Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MEMBRANE BITUMINOASE
CUPRINS
Introducere........................................................................... pag.1
Terminologie si elemente definitorii....................................... pag.2
Suportul structurilor hidroizolante......................................... pag.3
Prezentarea membranelor hidroizolante bituminoase
............ pag.12
Structuri hidroizolante........................................................... pag.16
Structuri hidroizolante monostrat.......................................... pag.16
Structuri hidroizolante multistrat........................................... pag.17
Structuri hidroizolante verticale............................................ pag.18
Principii de amplasare a elementelor de constructie ce depasesc
sau sunt in planul invelitorii acoperisurilor
terasa..................................................................................... pag.19
Evacuare ape pluviale in functie de suprafata terasei............ pag.20
Stratigrafii terase................................................................... pag.22
Harti zonare geoclimatica...................................................... pag.26
Structuri hidroizolante pentru protectia elementelor si partilor de
cladire amplasate subteran.................................................... pag.27
Hidroizolarea impotriva apelor fara presiune hidrostatica...... pag.28
Hidroizolarea impotriva apelor cu presiune hidrostatica......... pag.32
Principii privind executia hidroizolatiilor................................. pag.35
Echipamente pentru montare................................................. pag.36
Siguranta in santier................................................................. pag.36
Logistica si manipulare........................................................... pag.39
Indicatii generale pentru montare............................................ pag.42
Indicatii montare membrane bituminoase................................ pag.47
Protectii usoare si grele........................................................... pag.50
Refaceri................................................................................... pag.51
Executia detaliilor .................................................................... pag.51
Controlul privind executia......................................................... pag.63
Calitatea lucrarilor..................................................................... pag.63
INTRODUCERE
-1-
TERMINOLOGIE SI ELEMENTE DEFINITORII :
-2-
- în cazurile menţionate produsul (structura) hidroizolant necesită lestare sau fixare
mecanică;
o autoaderenta: mod de aplicare a unei membrane în totala aderentă prin stratul autoadeziv aflat pe
faţa inferioară a membranei;
o strat de separare: folie sau foaie aplicata flotant între diverse produse ce compun structurile
termohidroizolante sau aplicată sub stratul de protecţie grea, cu rol de a împiedica aderenţa, de
compensare a deplasărilor , şi/sau de protecţie;
o strat difuzie (difuzie): strat cu rol de repartizare uniforma a vaporilor de apa (echilibrarea presiunii) si
de evacuare a acestora, poziţionat, de regulă, peste suprafeţe ce conţin sau pot acumula umezeală;
o bariera contra vaporilor (bariera vapori): strat cu rol de blocare a migrarii vaporilor de apa în structura
termoizolantă (de regulă de la interorul unei construcţii spre exterior);
o moduri de aderenta a unui produs (structura) hidroizolant pe un suport:
cu bitum fierbinte sau cu mastic (adeziv) bituminos aplicat la rece;
cu flacăra sau cu aer cald (sudură);
prin fixare mecanică, cu sau fără semiaderenţă.
-3-
STRUCTURA HIDROIZOLANTA
Defineşte sistemul structural hidroizolant monostrat, bistrat sau multistrat alcătuit din produse hidroizolante
tip membrane sau tip mase omogene cu aplicare peliculară, bituminoase sau polimerice.
o Structurile hidroizolante cu membrane se aplică pe suport în următoarele moduri:
independent/flotant: simplă pozare pe elementul suport de regulă, cu intercalarea unui strat de
separare (cu suprapunerile lipite); structurile hidroizolante se lestează;
în aderenţă totală: prin lipire, la cald cu masticuri bituminoase, la rece cu adezivi/masticuri
bituminoase sau polimerice sau prin sudură cu flacăra sau cu aer fierbinte;
în autoaderenţă: prin lipirea suprafeţei inferioare, autoadezive, a membranei pe suport, după
îndepărtarea filmului de protecţie;
în semiaderenţă: lipirea discontinuă, în puncte sau benzi, de regulă cu masticuri sau adezivi
specifici, la rece sau la cald, sau în autoaderenţă;
cu fixare mecanică: simplă pozare, în aderenţă totală sau semiaderenţă, cu fixare mecanică pe
suportul structural (cu suprapunerile lipite/sudate, de regulă, peste linia fixărilor mecanice);
o Membranele hidroizolante ce compun structurile multistrat se lipesc între ele (inclusiv suprapunerile)
numai în totală aderenţă, la cald sau la rece (nu se admite lipirea prin autoaderenţă);
o Structurile hidroizolante monostrat cu membrane bituminoase şi cele cu mase omogene cu aplicare
peliculară se aplică, numai pe suport rigid;
o Sisteme de termoizolare aplicate prin pulverizare în situ, peste structura hidroizolantă (de exemplu:
spuma poliuretanică), NU constituie hidroizolaţie.
NOTA : Protecţia grea din punct de vedere al capacităţii de lestare se va calcula şi dimensiona ca
încărcare în funcţie de condiţiile geometrice ale clădirii (înălţime), poziţia protecţiei în planul
terasei (colţ, margine, coamă, câmp) şi de conditiile climatice (vănt dominant, viteza maxim
previzibilă a vântului, creerea de turbioane, debit şi viteză de şiroire a apelor pluviale, etc.);
o Protecţii specifice hidroizolaţiilor subterane (zidării, şape sau tencuieli armate/slab armate, plăci din
polistiren extrudat, foi polimerice semirigide amprentate, etc
Tipul
Tipul teraselor/mod de aplicare
suportului
Terasa necirculabila protejata Terasa necirculabila autoprotejata Terasa circulabila
flotant semiaderent aderent semiaderent aderent flotant semiaderent aderent
RIGID x x x x x x x x
beton, sapa
ELASTIC x x o x o x x o
lemn, placi
fibrolemnoase
SEMIRIGID x x x x x x x x
EPS, XPS, PIR,
placa perlit
SEMIELASTIC x o x o x x o x
placi rigide vata
minerala
-5-
SUPORTUL STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE
-6-
şi în cazul şliţurilor de ancorare-protecţie a terminaţiilor verticale a membranelor hidroizolante. Nu se
recomandă realizarea scafelor semirotunde. Se pot utiliza scafe cu racord la 450, prefabricate, la
hidroizolaţiile împotriva apelor fără presiune hidrostatică;
o Se va verifica corecta poziţionare şi montare a tuturor elementelor constructive, accesorii şi anexe la
care se racordează hidroizolaţia (receptoare pluviale, barbacane/garguie, străpungeri, başe, elemente
de fixare şi auxiliare, etc.);
o Nu se va prelua frontul de lucru fără certitudinea şi verificarea corectitudinii existenţei tuturor
elementelor de fixare, ancorare, racordare privind suportul şi a celor de străpungere, fixare,
ancorare a instalaţiilor ce străpung şi trec prin izolaţie precum şi celor ce vor fi pazate/montate
peste izolaţie;
o Nu se vor aplica structuri hidroizolante:
pe dale aplicate în şapă sau în pat de nisip;
pe structură termohidroizolaţie inversă cu termoizolaţie din spumă poliuretanică aplicată în situ;
pe structură hidroizolantă/termohidroizolantă veche, degradată ce nu a fost reparată, rectificată,
regenerată (insclusiv luarea măsurilor de eliminare a umidităţii/apei din stratura existentă).
