PARTEA I
Anul 192 (XXXVI) — Nr. 398 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Nr.
LEGI ȘI DECRETE
113. — Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului
nr. 3/2023 pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2022
privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin
categoriilor de persoane vulnerabile pentru
compensarea prețului la energie, suportat parțial din
fonduri externe nerambursabile..................................
824. — Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 3/2023 pentru modificarea
și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea
unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru
compensarea prețului la energie, suportat parțial din
fonduri externe nerambursabile..................................

114. — Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului
nr. 34/2023 privind prorogarea termenului prevăzut la
art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 40/2006 pentru
aprobarea și finanțarea programelor multianuale
prioritare de mediu și gospodărire a apelor................
825. — Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 34/2023 privind prorogarea
termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului
nr. 40/2006 pentru aprobarea și finanțarea
programelor multianuale prioritare de mediu și
gospodărire a apelor ..................................................
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 634 din 21 noiembrie 2023 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (7)
din Codul de procedură penală ..................................
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
404. — Hotărâre pentru suplimentarea pe anul 2024
a sumei prevăzute ca justă despăgubire, aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.138/2020 privind
declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor
imobilelor proprietate privată care constituie coridorul
de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes
Luni, 29 aprilie 2024
SUMAR
Pagina Nr. Pagina
național „Varianta de ocolire a municipiului Sfântu
Gheorghe”, precum și modificarea anexei nr. 2
la Hotărârea Guvernului nr. 1.138/2020 .................... 6–7
438. — Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 124/2023 privind derularea operațiunilor
de cooperare tehnologică și industrială în domeniile
2 apărării și securității, înființarea, organizarea și
funcționarea Agenției Române de Cooperare
Tehnologică și Industrială pentru Securitate și Apărare
și pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice în anul 2016,
prorogarea unor termene, precum și unele măsuri
fiscal-bugetare............................................................ 8–11
2
DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI
143. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către doamna Daniela Dobrin a funcției publice
vacante din categoria înalților funcționari publici de
secretar general adjunct al Ministerului Cercetării,
Inovării și Digitalizării.................................................. 11
3
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
75. — Ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor
interne, pentru aprobarea Ghidului specific privind
regulile și condițiile aplicabile finanțării din fondurile
3 europene aferente Planului național de redresare și
reziliență în cadrul apelului necompetitiv de proiecte —
cod: PNRR/2024/C.7/I.8/1, componenta C7 —
Transformare digitală, investiția 8 — Carte de
identitate electronică și semnătura digitală, jalonul 174 —
Punerea în aplicare a măsurilor de sprijin pentru
4–6 implementarea cărții de identitate electronice ...... 12
825. — Ordin al președintelui Agenției Naționale de
Administrare Fiscală pentru aprobarea procedurii de
punere în aplicare a prevederilor art. 3212 alin. (7)
lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și
pentru aprobarea modelului și conținutului formularului
(396) „Declarație informativă privind plățile
transfrontaliere efectuate de prestatorii de servicii de
plată” .......................................................................... 13–16
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 398/29.IV.2024

LEGI ȘI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
C A M E R A D E P U TA Ț I L O R S E N AT U L

LEGE
privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2023
pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri
pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane
vulnerabile pentru compensarea prețului la energie,
suportat parțial din fonduri externe nerambursabile

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. — Se aprobă Ordonanța Guvernului nr. 3 din 11 ianuarie 2023
pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de
persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportat parțial din
fonduri externe nerambursabile, adoptată în temeiul art. 1 pct. IX.1 din Legea
nr. 365/2022 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 12 ianuarie 2023.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea
prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI PREȘEDINTELE SENATULUI
DEPUTAȚILOR, NICOLAE-IONEL CIUCĂ
VASILE-DANIEL SUCIU

București, 26 aprilie 2024.

Nr. 113.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței
Guvernului nr. 3/2023 pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2022 privind unele
măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane
vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportat
parțial din fonduri externe nerambursabile
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția
României, republicată,
Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului
nr. 3/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de
persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportat parțial din
fonduri externe nerambursabile, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul
Oficial al României, Partea I.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS

București, 26 aprilie 2024.

Nr. 824.

 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 398/29.IV.2024 3

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
C A M E R A D E P U TA Ț I L O R S E N AT U L

LEGE
pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 34/2023
privind prorogarea termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanța
Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea și finanțarea
programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire
a apelor

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. — Se aprobă Ordonanța Guvernului nr. 34 din 24 august 2023
privind prorogarea termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului
nr. 40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare de
mediu și gospodărire a apelor, adoptată în temeiul art. 1 pct. X din Legea
nr. 193/2023 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 24 august 2023.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea
prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI PREȘEDINTELE SENATULUI
DEPUTAȚILOR, NICOLAE-IONEL CIUCĂ
VASILE-DANIEL SUCIU

București, 26 aprilie 2024.

Nr. 114.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței
Guvernului nr. 34/2023 privind prorogarea termenului prevăzut
la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 40/2006
pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale
prioritare de mediu și gospodărire a apelor
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția
României, republicată,
Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului
nr. 34/2023 privind prorogarea termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanța
Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale
prioritare de mediu și gospodărire a apelor și se dispune publicarea acestei legi în
Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS

București, 26 aprilie 2024.

