FISA TEHNOLOGICA

Decolorarea parului la radacina

Pentru inceput vom aseza instrumentele necesare decolorarii , vom examina tipul parului, starea de sanatate a acestuia si a scalpului dupa care
vom allege tipul de pudra oxidant si tehnica de lucru

1 .Materiale necesare :un vas de sticlă, porţelan sau plastic (nu din metal);
-o pensulă, vazon , sampon, balsam prosop , pelerina
-mănuşi, feon, casac , folie de aluminiu , croset
-pudrăde decolorat (L’Oreal, Blondoran sau Blondor);
-apă oxigenată(de 20 volume şi 30 volume)
Apa oxigenatăse amestecă cu pudră de decolorat până când preparatul devine ca o smântână slabă.

Tipuri de tehnici pentru decolorarea parului

• Când se execută decolorarea pentru prima dată există trei posibilităţi:
• -aplicarea decoloratului pe vârfurile şuviţelor
• -aplicarea decolorantului pe lungime şi vârfuri
-aplicarea decolorantului pe toată lungimea părului (vârfuri, lungimeşi rădăcină).

DECOLORAREA LA RADACINA PARULUI

ETAPE DE LUCRU
-EXEMINAM CLIENTA SI CONSILIEM CLIENTA
-APLICAM DECOLORANTUL LA RADACINA FIRELOR DE PAR PRIN TRASAREA DE CARARI SI APLICAM PE PARUL INCHIS LA CULOARE
-RESPECTAM TIMPUL DE ACTIONARE CARE POATE VARIA DE LA 20 MIN –LA 40 MIN INFUNCTIE DE CULOAREA DE PAR SI TIPUL OXIDANTULUI FOLOSIT
-SPALAM PARUL DUPA CE AFOST DECOLORAT APLICAM UN TRATAMENT SI BALSAM
-USCAM PARUL IN FORMA TUNSORII

Fisa tehnologica

Tehnica decolorarii in suvite

Materiale necesare :un vas de sticlă, porţelan sau plastic (nu din metal);
-o pensulă, vazon , sampon, balsam prosop , pelerina
-mănuşi, feon, casac , folie de aluminiu , croset
-pudrăde decolorat (L’Oreal, Blondoran sau Blondor);
-apă oxigenată(de 20 volume şi 30 volume)
Apa oxigenatăse amestecă cu pudră de decolorat până când preparatul devine ca o smântână slabă.
Executarea şuviţelor
• Şuviţele pot fi de mai multe tipuri.
• Pentru a executa vopsirea în douăsau mai multe nuanţe, se va proceda în felul următor:-şuviţele realizate cu ajutorul bonetei indiferent dacă
părul estevopsit sau natural, se va pieptăna bine părul, apoi se va pune o bonetă de plastic subţire Cu un ac de croşetat se găureşte boneta şi se
scot şuviţele depăr.
Aceste şuviţe se vopsesc sau se decolorează, aplicându-se preparatul cala decolorat (cu o concentraţie maximăde 12%) şi se lasă să acţioneze
înfuncţie de calitatea părlui şi de dorinţa clientei cca. 30 min.
Este bine ca preparatul săfie pregătit dupăce s-a încheiat executarea (scoaterea)şuviţelor.
După expirarea timpului de execuţie se limpezeşte părul apoi sescoate boneta de plastic şi se spalăbine părul cu şampon apoi se usuca parul .
3.Finisarea lucrariI
SE VOR ARUNCA RESTURILE DE MATERIALE CARE AU RAMAS DIN SALON ,*FOLIE MANUSI , GUNOI
VOM SPALA PODEAUA , CHIUVETA , CASCA, VAZONUL , PIEPTENELE

1Controleză calitatea decolorării:

- obţinerea culorii dorite:
......uniformitatea culorii:
.....................................................................
- gradul de afectare a stării de sănătate a părului:
...............................................................................
.................
2. Dialoghează cu clienta pentru a afla părerea
acesteia despre şuviţarea obţinută.