-7-
SUPORTUL RIGID
o Umidităţile maxime ale suportului, enunţate mai sus (Conditii privind preluarea frontului de lucru) ,
se consideră că sunt ideale pentru aplicare directă a straturilor termohidroizolante. De regulă, este
necesară impunerea între suport şi termoizolaţie a straturilor barieră contra vaporilor, cu sau fără
strat de difuzie, în următoarele conditii:
a) aplicarea barierei vaporilor în totală aderenţă sau semiaderenţă pe suport amorsat în cazurile
in care suportul poate avea umidităţi mai mari decât cele menţionate mai sus, cu condiţia
nedepăşirii mediei umidităţii relative de 60 % a aerului aflat în sapţiile interioare (sub
elementul suport termohidroizolant) şi a asigurării unei ventilaţii normale a spaţiilor interioare;
b) în cazurile în care conditiile enunţate la pct. a) sunt la limită şi/sau există posibilitatea depăşirii
condiţiilor, bariera contra vaporilor se aplică, pe suport, în semiaderenţă iar spaţiul de sub
acesta se va pune în contact cu atmosfera (prin deflectoare);
c) în cazurile în care suportul este ud şi/sau umiditatea relativă medie a aerului aflat în spaţiile
interioare (sub elementul suport termoizolat) este peste 75% şi/sau sunt temperatri ridicate şi
degajări importante de vapori (în conditiile in care nu se realizează o climatizare şi ventilare,
corespunzătoare), se va prevedea strat de difuzie (pus în contact cu atmosfera prin
deflectoare) şi barieră contra vaporilor.
o Panourile din tablă cutată vor avea declarate de către producător şi implicit de către furnizor, pe
tipuri, caracteristicile definitorii:
a) caracteristici geometrice: grosime tablă, dimensiuni cute;
b) caracteristici fizico-mecanice:
- tabelele cu indicarea distanţei dintre reazeme (pentru două, trei sau patru reazeme)
funcţie de încărcările uniform distribuite date, raportate la grosimile de fabricaţie a
tablei, pentru o săgeată dată;
- momentul de inerţie geometric I (cm 4), pentru calculul săgetii;
- modulul de rezistenţă W (cm3), pentrun calculul eforturilor capabile;
o Panourile din tablă cutată vor avea grosimea tablei ≥0,75 mm, înălţimea cutei >70 mm şi ≤120
mm; lăţimea cutei superioare va fi de minim 1,5 ori mai mare decât lăţimea golului adiacent,
aferent cutei inferioare;
o Panta planului suportului din panouri din tablă cutată va fi ≥1,5%;
o Suprapunerea longitudinală a panourilor din tablă cutată, va fi recomandată de producător;
suprapunerile se vor face numai pe reazeme cu o lăţime a suprafeţei de contact de minim 50 mm,
iar panourile vor depăşi marginile reazemului, de regulă, cu câte 50 mm;
-8-
o Modul de fixare, a panourilor din tablă cutată, pe reazeme şi de „coasere” longitudinală a acestora
va fi minim cea indicată de producător (pentru satisfacerea condiţiilor mecanice, indicate) şi va fi
stabilită de către proiectantul de rezistenţă (pentru obţinerea efectului de „şaibă”).
-9-
plăci din spumă poliizocianurat – PIR, natur sau caşerate, pe una sau pe ambele feţe, de
regulă, cu voaluri (împâslitură) din fibre de sticlă sau poliesterice sau cu membrane
hidroizolante bituminoase;
- 10 -
Sisteme şi elemente de fixare a plăcilor termoizolante şi de fixare a primului strat hidroizolant din cadrul
structurilor termohidroizolante sunt indicate (şi oferite) de producătorii de sistem (de hidroizolaţii cu
membrane bituminoase sau polimerice).
- 11 -
PREZENTAREA MEMBRANELOR BITUMINOASE
HIDROIZOLANTE
COMPOUND
Membranele hidroizolante bituminoase constituie tipul cel mai utilizat în lume în realizarea structurilor
hidroizolante monostrat, bistrat sau multistrat, utilizabile la toate tipurile de hidroizolări şi suporturi,
conform prevederilor producătorului, fabricate în două categorii principale:
o Membrane pe bază de bitum oxidat (bitum de extracţie sau bitum natural oxidat prin insuflare de aer
la temperaturi ridicate) constituie categoria veche de membrane hidroizolante, în prezent cu utilizare
redusă în C.E.; acestea, în general, prezintă performanţe fizico-mecanice reduse. Lipirea acestor
membrane pe suport şi între ele se face, de regulă, cu mastic bituminos fierbinte. Nu se admit
structurile hidroizolante cu membrane pe bază de bitum oxidat la clădirile din categoriile de
importanţă A şi B şi nu sunt recomandate la cele din categoria de importanţă C. Structurile
hidroizolante cu membrane pe bază de bitum oxidat sunt, de regulă, alcătuite din trei straturi;
o Membrane pe bază de bitum aditivat reprezintă categoria actuală cea mai utilizată în C.E.; acestea
prezintă performanţe fizico-mecanice foarte bune. Lipirea acestor membrane pe suport şi între ele se
face prin sudură cu flacără, lipire la rece sau la cald cu masticuri sau prin autoaderenţă (pe suport).
Structurile hidroizolante cu membrane pe bază de bitum aditivat sunt alcătuite din două straturi sau
monostrat.
Această categorie de membrane se produce în două sorturi principale după tipul de aditivare a
bitumului uşor oxidat cu polimeri:
a) bitum-plastomer, aditivat cu APP (polipropilenă atactică); membranele produse au diverse grosimi
şi au o bună comportare la acţiunea solvenţilor organici,la temperaturi ridicate şi la alungiri
prelungite;
- 12 -
b) bitum-elastomer, aditivat SBS (copolimer-stiren-butadien-stiren); membranele produse au diverse
grosimi şi au o bună comportare la alungiri prelungite şi la temperaturi scăzute;
c) bitum-polialfaolefinic, aditivat cu APAO; membranele produse au diverse grosimi si au o buna
comportare la temperaturi ridicate si flexibilitate la rece, cu excelent comportament la actiunea
razelor UV
d) un sort special îl constituie membranele pe bază de bitum aditivat (cu APP sau SBS) simplu sau
dublu autoadezive prin depunerea pe o faţă sau pe ambele feţe a unui strat de bitum-polimer-
adeziv (polimeri şi uleiuri plastifiate) şi a unei folii neaderente de protecţie care se îndepărtează la
punerea în operă; ca variantă la membranele autoadezive se produc benzi simpulu sau dublu
autoadezive (din membrană bituminoasă subţire, folii polimerice sau metalice) utilizate la etanşări
locale, de detaliu. Membranele autoadezive se utilizează ca prim strat hidroizolant aplicat pe plăci
termoizolante sau ca barieră contra vaporilor lipită de suport şi peste care se aplică plăci
termoizolante.
ARMATURA
Membranele hidroizolante bituminoase, de regulă, sunt structural armate, cu unul, două sau trei straturi
de armare impregnate şi acoperite cu bitum sau, în foarte rare cazuri, sunt formate dintr-un strat de bitum
gros(laminat) sau depus pe un material suport.
