 structură termohidroizolantă, cu termoizolaţia inversata, acoperită cu protecţie grea pozată pe un strat
de separare sau geotextil, acoperită cu protecţie grea, deasemeni aplicată pe geotextil;
 dale sau elemente lineare (tip duşumea) montate pe ploturi – distanţiere fixe sau reglabile;
 structură terasă – grădină (strat drenant, strat filtrant, strat vegetal).

NOTA : Protecţia grea din punct de vedere al capacităţii de lestare se va calcula şi dimensiona ca
încărcare în funcţie de condiţiile geometrice ale clădirii (înălţime), poziţia protecţiei în planul
terasei (colţ, margine, coamă, câmp) şi de conditiile climatice (vănt dominant, viteza maxim
previzibilă a vântului, creerea de turbioane, debit şi viteză de şiroire a apelor pluviale, etc.);

o Protecţii specifice hidroizolaţiilor subterane (zidării, şape sau tencuieli armate/slab armate, plăci din
polistiren extrudat, foi polimerice semirigide amprentate, etc

Structurile hidroizolante bituminoase şi polimerice se vor aplica în conformitate cu prevederile


indicate de producătorii de sistem privind hidroizolaţiile (aceştia indică, de regulă, multiple
variante de structuri hidroizolante şi termohidroizolante, pe suporturi diverse);

Tipul
Tipul teraselor/mod de aplicare
suportului
Terasa necirculabila protejata Terasa necirculabila autoprotejata Terasa circulabila
flotant semiaderent aderent semiaderent aderent flotant semiaderent aderent

RIGID x x x x x x x x
beton, sapa
ELASTIC x x o x o x x o
lemn, placi
fibrolemnoase
SEMIRIGID x x x x x x x x
EPS, XPS, PIR,
placa perlit
SEMIELASTIC x o x o x x o x
placi rigide vata
minerala

NOTA : X aplicare permisa


o aplicare interzisa

-5-
SUPORTUL STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE

Condiţii referitoare la suport şi de preluare a frontului de lucru:


o Suportul pe care se aplică izolaţia va corespunde specificaţiilor din documentaţia tehnico-economică
de execuţie;
o Suportul pe care se aplică hidroizolaţia va fi curat, desprăfuit şi degresat;
o Nivelul maxim al umidităţii suportului, pentru hidroizolaţii aplicate în totala aderentă sau semiaderentă
cu membrane bituminoase şi polimerice şi cu mase omogene bituminoase cu aplicare peliculară va fi
conform recomandărilor producătorului şi se recomandă să fie:
 12% pentru beton, elemente prefabricate din beton, şape, tencuieli (din mortar de ciment fără
adaos de var) şi pentru elemente din beton celular sau spumat;
 15% pentru plăci celulozice aglomerate, perlit şi gipscarton;
 20% pentru lemn;
 Nivelul maxim al umidităţii suportului pentru hidroizolaţiile cu mase omogene cu aplicare
peliculară polimerice va fi conform recomandărilor producătorului, variind funcţie de produs, între
2% şi 10 %.
o Suprafaţa suportului rigid trebuie să fie plană, cu denivelări de maxim 5 mm (determinate cu dreptarul
de 2 m lungime aplicat pe direcţia de planeitate) şi nu va prezenta neregularităţi (bavuri, excrescenţe,
denivelări), convexe sau concave mai mari de 2 mm (determinate cu o riglă de 20 cm lungime,
deplasată pe direcţia de planeitate); denivelările se vor ciopli sau rectifica, cu răşini sintetice sau cu
mortar de ciment aditivat (cu plastifianţi);
o Nu se admit denivelari mai mari de 10 mm între elementele suport prefabricate; denivelarile se vor
rectifica cu mortar de ciment aditivat (cu plastifianţi), creându-se o pantă de racord de maxim 1/5;
o Suportul nu trebuie să prezinte fisuri, în planul suprafeţei, mai mari de 1,5 mm (determinate prin
calcul) sub acţiunea tuturor încărcărilor şi deformaţiilor previzibile, stabilite;
o Suportul cu pante generale > 2% vor fi rectificate, astfel ca după aplicarea izolaţiei să nu se formeze
stagnării locale de apă mai mari de 1 m2, cu grosimea stratului de apă de maxim 1,5 cm; pentru
suprafeţe orizontale sau cu pante < 2% se admit stagnări locale de apă pe suprafeţe limitate (se
recomandă maxim 4 m2)cu grosimea stratului de apă de maxim 2 cm; stagnările de apă nu vor depăşi
5% respectiv 10% din suprafaţa teraselor;
o Muchiile orizontale şi verticale, ieşinde sau intrânde, se vor realiza în unghi drept sau cu racord la 450
(recomandabil, cu ipotenuza de 10 cm) si nu vor prezenta neregularitati (bavuri) mai mari de 2 mm
determinate cu rigla de 20 cm lungime şi denivelări (în special în lungul liniei de intersecţie a
planurilor) mai mari de 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime; aceste condiţii se vor respecta

-6-
şi în cazul şliţurilor de ancorare-protecţie a terminaţiilor verticale a membranelor hidroizolante. Nu se
recomandă realizarea scafelor semirotunde. Se pot utiliza scafe cu racord la 450, prefabricate, la
hidroizolaţiile împotriva apelor fără presiune hidrostatică;
o Se va verifica corecta poziţionare şi montare a tuturor elementelor constructive, accesorii şi anexe la
care se racordează hidroizolaţia (receptoare pluviale, barbacane/garguie, străpungeri, başe, elemente
de fixare şi auxiliare, etc.);
o Nu se va prelua frontul de lucru fără certitudinea şi verificarea corectitudinii existenţei tuturor
elementelor de fixare, ancorare, racordare privind suportul şi a celor de străpungere, fixare,
ancorare a instalaţiilor ce străpung şi trec prin izolaţie precum şi celor ce vor fi pazate/montate
peste izolaţie;
o Nu se vor aplica structuri hidroizolante:
 pe dale aplicate în şapă sau în pat de nisip;
 pe structură termohidroizolaţie inversă cu termoizolaţie din spumă poliuretanică aplicată în situ;
 pe structură hidroizolantă/termohidroizolantă veche, degradată ce nu a fost reparată, rectificată,
regenerată (insclusiv luarea măsurilor de eliminare a umidităţii/apei din stratura existentă).

PANTA SUPORTULUI HIDROIZOLATIEI :


o Panta elementului suport si mod de utilizare
 Panta 0%-1,5% poate fi prevazuta la:
- Terase necirculabile
- Terase tehnice sau zone tehnice
- Terase pietonale,cu dale pozate pe ploturi distantier
- Terase verzi

NOTA : Nu se admite panta<1,5% la terase situate in climat montan(zona IV)


Nu se admit hidroizolatii monostrat la panta<1,5%

 Panta 1,5%-5% poate fi prevazuta la:


- Terase necirculabile
- Terase tehnice
- Terase pietonale
- Terase carosabile
- Terase verzi
 Panta >5% poate fi prevazuta la
- Acoperisuri cu panta accentuata

-7-
SUPORTUL RIGID

o Conditiile privind planeitatea suportului sunt enuntate mai sus.


(Conditii privind preluarea frontului de lucru)

o Umidităţile maxime ale suportului, enunţate mai sus (Conditii privind preluarea frontului de lucru) ,
se consideră că sunt ideale pentru aplicare directă a straturilor termohidroizolante. De regulă, este
necesară impunerea între suport şi termoizolaţie a straturilor barieră contra vaporilor, cu sau fără
strat de difuzie, în următoarele conditii:
a) aplicarea barierei vaporilor în totală aderenţă sau semiaderenţă pe suport amorsat în cazurile
in care suportul poate avea umidităţi mai mari decât cele menţionate mai sus, cu condiţia
nedepăşirii mediei umidităţii relative de 60 % a aerului aflat în sapţiile interioare (sub
elementul suport termohidroizolant) şi a asigurării unei ventilaţii normale a spaţiilor interioare;
b) în cazurile în care conditiile enunţate la pct. a) sunt la limită şi/sau există posibilitatea depăşirii
condiţiilor, bariera contra vaporilor se aplică, pe suport, în semiaderenţă iar spaţiul de sub
acesta se va pune în contact cu atmosfera (prin deflectoare);
c) în cazurile în care suportul este ud şi/sau umiditatea relativă medie a aerului aflat în spaţiile
interioare (sub elementul suport termoizolat) este peste 75% şi/sau sunt temperatri ridicate şi
degajări importante de vapori (în conditiile in care nu se realizează o climatizare şi ventilare,
corespunzătoare), se va prevedea strat de difuzie (pus în contact cu atmosfera prin
deflectoare) şi barieră contra vaporilor.

NOTA Aderenţa membranelor hidroizolante bituminoase aplicate în totală aderenţă pe suport


rigid şi între ele prin sudură cu flacăra, lipire cu mastic fierbinte sau cu mastic adeziv la rece va fi
de minim 0,3N/mm2 (recomandabil minim 0,4N/mm2 pentru structurile hidroizolante nelestate).

SUPORTUL DIN TABLA CUTATA


:

o Panourile din tablă cutată vor avea declarate de către producător şi implicit de către furnizor, pe
tipuri, caracteristicile definitorii:
a) caracteristici geometrice: grosime tablă, dimensiuni cute;
b) caracteristici fizico-mecanice:
- tabelele cu indicarea distanţei dintre reazeme (pentru două, trei sau patru reazeme)
funcţie de încărcările uniform distribuite date, raportate la grosimile de fabricaţie a
tablei, pentru o săgeată dată;
- momentul de inerţie geometric I (cm 4), pentru calculul săgetii;
- modulul de rezistenţă W (cm3), pentrun calculul eforturilor capabile;
o Panourile din tablă cutată vor avea grosimea tablei ≥0,75 mm, înălţimea cutei >70 mm şi ≤120
mm; lăţimea cutei superioare va fi de minim 1,5 ori mai mare decât lăţimea golului adiacent,
aferent cutei inferioare;
o Panta planului suportului din panouri din tablă cutată va fi ≥1,5%;
o Suprapunerea longitudinală a panourilor din tablă cutată, va fi recomandată de producător;
suprapunerile se vor face numai pe reazeme cu o lăţime a suprafeţei de contact de minim 50 mm,
iar panourile vor depăşi marginile reazemului, de regulă, cu câte 50 mm;

-8-
o Modul de fixare, a panourilor din tablă cutată, pe reazeme şi de „coasere” longitudinală a acestora
va fi minim cea indicată de producător (pentru satisfacerea condiţiilor mecanice, indicate) şi va fi
stabilită de către proiectantul de rezistenţă (pentru obţinerea efectului de „şaibă”).

SUPORTUL DIN ELEMENTE DIN LEMN SAU PANOURI FIBROLEMNOASE


:

o Suportul poate fi din:


a) lamele cu grosimea minimă de 18 mm şi lăţimea cuprinsă între 8 cm şi 15 cm;
b) lamele cu grosimea minimă de 22 mm şi lăţimea cuprinsă între 12 cm şi 15 cm;
c) lamele cu grosimea minimă de 23 mm şi lăţimea maximă de 15 cm;
d) panouri celulozice aglomerate de minim 18 mm grosime;
o Elementele suport vor sprijini pe minim trei reazeme şi se vor monta prin alăturare simplă sau prin
falţ cu un spaţiu liber (joc) de maxim 2 mm;
o Suportul va fi uscat, cu produse biocide şi de ignifugare;
o Elementele din lemn se vor fixa prin cuie sau şuruburi pentru lemn iar panourile celulozice
aglomerate se vor fixa prin şuruburi pentru lemn.