Părerea clientei: ...........................

 Fisa tehnologica

Decolorarea părului -
Principiul decolorări părului constă în a reduce sau a distruge materia colorantă (pigmentul) conţinută
în stratul pigmental al părului. Produsele întrebuinţate pentru decolorarea părului sunt:

1.apa oxigenată – care este un lichid incolor, fără miros şi se obţine prin amestecarea perhidrolului cu apă distilată în proporţie
variabilă, obţinând o concentraţie mai mare sau mai mică. Atunci când proporţia nu
este bună, apa oxigenată degajă oxigen activ.
Cantitatea de oxigen eliberată poate să contribuie la nereuşita unui decolorat sau vopsit sau chiar să nu aibă loc decolorarea părului,
neutralizarea permanentului rece. Ea trebuie păstrată la rece şi întuneric şi se evită orice contact al acesteia cu metalele.
Transformarea perhidrolului în apă oxigenată se va face în concentraţia necesară lucrării ce urmează a fi executată.

2.pudra decolorantă – ca L’Oreal Platin sau Blondoran – care este un produs chimic, ce se amestecă
cu apa oxigenată, cu concentraţie de 6% (20 volume) şi 9% (30 volume).
Pentru a nu dăuna părului nu trebuie niciodată ca acesta să decoloreze prea puternic.
Se pot executa grade diferite de decolorare, care ţin seama de caracteristicile părului.

Se cunosc trei cazuri de decolorare a părului:

 decolorarea părului cu o nuanţă (o decolorare uşoară)
 decolorarea părului cu două nuanţe (se produce o decolorare accentuată)
 decolorarea părului cu 3 nuanţe (se produce o decolorare puternică)

Felul şi calitatea decolorării părului depind de mai mulţi factori:

 de natura părului
 de culoarea naturală a părului. De ex. un păr negru prin decolorare va deveni roşcat, un păr şaten
prin decolorare va deveni blond roşcat, iar un păr blond prin decolorare va deveni blond – deschis,
roşcat sau blond – deschis – gălbui
 de durata timpului în care se depune decoloratul
 de produsul întrebuinţat cât şi de concentraţia de apă oxigenată folosită
 De ce nu este suficientă o singură decolorare?
De ex. – Dacă aţi dori să deveniţi blondă şi în loc să obţineţi o strălucire argintie apare o nuanţă
gălbuie urâtă. Cauza constă în faptul că orice culoare naturală se decolorează printr-un amestec din
pigmenţi de culoare castanie închisă cu pigmenţi roşcaţi. Prin oxidare, însă, se distrug doar pigmenţi de
culoare castanie închisă iar pigmenţii roşcaţi rezistă la oxidare şi strică tonul blond dorit. Corectarea este
posibilă numai prin nuanţarea culorii roşcate cu ajutorul tonalizării (cu timpul dispare prin spălare) sau se
revopseşte printr-o tonalizare intensivă sau cu un colorant din seria nuanţelor deschise.
În general, aplicarea decolorantului se face pe păr nespălat. În cazul în care perhidrolul nu se
amestecă corect cu apa, sau apa oxigenată este prea slabă ori prea concentrată şi pielea capăului nu o
poate suporta, decoloratul nu reuşeşte provocându-se uneori arsuri pe pielea capului.
Pentru a transforma perhidrolul în apă oxigenată se recurge la măsurători.
Când se utilizează perhidrol cu concentraţia de 30 vol., de ex., la obţinerea a 100g apă oxigenată de 9% se amestecă 30ml perhidrol+70ml apă d
pentru prepararea a 100g apă oxigenată de 6% amestecăm: 20ml perhidrol
cu 80ml apă distilată.
!
 dacă nu aveţi apă distilat folosiţi apa fiartă şi răcită.
 pentru culori închise folosiţi un tub de vopsea (de 60g) 60ml apă oxigenată de 6% (20 volume)
 pentru culori deschise folosiţi un tub de vopsea (de 60g) 60ml apă oxigenată de 9% (30 volume)
 Executarea decolorării părului