- 13 -
o Straturi de armare sau suport din materiale anorganice:
a) pâslă poliesterică (voal poliesteric): constituie un tip de armătură de utilizare curentă având certe
calităţi fizico-mecanice (impregnare bună, cu bitum, rezistenţă la perforare statică şi alungire la
tracţiune la rupere apreciabilă); se utilizează ca strat de armare, într-un strat sau mai multe
straturi (de acelaşi fel sau în combinaţii cu alte tipuri de armături) sau ca strat suport a
membranelor bitumate aditive şi poliesterice, precum şi a structurilor hidroizolante cu mase
omogene, cu aplicare peliculară;
b) ţesătură poliesterică: prezintă calităţi superioare pâslei poliesterice (foarte bună rezistenţă la
perforare dinamică, stabilitate dimensională şi la alungire la tracţiune la rupere); se utilizează ca
strat de armare sau ca strat suport a membranelor hidroizolante bituminoase şi mai ales a celor
polimerice, precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară;
c) împâslitură (voal) din fibre de sticlă: constituie un tip de armătură de utilizare curentă, fiind foarte
stabilă dimensional dar cu alungire la rupere redusă şi pliabilitate redusă; se utilizează ca strat de
armare, într-un strat sau mai multe straturi (de acelaşi fel sau în combinaţii cu alte tipuri de
armături), sau ca strat suport a membranelor bituminoase (cu bitum oxidat sau aditivat) şi
polimerice precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară;
d) ţesătură din fire de sticlă (cu urzeală şi bătătură din fire de sticlă; nu se recomandă bătătură din
meşe din fire sau fibre de sticlă): constituie un tip de armătură frecvent utilizată având certe
calităţi fizico-mecanice (rezistentă la perforare statică şi dinamică, rezistentă la tracţiune la
rupere); se utilizează ca strat de armare sau ca strat suport a membranelor bituminoase (cu bitum
oxidat sau aditivat) şi polimerice, precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu
aplicare peliculară;
e) folii metalice, polimerice sau mixte (folii metalice şi polimerice dublate): constituie, simple sau ca
strat suport al membranelor bituminoase sau polimerice (dublate la acestea), o puternică barieră
contra vaporilor sau ca strat suport al benzilor autoadezive de etanşare; foliile metalice sunt, de
regulă, din plumb, aluminiu etirat, cupru sau oţel inoxidabil;
f) reţele metalice subţiri (plase): constituie strat de armare pentru anumite membrane bituminoase
sau polimerice, speciale, sau ca strat de armare suplimentară în structuri hidroizolante la
etanşarea împotriva apelor cu presiune hidrostatică mare.
o Nu constituie strat de armare ranforsarile longitudinale din fire de sticlă sau polimerice aplicate pe
armătura din pâslă poliesterică sau împăslitură din fibre de sticlă.
PROTECTII
Membranele hidroizolante bituminoase sunt prevăzute din fabricaţie cu protecţii antiaderente împotriva
lipirii la ambalarea în suluri şi cu autoprotecţii împotriva factorilor de mediu (pentru membranele utilizate
ca strat superior în structuri hidroizolante expuse direct factorilor de mediu).
o Protecţiile antiaderente constau din filme/folii polimerice termofuzibile (numai la membranele ce se
lipesc prin sudură cu flacăra), pulberi minerale şi folii antiaderente sau hârtie siliconată pentru
membranele sau benzile autoadezive.
o Autoprotecţiile pot fi alcătuite din:
a) granule sau paiete minerale: granule din nisip cuarţos, pietriş sau ceramică concasată, paiete din
ardezie sau mică etc.; acestea conferă membranelor protecţie eficientă împotriva acţiunii
- 14 -
radiaţiilor solare şi a acţiunilor mecanice (măreşte considerabil rezistenţa la perforare statică) şi
totodată unele au şi rol decorativ;
b) folii metalice: aluminiu (uzual 0,08 mm grosime – 720 g/mp) şi inox sau cupru (uzual 0,08 mm
grosime – 390 g/mp); acestea se utilizează ca strat de protecţie al hidroizolaţiilor pentru
suprafeţele verticale datorită calităţilor reflectante (termoreflexie şi reflexie a radiaţiilor
ultraviolete);
c) folii polimerice: utilizate ca protecţie mecanică (la perforare statică); cele mai uzuale sunt foliile
poliesterice;
d) folii complexe, polimerice metalizate sau polimerice placate cu folii metalice: utilizate ca protecţie
mecanică şi contra radiaţiilor solare;
e) compound bituminos special fabricat cu rezistenţă faţă de factorii de mediu (radiaţii solare, în
special UV); aceste compounduri bituminoase pot avea şi însuşiri antivegetale (antirădăcini) şi
constituie materialul de bază în fabricarea membranelor cu bitum aditivat.
- 15 -
STRUCTURI HIDROIZOLANTE
DOMENIUL DE UTILIZARE:
- hidroizolaţiile monostrat nu se vor prevedea la clădiri din categoria de importanţă A şi B;
- hidroizolaţiile monostrat nu se vor prevedea la clădiri situate în zona climatică IV;
- hidroizolaţiile monostrat se vor aplica numai pe suport rigid; membranele bituminoase se vor
aplica numai în totală aderenţă;
- hidroizolaţiile monostrat pot fi prevăzute la terase cu pante ≥1,5%;
- hidroizolaţiile monostrat pot fi prevăzute numai la terase necirculabile şi nu pot fi prevăzute în
structuri cu termoizolaţia ranversată;
- suprafeţele hidroizolate cu membrane polimerice, se recomandă să fie plane, cu cât mai
puţine străpungeri faţă de planul învelitorii (luminatoare, trape, domuri, instalaţii, etc.);
- pentru hidroizolaţiile monostrat se vor utiliza numai membrane special produse pentru acest
mod de utilizare, respectându-se strict prevederile producătorului.
ALCATUIREA:
- se vor prevedea membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea nominală ≥ 4 mm sau
membrane polimerice cu grosimea ≥ 1,2 mm;
- 16 -
- racordarea între planuri diferite (coame, scafe, dolii) va fi întărită în lungul liniei de intersecţie
cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea desfăşurată de minim 50 cm peste care se va
aplica hidroizolaţia monostrat bituminoasă; în cazul membranelor polimerice care nu
comportă lipire în totală aderenţă, se recomandă utilizarea unei membrane cu o grosime mai
mare faţă de cea prevăzută în câmpul curent.
o EXECUTIA :
condiţii privind modul de aplicare:
- aplicarea membranelor pe suport cu pantă sub 8% se recomandă a se face în lungul liniei de
pantă iar pe suport cu pantă, peste 8% se recomandă a se face perpendicular pe linia de
pantă;
- continuitatea etansa a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudura continua minim la
dimensiunea indicată de producător;
- linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineară ci decalată cu minim
50 cm.
- Aplicarea membranelor in lungul liniei de panta se va face astfel:
- la panta intre 5%-15% lungimea membranei va fi redusa la 5m
- la panta intre 15%-50% lungimea membranei va fi redusa la 2,5m
- la panta >50% lungimea membranei va fi de maxim 2m
ALCATUIREA :
- se vor prevedea structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea
totală de minim 5 mm, structuri multistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu
- 17 -
grosimea totală de minim 6 mm sau structuri bistrat mixte, cu membrane polimerice cu
grosimea de minim 0,8 mm şi membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea de
minim 3 mm;
- racordarea între planuri diferite va fi întărită în lungul liniei de intersecţie cu un strat
hidroizolant suplimentar cu latimea de minim 25 cm peste care se va aplica structura
hidroizolantă multistrat; coamele şi doliile se recomandă să fie întărite cu un strat
hidroizolant suplimentar cu lăţimea desfăşurată de minim 50 cm;
- racordarea între planurile orizontal şi vertical poate fi realizată sub un unghi de 45º prin
utilizarea scafelor prefabricate (din membrane hidroizolante, lemn, etc.);
.
o EXECUTIA :
Modul de aplicare:
- aplicarea membranei superioare pe suport cu pantă sub 8% se recomandă a se face în lungul
liniei de pantă iar pe suport cu pantă peste 8% se recomandă a se face perpendicular pe linia
de pantă; membrana superioară poate fi aplicată paralel cu membrana inferioară dar decalat
la 1/2 din latime.