Nr. 825.
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 398/29.IV.2024
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 634
din 21 noiembrie 2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (7)
din Codul de procedură penală
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Oana-Cristina Puică — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală,
excepție ridicată de Mihai Teodor Trucă în Dosarul
nr. 2.211/292/2018 al Judecătoriei Roșiori de Vede și care
formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 632D/2019.
2. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care
procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de
neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în
materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 415 din
15 iunie 2017.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4. Prin Încheierea din 13 martie 2019, pronunțată în Dosarul
nr. 2.211/292/2018, Judecătoria Roșiori de Vede a sesizat
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 346 alin. (7) din Codul de procedură
penală. Excepția a fost ridicată de Mihai Teodor Trucă cu ocazia
soluționării unei cauze penale.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul
acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care
reglementează compatibilitatea exercitării funcției de verificare
a legalității trimiterii în judecată cu exercitarea funcției de
judecată, încalcă dreptul la un proces echitabil. Consideră că —
în condițiile în care judecătorul de cameră preliminară verifică
legalitatea actelor de urmărire penală și a actului de sesizare a
instanței, precum și legalitatea administrării probelor în faza de
urmărire penală — soluționarea în fond a cauzei de către același
judecător este de natură să creeze îndoieli rezonabile cu privire
la independența și imparțialitatea instanței de judecată. Invocă,
în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale,
și anume Decizia nr. 558 din 16 octombrie 2014, Decizia nr. 776
din 28 noiembrie 2017 și Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018.
De asemenea, invocă si jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului, care a reținut că, în aprecierea
imparțialității obiective, aparențele au un rol deosebit,
deoarece într-o societate democratică tribunalele trebuie să
inspire deplină încredere justițiabililor (Hotărârea din
1 octombrie 1982, pronunțată în Cauza Piersack împotriva
Belgiei, paragrafele 28—32, Hotărârea din 26 octombrie 1984,
pronunțată în Cauza De Cubber împotriva Belgiei,
paragrafele 25—30, și Hotărârea din 24 mai 1989, pronunțată în
Cauza Hauschildt împotriva Danemarcei, paragrafele 46—52).
6. Judecătoria Roșiori de Vede consideră că excepția de
neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât judecătorul de
cameră preliminară verifică doar legalitatea sesizării instanței,
a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală,
fără să facă aprecieri cu privire la soluția ce urmează să fie dată
pe fondul cauzei. Prin urmare, nu pot fi reținute suspiciuni cu
privire la imparțialitatea judecătorului de cameră preliminară
care exercită și funcția de judecată în cauză.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală,
modificate prin prevederile art. 102 pct. 223 din Legea
nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010
privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și
completarea unor acte normative care cuprind dispoziții
procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Textul de lege criticat are
următorul cuprins: „(7) Judecătorul de cameră preliminară care a
dispus începerea judecății exercită funcția de judecată în cauză.”
11. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege
criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor art. 21
alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil din Constituție și
ale art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale.
12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
constată că dispozițiile art. 346 alin. (7) din Codul de procedură
penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin
raportare la aceleași prevederi din Constituție și din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale —
invocate și în prezenta cauză — și față de critici similare.
13. Astfel, prin Decizia nr. 491 din 13 iulie 2021, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1094 din 17 noiembrie
2021, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (7) din Codul de
procedură penală, pentru argumentele expuse în
paragrafele 14—18 din respectiva decizie. Curtea a reținut că
este în interesul înfăptuirii actului de justiție ca același judecător
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 398/29.IV.2024
care a verificat atât competența și legalitatea sesizării instanței,
cât și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de
către organele de urmărire penală să se pronunțe și asupra
fondului cauzei. Curtea a reținut, totodată, că o soluție contrară
ar fi de natură să afecteze deplina realizare a funcției de
judecată, prin aceea că judecătorul fondului ar fi privat de
posibilitatea — esențială în buna administrare a cauzei — de a
aprecia el însuși asupra legalității urmăririi penale și a
administrării probelor și de a decide asupra întregului material
probator pe care își va întemeia soluția. Așa fiind, Curtea a
arătat că simplul fapt că judecătorul ar fi luat o decizie înaintea
procesului nu poate justifica, în sine, o bănuială de parțialitate în
privința acestuia, ci trebuie avute în vedere întinderea și
importanța acestei decizii. Aprecierea preliminară a datelor din
dosar nu poate semnifica faptul că ar fi de natură să influențeze
aprecierea finală, ceea ce interesează fiind ca această apreciere
să se facă la momentul luării hotărârii și să se bazeze pe elementele
dosarului și pe dezbaterile din ședința de judecată (Hotărârea din
6 iunie 2000, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului
în Cauza Morel împotriva Franței, paragraful 45).
14. Prin aceeași decizie precitată, Curtea a reținut că obiectul
procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după
trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării
instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor
și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Prin
urmare, acesta se circumscrie unor aspecte referitoare la
competență și la legalitatea fie a sesizării, fie a administrării
probelor care fundamentează acuzația în materie penală. De
altfel, potrivit prevederilor art. 345 alin. (2) din Codul de procedură
penală, judecătorul de cameră preliminară va comunica de îndată
parchetului, în vederea remedierii, încheierea pronunțată în cazul
în care fie constată neregularități ale actului de sesizare, fie
sancționează, potrivit art. 280—282 din Codul de procedură
penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori
exclude una sau mai multe probe administrate în timpul urmăririi
penale. Cu privire la legalitatea probațiunii, în camera preliminară
pot fi supuse controlului judecătorului aspectele referitoare la
nulitatea absolută sau relativă ori la excluderea unor probe, care,
potrivit art. 102 din Codul de procedură penală, vizează numai
probele nelegale, probele obținute prin tortură și cele derivate din
acestea. Așa fiind, judecătorul de cameră preliminară nu se poate
pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta
fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul
cauzei. Nu în ultimul rând, Curtea a constatat că obiectivul acestei
proceduri este să stabilească dacă urmărirea penală și rechizitoriul
sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie refăcute, iar,
în ipoteza începerii judecății, să stabilească actele asupra cărora
aceasta va purta și pe care părțile și ceilalți participanți își vor putea
întemeia susținerile ori pe care trebuie să le combată.
15. În continuare, prin Decizia nr. 491 din 13 iulie 2021,
precitată, Curtea a constatat că legiuitorul a limitat la o fază
distinctă de parcurs a procesului penal posibilitatea invocării
excepțiilor referitoare la competența instanței, legalitatea
sesizării, a administrării probelor sau legalitatea actelor
efectuate de organul de urmărire penală, fază în care nu se
stabilește vinovăția sau nevinovăția inculpatului. Consecința
acestei limitări temporale este faptul că, după începerea
judecății, nu mai este posibilă restituirea cauzei la procuror,
scopul reglementării fiind acela al asigurării soluționării cu
celeritate a cauzelor penale. Împrejurarea că instanța
competentă să judece cauza pe fond nu poate ea însăși să se
pronunțe cu privire la cererile și excepțiile care au fost ridicate
în procedura de cameră preliminară și care au fost soluționate în
această procedură (atât pe fond, cât și/sau în contestație) nu
afectează dreptul părților la un proces echitabil, deoarece aceste
aspecte au constituit deja obiect al controlului unui judecător. Instanța
competentă să se pronunțe asupra judecății pe fond a cauzei are
5
plenitudinea de jurisdicție să statueze cu privire la temeinicia
acuzației în materie penală, deoarece, potrivit art. 374 alin. (7)—(9)
din Codul de procedură penală, probele administrate în cursul
urmăririi penale și necontestate de părți, deși nu se
readministrează, sunt puse în dezbaterea contradictorie a părților
sau pot fi administrate din oficiu de către instanță, dacă apreciază
că este necesar pentru aflarea adevărului și pentru justa
soluționare a cauzei. Per a contrario, o probă contestată va fi
readministrată, iar în cazul în care readministrarea nu mai este
posibilă, devin aplicabile dispozițiile art. 383 alin. (4) din Codul de
procedură penală, care obligă instanța să o pună în discuția părților,
a persoanei vătămate și a procurorului, dacă imposibilitatea de
administrare se referă la o probă administrată în faza de urmărire
penală și încuviințată de instanță. Faptul că instanța de judecată
va ține seama, la judecarea cauzei, de o astfel de probă implică
filtrarea ei în raport cu exigențele procedural penale referitoare la
aprecierea probelor, care, potrivit prevederilor art. 103 din Codul
de procedură penală, nu au o valoare dinainte stabilită și sunt
supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării
tuturor probelor administrate în cauză, condamnarea putând fi
dispusă numai atunci când instanța are convingerea că acuzația a
fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.
16. De asemenea, prin Decizia nr. 491 din 13 iulie 2021,
Curtea a mai observat că, în urma pronunțării Deciziei nr. 641
din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, procedura în
camera preliminară se desfășoară în cadrul unor dezbateri orale
și contradictorii. Aceasta presupune că în procedura de cameră
preliminară se pot administra probe pentru a se face dovada că
anumite probe din rechizitoriu sunt obținute nelegal sau neloial.
Dacă s-ar aprecia în mod contrar, s-ar ajunge la situația în care
dreptul la o procedură orală și contradictorie ar fi un drept formal
a cărui exercitare nu s-ar bucura de efectivitate.
17. Mai mult, Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 802 din
5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 116 din 6 februarie 2018, a admis excepția de
neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă
în dispozițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală,
care nu permite judecătorului de cameră preliminară, în
soluționarea cererilor și excepțiilor formulate ori a excepțiilor
ridicate din oficiu, să administreze alte mijloace de probă în
afara „oricăror înscrisuri noi prezentate”, este neconstituțională.
În considerentele deciziei menționate, Curtea a constatat, în
esență, că este necesar ca, în procedura de cameră preliminară,
verificarea legalității administrării probelor de către organele de
urmărire penală să fie realizată, în mod nemijlocit, în
contradictoriu cu părțile și persoana vătămată, cu posibilitatea
administrării oricăror mijloace de probă.
18. În același sens sunt și Decizia nr. 901 din 17 decembrie
2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189
din 14 martie 2016, Decizia nr. 80 din 23 februarie 2016,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din
16 mai 2016, Decizia nr. 380 din 7 iunie 2016, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 13 iulie 2016, Decizia
nr. 778 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 314 din 3 mai 2017, Decizia nr. 415 din
15 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 781 din 3 octombrie 2017, Decizia nr. 762 din 28 noiembrie
2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237
din 24 martie 2020, și Decizia nr. 214 din 2 iunie 2020, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 10 iulie 2020.
19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de
respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate
pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum
și considerentele care au fundamentat această soluție își
păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 398/29.IV.2024