SUPORTUL DIN PRODUSE TERMOIZOLANTE UTILIZATE IN STRUCTURILE


TERMOHIDROIZOLANTE

o Produsele termoizolante se fabrică sub formă de plăci cu dimensiuni, de regulă ( 0,5x1,0 m;


0,5x1,2 m; 0,6x1,0 m; 0,6x1,2 m;1x1 m;1x3 m), cu grosimi diverse (2 cm; 3 cm; 4 cm; 5 cm; 6 cm;
8 cm; 10 cm; 12 cm,15 cm);
o Plăcile termoizolante sunt formate din produse omogene, cu densităţi diferite în masa plăcii sau
produse mixte; produsele omogene cele mai utilizate, sunt:
 plăci din vată minerală – VM (bazaltică), omogene sau cu straturi cu densităţi diferite
(stratul superior cu densitate mai mare decât restul masei), simple (natur), caşerate pe o
faţă sau pe ambele (de regulă, cu membrane hidroizolante bituminoase);
 plăci din vată de sticlă, de regulă, natur, utilizate în mică măsură (ca ecrane de
împiedicare a propagării focului);
 plăci din spumă poliuretanica – PUR, natur sau caşerate, pe una sau pe ambele feţe, de
regulă, cu voaluri (împâslitură) din fibre de sticlă sau poliesterice;

-9-
 plăci din spumă poliizocianurat – PIR, natur sau caşerate, pe una sau pe ambele feţe, de
regulă, cu voaluri (împâslitură) din fibre de sticlă sau poliesterice sau cu membrane
hidroizolante bituminoase;

 plăci din polistiren expandat – EPS, de regulă, caserat sau natur;

Modalităţi de montare a plăcilor termoizolante:


o Prin lipire în totală aderenţă sau semiaderenţă, pe suport continuu, amorsat şi/sau prevăzut cu
membrană barieră contra vaporilor;
o Prin lipire în totală aderenţă sau semiaderenţă, cu fixare mecanică pe suport continuu sau
discontinuu amorsat şi/sau prevăzut cu membrană barieră contra vaporilor (de exemplu aplicată
pe tablă cutată);
o Montare flotantă (simplă aşezare) cu fixare mecanică directă pentru poziţionare şi indirectă prin
fixarea structurii hidroizolante (prin plăcile termoizolante) la suport;
o Se pot prevedea sisteme mixte de montare a plăcilor termoizolante; de exemplu un prim strat
termoizolant fixat mecanic (definitiv) pe suport si al doilea strat termoizolant aplicat prin lipire în
totală aderenţă, pe primul strat.

Modalităţi de fixare mecanică a plăcilor termoizolante:


o Fixare de poziţionare ce necesită fixare definitivă a primului strat al structurii hidroizolante; de
regulă, fixarea de poziţionare se realizează cu două elemente de fixare pe axa mecanică a plăcii;
o Fixare totală (definitivă) numai la plăcile termoizolante caşerate cu o membrană hidroizolantă sau
la plăcile pe care se pot lipi/suda în totală aderenţă structura hidroizolantă;

Elemente de fixare mecanică a plăcilor termoizolante:


o Şuruburi speciale (cu lungimea mai mare decât grosimea plăcii/plăcilor termoizolante) fixate prin
rondelă circulară, ovală sau rectangulară;
o Elementele speciale din mase plastice tip ciupercă – pahar (fixe sau tasabile pe înălţime),
cilindrice cu guler, ce permit fixarea la partea inferioară a lor, cu şuruburi scurte sau nituri.

- 10 -
Sisteme şi elemente de fixare a plăcilor termoizolante şi de fixare a primului strat hidroizolant din cadrul
structurilor termohidroizolante sunt indicate (şi oferite) de producătorii de sistem (de hidroizolaţii cu
membrane bituminoase sau polimerice).

Structura termoizolantă ce cuprinde plăcile termoizolante, bariera contra vaporilor şi difuzia va fi


prevăzută şi dimensionată în conformitate cu reglementările specifice în vigoare, privind calculul
termotehnic şi higrotermic.

- 11 -
PREZENTAREA MEMBRANELOR BITUMINOASE
HIDROIZOLANTE

COMPOUND

Membranele hidroizolante bituminoase constituie tipul cel mai utilizat în lume în realizarea structurilor
hidroizolante monostrat, bistrat sau multistrat, utilizabile la toate tipurile de hidroizolări şi suporturi,
conform prevederilor producătorului, fabricate în două categorii principale:
o Membrane pe bază de bitum oxidat (bitum de extracţie sau bitum natural oxidat prin insuflare de aer
la temperaturi ridicate) constituie categoria veche de membrane hidroizolante, în prezent cu utilizare
redusă în C.E.; acestea, în general, prezintă performanţe fizico-mecanice reduse. Lipirea acestor
membrane pe suport şi între ele se face, de regulă, cu mastic bituminos fierbinte. Nu se admit
structurile hidroizolante cu membrane pe bază de bitum oxidat la clădirile din categoriile de
importanţă A şi B şi nu sunt recomandate la cele din categoria de importanţă C. Structurile
hidroizolante cu membrane pe bază de bitum oxidat sunt, de regulă, alcătuite din trei straturi;
o Membrane pe bază de bitum aditivat reprezintă categoria actuală cea mai utilizată în C.E.; acestea
prezintă performanţe fizico-mecanice foarte bune. Lipirea acestor membrane pe suport şi între ele se
face prin sudură cu flacără, lipire la rece sau la cald cu masticuri sau prin autoaderenţă (pe suport).
Structurile hidroizolante cu membrane pe bază de bitum aditivat sunt alcătuite din două straturi sau
monostrat.
Această categorie de membrane se produce în două sorturi principale după tipul de aditivare a
bitumului uşor oxidat cu polimeri:
a) bitum-plastomer, aditivat cu APP (polipropilenă atactică); membranele produse au diverse grosimi
şi au o bună comportare la acţiunea solvenţilor organici,la temperaturi ridicate şi la alungiri
prelungite;

- 12 -
b) bitum-elastomer, aditivat SBS (copolimer-stiren-butadien-stiren); membranele produse au diverse
grosimi şi au o bună comportare la alungiri prelungite şi la temperaturi scăzute;
c) bitum-polialfaolefinic, aditivat cu APAO; membranele produse au diverse grosimi si au o buna
comportare la temperaturi ridicate si flexibilitate la rece, cu excelent comportament la actiunea
razelor UV
d) un sort special îl constituie membranele pe bază de bitum aditivat (cu APP sau SBS) simplu sau
dublu autoadezive prin depunerea pe o faţă sau pe ambele feţe a unui strat de bitum-polimer-
adeziv (polimeri şi uleiuri plastifiate) şi a unei folii neaderente de protecţie care se îndepărtează la
punerea în operă; ca variantă la membranele autoadezive se produc benzi simpulu sau dublu
autoadezive (din membrană bituminoasă subţire, folii polimerice sau metalice) utilizate la etanşări
locale, de detaliu. Membranele autoadezive se utilizează ca prim strat hidroizolant aplicat pe plăci
termoizolante sau ca barieră contra vaporilor lipită de suport şi peste care se aplică plăci
termoizolante.

ARMATURA

Membranele hidroizolante bituminoase, de regulă, sunt structural armate, cu unul, două sau trei straturi
de armare impregnate şi acoperite cu bitum sau, în foarte rare cazuri, sunt formate dintr-un strat de bitum
gros(laminat) sau depus pe un material suport.

o Straturi de armare sau suport din materiale organice:


a) carton celulozic: prezintă caracteristici fizico-mecanice slabe (este putrescibil, are variaţii
dimensionale apreciabile la variaţii de temperatură şi umiditate); se utilizează ca monostrat de
armare (suport) ce se bitumează pe ambele feţe, de regulă, cu bitum oxidat (carton bitumat); în
prezent nu se utilizează în structuri hidroizolante;
b) ţesătură (pânză) din fire textile: în multe cazuri are un comportament aleatoriu şi este putrescibil,
se utilizează ca monostrat de armare (suport) ce se bitumează pe ambele feţe, de regulă, cu
bitum oxidat (pânză bitumată); în prezent utilizarea acestei armături este redusă;

- 13 -
o Straturi de armare sau suport din materiale anorganice:
a) pâslă poliesterică (voal poliesteric): constituie un tip de armătură de utilizare curentă având certe
calităţi fizico-mecanice (impregnare bună, cu bitum, rezistenţă la perforare statică şi alungire la
tracţiune la rupere apreciabilă); se utilizează ca strat de armare, într-un strat sau mai multe
straturi (de acelaşi fel sau în combinaţii cu alte tipuri de armături) sau ca strat suport a
membranelor bitumate aditive şi poliesterice, precum şi a structurilor hidroizolante cu mase
omogene, cu aplicare peliculară;
b) ţesătură poliesterică: prezintă calităţi superioare pâslei poliesterice (foarte bună rezistenţă la
perforare dinamică, stabilitate dimensională şi la alungire la tracţiune la rupere); se utilizează ca
strat de armare sau ca strat suport a membranelor hidroizolante bituminoase şi mai ales a celor
polimerice, precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară;

c) împâslitură (voal) din fibre de sticlă: constituie un tip de armătură de utilizare curentă, fiind foarte
stabilă dimensional dar cu alungire la rupere redusă şi pliabilitate redusă; se utilizează ca strat de
armare, într-un strat sau mai multe straturi (de acelaşi fel sau în combinaţii cu alte tipuri de
armături), sau ca strat suport a membranelor bituminoase (cu bitum oxidat sau aditivat) şi
polimerice precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară;
d) ţesătură din fire de sticlă (cu urzeală şi bătătură din fire de sticlă; nu se recomandă bătătură din
meşe din fire sau fibre de sticlă): constituie un tip de armătură frecvent utilizată având certe
calităţi fizico-mecanice (rezistentă la perforare statică şi dinamică, rezistentă la tracţiune la
rupere); se utilizează ca strat de armare sau ca strat suport a membranelor bituminoase (cu bitum
oxidat sau aditivat) şi polimerice, precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu
aplicare peliculară;
e) folii metalice, polimerice sau mixte (folii metalice şi polimerice dublate): constituie, simple sau ca
strat suport al membranelor bituminoase sau polimerice (dublate la acestea), o puternică barieră
contra vaporilor sau ca strat suport al benzilor autoadezive de etanşare; foliile metalice sunt, de
regulă, din plumb, aluminiu etirat, cupru sau oţel inoxidabil;
f) reţele metalice subţiri (plase): constituie strat de armare pentru anumite membrane bituminoase
sau polimerice, speciale, sau ca strat de armare suplimentară în structuri hidroizolante la
etanşarea împotriva apelor cu presiune hidrostatică mare.
o Nu constituie strat de armare ranforsarile longitudinale din fire de sticlă sau polimerice aplicate pe
armătura din pâslă poliesterică sau împăslitură din fibre de sticlă.

PROTECTII
Membranele hidroizolante bituminoase sunt prevăzute din fabricaţie cu protecţii antiaderente împotriva
lipirii la ambalarea în suluri şi cu autoprotecţii împotriva factorilor de mediu (pentru membranele utilizate
ca strat superior în structuri hidroizolante expuse direct factorilor de mediu).
o Protecţiile antiaderente constau din filme/folii polimerice termofuzibile (numai la membranele ce se
lipesc prin sudură cu flacăra), pulberi minerale şi folii antiaderente sau hârtie siliconată pentru
membranele sau benzile autoadezive.
o Autoprotecţiile pot fi alcătuite din:
a) granule sau paiete minerale: granule din nisip cuarţos, pietriş sau ceramică concasată, paiete din
ardezie sau mică etc.; acestea conferă membranelor protecţie eficientă împotriva acţiunii

- 14 -
radiaţiilor solare şi a acţiunilor mecanice (măreşte considerabil rezistenţa la perforare statică) şi
totodată unele au şi rol decorativ;
b) folii metalice: aluminiu (uzual 0,08 mm grosime – 720 g/mp) şi inox sau cupru (uzual 0,08 mm
grosime – 390 g/mp); acestea se utilizează ca strat de protecţie al hidroizolaţiilor pentru
suprafeţele verticale datorită calităţilor reflectante (termoreflexie şi reflexie a radiaţiilor
ultraviolete);
c) folii polimerice: utilizate ca protecţie mecanică (la perforare statică); cele mai uzuale sunt foliile
poliesterice;
d) folii complexe, polimerice metalizate sau polimerice placate cu folii metalice: utilizate ca protecţie
mecanică şi contra radiaţiilor solare;
e) compound bituminos special fabricat cu rezistenţă faţă de factorii de mediu (radiaţii solare, în
special UV); aceste compounduri bituminoase pot avea şi însuşiri antivegetale (antirădăcini) şi
constituie materialul de bază în fabricarea membranelor cu bitum aditivat.

SPECIFICATII TEHNICE MEMBRANE


FISE TEHNICE , DOMENII DE UTILIZARE

Membranele hidroizolante bituminoase produse de GENERAL MEMBRANE dispun de documente de


calitate si de performanta conform cu normativele in vigoare. Totodata in fisa tehnica a fiecarui produs
este specificat domeniul de utilizare.