- pe suport (indirect) din tablă cutată, membrana se va aplica numai perpendicular pe linia
cutelor;
- continuitatea etanşă a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudură la dimensiunea
minimă indicată de producător;
- linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineară ci va fi decalată cu 50
cm iar linia suprapunerilor capetelor membranelor stratului superior va fi decalată cu minim 1
m faţă de cea a stratului inferior.
.
o DOMENIUL DE UTILIZARE:
- hidroizolaţia verticală din membrane bituminoase se va prevedea în structuri întărite, în
zonele cu încărcări din zăpadă pe sol >2 kN/m2 (în zonele ce presupun aglomerări de
zăpadă);
- membranele ce compun hidroizolaţia verticală vor fi de aceeaşi natură sau compatibile între
ele şi cu cele ce compun structura hidroizolantă curentă, de câmp;
- suportul hidroizolaţiei verticale se recomandă să fie rigid sau elastic.
o ALCATUIREA:
- se vor prevedea structuri monostrat sau bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat
sau cu membrane polimerice şi minim structuri bistrat cu membrane bitumate cu bitum oxidat;
- la terasele circulabile, carosabile şi tip grădină hidroizolaţia verticală va fi minim bistrat (nu se
include stratul suplimentar de întărire);
- 18 -
- racordul dintre suprafetele orizontale si verticale se va întari la structurile hidroizolante cu
membrane bituminoase, cu un strat suplimentar de intărire de minim 25 cm lăţime
desfăşurată (10+15 cm; 12,5+12,5 cm);
- structura hidroizolantă verticală va fi autoprotejată sau cu protecţie suplimentară grea (tencuieli
armate sau elemente prefabricate);
- hidroizolaţia verticală se va aplica în totală aderenţă pe elementele suport;
- hidroizolaţia verticală se va aplica pe înălţime minimă de 30 cm în zonele submontane şi pe 50
cm în zonele montane şi depresionar-montane; se va prevede fixare mecanică continuă a
părţii superioare, terminale, a structurii hidroizolante;
- Pentru înălţimi mai mari de 60 cm se vor prevede fixări mecanice pe o linie intermediară;
- hidroizolaţia verticală se va racorda (întoarce) pe capul aticelor sau se va fixa mecanic la partea
superioară.
o EXECUTIA
Modul de aplicare:
- intersecţia între planul vertical şi orizontal se va realiza în vinclu sau cu racord (scafă) la
45º (cu lungimea ipotenuzei de minim 5 cm); scafa poate fi realizată din şapă din mortar
de ciment sau cu piese profilate, speciale (din membrană bituminoasă, lemn, etc.);
- terminaţia superioară a structurii hidroizolante se recomandă a fi asigurată prin fixare
mecanică, prin introducere în şliţ orizontal sau prin acoperire cu piesă lăcrimar;
- stratul suplimentar de întărire va fi acoperit pe orizontală de hidroizolaţia orizontală
monostrat sau va fi interpus între straturile hidroizolaţiei orizontale multistrat. Stratul
hidroizolant vertical, exterior, se va suprapune peste ultimul strat (superior) hidroizolant al
structurii de câmp (orizontale);
- hidroizolaţia verticală va putea fi constituită din prelungirea hidroizolaţiei orizontale numai
în sensul derulării membranei hidroizolante; nu se admite racordarea pe verticală în
lungimea membranei hidroizolante.
- 19 -
l.(m) d.(m)
<0,40 0,25
0,40 0,50
>1,20 1,00
- 20 -
Evacuarea apelor pluviale(cu scurgere exterioara sau interioara) se poate prevede prin receptoare
cilindrice dimensionate in functie de suprafata de acoperis deservita(proiectie orizontala) pentru un debit
maxim al precipitatiilor de 3l/minut/m² ,conform urmatorului tabel
- 21 -
HIDROIZOLAREA ACOPERISULUI TERASA
Lucrare noua / Terasa necirculabila / Polistiren caserat
- 22 -
HIDROIZOLAREA ACOPERISULUI TERASA
Lucrare noua / Terasa necirculabila clasic
- 23 -
HIDROIZOLAREA ACOPERISULUI TERASA
Lucrare noua
Terasa necirculabila / Polistiren caserat / Pietris de rau
- 24 -
HIDROIZOLAREA ACOPERISULUI TERASA
Lucrare noua / Terasa circulabila clasic
- 25 -
Zonarea climatica a Romaniei
- 26 -
Zonarea valorilor de referinta a incarcarilor din vant
- 27 -
HIDROIZOLAREA IMPOTRIVA APELOR FARA PRESIUNE
HIDROSTATICA ( se referă în general la hidroizolarea fundaţiilor şi soclurilor):
o ALCATUIREA:
hidroizolaţia orizontală va fi de regulă monostrat şi se va realiza cu membrane hidroizolante
bituminoase sau polimerice, la nivelul dintre fundaţie şi soclu sau zidărie, cu sau fără racordare la
hidroizolaţia verticală (a soclului sau fundaţiei);
hidroizolarea orizontală a elementelor de fundare poate fi prevăzută şi la nivelul tălpii fundaţiei pe
betonul slab armat de egalizare de minim 10 cm grosime; recomandabil, de fiecare parte, se va
asigura o lăţime utilă pentru a se putea face racordarea la suprafeţele verticale ale fundaţiei sau
soclului şi pereţilor pe ambele feţe (exterior şi interior);
- 28 -
hidroizolaţia verticală va fi aplicată pe un suport din tencuială cu mortar de ciment fără adaos de
var, din drişcuit;
hidroizolaţia verticală, exterioară, a fundaţiilor, soclurilor şi pereţilor subterani va fi ridicată peste
cota finită a trotuarului cu minim 30 cm, în cazurile amplasării construcţiilor în zone montane şi
submontane, în care se prevăd aglomerări de zăpadă şi în cazul stropirilor frecvente şi intense
(construcţii cu acoperişuri cu scurgere la picătură, cu streaşină îngustă, etc.); În cazul zonelor de
şes cu stropiri moderate hidroizolaţia se poate ridica până la cota trotuarului;
hidroizolaţia verticală poate fi alcătuită dintr-o membrană hidroizolantă bituminoasă sau
polimerică lipită continuu pe suport, fixată mecanic la partea superioară sau din minim două
straturi din mase omogene cu aplicare peliculară eventual armate, protejate subteran cu plăci,
panouri sau foi semirigide (simple, amprentate sau celulare), zidărie sau ecran de argilă
compactat în straturi succesive şi suprateran cu tencuieli armate din mortar de ciment fără adaos
de var sau zidărie.
- Două construcţii alăturate, fundate la adâncimi diferite, una fiind deasupra şi cealaltă sub nivelul
pânzei freatice. Dacă construcţia fundată sub nivelul pânzei freatice se află în amonte faţă de sensul
de scurgere al apei, construcţia fundată peste nivelul pânzei freatice nu necesită hidroizolaţie iar dacă
se află în aval se va hidroizola deoarece se ridică nivelul pânzei freatice. Hidroizolaţiile vor fi
prevăzute împotriva apelor cu presiune hidrostatică. Construcţiile aflate deasupra nivelului maxim al
pânzei freatice se vor hidroizola împotriva apelor fără presiune hidrostatică.
- 29 -
Cazuri de construcţii subterane ce se hidroizolează.