Pentru executarea decolorării părului este nevoie de:

-un vas de sticlă, porţelan sau plastic (nu din metal);
-o pensulă;
-mănuşi;
-pudră de decolorat (L’Oreal, Blondoran sau Blondor);
-apă oxigenată (de 20 volume şi 30 volume).
Apa oxigenată se amestecă cu pudră de decolorat până când preparatul devine ca o smântână slabă.
Nu este admis ca apa oxigenată să depăşească concentraţia maximă de 9% (cu excepţia decolorării
şuviţelor – 12%). Când se foloseşte o concentraţie mai mare, în scurt timp părul se întinde ca un elastic,
devine gelatinos şi se rupe.

De ce nu este suficientă o singură decolorare?

De ex. – Dacă aţi dori să deveniţi blondă şi în loc să obţineţi o strălucire argintie apare o nuanţă
gălbuie urâtă. Cauza constă în faptul că orice culoare naturală se decolorează printr-un amestec din
pigmenţi de culoare castanie închisă cu pigmenţi roşcaţi. Prin oxidare, însă, se distrug doar pigmenţi de
culoare castanie închisă iar pigmenţii roşcaţi rezistă la oxidare şi strică tonul blond dorit. Corectarea este
posibilă numai prin nuanţarea culorii roşcate cu ajutorul tonalizării (cu timpul dispare prin spălare) sau se
revopseşte printr-o tonalizare intensivă sau cu un colorant din seria nuanţelor deschise.
În general, aplicarea decolorantului se face pe păr nespălat. În cazul în care perhidrolul nu se
amestecă corect cu apa, sau apa oxigenată este prea slabă ori prea concentrată şi pielea capăului nu o
poate suporta, decoloratul nu reuşeşte provocându-se uneori arsuri pe pielea capului.
Pentru a transforma perhidrolul în apă oxigenată se recurge la măsurători.
Când se utilizează perhidrol cu concentraţia de 30 vol., de ex., la obţinerea a 100g apă oxigenată de 9% se amestecă 30ml perhidrol+70ml apă d
pentru prepararea a 100g apă oxigenată de 6% amestecăm: 20ml perhidrol
cu 80ml apă distilată.
!
 dacă nu aveţi apă distilat folosiţi apa fiartă şi răcită.
 pentru culori închise folosiţi un tub de vopsea (de 60g) 60ml apă oxigenată de 6% (20 volume)
 pentru culori deschise folosiţi un tub de vopsea (de 60g) 60ml apă oxigenată de 9% (30 volume)
 Fisa de documentare

Decolorarea părului la rădăcină

Se procedează în felul următor: se separă părul în patru, se face o cărare de la frunte la ceafă şi una de la o ureche la cealaltă.
Se depune decolorantul, începând de la spatele capului pe rădăcinile crescute, coborând spre ceafă.
După aceea se va decolora şi porţiunea din faţă prin trasarea de mici şuviţe.
Timpul de oxidare este între 10-60 min (de la caz la caz), după care se trece la spălarea părului, chiar dacă nu s-a obţinut culoarea dorită,
deoarece după acest timp produsul nu mai oxidează (nu mai lucrează).
În primul rând se îndepărtează prin limpezire cu apă călduţă (mai mult rece) întreaga cantitate de decolorant, după care se spală
părul foarte uşor, cu un şampon nealcalin, deoarece pielea capului, fiind foarte sensibilă, nu va putea suporta un spălat dur.

Când se execută decolorarea pentru prima dată există trei posibilităţi:

-aplicarea decoloratului pe vârfurile şuviţelor;
-aplicarea decolorantului pe lungime şi vârfuri;
aplicarea decolorantului pe toată lungimea părului (vârfuri, lungime şi rădăcină).