20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Teodor Trucă în Dosarul nr. 2.211/292/2018
al Judecătoriei Roșiori de Vede și constată că dispozițiile art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală sunt constituționale în
raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Roșiori de Vede și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru suplimentarea pe anul 2024 a sumei prevăzute ca justă despăgubire,
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.138/2020 privind declanșarea procedurilor de expropriere
a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării
de utilitate publică de interes național „Varianta de ocolire a municipiului Sfântu Gheorghe”,
precum și modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.138/2020
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, precum și al art. 8 alin. (3), art. 9 alin. (8) și al art. 32 alin. (2) din
Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național,
județean și local, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. — Se aprobă suplimentarea pe anul 2024 a sumei
prevăzute ca justă despăgubire, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 1.138/2020 privind declanșarea procedurilor de
expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care
constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică
de interes național „Varianta de ocolire a municipiului Sfântu
Gheorghe”, cu suma totală de 144 lei, care se alocă de la
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și
Infrastructurii, în conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul
2024 nr. 421/2023, la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 56
„Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN)
postaderare”, articolul 56.48 „Programe finanțate din Fondul
European de Dezvoltare Regională (FEDR), aferente cadrului
financiar 2021—2027”.
Art. II. — Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.138/2020
privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor
imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de
expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național
„Varianta de ocolire a municipiului Sfântu Gheorghe”, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1321 din 31 decembrie
2020, se modifică după cum urmează:
— Pozițiile nr. crt. 244—248 se modifică în sensul
actualizării, în condițiile legii, a elementelor de identificare
ale imobilelor, a titularilor de drepturi reale și a sumelor
individuale aferente despăgubirilor, în conformitate
cu anexa la prezenta hotărâre.
Art. III. — (1) Suma aprobată potrivit art. I se utilizează în
scopul acordării justelor despăgubiri pentru imobilele prevăzute
la art. II pct. 1, în conformitate cu anexa la prezenta hotărâre.
(2) Sumele individuale prevăzute la alin. (1) se virează
de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii într-un cont
de trezorerie deschis pe numele Companiei Naționale
de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A., în termen
de cel mult 30 de zile de la data aprobării cererii de deschidere
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 398/29.IV.2024 7

de credite, conform prevederilor art. 4 alin. (8) din Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind
exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării
unor obiective de interes național, județean și local, aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2011, cu completările
ulterioare, la dispoziția proprietarilor/deținătorilor de imobile
proprietate privată care constituie coridorul de expropriere
al lucrării de utilitate publică de interes național, situate
pe amplasamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 1.138/2020, în vederea efectuării plății despăgubirilor
în cadrul procedurilor de expropriere, în condițiile legii.
Art. IV. — Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere —
S.A., răspunde de realitatea datelor din anexa la prezenta
hotărâre, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care
au stat la baza stabilirii acestora, precum și de modul
de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumei
alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu
Ministrul transporturilor și infrastructurii,
Sorin-Mihai Grindeanu
p. Ministrul finanțelor,
Carmen Moraru,
secretar de stat

București, 23 aprilie 2024.

Nr. 404.

ANEXĂ

MODIFICĂRI
la Lista cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică
de interes național „Varianta de ocolire a municipiului Sfântu Gheorghe”, aflate pe raza localităților Arcuș, Ghidfalău,
Sfântu Gheorghe și Chichiș din județul Covasna, proprietarii sau deținătorii acestora,
precum și sumele individuale aferente despăgubirilor

Valoarea
Nr. crt. Suprafața de despăgubire
Unitatea Numele și prenumele Categoria Suprafața
Nr. din Hotărârea Intravilan/ Nr. cad./ de a terenului
Județul administrativ- proprietarului/deținătorului Tarlaua Parcela de Nr. CF totală
crt. Guvernului Extravilan Nr. topo expropriat conform Legii
teritorială imobilului folosință (mp)
nr. 1.138/2020 (mp) nr. 255/2010
(lei)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

1 244 Covasna Chichiș Nagy F. Atila 30 133/1/6 A Extravilan 25791 25791 2.500 15 20,85

Bartha B. Lajos, Bartha B.

Elisaveta, Nagy B. Iren,
2 245 Covasna Chichiș 30 133/1/5 A Extravilan 25790 25790 5.000 82 113,98
Pall B. Julianna, Orbok B.
Ibolya

3 246 Covasna Chichiș Beres Zsolt, Beres Ildiko 30 133/1/3 A Extravilan 25789 25789 13.900 253 351,67
4 247 Covasna Chichiș Urmosi S. Borbala 30 133/1/2 A Extravilan 25788 25788 9.000 209 290,51
5 248 Covasna Chichiș Bokor Katalin 30 133/1/1 A Extravilan 25787 25787 6.700 135 187,65
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 398/29.IV.2024

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 124/2023 privind derularea operațiunilor de cooperare
tehnologică și industrială în domeniile apărării și securității,
înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române
de Cooperare Tehnologică și Industrială pentru Securitate
și Apărare și pentru modificarea și completarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea
unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 17 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2023 privind derularea operațiunilor
de cooperare tehnologică și industrială în domeniile apărării și securității,
înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române de Cooperare
Tehnologică și Industrială pentru Securitate și Apărare și pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene,
precum și unele măsuri fiscal-bugetare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2023 privind derularea operațiunilor de
cooperare tehnologică și industrială în domeniile apărării și securității, înființarea,
organizarea și funcționarea Agenției Române de Cooperare Tehnologică și
Industrială pentru Securitate și Apărare și pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului
plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele
măsuri fiscal-bugetare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta
hotărâre.

PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu
p. Viceprim-ministru,
ministrul afacerilor interne,
Romeo Simionescu,
secretar de stat
Ministrul economiei, antreprenoriatului
și turismului,
Ștefan-Radu Oprea
Vicepreședintele Agenției Române
de Cooperare Tehnologică și Industrială
pentru Securitate și Apărare,
Cristina-Corina Dragomirescu
p. Ministrul apărării naționale,
Eduard Bachide,
secretar de stat
p. Ministrul finanțelor,
Carmen Moraru,
secretar de stat

București, 23 aprilie 2024.

Nr. 438.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 398/29.IV.2024
NORME METODOLOGICE
de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2023 privind derularea operațiunilor
de cooperare tehnologică și industrială în domeniile apărării și securității, înființarea, organizarea și funcționarea
Agenției Române de Cooperare Tehnologică și Industrială pentru Securitate și Apărare și pentru modificarea
și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit
din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare
Art. 1. — Agenția Română de Cooperare Tehnologică și
Industrială pentru Securitate și Apărare, denumită în continuare
ARCTIS — organ de specialitate al administrației publice
centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului
Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, denumit în
continuare MEAT, gestionează la nivel național realizarea
unitară a operațiunilor de cooperare tehnologică și industrială în
domeniile apărării și securității destinate protejării intereselor
esențiale de securitate ale României, care sunt destinate
satisfacerii necesităților de înzestrare ale instituțiilor din cadrul
forțelor sistemului național de apărare, denumite în continuare
FSNA, în raport cu necesitatea protejării intereselor esențiale
de securitate ale României și cu angajamentele asumate în
cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și al Uniunii
Europene.
Art. 2. — În vederea asigurării cadrului unitar al derulării
operațiunilor de cooperare tehnologică și industrială în domeniile
apărării și securității, MEAT, împreună cu ARCTIS și instituțiile
din cadrul FSNA interesate prin raportare la problematica vizată,
organizează, trimestrial sau ori de câte ori se consideră necesar,
sesiuni de lucru, în scop de planificare, privind organizarea
procesului de analiză a necesității impunerii obligației de
cooperare tehnologică și industrială.
Art. 3. — (1) Ulterior stabilirii cerințelor operaționale ale
achiziției, ministerul de resort din care face parte autoritatea
contractantă sau conducătorul instituției administrative
autonome care are calitatea de autoritate contractantă și MEAT
au obligația de a iniția procesul de analiză asupra necesității
identificării de măsuri pentru protejarea intereselor esențiale de
securitate ale României prin derularea de operațiuni de
cooperare tehnologică și industrială.
(2) Pentru planurile de înzestrare/concepțiile de înzestrare, în
vederea inițierii procesului de analiză a necesității impunerii
obligației de cooperare tehnologică și industrială, autoritatea
contractantă va transmite o notificare către MEAT și ARCTIS
pentru achizițiile publice care intră sub incidența Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 124/2023 privind derularea
operațiunilor de cooperare tehnologică și industrială în domeniile
apărării și securității, înființarea, organizarea și funcționarea
Agenției Române de Cooperare Tehnologică și Industrială
pentru Securitate și Apărare și pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul
2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-
bugetare, denumită în continuare OUG nr. 124/2023.
(3) La inițiativa MEAT se constituie un grup de lucru format
din reprezentanți ai autorității contractante, MEAT, ARCTIS, alți
reprezentanți din cadrul FSNA la nivel de ministru/secretar de
stat sau asimilat, după caz, precum și aparat tehnic.
(4) Prima ședință de lucru are loc în termen de maximum
7 zile lucrătoare de la data înființării grupului de lucru, la sediul
MEAT.
(5) În prima ședință se stabilesc obiectivele și frecvența
întâlnirilor. La ședințele de lucru pot fi invitate punctual instituții
din cadrul FSNA, diverși specialiști în materie, precum și
beneficiarul final al achiziției.
(6) Termenul de analiză este stabilit în prima ședință a
grupului de lucru.
(7) Dacă se impun măsuri pentru protejarea intereselor
esențiale de securitate ale României, raportul comun elaborat
9
ANEXĂ
de grupul de lucru va conține propunerea privind includerea
acestora.
(8) Raportul cuprinzând propunerea privind includerea de
măsuri pentru protejarea intereselor esențiale de securitate ale
României se înaintează spre aprobare Consiliului Suprem de
Apărare a Țării, denumit în continuare CSAT, sub semnătura
ministrului MEAT și a ministrului ministerului de resort din care
face parte autoritatea contractantă sau a conducătorului
instituției administrative autonome care are calitatea de
autoritate contractantă.
(9) Raportul va cuprinde cel puțin:
a) propunerea asupra necesității introducerii de măsuri
pentru protejarea intereselor esențiale de securitate ale
României;
b) propunerile de operațiuni de cooperare tehnologică și
industrială;
c) analiza principiilor care guvernează necesitatea
identificării de operațiuni de cooperare tehnologică și industrială;
d) cerințele specifice fiecărei propuneri de operațiuni de
cooperare tehnologică și industrială care urmează a fi introduse
în documentația de atribuire;
e) termenul de implementare a măsurilor;
f) multiplicatorii de cooperare tehnologică și industrială
aplicabili, propuși de ARCTIS în considerarea elementelor
prevăzute la lit. d) și e);
g) procentul propus, aplicat la valoarea contractului de
achiziție publică.
(10) Necesitatea participării instituțiilor din cadrul FSNA la
ședințele de lucru se apreciază de către acestea în funcție de
nevoile proprii din planurile/concepțiile de înzestrare, respectiv
de măsurile ce urmează a fi propuse în cadrul operațiunilor de
cooperare tehnologică și industrială.
Art. 4. — (1) Multiplicatorul de cooperare tehnologică și
industrială este un factor de înmulțire aplicat la valoarea efectivă
a unei operațiuni de cooperare tehnologică și industrială,
rezultând astfel valoarea de credit a operațiunii.
(2) La o operațiune de cooperare tehnologică și industrială se
aplică un singur multiplicator de cooperare tehnologică și
industrială. Pentru fiecare operațiune de cooperare tehnologică
și industrială se va aplica multiplicatorul corespunzător.
(3) Multiplicatorii de cooperare tehnologică și industrială
aplicabili operațiunilor de cooperare tehnologică și industrială
sunt următorii:
a) pentru transferul de tehnologie se va aplica multiplicatorul
maxim 5,00. Valoarea efectivă a unei operațiuni este valoarea
aprobată de ARCTIS a transferului de tehnologie, care are în
vedere valoarea probată de contractant, confirmată de un
evaluator de terță parte, după caz, și acceptată de către
beneficiarul român;
b) pentru cooperarea în cercetare-dezvoltare se va aplica
multiplicatorul maxim 4,00. Valoarea efectivă a unei operațiuni
este valoarea aprobată de ARCTIS a activității de cercetare-
dezvoltare, care are în vedere valoarea probată de contractant,
confirmată de un evaluator de terță parte, după caz, și acceptată
de către beneficiarul român;
c) pentru subcontractare se va aplica multiplicatorul maxim
2,00. Valoarea efectivă a unei operațiuni este valoarea aprobată
de ARCTIS a activității de subcontractare constând în valoare
realizată a contractului/comenzii din care se scade valoarea
achizițiilor de pe piața externă efectuate de beneficiarul român
pentru realizarea respectivului contract/respectivei comenzi;
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 398/29.IV.2024
d) pentru exportul de produse, servicii și lucrări se va aplica
multiplicatorul maxim 2,00. Valoarea efectivă a unei operațiuni
este valoarea aprobată de ARCTIS a exportului de produse,