- 15 -
STRUCTURI HIDROIZOLANTE

Alcătuirea structurilor hidroizolante bituminoase şi/sau polimerice funcţie de natura produselor


componente este, în general, indicată de producătorii de sistem; de regulă, structurile hidroizolante se
alcătuiesc astfel:
 în unul, două sau mai multe straturi cu membrane bituminoase [de regulă, alcătuite din acelaşi tip
de bitum aditivat (APP cu APP, SBS cu SBS)];
 într-un strat cu membrană polimerică;
 în două sau mai multe straturi, cu o membrană polimerică de bază (compatibilă cu bitumul) şi
unul sau mai multe straturi de membrane bituminoase (în conformitate cu prevederile
producătorului membranei polimerice şi/sau de sistem);
 în două sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară, bituminoase, fără sau cu
strat/straturi de armare;
 în două sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară, polimerice, fără sau cu
strat/straturi de armare;
 în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară, bituminoase sau
polimerice, fără sau cu straturi de armare şi un strat de membrană bituminoasă sau polimerică
aplicată sub sau peste straturile peliculare (în conformitate cu prevederile producătorului maselor
omogene cu aplicare peliculară şi/sau de sistem).

STRUCTURI HIDROIZOLANTE MONOSTRAT


(membrane bituminoase şi polimerice)

o CONDITII PRIVIND PROIECTAREA:

 DOMENIUL DE UTILIZARE:
- hidroizolaţiile monostrat nu se vor prevedea la clădiri din categoria de importanţă A şi B;
- hidroizolaţiile monostrat nu se vor prevedea la clădiri situate în zona climatică IV;
- hidroizolaţiile monostrat se vor aplica numai pe suport rigid; membranele bituminoase se vor
aplica numai în totală aderenţă;
- hidroizolaţiile monostrat pot fi prevăzute la terase cu pante ≥1,5%;
- hidroizolaţiile monostrat pot fi prevăzute numai la terase necirculabile şi nu pot fi prevăzute în
structuri cu termoizolaţia ranversată;
- suprafeţele hidroizolate cu membrane polimerice, se recomandă să fie plane, cu cât mai
puţine străpungeri faţă de planul învelitorii (luminatoare, trape, domuri, instalaţii, etc.);
- pentru hidroizolaţiile monostrat se vor utiliza numai membrane special produse pentru acest
mod de utilizare, respectându-se strict prevederile producătorului.
 ALCATUIREA:
- se vor prevedea membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea nominală ≥ 4 mm sau
membrane polimerice cu grosimea ≥ 1,2 mm;
- 16 -
- racordarea între planuri diferite (coame, scafe, dolii) va fi întărită în lungul liniei de intersecţie
cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea desfăşurată de minim 50 cm peste care se va
aplica hidroizolaţia monostrat bituminoasă; în cazul membranelor polimerice care nu
comportă lipire în totală aderenţă, se recomandă utilizarea unei membrane cu o grosime mai
mare faţă de cea prevăzută în câmpul curent.

o EXECUTIA :
 condiţii privind modul de aplicare:
- aplicarea membranelor pe suport cu pantă sub 8% se recomandă a se face în lungul liniei de
pantă iar pe suport cu pantă, peste 8% se recomandă a se face perpendicular pe linia de
pantă;
- continuitatea etansa a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudura continua minim la
dimensiunea indicată de producător;
- linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineară ci decalată cu minim
50 cm.
- Aplicarea membranelor in lungul liniei de panta se va face astfel:
- la panta intre 5%-15% lungimea membranei va fi redusa la 5m
- la panta intre 15%-50% lungimea membranei va fi redusa la 2,5m
- la panta >50% lungimea membranei va fi de maxim 2m

STRUCTURI HIDROIZOLANTE MULTISTRAT


o CONDITII PRIVIND PROIECTAREA:
 DOMENIUL DE UTILIZARE :
- hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute cu structuri cu membrane bituminoase, cu structuri
mixte cu membrane bituminoase şi polimerice (compatibile la bitum) sau cu structuri bistrat
cu membrane polimerice (special concepute şi aplicate, conform prevederilor
producătorului);
- hidroizolaţiile cu membrane bituminoase cu bitum oxidat vor fi prevăzute în minim trei
straturi;
- hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute la clădiri situate în toate zonele geoclimatice;
- hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute la terase şi acoperişuri cu pante diverse, inclusiv
cele plate (pantă 0);
- nu se vor prevedea terase cu pantă (<0,5%) în zona climatică III şi IV;
- membranele componente ale structurilor multistrat se recomandă să provină de la un
singur producător, în conformitate cu prevederile acestuia privind structurarea şi modul de
aplicare.
NOTA: Aplicarea membranelor in lungul liniei de panta se va face la fel ca la sistemul
monostrat

 ALCATUIREA :
- se vor prevedea structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea
totală de minim 5 mm, structuri multistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu
- 17 -
grosimea totală de minim 6 mm sau structuri bistrat mixte, cu membrane polimerice cu
grosimea de minim 0,8 mm şi membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea de
minim 3 mm;
- racordarea între planuri diferite va fi întărită în lungul liniei de intersecţie cu un strat
hidroizolant suplimentar cu latimea de minim 25 cm peste care se va aplica structura
hidroizolantă multistrat; coamele şi doliile se recomandă să fie întărite cu un strat
hidroizolant suplimentar cu lăţimea desfăşurată de minim 50 cm;
- racordarea între planurile orizontal şi vertical poate fi realizată sub un unghi de 45º prin
utilizarea scafelor prefabricate (din membrane hidroizolante, lemn, etc.);
.

o EXECUTIA :
 Modul de aplicare:
- aplicarea membranei superioare pe suport cu pantă sub 8% se recomandă a se face în lungul
liniei de pantă iar pe suport cu pantă peste 8% se recomandă a se face perpendicular pe linia
de pantă; membrana superioară poate fi aplicată paralel cu membrana inferioară dar decalat
la 1/2 din latime.
- pe suport (indirect) din tablă cutată, membrana se va aplica numai perpendicular pe linia
cutelor;
- continuitatea etanşă a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudură la dimensiunea
minimă indicată de producător;
- linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineară ci va fi decalată cu 50
cm iar linia suprapunerilor capetelor membranelor stratului superior va fi decalată cu minim 1
m faţă de cea a stratului inferior.
.

STRUCTURI HIDROIZOLANTE VERTICALE (monostrat sau bistrat)


o CONDITII PRIVIND PROIECTAREA:

o DOMENIUL DE UTILIZARE:
- hidroizolaţia verticală din membrane bituminoase se va prevedea în structuri întărite, în
zonele cu încărcări din zăpadă pe sol >2 kN/m2 (în zonele ce presupun aglomerări de
zăpadă);
- membranele ce compun hidroizolaţia verticală vor fi de aceeaşi natură sau compatibile între
ele şi cu cele ce compun structura hidroizolantă curentă, de câmp;
- suportul hidroizolaţiei verticale se recomandă să fie rigid sau elastic.

o ALCATUIREA:
- se vor prevedea structuri monostrat sau bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat
sau cu membrane polimerice şi minim structuri bistrat cu membrane bitumate cu bitum oxidat;
- la terasele circulabile, carosabile şi tip grădină hidroizolaţia verticală va fi minim bistrat (nu se
include stratul suplimentar de întărire);

- 18 -
- racordul dintre suprafetele orizontale si verticale se va întari la structurile hidroizolante cu
membrane bituminoase, cu un strat suplimentar de intărire de minim 25 cm lăţime
desfăşurată (10+15 cm; 12,5+12,5 cm);
- structura hidroizolantă verticală va fi autoprotejată sau cu protecţie suplimentară grea (tencuieli
armate sau elemente prefabricate);
- hidroizolaţia verticală se va aplica în totală aderenţă pe elementele suport;
- hidroizolaţia verticală se va aplica pe înălţime minimă de 30 cm în zonele submontane şi pe 50
cm în zonele montane şi depresionar-montane; se va prevede fixare mecanică continuă a
părţii superioare, terminale, a structurii hidroizolante;
- Pentru înălţimi mai mari de 60 cm se vor prevede fixări mecanice pe o linie intermediară;
- hidroizolaţia verticală se va racorda (întoarce) pe capul aticelor sau se va fixa mecanic la partea
superioară.

o EXECUTIA
 Modul de aplicare:
- intersecţia între planul vertical şi orizontal se va realiza în vinclu sau cu racord (scafă) la
45º (cu lungimea ipotenuzei de minim 5 cm); scafa poate fi realizată din şapă din mortar
de ciment sau cu piese profilate, speciale (din membrană bituminoasă, lemn, etc.);
- terminaţia superioară a structurii hidroizolante se recomandă a fi asigurată prin fixare
mecanică, prin introducere în şliţ orizontal sau prin acoperire cu piesă lăcrimar;
- stratul suplimentar de întărire va fi acoperit pe orizontală de hidroizolaţia orizontală
monostrat sau va fi interpus între straturile hidroizolaţiei orizontale multistrat. Stratul
hidroizolant vertical, exterior, se va suprapune peste ultimul strat (superior) hidroizolant al
structurii de câmp (orizontale);
- hidroizolaţia verticală va putea fi constituită din prelungirea hidroizolaţiei orizontale numai
în sensul derulării membranei hidroizolante; nu se admite racordarea pe verticală în
lungimea membranei hidroizolante.

PRINCIPII DE AMPLASARE A ELEMNTELOR DE


CONSTRUCTIE CE DEPASESC SAU SUNT IN PLANUL
INVELITORII ACOPERISURILOR TERASA,

Realizarea şi întreţinerea hidroizolaţiei impune distanţe minimale între elementele ce depăşesc


planul învelitorii (între suprafeţe verticale, atic, pazie, streaşină şi domuri de acces sau tehnologice,
ventilaţii, coşuri, luminatoare, etc.);
- distanţele l, L şi d trebuie să fie conform următoarei schiţe exemplificate şi tabel:

- 19 -
l.(m) d.(m)
<0,40 0,25
0,40 0,50
>1,20 1,00

- se va evita prevederea elementelor ce depăşesc planul învelitorii cu lungimea


perpendicular pe linia de pantă, în câmpul acoperişului, ci max. la distanţa d faţă de
coamă cu condiţia ca l ≤2 d, conform următoarei schite exemplificative:

EVACUARE APE PLUVIALE IN FUNCTIE DE SUPRAFATA


TERASEI
Conceperea, dimensionarea şi realizarea sistemelor/elementelor de preluare, colectare şi
evacuare a apelor pluviale inclusiv a sistemelor de siguranţă (preaplin) se va face în conformitate cu
prevederile SR EN 12056-3:2002 “Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor. Partea 3:
Sistem de evacuarea apelor meteorice, proiectare şi calcule”;
- la terasele cu pantă (<0,5%), se recomandă ca numărul receptoarelor de evacuare a apelor pluviale,
inclusiv a garguielor de preaplin, sa fie majorat de 1,5 x numarul necesar rezultat din calculul conform
reglementarilor specifice (cu mentinerea sectiunii) pentru terasele cu panta (<0,5%);
- la terasele cu pantă (<0,5%), se recomandă ca distanţa (pe ambele direcţii) dintre receptoarele pluviale
să nu depăşească 6 m.