La prima decolorare trebuie să se lucreze cu atenţie pentru a obţine o culoare uniformă.

Se procedează astfel: se face o cărare despărţitoare de la frunte la ceafă şi de la o ureche la cealaltă.
Prin alegerea de mici şuviţe se depune decolorantul pe lungimea şi vârfurile părului.
Operaţia se începe de la spate acordând multă atenţie ca decolorantul să nu atingă rădăcinile.
Dacă decolorantul atinge rădăcinile ele se vor decolora mai repede (din cauza căldurii capului) şi nu se va putea obţine o nuanţă uniformă.
După aceea se decolorează porţiunea de păr din faţă.
Când s-a obţinut nuanţa dorită, se piaptănă părul şi prin alegerea de mici şuviţe se depune decolorantul şi la rădăcină.
Când culoarea părului s-a uniformizat şi s-a obţinut nuanţa dorită se trece la spălat.
FISA DE DOCUMENTARE
Decolorarea părului înainte de vopsire
De multe ori se întâmplă ca înainte de vopsire să fie necesară o decolorare a părului. Aceasta se
impune atunci când se urmăreşte obţinerea unei nuanţe mai deschise decât nuanţa naturală. În acest caz,
se va decolora (rădăcina sau tot părul) şi când s-a obţinut prin decolorare nuanţată dorită se spală părul uşor
şi se vopseşte în nuanţa dorită.
Executarea şuviţelor
Şuviţele pot fi de mai multe tipuri. Pentru a executa vopsirea în două sau mai multe nuanţe, se va
proceda în felul următor:
-şuviţele realizate cu ajutorul bonetei: indiferent dacă părul este vopsit sau natural, se va pieptăna bine
părul, apoi se va pune o bonetă de plastic subţire. Cu un ac de croşetat se găureşte boneta şi se scot
şuviţele de păr. Aceste şuviţe se vopsesc sau se decolorează, aplicându-se preparatul ca la decolorat (cu o
concentraţie maximă de 12%) şi se lasă să se acţioneze în funcţie de calitatea părulluişi de dorinţa clientei
cca. 30 min. Este bine ca preparatul să fie pregătit după ce s-a încheiat executarea (scoaterea) şuviţelor.
După expirarea timpului de execuţie se limpezeşte părul apoi se scoate boneta de plastic şi se spală bine
părul cu şampon.
-şuviţele executate cu folie de aluminiu reprezintă o altă metodă de a realiza şuviţele. Avantajele faţă
de cele realizate cu boneta constau în faptul că, datorită acestei tehnici, se pot realiza şuviţe şi pe un păr
lung fără riscul încurcării lui, se pot alege diferite moduri de alegere a şuviţelor şi, în plus, se pot realiza cu
mai multă uşurinţă şuviţe de culori diferite concomitent, mai uşor.
Dezavantajul este că trebuie avută o atenţie mărita faţă de posibilitatea producerii de „insuliţe”.
Atenţie!
Preparatul nu trebuie lăsat neaplicat mai mult de 5 min. deoarece se oxidează şi-şi pierde din calităţi.
Nu se pune amoniac în pudra de decolorat şi este bine ca părul să nu fie spălat de prea curând
În timp ce decolorăm, trebuie avut în vedere să nu facem „insuliţe”.
Timpul de acţionare se calculează după ce s-a terminat de aplicat preparatul pe ultima şuviţă de păr.
Decapatul
Prin decapat înţelegem scoaterea petelor de pe păr. Se poate executa cu pudra de decolorat şi cu apa
oxigenată de 30 de volume, sau cu vopsea (blondul ce l mai deschis din gama respectivă) cu apă oxigenată
de 30 de volume.
O clientă poate avea 2-3 culori pe păr. În acest caz, se începe decolorarea începând cu cea mai
închisă culoare, indiferent unde se află. Este bine să se înceapă cu vârfurile şi ultima dată cu rădăcina, care
lucrează mult mai repede. Materialele necesare sunt: manta, pensula de vopsit, mănuşi, vazonaş (din sticlă
sau plastic), piepten cu dinţii mari.
Fisa de documentare
Vopsirea parului (definitie, tipuri, ustensile);
Ce trebuie să facem înainte de vopsit? Întotdeauna, coafeza/coaforul tre buie să facă testul de
toleranţă a vopselei asupra clientei; să se aleagă vopseaua împreună cu aceasta; să constate care este
calitatea părului clientei, gradul de degradare, procentul de fire albe, dacă a mai fost vopsită sau decolorată,
pete de altă nuanţă, culoarea naturală a părului clientei.
După aceste constatări şi după discuţia cu clienta, trebuie pregătite produsele şi ustensilele de
luvcru(vopseaua se pregăteşte întotdeauna în faţa clientei). Ustensilele pentru vopsit sunt aceleaşi ca şi
pentru decolorat: manta, pensulă de vopsit, mănuşi, vazonaş, piepten cu dinţii rari.
Vopseaua se poate aplica, de la caz la cz, fără operaţii prealabile ca decolorarea sau spălarea. În
cazul unui păr normal sau foarte gras se recomandă spălarea lui înainte – degresarea – şi aplicarea vopselei
pe părul umed. În cazul unui păr degradat şi usct se recomandă ca el să fie nespălat.
În cazul în care procentul de fire albe este de peste 50%, aplicarea se începe din faţă.
În cazul părului blond se poate face o repigmentare (vezi mai jos).
Înaintea vopsirii, coafeza are datoria de a executa un test de toleranţă aplicând o cantitate minimă de vopsea în spatele urechii.
Se va verifica după 24 de ore.
Culoarea cu care se va vopsi trebuie aleasă în funcţie şi de fizionomia şi personalitatea clientei.
Fisa tehnologica

