Aureliu Busuioc

(26.10.1928 – 08.10.2012)

Aureliu Busuioc (n. 26 octombrie 1928, Codreanca, judetul interbelic Orhei, azi in
raionul Straseni — d. 8 octombrie 2012) a fost un poet, prozator, dramaturg, eseist,
jurnalist, publicist, redactor, director, romancier, scenarist, scriitor si traducator din
Republica Moldova. Aureliu Busuioc s-a nascut pe 26 octombrie 1928 in satul Codreanca
din judetul interbelic Orhei. Provine dintr-o famile de invatatori. A urmat liceul „T. Boga”
din Timisoara. A invatat si la Scoala Militara de Ofiteri Activi de Transmisiuni din Sibiu, pe
care a abandonat-o in timpul examenelor finale pentru a fi "repatriat".[5] Revine in Moldova
in 1949. Studiaza la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creanga” din Chisinau. Publica
epigrame, parodii, poezii umoristice in ziarul „Tinerimea Moldovei” si revista „Chiparus”.
Are un debut dublu – placheta pentru copii „La padure” (1955) si volumul de versuri satirice
„Prafuri amare” (1955). Editeaza ulterior plachetele: „Piatra de incercare” (1958), „Firicel
de floare rara” (1961) si „Aventurile lui Natafleata” (1961), „Cizmele cocostircului” (1967),
„Marele ratoi Max” (1968), ultimele destinate copiilor. In 1966 publica romanul „Singur in
fata dragostei”, manifestandu-se si ca romancier. A fost sef de sector la ziarul „Moldova
socialista”, redactor-sef adjunct la revista „Chiparus”, redactor-sef la ziarul „Tinerimea
Moldovei”, consultant literar, iar in 1977-1987 secretar al Comitetului de conducere al
Uniunii Scriitorilor din Moldova. Traduce din literatura rusa si universala, din operle
scriitorilor Alexandru Blok, Anton Cehov, Nicolai Gogol, Alexandr Puskin, Alexandr
Griboedov, Maxim Gorki, Mihail Solohov, Sándor Petőfi, O. Henry, Byron, ... .

Romanul sau "Singur in fata dragostei" (1966) a fost ecranizat la Moldova-film. A fost de
asemenea autor al mai multor scenarii de film.

S-a stins din viata pe 8 octombrie 2012, in locuinta sa.

Poetul, prozatorul, romancierul, redactorul,traducătorul, dramaturgul și eseistul Aureliu Busuioc