servicii și lucrări constând în valoare realizată a contractului/
comenzii din care se scade valoarea achizițiilor de pe piața
externă efectuate de beneficiarul român pentru realizarea
respectivului contract/respectivei comenzi.
Art. 5. — (1) Autoritatea contractantă are obligația de a
introduce în documentația de atribuire cerințele specifice privind
operațiunile de cooperare tehnologică și industrială aprobate de
CSAT ca fiind necesare pentru protejarea intereselor esențiale
de securitate ale României.
(2) Autoritatea contractantă are obligația de a notifica
ARCTIS cu privire la operatorii economici calificați și selectați
să participe la ultima etapă a procedurii de atribuire, la aceeași
dată la care va transmite către aceștia invitația de a participa în
ultima etapă a procedurii de atribuire.
(3) În cazul contractului de tipul guvern la guvern, momentul
notificării către ARCTIS este cu cel puțin 60 de zile anterior
atribuirii de către Guvernul României guvernului străin a
respectivului contract.
Art. 6. — (1) În etapa prealabilă semnării acordului de
cooperare tehnologică și industrială, ARCTIS analizează, cu
fiecare operator economic selectat, modul de implementare a
operațiunilor de cooperare tehnologică și industrială ce urmează
a fi incluse în planul de cooperare tehnologică și industrială, în
vederea respectării cerințelor specifice privind operațiunile de
cooperare tehnologică și industrială aprobate de CSAT,
prevăzute la art. 3 alin. (9) lit. d).
(2) Planul de cooperare tehnologică și industrială este anexă
a acordului de cooperare tehnologică și industrială.
(3) Fiecare operator economic selectat în cadrul procedurii
de achiziție publică realizează un plan de cooperare tehnologică
și industrială prin care se propun operațiuni de cooperare
tehnologică și industrială și modalitatea de implementare a
acestora.
(4) Planul de cooperare tehnologică și industrială se depune
în termen de 10 zile de la primirea notificării din partea ARCTIS
cu privire la invitația de semnare a acordului de cooperare
tehnologică și industrială.
(5) Planul de cooperare tehnologică și industrială trebuie să
evidențieze următoarele elemente principale, care justifică, din
punctul de vedere al intereselor esențiale de securitate ale
României, implementarea acordului de cooperare tehnologică
și industrială:
a) definirea și evaluarea fiecărei operațiuni de cooperare
tehnologică și industrială;
b) modalitatea în care soluția identificată răspunde la
îndeplinirea măsurii necesare pentru protejarea intereselor
esențiale de securitate ale României;
c) cerințele specifice și soluțiile tehnice conceptuale minimale
de implementare a fiecărei operațiuni de cooperare tehnologică
și industrială;
d) opțiuni pentru implementarea fiecărei operațiuni de
cooperare tehnologică și industrială;
e) faze, etape, planificare și activități critice.
(6) În termen de 3 zile lucrătoare de la primirea notificării din
partea autorității contractante, ARCTIS transmite fiecărui
operator economic selectat invitația de semnare a acordului de
cooperare tehnologică și industrială și de prezentare a planului
privind implementarea operațiunilor de cooperare tehnologică și
industrială.
Art. 7. — (1) Acordul de cooperare tehnologică și industrială
se semnează în prealabil semnării contractului de achiziție
publică cu fiecare dintre operatorii economici calificați și selectați
să participe la ultima etapă a procedurii de atribuire potrivit
termenului stabilit în OUG nr. 124/2023, sub condiția suspensivă
a dobândirii calității de contractant în cadrul contractului de
achiziție publică.
(2) În cazul contractelor guvern la guvern, acordul de
cooperare tehnologică și industrială se semnează în prealabil
semnării contractului/acordului de tip guvern la guvern cu fiecare
dintre operatorii economici indicați de către guvernul partener,
sub rezerva semnării contractului/acordului de tip guvern la
guvern.
(3) Dacă în cadrul contractului de achiziție este stabilită o
dată de intrare în vigoare diferită de momentul semnării
acestuia, acordul de cooperare tehnologică și industrială intră
în vigoare la data indicată în contractul de achiziție.
(4) În termen de 3 zile lucrătoare de la data semnării,
autoritatea contractantă notifică ARCTIS despre semnarea
contractului de achiziție prevăzut la alin. (1).
(5) Pentru situația prevăzută la alin. (3), în termen de 3 zile
lucrătoare de la data intrării în vigoare, autoritatea contractantă
notifică ARCTIS despre intrarea în vigoare a contractului de
achiziție prevăzut la alin. (1).
Art. 8. — Valoarea obligației de cooperare tehnologică și
industrială, multiplicatorii de cooperare tehnologică și industrială
aplicabili fiecărei operațiuni de cooperare tehnologică și
industrială, valoarea scrisorii de garanție bancară de bună
execuție a acordului, precum și valoarea pragurilor valorice de
îndeplinire a obligației de cooperare tehnologică și industrială
asumate de către contractant conform calendarului aprobat de
ARCTIS sunt cuprinse într-un act adițional la acord, care se
semnează în maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a
acordului.
Art. 9. — (1) Perioada de îndeplinire a obligației de cooperare
tehnologică și industrială se stabilește de către ARCTIS la
momentul semnării acordului de cooperare tehnologică și
industrială.
(2) Pentru situația prevăzută la art. 8 alin. (2) din OUG
nr. 124/2023 se va avea în vedere și cazul în care perioada de
implementare a contractului de achiziție depășește durata de
8 ani, astfel că, la solicitarea expresă scrisă a contractantului,
președintele ARCTIS poate prelungi prin act adițional durata de
implementare a acordului dacă stabilește că natura operațiunilor
de cooperare tehnologică și industrială aferente impune un
termen de implementare similar cu cel al contractului de
achiziție.
(3) Orice prelungire prin act adițional a duratei de
implementare a acordului de cooperare tehnologică și
industrială cu mai mult de 2 ani necesită avizul CSAT.
Art. 10. — (1) Scrisoarea de garanție bancară de bună
execuție a acordului de cooperare tehnologică și industrială se
emite în favoarea ARCTIS de către o bancă acceptată de
aceasta și se constituie ca măsură ce are ca scop garantarea
satisfacerii interesului esențial de securitate prin realizarea
operațiunilor de cooperare tehnologică și industrială.
(2) Scrisoarea de garanție bancară de bună execuție a
acordului trebuie să fie irevocabilă și necondiționată.
(3) Forma scrisorii de garanție bancară de bună execuție
este stabilită de ARCTIS.
(4) ARCTIS are dreptul de a emite pretenții asupra scrisorii
de garanție bancară de bună execuție, oricând pe parcursul
îndeplinirii acordului de cooperare tehnologică și industrială, în
limita prejudiciului creat, în cazul în care contractantul nu își
îndeplinește obligațiile asumate prin acord. Anterior emiterii unei
pretenții asupra scrisorii de garanție bancară de bună execuție
ARCTIS are obligația de a notifica contractantul, precizând
obligațiile care nu au fost respectate, precum și modul de calcul
al prejudiciului. În situația executării scrisorii, parțial sau total,
contractantul are obligația de a reîntregi scrisoarea în cauză.
Art. 11. — (1) În baza art. 10 alin. (1) din OUG nr. 124/2023,
ARCTIS poate efectua la beneficiarul român al operațiunii de
cooperare tehnologică și industrială o evaluare privind
corectitudinea executării obligațiilor de cooperare tehnologică și
industrială, informând contractantul în acest sens.
(2) Activitatea de evaluare va fi executată de o echipă, după
ce va prezenta beneficiarului român al operațiunii de cooperare
tehnologică și industrială o autorizație pentru efectuarea
activității de evaluare aprobată de președintele ARCTIS.
(3) Beneficiarul român al operațiunii de cooperare
tehnologică și industrială va pune la dispoziția echipei de
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 398/29.IV.2024 11