- 30 -
Domeniul de utilizare:
o Hidroizolaţiile se vor prevedea în următoarele situaţii:
în cazul terenurilor în care nu există pericol de infiltrare cu produse petroliere sau a altor soluţii
care pot afecta caracteristicile calitative ale materialelor hidroizolante;
în cazul când sunt avantajoase tehnic sau economic decât alte procedee ca: ridicarea nivelului
inferior al construcţiei, utilizarea de betoane sau mortare impermeabile, impermeabilizarea
terenului, prevederea de sisteme drenante, etc.
o Proiectarea construcţiilor subterane se va face astfel încât să se asigure posibilitatea executării
hidroizolaţiei ţinându-se seama de următoarele:
forma construcţiei în plan şi în secţiune vor fi cât mai simple pentru asigurarea unei manopere
uşoare şi sigure;
construcţia se va amplasa de regulă la o distanţă de minim 1,20 m faţă de alte construcţii sau
elemente de construcţie existente sau în curs de proiectare-execuţie, pentru a avea spaţiul
necesar execuţiei hidroizolaţiei; în caz contrar: se va prevedea un perete suport al hidroizolaţiei
distanţat şi separat faţă de construcţia existentă printr-un strat de desolidarizare şi alunecare
(plăci deşeuri cauciuc, plăci polistiren expandat, plăci sau foi din materiale polimerice, etc.) sau se
va retrage partea subterană a construcţiei la distanţă de minim 1,20 m iar partea supraterană va
ieşi în consolă la limita necesară;
la baza săpăturii, perimetral construcţiei, vor fi prevăzute rigole şi puţuri pentru dirijarea,
colectarea şi evacuarea apelor din precipitaţii; suplimentar, dacă este cazul, se poate prevedea
un sistem permanent de epuisment pentru coborârea pânzei freatice la minim 30 cm sub nivelul
betonului de egalizare, pentru a se asigura un suport uscat pentru executarea hidroizolaţiei
(orizontale);
în cazul hidroizolaţiei în sistem „cuvă exterioară” betonul de egalizare de sub radierul construcţiei
(subradier) trebuie prevăzut cu o supralărgire de minim 30 cm pe tot conturul radierului (cu
îngroşare şi armare suplimentară perimetrală pentru a se împiedica fisurarea) pentru crearea
spaţiului necesar de racordare a hidroizolaţiei verticale;
în cazul radierelor situate la cote diferite, subradierul ca suport al hidroizolaţiei va fi racordat la 45º
cu o diferenţă de nivel de maxim 1 m, într-o singură treaptă, sau în trepte multiple pentru diferenţe
de nivel mai mari;
elementele de străpungere vor fi înglobate şi fixate în suportul hidroizolaţiei şi la faţa acesteia.
o În cazul când la nivelul hidroizolaţiei presiunea depăşeşte 5 daN/cm2, temperatura este mai mare de
40ºC, există vibraţii sau eforturi tangenţiale, etanşarea se va realiza cu membrane hidroizolante
bituminoase cu bitum aditivat sau polimerice;
o La alegerea structurii hidroizolante se va ţine seama de nivelul de etanşare admisibil concretizat prin
starea feţei interioare a pereţilor sau pardoselii:
uscat – nu se admit pete izolate de umezeală; constituie condiţia curentă de exigenţă
corespunzătoare prevederilor prezentului normativ;
umed - se admit porţiuni izolate de umezeală pe suprafeţe de maxim 20%, fără apariţia
stagnărilor sau picăturilor de apă; nu se vor admite la spaţiile cu utilizare umană sau animală ci
eventual numai la spaţii tehnice în care nu există activitate umană permanentă sau temporară;
- 31 -
la construcţiile ce deservesc sau conţin instalaţii electrice şi/sau electronice hidroizolatia va fi
întărită cu minim un strat faţă de prevederile prezentului normativ.
o Categoriile de fisurare previzibile a construcţiei după valoarea limită de calcul a deschiderii fisurilor
(criterii ce implică nivelul de rezistenţă la alungire la rupere a materialelor hidroizolante preconizate):
cu deschiderea fisurilor până la 0,1 mm;
cu deschiderea fisurilor până la 0,2 mm;
cu deschiderea fisurilor de la 0,2 la 0,5 mm.
o Hidroizolaţia pereţilor subsolurilor sau a cuvelor se aplică, de regulă, pe structura de rezistenţă (din
beton armat sau zidărie);
o Execuţia se recomandă a se efectua dinspre exteriorul construcţiei, în spaţiul rezultat din săpătura
(sistem cuvă exterioară); în cazul în care nu se poate asigura hidroizolarea pe exterior se poate
adopta sistemul de execuţie a hidroizolaţiei din interior (cuvă interioară) pe peretele de protecţie cu rol
de suport;
o Hidroizolaţiile subterane se aplică în aderenţă totală pe întreaga suprafaţă (pe suport şi între
membrane); în cazul în care elementul suport orizontal este umed (nu se poate obţine totala
aderenţă) se poate prevedea un prim strat pozat flotant, constituind astfel un suport uscat de
aderenţă a membranelor hidroizolante ce compun structura.
Hidroizolarea impotriva apelor cu presiune hidrostatica se poate concepe ,in unul din urmatoarele
sisteme:
- 32 -
o SISTEMUL„CUVA INTERIOARA” (cuvă în cuvă):
sistemul poate fi adoptat în principal împotriva exfiltraţiilor; structura suport (cea exterioară) va fi de
rezistenţă cu radier din beton armat şi pereţi din beton armat sau zidărie de cărămidă (armată cu
sâmburi şi centuri din beton armat), pe aceasta se aplică hidroizolaţia şi protecţia interioară (cuvă
interioară); în cazul pereţilor de sprijin (de tip perete mulat, piloţii secanţi, etc.) sunt necesare lucrări de
asigurare a unei suprafeţe plane, aderente;
sistemul se poate adopta şi în următoarele cazuri:
- împotriva infiltraţiilor sau acţiunilor combinate ale apei (din interior şi din exterior);
- când nu se poate adopta sistemul „cuvă exterioară” din motive constructive sau din imposibilitatea
asigurării spaţiului necesar de lucru pe exterior;
- când construcţia necesită rosturi de dilatare sau tasare (astfel se poate asigura continuitatea şi calitatea
optimă a hidroizolaţiei în zona rosturilor).
sistemul prezintă următoarele avantaje:
- siguranţa calităţii execuţiei hidroizolaţiei (asigurarea etanşeităţii) în zonele de racord dintre suprafeţele
orizontale şi cele verticale precum şi la rosturi;
- posibilitatea realizării construcţiei lângă alte construcţii existente;
- posibilitatea verificării, etanşeităţii (la exfiltraţii) după realizarea hidroizolaţiei prin proba cu apa, în cazul
bazinelor supraterane.
sistemul prezintă următoarele dezavantaje:
- posibilitatea degradării hidroizolaţiei la execuţia structurii cuvei interioare (la montarea armăturilor şi la
turanarea betonului);
- imposibilitatea verificării etanşeităţii (la exfiltraţii) în cazul construcţiilor subterane.