s-a născut la 26 octombrie 1928 într-o familie de învățători în județul Orhei. Părinții s-au
refugiat în România după venirea Armatei Roșii. Și-a făcut clasele primare la o școală din
Timișoana, după care revine în Moldova pentru a-și face studiile universitare la Universitatea
pedagogică “Ion Creangă” din Chișinău. A fost coleg cu generalul Stănculescu, „generalul cu
piciorul în ghips al revoluției române”, la Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din
Sibiu, pe care o părăsește în timpul examenelor de absolvire. Aureliu Busuioc a lucrat o perioadă
de timp la ziarul “Tinerimea Moldovei “ și la revista “Chipăruș“, fiind redactor-șef la ambele. În
anii 60 lucrează la revista ,,Scînteia leninista’’ si la ziarul ,,Tânărul leninist’’. Busuioc își
publică primul său roman în 1966 ’’Singur în fața dragostei’’, care devine un succes, iar în anul
1966 este ecranizat la Moldova-film. În 1977 este ales secretar la Uniunea Scriitorilor timp de
10 ani. Traduce din literatura rusă și universală, din operele scriitorilor Alexandru Blok, Anton
Cehov, Nicolai Gogol, Alexandr Pușkin, Alexandr Griboedov, Maxim Gorki și mulți alții. În anii
90, când, de obicei, scriitorii trecuți de 60 de ani își încheie activitatea, Aureliu Busuioc publică
cu o periodicitate de invidiat câte un roman la 2-3 ani.
 Busuioc Aureliu
Busuioc Aureliu (26.10.1928, Cobîlca, azi Codreanca, judeţul, Orhei). Poet, prozator, dramaturg,
eseist. Provine dintr-o famile de învăţători. Liceul „T. Boga” din Timişoara. Revine din România
în Moldova în 1949. Studii la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. Publică
epigrame, parodii, poezii umoristice în ziarul „Tinerimea Moldovei” şi revista „Chipăruş”. Are
un debut dublu – placheta pentru copii „La pădure” (1955) şi volumul de versuri satirice „Prafuri
amare” (1955). Editează ulterior plachetele: „Piatra de încercare” (1958), „Firicel de floare rară”
(1961) şi „Aventurile lui Nătăfleaţă” (1961), „Cizmele cocostîrcului” (1967), „Marele răţoi
Max” (1968), ultimele destinate copiilor. În 1966, publică romanul „Singur în faţa dragostei”, A.
Busuioc manifestîndu-se şi ca romancier. Între lirica graţioasă, romantică şi versul satiric
încărcat de vervă caustică, dar bine intenţionat, versul lui A. Busuioc se cristalizează, poetul
devenind o voce distinctă în lirica moldovenească. Este şef de sector la ziarul „Moldova
socialistă”, redactor-şef adjunct la revista „Chipăruş”, redactor-şef la ziarul „Tinerimea
Moldovei”, consultant literar, iar în 1977-1987 secretar al Comitetului de conducere al Uniunii
Scriitorilor din Moldova. Maestru Emerit al Artei (1984); Laureat al Premiului Tineretului din
fosta URSS „N. Ostrovski" (1974) şi al Premiului Naţional al Republicii Moldova (1996). Scrie
şi publică romanele: „Unchiul din Paris” (1973), „Local ploi – de scurtă durată” (1986),
„Lătrînd la lună” (1997), „Pactizînd cu diavolul” (2000), „Spune-mi Giony...” (2002), „D'ale
vînătorii” (2005) relevă un prozator meritoriu; piesa „Radu Ştefan – întîiul şi ultimul” (1969)
este memorabilă prin tematică, stil, inteligenţă şi umor. Ironia rămîne elementul forte al creaţiei
sale. Traduce din literatura rusă şi universală din: Aleandru Blok, Anton Cehov, Nicolai Gogol,
Alexandr Puşkin, Alexandr Griboedov, Maxim Gorkii, Mihail Şolohov, Schandor Petofi, O.
Henri, Byron ş.a.

Opere:

Cărţi de poezie: Romane:

 „La pădure”, Chișinău, 1955;  „Singur în faţa dragostei”, Chișinău,

 „Prafuri amare”, Chișinău, 1955; 1966;
 „Unchiul din Paris”, Chișinău, 1973;
 „Piatra de încercare”, Chișinău,
 „Local-ploi de scurtă durată”, Chișinău,
1958;
1986;
 „Firicel de floare rară”, Chișinău,
 „Lătrînd la lună”, Chișinău, 1997;
1961;
 „Pactizînd cu diavolul”, Chișinău,
 „Dor”, Chișinău, 1962; 2000;
 „Poezii”, Chișinău, 1964;  „Spune-mi Giony...”, Chișinău, 2002;
 „În alb şi negru”, Chișinău, 1977;  „D'ale vînătorii”, Chișinău, 2005;
 „Îmblînzirea maşinii de scris”,  „Hronicul Găinarilor”, Chișinău, 2006.
Chișinău, 1988;  Piese:
 „Plimbătorul de purici”,  „Radu Ştefan - întâiul şi ultimul”,
Chișinău,1992; Chișinău, 1969,
 „Concert”, Chișinău,1993.  „Şi sub cerul acela”, Chișinău, 1971,
 „Scrieri”, Chișinău, 1981.