evaluare toate documentele solicitate și va asigura condițiile și
mijloacele necesare efectuării în bune condiții a evaluării.
(4) La activitatea de evaluare, în calitate de observator, poate
participa și contractantul.
Art. 12. — (1) Cumulul tuturor cererilor de aprobare credite
depuse de contractant și aprobate de ARCTIS, la un anumit
moment al derulării acordului de cooperare tehnologică și
industrială, reprezintă creditul curent al contractantului.
(2) Dacă în urma evaluării periodice a creditului curent al
contractantului ARCTIS constată neîndeplinirea pragurilor de
îndeplinire, astfel cum sunt acestea stabilite printr-o anexă la
acordul de cooperare tehnologică și industrială, se aplică
penalități de neîndeplinire reprezentând un procent de 15% din
valoarea neîndeplinită.
(3) Îndeplinirea pragului de 50% din totalul obligației de
cooperare tehnologică și industrială asumate și, respectiv, 100%
din totalul obligației se stabilește de ARCTIS în termen de cel
mult 30 de zile de la data împlinirii termenului asumat de
contractant pentru procentele de 50%, respectiv 100%.
(4) Valoarea neîndeplinită, prevăzută la alin. (2), reprezintă
diferența dintre valoarea pragului de 50% din totalul obligației
de cooperare tehnologică și industrială asumate, respectiv
100% din totalul obligației, din care se scade creditul curent al
contractantului la momentul evaluării realizate de ARCTIS.
Art. 13. — (1) La expirarea duratei acordului de cooperare
tehnologică și industrială, în plus față de penalități, ARCTIS
execută scrisoarea de garanție bancară de bună execuție a
acordului prevăzută la art. 10 alin. (2), pentru neîndeplinirea
obligației de cooperare tehnologică și industrială asumate, suma
executată având caracterul unei executări prin echivalent a
obligației asumate și determinând stingerea acesteia față de
ARCTIS, dispozițiile art. 11 din OUG nr. 124/2023 aplicându-se
în mod corespunzător.
(2) Valoarea executată a scrisorii de garanție bancară de
bună execuție a acordului se face venit la bugetul de stat.
Art. 14. — Cu 30 de zile înainte de termenul de expirare a
acordului de cooperare tehnologică și industrială, dacă se
constată neîndeplinirea obligației de cooperare tehnologică și
industrială, ARCTIS poate semna cu contractantul un act
adițional pentru acordarea unui termen de grație de 1 an.
Acordarea termenului de grație de 1 an nu aduce atingere
dreptului ARCTIS de a aplica penalități de neîndeplinire și de a
executa scrisoarea de garanție bancară de bună execuție a
acordului.
Art. 15. — ARCTIS poate elabora îndrumări specifice,
ghiduri, instrucțiuni pe care le pune la dispoziția autorităților
contractante și a operatorilor economici interesați de derularea
operațiunilor de cooperare tehnologică și industrială prin
publicarea acestora pe pagina de internet a instituției.
Art. 16. — MEAT împreună cu ARCTIS organizează periodic
sesiuni de informare privind derularea operațiunilor de
cooperare tehnologică și industrială în domeniile apărării și
securității la care vor fi invitați să participe autorități contractante,
precum și reprezentanți din cadrul FSNA.

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind exercitarea, cu caracter temporar, de către
doamna Daniela Dobrin a funcției publice vacante
din categoria înalților funcționari publici de secretar general
adjunct al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării
Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Cercetării, Inovării și
Digitalizării prin Adresa nr. 100.364 din 12 aprilie 2024, înregistrată la Cabinetul
prim-ministrului cu nr. 5/3.628 din 15 aprilie 2024, precum și Adresa Agenției
Naționale a Funcționarilor Publici nr. 16.834/2024,
în temeiul art. 29, art. 394 alin. (2) lit. d), art. 397, art. 502 alin. (1) lit. f),
art. 509 alin. (3), art. 510 alin. (1) și al art. 530 alin. (3) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii,
doamna Daniela Dobrin, consilier grad profesional superior la Direcția generală
gestiune și coordonare PNRR, Serviciul monitorizare tehnică, exercită, cu caracter
temporar, funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari publici de
secretar general adjunct al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării pentru o
perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
p. Secretarul general al Guvernului,
Mihnea-Claudiu Drumea
București, 29 aprilie 2024.
Nr. 143.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 398/29.IV.2024