- 20 -
Evacuarea apelor pluviale(cu scurgere exterioara sau interioara) se poate prevede prin receptoare
cilindrice dimensionate in functie de suprafata de acoperis deservita(proiectie orizontala) pentru un debit
maxim al precipitatiilor de 3l/minut/m² ,conform urmatorului tabel

- 21 -
HIDROIZOLAREA ACOPERISULUI TERASA
Lucrare noua / Terasa necirculabila / Polistiren caserat

Tip terasa - Necirculabila, termoizolata Hidroizolare bistrat cu membrane bituminoase APAO


Protectie / finisaj - Membrana autoprotejata montate la flacara in aderenta totala
Structura - Beton
Suport hidroizolatie - General Termo EPS 200
GALAXY FC 5 mm + GALAXY FC MINERAL 5.2 kg

DESCRIEREA SISTEMULUI DE TERMO-HIDROIZOLATIE


1. Placa din beton-armat
Structura
2. Sapa de panta
Difuzie si 3. Amorsare cu GENERAL RAPID PRIMER, 300 g/mp
bariera de 4. Difuzie de vapori PEGASUS SPOT, asezata pe suport
vapori 5. Bariera de vapori GEMINI VAPOR ALU, aplicata in aderenta totala
STRATIGAFIA
6. Placi din polistiren expandat EPS 200 Kpa, caserate cu membrana bituminoasa
CURENTA Izolatie termica
GENERAL TERMO EPS 200 asezate pe bariera de vapori si prinse mecanic in suport
7.Stratul 1 de hidroizolatie, GALAXY FC 5 mm, aplicat la flacara in aderenta totala,
cu suprapuneri laterale de 10 cm
Hidroizolatie
8.Stratul 2 de hidroizolatie, GALAXY FC Mineral 5.2 kg, aplicat la flacara in aderenta totala,
cu suprapuneri laterale de 10 cm, montat decalat fata de stratul 1
1. Termo-hidroizolare cu GENERAL TERMO EPS 200, polistiren EPS 200, caserat cu
ZONA
membrana bituminoasa Columba p 4 kg, prins mecanic de parapet
VERTICALA
2. Stratul 2 de hidroizolatie, GALAXY FC MINERAL 5.2 kg, aplicat la flacara in aderenta totala

Grosimea izolatiei termice este data de proiectant


OBSERVATII Trebuiesc montate aeratoare anti-condens
Numarul si pozitia elementelor pentru evacuarea apelor pluviale trebuie stabilite de proiectant
Tehnologie rapida de montaj
PUNCTE Stratigrafia se executa intr-o singura etapa, dupa aplicarea sapei de panta
FORTE Membrane aditivate cu APAO, ce nu permite imbatranirea bitumului
Rezistenta la temperaturi extreme (-25ᵒC +140ᵒC)

- 22 -
HIDROIZOLAREA ACOPERISULUI TERASA
Lucrare noua / Terasa necirculabila clasic

Tip terasa - Necirculabila, termoizolata Hidroizolare bistrat cu membrane bituminoase APAO


Protectie / finisaj - Membrana autoprotejata montate la flacara in aderenta totala
Structura - Beton
Suport hidroizolatie - Sapa de panta, armata
GALAXY FC 5 mm + GALAXY FC MINERAL 5.2 kg

DESCRIEREA SISTEMULUI DE TERMO-HIDROIZOLATIE


Structura 1. Placa din beton-armat
Difuzie si 2. Amorsare cu GENERAL RAPID PRIMER, 300 g/mp
bariera de 3. Difuzie de vapori PEGASUS SPOT, asezata pe suport
vapori 4. Bariera de vapori GEMINI VAPOR ALU, aplicata in aderenta totala
Izolatie termica 5. Placi din polistiren expandat GENERAL EPS 200, asezate pe bariera de vapori
6. Geotextil pentru protectie mecanica, GENERAL FELTRO
STRATIGAFIA
Suport 7. Folie polietilena pentru separatie si retinere lapte de ciment, GENESY BARRIER
CURENTA
8. Sapa de panta, slab-armata
9. Amorsare cu GENERAL RAPID PRIMER, 300 g/mp
10. Stratul 1 de hidroizolatie, GALAXY FC 5 mm, aplicat la flacara in aderenta totala,
Hidroizolatie cu suprapuneri laterale de 10 cm
12. Stratul 2 de hidroizolatie, GALAXY FC Mineral 5.2 kg, aplicat la flacara in aderenta totala,
cu suprapuneri laterale de 10 cm, montat decalat fata de stratul 1
1. Termo-hidroizolare cu GENERAL TERMO EPS 200, polistiren EPS 200 de 5 cm, caserat
ZONA
cu membrana Columba P 4 kg, prins mecanic de parapet
VERTICALA
2. Stratul 2 de hidroizolatie, GALAXY FC MINERAL 5.2 kg, aplicat la flacara in aderenta totala

Grosimea izolatiei termice este data de proiectant


Trebuiesc montate aeratoare anti-condens
OBSERVATII
Numarul si pozitia elementelor pentru evacuarea apelor pluviale trebuie stabilite de proiectant
La aplicarea hidroizolatiei, sapa de panta trebuie sa aiba umiditate maxim 12%
PUNCTE Membrane aditivate cu APAO, ce nu permite imbatranirea bitumului
FORTE Rezistenta la temperaturi extreme (-25ᵒC +140ᵒC)

- 23 -
HIDROIZOLAREA ACOPERISULUI TERASA
Lucrare noua
Terasa necirculabila / Polistiren caserat / Pietris de rau

Tip terasa - Necirculabila, termoizolata Hidroizolare bistrat cu membrane bituminoase APAO


Protectie / finisaj - Pietris de rau montate la flacara in aderenta totala
Structura - Beton
Suport hidroizolatie - General Termo EPS 200
GALAXY FC 5 mm + GALAXY FC MINERAL 5.2 kg

DESCRIEREA SISTEMULUI DE TERMO-HIDROIZOLATIE


1. Placa din beton-armat
Structura
2. Sapa de panta
Difuzie si 3. Amorsare cu GENERAL RAPID PRIMER, 300 g/mp
bariera de 4. Difuzie de vapori PEGASUS SPOT, asezata pe suport
vapori 5. Bariera de vapori GEMINI VAPOR ALU, aplicata in aderenta totala
STRATIGAFIA 6. Placi din polistiren expandat EPS 200 Kpa, caserate cu membrana bituminoasa
Izolatie termica
CURENTA GENERAL TERMO EPS 200 asezate pe bariera de vapori
7.Stratul 1 de hidroizolatie, GALAXY FC 5 mm, aplicat la flacara in aderenta totala,
cu suprapuneri laterale de 10 cm
Hidroizolatie
8.Stratul 2 de hidroizolatie, GALAXY FC Mineral 5.2 kg, aplicat la flacara in aderenta totala,
peste stratul 1 cu suprapuneri laterale de 10 cm, montat decalat fata de stratul 1
Protectie 9. Pietris de rau, sort 16-32
1. Termo-hidroizolare cu GENERAL TERMO EPS 200, polistiren EPS 200, caserat cu
ZONA
membrana bituminoasa Columba p 4 kg, prins mecanic de parapet
VERTICALA
2. Stratul 2 de hidroizolatie, GALAXY FC MINERAL 5.2 kg, aplicat la flacara in aderenta totala

Grosimea izolatiei termice este data de proiectant


Trebuiesc montate aeratoare anti-condens
OBSERVATII
Numarul si pozitia elementelor pentru evacuarea apelor pluviale trebuie stabilite de proiectant
Pietrisul trebuie montat imediat dupa aplicarea hidroizolatiei
Tehnologie rapida de montaj
PUNCTE Stratigrafia se executa intr-o singura etapa, dupa aplicarea sapei de panta
FORTE Membrane aditivate cu APAO, ce nu permite imbatranirea bitumului
Rezistenta la temperaturi extreme (-25ᵒC +140ᵒC)

- 24 -
HIDROIZOLAREA ACOPERISULUI TERASA
Lucrare noua / Terasa circulabila clasic

Tip terasa - Circulabila, termoizolata Hidroizolare bistrat cu membrane bituminoase APAO


Protectie / finisaj - Placare ceramica montate la flacara in aderenta totala
Structura - Beton
Suport hidroizolatie - Sapa de panta, armata
GALAXY FC 5 mm + GALAXY FC 5 mm

DESCRIEREA SISTEMULUI DE TERMO-HIDROIZOLATIE


Structura 1. Placa din beton-armat
Difuzie si 2. Amorsare cu GENERAL RAPID PRIMER, 300 g/mp
bariera de 3. Difuzie de vapori PEGASUS SPOT, asezata pe suport
vapori 4. Bariera de vapori GEMINI VAPOR ALU, aplicata in aderenta totala
Izolatie termica 5. Placi din polistiren expandat GENERAL EPS 200, asezate pe bariera de vapori
6. Geotextil pentru protectie mecanica, GENERAL FELTRO
STRATIGAFIA
Suport 7. Folie polietilena pentru separatie si retinere lapte de ciment, GENESY BARRIER
CURENTA
8.Sapa de panta, slab-armata
9. Amorsare cu GENERAL RAPID PRIMER, 300 g/mp
10.Stratul 1 de hidroizolatie, GALAXY FC 5 mm, aplicat la flacara in aderenta totala,
Hidroizolatie cu suprapuneri laterale de 10 cm
12.Stratul 2 de hidroizolatie, GALAXY FC 5 mm, aplicat la flacara in aderenta totala,
cu suprapuneri laterale de 10 cm, montat decalat fata de stratul 1
Membranele de hidroizolatie trebuiesc montate pe verticala minim 30 cm inaltime.
ZONA
Suportul (zidaria) pentru hidroizolatie trebuie tencuit.
VERTICALA
Membranele se aplica in aderenta totala.

Grosimea izolatiei termice este data de proiectant


Grosimea si panta sapelor va fi stabilita de proiectant
OBSERVATII
Numarul si pozitia elementelor pentru evacuarea apelor pluviale trebuie stabilite de proiectant
La aplicarea hidroizolatiei, sapa de panta trebuie sa aiba umiditate maxim 12%
PUNCTE Membrane aditivate cu APAO, ce nu permite imbatranirea bitumului
FORTE Rezistenta la temperaturi extreme (-25ᵒC +140ᵒC)

- 25 -
Zonarea climatica a Romaniei

Zonarea valorilor caracteristice ale incarcarilor din zapada

- 26 -
Zonarea valorilor de referinta a incarcarilor din vant

STRUCTURI HIDROIZOLANTE PENTRU PROTECTIA


ELEMENTELOR SI PARTILOR DE CLADIRE AMPLASATE
SUBTERAN (socluri, fundaţii, subsoluri)

o APE FARA PRESIUNE HIDROSTATICA:


a) umiditatea naturală a terenului: provine din apele de precipitaţie care nu stagnează în sol şi care
nu exercită o presiune hidrostatică (terenuri permeabile având k>0,01 m/s);
b) apa de scurgere: este apa în mişcare, sub efectul gravitaţiei, în drum spre pânza freatică (terenuri
permeabile având k>0,01 m/s), care nu exercită presiune hidrostatică sau exercită o presiune
nesemnificativă, temporar.

- 27 -
HIDROIZOLAREA IMPOTRIVA APELOR FARA PRESIUNE
HIDROSTATICA ( se referă în general la hidroizolarea fundaţiilor şi soclurilor):

o ALCATUIREA:
 hidroizolaţia orizontală va fi de regulă monostrat şi se va realiza cu membrane hidroizolante
bituminoase sau polimerice, la nivelul dintre fundaţie şi soclu sau zidărie, cu sau fără racordare la
hidroizolaţia verticală (a soclului sau fundaţiei);
 hidroizolarea orizontală a elementelor de fundare poate fi prevăzută şi la nivelul tălpii fundaţiei pe
betonul slab armat de egalizare de minim 10 cm grosime; recomandabil, de fiecare parte, se va
asigura o lăţime utilă pentru a se putea face racordarea la suprafeţele verticale ale fundaţiei sau
soclului şi pereţilor pe ambele feţe (exterior şi interior);

- 28 -
 hidroizolaţia verticală va fi aplicată pe un suport din tencuială cu mortar de ciment fără adaos de
var, din drişcuit;
 hidroizolaţia verticală, exterioară, a fundaţiilor, soclurilor şi pereţilor subterani va fi ridicată peste
cota finită a trotuarului cu minim 30 cm, în cazurile amplasării construcţiilor în zone montane şi
submontane, în care se prevăd aglomerări de zăpadă şi în cazul stropirilor frecvente şi intense
(construcţii cu acoperişuri cu scurgere la picătură, cu streaşină îngustă, etc.); În cazul zonelor de
şes cu stropiri moderate hidroizolaţia se poate ridica până la cota trotuarului;
 hidroizolaţia verticală poate fi alcătuită dintr-o membrană hidroizolantă bituminoasă sau
polimerică lipită continuu pe suport, fixată mecanic la partea superioară sau din minim două
straturi din mase omogene cu aplicare peliculară eventual armate, protejate subteran cu plăci,
panouri sau foi semirigide (simple, amprentate sau celulare), zidărie sau ecran de argilă
compactat în straturi succesive şi suprateran cu tencuieli armate din mortar de ciment fără adaos
de var sau zidărie.

o APE CU PRESIUNE HIDROSTATICA:


 ape de infiltraţie:
- apa de acumulare: este apa de scurgere care se acumulează prin întâlnirea straturilor greu
permeabile şi exercită o presiune hidrostatică;
- apa de stratificaţie: este apa de scurgere care pătrunde în straturi greu permeabile străbătute
de straturi permeabile şi prin care se acumulează şi exercită o presiune hidrostatică;
- apa freatică: este apa care formează un strat compact între granulele de sol şi exercită o
presiune hidrostatică.
 ape de exfiltraţie: apa de stocare: este apa conţinută în bazine sau rezervoare;
 acţiuni combinate; infiltraţie şi exfiltraţie.
Situaţii de prezenţă a apelor cu presiune hidrostatică pentru care este necesară hidroizolarea subterană a
construcţiilor

- Două construcţii alăturate, fundate la adâncimi diferite, una fiind deasupra şi cealaltă sub nivelul
pânzei freatice. Dacă construcţia fundată sub nivelul pânzei freatice se află în amonte faţă de sensul
de scurgere al apei, construcţia fundată peste nivelul pânzei freatice nu necesită hidroizolaţie iar dacă
se află în aval se va hidroizola deoarece se ridică nivelul pânzei freatice. Hidroizolaţiile vor fi
prevăzute împotriva apelor cu presiune hidrostatică. Construcţiile aflate deasupra nivelului maxim al
pânzei freatice se vor hidroizola împotriva apelor fără presiune hidrostatică.