Tehnica vopsirii:
La bază, se au în vedere trei metode: tonalizarea; colorarea; decolorarea.
1.La tonalizare, pigmenţii coloranţi înconjoară firul de păr acoperind numai suprafaţa exterioară a firului de păr.
2.Prin colorare, pigmenţii pătrund şi în interiorul firului de păr.
3.Decolorarea distruge parţial sau total pigmenţii părului.
1.Produsele tonalizatoare se găsesc sub formă de spumă, lichide, creme şi se recunosc prin aceea
că nu conţin oxidant care să se amestece suplimentar în colorant. Preparatul se aplică pe părul umed aşa
cum se prezintă el în comerţ. Produsele de tonelizare conţin coloranţi direcţi care colorează pigmenţii sub
formă definitivă. Ei înconjoară firul de păr ca o peliculă, pătrunzând în cel mai bun caz doar în stratul de suprafaţă al firului de păr.
Produsul de tonalizare de culoare închisă întăreşte doar culoarea naturală a părului. Pigmenţii de aceeaşi nuanţă cu cea a părului pot da numai refle
deschişi nu sunt vizibili pe un păr de culoare nazurală închisă, ci numai pe o culoare a părului deschisă sau pe păr decolorat.
Avantajele tonelizării: nu atacă stratul de keratină; schimbarea culorii este reversibilă.
Dezavantajele tonalizării: nu se poate face părul mai deschis la culoare; părul cărunt poate fi doar
nuanţat; părul închis devine mai întunecat la culoare, dar nu pentru mult timp.

În timp ce decolorăm, trebuie avut în vedere să nu facem „insuliţe”.

Timpul de acţionare se calculează după ce s-a terminat de aplicat preparatul pe ultima şuviţă de păr.

Decapatul

Prin decapat înţelegem scoaterea petelor de pe păr. Se poate executa cu pudra de decolorat şi cu apa
oxigenată de 30 de volume, sau cu vopsea (blondul ce l mai deschis din gama respectivă) cu apă oxigenată
de 30 de volume.