- 33 -
o SISTEMUL „CUVA EXTERIOARA ”:
- 34 -
PRINCIPII PRIVIND EXECUTIA HIDROIZOLATIILOR
CONDITII GENERALE
PREGATIREA LUCRARILOR
:
o Pentru lucrările de amploare şi de complexitate ridicată (recomandabil pentru suprafeţe > 500 m 2),
înainte de începerea acestora, este util ca executantul să elaboreze o documentaţie/fişă tehnică
privind pregătirea acestora (rezolvarea detaliilor ce nu se regăsesc în documentaţia de execuţie şi a
unor eventuale neconcordanţe sau modificări, în acord cu proiectantul) şi elaborarea graficului de
eşalonare a lucrărilor (pentru a nu se suprapune cu lucrări de alt specific), organizarea de
şantier/punct de lucru precum şi măsurile de protecţie şi siguranţă, specifice lucrări;
- 35 -
o Organizarea de şantier şi punerea acesteia în practică:
a) asigurarea spaţiului şi utilităţilor aferente organizării de şantier;
b) protecţia muncitorilor privind spaţiile de acces în clădire, a spaţiilor perimetrale de circulaţie şi
asigurarea zonei de lucru (plase, parapeţi, schele, etc.);
Arzător.
Furtun de legătură din
cauciuc pentru înaltă presiune
cu regulatorul de presiune
aferent. Butelie cu propan
prevăzută cu supapă de
siguranță.
Cuțite cu lame din oțel.
Mătură pentru curățarea suportului.
SIGURANȚA PE ȘANTIER
- 36 -
Prezentăm mai jos câteva reguli importante de urmat pentru montare. Toate operațiunile vor trebui să se
desfășoare conform legii 90/1996 cu modificările ulterioare.
o Arzătorul și toate echipamentele trebuie să fie păstrate în bune condiții și să nu dea niciodată semn de
îmbătrânire; supapele trebuie să fie întotdeauna curate.
o Dupa ce sunt stinse toate arzatoarele, este necesar ca un muncitor să rămână la fața locului cel puțin o oră
pentru a se asigura că nu există semne de fum, jar sau focare incandescente.
o Fiți foarte atenție la manevrarea arzătorului; nu îl sprijiniți de vreo mistrie, de o butelie de gaze sau de un colț
al acoperișului. Un arzător aprins nu va trebui să rămână niciodată nesupravegheat.
o Nu folosiți arzatorul în apropierea țevilor de gaze, a cablurilor electrice, a mașinilor de aer condiționat și nici pe
suprafețe inflamabile, ca de exemplu lemnul sau izolanții din EPS.
o Folosiți un arzător mic pentru a fixa elementele mici. Arzătorul trebuie să aibă întotdeauna o supapă cu
indicator.
o Înainte de a stinge arzătorul va trebui să stingeți supapa pentru gaz, apoi, când se arde tot gazul aflat pe
furtun, se va putea închide și supapa arzătorului.
o Atunci când se află pe acoperiș, va trebui să se garanteze stabilitatea buteliilor de gaz, evitând în mod
preventiv rostogolirea lor pe acoperiș și căderea pe sol.
o Buteliile de gaz trebuie să fie puse în poziție verticală și la o distanță de cel puțin 3 m de flacără.
o În timpul folosirii țineți buteliile de gaz la o distanță de cel puțin 10 m una de cealaltă.
o Nu expuneți butelia de gaz la temperaturi sau vibrații excesive.
o Nu încălziți butelia pentru a crește presiunea internă.
o Fiți foarte atenți în apropierea conductelor de ventilație, asigurându-vă ca flăcările să nu ajungă în interiorul
clădirii.
o În caz de scăpări de gaze întrerupeți imediat lucrările și înlocuiți părțile afectate.
o Echipamentul trebuie să fie depus în boxa pentru echipamente, pentru a fi protejat în mod corespunzător.
o Trebuie să fie adoptate măsurile impuse de Pompieri cu privire la utilizarea acestor echipamente pe acoperiș.
- 37 -
Muncitorii vor trebui să poarte salopete adecvate, mănuși de protecție, încălțăminte de
protecție și măști pentru protejarea căilor respiratorii de gazele și fumul rezultat din ardere.
În cazul mediilor închise sau slab aerisite, personalul va trebui să fie dotat cu aparate de
respirat.
Tot personalul, cu excepția celui care folosește arzătorul, va trebui să păstreze o distanță
de siguranță de cel puțin un metru față de flacără. Atunci când nu este folosit, arzătorul va
trebui să fie sprijinit cu lancea în sus și stins.
Supapa de reglare a presiunii gazului nu trebuie să fie niciodată blocată. Arzătorul va trebui
să aibă o supapă specială care să permită închiderea sa imediată. Angajatorul este obligat
să instruiască personalul cu privire la utilizarea corectă a arzătorului și la toate celelalte
proceduri aferente. Personalul va trebui să fie foarte atent la colțuri și în prezența
materialelor inflamabile. Șantierul va trebui să fie prevăzut cu elemente corespunzătoare de
acces și protecție perimetrală sau sisteme anti-cădere,
conform normelor în vigoare.
- 38 -
LOGISTICĂ ȘI MANIPULARE
Manipulare la descărcare
Se recomandă să fiți foarte atenți la mișcările prea bruște, la colțuri, suprafețe ascuțite și la tot ceea ce ar putea
afecta în vreun fel materialele.
Se va da o atenție specială în caz de temperaturi scăzute, încercând să se evite loviturile violente care ar putea
provoca ruperea membranei.
- 39 -
Depozitarea
Stocarea
Manevrarea pe șantier
- 40 -
Conservarea pe șantier
Ar fi bine ca pe șantier să fie puse la dispoziție doar rolele
care vor fi folosite în ziua de lucru, dată fiind importanța pe
care o are stocarea corectă a acestor materiale. Pentru paleții
aflați pe acoperiș, trebuie în orice caz să se scoată învelișul
termo-retractabil sau cel puțin să se efectueze tăieturi laterale
pe acesta, astfel încât să se favorizeze aerisirea și să se
reducă efectul de seră care ar putea să se creeze în palet; de
asemenea, să se asigure protejarea vârfului paletului
împotriva soarelui, astfel încât să se reducă temperatura părții superioare a rolelor.
- 41 -
INDICAȚII GENERALE PENTRU MONTARE
Următoarele indicații sunt conforme cu normativul NP 040-02. Se pot distinge trei tipuri diferite de montare a
membranei impermeabile:
o ADERENȚĂ TOTALĂ
o SEMI-ADERENȚĂ
o INDEPENDENT.
Pe baza exigențelor proiectului, va fi ales tipul de montare care va fi adoptat și care poate depinde de mai mulți
factori sau destinații de utilizare a membranei:
o Tipul de suport; de exemplu, în cazul structurilor prefabricate discontinue care nu sunt expuse complet, se
preferă metoda independentă sau cu semi-aderență pentru prima membrană. Următoarele vor fi lipite
întotdeauna cu aderență totală;
o Morfologia acoperișului; de exemplu, pentru terase foarte înclinate se folosește aderența totală și fixarea
mecanică.
o Expunerea completă; în acest caz, proiectarea va prevede oportunitatea sau lipsa oportunității de a folosi
metoda aderenței complete pentru prima membrană mai degrabă decât alte metode de montare. În orice caz,
oricare ar fi modul de montare, acesta va fi întotdeauna însoțit de prinderea sistemului impermeabil conform
normei CR 1-1-4/2012 evaluând rezistența sistemului la smulgerea de către vânt.
CR 1-1-4/2012 – cod de proiectare .Actiunea vantului asupra constructiilor
- 42 -
În caz de montare pe suprafețe cu înclinații mari (>20%), aderența totală va trebuie să fie însoțită de fixări
mecanice de dimensiuni corespunzatoare pentru a evita smulgerea stratului impermeabil
.