- 29 -
Cazuri de construcţii subterane ce se hidroizolează.

a) construcţia se află în zona de scurgere naturală a


apelor de infiltraţie prin stratul permeabil (nisip)
aflat între două straturi puţin permeabile (argilă)

b) construcţia se află în zona de scurgere naturală a


apelor de infiltraţie prin stratul permeabil (nisip)
situat sub stratul de pământ vegetal, permeabil

c) construcţia se află într-un teren puţin permeabil iar


umplutura săpăturii este permeabilă, ceea ce
conduce la acumulări de ape ce exercită presiune
hidrostatică

d) construcţia se află într-un teren puţin permeabil dar


care are fracturi de teren permeabil ce converg spre
construcţie şi zona de umplutură a săpăturii

- 30 -
Domeniul de utilizare:
o Hidroizolaţiile se vor prevedea în următoarele situaţii:
 în cazul terenurilor în care nu există pericol de infiltrare cu produse petroliere sau a altor soluţii
care pot afecta caracteristicile calitative ale materialelor hidroizolante;
 în cazul când sunt avantajoase tehnic sau economic decât alte procedee ca: ridicarea nivelului
inferior al construcţiei, utilizarea de betoane sau mortare impermeabile, impermeabilizarea
terenului, prevederea de sisteme drenante, etc.
o Proiectarea construcţiilor subterane se va face astfel încât să se asigure posibilitatea executării
hidroizolaţiei ţinându-se seama de următoarele:
 forma construcţiei în plan şi în secţiune vor fi cât mai simple pentru asigurarea unei manopere
uşoare şi sigure;
 construcţia se va amplasa de regulă la o distanţă de minim 1,20 m faţă de alte construcţii sau
elemente de construcţie existente sau în curs de proiectare-execuţie, pentru a avea spaţiul
necesar execuţiei hidroizolaţiei; în caz contrar: se va prevedea un perete suport al hidroizolaţiei
distanţat şi separat faţă de construcţia existentă printr-un strat de desolidarizare şi alunecare
(plăci deşeuri cauciuc, plăci polistiren expandat, plăci sau foi din materiale polimerice, etc.) sau se
va retrage partea subterană a construcţiei la distanţă de minim 1,20 m iar partea supraterană va
ieşi în consolă la limita necesară;
 la baza săpăturii, perimetral construcţiei, vor fi prevăzute rigole şi puţuri pentru dirijarea,
colectarea şi evacuarea apelor din precipitaţii; suplimentar, dacă este cazul, se poate prevedea
un sistem permanent de epuisment pentru coborârea pânzei freatice la minim 30 cm sub nivelul
betonului de egalizare, pentru a se asigura un suport uscat pentru executarea hidroizolaţiei
(orizontale);
 în cazul hidroizolaţiei în sistem „cuvă exterioară” betonul de egalizare de sub radierul construcţiei
(subradier) trebuie prevăzut cu o supralărgire de minim 30 cm pe tot conturul radierului (cu
îngroşare şi armare suplimentară perimetrală pentru a se împiedica fisurarea) pentru crearea
spaţiului necesar de racordare a hidroizolaţiei verticale;
 în cazul radierelor situate la cote diferite, subradierul ca suport al hidroizolaţiei va fi racordat la 45º
cu o diferenţă de nivel de maxim 1 m, într-o singură treaptă, sau în trepte multiple pentru diferenţe
de nivel mai mari;
 elementele de străpungere vor fi înglobate şi fixate în suportul hidroizolaţiei şi la faţa acesteia.
o În cazul când la nivelul hidroizolaţiei presiunea depăşeşte 5 daN/cm2, temperatura este mai mare de
40ºC, există vibraţii sau eforturi tangenţiale, etanşarea se va realiza cu membrane hidroizolante
bituminoase cu bitum aditivat sau polimerice;
o La alegerea structurii hidroizolante se va ţine seama de nivelul de etanşare admisibil concretizat prin
starea feţei interioare a pereţilor sau pardoselii:
 uscat – nu se admit pete izolate de umezeală; constituie condiţia curentă de exigenţă
corespunzătoare prevederilor prezentului normativ;
 umed - se admit porţiuni izolate de umezeală pe suprafeţe de maxim 20%, fără apariţia
stagnărilor sau picăturilor de apă; nu se vor admite la spaţiile cu utilizare umană sau animală ci
eventual numai la spaţii tehnice în care nu există activitate umană permanentă sau temporară;

- 31 -
 la construcţiile ce deservesc sau conţin instalaţii electrice şi/sau electronice hidroizolatia va fi
întărită cu minim un strat faţă de prevederile prezentului normativ.
o Categoriile de fisurare previzibile a construcţiei după valoarea limită de calcul a deschiderii fisurilor
(criterii ce implică nivelul de rezistenţă la alungire la rupere a materialelor hidroizolante preconizate):
 cu deschiderea fisurilor până la 0,1 mm;
 cu deschiderea fisurilor până la 0,2 mm;
 cu deschiderea fisurilor de la 0,2 la 0,5 mm.
o Hidroizolaţia pereţilor subsolurilor sau a cuvelor se aplică, de regulă, pe structura de rezistenţă (din
beton armat sau zidărie);
o Execuţia se recomandă a se efectua dinspre exteriorul construcţiei, în spaţiul rezultat din săpătura
(sistem cuvă exterioară); în cazul în care nu se poate asigura hidroizolarea pe exterior se poate
adopta sistemul de execuţie a hidroizolaţiei din interior (cuvă interioară) pe peretele de protecţie cu rol
de suport;
o Hidroizolaţiile subterane se aplică în aderenţă totală pe întreaga suprafaţă (pe suport şi între
membrane); în cazul în care elementul suport orizontal este umed (nu se poate obţine totala
aderenţă) se poate prevedea un prim strat pozat flotant, constituind astfel un suport uscat de
aderenţă a membranelor hidroizolante ce compun structura.

HIDROIZOLAREA IMPOTRIVA APELOR CU PRESIUNE


HIDROSTATICA

Condiţii generale privind alcătuirea hidroizolaţiei împotriva apelor cu presiune hidrostatică


o Hidroizolaţia se va aplica pe suport rigid şi plan, rectificat;
o Hidroizolaţia verticală, aplicată pe înălţimi mari, se va executa pe tronsoane de maxim 2 m înălţime,
cu decalarea între ele a suprapunerilor (să nu existe colinearitate a suprapunerilor); în condiţiile în
care se estimează pericol de alunecare a membranelor hidroizolante, se va executa fixarea mecanică
a părţii superioare;
o Pentru înălţimi ale coloanei de apă mai mari de 2 m se recomandă utilizarea hidroizolaţiei verticale
multistrat;
o Racordurile dintre planuri diferite vor fi asigurate suplimentar prin aplicarea unui strat hidroizolant de
întărire de 50 cm lăţime desfăşurată (25 cm + 25 cm);
o Elementele de străpungere şi rosturile vor fi atent executate conform detaliilor prevăzute de
proiectant, respectându-se cu stricteţe condiţiile impuse dimensionării şi calităţii pieselor de etanşare.

Hidroizolarea impotriva apelor cu presiune hidrostatica se poate concepe ,in unul din urmatoarele
sisteme:

- 32 -
o SISTEMUL„CUVA INTERIOARA” (cuvă în cuvă):

 sistemul poate fi adoptat în principal împotriva exfiltraţiilor; structura suport (cea exterioară) va fi de
rezistenţă cu radier din beton armat şi pereţi din beton armat sau zidărie de cărămidă (armată cu
sâmburi şi centuri din beton armat), pe aceasta se aplică hidroizolaţia şi protecţia interioară (cuvă
interioară); în cazul pereţilor de sprijin (de tip perete mulat, piloţii secanţi, etc.) sunt necesare lucrări de
asigurare a unei suprafeţe plane, aderente;
 sistemul se poate adopta şi în următoarele cazuri:
- împotriva infiltraţiilor sau acţiunilor combinate ale apei (din interior şi din exterior);
- când nu se poate adopta sistemul „cuvă exterioară” din motive constructive sau din imposibilitatea
asigurării spaţiului necesar de lucru pe exterior;
- când construcţia necesită rosturi de dilatare sau tasare (astfel se poate asigura continuitatea şi calitatea
optimă a hidroizolaţiei în zona rosturilor).
 sistemul prezintă următoarele avantaje:
- siguranţa calităţii execuţiei hidroizolaţiei (asigurarea etanşeităţii) în zonele de racord dintre suprafeţele
orizontale şi cele verticale precum şi la rosturi;
- posibilitatea realizării construcţiei lângă alte construcţii existente;
- posibilitatea verificării, etanşeităţii (la exfiltraţii) după realizarea hidroizolaţiei prin proba cu apa, în cazul
bazinelor supraterane.
 sistemul prezintă următoarele dezavantaje:
- posibilitatea degradării hidroizolaţiei la execuţia structurii cuvei interioare (la montarea armăturilor şi la
turanarea betonului);
- imposibilitatea verificării etanşeităţii (la exfiltraţii) în cazul construcţiilor subterane.

- 33 -
o SISTEMUL „CUVA EXTERIOARA ”:

 sistemul poate fi adoptat în principal, împotriva infiltraţiilor; structura suport orizontală va fi


subradierul iar cea verticală va fi peretele de rezistenţă (diafragmă), pe acestea se aplică
hidroizolaţia şi protecţia interioară şi cea exterioară;
 sistemul se poate adopta şi împotriva exfiltraţiilor sau acţiunilor combinate ale apei (din interior şi
din exterior), cu condiţia ca protecţia verticală, exterioară să îndeplinească cerinţele de rezistenţă
şi stabilitate ce se impun;
 sitemul prezintă avantajul combinării cu sistemul „cuvă interioară” în cazul unor situaţii şi condiţii
diferite de lucru (vecinătăţi, zone cu rosturi, canale, diferenţe de cote ale planurilor, etc.);
 sistemul prezintă următoarele dezavantaje: necesită spaţiu de lucru perimetral, exterior
construcţiei, fragmentează lucrarea de etanşeitate în faze prin intercalarea lucrărilor de
construcţie aferente sistemului şi necesită o manoperă de înaltă calitate la racordul dintre
suprafeţele orizontale şi cele verticale.

- 34 -
PRINCIPII PRIVIND EXECUTIA HIDROIZOLATIILOR

CONDITII GENERALE

o Execuţia lucrărilor de hidroizolaţii (termohidroizolaţii) se va desfăşura cu respectarea prevederilor


Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii, a Legi 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de
construcţii, a HG 28/2008 privind documentaţia tehnico-economică şi a HG 622/2004 privind
produsele pentru construcţii, toate valabile cu completările şi modificările ulterioare;
o Lucrările se vor executa de către firme cu experienţă în domeniu, cu personal calificat (hidroizolator,
tinichigiu, etc.);
o Executantul va prelua frontul de lucru în baza procesului verbal, cu îndeplinirea tuturor exigenţelor
impuse de natura lucrărilor, de prevederile documentaţiei şi a reglementărilor specifice;
o Începerea lucrărilor va fi precedată de organizarea de şantier, în special privind asigurarea acceselor,
a zonelor de depozitare şi de adoptarea măsurilor ce se impun de protecţie a muncii şi de prevenire a
incendiilor;
o Lucrările se vor executa în conformitate cu condiţiile şi prevederile documentaţiei tehnico-economice
de execuţie şi a reglementărilor specifice în vigoare; orice neconcordanţă sau omisiune va fi
semnalată spre rezolvare proiectantului de specialitate cu înştiinţarea beneficiarului;
o Executantul va întocmi împreună cu beneficiarul (şi cu proiectantul) procese verbale privind diversele
faze ale execuţiei, în special pentru lucrările ascunse;
o Procurarea materialelor şi accesoriilor aferente se va face conform nivelurilor de calitate prevăzute în
documentaţia tehnico-economică de execuţie şi/sau în caietul de sarcini;
o Lucrările propriu-zise de execuţie a învelitorii vor fi precedate de îndepărtarea din zona de lucru a
tuturor materialelor şi deşeurilor inflamabile şi/sau combustibile;
o Nu se va începe execuţia fără o documentaţie completă şi/sau montajul privind toate elementele ce
străpung izolaţia şi/sau a elementelor ce vor fi pozate peste izolaţie;
o La terminarea execuţiei se vor întocmi formele de recepţie a lucrării (cu eventuale observaţii ce vor fi
însuşite şi operate de executant) în baza constatărilor şi verificărilor efectuate de o comisie alcătuită
conformă legislaţiei în vigoare.