O clientă poate avea 2-3 culori pe păr. În acest caz, se începe decolorarea începând cu cea mai
închisă culoare, indiferent unde se află. Este bine să se înceapă cu vârfurile şi ultima dată cu rădăcina, care
lucrează mult mai repede. Materialele necesare sunt: manta, pensula de vopsit, mănuşi, vazonaş (din sticlă
sau plastic), piepten cu dinţii mari.

Tipul de culoare in functie de anotimp;

Tipul primăvăratec – este dat de culoarea delicată, aproape transparentă a feţei, cu o tonalitatea
subcutanată bej-deschis şi cu îmbujorări de piersică.
Deosebit de calde sunt toate tonurile nuanţelor
de blond – de la paiul gri luminos până la culoarea intensă de miere sau şuviţele luminoase în tonuri
aurii. Este indicat să se lumineze părul pentru a sublinia culoarea delicată a feţei
.
Tipul văratec – este dat de culoarea rece a feţei, chiar palidă.
Rumeneala obrazului, dacă există, are o
nuanţă roz-albăstrie. Deosebit de favorabile sunt toate culorile reci şi estompate. La seria de nuanţe
blonde sunt favorabile toate tonurile în afară de cele cu efect cald auriu, iar la secţia de roşu, tonurile
roşcate albăstrui.

Tipul autumnal – este dat de pielea netedă, cu o culoare ca cea a fildeşului până la galben, adesea fără
obraji rumeni. Deosebit de favorabile sunt toate nuanţele de roşcat şi brun cu tendinţa spre auriu şi arămiu
Vopsirea parului (definitie, tipuri, ustensile);
Ce trebuie să facem înainte de vopsit? Întotdeauna, coafeza/coaforul tre buie să facă testul de
toleranţă a vopselei asupra clientei; să se aleagă vopseaua împreună cu aceasta; să constate care este
calitatea părului clientei, gradul de degradare, procentul de fire albe, dacă a mai fost vopsită sau decolorată,
pete de altă nuanţă, culoarea naturală a părului clientei.
După aceste constatări şi după discuţia cu clienta, trebuie pregătite produsele şi ustensilele de
luvcru(vopseaua se pregăteşte întotdeauna în faţa clientei).
Ustensilele pentru vopsit sunt aceleaşi ca şi
pentru decolorat: manta, pensulă de vopsit, mănuşi, vazonaş, piepten cu dinţii rari.
Vopseaua se poate aplica, de la caz la cz, fără operaţii prealabile ca decolorarea sau spălarea. În
cazul unui păr normal sau foarte gras se recomandă spălarea lui înainte – degresarea – şi aplicarea vopselei
pe părul umed. În cazul unui păr degradat şi usct se recomandă ca el să fie nespălat.
În cazul în care procentul de fire albe este de peste 50%, aplicarea se începe din faţă.
În cazul părului blond se poate face o repigmentare (vezi mai jos).
Înaintea vopsirii, coafeza are datoria de a executa un test de toleranţă aplicând o cantitate minimă
de vopsea în spatele urechii. Se va verifica după 24 de ore.
Culoarea cu care se va vopsi trebuie aleasă în funcţie şi de fizionomia şi personalitatea clientei.

Tehnica vopsirii:
La bază, se au în vedere trei metode:
tonalizarea;
colorarea;
decolorarea.
1.La tonalizare, pigmenţii coloranţi înconjoară firul de păr acoperind numai suprafaţa exterioară a firului de păr.
2.Prin colorare, pigmenţii pătrund şi în interiorul firului de păr.
3.Decolorarea distruge parţial sau total pigmenţii părului.