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
ORDIN
pentru aprobarea Ghidului specific privind regulile și condițiile aplicabile finanțării
din fondurile europene aferente Planului național de redresare și reziliență în cadrul apelului
necompetitiv de proiecte — cod: PNRR/2024/C.7/I.8/1, componenta C7 — Transformare digitală,
investiția 8 — Carte de identitate electronică și semnătura digitală, jalonul 174 —
Punerea în aplicare a măsurilor de sprijin pentru implementarea cărții de identitate electronice
Având în vedere prevederile:
— Regulamentului (UE) 2020/2.094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al
Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19;
— Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a
Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare;
— Deciziei de punere în aplicare a Consiliului de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 29 octombrie 2021 de
aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României, emisă la data de 11 decembrie 2023 (CID);
— Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea
fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență
necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și
reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare;
— Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea
cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență,
precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru
elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și
nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 209/2022, cu modificările
și completările ulterioare;
— Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 31/2023 privind stabilirea sistemului de management și control la nivelul
Ministerului Afacerilor Interne pentru gestionarea fondurilor europene nerambursabile, alocate Ministerului Afacerilor Interne prin
Mecanismul de redresare și reziliență pentru implementarea Planului național de redresare și reziliență — componenta C7 —
Transformare digitală, investiția 8 — Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată;
— Ordinului viceprim-ministrului, ministrului afacerilor interne, nr. 160/2023 pentru aprobarea Ghidului specific privind
regulile și condițiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente Planului național de redresare și reziliență în cadrul apelului
necompetitiv de proiecte — cod: PNRR/2023/C.7/I.8/1, componenta C7 — Transformare digitală, investiția 8 — Carte de identitate
electronică și semnătura digitală calificată;
— Acordului de finanțare privind implementarea reformelor și/sau investițiilor finanțate prin Planul național de redresare
și reziliență nr. 36424 din 30.03.2022, încheiat între Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator
național pentru Planul național de redresare și reziliență, și Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de coordonator de investiție
pentru Planul național de redresare și reziliență — componenta C7 — Transformare digitală, investiția 8 — Carte de identitate
electronică și semnătura digitală calificată, cu modificările și completările ulterioare;
în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 2 lit. cc) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor
europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar
României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare,
viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Ghidul specific privind regulile și Punerea în aplicare a măsurilor de sprijin pentru
condițiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente implementarea cărții de identitate electronice, al cărui cuprins
Planului național de redresare și reziliență în cadrul apelului este prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din
necompetitiv de proiecte — cod: PNRR/2024/C.7/I.8/1, prezentul ordin.
componenta C7 — Transformare digitală, investiția 8 — Carte Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
de identitate electronică și semnătura digitală, jalonul 174 — României, Partea I.
p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Bogdan Despescu,
secretar de stat
București, 26 aprilie 2024.
Nr. 75.

*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din
șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 398/29.IV.2024 13

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

ORDIN
pentru aprobarea procedurii de punere în aplicare a prevederilor art. 3212 alin. (7) lit. b)
din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru aprobarea modelului și conținutului
formularului (396) „Declarație informativă privind plățile transfrontaliere efectuate de prestatorii
de servicii de plată”
În temeiul art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de
Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 3212 alin. (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
cu modificările și completările ulterioare,
având în vedere prevederile art. 3212 alin. (2), alin. (7) lit. b) și alin. (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările și completările ulterioare, precum și avizul conform al Ministerului Finanțelor, comunicat prin Adresa nr. 740.406 din
18.04.2024,

președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă procedura de punere în aplicare a
prevederilor art. 3212 alin. (7) lit. b) din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare,
denumit în continuare Codul fiscal, prevăzută în anexa nr. 1.
Art. 2. — Se aprobă modelul, conținutul, modul și
instrucțiunile de completare ale formularului (396) „Declarație
informativă privind plățile transfrontaliere efectuate de prestatorii
de servicii de plată”, prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 3. — Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de
utilizare și de păstrare ale formularului menționat la art. 2 sunt
prevăzute în anexa nr. 3.
Art. 4. — Anexele nr. 1—3 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 5. — Prevederile prezentului ordin se aplică pentru
plățile transfrontaliere efectuate începând cu trimestrul 1 din
2024.
Art. 6. — Direcția generală antifraudă fiscală și Unitatea de
management al informației vor duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin, cu suportul tehnic de specialitate al Centrului
Național pentru Informații Financiare.
Art. 7. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală,

Nicoleta-Mioara Cîrciumaru
București, 23 aprilie 2024.
Nr. 825.

ANEXA Nr. 1

PROCEDURĂ
de punere în aplicare a prevederilor art. 3212 alin. (7) lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

1. În situația în care România este stat membru de origine
sau stat membru gazdă, prestatorii de servicii de plată cărora li
se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Codul fiscal
pun la dispoziție evidențele prevăzute la art. 3212 alin. (7) lit. b)
din Codul fiscal, prin depunerea formularului (396) „Declarație
informativă privind plățile transfrontaliere efectuate de prestatorii
de servicii de plată”.
2. Formularul (396) „Declarație informativă privind plățile
transfrontaliere efectuate de prestatorii de servicii de plată” se
depune exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la
distanță, potrivit legii, până cel târziu la sfârșitul lunii care
urmează după expirarea trimestrului calendaristic la care se
referă informațiile, care se consideră a fi ultima zi calendaristică
a respectivei luni, chiar dacă aceasta este o zi nelucrătoare.
3. Prestatorii de servicii de plată trebuie să valideze datele
din cuprinsul formularului (396) înainte de a-l transmite către
Agenția Națională de Administrare Fiscală, în conformitate cu
informațiile obligatorii care trebuie raportate, prevăzute în
cuprinsul anexei nr. 2 la ordin.
4. Datele transmise de prestatorii de servicii de plată sunt
validate inclusiv de Agenția Națională de Administrare Fiscală.
În situația în care rezultatul validării este negativ, se respinge
întregul formular (396), iar prestatorii de servicii de plată cărora
li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Codul
fiscal trebuie să depună un nou formular (396). Termenul de
depunere pentru noul formular (396) este cel prevăzut la pct. 2.
5. În situația în care prestatorii de servicii de plată cărora li se
aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Codul fiscal
constată anumite erori în formularul depus inițial, aceștia pot să
corecteze informațiile referitoare la datele eronate prin
depunerea unui nou formular (396), cel târziu înainte de sfârșitul
perioadei de 5 ani de păstrare a datelor, conform art. 24c alin. (2)
din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din
7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă și
combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 398/29.IV.2024
ANEXA Nr. 2

M O D E L U L , C O N Ț I N U T U L , M O D U L Ș I I N S T R U C Ț I U N I L E D E C O M P L E TA R E A L E
F O R M U L A R U L U I ( 3 9 6 ) „ D E C L A R A Ț I E I N F O R M AT I V Ă P R I V I N D P L Ă Ț I L E
T R A N S F R O N TA L I E R E E F E C T U AT E D E P R E S TAT O R I I D E S E R V I C I I D E P L AT Ă ”
Modelul formularului (396) „Declarație informativă privind plățile transfrontaliere efectuate
de prestatorii de servicii de plată”*)

*) Formularul prevăzut în anexă este reprodus în facsimil.