PREGATIREA LUCRARILOR
:

o Pentru lucrările de amploare şi de complexitate ridicată (recomandabil pentru suprafeţe > 500 m 2),
înainte de începerea acestora, este util ca executantul să elaboreze o documentaţie/fişă tehnică
privind pregătirea acestora (rezolvarea detaliilor ce nu se regăsesc în documentaţia de execuţie şi a
unor eventuale neconcordanţe sau modificări, în acord cu proiectantul) şi elaborarea graficului de
eşalonare a lucrărilor (pentru a nu se suprapune cu lucrări de alt specific), organizarea de
şantier/punct de lucru precum şi măsurile de protecţie şi siguranţă, specifice lucrări;

- 35 -
o Organizarea de şantier şi punerea acesteia în practică:
a) asigurarea spaţiului şi utilităţilor aferente organizării de şantier;
b) protecţia muncitorilor privind spaţiile de acces în clădire, a spaţiilor perimetrale de circulaţie şi
asigurarea zonei de lucru (plase, parapeţi, schele, etc.);

c) asigurarea branşamentelor de apă şi energie electrică, inclusiv a mijloacelor de ridicat.

ECHIPAMENTE PENTRU MONTARE


Principalele echipamente necesare pentru
montare sunt:

 Arzător.
 Furtun de legătură din
cauciuc pentru înaltă presiune
cu regulatorul de presiune
aferent. Butelie cu propan
prevăzută cu supapă de
siguranță.
 Cuțite cu lame din oțel.
 Mătură pentru curățarea suportului.

SIGURANȚA PE ȘANTIER

Pe șantier este necesar ca montatorii să cunoască și să


conștientizeze măsurile obligatorii prevăzute de lege de prevenire
și protecție, indicate în propriile planuri de siguranță, precum și
rolul pe care îl au aceste planuri față de Planul Operațional de
Siguranță și Coordonare, întocmit de tehnicianul însărcinat de
beneficiar. Se recomandă să existe mereu pe șantier un număr
corespunzător de extinctoare, de capacitate medie (cel puțin 9
Kg). În scopul prevenirii incendiilor, este important să se păstreze
o distanță de siguranță de cel puțin 10 m între sursele de căldură
și produsele inflamabile. Înainte de a folosi arzătorul cu propan în
zonele tratate cu amorsă, va trebui să așteptați ca aceasta să se
usuce, respectiv un interval de timp cuprins între două și
douăzecișipatru de ore, în funcție de situația climatică și de tipul produsului.

- 36 -
Prezentăm mai jos câteva reguli importante de urmat pentru montare. Toate operațiunile vor trebui să se
desfășoare conform legii 90/1996 cu modificările ulterioare.

o Arzătorul și toate echipamentele trebuie să fie păstrate în bune condiții și să nu dea niciodată semn de
îmbătrânire; supapele trebuie să fie întotdeauna curate.

o Dupa ce sunt stinse toate arzatoarele, este necesar ca un muncitor să rămână la fața locului cel puțin o oră
pentru a se asigura că nu există semne de fum, jar sau focare incandescente.
o Fiți foarte atenție la manevrarea arzătorului; nu îl sprijiniți de vreo mistrie, de o butelie de gaze sau de un colț
al acoperișului. Un arzător aprins nu va trebui să rămână niciodată nesupravegheat.

o Nu folosiți arzatorul în apropierea țevilor de gaze, a cablurilor electrice, a mașinilor de aer condiționat și nici pe
suprafețe inflamabile, ca de exemplu lemnul sau izolanții din EPS.

o Pentru aprinderea arzătorului se vor folosi doar aprinzătoare electrice.

o Folosiți un arzător mic pentru a fixa elementele mici. Arzătorul trebuie să aibă întotdeauna o supapă cu
indicator.
o Înainte de a stinge arzătorul va trebui să stingeți supapa pentru gaz, apoi, când se arde tot gazul aflat pe
furtun, se va putea închide și supapa arzătorului.
o Atunci când se află pe acoperiș, va trebui să se garanteze stabilitatea buteliilor de gaz, evitând în mod
preventiv rostogolirea lor pe acoperiș și căderea pe sol.

o Buteliile de gaz trebuie să fie puse în poziție verticală și la o distanță de cel puțin 3 m de flacără.
o În timpul folosirii țineți buteliile de gaz la o distanță de cel puțin 10 m una de cealaltă.
o Nu expuneți butelia de gaz la temperaturi sau vibrații excesive.
o Nu încălziți butelia pentru a crește presiunea internă.
o Fiți foarte atenți în apropierea conductelor de ventilație, asigurându-vă ca flăcările să nu ajungă în interiorul
clădirii.
o În caz de scăpări de gaze întrerupeți imediat lucrările și înlocuiți părțile afectate.
o Echipamentul trebuie să fie depus în boxa pentru echipamente, pentru a fi protejat în mod corespunzător.
o Trebuie să fie adoptate măsurile impuse de Pompieri cu privire la utilizarea acestor echipamente pe acoperiș.

- 37 -
Muncitorii vor trebui să poarte salopete adecvate, mănuși de protecție, încălțăminte de
protecție și măști pentru protejarea căilor respiratorii de gazele și fumul rezultat din ardere.
În cazul mediilor închise sau slab aerisite, personalul va trebui să fie dotat cu aparate de
respirat.

Tot personalul, cu excepția celui care folosește arzătorul, va trebui să păstreze o distanță
de siguranță de cel puțin un metru față de flacără. Atunci când nu este folosit, arzătorul va
trebui să fie sprijinit cu lancea în sus și stins.

Supapa de reglare a presiunii gazului nu trebuie să fie niciodată blocată. Arzătorul va trebui
să aibă o supapă specială care să permită închiderea sa imediată. Angajatorul este obligat
să instruiască personalul cu privire la utilizarea corectă a arzătorului și la toate celelalte
proceduri aferente. Personalul va trebui să fie foarte atent la colțuri și în prezența
materialelor inflamabile. Șantierul va trebui să fie prevăzut cu elemente corespunzătoare de
acces și protecție perimetrală sau sisteme anti-cădere,
conform normelor în vigoare.

- 38 -
LOGISTICĂ ȘI MANIPULARE

Manipulare la descărcare

La descărcare materialul trebuie să fie manevrat cu foarte mare grijă.

Se recomandă să fiți foarte atenți la mișcările prea bruște, la colțuri, suprafețe ascuțite și la tot ceea ce ar putea
afecta în vreun fel materialele.

Se va da o atenție specială în caz de temperaturi scăzute, încercând să se evite loviturile violente care ar putea
provoca ruperea membranei.

- 39 -
Depozitarea

Rolele vor trebui să fie depozitate în locuri umbroase și


aerisite corespunzător. Se recomandă protejarea
membranelor împotriva temperaturilor extrem de scăzute.
În condiții climatice defavorabile, este bine ca materialul să fie stabilizat înainte de efectuarea montării timp de 24 ore
într-un spațiu unde să fie cel puțin +5°C.

Stocarea

Materialul trebuie să fie stocat într-un spațiu închis. Rolele


vor trebui să fie puse în poziție verticală pe paleți sau pe
suprafețe plane ridicate de la nivelul solului. Trebuie să se
identifice un punct de staționare a paleților și o distribuție a
acestora pe acoperiș, luând în considerare faptul că un
palet poate cântări peste 900 Kg; în nici un caz nu vor
trebuie să fie stocate în poziție orizontală.
Trebuie să se evite cât mai mult posibil suprapunerea paleților. Totuși, când acest lucru este inevitabil, între straturi
va trebui să se pună un plan de repartizare rigid.

Manevrarea pe șantier

Rolele trebuie să fie ridicate pe acoperiș cu ajutorul unei macarale, folosind


accesoriile corespunzătoare pentru ridicat, ambalate complet. Paletul trebuie să
aibă învelitoarea termo-retractabilă pentru a garanta o mai mare stabilitate în timpul
mișcării.

Se recomandă să se evite ridicarea rolelor


individuale cu ajutorul corzilor sau al altor accesorii
necorespunzătoare, care pot distruge materialul sau
compromite siguranța muncitorilor. Rolele vor trebui
să fie poziționate întotdeauna în picioare, pe
suprafețe plane și fără asperități.

- 40 -
Conservarea pe șantier
Ar fi bine ca pe șantier să fie puse la dispoziție doar rolele
care vor fi folosite în ziua de lucru, dată fiind importanța pe
care o are stocarea corectă a acestor materiale. Pentru paleții
aflați pe acoperiș, trebuie în orice caz să se scoată învelișul
termo-retractabil sau cel puțin să se efectueze tăieturi laterale
pe acesta, astfel încât să se favorizeze aerisirea și să se
reducă efectul de seră care ar putea să se creeze în palet; de
asemenea, să se asigure protejarea vârfului paletului
împotriva soarelui, astfel încât să se reducă temperatura părții superioare a rolelor.

- 41 -
INDICAȚII GENERALE PENTRU MONTARE

Următoarele indicații sunt conforme cu normativul NP 040-02. Se pot distinge trei tipuri diferite de montare a
membranei impermeabile:

o ADERENȚĂ TOTALĂ
o SEMI-ADERENȚĂ
o INDEPENDENT.

Pe baza exigențelor proiectului, va fi ales tipul de montare care va fi adoptat și care poate depinde de mai mulți
factori sau destinații de utilizare a membranei:
o Tipul de suport; de exemplu, în cazul structurilor prefabricate discontinue care nu sunt expuse complet, se
preferă metoda independentă sau cu semi-aderență pentru prima membrană. Următoarele vor fi lipite
întotdeauna cu aderență totală;
o Morfologia acoperișului; de exemplu, pentru terase foarte înclinate se folosește aderența totală și fixarea
mecanică.
o Expunerea completă; în acest caz, proiectarea va prevede oportunitatea sau lipsa oportunității de a folosi
metoda aderenței complete pentru prima membrană mai degrabă decât alte metode de montare. În orice caz,
oricare ar fi modul de montare, acesta va fi întotdeauna însoțit de prinderea sistemului impermeabil conform
normei CR 1-1-4/2012 evaluând rezistența sistemului la smulgerea de către vânt.
CR 1-1-4/2012 – cod de proiectare .Actiunea vantului asupra constructiilor

 Pentru montarea cu ADERENȚĂ TOTALĂ planul de


montare va trebui să fie tratat inițial cu amorsa
bituminoasă. Aplicarea va fi efectuată derulând
membrana pe planul de montare, încălzind punctul de
contact între suprafeța și membrană, insistând mai mult
pe aceasta din urma
.

- 42 -
 În caz de montare pe suprafețe cu înclinații mari (>20%), aderența totală va trebuie să fie însoțită de fixări
mecanice de dimensiuni corespunzatoare pentru a evita smulgerea stratului impermeabil
.
 La îmbinarea liniilor de joncțiune a placilor
prefabricate(chesoane), locul unor mișcări probabil
diferențiale între imbinarile planului de montare, înainte de
montarea prin metoda aderenței totale a membranei, este
necesar să se aplice benzi tip General TM cu lățime de 20
cm, sudate pe o singură parte, constituite dintr-o
membrană cu grosime de 4 mm, armatura din poliester
care au funcția de a repartiza mișcarea de oboseală
prezentă în acele puncte speciale dintr-o zonă mai mare,
păstrând funcțiile acoperișului.

Montarea prin metoda INDEPENDENTĂ trebuie să


prevadă de-a lungul tuturor perimetrelor și al tuturor
corpurilor în relief aderența totală pe cel puțin 1 m sau
o fixare mecanică specifică prin puncte sau linii având
o distanță între axe de minim 30 cm.În general, în
cazul montării INDEPENDENTE, rezistența la
smulgerea de către vânt și la desprinderea membranei
este garantată de o protecție grea, ca de exemplu pietriș, paviment etc. Acest tip de montare este limitat la
acoperișurile plane cu înclinație până la 5%, care pot suporta supra-sarcina corespunzătoare.