1.Produsele tonalizatoare se găsesc sub formă de spumă, lichide, creme şi se recunosc prin aceea
că nu conţin oxidant care să se amestece suplimentar în colorant. Preparatul se aplică pe părul umed aşa
cum se prezintă el în comerţ. Produsele de tonelizare conţin coloranţi direcţi care colorează pigmenţii sub
formă definitivă. Ei înconjoară firul de păr ca o peliculă, pătrunzând în cel mai bun caz doar în stratul de
suprafaţă al firului de păr.
Produsul de tonalizare de culoare închisă întăreşte doar culoarea naturală a părului. Pigmenţii de
aceeaşi nuanţă cu cea a părului pot da numai reflexe, iar cei deschişi nu sunt vizibili pe un păr de culoare
nazurală închisă, ci numai pe o culoare a părului deschisă sau pe păr decolorat.

Avantajele tonelizării: nu atacă stratul de keratină; schimbarea culorii este reversibilă.

Dezavantajele tonalizării: nu se poate face părul mai deschis la culoare; părul cărunt poate fi doar
nuanţat; părul închis devine mai întunecat la culoare, dar nu pentru mult timp.
Pentru culorile de BLOND,:
-dacă nuanţa părului naturală este mai închisă, se va decolora părul în
prealabil la o nuanţă mai descisă decât cea dorită, apoi se aplică vopseaua;
- pentru BLOND
PLATINAT, indiferent de culoarea naturală a părului, se va decolora în prealabil părul; pentru nuanţa
de BLOND SUEDEZ se decolorează de asemenea părul până la o nuanţă foarte deschisă; în cazul în
care se urmăreşte obţinerea unei nuanţe de BLOND ROŞCAT închis, mijlociu sau deschis, este
indicată de asemenea decolorarea părului înainte de aplicarea vopselei.
Această ultimă nuanţă se poate obţine şi fără o decolorare prealabilă, însă trebuie avută o mare atenţie referitor la părul natural:
culoarea părului natural să fie uniformă.
Pentru culoarea TIZIAN (roşu aprins), indiferent de culoarea de bază a părului natural, se va face o
decolorare, apoi se va aplica nuanţa de vopsea de culoare roşu aprins.

Tipul de culoare in functie de anotimp;

Tipul primăvăratec – este dat de culoarea delicată, aproape transparentă a feţei, cu o tonalitatea
subcutanată bej-deschis şi cu îmbujorări de piersică.
Deosebit de calde sunt toate tonurile nuanţelor
de blond – de la paiul gri luminos până la culoarea intensă de miere sau şuviţele luminoase în tonuri
aurii. Este indicat să se lumineze părul pentru a sublinia culoarea delicată a feţei.
Tipul văratec – este dat de culoarea rece a feţei, chiar palidă.
Rumeneala obrazului, dacă există, are o
nuanţă roz-albăstrie. Deosebit de favorabile sunt toate culorile reci şi estompate. La seria de nuanţe
blonde sunt favorabile toate tonurile în afară de cele cu efect cald auriu, iar la secţia de roşu, tonurile
roşcate albăstrui.
Tipul autumnal – este dat de pielea netedă, cu o culoare ca cea a fildeşului până la galben, adesea fără
obraji rumeni. Deosebit de favorabile sunt toate nuanţele de roşcat şi brun cu tendinţa spre auriu şi arămiu.
Trebuie să se evite nuanţa cea mai deschisă de blond deoarece face faţa să pară searbădă.
De asemenea, trebuie să se evite nuanţele de albastru-violet şi roşcat care dau feţei o culoare de
gutuie. Se recomandă alegerea unor nuanţe cât mai apropiate de părul natural.
Tipul hibernal – este dat de culoarea albă de lapte a feţei, fără rumeneală sau culoarea măslinie cu
nuanţe albăstrui.
Deosebit de favorabile sunt tonurile brune care subliniază culoarea închisă, naturală
a părului. Elegant numai pentru tipul iernatic este părul negru-albăstrui.
Din seria tonurilor roşcate sunt
potrivite nuanţele intense de violet-albăstrui. Evitaţi toate variantele de păr deschis şi cele castanii, cu
tendinţa spre reflexe calde, arămii. Acestea fac ca acest chip să arate obosit.