 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 398/29.IV.2024
Modul de completare a formularului (396)
I. Tipul declarației
Se marchează cu „X” pct. 1 sau 2, după caz.
1. Inițială: se marchează cu „X” în situația în care este depus
pentru prima dată formularul (396) „Declarație informativă
privind plățile transfrontaliere efectuate de prestatorii de servicii
de plată” pentru perioada de raportare la care se referă.
2. Rectificativă: se marchează cu „X” în situația în care este
depus un nou formular (396) „Declarație informativă privind
plățile transfrontaliere efectuate de prestatorii de servicii de
plată”, pentru aceeași perioadă de raportare.
II. Date de identificare ale prestatorului de servicii de
plată
Rândul 1. Denumire
Se completează denumirea prestatorului de servicii de plată.
Rândul 2. Forma juridică (din țara de origine)
Se completează cu forma juridică din țara de origine a
prestatorului de servicii de plată.
Rândul 3. Date privind adresa sediului social din țara de
origine
Se completează cu date privind adresa sediului social din
țara de origine a prestatorului de servicii de plată.
Rândul 4. Cod de identificare fiscală din țara de origine
Se completează cu codul de identificare fiscală din țara de
origine a prestatorului de servicii de plată.
Rândul 5. Cod de identificare comercială/Număr de evidență
Se completează cu orice cod de identificare comercială care
identifică fără echivoc prestatorul de servicii de plată.
III. Informații cuprinse în formular
Informațiile furnizate de prestatorii de servicii de plată cărora
li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Codul
fiscal și care depun formularul (396), referitoare la plățile
transfrontaliere raportate, care se transmit prin intermediul unui
formular electronic pentru transmiterea datelor, sunt:
1. Cod de identificare comercială care identifică fără echivoc
prestatorul de servicii de plată care transmite datele: se
completează cu codul de înregistrare fiscală sau orice alt cod
de identificare comercială care identifică fără echivoc prestatorul
de servicii de plată care transmite datele. Câmpul se
completează în mod obligatoriu.
2. Numele beneficiarului plății: se completează toate numele
beneficiarului plății, astfel cum figurează în evidențele
prestatorilor de servicii de plată, inclusiv denumirea juridică și
denumirea comercială. Câmpul se completează în mod
obligatoriu.
3. Codul TVA/NIF al beneficiarului plății: se completează cu
orice cod de înregistrare în scopuri de TVA și/sau orice alt cod
național de identificare fiscală al beneficiarului plății. Câmpul se
completează în mod obligatoriu, dacă este disponibil.
4. Numărul de identificare al contului beneficiarului plății: se
completează codul IBAN sau, în absența codului IBAN, orice alt
identificator care identifică fără echivoc și furnizează locația
beneficiarului plății. Câmpul se completează în mod obligatoriu,
dacă fondurile sunt transferate într-un cont de plăți al
beneficiarului plății.
15
5. Codul BIC/Identificatorul prestatorului de servicii de plată
al beneficiarului plății: se completează cu codul BIC sau orice alt
cod de identificare comercială care identifică fără echivoc și
furnizează locația prestatorului de servicii de plată care
acționează în numele beneficiarului plății. Câmpul se
completează în cazul în care beneficiarul primește fonduri fără
să aibă un cont de plăți.
6. Adresa beneficiarului plății: se completează cu adresa
beneficiarului plății, astfel cum figurează în evidențele
prestatorului de servicii de plată. Câmpul se completează dacă
informația este disponibilă.
7. Restituire: se completează cu orice mențiune a faptului că
tranzacția este o restituire și legătura cu tranzacția anterioară
raportată. Câmpul se completează dacă este cazul.
8. Data/ora: se completează cu data și ora efectuării
operațiunii de plată sau a restituirii plății. Câmpul se
completează în mod obligatoriu.
9. Suma: se completează cu suma aferentă operațiunii de
plată sau restituirii plății. Câmpul se completează în mod
obligatoriu.
10. Moneda: se completează cu moneda operațiunii de plată
sau a restituirii plății. Câmpul se completează în mod obligatoriu.
11. Statul membru de origine a plății: se completează cu
statul membru de origine a plății primite de beneficiarul plății.
Câmpul se completează în mod obligatoriu, dacă tranzacția este
o plată.
12. Statul membru de destinație a restituirii: se completează
cu statul membru de destinație a restituirii. Câmpul se
completează în mod obligatoriu, dacă tranzacția este o restituire
menționată la pct. 7.
13. Informații privind locul unde se află plătitorul: se
completează cu mențiuni referitoare la informațiile utilizate
pentru a stabili originea plății sau destinația restituirii. Nu se
transmit detaliile informațiilor, pentru a se evita identificarea
plătitorului. Prestatorii de servicii de plată menționează că locul
a fost dedus din numărul IBAN al plătitorului, tranșa în care este
cuprins numărul de identificare bancară al titularului cardului sau
alte informații. Câmpul se completează în mod obligatoriu.
14. Codul de identificare al tranzacției: se completează cu
orice mențiune care identifică fără echivoc operațiunea de plată.
Câmpul se completează în mod obligatoriu.
15. Prezența fizică: se completează cu orice mențiune care
indică prezența plătitorului în spațiile fizice ale comerciantului în
momentul inițierii plății. Câmpul se completează doar dacă este
cazul.
IV. Reprezentare prin
Se marchează cu „X” în funcție de reprezentarea
contribuabilului în relația cu organul fiscal, prin
împuternicit/reprezentant legal, și se înscriu numărul și data
înregistrării la organul fiscal, de către împuternicit, a actului de
împuternicire, în original sau în copie legalizată, sau numărul și
data documentului care atestă calitatea de reprezentant legal,
după caz.
Date de identificare
Se completează cu datele de identificare ale
împuternicitului/reprezentantului legal, după caz.
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 398/29.IV.2024
ANEXA Nr. 3
Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare și de păstrare ale formularului (396)
„Declarație informativă privind plățile transfrontaliere efectuate de prestatorii de servicii de plată”

1. Prestatorii de servicii de plată cărora li se aplică obligația
prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Codul fiscal trebuie să utilizeze
formularul (396), precum și programul de asistență, disponibil
pe portalul A.N.A.F. la adresa www.anaf.ro, în scopul raportării
informațiilor prevăzute în ordin.
2. Formularul de raportare se transmite prin portalul
e-guvernare.ro, secțiunea „Depunere declarații ANAF”, sub
forma unui fișier PDF cu XML atașat, semnat electronic, prin
mijloace de transmitere la distanță. Fișierul PDF este editabil
doar pentru punctele I, II și IV, iar fișierul XML atașat cuprinde
datele de la punctul III.
3. Pentru depunerea formularului (396), prestatorii de servicii
de plată cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2)
din Codul fiscal trebuie să dețină un certificat calificat, eliberat în
condițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
4. Orice modificare a formularului (396) se aduce la
cunoștința prestatorilor de servicii de plată cărora li se aplică
obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Codul fiscal, prin
publicare pe portalul A.N.A.F., cu minimum 15 zile înainte de
aplicarea modificărilor efectuate, și se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
5. Formularul (396) circulă în format electronic la organul
fiscal central — Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin
structurile de specialitate, și se arhivează, în format electronic,
în arhiva electronică centralizată. Perioada de stocare a datelor
este de 5 ani, calculată de la sfârșitul anului calendaristic în care
au fost primite de către organul fiscal central.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|562474]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398/29.IV.2024 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495