DEȘERTUL

Deșertul este un ecosistem terestru arid, cu puține forme de viață.

Biotopul
Deșerturile Terrei sunt zone reci sau extrem de calde, unele sunt întinderi nesfârșite
de gheață, altele, de nisip așezat în dune mișcătoare, altele sunt stâncoase sau pline de
pietriș.
Temperatura prezinta variații mari de între noapte și zi (ridicata ziua, scazuta
noaptea), vânturi puternice, luminozitatea mare si cantitate mică de apă. Lipsesc râurile
permanente, iar uneori trec zeci de ani între două ploi succesive. Temperaturile mari și
vânturile favorizează evaporarea și uscăciunea.

Sahara – Deșert nisipos

În deșertul Sahara, în timpul lunilor de vară, temperaturile medii pe timp de zi sunt

între 38-46°C, iar temperaturile medii pe timp de noapte scăzând doar la aproximativ
200C.

Antartica – Deșert inghetat

Biocenoza cuprinde:
A. plante: cactuși care au tulpini late, frunzele mici transformate în țepi pentru a retine
apa.

1
 Cactus

Oază in deșert - Curmal

Vegetatie in deșert
B. animale nevertebrate – insecte, scorpioni

Scorpion

2
 Paianjen cămilă
(Spre deosebire de semenii lor, păianjenii, păianjenii cămilă
nu pot produce mătase și nu fac pânze)

C. animale vertebrate:
 reptile (șerpi, șopârle),

Viperă cu corn deșertică

Monstrul Gila
(Este o șopârlă relativ mare, care se mișcă lent.
Are solzi rotunjiți, ca niște mărgele și o colorație neagră/roz-portocaliu cu pete)

3
 Iguana de desert
(Iguana din deșert este activă în timpul zilei chiar și la temperaturi ridicate.
Dacă este deranjată, se va retrage rapid într-o vizuină sau alt adăpost)

 păsări (găinușă de pustiu, cucuvea de nisip, hoitar)

 mamifere

Suricate

Vulpe de deșert

4
 Antilopă orix arabă

Cămila
(Numită „corabia deșertului”, datorită asemănării dunelor de nisip cu valurile
mării și a mersului său legănat)

Pielea animalelor este groasă, uneori acoperită cu solzi, pentru a nu pierde apa prin
transpirație.
Pentru reglarea temperaturii, extremitățile corpului sunt adesea foarte mari (vulpea
deșertului are urechile foarte mari).
Camila prezinta 2 randuri de gene pentru a se proteja de nisip, narile se pot inchide
si folosesc apa acumulata din grasimea acumulata in cocoase.
Cele mai multe aanimale sunt nocturne, ziua ascunzându-se în nisip, în straturi mai
reci.