La îmbinarea liniilor de joncțiune a placilor
prefabricate(chesoane), locul unor mișcări probabil
diferențiale între imbinarile planului de montare, înainte de
montarea prin metoda aderenței totale a membranei, este
necesar să se aplice benzi tip General TM cu lățime de 20
cm, sudate pe o singură parte, constituite dintr-o
membrană cu grosime de 4 mm, armatura din poliester
care au funcția de a repartiza mișcarea de oboseală
prezentă în acele puncte speciale dintr-o zonă mai mare,
păstrând funcțiile acoperișului.
Montarea prin metoda INDEPENDENTĂ poate prevedea straturi funcționale pentru a compensa
eventualele nevoi de protecție, culisare sau separare.
- 43 -
CONDIȚII DE MEDIU
Condițiile de mediu nefavorabile (ploaie, zăpadă și
umiditate) pot afecta montarea; dacă temperatura coboară
sub +5°C se recomandă întreruperea montării. În mod
analog, vara, în țările cu climă caldă, pentru montarea pe
izolant termic, este bine să se evite montarea în timpul orelor
călduroase.
SUPRAFAȚA DE MONTARE
Pentru o montare corectă și pentru a garanta prestații optime, suportul trebuie să
aibă o înclinație minimă pentru scurgerea apei meteorice (>1,5%). De asemenea, va
trebui să fie drept, fără denivelari, unitar, uscat și curat, cu o asperitate adecvată a
suprafeței capabilă să mențină stratigrafia impermeabilă. Pentru suprafețele de
montare din cărămidă și beton sau ciment, trebuie să așteptați ca acestea să se
usuce, respectiv o perioadă cuprinsă între 8 zile și 3 săptămâni.
Realizarea unui strat de înclinație funcțională este foarte importantă pentru durata impermeabilizării.
o o
A A
- 44 -
Fiecare zonă trebuie să aibă o suprafață de la 100 la
150 m 2 cu o distanță maximă a traseului apei meteorice
de 15-20 m fata de gura de evacuare, cu înclinații
variind între 2 și 5%. Dimensiunile evacuărilor trebuie
să fie direct proporționale cu zona deservită. Consultati
tabelul afisat mai sus (Evacuarea apelor pluviale)
- 45 -
Utilizarea panourilor izolante
Dacă aplicarea prevede aderența totală pe
panourile termo-izolante este necesar să se
folosească plăci prefabricate
(GENERALTHERMO).
Se pot folosi pentru realizarea termoizolatiei
panouri termoizolante de tipul GENERAL EPS
(placa natur), iar pentru a evita deteriorarea
panoului in timpul operatiei de sudura folositi o
membrana de caserare de tipul TERMOSTAR P
Panourile de termoizolatie se vor fixa mecanic
sau lipi cu adezivi de suport ,dupa care puteti
realiza sudarea membranelor de hidroizolatie in
totala aderenta .
NOTA: Nu termosudati membranele de
hidroizolatii, cu flacara, direct pe panoul de
polistiren natur GENERAL EPS
- 46 -
INDICATII MONTARE MEMBRANA BITUMINOASA
Pentru acoperișuri cu înclinație mica (1%) sau foarte puțin înclinată (<8%), direcția de montare a
membranelor de etanșare va putea să fie longitudinală față de linia de panta a acoperișului.
Pentru acoperișuri cu înclinație mai mare (>8%) direcția de montare recomandată va putea sa fie atat
transversala cat și longitudinală față de pantă.
Suprapunerile longitudinale vor trebui să fie de cel puțin 10 cm și cele de capăt de cel puțin 15 cm.
Sudura suprapunerilor de continuitate va trebui să fie realizată astfel încât să se creeze ieșirea uniformă a
unui fir de amestec topit, între 5 mm și 15 mm, indice al lipirii și sudării corecte în punctele de suprapunere
a membranelor, conform prevederilor normativului NP 040-02. Sudarea suprapunerii și ieșirea firului de
topire poate fi efectuată în același timp cu lipirea de planul de montare a membranei, muncitorul apăsând
cu piciorul în zona de sudură sau încălzind ulterior zona de lipit și folosind un rulou de presare.
- 47 -
Se va evita folosirea mistriei cu vârf rotunjit pentru lipirea îmbinărilor(chituirea), dat fiind că această
operațiune dezvelește armătura, slăbind-o.
Referitor la îmbinarea dintre membrane, trebuie să se prevadă întotdeauna un tip de dispunere astfel încât
să se evite suprapunerea a mai mult de trei straturi.
Amplasarea fiecărui strat va prevede întotdeauna o
deviere longitudinală a membranei de 50 cm, cu
indicația să se taie unghiul (circa 10 cm la 45°) din
membrana pe care se lipește, în dreptul îmbinărilor
de la capete
.
- 48 -
Executarea sudurii cu secțiune curentă cu dublu strat.
Suprapunerile de la capetele
membranelor cu auto- protecție minerală vor fi
efectuate încălzind cu atenție suprafața auto-
protejată supusă suprapunerii până când ardezia se
înglobează în amestec. Acest lucru va permite o
aderență perfectă între straturi.
- 49 -
PROTECȚII UȘOARE ȘI GRELE
- 50 -
REFACERI
EXECUȚIA DETALIILOR
Prezentăm mai jos liniile directoare pentru executarea detaliilor cele mai comune, care în orice caz vor trebui să fie
realizate ad hoc în funcție de exigențele specifice ale acoperișului. Realizarea detaliilor va trebui să fie studiată în
funcție de natura suportului, de conformația și destinația de uz a acoperișului respectiv. Eventualele detalii ulterioare
care nu sunt prezentate în acest document vor fi studiate în faza de
proiect și vor fi introduse în caietul tehnic.
VERTICALELE
- 51 -
În cazul în care sunt folosite panouri termoizolante, pentru muchiile ascuțite interne, scafa de racordare va fi
înlocuită de o bandă de întăritură.
În cazul în care este prevăzută o barieră/frână cu vapori,
partea înălțată a acesteia va trebui întotdeauna să
depășească cota panoului izolant.
Primul strat impermeabil va trebui să fie prins de-a lungul
bazei perimetrului de suportul de bază și de stratul
funcțional printr-o linie de fixare (distanța dintre axe în
funcție de destinația de uz specifică) sau, în alternativă,
va fi efectuată o ardere cu flacără de-a lungul primului
metru de la zidul vertical .
O bandă de membrană montată cu aderență totală va
trebui să sigileze colțul, aderând pe primul element de
etanșare provenind din planul orizontal și să se ridice pe
o înălțime minimă calculată de la cota de extrados, cu
dimensiuni în funcție de destinația de uz:
Montarea celui de-al doilea strat impermeabil va ajunge până la fata elevației verticale, fără a efectua
nici o ridicare. O bandă de închidere va acoperi partea verticală până la înălțimea maximă, până se
acoperă complet capul zidului sau pe o înălțime minimă care să depășească cota primei benzi.
Extremitatea superioară a membranei va trebuie să fie prinsă de
perimetru prin coronamente verticale.
- 52 -
Note tehnice:
Se interzice întotdeauna folosirea unor membrane provenind din planul orizontal de acoperire, ca soluție
de continuitate, pentru a realiza înălțarea pe verticală. Benzile care constituie etanșarea verticală vor fi
realizate tăind porțiuni de membrană pe transversală față de lungimea membranei, păstrând o lățime
maximă egală cu dimensiunea membranei respective (în general 100 cm), care poate crește eventual
până la 250 cm în cazul în care montarea este efectuată simultan de 2 operatori
În scopul de a evita tensionările elementelor de prindere în dreptul racordurilor dintre suprafață plană și
verticală, se recomandă montarea pe suportul discontinuu a unui coltar metalic de separare de-a lungul
întregului perimetru. Acest profil va fi prins de suportul de bază prin linii de fixare.