Montarea prin metoda INDEPENDENTĂ poate prevedea straturi funcționale pentru a compensa
eventualele nevoi de protecție, culisare sau separare.

 În ceea ce privește montarea cu SEMI-ADERENȚĂ, membrana este


fixată prin puncte pe suprafața de montare. Montarea prin metoda
SEMI-ADERENȚĂ trebuie să prevadă de-a lungul tuturor
perimetrelor și al tuturor corpurilor în relief aderența totală pe cel
puțin 1 m sau o fixare mecanică specifică prin puncte sau linii. Pentru
montarea prin metoda SEMI-ADERENȚEI se sugerează să se
folosească straturi multi-găurite tip Pegasus Spot care garantează
aderența controlată a membranei următoare la suport.

- 43 -
CONDIȚII DE MEDIU
Condițiile de mediu nefavorabile (ploaie, zăpadă și
umiditate) pot afecta montarea; dacă temperatura coboară
sub +5°C se recomandă întreruperea montării. În mod
analog, vara, în țările cu climă caldă, pentru montarea pe
izolant termic, este bine să se evite montarea în timpul orelor
călduroase.

SUPRAFAȚA DE MONTARE
Pentru o montare corectă și pentru a garanta prestații optime, suportul trebuie să
aibă o înclinație minimă pentru scurgerea apei meteorice (>1,5%). De asemenea, va
trebui să fie drept, fără denivelari, unitar, uscat și curat, cu o asperitate adecvată a
suprafeței capabilă să mențină stratigrafia impermeabilă. Pentru suprafețele de
montare din cărămidă și beton sau ciment, trebuie să așteptați ca acestea să se
usuce, respectiv o perioadă cuprinsă între 8 zile și 3 săptămâni.

Realizarea unui strat de înclinație funcțională este foarte importantă pentru durata impermeabilizării.

Acoperiș cu o pantă Acoperiș cu o pantă

Suprafața va fi împărțită în zone de


drenare, separată de linii de coamă,
fiecare prevazuta cu guri de evacuare
.

o o
A A

Acoperiș cu două pante Acoperiș cu două pante Acoperiș cu două pante

- 44 -
Fiecare zonă trebuie să aibă o suprafață de la 100 la
150 m 2 cu o distanță maximă a traseului apei meteorice
de 15-20 m fata de gura de evacuare, cu înclinații
variind între 2 și 5%. Dimensiunile evacuărilor trebuie
să fie direct proporționale cu zona deservită. Consultati
tabelul afisat mai sus (Evacuarea apelor pluviale)

Acoperil cu 4 pante Acoperiș în formă de diamant

Suprafață de montare din beton


Pentru o cât mai bună aderență se recomandă să se trateze în prealabil
suprafața de montare cu un strat de amorsă bituminoasă de aproximativ
300-500 g/m 2 și să se aștepte uscarea completă care, în funcție de
condițiile de mediu și de tipul de produs folosit, poate varia de la 2 la 24
ore.
Este important ca suprafețele de amorsat să fie cât mai mult uscate, fără
uleiuri sau praf. Amorsa va trebui să intre în suprafața de ciment fixând
praful, dar nu trebuie în nici un caz să creeze o peliculă continuă.
Prezența vizuală a petelor de culori diferite nu este un indice al lipsei de conformitate a montării

Suprafață de montare din lemn

In cazul montării pe suport din lemn este bine


să se prevadă straturi funcționale de separare
fixate mecanic direct pe suportul lemnos,
membrana de hidroizolatie lipindu-se in totala
aderenta de stratul de separare .
In cazul panourilor fibrolemnoase se
recomanda in zona rosturilor de imbinare sa se
monteze fasii de membrana de latime 30
cm de tip GENERAL TM sudate numai pe
o parte care are rol de distribuire a eforturilor
prezente in acele puncte

- 45 -
Utilizarea panourilor izolante
Dacă aplicarea prevede aderența totală pe
panourile termo-izolante este necesar să se
folosească plăci prefabricate
(GENERALTHERMO).
Se pot folosi pentru realizarea termoizolatiei
panouri termoizolante de tipul GENERAL EPS
(placa natur), iar pentru a evita deteriorarea
panoului in timpul operatiei de sudura folositi o
membrana de caserare de tipul TERMOSTAR P
Panourile de termoizolatie se vor fixa mecanic
sau lipi cu adezivi de suport ,dupa care puteti
realiza sudarea membranelor de hidroizolatie in
totala aderenta .
NOTA: Nu termosudati membranele de
hidroizolatii, cu flacara, direct pe panoul de
polistiren natur GENERAL EPS

- 46 -
INDICATII MONTARE MEMBRANA BITUMINOASA

 Inainte de inceperea aplicarii finale este recomandabil sa se deruleze complet


membrana pentru a vedea daca alinierea este perfecta si a permite materialului sa
se detensioneze.Dupa verificari se poate rula membrana din ambele capete catre
centru si se poate incepe aplicarea.

 Asezarea membranei de impermeabilizare trebuie să înceapă


întotdeauna din punctul cel mai de jos, unde se află gura de
evacuare , continuând în sens vertical prin derularea
membranei de-a lungul suprafeței de montare.

Direcția de montare a membranelor depinde de înclinație; în general, se


poate folosi următoarea regulă:

 Pentru acoperișuri cu înclinație mica (1%) sau foarte puțin înclinată (<8%), direcția de montare a
membranelor de etanșare va putea să fie longitudinală față de linia de panta a acoperișului.
 Pentru acoperișuri cu înclinație mai mare (>8%) direcția de montare recomandată va putea sa fie atat
transversala cat și longitudinală față de pantă.

 Suprapunerile longitudinale vor trebui să fie de cel puțin 10 cm și cele de capăt de cel puțin 15 cm.
Sudura suprapunerilor de continuitate va trebui să fie realizată astfel încât să se creeze ieșirea uniformă a
unui fir de amestec topit, între 5 mm și 15 mm, indice al lipirii și sudării corecte în punctele de suprapunere
a membranelor, conform prevederilor normativului NP 040-02. Sudarea suprapunerii și ieșirea firului de
topire poate fi efectuată în același timp cu lipirea de planul de montare a membranei, muncitorul apăsând
cu piciorul în zona de sudură sau încălzind ulterior zona de lipit și folosind un rulou de presare.

- 47 -
 Se va evita folosirea mistriei cu vârf rotunjit pentru lipirea îmbinărilor(chituirea), dat fiind că această
operațiune dezvelește armătura, slăbind-o.

 Referitor la îmbinarea dintre membrane, trebuie să se prevadă întotdeauna un tip de dispunere astfel încât
să se evite suprapunerea a mai mult de trei straturi.
 Amplasarea fiecărui strat va prevede întotdeauna o
deviere longitudinală a membranei de 50 cm, cu
indicația să se taie unghiul (circa 10 cm la 45°) din
membrana pe care se lipește, în dreptul îmbinărilor
de la capete
.

 De asemenea cea de-a doua membrană va trebui să fie


deviată cu 50 cm atât longitudinal cât și transversal față
de primul strat de prindere.

- 48 -
Executarea sudurii cu secțiune curentă cu dublu strat.

 Suprapunerile de la capetele
membranelor cu auto- protecție minerală vor fi
efectuate încălzind cu atenție suprafața auto-
protejată supusă suprapunerii până când ardezia se
înglobează în amestec. Acest lucru va permite o
aderență perfectă între straturi.

- 49 -
PROTECȚII UȘOARE ȘI GRELE

 Membranele de etanșare vor trebui să fie protejate împotriva


razelor UV în scopul de a păstra în timp caracteristicile
prestațiilor fizico-mecanice prin următoarele modalități:

 Protecții ușoare: pentru acoperișurile cu expunere totală se


poate prevedea utilizarea unor membrane prefabricate cu
protecție minerală cu fulgi de ardezie ca al doilea strat
impermeabil. Ca alternativă, poate fi prevăzută o membrană
fără protecție, pe care va fi aplicată, după trecerea perioadei
de oxidare (4-6 luni), o vopsea de protecție. Este de preferat
o vopsea de culoare albă tip General Reflect Paint Plus
pentru că reduce temperatura de lucru a pachetului
impermeabil conservând membrana de-a lungul timpului.
Integritatea vopselei va fi controlată periodic pentru a verifica
starea și eventual a o reface. În orice caz, ca și indicație
generală, se sugerează să se aplice un nou strat la fiecare 2-
3 ani.

 Protecții grele: pentru acoperișurile cu balast, protecția


stratului impermeabil va fi constituită din binder, straturi de
pietriș, ciment, pavimente și teren de cultură pentru
realizarea de grădini suspendate, în funcție de destinația
de uz a acoperișului. În acest caz vor fi adoptate toate
straturile funcționale de protecție, separare, scurgere și
drenaj aferente pachetului impermeabil specific, conform
dispozițiilor caietului de sarcini.

 Acoperișurile necirculabile vor trebui


totuși să aibă prevăzute benzi de mers necesare pentru a ajunge la
instalații tehnice prezente pe acoperiș. Aceste benzi vor trebui să fie
realizate din pavimente sau straturi de membrană suplimentară, ușor
de recunoscut și accesibile, astfel încât să nu se compromită
structura impermeabilă.

- 50 -
REFACERI

 În cazul refacerilor, stratul de fapt existent va putea fi


folosit ca suprafață de montare a noului strat impermeabil.
 Înainte de aplicarea noului sistem impermeabil, este
necesar să se execute intervenții de pregătire a suprafeței
de montare îndepărtând pliurile, ondulările sau încrețiturile
ale stratului existent prin incizii sau îndepărtări care să
refacă aspectul neted.
Refacerea va prevedea îndepărtarea completă a membranelor
ridicate pe verticala perimetrului pentru a permite o nouă aderență totală a impermeabilizării pe verticală.
Dacă este necesar, consolidarea vechiului strat va avea loc prin fixarea mecanică directă înainte de montarea noului
sistem impermeabil sau în dreptul suprapunerii primului strat.
Înainte de montarea noului sistem impermeabil este bine să se folosească un strat de separare multi-găurit tip
PEGASUS SPOT care va garanta aderența controlată a membranei succesive pe suport și eventuala eliminare a
presiunilor de vapori de sub strat în urma utilizării gurilor de tip Aeratoare GM respectiv 1 buc. / 25-30 m 2.

EXECUȚIA DETALIILOR

Prezentăm mai jos liniile directoare pentru executarea detaliilor cele mai comune, care în orice caz vor trebui să fie
realizate ad hoc în funcție de exigențele specifice ale acoperișului. Realizarea detaliilor va trebui să fie studiată în
funcție de natura suportului, de conformația și destinația de uz a acoperișului respectiv. Eventualele detalii ulterioare
care nu sunt prezentate în acest document vor fi studiate în faza de
proiect și vor fi introduse în caietul tehnic.

VERTICALELE

În general colțurile și muchiile ascuțite pe suport monolitic vor trebuie


să fie tratate înainte de montarea membranei prin scafe de racordare
la 45°din beton(mortare) sau elemente prefabricate de racord la 45°. În dreptul perimetrelor se recomandă ridicarea
membranei pe partea verticală pe o înălțime minimă care să garanteze o scurgere temporară a apei. Eventualele
detalii ulterioare care nu sunt prezentate în acest document vor fi studiate în faza de proiect și vor fi introduse în
caietul tehnic.

- 51 -
În cazul în care sunt folosite panouri termoizolante, pentru muchiile ascuțite interne, scafa de racordare va fi
înlocuită de o bandă de întăritură.
În cazul în care este prevăzută o barieră/frână cu vapori,
partea înălțată a acesteia va trebui întotdeauna să
depășească cota panoului izolant.
Primul strat impermeabil va trebui să fie prins de-a lungul
bazei perimetrului de suportul de bază și de stratul
funcțional printr-o linie de fixare (distanța dintre axe în
funcție de destinația de uz specifică) sau, în alternativă,
va fi efectuată o ardere cu flacără de-a lungul primului
metru de la zidul vertical .
O bandă de membrană montată cu aderență totală va
trebui să sigileze colțul, aderând pe primul element de
etanșare provenind din planul orizontal și să se ridice pe
o înălțime minimă calculată de la cota de extrados, cu
dimensiuni în funcție de destinația de uz:

o acoperișuri cu expunere totală: min.30;


o acoperișuri cu balast mobil din pământ (grădină suspendată): min. 30 cm;
o acoperișuri cu balast fix (carosabil, paviment fix): min. 30 cm
o acoperișuri cu balast mobil (pavimente mobile și pietriș): min.30 cm

Montarea celui de-al doilea strat impermeabil va ajunge până la fata elevației verticale, fără a efectua
nici o ridicare. O bandă de închidere va acoperi partea verticală până la înălțimea maximă, până se
acoperă complet capul zidului sau pe o înălțime minimă care să depășească cota primei benzi.
Extremitatea superioară a membranei va trebuie să fie prinsă de
perimetru prin coronamente verticale.