- 53 -
ÎNVELIREA COLȚULUI INTERN
Învelirea colțurilor interne și externe vor trebui sa fie efectuate în temeiul dispozițiilor normativului NP040 - 02
conform imaginilor
- 54 -
ÎNVELIREA COLȚULUI EXTERN
Dimensiuni în cm
- 55 -
CORP ÎN RELIEF CU SECȚIUNE PĂTRATĂ
- 56 -
ELEMENTE PENTRU CONTROLUL HIGROMETRIC INTERSTIȚIAL (aeratoare)
NOTA Aeratoarele vor trebuie să fie montate conform dispozițiilor normativului NP 040-02, după cum este
indicat mai sus
- 57 -
ELEMENTE DE RACORDARE LA BURLANELE ORIZONTALE ȘI VERTICALE
Gurile de scurgere vor fi prevăzute cu „site” împotriva frunzelor tip Parafrunzar sau cu grătar împotriva pietrișului tip
Site pietriș GM cu încastrare, incluzând aripioare.
- 58 -
PREAPLINURI
Scurgerile pentru „preaplin” vor fi realizate pe elevațiile verticale ale perimetrelor la o înălțime de aproximativ 10/15
cm față de cota suprafeței orizontale. Elementul va fi prins de membrane, iar acestea vor fi sudate pe conul gurii de
„preaplin”, conform celor descrise pentru gurile de scurgere puse pe suprafața respectivă.
Note tehnice:
În zonele cu indice mare al ploilor, se recomandă să se folosească burlane cu element de prindere în formă de
pahar prevăzute cu garnitură cu inel de prindere "o-ring” pe care se inserează piciorul gurii de evacuare, evitând
astfel fenomenele de revărsare.
Gurile de evacuare vor trebui să fie montate conform dispozițiilor normei NP 040-02.
- 59 -
CORONAMENTE VERTICALE( capace de atic)
Partea de sus a benzii de membrană ridicată pe verticală va trebui să fie
prinsă de perimetru cu ajutorul unor elemente de tablă de contur și
coronament etanșe la aer și apă și având forma necesară în conformitate
cu exigențele șantierului, dictate de conformația tipului de ridicare pe
verticală.
Profilul de coronament (capacul de atic)va putea acoperi capul zidului sau
prinde membrana la capătul superior al înălțării pe verticală.
LUMINATOARE
- 60 -
ROSTURI DE DILATAȚIE
Rosturile structurale vor trebui să fie etanșate corespunzător punând o bandă de membrană prin metoda aderenței
totale de-a lungul liniilor de intersectare a elementelor discontinue, racordând astfel elementul de etanșare care
constituie primul strat impermeabil provenind din elemente alăturate. Crearea acestei șuntări va trebui să fie
realizată cu surplus de material, pentru a putea adăposti un cordon comprimabil în interiorul sau . Apoi va fi aplicat
cel de-al doilea strat impermeabil, care se va termina în spatele elementului comprimabil. Pe extradosul său va fi
aplicată o bandă de închidere prin metoda aderenței totale, completând etanșarea de-a lungul rostului structural.
Pentru realizarea etansaitatii in zona rosturilor de dilatatie se pot folosi profilele de dilatatie -contractie prefabricate
compatibile cu membrana bituminoasa
PRAGURI
Membranele având funcția de etanșare vor trebui să se întindă pe toate
limitările verticale față de suprafața de montare a pragului. Cota ridicărilor
va trebui să fie întotdeauna peste planul de trecere a elementului de
etanșare. Impermeabilizarea sub prag va fi racordată la straturile de
etanșare provenind de la suprafața orizontală prin montarea cu aderență
totală. Membranele vor trebui să fie montate pe toată suprafața de montare
a pragurilor de acces și ridicate pe verticală pe o înălțime de aproximativ 20
cm.
Note tehnice:
În cazul în care, din motive de timp, trebuie să se monteze pragul înaintea stratului impermeabil, impermeabilizarea
sub prag va fi în orice caz aplicată înainte de pragul respectiv și lăsat un plus de material pentru racordarea
ulterioară la elementele de etanșare, puse pe planul orizontal al acoperișului.
Va trebui să se dea o atenție specială să nu se prejudicieze stratul de sub prag în timpul operațiunilor de montare,
folosind pentru ancorarea pragului materiale compatibile cu elementul de etanșare (pat de nisip, mortar, adeziv etc.),
sau în orice caz materiale fără substanțe organice și solvenți.
- 61 -
1.
DIVIZAREA
Racordarea va fi efectuată întorcând primul strat impermeabil în jos față de panoul izolant și sudat cu soluție de
continuitate, pe cel puțin 15 cm, pe suprafața de montare sau pe elementul de control al vaporilor pus pe
suprafața orizontală.
Localizarea divizării pe zone va fi identificată de societatea de montare specializată pe planul emis de D.L., având
o conformație care respecta deversarea apelor meteorice
.
Divizarea va fi incepută în dreptul cotelor maxime de înclinație și se va închide în apropierea cotelor minime în
dreptul burlanelor descendente.
Secțiunea curentă a sistemului impermeabil va reîncepe de la stratul de bază pe spatele verticalei creată de
delimitare, pentru a coborî din nou până la linia următoare de divizare.
Note tehnice:
Sistemul de împărțire pe zone prevede în plus folosirea sistemelor de control fizice sau electronice.
- 62 -
CONTROLUL PRIVIND EXECUTIA:
o Verificări pe parcursul lucrărilor:
calitatea suportului (calitatea produselor/materialelor şi execuţiei);
calitatea produselor / materialelor ce compun structurile izolante (hidroizolante /
termohidroizolante);
poziţionarea şi fixarea în structura suport a pieselor înglobate, de trecere (a elementelor
de străpungere) de fixare, ancorare, etc.;
calitatea execuţiei pe etape/faze de lucru, în concordanţă cu prevederile documentaţiei
tehnice de executie şi a specificaţiilor tehnice.
o Rectificări:
rectificări locale, unde este cazul, pe etape/faze de lucru;
în vederea verificării finale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectificări a
eventualelor deficienţe precum şi de finisare (unde este cazul).
o Verificări finale:
verificarea de suprafaţă se va realiza vizual şi prin tatonare, urmărind corectitudinea şi
calitatea modului de aplicare, lipire, fixare, racordare, acoperire, asigurare şi de protecţie a
produselor/materialelor de izolaţie;
verificarea documentelor (procese verbale) privind controalele de calitate efectuate pe
parcursul desfăşurării lucrărilor;
verificarea etanseitatii (unde aceasta este posibila, de regula la terase cu pante reduse)
prin inundare timp de 72 de ore.
CALITATEA LUCRARILOR :
o Recepţia produselor/materialelor de izolaţie se face prin verificarea certificatelor de conformitate, termenele de
valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de produse/materiale,
conform regulilor specifice pentru verificarea calităţii şi a prevederilor prezentei reglementări şi în conformitate cu
prevederile din „Caiet de sarcini” (după caz); în unele situaţii se pot solicita analize de laborator (laboratoare
autorizate, acreditate) care să verifice/certifice nivelurile de calitate;
o Controlul calităţii la punerea în operă: la punerea în operă a materialelor/produselor se efectuează controlul
(vizual) asupra menţinerii integrităţii, calităţii şi manipulării acestora ca urmare depozitării;
o Recepţia lucrărilor de izolaţii se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare.
- 63 -