- 52 -
Note tehnice:

Se interzice întotdeauna folosirea unor membrane provenind din planul orizontal de acoperire, ca soluție
de continuitate, pentru a realiza înălțarea pe verticală. Benzile care constituie etanșarea verticală vor fi
realizate tăind porțiuni de membrană pe transversală față de lungimea membranei, păstrând o lățime
maximă egală cu dimensiunea membranei respective (în general 100 cm), care poate crește eventual
până la 250 cm în cazul în care montarea este efectuată simultan de 2 operatori

În scopul de a evita tensionările elementelor de prindere în dreptul racordurilor dintre suprafață plană și
verticală, se recomandă montarea pe suportul discontinuu a unui coltar metalic de separare de-a lungul
întregului perimetru. Acest profil va fi prins de suportul de bază prin linii de fixare.

- 53 -
ÎNVELIREA COLȚULUI INTERN
 Învelirea colțurilor interne și externe vor trebui sa fie efectuate în temeiul dispozițiilor normativului NP040 - 02
conform imaginilor

- 54 -
ÎNVELIREA COLȚULUI EXTERN

RACORDAREA LA UN CORP ÎN RELIEF CILINDRIC ÎN STRAT DUBLU

Dimensiuni în cm
- 55 -
CORP ÎN RELIEF CU SECȚIUNE PĂTRATĂ

- 56 -
ELEMENTE PENTRU CONTROLUL HIGROMETRIC INTERSTIȚIAL (aeratoare)

Pe suprafață vor fi aplicate, distribuite în mod egal,


guri de aerisire cu trunchiuri conice prefabricate tip
Aeratoare GM, respectiv 1 buc. / 25-30 m2.
Căminele de aerisire individuale vor fi montate
direct, pe panoul termoizolant.

Aeratoarele vor fi prinse prin fixări mecanice de suport,


respectiv 3 buc./aerator, după interpunerea primului strat
impermeabil și sudarea acestuia pe flanșe. Cel de-al doilea
strat va fi pus, cu aderență totală, pe primul. Etanșarea
completă a gurii de aerisire se va asigura cu ajutorul unei bucăți
de membrana care va intra pe trunchiul aeratorului până se
potrivește perfect și este lipit prin aderență total de extradosul
instalației impermeabile, ridicată pe înălțimea gurii de aerisire și
strânsa cu un colier metalic în jurul conului.
Bucățile de membrană vor fi găurite printr-o tăietură în formă
de cruce efectuată pe loc sau vor putea fi furnizate cu tijă
centrală prefabricată.

Aeratoarele GM vor putea fi individuale sau cu corp dublu coaxial în funcție de


necesitatea de a evacua doar vaporii de la extradosul
elementului termoizolant ori și de sub stratul de control al
vaporilor pre-montat.

În cazul refacerilor va trebui să se folosească guri de aerisire pentru a permite evacuarea


eventualilor vapori de apă care ar putea să se acumuleze între vechiul și noul strat impermeabil.

NOTA Aeratoarele vor trebuie să fie montate conform dispozițiilor normativului NP 040-02, după cum este
indicat mai sus

- 57 -
ELEMENTE DE RACORDARE LA BURLANELE ORIZONTALE ȘI VERTICALE

Racordarea la burlanele descendente se va face cu ajutorul gurilor de


descărcare rigide prefabricate, tip scurgeri de camp si unghiulare
GENERAL MEMBRANE, compatibile cu impermeabilizarea efectuată,
având diametrul și lungimea piciorului corespunzătoare racordului la
burlanele descendente prezente în cadrul structurii. Acestea vor trebui
să fie prevăzute într-un număr care să garanteze o scurgere sigură a
apei meteorice de pe acoperiș.

Scurgerile de camp și unghiulare vor fi amplasate în punctele cele mai


de jos ale acoperișului și, dacă este posibil, zona în care sunt puse
trebuie să fie coborâtă față de suprafața de montare pentru a facilita
eliminarea apei.

Gurile de scurgere vor fi poziționate prin metoda aderenței totale peste


primul strat impermeabil; de asemenea vor fi prinse prin fixări
mecanice corespunzătoare de suportul de bază, respectiv 3 buc./gură
de scurgere. Cel de-al doilea strat care constituie elementul de prindere
va trebui să fie modelat și sudat în interiorul conului gurii de scurgere

Gurile de scurgere vor fi prevăzute cu „site” împotriva frunzelor tip Parafrunzar sau cu grătar împotriva pietrișului tip
Site pietriș GM cu încastrare, incluzând aripioare.

- 58 -
PREAPLINURI

Scurgerile pentru „preaplin” vor fi realizate pe elevațiile verticale ale perimetrelor la o înălțime de aproximativ 10/15
cm față de cota suprafeței orizontale. Elementul va fi prins de membrane, iar acestea vor fi sudate pe conul gurii de
„preaplin”, conform celor descrise pentru gurile de scurgere puse pe suprafața respectivă.

Note tehnice:
În zonele cu indice mare al ploilor, se recomandă să se folosească burlane cu element de prindere în formă de
pahar prevăzute cu garnitură cu inel de prindere "o-ring” pe care se inserează piciorul gurii de evacuare, evitând
astfel fenomenele de revărsare.
Gurile de evacuare vor trebui să fie montate conform dispozițiilor normei NP 040-02.

- 59 -
CORONAMENTE VERTICALE( capace de atic)
Partea de sus a benzii de membrană ridicată pe verticală va trebui să fie
prinsă de perimetru cu ajutorul unor elemente de tablă de contur și
coronament etanșe la aer și apă și având forma necesară în conformitate
cu exigențele șantierului, dictate de conformația tipului de ridicare pe
verticală.
Profilul de coronament (capacul de atic)va putea acoperi capul zidului sau
prinde membrana la capătul superior al înălțării pe verticală.

LUMINATOARE

Membranele vor trebui să fie


ridicate pe verticala luminatorului
similar celor descrise pentru
ridicările pe verticală ale
perimetrului prevazând
întotdeauna o linie de prindere de-
a lungul soclului și ridicând banda
de închidere până se acoperă
integral capătul verticalei. În vârf va
fi fixată prin procedură mecanică
clema luminatorului,
după interpunerea benzii
anti - vânt din material
comprimabil (polietilenă sau
polipropilenă reticulară).

- 60 -
ROSTURI DE DILATAȚIE

Rosturile structurale vor trebui să fie etanșate corespunzător punând o bandă de membrană prin metoda aderenței
totale de-a lungul liniilor de intersectare a elementelor discontinue, racordând astfel elementul de etanșare care
constituie primul strat impermeabil provenind din elemente alăturate. Crearea acestei șuntări va trebui să fie
realizată cu surplus de material, pentru a putea adăposti un cordon comprimabil în interiorul sau . Apoi va fi aplicat
cel de-al doilea strat impermeabil, care se va termina în spatele elementului comprimabil. Pe extradosul său va fi
aplicată o bandă de închidere prin metoda aderenței totale, completând etanșarea de-a lungul rostului structural.

Pentru realizarea etansaitatii in zona rosturilor de dilatatie se pot folosi profilele de dilatatie -contractie prefabricate
compatibile cu membrana bituminoasa

PRAGURI
Membranele având funcția de etanșare vor trebui să se întindă pe toate
limitările verticale față de suprafața de montare a pragului. Cota ridicărilor
va trebui să fie întotdeauna peste planul de trecere a elementului de
etanșare. Impermeabilizarea sub prag va fi racordată la straturile de
etanșare provenind de la suprafața orizontală prin montarea cu aderență
totală. Membranele vor trebui să fie montate pe toată suprafața de montare
a pragurilor de acces și ridicate pe verticală pe o înălțime de aproximativ 20
cm.

Note tehnice:
În cazul în care, din motive de timp, trebuie să se monteze pragul înaintea stratului impermeabil, impermeabilizarea
sub prag va fi în orice caz aplicată înainte de pragul respectiv și lăsat un plus de material pentru racordarea
ulterioară la elementele de etanșare, puse pe planul orizontal al acoperișului.
Va trebui să se dea o atenție specială să nu se prejudicieze stratul de sub prag în timpul operațiunilor de montare,
folosind pentru ancorarea pragului materiale compatibile cu elementul de etanșare (pat de nisip, mortar, adeziv etc.),
sau în orice caz materiale fără substanțe organice și solvenți.

- 61 -
1.

DIVIZAREA

Divizarea va avea o întindere evaluată în funcție de destinația de uz:


o acoperișuri cu expunere completă / simplă = suprafețe întinse 500/600 m 2
o balast mobil (argilă, pietriș) / dificultate medie de deplasare = suprafață medie 300/400 m 2
o balast greu de deplasat (grădini suspendate) / dificultate de deplasare mică = suprafețe mici
100/150 m 2 sau mai mici conform indicațiilor proiectului;
o balast stabil sau nedeplasabil (carosabil, trotuar fix) / dificil sau imposibil de scos (doar prin excavație) =
suprafețe foarte mici 50/60 m 2 sau mai mici conform indicațiilor proiectului.
În timpul montării a secțiunii curente va fi creat un racord ermetic între elementul de etanșare care constituie primul
strat impermeabil și suport sau bariera/frâna de vapori aplicat prin aderență totală pe suportul de bază,
creând o zonă redusă și delimitată de acoperiș etanș.

Racordarea va fi efectuată întorcând primul strat impermeabil în jos față de panoul izolant și sudat cu soluție de
continuitate, pe cel puțin 15 cm, pe suprafața de montare sau pe elementul de control al vaporilor pus pe
suprafața orizontală.

Localizarea divizării pe zone va fi identificată de societatea de montare specializată pe planul emis de D.L., având
o conformație care respecta deversarea apelor meteorice
.
Divizarea va fi incepută în dreptul cotelor maxime de înclinație și se va închide în apropierea cotelor minime în
dreptul burlanelor descendente.

Secțiunea curentă a sistemului impermeabil va reîncepe de la stratul de bază pe spatele verticalei creată de
delimitare, pentru a coborî din nou până la linia următoare de divizare.

Note tehnice:
Sistemul de împărțire pe zone prevede în plus folosirea sistemelor de control fizice sau electronice.

- 62 -
CONTROLUL PRIVIND EXECUTIA:
o Verificări pe parcursul lucrărilor:
 calitatea suportului (calitatea produselor/materialelor şi execuţiei);
 calitatea produselor / materialelor ce compun structurile izolante (hidroizolante /
termohidroizolante);
 poziţionarea şi fixarea în structura suport a pieselor înglobate, de trecere (a elementelor
de străpungere) de fixare, ancorare, etc.;
 calitatea execuţiei pe etape/faze de lucru, în concordanţă cu prevederile documentaţiei
tehnice de executie şi a specificaţiilor tehnice.
o Rectificări:
 rectificări locale, unde este cazul, pe etape/faze de lucru;
 în vederea verificării finale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectificări a
eventualelor deficienţe precum şi de finisare (unde este cazul).
o Verificări finale:
 verificarea de suprafaţă se va realiza vizual şi prin tatonare, urmărind corectitudinea şi
calitatea modului de aplicare, lipire, fixare, racordare, acoperire, asigurare şi de protecţie a
produselor/materialelor de izolaţie;
 verificarea documentelor (procese verbale) privind controalele de calitate efectuate pe
parcursul desfăşurării lucrărilor;
 verificarea etanseitatii (unde aceasta este posibila, de regula la terase cu pante reduse)
prin inundare timp de 72 de ore.

CALITATEA LUCRARILOR :
o Recepţia produselor/materialelor de izolaţie se face prin verificarea certificatelor de conformitate, termenele de
valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de produse/materiale,
conform regulilor specifice pentru verificarea calităţii şi a prevederilor prezentei reglementări şi în conformitate cu
prevederile din „Caiet de sarcini” (după caz); în unele situaţii se pot solicita analize de laborator (laboratoare
autorizate, acreditate) care să verifice/certifice nivelurile de calitate;
o Controlul calităţii la punerea în operă: la punerea în operă a materialelor/produselor se efectuează controlul
(vizual) asupra menţinerii integrităţii, calităţii şi manipulării acestora ca urmare depozitării;
o Recepţia lucrărilor de izolaţii se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare.

- 63 -

S-ar putea să vă placă și